Home Analize Educatie Opinie Citesti:

Cum produce scoala tampiti

Mihai Maci februarie 9, 2013 Analize, Educatie, Opinie 66 comentarii 11,696 Vizualizari
Like 1.2k 45

I. nv

mntul preuniversitar

Pentru a nu pune la ncercare r bdarea poten ialilor cititori, o spun de la nceput: coala romneasc produce tmpi i industrial i cu metod . Sau, reformulnd: tmpi ii nu sunt rezultatul unor accidente sau disfunc ii punctuale ale nv mntului romnesc actual, ci consecin a necesar ( i, ca atare, fireasc ) a logicii func ion rii lui. nainte de a trece la argumentele cu care pot sus ine aceste afirma ii, se mai cuvine a spune un lucru: nv mntul romnesc actual nu e interesat n nici un fel de ceea ce produce; tot interesul lui e focalizat pe propria supravie uire ( i pe afacerile conexe). Nu exist n ciuda declara iilor speciali tilor oficiali nici o corela ie ntre ciclurile preuniversitare i nv mntul universitar i nici ntre acesta i cererea pie ei (atta i a a cum e ea). colile i universit ile func ioneaz pur i simplu pentru ca personalul lor (didactic i nu numai) s - i ncaseze salariul i, eventual, s mai beneficieze de ni te suplimente de venit. Att i nimic mai mult. Toate patetismele referitoare la prioritatea educa iei, viitorul rii, societatea cunoa terii bazat pe competen e, etc. nu sunt dect ni te artificii retorice, al c ror cinism e comparabil cu cel al declara iilor electorale referitoare la majorarea pensiilor i a salariilor. Aceste formule vor fi reiterate la nesfr it, tocmai pentru c nu spun nimic, dar astup urechile oamenilor cu ceea ce ace tia vor s aud . Dincolo de ele, starea efectiv a nv mntului de toate nivelele se degradeaz ame itor de la un an la altul. Cndva am comparat nv mntul universitar postdecembrist cu o industrie care a stabilizat ora ele Romniei (crend locuri de munc i drennd banii popula iei) dup pr bu irea industriilor propriu-zise. Acum a spune c aceast industrie (extins la tot sistemul de nv mnt) e aidoma industriilor lui Ceau escu n anii 90: imens , ocupnd o enorm mas uman ( i, ca atare, o problem social ), un gigantic consumator de resurse (adic o problem pentru bugetul de stat), care produce pe stoc (respectiv f r c utare pe pia ) ceva de o calitate submediocr sau f r nici o calitate (ceea ce, n limbajul s u frust, Pre edintele a numit tmpi i). E o industrie aflat de facto n faliment, ns care nu poate fi lichidat printr-un simplu ucaz guvernamental. Aceasta e drama ei. Voi ncerca, n continuare, s o privesc mai ndeaproape, focaliznd cteva aspecte concrete (care mi sunt accesibile mie) ale func ion rii industriei educa iei. M voi opri mai nti asupra nv mntului preuniversitar i asupra felului n care acesta, n loc de-a le da elevilor ni te cuno tin e generale menite a-i orienta n alegerea unei facult i i a-i sus ine la nceputul acesteia, i blocheaz la un nivel foarte jos i-i face opaci la orice form de cunoa tere riguroas fapt care, la nivelul cel mai vizibil, se traduce n degradarea civilit ii cotidiene. Apoi voi ncerca s arat felul n care universit ile improvizeaz lucruri f r m sur comun cu nici o cerin academic sau practic ceea ce le pune n situa ia de a produce absolven i r t ci i ntre un amestec (niciodat digerat) de termeni tehnici i platitudini generoase, care (nici unele, nici celelalte) nu le sunt de folos pe pia a muncii. Pu inele lor cuno tin e se risipesc iremediabil n anii n care sunt angaja i pe posturi temporare, slab pl tite i, de regul , f r nici o leg tur cu studiile lor. n fine, ntr-o a treia parte voi ncerca s v d care sunt

consecin ele acestui tip de educa ie asupra actorilor lui: elevi, studen i, dar mai ales profesori i func ionari oficiali, precum i tipul de societate pe care l genereaz o astfel de coal . * S-ar putea ca toate lucrurile despre care voi vorbi n continuare s fie suspendate cu o clasic remarc : sigur, pretutindeni exist probleme, dar totu i s nu generaliz m! Experien a m-a nv at c , atunci cnd chiar vrem s n elegem cum stau lucrurile, e mult mai eficient s formul m aceast observa ie invers: peste tot exist oameni one ti, care- i fac treaba, dar s nu generaliz m! * Sunt tat l unei eleve de clasa a V-a, pe care zilnic fie eu, fie so ia mea o nso im diminea a de acas la coal i la amiaz zi de la coal napoi, acas . La 11 ani ar fi fost normal s fac singur drumul dintre cas i coal (mai ales c nu e unul att de lung), ns dincolo de riscurile trecerii a dou bulevarde (cu ma ini pentru care semaforul e facultativ i cu semafoare ce stau pe verde pentru pietoni 16 secunde) ceva ne mpiedic s-o l s m. E vorba de ghiozdan. Acesta cnt re te n medie 7 9 kilograme (cu un vrf de 12 kilograme) la o greutate a copilului de 32 de kilograme. Dac un copil n cre tere ar purta zilnic greutatea aceasta timp de-o or , dou rezultatul ar fi, n termeni medicali, fie scifoza, fi scolioza (ambele fiind deform ri ale coloanei vertebrale). Am ntrebat la coal dac exist vreun normativ al Ministerului Educa iei cu privire la greutatea pe care o poate duce un copil n func ie de distan , de vrst i de n l imea/greutatea lui. Mi s-a r spuns c nu. (Dar am vaga b nuial c , pe la Minister, va fi existnd o comisie care ar trebui s se ocupe cu a a ceva, ns ai c rei membri sunt de neg sit, dat fiind c i mpart timpul ntre traininguri la Vancouver i conferin e la Brisbane.) La nceput am crezut c , din exces de scrupulozitate, fiica mea i ia zilnic cu ea toate c r ile i caietele, astfel c i-am cerut s le pun pe jos la ea n camer pe materii, i s le alegem doar pe cele necesare. Ei bine, doar cele menite s ajung zilei n cauz f ceau ntreaga greutate men ionat . Dac v ntreba i cum de e cu putin a a ceva, r spunsul e simplu: la fiecare materie erau o puzderie de caiete, cel pu in un manual, i cel pu in o culegere. Aproape toate acestea fuseser cump rate de c tre noi (de p rin i). La cutare materie coala le-a dat elevilor un manual (pe care mam c znit s -l lipesc), pentru ca la prima edin cu p rin ii s aflu c , de fapt, nu le e bun copiilor i, ca atare, trebuie cump rat altul. Fire te, la pachet cu caietul elevului. Pu in mai ncolo ni s-a transmis (evident, prin copii) c , pentru un ritm mai sus inut, trebuie cump rat i o culegere. i, pentru cine nu tie, culegerile nu mai sunt ca pe vremuri pentru tot gimnaziul, nici m car pentru clasa a V-a; acum sunt semestriale. Binen eles, dac p rin ii sau copilul doresc ca acesta din urm s participe la vreo olimpiad aproape toate (ntr-un an de primar am num rat 17) cu tax trebuie s cumpere i culegerea aferent (care, i ea, poate avea un caiet al elevului). Ocazional se mai iau i diverse c r i de clasici ai literelor sau de clasici ai pie ei de azi necesare i ele studiului la clas . O spun cu toat convingerea, din experien a colii primare a fiicei mele: n mod garantat D-na Rodica Bir u (nu ti i cine e?! nseamn c n-ave i copii elevi de primar ) e un autor mult mai bine vndut n Romnia dect Mircea C rt rescu, Lucian Boia sau Gabriel Liiceanu (poate mai bine chiar dect to i la un loc). nc un lucru: n vreme ce autorii men iona i se vnd n func ie de gustul publicului ntr-un an mai mult, ntr-altul mai pu in; D-na Bir u are succes constant, an de an, la clasele mici. S-ar putea ca D-na Bir u s fie o persoan ; ns dac m uit la numele ce apar pe culegeri i caietele elevilor am impresia c e vorba, mai curnd, de un gen. Cert este c , punnd cap la cap, toate materialele (aici nu intr rechizitele) achizi ionate pe parcursul unui an colar de c tre noi, p rin ii, plus taxele pe la diverse concursuri, ies cteva sute de lei noi (ceva mai multe dect degetele de la o mn ). Un ultim am nunt altminteri aproape nesemnificativ pentru sumele acestea nu am primit niciodat bon fiscal (ceea ce m face s b nuiesc c industria aceasta este, cum se spune ast zi, nereglementat ). I-am dat banii copilului, care, la rndul lui i-a dat a a se face. Sau, mai exact, nu tiu cum se face acum, dar mi amintesc cum se f cea pe la jum tatea anilor 90 cnd c iva oameni

ntreprinz tori au descoperit aceast ni a pie ei, neocupat i foarte profitabil . O tiu de la tat l meu care, n acel timp, era jurist la un Inspectorat colar: ntr-o bun zi un domn bine mbr cat i foarte politicos (precedat sau nu de un telefon, de la Minister sau din alt parte) ateriza n biroul cte unui inspector cu o ofert de nerefuzat: dac le distribuia profesorilor din subordinea lui (pentru ca ace tia la rndul lor, s le vnd la clas ) un anumit num r de culegeri, avea un procent pe atunci undeva n jurul a 10 % din vnz ri. ntre timp cred c lucrurile au mai evoluat, a ap rut concuren a, dar i pia a s-a diversificat; impresia mea e aceea c la ora actual n elegerea se face direct cu profesorul/nv torul. i cine tie ct e salariul acestora din urm (al celor ce nu au indemniza ie de conducere), n elege cu u urin c 10 15 % din vreo 15 lei nmul i i cu 30 (sau cu multipli ai lui 30 dup cte clase sunt vizate) nu e o sum a a de mare, dar e numai binevenit ntre 4 i 14 ale lunii (adic atunci cnd vechiul salariu s-a dus i cel nou n-a venit nc ). Autorii de culegeri, teste i caiete ale elevilor (care, uneori, mai sunt i editori) trebuie c o duc destul de bine. Pe lng beneficiul direct al vnz rilor, mai sunt titlurile din CV; unii precum D-na Bir u pot afi a o list nu de grada ie de merit, ci (cel pu in) de Secretar de Stat n Ministerul Educa iei. ntorcndu-m la situa ia concret a fiicei mele, lucrurile stau de a a manier nct, dac tot ne pune s cump r m aceste culegeri, caiete i ce-or mai fi fiind, profesorul se simte obligat s i lucreze m car din cnd n cnd cu ele. A a se face c apar, inevitabil, n con inutul ghiozdanului, sporindu-i greutatea. Ca atare, n ceea ce m prive te, nu cred c aceast problem va fi rezolvat prea curnd; copiii vor trebui s cumpere tot mai multe culegeri i caiete, ghiozdanele vor fi tot mai grele iar mie, ca p rinte, nu-mi r mne dect s a tept ziua n care fiica mea fie m va dep i la kilograme, fie va avea un prieten, care s -i care ghiozdanul. Totu i, nu aceasta e marea problem a nv mntului preuniversitar din Romnia. n ciuda caracterului ei subteran, industria aceasta a manualelor, culegerilor i caietelor (alternative la cele se pun n vnzare n libr rii), precum i concursurile aferente, men in o anumit idee de coal acolo unde ea, n fapt, se estompeaz tot mai mult. n mod normal coala preuniversitar ar trebui s se bazeze pe manual i pe ceea ce pornind de la acesta face profesorul la clas . nc o dat : criteriul de baz ar trebui s fie manualul. Iar acesta s-ar cuveni s r spund ctorva cerin e elementare: mai nainte de toate claritatea un manual ar trebui s poat fi citit de oricine (elevi, p rin i, bunici), iar cei care-l citesc s -i n eleag cuvintele i, la cap tul lecturii, s r mn cu o imagine clar a textului pe care tocmai l-au parcurs. A doua cerin ar trebui s fie completitudinea aceasta presupune c respectivul manual, care se consider c acoper un ntreg domeniu al cunoa terii, e alc tuit de a a manier nct are un nceput i un sfr it i, n acest interval, prezint faptele semnificative ale domeniului n cauz . Insist pe acest lucru: faptele semnificative, adic acelea care deschid n elegerea domeniului respectiv; nu i se cere unui manual de gimnaziu s se substituie unui curs sau unui tratat n care completitudinea tinde spre exhaustivitate. Excesul de detalii are ca efect fie neparcurgerea ntregii materii ( i atunci elevul nu mai n elege cum se leag lucrurile n ansamblul lor), fie dizolvarea unei cunoa teri domeniale n am nunte nesemnificative. Legat de cerin a precedent , o alta adecvarea con inutului i a limbajului n care acesta e exprimat la n elegerea celor c rora manualul le e destinat. E abnorm s ai manuale de V-a cu teme i formul ri de-a IX-a precum i manuale de-a IX-a cu un limbaj de tratat universitar de anul III de studiu. i e de-a dreptului patologic s perpetuezi o asemenea enormitate sub pretextul performan ei. Doar o societate n deriv , ca a noastr , se leag n n iluzia c poate ob ine excelen a f r a ob ine i a consolida normalitatea. Scopul manualelor nu e acela de-a crea savan i, ci acela de-a le oferi elevilor cuno tin e de baz , clare i precise. Corelat cu aceast cerin e i urm toarea: graduarea cunoa terii n func ie de n elegerea elevilor presupune i o concep ie ascensional i legat a anilor i a ciclurilor de studii. E absurd ca gimnaziul, de pild , s fie rupt de liceu i ideea de baz s fie aceea c elevul ori nva o anumit materie n gimnaziu, ori n-o mai nva de loc. A a cum tim cu to ii, cea mai mare parte a materiilor de liceu reiau disciplinele de gimnaziu; ori graduarea cuno tin elor ar trebui s presupun nu faptul c se mai fac nc o dat , ci acela c , pe bazele puse n gimnaziu ( i aici se vede bine rostul gimnaziului), se detaliaz o anumit problematic domenial . Dac , cu un soi de bizar nd r tnicie, se face totul n

gimnaziu, nu cade Liceul n platitudinea repeti iei sterile? Nu n ultimul rnd, pe lng cuno tin e, manualul ar trebui s -l pun pe elev n contact cu problemele domeniului tratat. Altfel spus, ar trebui m car s -i sugereze, dac nu s -i arate efectiv, c orice cunoa tere domenial e o aventur a min ii i c miza nv rii nu e acumularea steril a detaliilor, ci capacitatea de a problematiza, adic de a privi altfel lumea i pe sine nsu i. S fiu iertat, dar uitndu-m an de an prin manualele fiicei mele ( i prin manuale ale altor ani de gimnaziu sau de liceu), ceea ce pot eu deduce este faptul c autorii lor par a fi n ele i ntre ei s nu respecte aceste cerin e. Mai nti de orice aceste manuale sunt scrise ininteligibil pentru un adult; ca atare e greu de dedus ce poate pricepe un copil din ele. n general sunt alc tuite dintr-un dozaj variabil de termeni tehnici (cel mai adesea neexplica i) i platitudini lipsite de orice substan . E aproape cu neputin s duci un asemenea manual pn la cap t, astfel c e greu de constat dac respect cerin a completitudinii. E i mai greu s - i dai seama ce e semnificativ n cuprinsul unui asemenea manual. Materia e excesiv de mult , temele cad pe elev cu o caden nfrico toare i, n concluzie, cnd totul e important, ceea ce se re ine e aleatoriu. Nivelul expunerii e, aproape invariabil, peste capacitatea de n elegere a vrstei. Cum, ocazional, s-a discutat despre cantitatea mare de cuno tin e inoculat elevilor i s-au exercitat presiuni pentru simplificarea manualelor, acestea s-au sub iat ca volum, p strnd ns toate temele anterioare (ceea ce s-a eliminat fiind tocmai partea de explicare i exemplificare). Morala: manualele au devenit abstracte pn la incomprehensibil. Dac are curiozitatea de-a le r sfoi (de regul dup cte-o edin cu p rin ii), orice p rinte ajunge la concluzia, inevitabil , c fiului sau fiicei lui i sunt necesare ni te ore n particular pentru a se p stra la nivelul pred rii de la clas . Apoi cuno tin ele ciclurilor de studiu sunt cu des vr ire rupte ntre ele; de pild toat gramatica se face (draconic) n gimnaziu, iar segmentul cel mai dificil al acesteia (p r ile de vorbire) aproape n ntregime pe-a V-a. Nu doar c lucrurile sunt dificile, dar sunt i multe i, adesea, se fac cu o vitez ce nu permite nu sedimentarea, dar nici m car n elegerea lor. Pentru nc o dat , recursul la orele n particular e inevitabil. n fine, partea de problematizare a manualelor e ca i inexistent . Pu inele lucruri reflexive (filosofia, astronomia spa iilor siderale, fizica atomic , biologia evolu ionist , problemele istoriei recente, etc.) fie s-au scos pur i simplu de la o mul ime de profiluri, fie sunt mpinse n ultimul semenstru dintr-a XII-a cnd, n general, nefiind teme de bacalaureat, nu se mai fac. Locul disciplinelor reflexive e luat, cu avnt, de religie, inut a inculca morala i valorile care fac obiectul consensului social. (M mir totu i c nimeni nu observ faptul banal c , ntr-o lume n care la orice nivel aten ia aproapelui meu departe de-a fi un lucru firesc, trebuie cump rat cu o aten ie, Biserica i-a ratat cu des vr ire rolul social. Poate cel pu in n coli ar fi timpul s ncerc m altceva.) Ca atare edificiul colii r mne neispr vit: elevii (se presupune) ca au nv at o mul ime de lucruri, dar nimeni nu tie la ce bun. Cuno ti ele lor (dac au nv at) sunt cel mai adesea o sum de am nunte de g sit cu un singur click pe internet plus mii de probleme rezolvate la matematic , fizic i chimie i alte mii de texte analizate la romn i la limbi str ine. Dac la 18 ani trag linie i fac socoteala, tot ceea ce pot s constate este faptul c coala nu le-a dat nimic, n schimb le-a luat ni te ani din via . Majoritatea vor e ua n industria fabricilor de diplome, la cap tul c rora destinul le va fi hot rt de hazardul unei rudenii, al unei cuno tin e ntmpl toare, ori pur i simplu de noroc. Fire te, profesorii din coal vor spune c ei i-au f cut treaba; mai departe nu e grija lor. Sau, poate, vor recunoa te c n condi iile programei care e a a cum e mai mult nu se putea. Ct despre program , nimeni nu tie cine o face, pe baza c ror criterii, ntre ce i ce se alege, ce idee au cei ce-o concep despre cei c rora le e destinat , etc. La fel ca mai toate regulamentele i reglement rile, i programele colare par avea mai curnd un caracter stihinic; nimeni nu se poate l uda cu faptul c i-ar fi fost cerut p rerea cu privire la ce s-ar cuveni s se predea la disciplina lui pur i simplu exist un normativ ministerial i gata. Nici profesorii nu par a fi excesiv de afecta i de bizareria programelor. Experien a i-a nv at s se descurce dac vor grade i grada ii trebuie s compun cu programa; ce fac la clas e treaba lor. Mul i dintre ei sunt strivi i de povara didacticilor i a metodicilor de tot soiul (care au, pe scara ierarhic a educa iei, func ia unei disciplin ri sociale) i, adesea, nu mai au de la terminarea facult ii alt contact cu domeniul lor dect acela mediat de program i de manuale.

Cndva autoritatea profesorilor se baza pe cuno tin ele lor ( i mi-a fost dat s cunosc profesori de gimnaziu up to date cu ultima informa ie din cmpul preocup rilor lor); ast zi mai curnd pe un derizoriu amestec de amenin ri cu Bacalaureatul i de promisiuni cu burse n str in tate. De altminteri cred c n curnd colile (zise) bune i vor pune la intrare o pl cu pe care va scrie: preg tim pentru State, sau pentru Anglia, Germania, etc. Ct despre celelalte, se va subn elege c produc doar pentru consumul intern. n fine, mi se pare straniu faptul c nc nu s-a decis asupra unei remanen e a trecutului: dat fiind politica de industrializare a Romniei comuniste, pe toat durata intervalului 1948 1989 s-a pus un accent deosebit pe formarea diverselor timpri de ingineri necesari dezvolt rii ramurilor industriale. Mai mult dect orice alt categorie socio-profesional a acelui timp, inginerii afla i n contact direct cu produc ia i responsabili de aceasta au fost bine forma i, f cnd o coal serioas , a c rei component teoretic nu avea prea multe de invidiat Politehnicilor din Occident. n perioada de care vorbim, cele mai bune licee din Romnia erau liceele de matematic -fizic a c ror menire de baz ajunsese aceea de a preg tile fundamentele tiin elor reale necesare celor care, odat intra i n facult ile tehnice, erau capabili dintru nceput s lucreze la capacitate maxim . De aici accentul extraordinar pus n acel timp pe cuno tin ele de matematic , fizic i chimie. Problema unui absolvent de liceu din perioada n cauz nu era aceea de-a dobndi ni te cuno tin e generale (eventual cu aplica ii concrete) la aceste discipline, ci de-a avea preg tirea teoretic pentru a intra direct n tratatele de specialitate ale disciplinelor tehnice. Cine inea ritmul i intra la Politehnic c tiga partida, cine nu, nu se alegea cu nimic din acest tip de coal . i, de aceea, n ciuda mitologiei seriozit ii vehiculat ast zi, bacalaureatele (mai ales la liceele industriale) erau sigur, n alt propor ie trucate i atunci. Dac pn n 89 Politehnica nsemna loc de munc garantat i n principiu reparti ie n marile ora e (n preajma c rora se aflau combinatele industriei socialiste), ceea ce n acel timp nu putea oferi (aproape) nici o alt facultate, dup Revolu ie i liberalizarea pie ei de munc , lucrurile se schimb complet. La aceast situa ie se adaug colapsul industriei socialiste din ultimele dou decenii i concluzia tuturor acestora e aceea ca Politehnica devine mult mai pu in interesant pentru liceeni dect anterior. Ori partea stranie este aceea c majoritatea liceelor bune au r mas calate pe formarea teoretic n tiin ele reale ca i cum absolven ii lor ar urma s dea concurs la Politehnic . Mie unuia mi se pare c supralicitarea unei cunoa teri teoretice abstracte de-a lungul ntregii coli i are originea n acest pattern perpetuat chiar i dup ce i-a pierdut relevan a concret . Evident, mai sunt i alte aspecte: de pild faptul c n domeniile reale (care opereaz ele nsele cu un aparat matematic i n care r spunsul trebuie s fie aproape invariabil unul univoc) cuantificarea rezultatelor att de trendy n ultima vreme e mult mai u oar dect n domeniile umaniste, unde interpretarea joac un rol definitoriu. Nu n ultimul rnd, poate fi vorba i de faptul c nimeni nu i-a pus problema cum poate fi convertit masa profesorilor specializa i (mai ales de industria medita iilor) n preg tirile pentru admiteri (la liceu sau la facultate), odat ce ace tia i-au pierdut hegemonia de prestigiu de care au beneficiat n anii comunismului. Ei au continuat s fac ceea ce tiau cel mai bine i, tacit, s-a acceptat c performan a se identific cu nsu irea n regim accelerat de catre elev a unor cuno tin e tehnice abstracte care-l calific automat pentru regimul de master al unei universit i de top (de regul din str in tate). Mndria na ional pe de-o parte, repunerea pe tapet a temei performan ei (cel mai adesea pentru lustruirea blazonului cam ruginit al rii) pe de alta, au f cut ca acest tip de performan s fie normativizat prin intermediul programei la scara ntregului nv mnt preuniversitar din Romnia. n ciuda retoricii despre filierele voca ionale, bacalaureatul diferen iat, op iunile elevului i ale p rin ilor, etc., criteriul ultim de calitate (care, la noi, se exprim doar n cuantificari) al nv mntului autohton l dau notele de la olimpiadele de tiin e reale i, n particular, de la cea de matematic . Din p cate, e un criteriu irelevant, pentru c a a cum tim cu to ii, majoritatea olimpicilor la aceste discipline p r sesc ara la finele liceului sau n primii ani de facultate pentru a se stabili definitiv n alte z ri, mai pline de farmec. n ar r mne doar partea de jos a graficului ministerial, aceea despre care din ra iuni ra iuni de prestigiu nu vorbim aproape niciodat . Nici m car pentru a spune c e alc tuit din cvasitotalitatea elevilor de liceu.

C ci acesta e tristul adev r: cei mai mul i elevi, mai ales cei din mediul rural sau de colile periferice ale ora elor nu pot ine ritmul acestui tip de preg tire. ncepnd cu saltul n abstrac ie pe care-l face matematica clasei a II-a i pn la finele liceului, majoritatea abandoneaz cel mai adesea de facto, ns uneori i de jure coala. Dac nva , o fac doar pentru not (mul i nu mai pun nici un pre nici m car pe aceasta), dar, n mod manifest, nu mai pot urm ri dezvolt rile care se fac la clas . n plus, de la un moment dat realizeaz acut faptul c nimic din problemele lor i ale lumii lor nu e luat n considerare de coal ; ca atare g sesc tot mai pu ine motive pentru a lua ei n i i n serios coala. Profesorii, la rndul lor, stau sub imperativul programei i nu se pot opri s recupereze cuno tin e care se cereau sedimentate n alt etap a colii. n ceea ce-i prive te pe p rin i, ace tia ar trebui s fie la curent cu ultima culegere, s aib la ndemn biblioteci bune, s - i mediteze (uneori dublu) copilul la materiile de baz i/sau s posede chiar ei cuno tin ele domeniale menite a orienta copilul i s dispun de suficient timp pentru a-l putea nso i n pa ii cei mai dificili ai vrstei i ai n elegerii. Cei mai mul i dintre p rin i nu beneficiaz de aceste atuuri astfel nct, dup crizele de rigoare n fa a primelor note proaste ( i, eventual, cteva ore n particular) se dezintereseaz de coala copiilor care, oricum, n ochii majorit ii, a ncetat a mai fi legat de cariera ulterioar . Rezultatul conjugat al tuturor acestora l constituie faptul c , n Romnia actual , coala creaz discriminare. Insist pe acest lucru: coala, a a cum e alc tuit ea n prezent, creaz discriminare i e straniu c nici o institu ie specializat n combaterea discrimin rii nu observ acest lucru. Doar aleatoriul pe care n general l critic m n virtutea c ruia ob inerea unui loc de munc nu are mai nimic de-a face cu coala de baz ne ascunde aceast realitate, f cnd-o suportabil . Totu i, cred c problema trebuie pus n mod clar: cu ce e vinovat un copil de 9 sau de 14 ani c nu e olimpic la matematic ? Trebuie to i copiii unei ri s fie olimpici la matematic ? Calitatea nv mntului finlandez (de pild ) se rezum doar la olimpicii de la matematic ? Ideea ntregului nv mnt din Romnia e aceea de a produce n mod industrial performan a, n siajul mentalit ii comuniste pentru care voluntarismul i corelatul lui, constrngerea erau criteriile de baz ale construc iei societ ii socialiste. n virtutea axiomei: cine nu poate nseamn c nu vrea, o parte semnificativ a elevilor e relegat ntr-o condi ie inferioar i e destinat exploat rii brute i brutale. Nimeni nu pare a- i pune la noi problema c menirea colii e aceea de-a favoriza, prin toate mijloacele, apari ia unor oameni liberi capabili s n eleag , s se exprime, s problematizeze i s interiorizeze lumea n care tr iesc. Onestitatea (cea adev rat , nu marota eticilor aplicate), competen a i calitatea (dar nu cele exprimate de cuantificatori sterili), civilitatea, aten ia fa de cel lalt toate sunt rezultatele unei coli care- i cunoa te i respect menirea. Evident, acolo unde el exist , talentul se cere ncurajat i sus inut. A-l normativiza, sub pretextul performan ei (din care decurg avantaje p mnte ti pentru func ionari f r nici o performan ), revine la a-l ucide. Ar trebui s ne ntreb m cndva cu ce vinovat un copil de gimnaziu, c ruia to i i repro eaz faptul c nu cite te, dar c ruia nimeni din coal n primul rnd nu i-a ar tat faptul c lectura e o bucurie? Cu ce e vinovat un elev incapabil s n eleag lucruri elementare relative la nscrierea lui n lume, dac pentru el cunoa terea se rezum la exerci ii de gramatic i probleme de matematic ? Cu ce e vinovat un tn r dezarmat n fa a vie ii, dac nimeni nu l-a nv at s asume problematicul lumii n care tr ie te? Cu ce e vinovat un om ce decade la nivelul mecheriei i al argoului acompaniat cu o orchestr de onomatopee dac n anii lui timpurii nimeni nu i-a ar tat ce e n elegerea i capacitatea de a numi adecvat? Dac nu ne vom pune, cu toat onestitatea, aceste ntreb ri atunci fie ne vom descoperi neputincio i n fa a derivelor lumii n care tr im, fie pentru remedierea acestora vom recurge la nt rirea m surilor de ordine i disciplin la scara ntregii societ i. Rmn, n final, dou ntreb ri: mai nainte de toate, de ce lucrurile acestea pentru sesizarea c rora nu e nevoie de o preg tire specializat nu constituie probleme n interiorul sistemului educa ional i la nivelul deciden ilor acestora? Problema devine cu att mai acut cu ct exist o disciplin , care tinde din ce n ce mai mult s se supraordoneze celorlalte discipline pedagogia a c rei menire ar trebui s fie tocmai aceea de a veghea la felul n care cunoa terea umanit ii le e transmis , prin nv are, tinerelor genera ii. A auzit cineva n Romnia ultimilor 23 de ani vreun specialist n

pedagogie care s atrag aten ia asupra abnormului programelor, a caracterului ininteligibil al manualelor sau asupra corela iei dintre nesfr itele reforme ale educa iei (cu toate metodologiile lor) i sc derea continu a nivelului nv mntului? Dac nimeni dintre pedagogi n-a f cut-o nseamn , pur i simplu, c n Romnia nu exist ceva de natur tiin ific n m sur a se numi pedagogie. Ceea ce poart acest nume nu e nimic altceva dect triumful imposturii i al unei optici industriale cu privire la cele mai delicate raporturi care alc tuiesc textura social . O mul ime de vorbe goale, de trebuie s -uri i de ghidu ii culese din literatura motiva ional , agrementate cu statistici (care spun ceea ce vrea s spun cel ce le face) i cu nenum rate HG-uri, aceasta e n elepciunea care le e predat de c tre pedagogii autohtoni celor obliga i de Minister s le ndure delirul verbal ( i s le achite protocolul). Nu exist universitate n Romnia f r fatalele departamente de tiin e pedagogice i de perfec ionarea personalului didactic, f r obligativitatea (deghizat n op iune facultativ ) tuturor studen ilor sec iilor teoretice de-a parcurge modulul pedagogic; nu exist dasc l n ciuda vrstei i a reputa iei profesionale care s nu fie trt pe la traininguri i coli de var (mai nou pe fonduri europene) unde i se serve te drept tiin un soi de amestec ntre rezolvarea careurilor de X i 0 i recitarea unor mantre absurde i caraghioase. Speciali tii n educa ie, emine ii psihologi, scientometrii i reformatorii de meserie tr iesc att din banii Guvernului, din cei ai fondurilor europene, ct i din cotiza iile obligatorii impuse profesorilor adu i cu arcanul la aceste perfec ion ri. Aceast cast , descendent direct din activi tii de partid, are o singur ocupa ie: aceea de a vorbi la nesfr it despre lucruri pe care nu trebuie s le fac niciodat . Majoritatea acestor speciali ti nu are alt contact cu elevii dect la inspec iile care se scurg uleios n a teptarea inevitabilului ( i obligatoriului) protocol. Dac nv mntul romnesc e n deriv i dac problemele lui sunt departe de a deveni probleme publice, aceasta se datoreaz n bun m sur existen ei acestei confrerii extrem de eficiente al c rui singur scop e acela de-a- i men ine hegemonia care-i permite s taxeze toate celelalte categorii didactice. n ce m prive te i o spun cu toat seriozitatea a fi oricnd dispus s votez, la paritate cu pedoagogia, introducerea n universitate a parapsihologiei, a astrologiei sau a vr jitoriei. Sunt convins c niciuna dintre acestea i nici toate la un loc nu sunt mai ridicole, mai stupide i mai nocive dect pedagogia de coal nou . A doua ntrebare e aceasta: oare deciden ii (Ministerul Educa iei, succesivii mini tri, Statul la modul generic) nu cunosc aceast situa ie? n ciuda a ceea ce escamoteaz speciali tii n educa ie (care, nencetat, au solu ii nainte de-a- i pune probleme), starea trist a nv mntului e vizibil cu ochiul liber. Nu att testele PISA i alte asemenea clasific ri europene dau m sura real a situa iei de fapt, ct degradarea vie ii publice, generalizarea comportamentului gol nesc i revendicarea orgolioas a inculturii, lenta dispari ie a institu iilor culturale, u urin a cu care pu inele noastre realiz ri sunt distruse i batjocorite. Orice alte cauze sociale am invoca, estomparea civilit ii i ascensiunea mitoc niei sunt efectele unui nv mnt precar care, departe de logica lui fireasc , ajunge s fie cel mai important factor de discriminare la scara societ ii. S nu tie nimeni c majoritatea elevilor se pierd pe parcursul anilor de coal (r mnnd cu o ur tenace mpotriva acesteia), c nv mntul gratuit se face pe banii p rin ilor i c practic i e imposibil unui elev s se descurce de unul singur cu manualele pe care i le furnizeaz coala i cu lec iile de la clas ? Ba da, aceste lucruri sunt ct se poate de bine cunoscute. Din p cate, Statul nu poate face nimic dect s accepte aceast situa ie. Problema ultim e aceea a salariz rii profesorilor, iar aici lucrurile s-au decis cu faimoasa lege n vigoare, dar neaplicat . Profesorii sunt att de mul i nct (dincolo de protestele altor categorii profesionale), cre terea salariului lor ar greva radical bugetul de stat. Lucrul acesta ar fi aproape cu neputin de f cut n condi ii normale; n vreme de criz e de neimaginat. Totu i, a a cum tie toat lumea, salariile profesorilor de rnd sunt ridicol de mici. Pentru ca aceast mas uman subfinan at s nu se revolte, trebuie s i se dea posibilitatea unui c tig alternativ. Industria culegerilor, aceea a medita iilor, after-school-ul, nmul irea olimpiadelor cu tax , punctele acumulate pe la traininguri pedagogice (ce se reflect n salariu) i protocoalele inspec iilor sunt c i tolerate de Stat prin care profesorii i pot suplimentata veniturile. Paradoxal poate, dar o prgram minimalist i ni te manuale clar concepute ar fi, cel pu in n primul moment, mpotriva intereselor

lor. Dinamici, adapta i lumii n care tr iesc (pentru care adaptabilitatea e virtutea prin excelen ), mul i dintre ei au n eles ceea ce e de n eles: c , ntre anumite limite, Statul le d permisiunea de a pune un impozit privat pe clien ii lor. Ct despre cei ce nu au n eles acest lucru, redu i la condi ia de categorie defavorizat i teroriza i de arbitrariul deciziilor ministeriale (pentru care virtutea esen ial e schimbarea), acestora nu le r mne dect s se resemneze cu salariul ce le vine i s spere c vor apuca pensia. n ceea ce-i prive te pe elevi copiii no tri ace tia se pierd alunecnd tot mai departe i devin tot mai estompa i i mai lipsi i de contur, asemeni viitorului pe care-l invoc m ori de cte ori vine vorba de ei. ______________________________ NOT . Pentru ca cei ce nu au contact direct cu nv mntul preuniversitar s nu cread c lucrurile spuse anterior sunt rezultatul unor idiosincrazii personale, mi permit s dau cteva mostre din manualele i culegerile pe care le-am avut n mn . Dac are curiozitatea de-a r sfoi manualele copilului s u, orice p rinte are ansa de-a nimeri peste altele, cel pu in la fel de originale. 1) Andrei i C lin vor s - i cumpere mingi de tenis pentru antrenament. Cte mingi poate cump ra fiecare dac o minge cost 3 lei, iar 1/5 din suma lui Andrei este cu 3 mai mic dect 1/3 din suma lui Alin. Dac Andrei ar avea cu 9 lei mai mult, atunci dublul sumei celor doi copii ar reprezenta costul unei biciclete, adic 436 lei Problema (cu eroarea de nume i ortografia proprie) e din culegerea Concursului Fii InteligenT la matematic (a a se scrie titlul) edi ia a VI-a (2011 2012) pentru clasa a IV-a (a patra) coordonat de Alexandrina Dumitru (avnd nc 39 da, 39 de autori) i ap rut la editura NOMINA n 2011. Eu am rezolvat-o algebric n 19 ecua ii. Nu tiu care e copilul de clasa a IV-a care poate desf ura, n succesiunea lor logic , 19 ecua ii. 2) Care sunt rile pe care le-a cucerit (Napoleon)? ntrebarea e din manualul de Istorie de clasa a IV-a, avndu-i ca autori pe Valentin B lu oiu i Dumitra Radu i ap rut la Editura Didactic i Pedagogic R. A. n 2010 Nu v gr bi i s r spunde i Italia i Germania, c ci ar fi un anacronism (aceste ri au ap rut n a doua jum tate a secolului XIX) i, implicit, o gre al . Printre rile cucerite de mp rat se num r : episcopia de Eischsttt, cea de Halberstadt, comitatul de Hohenhole, cel de Solms i alte cteva zeci (dac nu sute) de asemenea principate n Germania i Italia. Se poate spune c a cucerit Rusia? C i copii de clasa a IV-a pot r spunde acestei ntreb ri? 3) Cuvinte cheie (la o lec ie nota mea): membran (plasmalem ), fosfolipide, steroli, matrix lipidic, proteine membranare: extrinseci, intrinseci, canale, receptori, enzime, markeri; perete, microfibrile, celuloz , chitin , lamel mijlocie, substan e pectice, lignin , suberin , ceruri, cutin . Sau, cteva pagini mai ncolo, alte cuvinte cheie (tot ale unei singure lec ii): nveli mitocondrial, criste, condrioplasm , reac ii de oxido-reducere, poten ial redox, glicoliz , acid piruvic, ciclul Krebs, caten respiratorie, ATP, fermenta ie alcoolic , fermenta ie lactic . Practic fiecare lec ie din manualul de Biologie de clasa IX-a (a noua), avndu-i ca autori pe Prof. univ. dr. Nicolae Toma i Prof. univ. dr. Lucian Gavril , manual destinat tuturor liceelor (cu excep ia

liceelor voca ionale de coregrafie i pedagogic) (sic!), ap rut 2002 la Editura Didactic i Pedagogic , i are cuvintele ei cheie. Dac vre i s v actualiza i cuno tin ele, ncerca i-le! 4) Pentru a nu r mne n perplexitate, permite i-mi s v ofer i cteva mostre de gndire a unui pedagog din minunata lume nou . Omul n cauz a condus pn la pensie Departamentul de Perfec ionare a Personalului Didactic al Universit ii din Oradea i a patronat toate comisiile de definitivat i de grad din regiune. La nceputurile carierei sale, n 1990, pe cnd era doar inspector colar, a scris o instructiv Culegere de materiale despre polite e (avnd n total 36 treizeci i ase de pagini), editat de Inspectoratul colar al Jude ului Bihor, din care spicuim: Sandviciurile mici se duc la gur cu ajutorul minii; cele mari se taie cu cu itul pe farfurioar . (p. 17) Prunele i caisele se deschid cu mna, se scot smburii i se m nnc apoi fiecare parte. (p. 19) nu se vorbe te cu igara n col ul gurii; (p. 20) Alegerea unui restaurant se face n conformitate cu scopul urm rit. Poate fi ales un restaurant popular pentru a servi personal o mas , dar pentru a oferi un dejun sau un dineu unor colegi sau unor reprezentan i ai organelor locale, n scopul cultiv rii rela iilor personale sau de munc se va alege un local mai bun, chiar, de lux. n alegerea restaurantului se va ine cont, ndeosebi, de rangul invitatului. (p. 25) Nu rde i! Pe asemenea opere s-au ob inut titluri universitare!
Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimitel la editor[at]contributors.ro

Share | Alte articole pe acest subiect: 1. 2. 3. 4. 5. Decesul pedagogiei. coala romneasc , ncotro? 4 scenarii ce ar putea produce furtuna perfecta Cum alegi scoala la care merge copilul tau? Se mentine pr pastia ntre scoal i pia a muncii Exclusiv Romania nu va mai produce locomotive si trenuri de metrou

Currently there are "66 comments" on this Article:

1. spaggi spune: 09/02/2013 la 11:30 Ce-ar fi ca asa numita societate civila sa incerce sa atace sau macar sa dea tarcoale problemei create de mafia manualelor si caietelor. Chiar daca scoala romaneasca (datorita stilului old school de predare, bazat pe cuvantul scris, pe manuale, ca doar nu vrem sa producem homo videns imbecil) nu poate sa ajunga cum trebuie la standarde pedagogice de secol XXI, poate macar sa incerce sa ajunga in secolul XIX sau, daca avem mari sperante, XX. R spunde Filoss64 spune: 09/02/2013 la 13:08 Bravo! Foarte bine scris! Baiatul meu e la facultate acum! Ce-ar fi sa dau un judecata Ministerul Educatiei, pentru boala de coloana pe care o are, de la caratul ghiozdanului cu manuale, in scoala generala? R spunde 2. ciuche spune: 09/02/2013 la 11:44 Curat mestesug de tampenie! R spunde 3. cititor spune: 09/02/2013 la 11:47 felicitari! R spunde 4. Gheorghe spune: 09/02/2013 la 11:47

Ai dreptate! Perfecta dreptate! Se vede din primele randuri scrise de catre dumneata: Scoala produce tampiti in mod industrial sau la nivel industrial si nu ,, tampiti industrial ,, cum ai scris mata. In rest nici nu am citit articolul pentru ca m-am lamurit de la inceput si sunt absolut de acord cu dumneata.Foarte buna ideea de a scrie un asemenea articol! R spunde 5. John spune: 09/02/2013 la 11:53 Superb articol, felicitarile mele autorului pentru ca a pus punctul pe i. Asa stau lucrurile in invatamantul romanesc. Pacat pentru ca cetatenii acestei tari merita mai mult, avand o medie de IQ destul de ridicata. Problema apare la gradul de civilizatie, cultura si valori sociale, nu la IQ. Nu faceti gresala sa confundati incultura cu prostia (IQ scazut). Cocalarul cu BMW nu e prost, e incult. Si da, e o mare diferenta. Tindem sa credem ca invatamantul vestic e mai inapoinat pentru ca la ei in scoala se invata lucrurile mai tarziu, dar defapt la noi se predau prea devreme. Creierul copiilor in scoala e total nepregatit pentru ce se preda si mai ales cum se preda limbajul de lemn in majoritatea cazurilor si din manuale. Cei cu memorie fotografica vor reusi sa treaca cu brio, fara insa a ramane cu nimic relevant. Nu asa se fac lucrurile. Creierul uman integreaza informatia foar atunci cand ea vine logic si natural. Copilul trebuie sa invete din nevoie (ca raspunsuri la intrebarile pe care le pune) si nu pentru ca i se impune cu forta, intr-un mod barbar si total impersonal sa retina niste termeni. In mod subiectiv in copilul care merge la scoala acum rar se naste un interes, o pasiune de pe bancile scolii. Copiii ar trebui observati de mici si testati psihologic de persoane abilitate. Dupa care, scoala ar trebui personalizata dupa nevoile si capacitatile fiecarui copil. Vor fi in continuare clase ca si pana acum, dar bazate pe interesul si pasiunile copiilor, nu al cadrelor didactice sau al politicienilor. Binenteles ei putand fi reevaluati si mutati corespunzator in functie de ce doresc si exprima. Nu poti face ceva ultil pentru un copil, pana nu pui copilul in centru sistemului. Din pacate acum copilul e cel mai putin important aspect din acest sistem. Rusine acestor COCALARI care conduc si paraziteaza invatamantul romanesc. Da, cum am spus mai devreme, ei nu sunt prosti, sunt doar inculti. R spunde 6. Ana spune: 09/02/2013 la 11:55 Vai de mine! Nu am copii la scoala, dar m-am infiorat la citirea acestui articol! Insa, problema nu e recenta, persista de ani de zile! Si pe vremea cand eram eu la scoala erau culegeri, dar pe care am refuzat sa le car si mai imparteam manualele cu colega de banca!

Pe de alta parte imi aduc aminte de manualul de istorie al Romaniei, in care se sareau cate 200 ani de istorie (defavorabili, evident), doar pentru a scoate in evidenta marii domnitori. Nu intelegeai contextul domniei lor, nu stiai cum sa legi de trecut si de viitor, stiai ca au castigat cateva batalii si au ramas faimosi. De restul nu aflai nimic si sareai direct 100-200 ani la urmatorul domnitor cunoscut, de regula din alta parte a viitoarei Romanii. Haotica si confuza aceasta istorie predata in scoli, asa ca nu ma mir de prostiile pe care le aud azi in jurul meu. R spunde 7. Adrian Munteanu spune: 09/02/2013 la 11:57 Confirmind cele de mai sus.nu cred ca produc nicio statisfactie. Manual de geografie Clasa a IVa editie aprobata in 2006 Pg. 29 Fig. 1 Rul Sena i Catedrala Notre Dame din Paris Pg. 65. Fig. 3 Imagine cu Palatul Culturii din Iasi, explica ii figur : Ia iUniversitatea R spunde 8. fefe spune: 09/02/2013 la 12:13 Superba colectia de citate. Din perspectiva de angajator eu constat rezultatul. Este extrem de dificil sa gasesti in Romania sa angajezi o persoana corect alfabetizata. Atentie, nu ma astept la alte competente decat sa stie sa scrie, sa socoteasca (cele 4 operatii elementare si regula de trei simpla) si sa inteleaga ceea ce citeste. Completarea unui formular simplu este o sarcina de nerezolvat pentru 75% dintre cei care se prezinta la un interviu. Desi imi prezinta diplome universitare. R spunde 9. Radu spune: 09/02/2013 la 12:14 De multe ori am ajuns sa ma intreb in ce tara am ajuns sa traiesc si daca aceasta forma de misoginism merita efortul si frustrarile; dupa ce-am citit acest articol, ma gandesc cu groaza ca acum inca e bine; raul va icepe doar dupa ce scola va arunca pe piata tampitii pe care i-a produs in ultimii 15-20 ani. Abia atunci va fi imposibil de scapat de imbecili cu diploma si semidocti cu patalama. Cei care aveti copii sau nepoti in scoala, cititi cu atentie, pana la capat (inclusiv

Nota de final care reda dimensiunea dezastrului) si apoi fugiti in camera copiilor si rasfoiti manualele si culegerile dupa care invata. Daca realizati absurdul si pericolul care-i pandeste pe copiii nostri si in final pe noi toti, luni, fugiti la scoala, vorbiti cu alti parinti si revoltati-va impotriva acestei crime tacite impotriva poporului roman. Sa nu credti ca cineva este ferit si poate scapa; tampitii vor veni ca un tavalug si vor spulbera totul in calea lor. R spunde 10. xrdhnx5 spune: 09/02/2013 la 12:18 Scoala produce EPIC FAIL! ! R spunde 11. elena spune: 09/02/2013 la 12:19 adev rat urt, dar foarte adev rat din p cate imensa majoritate a celor care se gndesc la subiect nu ncearc dect s g seasc o modalitate mai eficient de a dos di (nghesui) toat gr mada de materie n capetele elevilor cnd am scris, tot pe acest site, la un subiect asem n tor, c elevii trec prin coal ca gsca prin ap ntruct coala nu le ofer nici o certitudine c vor primi un venit direct propor ional cu timpul care li-l m nnc i c e doar un sistem care func ioneaz din iner ie i pentru sine, distinsul autor a fost att de oripilat de al turarea coal = mncare timp c abia a catadicsit s -mi r spund ar fi interesant s compari manualele interbelice cu cele din anii 60, apoi 80 i cu cele prezente am impresia c , pentru a compensa inutilitatea final , materia a devenit tot mai mult , mai nc lcit , mai preten ios exprimat se va ajunge la studierea lui Culianu ntr-a patra binen eles f r nici o garan ie respectivele studii vor duce la un salariu corespunz tor dar vor forma mintea am cunoscut persoane inteligente, normale, rezonabile din corpul profesoral care scoteau fraze de genul nu conteaz c nu folosesc niciodat ceea ce nva , important e c le antreneaz mintea

i ne mir m c din atta antrenament intelectual ies oameni incapabili, dispera i, tot tinpul pe marginea omajului, prost pl ti i i prost trata i n serviciu sau c cei ce au tradus documenta ia pentru POSDRU ncurc la modul foarte haios na ionalitatatea cu cet enia . au ajuns i ei cumva n minister R spunde 12. stefan spune: 09/02/2013 la 12:19 subn elege? cred ca trebuie mers iar la scoala. R spunde 13. DanielS spune: 09/02/2013 la 12:22 Exemplele de final sint clare privind productia de timpiti. Surplusul de absolventi economisti si juristi din ultimii 20 de ani, a creat monstrii structurali la nivelul societatii. Institutiile creeaza proceduri complexe intrucit sistemul se auto-perpetueaza, fara nici o conspiratie. Birocratia e un mod de gindire ce a pervertit tot, intreaga societate. Este o nebunie ceea ce facem impreuna. Criza economica va rezolva complicatiile create artificial, in favoarea eficientei. R spunde 14. Emanuel spune: 09/02/2013 la 12:22 Relativ la problema de matematica (cu mingile de tenis ) eu zic sa o lasati mai moale cu critica nu are nicio legatura cu ecuatiile algebrice. Poate unii invatatori nu inteleg rolul problemelor de tipul respectiv si predau gresit metoda de rezolvare Oricum problema e cat se poate de normala pentru un copil de clasa a patra si se rezolva cu metoda grafica. (sunt profesor de matematica ) Nu inteleg de ce nu se face si o analiza a sistemului universitar . SISTEMUL UNIVERSITAR produce tampitii, cel preuniversitar cu chiu cu vai reuseste sa ofere un minim de educatie dar UNIVERSITATILE ofera doar tampiti cu diploma . Cunosc sistemul atat cel preuniversitar cat si unversitar si va pot spune din interior ca la nivelul universitar gasiti marea problema a invatamantului romanesc.

R spunde 15. cristian spune: 09/02/2013 la 12:30 eu cred ca a compara cu alte sisteme de educatie (in particular), de guvernare, parlamentare samd ajuta. (probabil mi se trage de la profesie). oamenii in general invata prin observatie, comparatie si repetitie. deci sa comparam putin cu germania, landul berlin (germania e federala in adevaratul sens al cuvantului, in toate domeniile educatia nefiind o exceptie). numarul de carti/caiete in clasa a treia: aprox. 12. oricum copii au voie sa le lase la scoala in sertarul/dulapul personal. nu trebuie carate toate inainte si inapoi decat la inceput/sfarsit de vacanta si uneori la inceput/sf. de saptamana. lectiile in general (la matematica in particular) sunt _mult_ mai orientate spre practic decat erau in romania in perioada in care ma duceam eu la scoala. ce mi se pare prost in manualele de matematica aici: prezinta acelasi lucru folosind prea multe metode diferite. ceea ce uneori dezorienteaza copiii. R spunde 16. Gheorghescu spune: 09/02/2013 la 12:30 Rezervandu-mi doar dreptul de a avea o alta opinie decat Mihai Maci fata de religie si vrajitorie, pot spune ca tot ce-a aratat el e doar varful aisbergului. Mai putem completa cu faptul ca daca ar trebui sa treaca printr-un examen psihiatric serios, probabil cel putin o treime din cadrele didactice ar trebui scoase din sistem. Iar daca am aplica si criterii de integritate morala, alt procent ar trebui sa plece. Daca am mai face o selectie pe criterii de cunostinte de baza de limba romana Ma opresc aici, ca am ramane fara profesori. R spunde 17. Mihai Pavelescu spune: 09/02/2013 la 12:35 Salut, Interesant articolul, felicitari pentru acuratete, iti recomand sa cumperi 2 caiete A4 cu inel (unul dictando unul de mate) si sa scrie pe ele la toate materiile, iar manualele sa le faca 1/2 cu colegul/colega de banca. Sper ca te ajuta. Succes

R spunde 18. tudorp is spune: 09/02/2013 la 12:35 Nu ca zic, davreau sa spun: Excelent! pana in 90 eram condamnati -elevii- sa citim monstri literaturii universale. Se pare ca plagiatorii, formatorii de opinie si analistii sustinuti de media obiectiva sunt inca pe val. multumesc R spunde 19. gigel spune: 09/02/2013 la 12:38 Am ntrebat la coal dac exist vre-un normativ al Ministerului Educa iei. Sunt sigur ca vreti sa spuneti vreun . In rest, plansul si scrasnitul dintilor. R spunde 20. Mihai Damian spune: 09/02/2013 la 12:41 Problema de matematica prezentata se poate rezolva folosind mult mai putine ecuatii. In rest absolut de acord cu cele scrise. (39 de autori pentru o culegere de clasa a patra !?? incredibil !) R spunde 21. Mircea spune: 09/02/2013 la 12:42 Ce-ar fi o revolutie a parintilor in fata fiecarui inspectorat scolar? Am ajuns sa cred ca pana cand nu vom vedea linsati in piata publica cativa doctori spagari, cativa profesori bolsevizati ( gen Andronescu) si cativa functionari publici de la taxe si impozite), nimic nu se va schimba in tara asta. Fara sa curga sange romanul nu e dispus sa schimbe ceva. R spunde 22. teebee spune:

09/02/2013 la 12:51 Foarte corect ce ziceti. Partea proasta e ca 80% din cei care ar trebui sa faca ceva nici macar nu inteleg ce ati scris, pentru ca pur si simplu nu-i duce capul. Profesorii slabi formati dupa 90, in principal, sunt si rezultatul subremunerarii cronice din domeniu. Proasta remunerare a dus la scaderea drastica a bazei de selectie pt viitorii profesori. Copii cu potential nu se fac profi pt. 8-900 de lei primul salariu, se fac IT-isti pentru minim 2500. R spunde 23. alex spune: 09/02/2013 la 12:51 niste timpiti ajung ministrii invatamintului, ajusteaza sistemul dupa chipul lor, care scoate timpiti, care ajung ministri Ciclul se reia de N ori. Fenomenul este cunoscut ca si Romania. R spunde 24. Gabi M spune: 09/02/2013 la 13:02 Felicitari pentru articol. Este foarte bine ca se separa apele, imi creste tensiunea cand vad administratorii acestui Leviatan mandrindu-se cu exceptiile. Tinerii care ajung dincolo si cu care ne mandrim nu sunt produsul sistemului ci al pasiunii lor si a unor dascali si parinti care au evitat sistemul. Sistemul de invatamant romanesc = Ceea ce ti se baga pe gat cand esti mic ca sa ti se scoata pe nas cand esti mare!. Cred ca principalii responsabili suntem noi, parintii, pentru ca acceptam aceste mizerii. Educatia copiilor nostri e mult prea importanta pentru a fi lasata pe mana unui sistem. Din pacate e mai simplu sa dai bani pentru culegeri , meditatii .scl in loc sa-ti pui problema Ce e mai bine pentru copilul meu? sau Care e pasiunea copilului meu? e greu sa lasi din mana telecomanda. Daca noi nu ne protejam copii, cine vreti sa o faca? R spunde 25. Moucha spune: 09/02/2013 la 13:17 Stimate domn, am citit si m-am cutremurat de acest text. Din fericire am plecat din tara si copilul meu (sau copiii mei) nu vor trece prin acest sistem de invatamant. Citind acest text insa mi-am dat seama ca daca voi descoperi aceleasi carente la sistemul preuniversitar din Cehia voi face urmatorul lucru: la clasa ii voi cere copilului meu sa ia nota de trecere urmand ca bazele cunoasterii si studiului sa i

le fac eu insumi, acasa, intr-un mod placut. Dupa 17 ani de predare in domenii variate si ajuns la nivel de doctorat si lector universitar da, sunt in stare sa il pregatesc temeinic fara sa il fortez. Cu mult respect si bafta multa cu fetita. R spunde 26. Radu D.L. Popescu spune: 09/02/2013 la 13:21 Da, da, foarte buna observatia, sistemul de invatamant si-a pierdut ratiunea pentru care a fost inventat. Cred ca si cel medical ii calca pe urme R spunde 27. Vasile spune: 09/02/2013 la 13:26 Nu-i adevarat. Avem cadre bine pregatite, care au absolvit universitati renumite, avem cei mai multi doctori din istoria invatamantului romanesc, de profesori cu gradul I nu mai vorbesc, autori de manuale, caiete metodice de rasunet international. Au niste portofolii foarte mari , sant cuprinse in cate 4-5 bibliorafturi, cantarind cam 10 kg in total. Daca intri intr-o scoala si parcurgi cv-urile profesorilor te minunezi, crezi ca ai intrat intr-o scoala extraordinara, insa minunarea va si mai mare cand ai sa constati ca elevii nu stiu sa citeasca, sau sa-si scrie corect numele. R spunde 28. MM spune: 09/02/2013 la 13:37 Vorba multa saracia omului! Scoala romaneasca nu a fost niciodata performanta si nu va fi. R spunde 29. dan2 spune: 09/02/2013 la 13:39 Invatamantul romanesc arata exact cum s-a dorit sa arate, nimic nu este intamplator, nimic nu a fost neglijat. R spunde 30. Preda Paul spune:

09/02/2013 la 13:40 mi place articolul. A avea o completare la titlu, cu voia dvs.: Cum produce coala tmpi i cu diplom . R spunde 31. Alex spune: 09/02/2013 la 13:41 Stimate domnule Maci, Ati reusit sa surprindeti in extinsul dumneavoastra articol astecte foarte subtile (si neplacute) ale sistemului nostru de invatament. La discriminarea celor care nu pot beneficia de indrumare acasa sau in particular, la modalitatile de impozitare ale beneficiarilor prin culegeri si caiete de lucru, cred ca mai trebuie sa adaugam inca un aspect: meditatiile particulare cu profesorii de la clasa au devenit veritabile taxe de protectie pentru a avea note mari. Actualul sistem in care notele obtinute in ciclul gimnazial si liceal conteaza ulterior la intrarea in facultate incurajeaza transformarea valorii notelor obtinute de copil in obsesie, pentru parinti, intr-un scop care scuza mijloacele. Profesorii de la scoala pot in acest fel santaja parintii si demonstra ca cei mici au nevoie de indrumare particulara pentru a intelege mai bine notiunile predate la clasa, implic a-si imbunatatii notele. Numai cei care au copii in scoala inteleg si sunt interesati de lucrurile pe care le-ati scris. Insa nu toti au curajul de a spune lucrurilor pe nume, de a porni o cruciada pentru normalitate, in care victime ale notarii vor fi insasi copiilor lor, cei pentru care lupta. Cea mai buna dovada ca statul si parintii stiu cate parale face scoala romaneasca este reactia lor la bacalaureatul dlui Funeriu. Nu se doreste un bacalaureat cinsitit pentru ca nu ne permitem unul cinstit. Insa o onestitate ca a dumneavoastra ne poate scoate din acest cerc vicios al imposturii si al nonvalorii. R spunde 32. Cristi spune: 09/02/2013 la 13:43 Scoala romaneasca, intai de toate, nu produce repetenti. A invata, este optional. Clasa se trece. Efectivul trebuie pastrat. Profesorii trebuie sa aiba norma intreaga. Fiecare profesor poate alege cat de mult sa urmareasca manualul, si in functie de disponibilitatile copiilor, sunt absolut sigur ca ghiozdanul unui elev la fel de silitor ca fiica dvs. dar din Cucuietii din Deal are cam 1 kg, si nu cred ca il da cineva afara din scoala ca nu a cumparat tot ce trebuie.

Problema de fond este ca pentru a invata, ai nevoie de o motivatie. Daca parintii nu sunt suficient de interesati incat sa te motiveze, trebuie sa te motiveze scoala lasandu-te repetent. Trebuie sa apara competitia intre elevi, intre cei care au reusit si cei care au picat. Intre copii buni si repetenti. Indiferent cat de prost e manualul un profesor, fie el si mediocru poate discerne ce anume sa arate din el ca fiind important ,si astfel sa faca totusi o ora interesanta, daca isi da silinta. Atat timp cat promotii intregi ale unor licee nu pot scrie corect limba romana, si in unele cazuri nu stiu nici sa citeasca, rezultatul este clar : tampitii sunt in primul rand creeati de profesori si nu de manuale si programa. Manualele si programa pot afecat un elev silitor. Pe profesori ii intereseaza si ii frustreaza in egala masura doar problema salariala. Intrati pe forumul lor, si vedeti ca 90% din topicuri sunt legate de salarii, sporuri, gradatii si discutii interminabile despre.bani! Eu i-as da pe toti afara, toti cei 200.000. Cine va dori educatie o va cere, si ii se va da de catre institutii private. Va fi o concurenta reala, si cei care merita vor fi selectati din cele 200.000, sa-si faca meseria mai departe. Eu sunt medic. Am lucrat ca rezident 3 ani pe 1000 de lei/luna si nu mi-am facut meseria in doru lelii ,ca sa pontez si sa plec acasa. Am facut garzi peste garzi, am scris mii de foi, am explicat cu rabdare sutelor de apartinatori ce se intampla cu pacientul si am avut doar 21 de zile de concediu pe an, plus sarbatorile legale, majoritatea insa petrecute tot in spital pentru caera nevoie! .. Pramatiile astea castiga ceva bani, au 4 luni de vacanta pe an, muncesc cateva ore pe zi, niciodata noaptea, si dupa 12 clase ,30-50% din efectivul de elevi nu stiu sa-si scrie numele!. Astia sunt tampitii la care se referea Basescu domnule autor.Pana sa ajungi la manuale, te mananca incompetenta si dorinta de a-i trece pe toti clasa ca sa-ti iei leafa pentru ca esti prea tampit ca sa recunosti ca ar trebui sa faci altceva cu viata ta! R spunde Mihail spune: 09/02/2013 la 16:19 Printre pramatii sunt inclusi si profesorii dvs? Puteati ajunge medic invatand totul singur sau ajutat doar de parinti? R spunde 33. Ana spune: 09/02/2013 la 13:45 Sunt mama unei fetite de cl V din Iasi. La noi pe d-na Birau o cheama .d-l Paraiala! Subscriu in tot ce spune taticul de mai sus. Si, sincer, nu stiu cum se descurca el cu temele, dar eu nu trec de exercitiul doi dintr-o serie de 30 pe care le primeste copilul meu ca tema zilnica acasa. Noroc ca se descurca ea (sincer nu

stiu cum!) si inca nu am apelat la orele in particular. De fapt, l-am si anuntat pe profesor ca nici n-o sa apelez, chiar daca el o vede olimpica, si mi-a cam sugerez. I-am zis ca daca o vede s-o faca! Ca pana la urma, daca e olimpica, asa o sa si fie intr-o zi (in oricare forma s-ar manifesta). Reactia lui a fost desigur de surprindere, dar cum are cu macar 10 ani de scoala mai putin decat mine, n-a indraznit sa incerce sa ma convinga ce inseamna sa inveti.Nu cred ca ma prea place dom profesor Altfel, o spun sincer, sper ca liceul sa nu-l mai faca in tara, desi e greu sa strangem bani, putin cate putin, si e si singurul nostru copil R spunde 34. Eugen Bator spune: 09/02/2013 la 13:46 De ce 19 ecua ii? Nu e normal ca n culegeri s fie probleme mai complicate? a) 1/5 * An = 1/3 * Al -3 1/5 * An +3 = 1/3 * Al /* 3 3 (1/5*An+3) = 3* 1/3*Al 3/5*An+9 = Al b) (An+Al+9)*2 = 436 An+Al+9= 436/2 An+Al+9=218 An+Al=218-9 An+Al=209 c) Al + 3/5*Al + 9 = 209 5/5*Al +3/5 * Al = 209-9 8/5 * Al = 200 Al = 200 : 8/5 Al = 125 d) MAl = 125 : 3 MAl = 41,66 e) An = Al 125 An = 84 f) MAn = 84 : 3 MAn = 28 R spunde Mihai Maci spune: 09/02/2013 la 16:03 Va multumesc pentru observatie. Asa cum am scris si mai jos, am comis o eroare: am confundat ecuatia cu calculul. Sunt, intr-adevar doua ecuatii si o inlocuire; mi-au dat 19 numarand toate liniile de calcul. Cu toata consideratia, Mihai Maci

R spunde 35. Ana spune: 09/02/2013 la 13:47 scuzesugerat in loc de sugerez R spunde 36. andu spune: 09/02/2013 la 13:47 E vorba de ghiozdan. Acesta cnt re te n medie 7 9 kilograme (cu un vrf de 12 kilograme) la o greutate a copilului de 32 de kilograme. Dac un copil n cre tere ar purta zilnic greutatea aceasta timp de-o or , dou rezultatul ar fi, n termeni medicali, fie scifoza, fi scolioza (ambele fiind deform ri ale coloanei vertebrale). Am ntrebat la coal dac exist vre-un normativ al Ministerului Educa iei cu privire la greutatea pe care o poate duce un copil n func ie de distan , de vrst i de n l imea/greutatea lui. Mi s-a r spuns c nu. ORDIN nr. 1955 / 1995 (Ministerul Sanatatii) pentru aprobarea Normelor de igiena privind unitatile pentru ocrotirea, educarea si instruirea copiilor si tinerilor Art. 28 Volumul si greutatea manualelor, ale rechizitelor si ale altor materiale necesare n procesul de nvatamnt, transportate zilnic de elevi la scoala si de la scoala, vor fi adaptate capacitatii de efort fizic corespunzatoare vrstei copiilor si tinerilor. Elevii din clasele I-IV vor folosi ghiozdane pentru prevenirea aparitiei deformarilor de coloana vertebrala. Greutatea continutului ghiozdanului nu va depasi 2-2,5 kg. R spunde Mihai Maci spune: 09/02/2013 la 15:59 Va multumesc pentru informatie. Ii indemn pe toti parintii care au probleme cu greutatea ghiozdanului sa o foloseasca. Cu toata consideratia, Mihai Maci R spunde

37.

Mihail spune: 09/02/2013 la 13:55 Foarte interesant articol. Trist, dar adevarat. Aveti dreptate in legatura cu inflatia de culegeri caiete, materiale suplimentare, majoriatea de o calitate indoielnica. Domnii comentatori ai articolului Este matematica predata in scoala prea grea? Trei raspunsuri si comparatii cu ce invata elevii din China, Anglia si Germania reamintesc numarul redus de culegeri SUPER de pe vremuri. Nu credeti ca profesorii universitari, ce sunt punctati pentru alcatuirea manualelor din preuniversitar, au o parte din vina complicarii inutile a acestora? Referitor la problema de matematica: adultii sunt tentati s-o rezolva algebric, ceea ce un copil de clasa a IV-a nu poate. Se rezolva pornind de la coada: daca dublu sumei este 436, suma este 218. Deoarece 218 reprezinta banii lui Andrei (A) +9 + banii lui Calin (C), A+C=209. Apoi se foloseste metoda figurativa, rezulta A = 125 si C = 84, deci A ia 41 de mingi si ii raman 2 lei, iar C ia 28. Nu de putine ori, utilizand metodele de clasa a IV-a, problemele se rezolva mult mai repede decat algebric. Va doresc mult succes in continuare si astept cu interes alte articole semnate de dumneavoastra. R spunde

38.

albatrosul verde spune: 09/02/2013 la 14:02 Cu tot respectul pentru articol, principala problema este aceea ca intr-adevar exista o ruptura intre ce se intampla in sistemul de invatamant si ce se intampla in piata muncii. Imi permit sa adaug si parerea mea de outsider : Principala cauza este faptul ca profesorii au tendinta de a nega aceasta piata. Ei se situeaza intr-o pozitie de superioritate fata de restul societatii, crezand ca fac parte dintr-o specie aleasa, indreptatita sa emita standarde despre procesul de invatare. De fapt, generalizand un pic, toti oamenii cu gandire stangista au tendinta de a emite propriile standarde despre cum societatea trebuie sa fie organizata, sa functioneze, despre cum societatea ar trebui sa ii recunoasca pe ei, sa ii remunereze, totul in virtutea acestei superioritati cu care ei se cred inzestrati. Viziunea celorlalti conteaza mai putin, doar ei detin adevarurile si nu au nici un fel de scrupule in a-si impune aceasta viziune. Societatea este in viziunea lor un element abstract, idealizat pana la expresia unui consens general cand este vorba despre alegerile pe care trebuie sa le faca un individ. Totodata ei cred despre ceilalti indivizi inferiori ca sunt incapabili sa isi inteleaga propriile interese, apare necesitatea unei conduceri de sus, centralizate, din partea unor indivizi alesi pe cine stie ce criterii, dar care trebuie sa decida pentru cei multi, in folosul pe termen lung dar impotriva

dorintei imediate a individului. Iar profesorii se cred astfel de indivizi, tocmai in virtutea acestei false superioritati, dar si pe baza formatiei lor care se face intr-un mediu anti-piata si stangist, adica sistemul public de invatamant. Piata, care in general are solutii pentru diversitatea indivizilor, este inlocuita cu programe scolare si tot felul de inventii menite sa niveleaze indivizii la un nivel arbitrar, nefolositor in viata reala. Sistemul de invatamant e croit dupa chipul si asemanarea marii majoritati a profesorilor si haideti sa fim onesti, marea majoritate a profesorilor cred cu tarie in el. Sistemul din care dascalii fac parte este unul eminamente anti-concurential si anti-piata. In sistemul de invatamant actual se promoveaza pe baza de vechime si pe baza unor lucrari publicate. A publica nu inseamna vreo recunoastere din partea pietei, vreo utilitate a lucrarii respective, ci doar o recunoastere formala a cercului inchis de profesori din care fac parte. Superioritatea isi spune iar cuvantul. Ei argumenteaza ca n-ar avea cine sa aprecieze o lucrare daca nu este de specialitate. Asa o fi, insa e greu de a face o legatura intre nevoile indivizilor si acele lucrari, desi ei platesc pentru toate aceste lucrari prin taxele pe care statul le percepe. S-a batut moneda in ultima vreme pe chestiunea plagiatelor. Este doar una din multele anomalii ce pot sa apara in acest sistem putred. Disfunctiile prezentate de dvs. in articol, au si ele legatura cu aceasta falsa superioritate auto-intretinuta de mediul universitar, datorata in special faptului ca nimeni nu i-a tras vreodata de maneca pe dascali. Si ma refer la piata muncii. Fiind acoperiti de procedura respectarii programei, profesorii nu dau socoteala nimanui, nici parintilor si mai important, nici absolventilor pe care ii produc. Alta anomalie, cea fabricilor de diplome, care nu mai este doar o problema interna a sistemului academic, apare atunci cand peste cele de mai sus, se suprapune dementa statului care angajeaza prin concurs de dosare paraziti cu diplome cumparate, ce vor trai o viata intreaga linistit, pe banii contribuabului Nu ma mira coruptia statului in aceasta situatie, nici demagogia politicienilor, dar m-a dezamagit mereu pozitia cadrelor universitare cu pretentii in problema asta, nimeni nu vrea sa spuna clar ca totul se intampla tocmai pentru ca statul angajeaza acei absolventi contrafacuti, oferind astfel finalitate si sens acestui fals act de invatamant. Se incearca mai degraba a se induce falsa idee ca aceasta anomalie este datorata privatizarii invatamantului, o idee gresita dar care convine nu numai politicenilor dar si multor profesori. E si nomal sa le convina, cat timp statul percepe taxe cu forta pentru invatamant, din banii aceia se hranesc in special politicienii, iar profesorii, desi au salarii mici, nu au grija vreunei concurente si nici nu trebuie sa dea socoteala pentru calitatea actului de invatamant prestat. Toata lumea are deci de castigat, politicul, profesorii, mai putin elevul, care abia prea tarziu va intelege ca a pierdut ani din viata degeaba. Daca va intelege vreodata. Pentru ca sistemul de invatamant, intr-adevar produce tampiti. Obtuzitatea sistemului, bazata pe mistificare, lasa brazde adanci in mintile celor care trec prin el si care devin mai tarziu parinti. Parinti care alaturi de profesori vor pune umarul la debusolarea urmatoarei generatii de copii.

Singura veste buna e ca exista alternative. Spre deosebire de sectoare publice, unde nu prea exista alternative la ce ofera statul, la educatie ele exista si sunt tot mai accesibile. Internetul, mijloacele de educatie moderne, tot mai diversificate, pun tot mai mult in umbra traditionalele metode de invatare, si nu ma refer numai la invatamantul primar, dar chiar si la cel superior. In fata acestei adevarate revolutii, sistemul de invatamant pare inert. Nici n-ar avea cum sa fie altfel. Indraznesc sa spun ca soarta lui pare pecetluita, dar ca el va exista atat timp cat statul are autoritatea de a ne lua taxe cu forta, el va exista insa va deveni tot mai inutil. Un fel de taxa de protectie pe care statul o percepe fara sa dea socoteala nimanui, care mananca timpul copiilor si le poate afecta gandirea. Un alt aspect ar fi cel al aparentei subfinantari. O idee care place profesorilor, dar si politicienilor in campanie, nu si cand au de impartit bugete.. Din pacate, sa nu uitam ca finantarea trece prin filiera politicului. Politicul vrea sa sifoneze banii, si cu ce ramane vrea rezultate rapide, vizibile intr-un mandat, pentru a obtine noi voturi. Nimeni nu se apuca de vreo reforma de substanta, programe pe zeci de ani, nici un director nu va da mai mult decat o vopsea pe fatada scolii sau un termopan, daca e in gratiile inspectoratelor pentru a obtine banii necesari si care se dau de obicei pe criterii politice. Dar in interior, actul de invatamant ramane la fel de obtuz, indiferent de cati bani ne vor fi luati cu forta. Pana cand concurenta nu isi va spune cuvantul, percepera unor taxe mai mari pentru invatamant nu va rezolva nici o problema de substanta. Tot aici as sublinia si mentalitatea parintilor. Nimeni nu cere socoteala statului pentru ce da in schimbul taxelor si sunt in general demultumiti, nu doresc sa dea bani in plus pentru invatamant. Tot ce sunt dispusi sa dea in plus este pentru a-si ajuta odraslele sa fenteze sistemul. Platesc meditatii doar daca exista iminenta unui examen. Nimeni nu plateste in plus un profesor pentru a-i da copilului sansa sa invete mai mult lucruri care sa ii foloseasca mai tarziu. Poate cu exceptia limbii engleze. Inchei prin a evoca un episod din facultate, cand un coleg a intrebat o profesoara in prima zi de curs, de ce trebuie predata acea materie. Raspunsul a fost sec si intepat : de-aia !. R spunde 39. VASILIU MIRCEA PAUL spune: 09/02/2013 la 14:05 Nabulione N CLASA IV ? Demen total ! De aici deriv tot restul. R spunde 40. octav spune: 09/02/2013 la 14:12 Foarte bun articolul.

Multumesc pentru ocazia de a citi ceva de calitate referitor la situatia din invatamantul romanesc. Ar fi bine ca o multitudine de parinti sa isi insuseasca punctele expuse de dvs la fiecare sedinta cu parintii. R spunde 41. adrian spune: 09/02/2013 la 14:17 Astept comentariile domnilor Stefan Vlaston, Mircea Miclea, Daniel Funeriu, daca ultimii doi mentionati pot sa coboare pana la nivelul de a comenta ceva aici. R spunde 42. Viq spune: 09/02/2013 la 14:28 Sunt placut surprins. De regula nu mai citesc articole mai lungi de 3000-5000 de cuvinte. Timpul nu-mi permite sa nu ma adaptez timpurilor. Si am inceput sa cred ca cine nu reuseste sa atinga elocvent esentialul intr-o expunere cat de cat succinta, are o problema de adaptare. (Nu va speriati, si eu sunt unul dintre respectivii ) Acest articol insa m-a pacalit Felicitari domnule Mihai ! R spunde 43. Huitzilopochtli spune: 09/02/2013 la 14:29 Cum produce scoala tampiti si cine ii angajeaza imediat http://postimage.org/image/c469c6ua7/ R spunde 44. gogi spune: 09/02/2013 la 14:33 Suntem imbarcati cu totii figurat vorbind, intr-o corabie situata in plinul oceanului agiat In corabie, fiecare ocupant , are o singura preocupare asidua si personala : sa-i dea cat mai numeroase gauri .Fiecare ocupant desi vede f. bine ca intra din ce

in ce mai multa apa, continua cu harnicie, gaurirea. Pe alaturi in larg mai trec si alte corabii din care n-i se striga:luati apa ! Va scufundati ! Noi , avem un raspuns naucitor: Si ce daca ? , noi avem treaba Ce-aveti cu noi? Vedeti-va de traba! Stim noi ce facem! Nu-i treaba voastra, strainilor. Asa vad eu si situatia invatamantului romanesc dar nu numai. Minciuna cere minciuna ! Minciunile cer apoi trenuri de minciuni ! Castelul cladit pe astfel de fundatie, are o singura sansa: Prabusirea ! R spunde VASILIU MIRCEA PAUL spune: 09/02/2013 la 15:25 Johann Friedrich von Schiller: Tocmai acesta este blestemul FAPTEI RELE o dat s vr it , ea induce i pretinde mereu mai mult R U ! (Das eben ist der fluch der bsen Tat, da sie, fortzeugend, immer Bses mu gebren !) Na, c nu-i francez, nici englez, nici Dostoievski ! R spunde 45. Bubulina Gospodina spune: 09/02/2013 la 14:39 Hm, cam lung, adevarat in cea mai mare parte Totusi, poate ca scoala creeaza (discriminare), daca vrem sa ne creaza cineva? R spunde 46. Silviu P. spune: 09/02/2013 la 14:40 Problema data ca exemplu din culegerea de matematica e simpla si se rezolva prin substitutie in 2 ecuatii cu 2 necunoscute, pentru aflarea sumelor), si inca 2 ecuatii simple ptr aflarea numarului de mingi ptr fiecare in parte(in clasa a 4-a exercitii cu necunoscute se fac). Nu stiu cum ati reusit sa definiti 19 ecuatii Ce e drept putin cam grea ptr clasa a 4-a poate e mai mult ptr a 5-a. In legatura cu afirmatia universitatile ar trebui sa se adapteze la cerintele pietei nu sunt de acord. E cel mai rau lucru cel pot face studentilor. Universitatile trebuie sa formeze specialisti ce se pot adapta usor cerintelor pietei. Piata se schimba si daca ei nu sunt in stare sa tina pasul atunci devin inutilizabili in piata muncii. Din pacate studentii din aceste vremuri au un viitor negru in fata pentru ca nu au fost formati sa evolueze, nu stiu sa se adapteze. R spunde

47.

Iuliu-H spune: 09/02/2013 la 14:50 Kafkian tablou. Incurajatoare, totusi, increderea si speranta autorului in solutiile care ar putea sa vina de la inaltii functionari ai ministerului de resort, bucuresti, romania. Acum, pe bune, razvratiti-va, bre, in contra statului asta totalitar, impotriva jafului si a bataii de joc la care va supune milionul de functionari care va paraziteaza facindu-va viata de zi cu zi un cosmar fara sfirsit. Nu aveti nevoie nici de ei, nici de ministerele lor. Va puteti organiza si planifica mult mai bine fara sfaturile si ordinele pe care vi le dau pungasii de la bucuresti in timp ce stau cu miinile pina la coate in buzunarele voastre. In Ardeal a fost viata si inainte de 1918. Si, dupa cum povestesc batrinii, n-a fost mai rau, ci mai bine. R spunde

48.

Lena spune: 09/02/2013 la 14:51 Foarte complex textul si cu argumentari bune; atata ca, vreun si vreo se scriu fara cratima. R spunde Mihai Maci spune: 09/02/2013 la 15:43 Va multumesc, observatia e justa si rog moderatorul sa faca indreptarea cuvenita. Cu toata consideratia, Mihai Maci R spunde

49.

Consonant spune: 09/02/2013 la 14:54 Domnule Maci, acest articol este binevenit dar departe de a fi suficient. Mai rau, este mult prea putin. Trebuie o miscare de masa pe directia aducerii in limitele bunului simt a ceea ce se petrece in scoala. Eu sunt ingrozit si de ceea ce se intampla la nivel universitar: este naucitoare lipsa de minim simt de raspundere pentru copiii (fiindca cei mai multi sunt copii pana la douazeci si ceva de ani) care vin catre universitati cu speranta si care sunt intampinati cu dusmanie exact de cei de la care ar trebui sa primeasca lumina cunoasterii.

Revenind insa la ciclul gimnazial si liceal, inertia societatii este atat de mare in Romania incat nu ma mai surprinde reactia copiilor. Am invatat de la copiii mei si partial de la studentii mei cat de complexa este viata lor in vremurile astea si la cate provocari trebuie sa le faca fata. Va dau perfecta dreptate: cei care se ocupa cu pedagogia sunt, in termeni foarte blanzi, pur si simplu incompetenti. R spunde 50. ionut spune: 09/02/2013 la 15:08 Pe fond articolul pune niste probleme bune, insa ilustreaza la fel de bine titlul. Si o sa dau doar 2 exemple: - 1) Cate cuvinte are articolul? si cate idei? cat de concise? - 2) M-am uitat si eu pe prolema cu Andrei si Alin sau Calin. Daca reusesti sa treci peste faptul ca Alin si Calin sunt aceeasi persoana, nu stiu de unde ati scos 19 ecuatii!!! De fapt sunt 4 ecuatii, dintre care primele 2 se rezolva impreuna si sunt cheia problemei, iar ultimele 2 le incadrez ca ecuatii doar ca sa ajung mai aproape de 19. Asadar: ecuatia 1: X/5 + 3 = Y/3 ecuatia 2: ((X+9)+Y)*2 = 436 Dupa ce se rezolva cele 2 ecuatii, mai apar 2 doar pentru a da raspunsul final: A = X/3 B= Y/3 Va las pe d-voastra sa decideti ce reprezinta X, Y, A si B, iar raspunsul la prolema consta in A si B. Acuma, intrebarea mea este: concis nu sunteti, ce inseamna o ecuatie nu stiti, sunteti produsul scolii romanesti? Daca da, ce incredere sa am eu ca cititor ca identificati corect problema invatamantului? R spunde Mihai Maci spune: 09/02/2013 la 15:40 Va multumesc pentru observatie. Aveti dreptate, sunt doua ecuatii si o inlocuire. Calculele mi-au iesit mie in numar de 19 (in conditia in care le -am scris detaliat pentru a i le putea explica fiicei mele). Totusi, ma vad nevoit sa observ ca adunarea fractiilor cu numitori diferiti, trecerea la numitor comun si apoi renuntarea la numitori nu se studiaza pe clasa a IV-a. In fine, chiar daca s-ar studia, vi se pare interesant sau util ca un copil de 10 11 ani care cu greu apuca sa fixeze tabla inmultirii sau sa faca ecuatii simple respecatand ordinea operatiilor si a parantezelor sa se ocupe cu asemenea probleme? Avem, in scoli, copii capabili de subtile analize gramaticale, dar care citesc silabisind.

Cat despre ideile textului, va marturisesc ca nu mi-am dorit sa fac o expunere pe puncte si liniute: probleme posibile solutii. Nu am nici competenta, nici vederea de ansamblu necesara unei asemenea panorame. Ceea ce mi-am dorit eu a fost sa atrag atentia asupra unor probleme concrete de care m-am lovit, pe care am incercat sa le inteleg (cu cunostintele mele atatea si asa cum sunt acestea) si carora n-am reusit sa le aflu un rost la nivelul sensului. Pe scurt, ideea mea e urmatoarea: invatamantul preuniversitar din Romania are atat cat pot eu sa-mi dau seama un caracter stufos si abstract, pe care interesele de cariera si de beneficii il potenteaza. Problema, simpla in fond, e aceea ca societatea romaneasca asa cum e ea astazi nu are nici o nevoie de cunostintele multe si abstracte ale elevilor de liceu (voi incerca sa arat acest lucru in urmatoarele doua texte). Si atunci nu pot sa nu ma intreb in primul rand ca parinte, apoi ca profesor: la ce bun? La ce bun, cu atat mai mult cu cat marea majoritate a elevilor nu pot sustine ritmul impus de scoala? Cu toata consideratia, Mihai Maci R spunde filadel spune: 09/02/2013 la 16:47 @ionut Nu v sup ra i c -mi exprim o p rere. i dvs. face i aceea i ilustrare a titlului. Articolul nu se refer la rezolv ri ale problemelor de matematic . Asta nseamn c n-a i n eles ideea lui ci a i f cut o demonstra ie de ceva f r leg tur cu subiectul. Cu alte cuvinte ara i stra nic pe lng ogor. Pe de alt parte m-a i convins c nu ave i habar despre metoda aplicat n clasa a 4-a i totu i insista i s v exprima i opinia exact pe acest subiect. Trimitere la titlu din nou. V-am r spuns numai fiindc reprezenta i un exemplu excelent pentru ideea exprimat n acest articol. De i autorul a dat, spun eu, destule exemple al dvs. este cu adev rat reprezentativ. R spunde 51. barbicioiu raj spune: 09/02/2013 la 15:13 Acum vreo 3 ani cind D-nul Presedinte Traian Basescu a facut aceasta afirmatie,majoritatea au satit de cur in sus si l-au ponegrit pe toate posturile Tv. -ei iata se pare ca a avut dreptateCu timpul se vor dezmaticii din ce in ce mai multi.

R spunde 52. Sorin spune: 09/02/2013 la 15:21 Scoala de astazi este cea pe care vor cei (cu studii facute pe vremea comunismului)care ne conduc, sa o avem. Daca zi de zi, romanul accepta sa fie calcat in picioare, sa primeasca pomana, sa accepte ceea ce i sa da (informatii, seriale, scandaluri TV, stiri manipulante) fara sa analizeze daca il ajuta la ceva, daca in loc sa creda in el insusi ca poate mai mult, asteapta promisiunile candidatilor si sa moara capra vecinului, atunci, cine oare sa creada ca poate schimba ceva in viata elevului, in educatia elevului, in programa scolara, in afacerile necurate din tot ceea ce insemna sistem. Dumneavoastra ati rezolvat problema cu 19 ecuatii, cati parinti credeti ca pot ajunge pana la a doua ecuatie? Cine sa ia atitudine si sa ceara ceva pentru copii in problema asta, cand nici profesorii nu au niciun interes sa schimbe ceva, pentru ca si ei vor trebui sa schimbe tot in comportamentul si viziunea lor despre viata, multi dintre ei au peste 45-50 de ani, este greu sa schimbi ceva cand tot se rezuma la bani acum nu in viitor. Sunt curios sa vad cate comentarii vor fi la acest articol. Asta va spune tot despre toti. Felicitari domnule, si succes. R spunde 53. Mircea Lutic spune: 09/02/2013 la 15:32 Avand in vedere ca meditatiile sunt indispensabile intrebarea care mi-o pun e daca educatia obligatorie e constitutionala. Devreme ce tot e inutila (sau chiar daunatoare) mi se pare corect ca parintii sa aiba dreptul sa-si educe copiii acasa. Ce-ar zice statul de asta? I-ar da in judecata pe parinti? R spunde 54. Cristian Ioan spune: 09/02/2013 la 15:48 Multumesc mult! Nu ma refer la articol in sine, care este important, interesant, dar lung, l-am parcurs doar superficial, ci la un aspect punctual. Poate o sa vi se para tivial si fara legatura cu subiectul, dar Dvs. imi rispiti o mare nedumerire atunci cand spuneti: zilnic, fie eu, fie sotia mea, o insotim dimineata de acasa la scoala si la amizaa, inapoi acasa. De mai bine de cinci ani remarc impactul asupra traficului (oricum aglomerat) al parintilor ce isi duc copii la scoala, iar de un an, de cind a muriit si tata, intreb disperat pe colegii mai tineri <> Eu imi amintesc, de xemplu, de vrema cand din Gara FIlaretn plecau trenuri, dar nu mai tin minte de loc daca in clasa intai ma duceau parintii sau bunica la scoala! al i la amiaz zi de la coal napoi, acas . Oricum mergeam pe jos, nu numai ca nu aveam masina, dar era o

singura statie de autobuz, insa efectiv nu puteam sa pricep cerintele contemporane referitoare la transportul elevilor R spunde 55. vlad hilitanu spune: 09/02/2013 la 15:53 http://vladhilitanu.blogspot.ro/2013/01/sa-educam-prin-joaca.html Asta ar fi solutia. R spunde 56. X spune: 09/02/2013 la 16:03 http://www.youtube.com/watch? feature=player_embedded&v=zDZFcDGpL4U#! R spunde 57. Anda spune: 09/02/2013 la 16:07 Un articol care m bucur doar pentru c la rndul meu am sesizat i discutat aceste aspecte cu prieteni i colegi. Am 24 de ani, termin un master la o universitate cu preten ii. Am fost mereu la buget, am avut mereu burs , am nv at ce mi s-a dat i n plus. Am remarcat prin anul II c dac vreau realmente s r mn cu ceva din ace ti ani trebuie s ac ionez contrar indica iilor profesorilor: s aleg alte materiale educa ionale, s mi le nsu esc prin alte metode de studiu etc. Nu am fost educat s analizez, s critic, iar dialogul n contradictoriu trece drept impertinen i este complet contraindicat la universitate. Unii profesori scriu c r i antologii-de-citate i predau discipline despre care nu au nici m car cuno tin e de baz . La 24 de ani ns scriem dup dictare i ne ferim de multimedia ca de comunism. Una peste alta, n scurt timp absolv, nivelul meu profesional este submediocru (raportat la cerin ele interna ionale ale meseriei pentru care m-am preg tit) i nc nu mi-e clar ce am gre it. M a teapt probabil o frumoas carier n osp t rie, unde nu voi avea nicicnd ansa s aplic clasific rile cu liniu de la cap t pe care le-am absorbit ca un tomberon intelectual at ia ani de zile. R spunde 58. dan spune: 09/02/2013 la 16:13 D-le parintesubscriu pana in cele mai intime amanunte cu frustrata dvoastra scanare a acestui sistem analfabet plin de doctori decenti.

Inima incepe a-mi bate mai tare cand ma gandesc ca ai mei urmasi de abia deacu stau sa vina. Sper, ca orice dobitoc neputincios, ca pana la acel viitor, decidentii s-o dea tare cu capu in pragu de sus. Altfel voi ramane si eu, recitind articole, un tata frustrat alergand de nebun dupa culegeri si meditatii. P.S. faceti un forward catre cei cu capuri mari si inimi mici, poate poate v-a inspira pe cineva. Asta in cazul fericit in care s-ar deranja cineva de acolo sa lectureze aceasta tema R spunde

Connect with your Facebook Account

Log In

Comenteaza:
Name Email Website

Comenteaza

Autor

Mihai Maci

Lector la Universitatea din Oradea. Studii de licen (1995), de masterat (1996) i de doctorat (2007) la Universitatea Babe -Bolyai din Cluj. Preocup ri ini iale legate de S... Citeste mai departe

contributors.ro
Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor. Contact: editor[at]contributors.ro

Cauta articole
februarie 2013 Lu Ma Mi Jo Vi S Du 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 Ian

Top articole
Cum produce scoala tampiti - 11,696 Vizualizari Nu e in regula, nu e de gluma - 6,556 Vizualizari Suntem la 1900 - 4,559 Vizualizari Socoata - 3,967 Vizualizari Cum gandesc romanii din Marea Britanie. Realitatea emigrantilor - 3,228 Vizualizari

E randul tau
@R.A.Muresan Imi cer scuze, poate nu m-am exprimat clar. Politica influenteaza sistemul de in...
de: Gabi M.

la "Cercetare, educatie si politici: scurt istoric al aparitiei anchetelor internationale in educatie"

Facebook
Activit i recente
Creeaz - i un cont sau autentific -te pentru a vedea ce fac prietenii t i.

nscrie-te

Modul social Facebook

Pagini
Autori Contact Despre

Cartile anului
O formidabila incursiune in viata ascunsa a esaloanelor conducatoare ale PCR. Amintirile profesorului Tismaneanu dezvaluie privilegiile, intrigile mizerabile, luxul nebun, slabiciunile si destinele personale ale celor ce au facut parte din lumea exclusivista, secretizata a nomenclaturii comuniste.