Sunteți pe pagina 1din 17

STRUCTURI PENTRU CONSTRUCII CIVILE ALCTUIREA STRUCTURILOR PENTRU CONSTRUCII CIVILE 1.

ALEGEREA TIPULUI DE STRUCTURA Alegerea tipului de structur al unei cldiri depinde de: destinaia cldirii - determin compartimentarea pe vertical i orizontal, in vederea asigurrii condiiilor normale de exploatare i confort. amplasament - influeneaz alegerea tipului de fundaie i inlimea construciei. regimul de inlime - determin tipul de structur, deoarece la inlimi mari apar i eforturi mari la aciuni orizontale provenite din cutremur sau vant materiale necesare pentru execuia unei cldiri - determin tipul de structur, in special in zonele cu grad ridicat de seismicitate tehnologia de execuie Structurile de rezisten utilizate la cldirile civile sunt: structura cu perei portani, cu schelet in cadre, mixt combinat. 1.1. STRUCTURA DE REZISTENA CU PEREI PORTANI

Pereii portani pot fi realizai din :zidrie, beton sau beton armat. n raport cu modul de dispunere, se disting 3 categorii de structuri i anume: structuri de tip fagure sau cu compartimentare deas, la care distanele dintre pereii structurali (portani) sunt de maximum 5 m, suprafaa in plan delimitat de ei fiind de pan la 25 m2, iar inlimea nivelului pan la 3 m ; structura de tip celular sau cu compartimentare rar, la care distanele dintre pereii structurali sunt de 6 . . . 9 m, iar suprafeele delimitate de acetia sunt de pan la 75 m2 ; structurile de tip sal, la care distanele dintre pereii structurali sunt cuprinse intre 9 i 18 m, iar inlimea de nivel depete de regul 4 m . La structurile de tip fagure, planeele sunt realizate in mod obinuit din beton armat monolit, faii sau panouri prefabricate care reazem direct pe pereii portani. La structurile de tip celular, in interiorul celular se prevd cadre intermediare, care, impreun cu pereii portani, constituie reazeme pentru planee. Celulele se pot compartimenta prin perei despritori neportani. 1.2. STRUCTURA DE REZISTEN CU SCHELET IN CADRE

Aceast structur este alctuit dintr-un sistem spaial de baz vertical i orizontale (cadre). Cadrele se pot executa din beton armat turnat monolit integral sau parial prefabricate, sau din metal. Cadrele se dispun pe dou direcii ortogonale, care corespund axelor principale ale construciei. La aceste structuri, pereii au numai rol de compartimentare, de inchidere si de izolare termic i fonic. Organizarea spaiului poate s difere de la un nivel la altul i chiar poate fi modificat ulterior. Planeele reazem pe riglele cadrelor (grinzi) i pot avea diferite alctuiri.

Structura de rezistent cu schelet din cadre de beton armat: 1 - stalpi; 2 - grind (rigl) principal; 3 - grind (rigl); 4 - perete de umplutur din crmid ; 5 - planee ; 6 - grind de fundaie ; 7 - talpa funaiei; 8- cadre transversale ; 9 - cadre longitudinale.

1.3.

STRUCTURA DE REZISTENA MIXTA

Aceast structur const din adoptarea de soluii diferite pe niveluri, funcie de destinaie, cum ar fi parterul pe cadre i celelalte etaje cu perei portani din beton armat (fig. 8.3). Structura este denumit cu parter flexibil (elastic). 1.4. STRUCTUR DE REZISTENA COMBINATA

Strucutra de rezisten combinat se compune din cadre i diafragme din beton armat. O structur combinat este alctuit dintr-un nucleu central format din diafragme dispuse in jurul scrilor i lifturilor i cadre . Nucleul central preia parial sau chiar integral incrcrile orizontale (din vant, cutremur), iar stalpii numai incrcrile verticale. Structur de rezisten mixt: a - cu diafragme pline ; b - cu diafragme cu goluri; 1 - cadre ; 2 - diafragme ; 3 - gol in diafragm ; 4 - fundaie

Structur de rezisten combinat alctuit cu nucleu ceulral i cadre de beton armat: a - perspectiv; b - plan ; 1 - nucleu central; 2 - cadre marginale; 3 - cadre intermediare.

1.5.

STRUCTURI CU PEREI DIN ZIDRIE DE CRMID SAU BLOCURI MICI I PLCI DIN BETON CELULAR AUTOCLAVIZAT

Structurile cu perei portani din zidrie de crmid i blocuri mici i faii din beton celular autoclavizat, se folosesc la cldirile de locuit i social-culturale cu maximum cinci niveluri. Aceste structuri prezint o serie de avantaje: asigur un confort ridicat datorit unei bune izolri ionice i termice, au pericol redus de condens la perei asigur posibilitatea executrii unei mari varieti de construcii. La executarea pereilor portani din zidrie se folosesc: pietre artificiale arse, ceramice (crmizi pline, presate, crmizi i blocuri ceramice cu goluri verticale sau orizontale; faii ceramice cu goluri orizontale); pietre artificiale nearse (blocuri mici i plci din beton cellular autoclavizat). Alctuirea de ansamblu i forma structurii. Pereii portani de zidrie sunt dispui inand seama de : cerinele funcionale, coordonarea modular, rezistena i stabilitatea la aciunea incrcrilor verticale i orizontale. Structurile cu zidrie portant trebuie concepute ca sisteme spaiale, alctuite din perei, dispui de regul, dup dou direcii ortogonale i diafragme (aibe) orizontale realizate de planeele cldirilor. Structura trebuie s fie cat mai simetric, iar planeele s aib o rigiditate cat mai mare in plan orizontal, pentru a asigura o bun stabilitate i conlucrare a zidurilor la aciunea forelor gravitaionale i orziontale. Forma structurii in plan trebuie s fie cat mai apropiat de dreptunghi. Cldirile cu forme neregulate in plan, de exemplu cele in form de L, T, U sau cele de inlimi diferite se separ prin rosturi in tronsoane de form dreptunghiular. Lungimile maxime admise ale tronsoanelor se stabilesc in funcie de gradul de protecie antiseismic i de tipul de planeu (monolit sau prefabricat) i au valori de 40 . . . 60 m. Inlimea cldirii i numrul maxim de niveluri se stabilesc in funcie de gradul de protecie antiseismic i tipul de structur . Dup modul de compartimentare i de dispunere a pereilor portani se disting trei categorii de structuri: cu compartimentare deas (tip fagure), rar (tip celular) i tip sal . Rosturi intre tronsoane Funcie de rolul pe care il indeplinesc, rosturile intre tronsoanele de cldiri pot fi: rosturi de tasare rosturi de dilatare-contracie rosturi antiseismice De regul, rosturile dintre tronsoane cumuleaz dou sau chiar toate funciile de mai sus i se realizeaz prin dublarea pereilor tronsoanelor alturate, fiecare avand grosimea de cel puin o crmid. Rosturile de tasare au rolul de limitare a influenei eventualelor tasri neuniforme ale terenului de fundare asupra structurii de rezisten a cldirii. Ele separ atat suprastructura cat i infrastructura celor dou tronsoane alturate. Rosturile de dilatare-contracie au rolul de a impri construciile in tronsoane cu lungimi cuprinse intre 40 i 60 m, cu scopul de a nu introduce in structur eforturi mari, necontrolate, provenite din dilatarea sau contracia acesteia. Rosturile antiseismice se prevd cu scopul de a separa intre ele tronsoanele de cldiri cu caracteristici dinamice diferite, permiandu-le s oscileze independent sub aciunea micrilor seismice ale terenului
3

Perei. Funcie de rolul pe care-1 indeplinesc in cldire, pereii din zidrie pot fi: perei structurali portani, cu rolul de a prelua sarcini vertical i orizontale; perei structurali de contravantuire. cu rolul de a prelua sarcinile orizontale i greutatea lor proprie; perei nestructurali, ce indeplinesc numai u n rol de compartimentare a volumului cldirii; greutatea lor este preluat prin intermediul planeelor, de pereii structurali portani. Pereii structurali portanti poziionai de regul dup dou direcii ortogonale, conlucreaz intre ei sub aciunea incrcrilor, se rigideaz reciproc, interseciile lor constituind puncte fixe favorabile asigurrii stabilitii pereilor de pe ambele direcii. Grosimea pereilor portani, interiori i exteriori, se determin prin calcul din condiii de rezisten i stabilitate. Grosimea minim a pereilor portani este o crmid sau un bloc de 24 cm . Grosimea pereilor portani trebuie s corespund i condiiilor de: - izolare termic i evitare a formrii condensului determinate funcie de zona climatic in care se amplaseaz construcia; - prevenire a incendiilor i a efectelor acestora. In cazul in care grosimea pereilor dimensionat in condiii de rezisten i stabilitate nu satisface aceste condiii, se prevede mrirea grosimi pereilor sau adoptarea unor soluii constructive, utilizand perei portani din crmid in combinaie cu materiale eficiente izolante termic, fornic. Nu se admite ca golurile pentru couri s micoreze grosimea pereilor , iar amplasarea acestora in pereii exteriori trebuie evitat pe cat posibil. Am plasarea golurilor pentru couri: a -admis; b - neadmis. 1 - perele interior; 2 gol pentru co.

Pereii de contravntuire trebuie s respecte condiiile prevzute pentru perei portani. Pereii de contravantuire trebuie s fie plani i coplanari pe toat inlimea construciei. La cldirile de tip bar perei de contravantuire transversali, leag intre ele faadele opuse. Pereii de contravantuire se execut concomitent cu pereii portani ortogonali, asigurandu-se legtura intre perei prin esere sau prin stalpiori de beton armat inglobai in zidrie. Golurile mari (pentru ferestre, ui etc.) din pereii structurali se amplaseaz astfel ca plinurile dintre ele s satisfac condiiile necesare de rezisten i stabilitate sub aciunea incrcrilor verticale i orizontale. Dimensiunile plinurilor de zidrie trebuie s fie egale cu un multiplu al lungimii crmizii sau blocului, dar minimum de 3 ori lungimea crmizii sau blocului. n pereii structurali i cei ai courilor de fum nu se admit liuri verticale, orizontale sau inclinate executate prin spargere sau frezare. De asemenea, nu se admit liuri orizontale i oblice executate prin zidire. Pentru instalaiile electrice se admit numai liuri verticale executate prin spargere avand adancimea maxim de 2 cm. ntrirea pereilor structurali din zidrie. Pentru a mri capacitatea portant a pereilor structurali din zidrie supui la aciunea combinat a sarcinilor verticala (gravitaionale) i orizontale (vant, seism ) se inglobeaz in zidrie: stlpiori din beton armat, centuri din beton armat, armturi distribuite in rosturile orizontale. Pentru rigidizarea pereilor inali, cum sunt cei de la cldirile de tip sal, se prevd stalpiori din beton armat care impreun cu centurile intermediare formeaz o reea astfel incat suprafaa de zidrie s nu depeasc: 24 m2 p entru cldiri cu gradul de protecie antiseismic 6; 18 m2 pentru cldiri cu gradul de protecie antiseismic 7;
4

12 m2 pentru cldiri cu gradul de protecie antiseismic 8 i 9. Prin intrirea zidriei cu stalpiori i centuri i prin conlucrarea acestora se realizeaz panouri de zidrie inrmat pe contur. In acest mod se obine creterea rezistenei peretelui, a rigiditii, ductilitii i capacitii sale de disipare a energiei in comparaie cu peretele din zidrie simpl. Poziia stalpiorilor rezult dintr-un calcul de rezisten a pereilor sub aciunea sarcinilor verticale i orizontale, in funcie de gradul de protecie antiseismic, categoria de structur i inlimea cldirii. Centurile de beton armat se prevd in mod obligatoriu in pereii, structurali din zidrie la nivelul fiecrui planeu al cldirii; ele alctuiesc o reea inchis i continu pe toat suprafaa nivelelor construciei. Centurile din beton armat de la nivelul planeelor, asigur transmiterea direct a sarcinilor gravitaionale de la nivelurile superioare la cele inferioare. In cazul cldirilor cu structura de tip celular sau de tip sal, la care inlimea nivelului este de peste 4,0 m la gradul 6 i 7 seismic i 3,0 m la gradul 8, se prevd in perei structurali centruri intermediare poziionate intre nivelurile cldirilor. Armturile distribuite in rosturile orizontale ale zidriei se prevd pentru asigurarea unor legturi suplimentare in vederea conlucrrii pereilor structurali ortogonali care se intersecteaz. Alctuirea stalpiorilor de beton armat se face astfel : laturile seciunii lor s fie corelate cu grosimile pereilor structurali in care sunt turnai, dimensiunea laturii fiind de minimum 20 cm aria seciunii nu va depi 900 cm2 Stalpiorii ce se prevd in pereii structurali exteriori se izoleaz termic prin placarea lor la exterior in scopul evitrii formrii punilor termice. La nivelul planeelor, stalpiorii se leag monolit cu centurile din beton armat. Limea centurilor este de regul egal cu grosimea peretelui structural pe care l intrete (minimum 24 cm), iar inlimea mai mare decat grosimea planeului respectiv. n cazul planeelor monolite i a celor tip predal prefabricate cu subrabetonare, inlimea minim a centurii este de 20 cm . Alctuirea centurilor a - planeu din beton armat monolit; b planeu tip predal ; c centuri in cazul cldirilor cu maximum 2 niveluri i grad de protecie antiseismic 6 sau cldiri cu 7 nivel i grad de protecie antiseismic 7; d - centuri in cazul cldirilor cu grad de protecie antiseismic avand planee tip predal prefabricat cu suprabetonare : 1 - zid ; 2 - planeu din beton armat monolit; 3 - planeu tip predal prefabricat cu suprabetonare ; 4 - centur

n cazul planeelor alctuite cu elemente prefabricate, centurile au de regul inlimea mai mare decat grosimea planeelor, poriunea ce se execut sub nivelul acestora fiind denumit subcentur". Dimensiunile minime ale subcenturilor sunt de 24 X 12 cm .

Alctuirea centurilor in cazul planeelor realizate cu elemente preiabricate rezemate pe contur: a - pereiportani; b - perei de contravantuire ; c - centuri in cazul cldirilor cu maximum 2 niveluri i grad de protecie antiseismic 6, respectiv cu 7 nivel i grad de protective antiseismic 7 ; d - centuri in cazul cldirilor cu grad de protecie antiseismic 6, avand plansee din elemente prefabricate de tip faie sau din grinzioare prefabricate i corpuri de umplutur ; 1 - zid; 2 - planeu din elemente prefabricate; 3 - centur ; 4 - panou sau semipanou; 5 - faie. Centurile in pereii exteriori se protejeaz termic, spre exterior, pentru a nu crea puni termice. Centurile intermediare au limea egal cu grosimea peretelui, admiandu- se in cazul pereilor exteriori centuri cu lime mai mic pentru a putea realiza izolarea termic a acestora, dar nu mai puin de 24 cm. Inlimea centurilor intermediare este egal cu cel puin dou randuri de crmid (15 cm). Distana maxim pe inlime intre dou centuri succesive este de 4 m pentru gradul de proiecie seismic 6 i de 3 m pentru gradul 7 i mai mare, fr ins a depi suprafeele de zidrie incadrat de centuri i stalpiori. Armarea zidriei in rosturile orizontale se prevede la colurile i ramificaiile exterioare, in cazul in care nu sunt prevzui stalpiori din beton armat, la cldirile cu inlimea mai mare de 6,00 m proiectate pentru gradul 7 de protecie antiseismic i la cele cu inlimea maxima 6.00 m proiectate pentru gradul 8. Buiandrugi . Golurile mari pentru ferestre, ui etc., prevzute in pereii structurali, sunt mrginite la partea superioar de buiandrugi din beton armat turnai monolit sau prefabricate . La cldirile alctuite pentru gradul 7 de protecie antiseismic cu inlimea peste 9,00 m (P + 2; P + 3 etaje) i la cele pentru gradul 8 i 9 de protecie antiseismic se prevd buiandrugi monolii, iar in toate celelalte cazuri fie buiandrugi monolii, fie prefabricai. Buiandrugii monolii i prefabricai au de regul limea seciunii transversale egal cu grosimea peretelui structural (minimum 24 cm)iar inlimea de minimum 1/5 din lungimea golului. Distana dintre partea superioar a buiandrugului i cota inferioar a centurii de la nivelul planeului se completeaz cu zidrie i este egal cu un numr intreg de asize de zidrie. n cazul in care diferena de nivel dintre cota inferioar a buiandrugului i cea superioar a planeului nu depete 60 cm , buiandrugii din beton armat monolit sau execut impreun cu centurile planeelor, formand centuri buiandrugi. n cazul in care distana dintre capetele a doi buiandrugi rezult mai mic sau egal cu 50 cm, se prevede un singur buiandrug continuu pentru ambele goluri vecine. n cazurile in care golurile mari din pereii structurali sunt bordate pe vertical cu stalpiori din beton armat, buiandrugii respectivi se execut monolii cu acetia . Buandrugii din pereii exteriori se izoleaz termic, spre exterior, in mod asemntor cu centurile in vederea evitrii formrii unor puni termice. Alctuirea planeelor. Planeele se alctuiesc ca diafragme (aibe) orizontale cat mai rigide in planul lor. Din punctul de vedere al proteciei antiseismice, planeele se pot clasifica in funcie de rigiditatea in planul lor i de modul de rezemare in urmtoarele categorii: planeele din beton armat monolit sau din elemente prefabricate cu suprabetonare continu de minimum 4 cm grosime; planee din panouri sau semipanouri prefabricate din beton a rmat, imbinate pe toate 4 laturile cu bare sudate sau bucle i prin monolitizare; planee din prefabricate din beton de tip faie, avand bare sau bucle de legtur la extremiti: planee din prefabricate de tip grinzioare din beton armat i corpuri de umplutur, fr suprabetonare sau faii fr bare sau bucle de legtur la extremiti. Legtura planeelor cu pereii structurali se realizeaz prin centuri din beton armat.
6

Marginile planeelor ce delimiteaz goluri mari (de ex. goluri pentru casa scrii, couri, ventilaii, ascensoare) se intresc cu armturi speciale, centuri sau grinzi . Predala este o placa prefabricata cu gros max 6cm,armata, care contine armatura la partea inferioara a placii;stratul din b.a. monolit care se dispune peste predala contine armatura corespunazatoare placii la partea superioara Alctuirea infrastructurii. Infrastructura cldirilor format din ansamblul fundaiilor, in cazul cldirilor fr subsol i din ansamblul fundaiilor impreun cu pereii subsolului i planeul peste subsol, in cazul cldirilor cu subsol, este alctuit ca un sistetm spaial cat mai rigid. Fundaiile pereilor structurali sunt de tip continuu. Se prevd i fundaii izolate, legate cu grinzi din beton armat, in cazul unor amplasamente pe terenuri cu umpluturi mari pentru cldiri cu inlimea de maximum 6,0 m (P + 1), proiectate pentru gradele 6 i 7 de protecie antiseismic. Soclul i pereii subsolului se realizeaz din: beton simplu clasa Bc 5 pentru cldirile amplasate pe terenuri cu umiditate redus, cu variaii mici de umiditate i fr agresivitate, la care in soclu sau perei nu se prevd armturi sau in care nu se ancoreaz armturile stalpiorilor suprastructurii; beton simplu clasa Bc 7,5 in cazul cldirilor amplasate pe terenuri cu variaii mari de umiditate, precum i la cele la care in soclu sau perei sunt prevzute armturile sau se ancoreaz armturile stalpiorilor suprastructurii; materiale locale (zidrie din piatr brut, bolovani de rau, etc.) in cazul cldirilor cu maximum 2 niveluri proiectate pentru gradul 6 de protecie antiseismic. Limea soclului, respectiv grosimea pereilor subsolului, trebuie s fie mai mare sau cel puin egal cu grosimea pereilor structurali de la parterul cldirilor; Pereii subsolului se prevd in continuarea tuturor pereilor structurali. Golurile din pereii interiori ai subsolului se dezaxeaz fa de irurile de goluri din pereii suprastructurii, la o distan de minimum 1,0 m de la marginea acestora . Golurile din pereii exteriori pot fi amplasate in axul golurilor de la nivelurile superioare i au dimensiuni mai mici decat acestea. Planeul peste subsol se alctuiete ca o diafragm (aib) rigid in planul su, avand rigiditatea cel puin egal cu cea a planeelor de la nivelurile suprastructurii. La cldirile proiectate pentru gradele 8 i 9 de protecie antiseismic, planeul peste subsol este de regul din beton armat monolit sau din elemente prefabricate cu suprabetonare general armat. Alctuirea i ancorarea elementelor nestructurale (couri atice, parapete, frontoane, perei despritori). Courile de fum sau de ventilaie, parapetele, aticele, frontoanele etc. din zidrie se ancoreaz in planeul pe care reazem sau in centurile acestuia i in stalpiorii din beton armat ai nivelului inferior, prin legturi metalice (de regul bare din oel beton). Pentru asigurarea rezistenei i stabilitii courilor de fum i ventilaii la aciunea sarcinilor seismice, se iau urmtoarele msuri: zidria courilor din crmid se execut cu mortar de ciment- var; marca 50; courile se prevd cu armturi verticale dispuse pe contur, legate cu bare orizontale (etrieri i agrafe) ce se acoper cu un strat de mortar de ciment-var marca 50 de minimum 3 . . . 5 cm grosime Pereii despritori executani din zidrie se fixeaz la partea inferioar in pardoseal, prin executarea pardoselilor dup cea a pereilor, i la cea superioar prin impnarea cu mortar de ciment fa de planeele superioare. Pereii despritori se rigideaz pe direcie perpendicular planului lor prin: solidarizarea lor cu pereii structurali prin esere sau ancorare cu bare de oel beton in rosturile orizontale; prevederea de elemente din beton armat stalpiori din beton armat legai de zidurile respective cu bare orizontale din oel beton plasate in rosturi;
7

solidarizarea - prin esere cu perei despritori perpendicular ce au lungimea pan la primul gol ele minimum 1/5 din inlimea peretelui respectiv. 2. STRUCTURUI CU PEREI PORTANI DIN FAII ARMATE DE BETON CELULAR AUTOCLAVIZAT

Faiile armate de beton celular autoclavizat se pot folosi la cldirile cu parter sau parter i un etaj (locuine, cree, cmine, csue de vacan), cu inlimea nivelului de maximum 3,00 m i distana dintre pereii portani de maximum 6,00 m. Acest sistem constructiv conduce la: consum redus de manoper in antier i greutate redus a construciilor. La alctuirea structurilor din faii armate de b.c.a. se ine seama de regulile generale ce se aplic pereilor portani din zidrie de crmid. La stabilirea dimensiunilor cldirii i a incperilor, precum i la amplasarea golurilor de ui i ferestre, trebuie s se in seama de limea faiilor, astfel ca rosturile verticale dintre faiile pereilor portani s corespund cu rosturile orizontale dintre faiile planeului. Se folosesc structurile cu ziduri portante transversale care asigur cldirii o bun stabilitate. ntre dou ziduri se prevede maximum un gol de u sau de fereastr; la pereii de contravantuire nu se admite prevederea golurilor la o distan mai mic de 60 cm de la peretele portant. Plinurile dintre goluri trebuie s fie de cel puin 1,20 m. La partea superioar, faiile sunt legate prin centuri de beton armat in care se ancoreaz armturile din rosturi. Deasupra golurilor de ui i ferestre se execut buiandrugi din beton armat. Pentru cldirile situate in zone cu grad ridicat de seismicitate la coluri, intersecii i la marginile golurilor se prevd bare de oel-beton pe toat inlimea peretelui sau se inglobeaz stalpiori de beton armat in grosimea acestora . La cldirile cu perei portani din faii armate de b.c.a. planeele realizeaz legtura in plan orizontal intre toi pereii portani i cei de contravantuire. Se pot utiliza planee din beton armat turnat monolit sau din elemente prefabricate. Elementele prefabricate cu lungimea de maximum 4 m pot rezema direct pe zidrie, iar cele cu lungimi mai mari reazem prin intermediul unor centuri de beton armat monolit; Centurile se prevd la toi pereii portani i de contravantuire. Centurile prevzute la pereii exteriori se cptuesc cu plci de b.c.a. Alctuirea planeelor i a centurilor este identic cu cea prezentat la structurile din zidrie. 3. STRUCTURI CU PEREI PORTANI DIN BETON ARMAT MONOLIT (DIAFRAGME DIN BETON) Prin structuri cu diafragme se ineleg structurile la care elementele portante verticale sunt in totalitate sau parial realizate sub form de perei din beton armat (diafragme verticale). Prevederea de diafragme verticale impune realizarea planeelor sub form de diafragme (aibe) orizontale, care indeplinesc rolul de transmitere a forelor orizontale (din aciunea vantului sau a cutremurului) la diafragmele verticale. 3.1. ALCTUIREA CONSTRUCTIV A STRUCTURILOR CU DIAFRAGME

Alctuirea constructiv a structurilor cu diafragme, corespunde procedeului de execuie folosit in mod curent, in care diafragmele sunt dispuse pe dou direcii i se toarn in cofraje intr-o singur etap, astfel c, in intersecii nu rezult rosturi verticale de turnare. Dup modul de participare a diafragmelor la preluarea incrcrilor verticale i orizontale, structurile se clasific in urmtoarele categorii: Structuri cu diafragme dese, la care toate elementele portante vertical sunt diafragme, preluand in intregime incrcrile gravitaionale i cele orizontale. Astfel de structuri sunt utilizate la cldirile de locuit, cmine etc. i in general la cldirile care permit compartimentri fixe, dese .
8

Structuri cu diafragme rare la care diafragmele sunt dispuse la distane mai mari (6 . . . 12 mm); de exemplu, la cldirile de locuit, se utilizeaz cu precdere ca diafragme, numai pereii de delimitare a apartamentelor, iar intermediar se prevd stalpi. n general se consider ca fcand parte din aceast categorie structurile la care diafragmele sunt suficient de rigide in raport cu stalpii pentru a prelua practic in intregime incrcrile orizontale. Structuri cu diafragme flexibile conlucrand cu cadre din care fac parte de exemplu cele cu nucleul de diafragme i cu cadre pe contur utilizate la cldiri administrative i in general structurile la care, datorit raportului dintre inlimea cldirii i dimensiunile reduse ale seciunii diafragmelor, diafragmele sunt flexibile. Se evita cladirile cu forme n pian neregulate sau complicate, cum sunt construciile in form de L, T, U, I avand aripi lungi. n situaiile cand respectarea acestor prevederi pentru intreaga construcie nu este posibil, se face tronsonarea ei prin rosturi antiseismice, astfel ca pentru fiecare tronson s se ajung la o form in plan regulat. La construciile cu form in plan dreptunghiular, diafragmele se dispun de regul dup dou direcii perpendiculare intre ele. La cldirile de alte forme, aceleai cerine se realizeaz prin dispunerea diafragmelor dup direciile principale determinate de forma cldirii (de exemplu, la cldirile de form circular, radial i inelar). Dintre pereii interiori, este necesar s fie folosii ca diafragme aceia care separ funciuni diferite sau care trebuie s asigure o izolare fonic sporit, necesitand ca atare grosimi mai mari i care in acelai timp nu prezint goluri de ui sau la care acestea sunt in numr redus. Din aceast categorie fac parte: cldirile de locuit (pereii dintre apartamente i pereii casei scrii); cldirile administrative (pereii de la nucleul de circulaie pe vertical i grupurile sanitare etc.). 4. STRUCTURA DE REZISTEN DIN PANOURI MARI PREFABRICATE Cldirile cu structura de rezisten din panouri mari prefabricate din beton au: cel mult 9 niveluri; structur de rezisten cu perei portani (fr stalpi) realizai din elemente prefabricate; planee realizate din panouri prefabricate rezemate de regul pe 4 sau 3 laturi. Cldirile din panouri mari nu se amplaseaz pe terenuri defavorabile din punct de vedere seismic (maluri i rape abrupte, zone de discontinuiti tectonice, terenuri fugitive, terenuri surptoare, grohotiuri nestabile, umpluturi recente neconsolidate). Cu luarea unor msuri corespunztoare, justificate din punct de vedere tehnic i economic, cldirile din panouri mari pot fi amplasate i in zone cu condiii speciale de fundare i anume: pmanturi contractile; terenuri cn nivel ridicat al apelor subterane (inclusiv ape agresive); pmanturi sensibile la umezire. Alctuirea cldirilor de locuit din panouri mari se face sub form de serii de seciuni de locuine, cu caracteristici de prefabricare unificate. Seciunile se asambleaz intre ele formand tronsoane (de mijloc, de capt sau de col) sau cldiri independente. La alegerea tipurilor de seciuni se ine seama de urmtoarele: numrul de seciuni (mrimea seriei) trebuie s fie minimal, dar suficient pentru acoperirea, tuturor tipurilor de apartamente; sistemul unificat de elemente prefabricate, cu care s se poat executa concomitent mai multe tipuri sau seciuni de cldiri, evitand monotonia i satisfcand in cat mai mare msur cerinele funcionale si estetice ale ansamblurilor de locuit; unificarea unor celule funcionale i constructive: casa scrii, grupul vestibul-buctrie-cmar, grupul baie-dormitor etc. La alctuirea seciunilor i transoanelor se ine seama de urmtoarele aspecte specifice cldirilor din panouri mari:
9

folosirea unui numr cat mai restrans de travei i deschideri; aplicarea strict a modulrii traveilor i a deschiderilor pe baza modulului de 30 cm, recomandabil 60 cm ; unificarea inlimii etajelor la 2,70 m; acordarea preferinei partiurilor simetrice fa de axul longitudinal i evitarea tronsoanelor cu disimetrii pronunate fa de axul transversal; o cat mai ordonat form in plan a seciunilor; unificarea in msur mai mare a poziiei uilor i ferestrelor, a tipurilor de tamplrie utilizat, precum i a poziiei golurilor de instalaii; gruparea unor funciuni in vederea obinerii unor prefabricate complexe (de ex. perei despritori cu ventilaii, perei despritori cu nod sanitar etc.).

La amplasarea cldirilor se au in vedere i urmtoarele criterii: posibilitatea mutrii macaralelor de la o cldire la alta, fr demontarea lor; dificultile de realizare a cii de rulare a macaralei, in cazul existenei unei pante accentuate in lungul cldirii. La parterul i subsolul cldirilor de locuit din panouri mari se pot prevedea incperi destinate altor funciuni decat cele de locuit (puncte comerciale, garaje, boxe etc.) cu condiia afectrii in cat mai mic msur a structurii de rezisten i a numrului de tipuri de elemente prefabricate. 4.1. ALCTUIREA STRUCTURII DE REZISTENA

Structura cldirilor din panouri mari este alctuit dintr-un ansamblu de: diafragme verticale-transversale i longitudinale, pline sau cu goluri diafragme orizontale planeele, formand o structur rigid spaial Cldirile din panouri mari se prevd cu rosturi de deformaie i anume: rosturi de dilataie (in toate cazurile) la distane de 60 m; rosturi de tasare (in caz de necesitate) de regul la distane sub 35 m, in funcie de condiiile terenului de fundare; rosturi antiseismice, intre tronsoane de rigiditi diferite Rosturile se realizeaz prin dublarea pereilor portani dintre tronsoane. de regul, rosturile de deformaie se realizeaz atat in suprastructur, cat i in infrastructur (pereii subsolului i fundaii). n cazul terenurilor de fundaie cu tasri diferite, se recomand separarea blocurilor in corpuri de cldiri deprtate intre ele, fiecare fiind fundat pe terenuri cu aceleai caracteristici. Limea rosturilor se determin prin calcul, dar ea nu va fi mai mica de 4 cm pentru suprastructur i de 2 cm pentru infrastructur. La alctuirea i dispunerea diafragmelor verticale se au in vedere urmtoarele : rigiditile de ansamblu ale diafragmelor transversale i longitudinale trebuie s fie cat mai apropiate, asigurand astfel o comportare similar pe ambele direcii ale cldirii; diafragmele trebuie s fie continue pe toat inlimea i limea cldirii, asigurand transmiterea direct a eforturilor verticale prin pereii subsolului, la fundaii; realizarea unui raport judicios intre plinurile i golurile de ui i ferestre ale fiecrei diafragme; distana intre diafragme nu trebuie s depeasc, pe nici o directive 7,20 m; diafragmele de pe o direcie se rigidizeaz prin imbinarea cu diafragmele de pe cealalt direcie, formand elemente in form de T, L, cruce etc., limitandu-se astfel substanial efectul unui montaj defectuos; Pereii exteriori longitudinali trebuie s indeplineasc urmtoarele funciuni; s fie elemente portante la aciunea incrcrilor verticale; s mreasc rigiditatea, rezistena i stabilitatea diafragmelor transversale, prin realizarea unor tlpi la capetele acestora; s sporeasc rigiditatea i rezistena de ansamblu a cldirii la aciunea incrcrilor orizontale seismice;
10

s confere structurii o mai mare capacitate de rezisten la efectul de torsiune general; s constituie elemente rezistente la aciunea unor tasari inegale. Sub aspectul rezistenei la aciunea incrcrilor seismice care acioneaz in lungul construciei, pereii exteriori longitudinali pot constitui: diafragme antiseismice; elemente suplimentare de rezisten antiseismic: elemente care nu particip la preluarea incrcrilor seismice. In funcie de alctuirea general a structurii, gradul de seismicitate, numrul de niveluri i natura terenului, se pot adopta i soluii cu perei exteriori longitudinali neportani. Planeele sunt astfel realizate, incat constituie diafragme rigide in planul lor capabile s transmit i s repartizeze incrcrile orizontale la diafragmele verticale. Alctuirea de principiu a unei structuri din panouri mari: 1 - panou de perete portant exterior; 2 - panou de perete portant interior; 3 - panou de planeu ; 4 - beton turnat in stalpiori (imbinri verticale ); 5 - armturi verticale in stalpiori; 6 - izolaie termic ; 7 - beton turnat in centuri (imbinri orizontale); 8 - armturi orizontale in centuri. Toate panourile de perei portani i planee precum i imbinrile se execut de regul din acelai tip de beton (beton obinuit sau beton uor cu agregate din granulit). Utilizarea unor betoane diferite se admite la cldiri cu maximum 5 niveluri i numai pe baza unor verificri de laborator. Panourile de perei interiori cu goluri de ui se prevd, de regul, cu buiandrugi armai corespunztori. 4.2. ALCTUIREA INFRASTRUCTURII

Infrastructura cldirilor de locuit din panouri mai mari se realizeaz, de regul, cu subsol general. Legtura dintre suprastructur i infrastructur trebuie s fie astfel realizat incat s obin o conlucrare, efectiv i sigur intre acestea. Fundaiile cldirilor din panouri mari se realizeaz din beton monolit, i sunt, de regul continue sub toi pereii portani. Fundaiile se execut, de regul, din beton simplu de clas minima Bc 5, iar rezemarea pereilor subsolului pe fundaii se face direct, fie prin intermediul unei centuri-cuzinet, realizat din beton armat monolit de clas minim Bc 10; centura-cuzinet se prevede obligatoriu la toate cldirile cu peste 5 niveluri. Pereii subsolului se pot realiza fie din beton monolit, fie din panouri prefabricate. Grosimea minim a pereilor este de 20 cm. Pereii monolii ai subsolului se execut din beton simplu sau din beton armat, avand la partea superioar, sub planeu, o centur continua pe toi pereii. n caz c este necesar o centur i la partea inferioar, aceasta se poate dispune fie in grosimea pereilor, fie se realizeaz o centur mai lat (centur-cuzinet). In cazul realizrii pereilor subsolului din panouri mari prefabricate, acestea se asambleaz prin monolitizri, astfel incat s se asigure rigiditatea de ansamblu a infrastructurii. Grosimea minim a panourilor de perei de subsol este de 16 cm. Panourile se execut din beton de clasa minim Bc 20. La partea superioar a panourilor se realizeaz in toate cazurile o centur inglobat. Feele laterale ale panourilor sunt profilate i prevzute cu musti sau bucle care se inndesc in cadrul imbinrilor verticale prin sudur, respectiv prin suprapunere.
11

Rezemarea panourilor de perei pe centura-cuzinet se face prin subbetonare; faa inferioar a panourilor este prevzut cu praguri dese i musti sau bucle . Planeele peste subsol se realizeaz, de regul, din panouri mari prefabricate, folosind in msur cat mai mare panourile de la nivelurile curente 4.3. ALCTUIREA PANOURILOR

Panourile mari care alctuiesc structura cldirii, precum i panourile nestructurale, se realizeaz, de regul, sub form de elemente plane. Se pot adapta i elemente spaiale, pentru unele elemente tehnico funcionale neportante (camer de baie, cmar etc.) i chiar pentru unele elemente portante (logii, balcoane, puul liftului .a.). Dimensiunile nominale ale panourilor se stabilesc inand seama de urmtoarele; inlimea nominal a panourilor de perei este egal cu inlimea etajelor (270 cm); lungimea nominal a panourilor portante de perei este, de regul, egal cu interaxul unei celule constructive; in cazul in care capacitatea de ridicare o permite, se recomand a se prevedea panouri da lungimea a dou celule constructive; lungimea i limea nominal a panourilor de planeu rezemate pe 4 laturi sunt egale cu interaxele celulei dup cele dou direcii; se admite i utilizarea a dou panouri de planeu pentru acoperirea unei celule constructive. Se recomand ca limea panourilor de planeu s nu fie mai mare de 3,60 m. Panourile de perei interiori portani au o grosime de cel puin 14 cm pentru cldirile cu maxim 6 niveluri i de minimum 16 cm pentru cldiri cu 7 . . . 9 niveluri. Panourile de perei exteriori sunt de regul alctuite din 3 straturi i anume: un strat interior de rezisten, din beton armat cu grosimea de ninimum 10 cm pentru cldiri cu maximum 6 niveluri i de 12 cm pentru cldiri mai inalte. n cazul in care legtura dintre straturile de beton se realizeaz cu agrafe metalice, grosimea minim a stratului interior este de 12 cm, respectiv 14 cm. La panourile neportante grosimea minima a stratului interior este de 6 cm i 8 cm in cazul legturilor cu agrafe metalice; un strat termoizolator median, realizat de preferin dintr-un material rigid; grosimea acestui strat se determin pe baza unor calcule termotehnice; un strat exterior de protecie, din beton armat, in grosime de minimum 6 cm. in cazul in care legtura intre straturile de beton se realizeaz cu agrafe metalice, grosimea minim a stratului exterior este de 7 cm. Alctuirea de principiu a unui panou de perete exterior portant, din 3 straturi: 1 - strat exterior de protecie; 2 - strat termoizolant; 3 - barier de vapori; 4 strat interior de rezistena ; 5 - plas din STNB - 3/100; 6 - armtur de bordare a golului cu continuitate prin sudur ; 7 - nie pentru legtur pe vertical ; 8 - armtur orizonal de bordare a golului; 9 - musti orizontale; 10 - musti verticale; 11 - buiandrug; 12 - ghermele de lemn inglobate; 13 -carlige de ridicare. Ca material termoizolator se folosete : polistirenul celular, tip obinuit, sortiment B plci termoizolante de beton celular autoclavizat vata minerale tip G 100. ntre stratul de termoizoiaie i stratul de rezisten se dispune o barier de vapori realizat dintr-o folie de polietilen de 0,15 mm grosime. Pentru a micora umezirea materialului termoizolator in timpul confecionrii panourilor, intre
12

stratul exterior de beton de protective i termoizolaie se poate dispune un strat de hartie sau carton; este interzis utilizarea in acest scop a cartonului asfaltat sau a foliei de polietilen care impiedic evaporarea apei spre exterior. Legtura dintre straturile de beton se realizeaz cu nervuri de beton, in grosime de minimum 4 cm i maximum 6 cm. Poziia i numrul nervurilor se stabilete in funcie de dimensiunile i forma panoului i a golului de fereastr. Panourile neportante de perei exteriori se pot realiza i dintr-un singur strat i anume: panouri din beton uor (cu agregate din granulit) panouri din faii armate GBN 35, preasamblate. Panourile de planeu reazem de regul pe 3 sau 4 laturi. Grosimea panourilor de planeu se determin pe considerente de rezisten, rigiditate i izolare fonic, dar nu este mai mic de 10 cm; in cazul cand imbinrile orizontale se realizeaz prin subbetonare, grosimea minim este de 12 cm; pentru inglobarea in beton a tuburilor de instalaii electrice este necesar de asemenea o grosime de cel puin 12 cm. Pentru logii se pot folosi panourile de planeu din traveile respective, fie elemente separate, rezemate pe trei laturi. Plcile de balcon se pot realiza fie prin scoaterea n consol a panourilor de planeu, fie prin elemente separate. Planeele de deschidere mare (peste 5,4 m) se pot realiza i din elemente de beton precomprimat. Panourile de scar se realizeaz cu elemente separate de podest i ramp sau cu elemente combinate, de regul sub forma unor plci pline sau chesonate. Pereii despritori se prevd de regul din materiale uoare. In cazul in care acestea se realizeaz din panouri de beton armat, grosimea lor se stabilete pe considerente de izolaie fonic i de rezisten la transport i manipulare, dar nu este mai mic de 6 cm. Grosimea minima a pereilor elementelor spaiale neportante (camera de baie , cmri etc.) este de 4 cm. n panouri se prevd de la confecionare guri, anuri i canale, doze, dibluri i ghermele, buce etc., necesare pentru trecerea i fixarea conductelor de instalaii, pentru fixarea tamplriei i a obiectelor tehnico-sanitare, pentru sprijinirea provizorie a panourilor, pentru controlul verticalitii diafragmelor etc. Acestea se dispun astfel incat s nu duc la slbiri importante ale panourilor i in special ale poriunilor mai solicitate ale acestora. Armarea panourilor se va face cu bare de oel beton PC 52, PC 60 si STNB, de preferin sub form de plase i carcase sudate. La armarea panourilor de perei interiori precum i la armarea stratului de rezisten al panourilor de perei exteriori se ine seama de urmtoarele : panourile se armeaz cu armtur de rezisten din bare vertical i orizontale i cu armtur constructiv; armtura se poate dispune fie in planul median, fie la cele dou fee: la cldirile cu 7 . . . 9 niveluri, panourile se armeaz obligatoriu in dou planuri; conturul panourilor se prevede de regul cu o armtur de bordare, alctuit din bare izolate sau carcase sudate, necesar pentru preluarea solicitrilor la care sunt supuse elementele in timpul fabricaiei, manipulrii i montajului; golurile de ui i ferestre sunt bordate cu bare izolate sau care fac parte din carcase; buiandrugii se armeaz cu bare longitudinale prelungite cu cel puin 50 cm de marginea golului i cu bare transversale (etrieri) la disane de maximum 15 cm; barele verticale de continuitate se amplaseaz la marginile golurilor de ui (sau in imediata lor apropiere) precum i la marginea golurilor de ferestre i in campul panourilor; in zonele cu tubulatur electric inglobat se recomand s se prevad o armare suplimentar, local, din plase STNB .

13

Alctuirea i armarea zonelor de rezemare a panourilor de planeu este astfel realizat, incat s asigure preluarea in bune condiiuni a eforturilor, precum i petrecerea suficient a barelor de rezisten dincolo de reazem. In aceste zone se prevd: bar paralel cu reazemul la partea inferioar; musti (sau bucle) perpendiculare pe reazem , la partea inferioar; musti (sau bucle) perpendiculare pe reazem, la partea superioar. Panourile de planeu prevzute cu goluri care intrerup barele de rezisten, se prevd cu bare suplimentare, de bordaj. Panourile de perei despritori neportani din beton se armeaz, de regul, cu plase sudate uzinate din STNB. Pentru manipulare i montare panourile prefabricate se prevd cu urechi. Urechile de ridicare a panourilor se realizeaz din oel OB 37, cu diametrul de minimum 10 mm. Urechile se amplaseaz de regul simetric fa de centrul de greutate al panoului, i se ancoreaz in beton pe o lungime de cel puin 50 diametre, fiind prevzute cu ciocuri la capete i, eventual, sudate de alte bare. Numrul i poziia urechilor se stabilete in funcie de dimensiunile, forma i greutatea panoului. 4.4. ALCTUIREA IMBINRILOR

mbinrile dintre panourile care alctuiesc structura de rezisten, sunt concepute pe principiul monolitizrii, urmrindu-se ca prin aceasta s se realizeze din elemente izolate (panouri), diafragme verticale i orizontale continue i rigide in planul lor, care in ansamblu s se comporte similar cu o structur cu diafragme din beton monolit. Betonul din imbinri se prevede cu o clas cel puin egal cu cea a betonului din panouri. Imbinrile dintre panourile care alctuiesc diafragme, precum i imbinrile dintre diafragme , se realizeaz pe conturul panourilor, astfel: mbinri verticale (stalpiori din beton turnat in spaiile vertical dintre panourile de perei), care trebuie s asigure legtura pe orizontal intre panourile de perei, precum i intre diafragmele verticale; imbinri orizontale (centuri din beton turnat in spaiile orizontale dintre panouri), care trebuie s asigure legtura pe vertical intre panourile de perei, legtura pe orizontal intre panourile de planeu legtura intre diafragmele verticale i orizontale. 5. STRUCTURI DIN ELEMENTE SPAIALE DE BETON ARMAT Structurile din elemente spaiale de beton armat constau din asamlarea i montarea pe antier a unor elemente prefabricate, de dimeniunile unei incperi sau a unui grup de incperi, complet echipate i finisate din fabric cu toate instalaiile tehnico-sanitare aferente. Asemenea structuri sunt utilizate la cldiri de locuit, hoteluri, cmine de nefamiliti i altele. Realizarea cldirilor civile din elemente spaiale finisate i echipate in intreprinderile de prefabricate asigur un grad ridicat de industrializare, creterea productivitii muncii i reducerea duratei de execuie. Aceste structuri se utilizeaz pentru cldiri cu P + 4 etaje. Schema structurala a unei construcii din elemente spaiale : 1 - fundaie ; 2 element spaial curent; 3 element spatial de scar ; 4 element spatial cu logie ; 5 - panou temioizolator ; 6 corni ; 7 - perete despritor ; 8 - armturi din fundaii; 9 - armturi verticale continue; 10; 11; 12; 13 i 14 - imbinri.
14

5.1.

ALCTUIREA GENERALA A STRUCTURII

Sistemele constructive pentru alctuirea elementelor spaiale sunt determinate de tehnologiile de execuie, i anume: structuri tip fagure care se realizeaz avand trei perei i dou planee realizate prin turnarea monolita, iar panoul de faad se monteaz ulterior pe antier; structura de tip calot care se realizeaz prin tehnologia de execuie avand patru perei i planeul superior realizate prin turnare monolit, iar planeul inferior se monteaz ulterior pe antier; structura de tip pahar care se realizeaz din planeu i perei turnai monolit, iar tavanul se monteaz ulterior .

Elemente spatiale a - tip fagure ; b - tip calot ; c - tip pahar. Structura de rezisten a cldirilor realizat din elemente spaiale prefabricate poate fi: structur cu elemente spaiale alturate i suprapuse ; structur cu elemente spaiale combinate cu panouri mari . Asamblarea elementelor spaiale se realizeaz prin imbinri vertical i orizontale uscate, amplasate la coluri, realizate prin sudarea unor plcue inglobate in planee . Infrastructura (pereii subsolului i fundaiile) se realizeaz din beon armat monolit. 5.2. ALCTUIREA ELEMENTELOR SPAIALE

Dimensiunile elementelor spaiale rezult din cerinele funcionale de cldirii. Planeele sunt plci de grosimea de 7. . .9 cm, iar pereii longiudinali sunt formai din plci de 5,5 cm grosime . In zona golurilor de ui i ferestre pereii au grosime constant de 9 cm. 6. STRUCTURI CU SCHELET DE BETON ARMAT INTEGRAL SAU PARIAL PREFABRICATE Structurile cu schelet de beton armat sunt alctuite dintr-un sistem de cadre dispuse in mod obinuit dup dou direcii ortogonale, capabile s asigure singure sau impreun cu diafragmele rezistena i rigiditatea construciei. La aceste structuri se prevd rosturi de dilatare i de contracie la distane maxime de 50 m, in cazul folosirii cadrelor monolite, i de 60 m, in cazul celor prefabricate. Cldirile cu structuri din schelet de beton armat prezint avantajul organizrii spaiului cu maximum de flexibilitate, permiand realizarea unor cerine funcionale variate de la un nivel la altul al cldirii, precum i modificri ulterioare ale funcionalitii. Structurile cu schelet din beton armat se folosesc, in general, la cldirile administrative, pentru invmant, policlinici, magazine, sli de spectacole, blocuri de locuit cu spaii comerciale la parter, hoteluri multietajate. Reeaua de stalpi este, de obicei, regulat, dar ei pot fi dispui diferit, neuniform pe intreaga suprafa a construciei.

15

Funcie de condiiile de amplasare ale cldirii, de posibilitile tehnologice, de mrimea deschiderilor i a traveilor, de numrul de niveluri etc., structurile cu schelet din beton armat se pot realiza cu cadre turnate monolit, prefabricate integral sau parial (stalpi turnai monolit, rigle i planee prefabricate). 6.1. STRUCTURI CU CADRE DIN BETON ARMAT MONOLIT Aceste structuri se compun din stalpi, grinzi i planee. Structura se mai numete pe cadre de beton armat. Stalpii, grinzile i planeele se execut pe loc in cofraje de inventor. Cadrele se dispun pe dou direcii ortogonale (transversal i longitudinal). Inlimea etajelor este cuprins intre 3 i 6 m. Limea cldirilor variaz intre 9 i 12 m (la cldiri fr stalpi intermediari) i 20 i 35 m (la cldiri cu 2 . . . 4 randuri de stalpi intermediari). Intre cadre se execut pereii de umplutur din zidrie de crmid sau inlocuitori de crmid.

Structuri n cadre de beton : a - din beton, armat monolit; b - din beton armat prefabricat; L - deschiderea intre axele stalpilor; h -inlimea de etaj; i - panta acoperiului; 1 - fundaie cu bloc i cuzinet; 2 - cuzinet de beton armat; 3- bloc de beton simplu; 4 - pardoseala peste terenul natural; 5 - stalp marginal; 6 - stalp central; 7 grinda principal (rigla cadrului); 8 - grinzi secundare curente (nervuri); 9, 10 - grinzi secundare avand i rol de rigidizare longitudinal a s tructurii; 11 - placa planeului intremediar; 12 - pardoseal peste planeu; 13 - placa planeului de acoperi; 14 - invelitoare; 15 fundaie pahar ; 16 - Stalp central prefabricat; 17 - stalp marginal prefabricat; 19 grind prefabricat transversal ; 19 - grind longitudinal din beton armat monolit; 20 - elemente de planeu prefabricate; 21 - elemente de acoperi. 6.2. STRUCTURI CU SCHELET DE BETON INTEGRAL PREFABRICAT

Structurile integral prefabricate se pot realiza in mai multe variante, i anume: din elemente independente prefabricate imbinate la noduri; din ansambluri alctuite din bare, care se imbin in zonele mai puin solicitate. Structurile realizate pe cadre din elementele independente prefabricate pot fi: cu stalpi de lungime egal cu inlimea etajului cu stalpi continui pe mai multe etaje , cu imbinri intercalate sau in acelai plan. Structurile realizate pe cadre din subansambluri se pot executa cu: cadre cu stalpi continui, cu console scurte i grinzi intregi cadre cu stalpi continui, cu console lungi
16

6.3.

STRUCTURI DE BETON ARMAT PARIAL PREFABRICATE

Aceste structuri se execut cu stalpi turnai monolit in cofraje de inventor i rigle prefabricate, cu seciunea de form dreptunghiular sauT. Asemenea structuri sunt recomandate pentru cldiri cu un numr relativ mare de niveluri. Riglele prefabricate se monteaz pe ambele direcii (transversal i longitudinal) sau numai pe o direcie. Se pot folosi i straturi din cadre cu stalpi prefabricai i planee integral sau parial monolite. 6.4. PLANEE UTILIZATE LA CLDIRILE CU SCHELET DIN BETON ARMAT

La cldirile cu schelet din beton armat monolit se pot folosi diferite tipuri de planee, in funcie de alctuirea i de dimensiunile reelei de stalpi. Dac distanele intre stalpi sunt relativ mici, planeul se realizeaz dintr-o plac continu, turnat monolit, care reazem pe riglele cadrelor. La distane mai mari intre stalpi, se poate adopta un planeu alctuit din plci i grinzi secundare (nervuri), care reazem pe riglele cadrelor sau o reea de grinzi (planeu casetat). La aceste structuri se pot utiliza i planee din elemente prefabricate de beton armat. in acest caz, alctuirea riglelor monolite ale cadrelor trebuie s asigure rezemarea i monolitizarea corespunztoare a elementelor de planeu, intr-o diafragm orizontal rigid La cldirile cu schelet de rezisten de beton armat prefabricat integral sau parial, planeele utilizate pot fi: panouri sau semipanouri din plci plane sau cu goluri, predale din beton armat saa precomprimat, faii cu goluri, grinzi prefabricate i elemente de umplutur, grinzi cu goluri dispuse alturat etc. Planeele din plci plane prefabricate sub form de panouri cu limea maxim de 3,5 . . . 5 m se folosesc pentru deschideri mici intre grinzile cadrelor. in cazul distanelor intre grinzi mai mari 3,5 . . . 4 m, este indicat folosirea faiilor cu goluri sau a semipanourilor. La deschideri pan la 7 m se pot folosi predale care se betoneaz ulterior. La structurile parial prefabricate se folosesc, uneori, i planee monolite realizate cu cofraje de inventar, pe grinzi principale i secundare, casetate sau tip dal. 7. STRUCTURI DE TIP COMBINAT Aceste structuri sunt alctuite din cadre si diafragme . Structurile de tip combinat se utilizeaz, de regul, la cldirile tip turn care au un singur nucleu central, stalpii fiind amplasai pe conturul cldiri . Alt sistem folosit la construcii de tip liniar sau bar este utilizarea de diafragme izolate combinate cu structura pe cadre. Poziia diafragmelor se stabilete in dreptul unor compartimentri definitive i continue la toate nivelurile, in pereii de fronton .La unele cldiri de tip liniar sau bar, se pot adopta soluii cu dou nuclee, amplasate cat mai simetric, avand caracteristici de rigiditate cat mai apropiate . Structurile combinate se pot utiliza in bune condiii la cldiri pentru birouri, hoteluri sau locuine cu inlime mare.

17