Sunteți pe pagina 1din 34

ATENIA Este foarte greu de dat o definiie exact a ceea ce numim noi atenie.

n literatura de specialitate gsim numeroase definiii ale ateniei din care reiese c a fi atent nseamn ntr-un fel a te nchide fa de lumea exterioar, spre a te focaliza asupra a ceea ce te intereseaz. Def: Atenia este un act de selectare psihic activ prin care se realizeaz semnificaia, importana i ierarhizarea unor evenimente, obiecte i fenomene care ne influeneaz existena (acordm atenie lucrurilor care ne intereseaz i o meninem prin scopul urmrit). Cea mai important caracteristic a ateniei este, n mod incontestabil n opinia tuturor specialitilor selectivitatea. Orientarea ateniei spre anumii stimuli este concomitent cu inhibarea altor stimuli, realizndu-se astfel un fenomen de filtraj senzorial i de organizare, de autoreglare a energiei psihonervoase. Atenia este un atribut al celorlalte procese psihice. Dac se asociaz cu percepia, atunci aceasta va fi mai clar, precis i complet. Dac se asociaz cu memoria, atunci aceasta va fi mai bogat, fidel, trainic. Dac se asociaz cu gndirea i imaginaia, atunci acestea vor fi mai eficiente, profunde i creatoare. Prin imperativul fii atent se inelege modul de a ne mobiliza i canaliza, n modul cel mai adecvat, toate potenele i capacitile n direcia ieirii cu bine dintr-o situaie dificil sau a realizrii obiectivului propus. Atenia poate fi definit ca proces psihofiziologic de orientare, concentrare i potentare selectiv a funciilor i activitilor psihice i psihocomportamentale modale specifice n raport cu obiectul i finalitatea lor proprii asigurndu-le atingerea unui nivel optim de eficien adaptativ. n mod normal, pe la 6-7 ani copilul este capabil de o atenie suficient de stabil pentru a se putea integra n activitatea colara. Totui, n primul an de coal, insuficient ateniei elevilor este pregnant. Din cauza noutaii situaiilor caror trebuie s le se adapteze, elvii din clasa I se caracterizeaz print-un volum deosebit de redus al ateniei i prin dificultatea distribuirii ei asupra mai multor activiti sau obiecte. Datorit acestui volum redus i a incapacitii de distribuire a ateniei, elevii fac adeseori impresia c nu sunt ateni. n acelai timp, datorit faptului c ntreag

ambian este nou i neobinuit, atenia elevilor din clasa I se distrage uor de la sarcina principal. O alt caracteristic a ateniei copilului este predominarea ateniei involuntare asupra celei voluntare. Din aceasta cauz, dac lecia nu trezete suficient interes copii devin neateni. n activitatea colar sunt antrenate diferite forme de atenie. Astfel, atenia involuntar este condiionat de unele particulariti ale obiectelor i excitailor: mrimea, intensitatea, noutatea, variabilitatea, etc.. Atenia involuntar nu cere eforturi speciale de concentrare, deoarece obiectul sau fenomenul n sine i capteaz i le mobilizeaz procesele perceptive. Atenia involuntar nu asigur ntotdeauna fixarea contient i temeinic a cunotinelor, priceperilor i deprinderilor. Este necesar ca atenia s se bazeze pe voina proprie, fie cnd se percepe un material intuitiv, fie cnd se transmit cunotine abstracte sau se consolideaz o deprindere. Atenia voluntar se caracterizeaz prin orientarea intenionat, invers i susinut a activitii psihice pentru inelegerea problemelor i sarcinilor dificile, inclusiv pentru insuirea unui material care n sine nu pare interesant. La vrsta de 6-7 ani, atenia prezint nc multe laturi ce trebuie avute n vedere. Volumul i intensitatea ateniei sunt relativ reduse la colar. El urmarete excesiv persoana nvtoarei, dar nu e la fel de atent la ceea ce face sau ce spune aceasta. Distribuirea ateniei este dificil, nct micul colar nu poate s cuprind i s rezolve n acelai timp mai multe activiti. Urmrirea vizual a unui material intuitiv i ntelegerea descrierii verbale simultane constituie de fapt dou operaii, din care elevul efectueaz adesea numai una singura. Avnd ca sarcin de lucru s scrie nite litere din abecedar, elevul se concentreaz numai asupra executrii formei grafice, nerespectnd indicaiile cu privire la inerea instrumentului de scris n mn, poziia caietului, a corpului la scris. Flexibilitatea ateniei, ca proprietate de a trece rapid de la o activitate la alta este slab. Atenia involuntar are o pondere mai mare fa de atenia voluntar. Elevii se antreneaz cu placere n activitile n care folosesc povestirea sau cele desfurate pe baza de materiale intuitive dar urmresc destul de greu exerciiile de analiz i sintez verbal sau de predare teoretic a operaiilor aritmetice. Atenia consum mult energie i de aceea fenomenul de oboseal se instaleaz cu precdere la nivelul acestui proces. colarul mic, dup o concentrare de cteva minute la scris,

abandoneaz scrisul i se indeletnicete cu altceva. Pe parcursul sptmnii, se observ o oscilaie a capacitii de a fii atent a copilului. Distragerea ateniei se constat la elevii din clasa I la prima i la ultima or. La colarii clasei a II-a, dei scad valorile la unele feluri de atenie, cresc la altele. La nivelul clasei a III-a se manifest o scdere evident a neateniei, scade n principal distragerea, dar crete opozabilitatea fa de caracterul repetitiv, neatractiv al cunotinelor. Rezistena psihologic a copiilor devine mai mare, fapt evident la scderea general a neateniei este evident. Doar leciile neinteresante i cele cu un caracter repetitiv accentuat genereaz neatenia mascat i oboseal. Distragerea ateniei se constat la elevii din clasa I la prima i la ultima ora. La colarii clasei a II-a, dei scad valorile la unele feluri de atenie, cresc la altele. Caracteristicile sau calitile ateniei nsuirile pozitive ale ateniei care faciliteaz desfurarea optimal aactivitii sunt: Stabilitatea ateniei: nseamn meninerea un timp mai lung a orientrii i concentrrii psihonervoase asupra aceluiai fapt sau aceleiai activiti. E influenat de proprietile stimulului, de complexitatea i natura activitii i nu n ultimul rnd de motivaia subiectului. Un obiect cu structur simpl i nemicat ne reine atenia foarte puin timp. Concentrarea (intensitatea) ateniei: nseamn mobilizarea intereselor i eforturilor mntr-o anumit direcie n funcie de semnificaiile stimulilor, paralel cu inhibarea aciunii unor factori perturbatori. Gradul de concentrare e dependent de muli factori dintre care amintim: interesul subiectului pentru acea activitate i rezistena lui la factorii perturbatori. Se poate msura prin rezistena la factori perturbatori, n special la zgomot. Volumul ateniei: Adic cantitatea de date ce pot fi cuprinse simultan n planul reflectrii contiente este limitat. Volumul mediu este de 5-7 elemente. Flexibilitatea sau mobilitatea ateniei:

nseamn capaciatea subiectului de a deplasa atenia de la un obiect la altul n intervale ct mai scurte de timp. Pragul minim de deplasare potrivit cercetrilor este de o esime de secund. Distributivitatea ateniei: Este proprietatea care vizeaz amplitudinea unghiului de cuprindere simultan n planul contiinei clare a unei diversiti de fapte , procese, manifestri. Adic capacitatea de a sesiza simultan nelesul mai multor surse de informaii. S-a constatat faptul c distribuia e totui posibil cnd micrile sunt puternic automatizate i informaiile foarte familiare. De exemplu pilotul de avion care este atent la o mulime de lucruri n acelai timp: el urmrete linia orizontului, cadranele, ascult informaia din cti etc.) Formele ateniei Clasificarea ateniei este foarte vast i se poate face dup numeraose criterii. Cea mai uzual clasificare este dup natura reglajului. Astfel distingem atenia involuntar i atenia voluntar. Atenia involuntar este declanat de stimuli interni i externi i const n orientarea, concentrarea neintenionat, declanat spontan i fr efort voluntar. Atenia involuntar poate fi atras de mediul exterior, ca urmare a organizrii particulare a cmpului perceptiv n care apare un obiect detaat din ansamblu. Aceast form a ateniei o ntalnim i la animale. Exist cteva caliti ale stimulilor care pot provoca, pot capta atenia involuntar: intensitatea stimulilor, contrastul, noutatea, apariia sau dispariia brusc, complexitatea, proprietatea stimulilor de a se adapta interesului etc. Este n general de scurt durat meninndu-se atta vreme ct dureaz aciunea stimulilor care o provoac. Atenia voluntar se caracterizeaz prin prezena inteniei de a fi atent i a efortului voluntar de a-l menine. Deci aceast form de atenie depinde n mare msur de individ i de motivaiile sale. Fiind autoreglat n mod contient atenia voluntar este superioar att prin mecanismele verbale de producere, ct i prin implicaiile ei pentru activitatea omului. Autoreglajul voluntar se realizeaz prin orientarea intenionat spre obiectul ateniei, selectivitate n funcie de scop i creterea efortului psihic. Atenia voluntar este esenial pentru desfurarea

activitii, dar datorit consumului energetic sporit, a interveniei oboselii se poate menine pe o perioad relativ scurt de timp. Mobilizarea i concentrarea ateniei voluntare se poate menine cu ajutorul cuvntului care mrete valoarea semnalizrii unor stimuli, cuvntul orienteaz atenia. Aceste dou forme ale ateniei sunt conexate ntre ele, existnd grade de trecere a uneia n cealalt. De exemplu nvarea ncepe cu atenia voluntar, apoi apare interesul, plcerea de a nva, atenia treptat devenind involuntar. Atenia habitual sau postvoluntar este o form superioar de manifestare a ateniei, fiind o atenie specializat, bazat pe obiniune i se formeaz prin educaie, pentru c atenia se poate educa. Psihologul francez Theodule Ribot deosebete dou tipuri de atenie, cu totul distincte una de alta, dar care n mare corespund celor dou forme ale ateniei mai sus amintite, i anume atenia involuntar i cea voluntar. Acestea sunt: atenia spontan (natural) i atenia voluntar (artificial). Cea dinti form , neglijat de majoritatea psihologilor, este forma natural, primitiv, veritabil a ateniei. Cea de-a doua este un rezultat al educaiei, al antrenamentului. Th. Ribot susine c atenia spontan este singura care exist att timp ct educaia nu intr n aciune. Atenia este un dar al naturii, repartizat inegal de la un individ la altul. Puternic sau slab, are drept cauz strile afective. Omul nu d atenie n mod spontan, dect lucrurilor care l intereseaz, l ating, i produc o stare plcut, neplcuta ori mixt. Natura ateniei spontane la o persoan relev caracterul acesteia sau cel putin tendinele sale fundamentale. Ne arat dac avem de-a face cu un spirit frivol, banal, mrginit, deschis, profund. Ribot d exemplul unei portrese care n mod spontan d atenie brfelor; pictorul este atras de un frumos rsrit de soare; geologului i atrag atenia nite roci, n care omul obinuit nu vede dect nite pietre. Atenia voluntar sau artificial n opinia lui Th. Ribot este un produs al trebuinei, aprut odat cu progresul civilizaiei, artei, al educatiei, al antrenamentului. si gsete condiiile de existen n atenia spontan. Atenia

voluntar s-a nscut sub presiunea trebuinei i odat cu progresul inteligenei. Ea este un aparat de perfecionare i un produs al civilizaiei.

Subliniind faptul c atenia voluntar este rezultatul educaiei, Ribot propune ca mijloc de formare trei direcii: prima, n care educatorul, profesor i printe, se bazeaz pe sentimente (team sau tandree i simpatie, curiozitate, interes i atracie fa de recompens); cea de-a doua se refer la ambiie, interes practic i datorie, iar cea de-a treia se refer la faptul c atenia se dezvolt i se ntreine prin deprinderi i exerciiu impus. Dup locul obiectului aflat n centrul ateniei, atenia poate fi extern i interioar. Vorbim de atenie extern atunci cnd obiectul ateniei este exterior subiectului i de atenia interioar n cazul n care obiectul ateniei se afl n planul contiinei, al vieii psihice. Atenia interioar este strns legat de noiunea de privire interioar, care de fapt nseamn o serie de imagini conexe care mut atenia noastr n planul contiinei, o serie de amintiri. Iar cel care ne trezete aceste amintiri este reflexul cu caten lung. Distragerea ateniei Distragerea ateniei este opusul concentrrii. Distragerea ateniei este rezultatul aciunii diferitelor stimuli, care determin interesele persoanei ntr-o alt direcie, de exemplu: apariia i instalarea oboselii, diminuarea interesului i apariiei plictiselii etc. Distragerea ateniei se mai poate ntmpla i n cazul reactualizrii de ctre un stimul direct, a unor interese legate de cele trei capitole ale vieii. Problema ateniei a fact obiectul unor cercetri n laboratoarele de psihologie experimental deoarece este un proces psihic relativ uor de msurat. Au fost elaborate importante studii i cercetri tiinifice pentru a fi identificai factorii care intervin n scderea vigilenei concentraiei i n descoperirea mijloacelor ce pot ntreine atenia concentrat la un nivel ct mai nalt. Rezultatele au artat c mai ales n cazul unor operaii monotone, atenia scade rapid, dincolo de o durat de 20 de minute se instaleaz oboseala. S-a constatat c strile afective au un rol important n stabilirea ateniei i c ea este un act adaptiv ce poate fi dezvoltat prin procedeul de nvare. De asemenea, interesul este tendina de a da atenie unor obiecte, persoane sau situaii, de care suntem atrai i n care gsim satisfacii. Tot el stimuleaz dorina de a continua o experien nceput, n timp ce aversiunea duce la abandonare i respingere.

Cercetrile psihologice experimentale analizeaz, pe lng stabilitatea ateniei, i fenomenele de distragere, distribuie i comutare a acesteia. Pentru a nelege capacitatea de meninere a ateniei n condiii perturbatoare, (zgomot, surse de lumin, monotonie, oboseal, stri emoionale etc.), trebuie s tim c orice act de atenie const n forma unei dominante prin concentrarea excitaiei ntr-un anumit focar i inhibrii altor centri subdominani. Astfel, dac n timpul desfurrii unei activiti unilaterale, monotone, procesele mobilizatoare se sting, un excitant colateral le poate dezhiba, periodic intensificnd concentrarea ateniei. De aici recomandarea psihologilor ca n anumite situaii s nu se lucreze n linite absolut: o muzic n surdin melodioas (stimulent complementar) nu stnjenete munca, ci o favorizeaz. Dar stimulii complementari puternici sunt inhibitori i perturbatori n meninerea ateniei, ei reduc energia activitii dominante i determin apariia unei noi reacii de orientare , a unei noi dominante (muzica puternic, strident, nsoit de un text care ne antreneaz emoional distrage atenia). Gradul de distragere a ateniei depinde de motivaia, de interesul pe care l avem pentru activitatea desfurat i de noutatea i varietatea acesteia. Atenia concentrat poate fi meninut i n cazul n care activitatea este automatizat, deprinderile sunt bine consolidate sau cnd suntem obinuii, adaptai s lucrm n prezena unor excitani perturbatori specifici locului de munc. Strile morbide ale ateniei Vom ncerca s stabilim cazurile patologice ale ateniei sau aa numitele stri morbide ale ateniei. Numim "distrai, oamenii a cror inteligen este incapabil s se fixeze ntrun mod ct de ct stabil, oameni care trec fr ncetare de la o idee la alta, care sunt la cheremul schimbrilor celor mai fugitive ale dispoziiei lor sau ale evenimentelor celor mai insignificante din ambian. Este o stare perpetu de mobilitate si mprtiere, aflat la antipodul ateniei. Termenul de "distracie" se aplic ns i unor cazuri cu totul diferite. Oamenii absorbii de o idee sunt distrai. Par incapabili de atenie tocmai pentru c sunt extrem de ateni. Exist exemple de savani celebri prin distracia lor.

Cazurile patologice ale ateniei se indreapt n dou direcii: hipertrofia ateniei, adic predominarea absolut a unei stri sau a unui grup de stri, care devine stabil, neputnd fi expulzat din contiin i atrofia ateniei cnd atenia nu se poate menine i uneori nici constitui. Exist i o a treia varianta, aceea a indivizilor cu infirmiti congenitale. La idioi, imbecili, demeni, formele ateniei nu se constituie sau apar doar sporadic. n prima categorie, hipertrofia ateniei, includem ideile fixe. S-a ntmplat oricui s fie urmrit de o arie muzicala sau de o fraz care revine fr un motiv anume. La orice om sntos exist aproape ntotdeauna o idee dominant, care i regleaz conduita: plcerea, banul, ambiia, mntuirea sufletului etc. Aceasta idee fix care dureaza toat viaa, cu exceptia cazului n care este substituit de o alta, se transform n final ntr-o pasiune fix. Transformara ateniei spontane ntr-o idee fix, in mod hotrt patologic, este pe ct se poate de clar la ipohondri. Th. Ribot imparte ideile fixe in trei categorii:
ideile fixe simple, de natur pur intelectual, care rmn cel mai adesea

nchise n contiin sau care se manifest prin acte insignificante.


ideile fixe acompaniate de emotii, cum sunt groaza i angoasa (agorafobia,

nebunia indoielii etc.)


ideile fixe cu forma impulsiva, tendinte irezistibile, care se manifest prin

acte de violen sau criminale (furt, omucidere, sinucidere). Ideile fixe apar la cei cu o constituie nevropatica. Aceasta poate fi ereditar (cazurile cele mai dese) sau consecin a vieii cotidiene (oboseal fizic, intelectual, emoii, pasiuni, excese de orice natura). Ribot definete i extazul ca fiind idee fix, forma cronic de hipertrofie a ateniei. La polul opus se afl mania. n manie se regsesc toate condiiile contrare strii de atenie. Nu exist nici concentrare, nici adaptare, nici durat. Avem de-a face cu triumful automatismului cerebral, lsat n voie. n consecin, la maniaci se manifest, spre exemplu, uneori, o exaltare extrem a memoriei: pot recita poeme lungi, de mult uitate.

Memoria si atentia la copii De mule ori copi par sa nu acorde atentie, sa fie cu mintea in alta parte si sa nu se poata concentra. Sigur acest lucru s-a intamplat si cu copilul tau. Fii linistita, se intampla cu toti si e un lucru firesc asta in masura in care deficitul de atentie nu depaseste un stadiu normal. Exista vreo relatie intre memorie si atentie? De multe ori, in timpul orelor de clasa apar lacune de informatii si deficite de atentie. Exista vreo relatie intre memorie si atentie? Atentia pare sa fie foarte importanta pentru ca noi reusim sa inmagazinam informative doar pana la un anumit nivel, apoi treptat uitam imediat informatia nou sosita. Daca atentia este importanta in a stimula memoria, este bine ca acest lucru sa fie in atentia parintilor dar si a profesorilor. Specialistii spun ca informatia care vine catre tine trebuie luata per total, ca mai apoi sa poti face legatura cu ceea ce stiai dinainte. Profesorul trebuie sa stie tehnicile de mentinere a atentiei in clase: Profesorul trebuie sa invete si sa stie metodele prin care sa mentina atentia copiilor treaza in timplu orelor. Asa cum spune un specialist in domeniu, Fogel memoria reprezinta procesul prin care encodam, depozitam si oferim informatie. Acest lucru inseamna ca elevii trebuie sa treaca prin trei etape pentru a-si aminti informatia predate in clasa. Profesorul trebuie sa tina cont de acesti trei pasi. Memoria poate fi instantanee, de scurta durata si de lunga durata. Cunoscand aceste 3 etape, elevul poate mutra informatia de la nivelul memoriei instantanee la cea de lunga durata. Multi nu cunosc aceste stadia de invatare si de aceea elevii uita foarte usor cele predate in clasa. Practic inseaman ca profesorul sa pastreze atentia copilului suficient de mult timp astfel incat sa plaseze memoria in sistemul sau de lunga durata. Visul oricarui profesor este ceea ce Feldman spunea si anume la cel mai inalt nivel de procesare, informatia este analizata prin semnificatie ei. Cum sa imbunatatesti memoria? Un aspect esential in imbunatatirea memoriei este exersarea ei. Un bun exemplu este cel al experimentului mobil Rovee Collier. In aceste experiment, Rovee Collier tine un mobil atarnat de patutul bebelusului si sta sa observe daca bebelusul reactioneaza la mobil prin impingerea lui cu picioarele sau alt gen de raspuns. Scopul era ca atunci

cand bebelusul impinge cu picioarele mobilul, acesta sa se miste. Dupa cateva zile de experiment se observa ca bebelusul a retinut ca impinsul cu picioarele va muta mobilul dovedindu-si astfel memoria comportamentului sau. Studiul afirma ca un bebelus de 2 luni poate retine acest tip de comportament pentru o zi, unul de 3 luni pentru o saptamana, unul de 6 luni pentru 2 saptamani si fara a fi facut el insusi impinsul din picioare. Pentru ca bebelusul sa se adapteze el are nevoie de memorie si cunostinte. O data ce acestia cresc, ei pot folosi alte strategii de memorie. Unele dintre ele sunt: repetitia, adunarea, compunerea si cautare sistematica. O data cu cresterea copilul isi dezvolta abilitatile de memorie si totodata performanta de a invata. Cercetatorii spun ca atunci cand copii invata sa citeasca si sa iis dezvolte abilitatile fonologice acest lucru ii ajuta in a dezvolta procesul de depozitare si invatare de noi cuvinte de la varsta studentiei. Cativa pasi pentru mentinerea atentiei:

Vorbeste cu autoritate si nu fi indecis Adu clasa la atentie prin batut din palme sau cantat Stinge luminile Atinteste-ti privirea in gol. Tacerea poate fi o buna metoda de a atrage atentia Subliniaza si intareste consecintele

Daca elevii observa ca esti serios iti vor urma spusele. Elevul isi foloseste resursele la un nivel optim doar daca profesorul cunoaste toate aspectele invatarii si memorie si le aplica in clasa.

Vointa si atentia la vrsta scolar mic Una din trsturile specifice ale micii scolaritti o reprezint impregnarea tot mai puternic a conduitei copilului cu o not de intentionalitate si planificare. Multe din conduitele copilului ncep s se deruleze sub semnul lui trebuie, este necesar, nu

trebuie. Vointa ca mod de rspuns la aceste comenzi iradiaz larg n cuprinsul personalittii copilului punndu-si amprenta si asupra altor compartimente ale vietii psihice. Perceptia devine intentional, sistematic si sustinut prin efort voluntar, transformndu-se n observatie. Tot acum se formeaz memoria si atentia voluntar capacitatea concentrrii mentale voluntare de durat mai mare n rezolvarea unor probleme de gndire. La nceputul micii scolaritti, volumul atentiei este nc redus, copiilor fiindule greu s prind simultan n cmpul atentiei, explicatiile verbale si tablourile intuitive, actiunile pe care le fac ei si cele ntreprinse de colegi, desfsurarea propiuzis a actiunii si rezultatul ei. Pentru a contracara aceste efecte si a limita neajunsurile atentiei scolarului mic este necesar o organizare corect a nssi activittii de nvtare: solicitarea ct mai frecvent a actiunilor practice externe de operare cu obiecte, alternanta acestora cu activitatea n plan mintal, asigurarea unui tempou optim al lectiei.

Influienta internetului si TV Influenta televizorului asupra dezvoltarii atentiei copilului (I) Atentia este un important proces psihic, care impreuna cu gandirea, memoria si imaginatia fac posibil actul invatarii. Profesorii americani, in urma a numeroase studii intreprinse, au ajuns la concluzia ca una din cauzele pentru care copiii nu urmaresc sensul unei explicatii, prezentari este aceea ca ei nu-si pot mentine atentia centrata pe un anumit stimul, aceasta fiindu-le repede captata de alt lucru. Elevii nu mai sunt capabili sa urmareasca, sa asculte, sunt nelinistiti, pierd sirul, au momente cand nu se gandesc la nimic, nu-si pot aminti informatii pe care abia le-au auzit. O mare parte din vina in formarea acestui comportament o are televizorul. Copiii s-au obisnuit sa vizioneze, sa fie in permanenta distrati de cineva, sa primeasca totul de afara. Astfel se spune ca, mai mult de o treime din copiii americani sufera de ADHD (Deficit de atentie cu sau fara hiperactivitate), aceleasi probleme fiind semnalate si in tarile Europei de vest. Acesti copii nu pot duce la bun sfarsit o activitate inceputa, alterneaza rapid o activitate cu alta (fara a o termina pe prima), actioneaza inainte de a gandi, nu isi pot astepta randul. La aparitia deficientelor de atentie contribuie alimentatia chimizata, sedentarismul, stresul, dar in primul rand experienta culturala, care in zilele noastre este in mod evident dominata de vizionarea TV. Cercetatorii sustin ca, urmarindu-se activitatea corticala in timp ce o persoana priveste la televizor, se constata aparitia unei anomalii neurologice, si anume, inhibarea activitatii emisferei stangi a creierului, care isi reduce foarte mult activitatea. Pur si simplu emisfera stanga "amorteste" in timp ce emisfera dreapta indeplineste toate activitatile cognitive. Tinand seama de faptul ca emisfera stanga este responsabila cu organizarea, analiza si ordonarea datelor primite din exterior, putem deduce care sunt consecintele.Emisfera dreapta proceseaza datele in ansamblu, determinand raspunsuri mai degraba emotionale, decat rationale.Unii neuropsihologi mai afirma ca in timpul vizionarii la televizor, legatura dintre cele doua emisfere

cerebrale este aproape intrerupta.Din aceasta cauza multi oameni nu-si pot aminti informatii pe care le-au receptat cu putin timp in urma la televizor. O alta consecinta, de fapt cea mai grava, ar fi aceea ca vizionarea indelungata la televizor duce la afectarea dezvoltarii si functionarii cortexului prefrontal, unde se afla sediul unor procese mentale superioare (atentie, motivatie, controlul comportamentelor si emotiilor).Care vor fi consecintele pe termen lung? Pot aparea modificari structurale la nivelul creierului? Vor aparea schimbari ale comportamentului uman sau in abilitatile mentale ale generatiilor viitoare? In ce masura vom mai putea controla aceste schimbari? Poate ca, inainte de a ne aseza comod in fata televizorului, impreuna cu intreaga familie, ar trebui sa incercam sa gasim variante de raspuns la aceste intrebari. Internetul dezvolt atenia distributiv a copiilor CLICK l Tinerii au un sistem de navigare deosebit de cel al adulilor Noile gadgeturi i internetul schimb comportamentul copiilor i chiar modul de gndire al acestora, sunt de prere o echip de cercettori de la Colegiul Universitar din Londra. Specialitii completeaz c internetul dezvolt creierul minorilor, mrindu-le atenia distributiv. Mai mult, navigarea pe internet ajut la crearea de noi conexiuni ntre celule, ns micoreaz capacitatea de concentrare i i face mai vulnerabili la bolile mintale. Cercetarea s-a realizat pe un eantion de 100 de voluntari cu vrste cuprinse ntre 12 i 18 ani, generaie care a crescut folosind internetul. Oamenii de tiin le-au cerut copiilor s rspunda unor ntrebri ce le-au fost adresate folosindu-se de internet. Cercettorii, condui de profesorul David Nicholas, au constatat c tinerii participani la studiu au petrecut mai puin timp pe internet cutnd rspunsurile fa de ali voluntari, cu vrste mai naintate. Astfel, voluntarii nscui dup 1993 au apelat adesea la prieteni, n defavoarea altor surse mai credibile. Mai mult, cercetatorii britanici au observat c tinerii au un sistem de navigare deosebit de cel al adulilor, jonglnd printre site-uri i rareori ntorcndu-se pe aceeai

pagin. De asemenea, acetia nu petrec prea mult timp pe o pagina web, prefernd s deschid o alta dac nu primesc rspunsul din primele rnduri. Potrivit cotidianului Daily Mail, profesorii universitari se plng deja c tinerii i pierd abilitatea de a citi sau studia din cri, fiind de-a dreptul terifiai la ideea de a parcurge o carte ntreag.

Dezvoltarea atentiei Dezvoltarea gndirii se afl n strns relatie cu dezvoltarea atentiei si memoriei. Dac la prescolari aceste procese psihice sunt predominant involuntare, ncepnd cu vrsta de 6-7 ani ele sunt tot mai putin dependente de interesul spontan al copilului, cptnd n acest fel un pronuntat caracter voluntar. Totusi, copilul nc nu este capabil s exercite un control constient suficient asupra comportamentului su. Primul an de scoal pune n fata copilului sarcini mnemonice noi, specifice. Unele dintre ele, copilul le rezolv mai usor, altele cu dificultate. De exemplu, imaginile (mai ales cele colorate, legate de interesele si experienta lui) sunt memorate mult mai repede dect rationamentele verbale, ca s nu vorbim de seriile de cuvinte fr vreo legatur ntre ele. Dup cum se stie, baza dezvoltrii memoriei voluntare o constituie metodele mnemonice speciale pe care copilul le nsuseste de la adulti, n procesul instruirii. Printre aceste metode se numr, nainte de toate, punerea scopului si repetarea materiei nsusite. Efortul didactic va fi cu att mai productiv cu ct adultul va reusi s mobilizeze mai bine potentele copilului.

Astfel, poate fi evitat decalajul dintre gndirea dezvoltat normal si atentia precar, preponderent spontan, de care sufer unii copii. Rspunzator pentru o asemenea situatie nedorit este, n primul rnd, educatorul. Ca urmare, copilul se dezvolt nearmonios, la scoal ia multe note proaste. Pentru cercetarea nivelului de dezvoltare a atentiei si a memoriei voluntare ale copiilor la vrsta indicata pot fi folosite diverse probe de memorare a imaginilor, cuvintelor, cifrelor. Copilului i se propune s memoreze ct mai multe imagini colorate ale obiectelor bine cunoscute de el (i se propun 25 imagini colorate, durata perceptiei fiecrei imagini fiind de 3 secunde). Imediat dup expunerea ultimei imagini, copilul trebuie s numeasc obiectele pe care le-a vzut pe fise. n medie, copiii de 5 ani si amintesc de 6 obiecte, iar copiii de 6 ani- de 7-8 obiecte. Pentru aprecierea nivelului dezvoltarii memoriei poate fi folosit si proba Memorarea cuvintelor. nainte de toate copilului i se sugereaz s fie ct se poate de atent, de exemplu, astfel: Ascult atent cuvintele pe care le voi rosti si ncearc s le memorezi. Apoi, vei repeta acele cuvinte, care le-ai retinut, n orice ordine. Dup aceasta, copilului i se citesc cu mici intervale zece cuvinte simple, ntre care nu exist aparent nici o legatur. De exemplu: a) munte, joc, trandafir, pisica, ceas, vin, palton, carte, ciorap, geam; b) pdure, pine, usa, elefant, at, miere, frate, ciuperc, ap, scaun. Rezultatele cercetrilor arat c n medie copiii de 5-6 ani si amintesc 4-5 cuvinte. Se recomand repetarea procedurii descrise cu aceleasi 10 cuvinte, pn la 5 ori, cernd de fiecare dat copilului s mai fac un efort. n mod normal, copilul trebuie s ajung la reproducerea a 8-10 cuvinte. La sfrsitul testrii, tabelul rezultatelor trebuie s arate aproximativ n felul urmator: Cuvnt Numarul probei 1. Padure 2. Pine 1 2 3 4 5 XXXXX XXXX

3. Usa 4. Elefant 5. Ata 6. Miere 7. Frate 8. Ciuperca 9. Apa 10. Scaun TOTAL:

XXXXX XXXXX XXX X XX XXXX X XXXXX 4 6 7 8 10

Copiii cu o capacitate redus de memorare trebuie s devin obiectul unei atentii deosebite din partea medicilor si a psihologilor. Deficienta amintit poate avea mai multe cauze. Printre ele se poate mentiona epuizarea atentiei, astenizarea general a proceselor psihice, reducerea sau lipsa motivatiei de a memora, anumite tulburri orga-nice, un handicap mintal etc. De la un caz la altul, defectul memorrii se manifest n mod diferit. De exemplu, dac un copil sntos, la fiecare nou prezentare a cuvintelor arat rezultate tot mai bune, un copil care sufer de astenie (epuizare rapid a proceselor psihice), dimpotriv, va reproduce de fiecare dat tot mai putine cuvinte, iar copilul cu handicap mintal ramne dup a doua prezentare pe un platou redus si reproduce n continuare acelasi numr de cuvinte. Stiind cauzele dereglrilor atentiei sau memoriei si intervenind la timp cu ajutorul necesar pentru corec-tarea acestor dereglari, medicul de familie, psihologul, l pot feri pe elev de multiplele probleme pe care handicapul amintit i le poate crea in viitor.

Copiii neascultatori. Cum le captam atentia De cate ori nu s-a intamplat sa le spuneti copiilor sa-si faca ordine in dulap sau in camera si sa nu va asculte? De cate ori nu i-ati rugat sa stea cuminti la masa? De cate ori nu i-ati avertizat sa nu mai alerge pe strada?

Iata mai jos cateva sfaturi pentru a atrage atentia copiilor

1.Explicati-le ce anume urmeaza sa le spuneti, rostiti lucrurile respective si apoi faceti un rezumat cat se poate de clar. 2. Incercati sa discutati atunci cand luati masa, in familie - discutiile pe care le initiati la masa reprezinta o resursa ideala pentru construirea unei relatii comunicationale solide cu cei mici, precum si pentru dezvoltarea abilitatilor in ceea ce priveste atentia acordata persoanelor din jur. 3. Comunicati-le ce aveti de spus, coborand, fizic la nivelul lor - priviti-i in ochi si transmiteti-le ceea ce vreti sa ajunga la urechile si la mintea lor. 4. Testati-le atentia, prin a le spune sa faca lucruri lipsite de logica si veti vedea cat de repede le captati atentia! Uneori, acest lucru ii va ajuta sa tina minte ceva ce trebuie sa faca in mod repetat. 5. Numarati pana la 3 pentru a-i determina sa va asculte. De regula, la 2 devin atenti! 6. Vorbiti-le cat mai incet posibil - vor face eforturi sa va asculte cu atentie, pentru a intelege ce anume le spuneti. 7. Daca micutii sunt implicati intr-o anumita activitate, opriti-i; stabiliti si mentineti contactul vizual.; ramaneti in picioare, cat mai nemiscati cu putinta; nu incepeti sa vorbiti pana cand nu este liniste deplina - abia atunci veti fi siguri ca va asculta.

Are 6 ani si inca nu-si poate concentra atentia? Copilul dvs. are probleme de concentrare a atentiei? Ati observat ca atunci cand se joaca trece prea repede de la un joc la altul, fara sa reuseasca sa finalizeze vreunul? Cand vorbiti cu el, incercand poate sa-i explicati ceva, este distras usor de alti stimuli din mediu si la sfarsit nu prea stie ce i-ati spus? Cand isi face temele nu se poate concentra indeajuns, se fataie pe

scaun, vrea apa sau mancare, se intrerupe si incepe sa vorbeasca despre orice altceva? Daca ati raspuns pozitiv chiar si numai la una din intrebarile de mai sus, n-ar strica sa va ajutati copilul sa-si exerseze atentia. Este foarte important ca atentia copilului sa fie exersata inainte de inceperea scolii pentru ca daca are probleme de acest fel, la scoala, vor fi afectate toate achizitiile sale si chiar dezvoltarea psihica in ansamblu. Trebuie acordata o importanta deosebita acestei functii psihice deoarece ea influenteaza decisiv manifestarea potentialului intelectual al copilului (degeaba este destept daca nu poate finaliza o activitate), memoria lui (cum sa memorezi atunci cand gandul iti fuge mereu in alta parte?) si alte procese psihice (gandirea, imaginatia etc.). Va propun cateva metode de exersare a atentiei copilului: 1. Metoda mersului constient (recomandata de doctorul Henri Arthus) In timp ce merge pe strada sau in casa (nici prea lent, nici prea rapid), punetil pe copil sa-si fixeze atentia asupra miscarilor corpului sau. Exersati impreuna cu el, facand si dvs. exercitiul. Repetati cu voce tare urmatoarele cuvinte: "Acum pun in fata piciorul meu drept, care intra in contact cu solul; acum, pun in fata piciorul meu stang, simt cum se indoaie genunchiul si miscarea fesei la nivelul bazinului; fac un nou pas cu dreptul, apoi un pas cu stangul..." etc. Explicati-i copilului ce este fesa, bazinul, genunchiul. Inca de la 3 ani el ar trebui sa stie aceste elemente corporale. Faceti cu el de mai multe ori acest exercitiu si apoi puneti-l pe el singur sa-l faca. Acest exercitiu simplu prezinta doua avantaje: stimuleaza atentia si relaxeaza mintea. 2. Evocarea unei posturi (exercitiu recomandat de Raymond de SaintLaurent) Il puneti pe copil sa se aseze confortabil. Isi aseaza cele doua maini pe

genunchi, tinand degetele departate, iar extremitatea degetului mare stang sa atinga extremitatea degetului mare drept. Trebuie sa-si priveasca timp de cateva secunde mainile astfel pozitionate. Apoi, rugati-l sa inchida ochii si sa urmareasca in minte conturul degetelor lui incepand cu degetul mic de la mana stanga pentru a sfarsi cu degetul mic de la mana dreapta. Pentru a fi mai simplu, la inceput, efectuati exercitiul impreuna cu el si vorbiti: "Iata degetul meu mic de la mana stanga, iata acum despartitura dintre el si inelarul meu stang, apoi se contureaza degetul meu inelar" etc. Bineinteles, invatati-l pe copil denumirea fiecarui deget de la mana: degetul mic, inelarul , degetul mijlociu, aratatorul (indexul) si degetul mare. Dupa un timp, lasati-l pe copil sa efectueze exercitiul singur, fara a mai vorbi cu voce tare, imaginandu-si mental conturul mainilor. Acest exercitiu trebuie efectuat cand in casa este liniste, fara sa existe stimuli care sa-l distraga pe copil. Scopul este de a exersa atentia si abilitatea de a evoca mental obiecte si fiinte fara greutate si rapid. 3. Metoda Vittoz (recomandata de doctorul Roger Vittoz) Puneti copilul sa deseneze urmatoarele figuri:

Trebuie sa deseneze incet, fara sa fie tensionat. Daca oboseste, nu insistati. Reveniti alta data asupra exercitiului. Acesta are ca scop dezvoltarea focalizarii atentiei. Un fapt interesat: un copil introvert s-ar putea sa aiba dificultati in a desena o spirala deschisa, iar un copil extravert s-ar putea poticni la desenul unei spirale concentrice! Exista multe activitati care sunt propice pentru exersarea concentrarii atentiei

copilului si care sunt la indemana oricarui parinte. De pilda, invatati-l sa cante la un instrument, puneti-i in mana vechiul aparat de fotografiat si lasati-l sa faca si el poze pe care apoi asezati-le intr-un album separat, rugati-l sa copieze desene din diverse carti, dati-i acuarele si lasati-l sa mazgaleasca tot ce vrea, rasfoiti impreuna cu el albume de arta, alegeti impreuna cu el un sport si inscrieti-l la un club, cand scrieti o scrisoare cuiva pe care il cunoaste intrebati-l si pe el ce i-ar scrie si rezervati-i un paragraf pe care sa vi-l dicteze (sau sa-l scrie) chiar el in scrisoare.

Jocuri EDUCAM PRIN JOCATENIA Instit. SIMION ANISOARA Scoala cu clasele I-VIII Nr. 3 ,,IOAN BOLDESCU GIURGIU ATENIA nseamn ,,A-i acorda unui om atenia cuvenit, concentrndu-te asupra spuselor sale. Copiii i direcioneaz cel mai bine atenia ntorcndu-se cu faa spre vorbitor. De aceea atenia este un efort contient menit s concentreze eficient orice parte a corpului. Atenia se refer la concentrarea care privete cele cinci simuri (vzul, mirosul, pipitul, gustul i auzul). Este ,,cheia acumulrii ntregii informaii. De aici rezult cinci posibile angajamente pe care elevii le pot lua: PROMIT: S-i privesc n fa pe cei care vorbesc cu mine; S pun ntrebri dac nu neleg ceva; S m in drept att stnd jos ct i n picioare; S nu atrag atenia asupra mea; S nu mi las ochii, urechile, minile, picioarele i gura s fie neatente. Chiar i atunci cnd sunt ateni cu auzul, copiii i pot trda neatenia prin gesturi. Rsfoiesc caiete, trag cu ochiul la altceva, ntrerup, moie sau bat din picioare ori din degete. Toate acestea pot fi semne ale neateniei. Dezvarea de obiceiuri necuviincioase este un pas important n a deveni mai atent. Pentru oricine, nu numai pentru copii, exist cinci modaliti de a-i demonstra c eti atent: privete-i interlocutorul n ochi; apleac-te nainte;

nu te uita la ceas; ia notie; abine-te s cati, s tueti sau s strnui.

Activiti pe care le putem realiza cu elevii n scopul de a le dezvolta atenia: *.,,Douzeci de ntrebri-jocNenelegerile au loc frecvent. De aceea, elevii trebuie s nvee cum s pun ntrebri directe pentru a lmuri ceea ce nu au neles. i putem ajuta pe elevi s-i dezvolte aceast abilitate jucnd cu ei o variant a jocului ,,Douzeci de ntrebri Scrie numele unei persoane, al unui loc sau al unui animal pe o foaie de hrtie. Pune-i pe copii s ghiceasc numele persoanei, locului sau animalului prin ntrebri directe la care se poate rspunde cu ,,da sau ,,nu. Explic-le ct este de important s-i asculte cu atenie pe ceilali cnd vorbesc. Subliniaz din nou ct este de important s ridice mna n mod politicos i s vorbeasc pe rnd. ncurajeaz copiii s fie ateni la ntrebrile oricui i la rspunsurile date acestuia de profesor *,,Punga cu obiecte joc-

Atenia presupune s fii vigilent la tot ceea ce se petrece n jurul tu. Sunt multe moduri de a fi atent. Aceast activitate se concentreaz asupra ateniei auditive. Adun mai multe obiecte (creion, minge de tenis, minge de ping-pong, o bil de marmur, un pantof, o moned, chei, stilou, etc.). Pune-le ntr-o pung, pentru ca elevii s nu tie ce sunt. Dar nainte de a ncepe jocul, las s cad, pe rnd, fiecare obiect, astfel nct elevii s aud zgomotul fcut de fiecare obiect n parte. Spune-le elevilor numele fiecrui obiect pentru ca ei s asocieze numele cu obiectul. Cheam un elev n faa clasei. Explic-i c trebuie s fie foarte atent la sunetul obiectului lsat

s cad. Leag-l la ochi i las obiectele s cad. Vezi dac elevul este destul de atent ca s recunoasc obiectul dup zgomotul fcut. Laud elevul pentru atenia de care a dat dovad. Variant: ncearc jocul cu ntreaga clas. Pune elevii s nchid ochii n timp ce lai obiectele s cad. Pot s identifice orice obiect dup felul cum sun? Laud-i pentru atenia lor. *,,Doar o privire jocLas elevii s priveasc o imagine timp de 10-15 secunde. Apoi ndeprteaz imaginea. ntreab-i cte amnunte din imagine i pot aminti. Recapituleaz atenia i importana de a fi vigileni (n alert) fa de ceea ce ne nconjoar. De multe ori avem o singur ocazie s observm sau s privim ceva. Repet exerciiul cu diverse imagini sau obiecte. *,,Simt ritmul jocNu este ntotdeauna uor s fii atent, mai ales atunci cnd se ntmpl mai multe lucruri n acelai timp. Tocmai de aceea, a nva s acorzi atenie total unei persoane este un pas important n dezvoltarea ateniei. Copiii se aeaz n cerc i li se spune s fie ateni la colegul din stnga lor. Unul din ei va ncape s bat din palme ntr-un anumit ritm, iar cel din dreapta va imita acelai ritm. Va continua pn ritmul va parcurge ntregul cerc. Se subliniaz ct de important este s fie ateni la ritmul dat si nu trebuie s nceap pn cnd cel dinainte nu l-a terminat. Pentru a spori dificultatea jocului conductorul jocului va mai introduce un ritm n secvena care trebuie reprodus, dup ce primul ritm a fost executat de doi, trei dintre elevii din cerc. Deoarece ritmuri diferite circul n jurul cercului concomitent, este extrem de important pentru fiecare elev s fie atent la cel din stnga lui. Altfel , ar putea transmite mai departe un ritm greit! Variaii adugate ale ritmului: pocnitul din degete, btutul din picioare, btutul n banc, limbajul semnelor.

*,,Provocarea ateniei joc-

Copiii stau adunai n cerc. Fiecare va primi o foaie i un creion. n mijlocul cercului va fi aezat o tav plin cu diferite obiecte, dar acoperite. Se descoper tava cteva secunde. Li se spune copiilor s fie ateni privind obiectele. Se acoper tava i elevii vor fi pui s deseneze ct mai multe obiecte dintre cele pe care le-au vzut, n 1-2 minute. Variante: se adaug, rearanjeaz sau ndeprteaz obiecte din tav, pentru a observa daca elevii pot detecta schimbrile Recompensarea ateniei Atenia este adesea, greu de pstrat i de evideniat. Este mult mai uor s apreciezi reuite concrete, precum un rspuns corect sau o not mare. Din pcate, aprecierea realizrilor poate fi contraproductiv pentru dezvoltarea caracterului. Aprecierea realizrilor implic ideea c rezultatul este mai important dect mijloacele utilizate pentru obinerea lui. Una din cele mai eficiente modaliti de a le arta elevilor c sunt apreciai este pur i simplu s i asculi. S acorzi atenie cuiva trebuie s fie o decizie contient. Nivelul concentrrii este acela care poate fi acordat doar unei singure persoane sau unui singur obiect. Astfel atenia se orienteaz spre aspectul pe care asculttorul l consider cel mai important. Elevii neleg acest lucru i de aceea trebuie s avem ntotdeauna timp i s i ascultm. Cadrele didactice trebuie s pretind de la ele nsele o atenie mai mare dect cea pe care o ateapt de la elevii lor. Atenia n forma ei de baz nseamn s rspunzi la spusele altora astfel nct s le comunici c i preuieti la justa lor valoare. A arta preuire fa de elevi ncepe prin a le pune ntrebri i a te arta sincer interesat de ceea ce au acetia de spus. Elevii devin ceea ce le spunem noi c

sunt. Cnd l apreciem (rspltim, ludm) pe elev, este important s fim clari. Ei trebuie s tie pentru ce calitate anume sunt evideniai. Exemplu de laud:,,Sunt uimit de ct de precis mi-ai urmat instruciunile. Cred c ai fost foarte atent n timpul orei.; ,,Mulumesc c ai fost atent. Exemplul tu pozitiv i stimuleaz i pe ceilali s fie mai ateni; ,,Am apreciat mult atenia pe care le-ai artat-o cu toii persoanelor care au fost n clas. Au fost i ele impresionate. Atenie! Nu spune niciodat unui elev: ,,Eti cel mai atent, pentru c ceilali vor ncepe s se compare ntre ei sau se vor simi ofensai de remarc i vor renuna s mai ncerce. Un alt aspect care trebuie evitat este s sugerezi excelena calitii. De exemplu, ,,Maria este ntotdeauna atent! n realitate dobndirea trsturilor de caracter este un proces de nvare care nu se termin niciodat.

Bibliografie: CHARACTER TRENING INSTITUTE, ,,Character first!-Elementary series 1, booklet 1, ATENIA

JOCURI

DIDACTICE

PENTRU

DEZVOLTAREA

ATENIEI, A

MEMORIEI I A PERSPICACITII Institutor POPA DRAGO GABRIEL coala de Arte i Meserii Buhoci Jude ul Bacu

1.1. Conceptul de joc didactic. Definire i caracterizare

Jocul didactic - aciune ce valorific la nivelul instruciei finalitile adaptative de tip recreativ propriu activitii umane Cristea S. (1998) Dicionar de termeni pedagogici, EDP, Bucureti

Jocul didactic - specie de joc care mbin armonios elementul instructiv- educativ cu cel distractiv. Manolache A. i colaboratorii (1979) Dicionar de pedagogie, EDP, Bucureti

Jocul didactic - un mijloc de facilitare a trecerii copilului de la activitatea dominant de joc la cea de nvare Bache H., Mateia A., Popescu E. ( 1994) Pedagogie precolar. Manual pentru colile normale, EDP, Bucureti.

Jocul didactic - este o form de activitate accesibil copilului, prin care se realizeaz o parte din sarcinile instructiv-educative ale activitilor obligatorii, dar i a celor alese, ntr-o atmosfer distractiv, antrenant, motivant Glava A., Glava C. ( 2002)- Introducere n pedagogia precolar, Editura Dacia, Cluj- Napoca

Jocul didactic - este o mare i complex coal a vieii Ursula chiopu

Pslaru, C., Cazacu, O. ( 2005) Instruire i educaie modern n nvmntul precolar contemporan , Editura Grafit, Bacu

Termenul didactic asociat jocului accentueaz componenta instructiv a activitii i evideniaz c acesta este organizat n vederea obinerii unor finaliti de natur informativ i formativ specifice procesului didactic. Jocul didactic prezint ca not definitorie mbinarea armonioas a elementului instructiv cu elementul distractiv, asigurnd o unitate deplin ntre sarcina didactic i aciunea de joc. Aceast mbinare a elementului instructiv educativ cu cel distractiv face ca pe parcursul desfurrii sale, copiii s triasc stri afective complexe care declaneaz, stimuleaz, intensific participarea la activitate, cresc eficiena acesteia i contribuie la dezvoltarea diferitelor componente ale personalitii celor antrenai n joc. Jocul didactic, ncadrndu-se n categoria jocurilor cu reguli, este definit prin obligativitatea respectrii regulilor care precizeaz cile ce trebuie urmate de copii n desfurarea aciunii ludice. Jocurile didactice pot contribui la realizarea unor obiective educaionale variate i complexe. Acestea pot viza dezvoltarea fizic a copilului n cazul jocurilor motrice, sportive sau dezvoltarea unor subsisteme ale vieii psihice ( procesele psihice senzoriale, intelectuale, volitive, trsturi de personalitate etc.). De asemenea jocurile didactice pot contribui la rezolvarea unor sarcini specifice educaiei morale, estetice. Prin jocul didactic se precizeaz, se consolideaz, se sintetizeaz, se evolueaz i se mbogesc cunotinele copiilor, acestea sunt valorificate n contexte noi, inedite. Spre deosebire de alte tipuri de jocuri, jocul didactic are o structur aparte. Elementele componente ale acestuia sunt: obiectivele coninutul

sarcina didactic regulile jocului elementele de joc materialul didactic Dumitriu Constana ( 2008) Psihopedagogia jocului, curs, DPPD, Universitatea din Bacu, pag.48-49. Obiectivele - trebuie formulate concret, operaional i urmrite pe ntreg parcursul jocului didactic. Coninutul este format din totalitatea cunotinelor, deprinderilor, priceperilor de care dispun copiii i care sunt activate pe parcursul jocului, n funcie de sarcina jocului, precum i din capacitile pe care i le formeaz i/sau consolideaz n cadrul jocurilor. Sarcina didactic reprezint problema central de gndire / de aciune pus n faa copilului ( de a identifica, de a descrie, de a compara, de a grupa, de a formula, de a despri, de a ordona). Sarcinile didactice se regsesc n formularea cerinei jocului, sunt corelate cu obiectivele vizate i trebuie formulate clar, n termeni operaionali. Regulile jocului au rolul de a arta copiilor cum s se joace, cum s rezolve problema respectiv, ele concretiznd sarcina didactic, modalitile de organizare a activitii ludice. Elementele de joc trebuie s fie prezente att n scopuri de relaxare a copiilor, de recompens final, ct i ca mijloc de rezolvare a sarcinii de joc: ntrecere, ncurajare , stri de tensiune.

Materialul didactic trebuie s fie variat, n concordan cu obiectivele i sarcina didactic, s dispun de caliti i valene pedagogice, estetice, igienice. Conceperea lor depinde n mare msur de ingeniozitatea cadrului didactic. Literatura de specialitate ofer o serie de sugestii n acest sens: folosirea unor elemente surpriz, de ateptare, ntrecerea individual sau pe echipe, micarea, ghicirea, recompensarea rezultatelor bune, penalizarea greelilor comise.
1.

Descoperii diferenele ( 5, pag. 190)

Obiective: Acest joc solicit capacitile de atenie, de analiz, de memorie vizuo spaial i de memorie verbal. Sarcina didactic: Privii cu atenie interiorul prezentat n prima imagine.( fig. 1) Memorai bine forma, locul i culoarea diferitelor constituie. Gsii cele 6 diferene care exist ntre interiorul de la fig. 2 i cel pe care l-ai memorat fig.1. obiecte care l

Regulile jocului: Elevii vor lucra individual. Nu au voie s vorbeasc ntre ei. Ctig elevul care a identificat toate cele 6 diferene. Elemente de joc: surpriza, aplauze i ctigarea unei diplome. Material didactic: carioc neagr. 2. Regsii steagul ( 5, pag. 185)

Obiective: acest exerciiu solicit: Memoria vizual explorarea spaial concentrarea vizual Sarcina didactic: Elevii privesc cu atenie culorile i emblema steagului de mai jos timp de 1 minut. Elevii reconstituie steagul cu elementele propuse ( ei nu mai au steagul pe care l-au vzut prima dat). Regulile jocului: Elevii vor lucra individual Timpul de lucru - 3 minute Elevii nu au voie s vorbeasc ntre ei.

Elementele de joc: Material didactic:

surpriza, ateptarea i aplauze.

o foaie pe care sunt desenate 4 steaguri i 4 embleme diferite. O foaie pe care elevii vor colora steagul pe care l-au vzut. 3. Acum l vezi, acum nu-l vezi

Obiective:

Creterea abilitilor de concentrare prin recunoaterea obiectelor Testarea memoriei de scurt durat

Sarcina didactic:

Elevii vor observa 20 de obiecte micue pe o tav ( radiera, creionul, bile, etc.) timp de 1 minut. Dup 1 minut, elevii vor scrie pe hrtie toate obiectele pe care i le amintesc (obiectele sunt acoperite cu o bucat de pnz). Timp de lucru - 5 minute.

Regulile jocului:

Elevii sunt mprii pe grupe. Ctig grupa care i amintete cele mai multe obiecte.

Elemente de joc : surpriza, aplauze i recompensa. Material didactic: tav, 20 de obiecte, o bucat de pnz, hrtie i creioane pentru a scrie ce-i amintesc. 4. Capodopere ( 8, pag. 99) Obiectiv : Antrenarea gndirii, ateniei i imaginaiei Dezvoltarea perspicacitii. Capacitatea de selectivitate. Cunotinele elevilor privind opera lui Mihai Eminescu. Sarcina didactic: Privete atent fiecare desen n parte i n funcie de informaiile culese, ncearc s descoperi titlurile poeziilor lui Mihai Eminescu inspirat pe pictor s creeze aceste desene. Regulile jocului: Elevii vor lucra individual. Vor scrie pe hrtie rspunsurile. Timp de lucru 5 minute. care l-au

Elemente de joc:

surpriza, aplauze , recompensa

Material didactic : plana, hrtie i pixuri.

5. Profesiuni ( 8, pag. 106) Obiective: dezvoltarea capacitii de sesizare a soluiei de rezolvare. Perspicacitate ,atenie i limbaj.

Sarcina didactic: Elevii vor observa pe o plan trei case ca n fig.1. Li se spune elevilor c n prima cas locuiete familia Cizmaru, fr ca tatl s aib profesiunea de cizmar. n a doua cas locuiete familia Buctaru, fr ca cineva s fie buctar. n casa numrul trei st domnul Pietraru, dar nici el nu este pietrar. Cu toate acestea, unul din cizmar, altul buctar i altul pietrar. Li se cere elevilor s rezolve aceast enigm. Regulile jocului: Elevii vor fi mprii n 3 grupe. Ei vor colabora. Timp de lucru 8 minute. recompensa ei este

Elemente de joc :

Material didactic: plana, hrtie i pixuri. 6. Avionul de vntoare ( 8, pag. 98) Obiective: dezvoltarea perspicacitii Sarcina didactic:

Un aviator care pilota un avion de vntoare, a prins pe radar, un tanc inamic. Observ fig. 120. Dac ne gndim c din momentul n care apas pe buton, la fiecare apte metri parcuri, avionul trimite cte un proiectil, al ctelea proiectil va lovi inta aflat la 63 metri? Regulile jocului: Vor lucra pe echipe. Timp de lucru 7 minute. Elemente de joc: recompensa Material didactic : imaginea , pixuri i hrtie

Captarea i meninerea ateniei se realizeaz oarecum diferit de la un copil la altul, n funcie de particulariti, vrst, interese. Nu exist o metod universal valabil, ci metode adaptabile, iar acestea nu le stabilesc prinii, ci logopedul, cel care a intrat n contact cu copilul i l-a inut sub observaie ctva timp. Sarcina prinilor este aceea de a exersa mai departe acas, att. S nu mai zic c nu e suficient s afirmi c un copil are deficit de atenie. Deficit, ok, dar ct de mare? i aspectul acesta trebuie luat n vedere atunci cnd ncerci s adopi o metod terapeutic.

Exist cteva metode generale, dar nu acestea sunt baza. Nu ele duc la rezultatele de care este nevoie. Sfatul meu este s caute alt logoped i pn atunci s implice copilul n activiti ce necesit rbdare. De cele mai multe ori nu captarea ridic probleme, ci concentrarea i meninerea ateniei, problem cu care se confrunt i copilul prietenei tale, dup cum ai zis.