Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sunt acele trasaturi ale exprimarii orale sau scrise obligatorii pentru toti vorbitorii unei limbi. Sunt impuse de normele limbii literare si atesta cultura lingvistica a fiecarui vorbitor. 1) CLARITATEA - formularea limpede, logica si coerenta a ideilor, gndurilor si sentimentelor. Se obtine prin folosirea unor cuvinte accesibile, prin respectarea normelor lingvistice si evitarea termenilor prea specializati, rari sau echivoci. Abateri de la claritate: obscuritatea, nonsensul, echivocul, pleonasmul, tautologia, paradoxul, ermetismul, galimatias-ul . a) Obscuritatea - aspectul ininteligibil al enuntului, 646d33g provocat de inabilitatea de comunicare a vorbitorului. b) Nonsensul - absenta sensului logic al enuntului, respectndu-se totusi corectitudinea formala. Notiunile sunt puse n legatura unele cu altele n mod arbitrar ( Frunza verde ceapa coapta, s-as mnca zapada fripta ). c) Echivocul - exprimarea neclara, confuza, care poate fi interpretata n mai multe feluri. d) Pleonasmul - folosirea alaturata a unor cuvinte, constructii, propozitii etc. cu acelasi nteles. O alta alternativa.. n urma dezbaterilor a urmat o totala lipsa de interes. A gresit,dar nsa fara voie. Continua sa fie mentinuta tensiunea dintre partile aflate pe pozitii diferite. Monserul meu .si etetera.Coborti jos! .Avansati nainte!.averse de ploaie.a suprapune peste. e) Tautologia - utilizarea aceluiasi cuvnt sau a unor cuvinte din aceeasi familie lexicala cu functii sintactice diferite, din incapacitatea de a gasi un sinonim unuia dintre ele. Este un semn de saracie a vocabularului: Au lucrat la aceasta lucrare mai multi ani. Azi-noapte a visat un vis ciudat. Solutia este sa se recurga la un echivalent contextual: Au lucrat la acest proiect mai multi ani. Au elaborat aceasta lucrare n mai multi ani. Aceasta lucrare e rezultatul mai multor ani de efort. /// Azi-noapte a avut un vis ciudat. Azi-noapte a visat ceva ciudat. f) Paradoxul - enunt care contrazice orizontul de asteptare creat prin enunturile anterior formulate. g) Ermetismul - caracterul ininteligibil al enuntului, rezultat din folosirea unor notiuni sau termeni cunoscuti de un numar foarte redus de vorbitori. h) Galimatias-ul - textul confuz ( de ex., discursul lui Farfuridi - O scrisoare pierduta ). 2) PROPRIETATEA - utilizarea celor mai potrivite mijloace lingvistice ( cuvinte, sensuri, forme, structuri ) n exprimarea ideilor si sentimentelor. n esenta, ea vizeaza concordanta dintre intentia vorbitorului, continut si exprimarea aleasa. 3) CORECTITUDINEA - respectarea normelor de exprimare n organizarea comunicarii, la toate nivelurile limbii ( oral si n scris ). Abateri frecvente: anacolutul si solecismul. a) Anacolutul - perturbarea coeziunii sintactice a enuntului, genernd enunturi n care propozitiile principale se intercaleaza haotic cu subordonatele si rezultnd dezacorduri n persoana, numar sau caz. Jucatorul care deja ncepuse meciul cnd a intrat pe teren s-a accidentat dupa cteva minute. (corect: Jucatorul care a intrat pe teren cnd meciul ncepuse deja s-a accidentat dupa cteva minute.). Degeaba muncim zi si noapte daca nu ti se recunoaste nici un merit. ( corect: Degeaba
muncim zi si noapte daca nu ni se recunoaste nici un merit ). b) Solecismul - greseala de sintaxa. 4) PRECIZIA - utilizarea riguroasa a mijloacelor lingvistice pentru exprimarea clara, logica si concisa a continuturilor de idei si sentimente. Reflectiile trebuie concentrate n jurul unei idei centrale. Abateri: prolixitatea, digresiunea, retorismul formal, pretiozitatea. a) Prolixitatea - dezvoltarea exagerata, parazitara a enuntului, de obicei nsotita de incoerenta si anacolut. b) Digresiunea - abaterea de la subiect. c) Retorismul formal - abuzul de figuri de stil si de elemente retorice; vorbaria pompoasa, lipsita de continut. d) Pretiozitatea - stilul pretentios, de o distinctie cautata, plin de afectare. 5) PURITATEA - corectitudinea idiomatica ( utilizarea mijloacelor lingvistice consacrate prin uzul limbii literare si admise de limba literara, evitarea arhaismelor, regionalismelor, abuzul de neologisme, barbarismele, expresiile argotice, de jargon, obscene etc. , adecvarea stilistica a enuntului la situatia de comunicare ). Pentru aspectul vorbit, puritatea este data de uzul curent al limbii literare, iar pentru aspectul scris, de traditia literara.