bonton

colec]ie coordonat\ de Dana Moroiu

STEPHANIE FAUL locuie[te n Washington, D.C., [i este scriitor, redactor [i jurnalist. Crescut\ n capitala ]\rii, a dobndit o excelent\ perspectiv\ asupra ciud\]eniilor [i sl\biciunilor compatrio]ilor ei [i a nv\]at mult mai multe dect [i-ar fi dorit s\ [tie despre politic\, dineuri [i hiperboliz\ri. De asemenea, remarca lui Bismarck are pentru ea valoare de axiom\: Legile sunt precum crna]ii; mai bine s\ nu vezi cum sunt f\cute. Un produs tipic al melting-potului american, este pe jum\tate imigrant ceh, pe jum\tate yankeu din Connecticut, cu o bunic\ vorbitoare de limba german\ [i veri n Canada, Anglia [i Elve]ia. De[i o americanc\ vajnic\ din anumite puncte de vedere curioas\, deschis\ [i pragmatic\ Stephanie [i scandalizeaz\ adesea compatrio]ii: nu i place shoppingul, nu zace la televizor [i, culmea, ador\ mersul pe jos. Perspectiva xenofob\ i-a fost insuflat\ nc\ din [coala primar\ francez\, dar [i n internatul elve]ian sau n vacan]ele petrecute n Asia sau bnd bere brun\ Newcastle n puburi engleze[ti. Alte tr\s\turi de xenofob incurabil: ascult\ muzic\ african\, apreciaz\ mncarea vietnamez\, iube[te nc\l]\mintea italian\, are pisici siameze [i cite[te romane engleze[ti.

Traducere din limba englez\ ADRIANA B|DESCU

Coperta colec]iei: Dana MOROIU, Corneliu ALEXANDRESCU Ilustra]ia copertei: Irina DOBRESCU

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Romniei FAUL, STEPHANIE Ghidul xenofobului - Americanii / Stephanie Faul; trad.: Adriana B\descu. - Bucure[ti : Nemira Publishing House, 2009 ISBN 978-606-92087-5-5 I. B\descu, Adriana (trad.) 821.111-4=135.1

Stephanie Faul THE XENOPHOBES GUIDE TO THE AMERICANS Copyright Oval Projects, 1994, 1999, 2008 Nemira Publishing House, 2009 Redactor: Vlad PUESCU Tehnoredactor: Corneliu ALEXANDRESCU Tiparul executat de Graficprint Industries
Ghidul Xenofobului este o marc\ `nregistrat\. Toate drepturile rezervate. Orice reproducere, total\ sau par]ial\, a acestei lucr\ri, f\r\ acordul scris al editorului, este strict interzis\ [i se pedepse[te conform Legii dreptului de autor.

ISBN 978-606-92087-5-5

Popula]ia SUA este de circa 306 milioane de locuitori, comparativ cu 33 de milioane canadieni, 62 de milioane britanici, 108 milioane mexicani, 127 de milioane japonezi, 148 de milioane ru[i [i 1,3 miliarde chinezi.

MIC DEJUN

GUSTARE

ST AT ELE

PRNZ

IC UNITE ALE AMER

CEAI

II

CIN|

Cult ur \
Cultura popular\ american\ este, de fapt, cea mai popular\ cultur\ popular\ inventat\ vreodat\. Episoade dublate din Totul despre sex [i Familia Simpson ruleaz\ `n ]\ri ca Brazilia [i China, iar restaurantele McDonalds sunt `ntlnite `n aproape toate capitalele lumii, din Azerbaidjan pn\ `n Zimbabwe. ~n Statele Unite exist\ a[a-numitele arte frumoase, dar, pentru a rezista pe pia]\, sunt adesea finan]ate din plin de autorit\]i [i de funda]iile de caritate. Tonul predominant al culturii americane este cel popular, de la filme cu gangsteri [i `mpu[c\turi pn\ la concerte rock [i derbiuri de demol\ri. Cum nu exista o infrastructur\ cnd au venit ei `n America, imigran]ii [i-au creat o cultur\ proprie. A rezultat astfel un divertisment pe m\sura
Ghidul xenofobu

lui. Americanii

79

tuturor, un gen pe care nimeni s\ nu fie nevoit s\ se str\duiasc\ prea tare pentru a-l `n]elege. Sam Goldwyn, titanul lumii cinematografice, a spus la un moment dat: Nimeni nu a ajuns vreodat\ falit fiindc\ a subestimat gustul publicului american. Ca un veritabil far al democra]iei, Statele Unite produc cultur\ din popor, creat\ de popor [i pentru popor pentru tot poporul [i pentru toate popoarele lumii. La fel ca regele Canut1, autorit\]ile celorlalte state `ncearc\ din cnd `n cnd s\ z\g\zuiasc\ fluxul crescnd al influen]ei culturale americane [i, la fel ca bietul suveran sus-amintit, e[ueaz\ de fiecare dat\. Valul mareic uria[ reprezentat de cultura popular\ american\ m\tur\ totul `n calea lui.

E TELEVIZIUNE, NU VIA}| REAL| Televiziunea exercit\ cea mai puternic\ influen]\ cultural\ asupra vie]ii americanilor, fiind considerat\ aproape unanim ca numitor comun
Membru al familiei regale daneze care, `n anul 1015, debarc\ `n Anglia `n fruntea unei cete de danezi [i de norvegieni, devenind un an mai trziu regele Angliei; va pune
STEPHANIE FAUL
1

80

al societ\]ii. Num\rul gospod\riilor care au un televizor este mai mare dect al celor dotate cu instala]ii sanitare, iar elevii de liceu petrec `n medie mai mult timp `n fa]a micului ecran dect `n clas\. Televiziunea define[te o realitate proprie; evenimentele despre care nu se pomene[te la televizor nu s-au `ntmplat, iar cele care nu se petrec dect pe micul ecran (cum ar fi c\s\toria sau decesul unui personaj de film) provoac\ adev\rate mi[c\ri na]ionale, `nregistrnd audien]e-record. Emisiunile din timpul zilei sunt `n general telenovele a c\ror intrig\ se axeaz\ pe infidelit\]i maritale [i crize medicale, [i talk-show-uri `n care moderatorii `i `mboldesc pe invita]i s\ dezv\luie detalii personale pe care niciun om cu scaun la cap nu le-ar face publice. Produc]iile dramatice [i filmele poli]iste domin\ programele de sear\ astfel `nct, `nainte de a `mplini vrsta de optsprezece ani, tinerii americani vor fi vizionat deja peste [aisprezece mii de crime televizate. Pasiunea americanilor pentru cump\r\turi [i pentru a c\p\ta diverse obiecte pe gratis atinge
bazele primei armate de profesioni[ti, menit\ s\ lupte `mpotriva seniorilor feudali (n. tr.).
Ghidul xenofobu

lui. Americanii

81

culmi frenetice odat\ cu jocurile [i concursurile televizate. Un alt tip de program nelipsit este emisiunea de investiga]ie criminalist\, care se axeaz\ pe subiecte [ocante, de tipul ho]ilor de cadavre, al afacerilor cu droguri [i al prostitu]iei masculine juvenile. La toate acestea s-a mai ad\ugat un gen: emisiunile `n care echipa de filmare urm\re[te pas cu pas poli]ia `n ac]iune vreme de o sear\ [i filmeaz\ operarea arest\rilor. Televiziunea a atins o culme odat\ cu apari]ia transmisiei prin cablu [i satelit, care ne permite s\ alegem dintre sute de canale, printre care [i unele ridicol de specializate, precum The Weather Channel, dou\zeci [i patru de ore pe zi de barometrie [i prognoze de precipita]ii; Music Television (MTV) [i echivalentele sale de muzic\ soul [i country; C-Span, care transmite lucr\rile Congresului, avnd de asemenea o larg\ `ntrebuin]are ca somnifer; sau Court TV, ce permite telespectatorilor s\ strige indigna]i la judec\tor a[a cum url\ spectatorii la arbitru pe stadion.

Mn car e [ i b \ ut ur \
E{TI CEEA CE M|NNCI Americanii abordeaz\ fiecare mas\ con[tien]i c\ ceea ce m\nnc\ ori le face r\u, ori [i mai grav `i `ngra[\. Mncarea contribuie la apari]ia bolilor, `n special a temutelor afec]iuni cardiace, [i niciodat\ nu po]i [ti care `nghi]itur\ se va dovedi fatal\. Printre felurile suspecte se num\r\ costi]ele fripte (infarct la tav\) [i orice aliment bogat `n gr\simi [i colesterol, cu ridicat con]inut caloric [i s\rac `n fibre, ca zah\rul, untul, brnza, `nghe]ata, pinea alb\ sau orice pr\jeal\. Consumul de hotdog, un soi de sine qua non american, a fost corelat cu apari]ia leucemiei la copii. Nici chiar spanacul [i sfecla nu sunt scoase din cauz\,
Ghidul xenofobu

lui. Americanii

83

din cauza concentra]iei mari de acid oxalic, acesta fiind d\un\tor `n cantit\]i mari. ~n nesfr[ita b\t\lie a americanilor pentru tinere]e perpetu\, s\n\tate excelent\ [i siluet\ atr\g\toare, mncarea se afl\ `n prima linie a frontului, iar aroma constituie prima sa victim\. Obsesia alimentar\ a americanilor este sus]inut\ de o aparent infinit\ serie de studii [tiin]ifice care demonstreaz\ caracterul integral sau toxic al diverselor mnc\ruri. Faptul c\ aceste studii sunt aproape de fiecare dat\ finan]ate de un anumit grup de interese cu un obiectiv bine stabilit nu pare a da nim\nui de gndit. Spre exemplu, atunci cnd un studiu a constatat c\ ingerarea unor cantit\]i masive de t\r]e de ov\z reduce colesterolul [i deci poate preveni atacurile cardiace, pre]ul ov\zului a explodat, iar supermarketurile americane au fost imediat inundate de produse cu con]inut mare de t\r]e de ov\z, printre care acadele [i bere cu aceste t\r]e minunate. Americanii preocupa]i de starea lor de s\n\tate sunt gata s\ m\nnce orice produs, orict de nepl\cut sau de lipsit de gust ar fi, att timp
84
STEPHANIE FAUL

ct au impresia c\ `i va men]ine s\n\to[i sau `i va ajuta s\ sl\beasc\. Restaurantele folosesc pe meniuri simboluri speciale, pentru a indica acele feluri care sunt s\n\toase pentru inim\ (cu con]inut sc\zut de colesterol [i gr\simi saturate) sau u[oare (un termen nedefinit, care implic\, dar nu `n mod necesar, un con]inut caloric sau de gr\simi redus). Supermarketurile au rafturi separate de produse cu men]iunea con]inut de sare sc\zut, con]inut caloric sc\zut, dietetic, f\r\ colesterol sau imita]ie. (O etichet\ de tip arom\ redus\ ar fi inutil\.) Americanii cump\r\ f[iu]e uniforme de [unc\ extrudat\ din boabe de soia, imita]ii de ou\ lichide `n cutii de plastic, brnz\ f\r\ gr\simi care seam\n\ la gust cu adida[ii recicla]i, b\uturi r\coritoare carbonatate aromatizate cu chimicale al c\ror nume nici nu-l pot pronun]a, [i pine cu con]inut ridicat de fibre, `mbog\]it\ cu pulp\ de celuloz\. Alimentele interzise, `ndeosebi ciocolata, strnesc `n sufletul americanilor acela[i fior ilicit pe care alte culturi `l rezerv\ sexului. La fiecare
Ghidul xenofobu

lui. Americanii

85

`nghi]itur\ de crem\ de ciocolat\ sau pr\jitur\ cu fri[c\, ei sunt str\b\tu]i de un delicios tremur de vinov\]ie. Deserturile opulente, p\c\toase, au nume sinistre, precum Checul diavolului, Nebunie de ciocolat\ sau Ciocolat\ pn\ la moarte. Pn\ la urm\, aceste apelative nu fac dect s\ traduc\ ceea ce [tie orice american: mncatul poate d\una grav s\n\t\]ii.

MIC DEJUN AMERICAN Micul dejun de]ine un loc de frunte `n regimul alimentar american. Restaurantele afi[eaz\ anun]uri de genul Micul dejun servit pn\ la ora 11.00 sau, `n cazul celor cu program non-stop, Micul dejun 24 de ore pe zi. Felurile de mncare obi[nuite la masa de diminea]\, `n func]ie de regiune, includ cereale cu lapte, cafea, [unc\, p\sat de ov\z, salam, costi]\, ou\, scrapple (preparat din buc\]i de porc nepotrivite pentru salam), cafea, biscui]i, cartofi pr\ji]i, pine pr\jit\, sirop de ar]ar, cafea, vafe, carne de vit\ conservat\, cl\tite, cafea [i terci de m\lai.
86
STEPHANIE FAUL

Terciul de m\lai este un fel de mncare american prin excelen]\. Este preparat din m\lai `nmuiat `n ap\ [i tratat cu le[ie pentru a `ndep\rta cu certitudine [tiin]ific\ orice urm\ de culoare [i arom\. Terciul arat\ ca un p\sat de ov\z alb, cu cocoloa[e [i are chiar mai pu]in gust dect tapetul de perete dac\ nu este dres din bel[ug cu unt, sare [i zeam\ de carne (`ndeosebi preparat\ din resturile r\mase de la pr\jirea c\rnii [i cafea). Locuitorii din Sud se dau `n vnt dup\ acest terci. Cei din Nord cred c\ el constituie motivul pentru care sudi[tii au pierdut R\zboiul Civil. Pornind de undeva din Maryland, o linie invizibil\ desparte ]ara: deasupra ei, terciul de m\lai e considerat impropriu pentru consumul uman, iar sub ea e privit ca fiind esen]ial pentru supravie]uire.

RESTAURANTE Restaurantele din Statele Unite variaz\ de la cele informale, unde sunte]i `ntrebat Salut, ce-]i dau?, pn\ la localurile cu [taif, `n care chelnerul vi se adreseaz\ cu Bun\ ziua, eu sunt Alan [i voi
Ghidul xenofobu

lui. Americanii

87

fi chelnerul dumneavoastr\ `n aceast\ sear\. S\ v\ prezint meniul special al serii? Uneori, chelnerul sau chelneri]a se a[az\ lng\ dumneavoastr\ vreme de cteva minute, pentru a discuta subtilit\]ile meniului. ~n restaurantele informale, americanilor le place servirea agresiv\. Unele restaurante sunt recunoscute pentru grosol\nia chelnerilor [i a chelneri]elor, care `[i folosesc manierele detestabile pentru a atrage clien]i masochi[ti cu duiumul. Unele dintre cele mai bune [i mai ieftine restaurante din ]ar\ sunt cele mici, independente, administrate de imigran]ii recent sosi]i `n State. Cambodgieni, chinezi, salvadorieni, japonezi [i etiopieni, to]i contribuie cu bucatele lor tradi]ionale la ghiveciul culinar american, [i a[a destul de bogat. Acest creuzet uria[ produce cteodat\ combina]ii ciudate, cum ar fi restaurantele cubano-vietnameze, mexicano-italiene sau maghiaro-puerto-ricane. Dar localurile cu adev\rat tipice pentru Statele Unite sunt cele care nu ofer\ clien]ilor niciun serviciu suplimentar. ~n 1954, `ntreprinz\torul Ray Kroc a cump\rat drepturile de utilizare a standului de hamburgeri al fra]ilor McDonald
88
STEPHANIE FAUL

din San Bernardino, California, [i a `nceput s\ vnd\ francize. Ast\zi exist\ peste treizeci de mii de localuri McDonalds `n mai bine de o sut\ de ]\ri, care servesc cincizeci [i dou\ de milioane de por]ii zilnic. Re]eta succesului marca McDonalds este simpl\: un meniu restrns de preparate populare, `n principal hamburgeri, cartofi pr\ji]i [i milkshake, minimizarea costurilor de operare defalcnd prepararea `n opera]iuni rutiniere bine delimitate, folosind vesel\ de unic\ folosin]\ pentru a elimina costurile cu sp\larea ei, fixnd un pre] accesibil [i men]innd un strict control al calit\]ii. Astfel, mncarea este prin excelen]\ predictibil\. {i fiindc\ un Big Mac cump\rat `n Boston nu se deosebe[te prin nimic de cel achizi]ionat la Bangkok, acest lucru le permite americanilor afla]i departe de ]ar\ s\ se rezume la ceea ce le este familiar. Produsele McDonalds sunt att de standardizate, `nct revista londonez\ The Economist public\ un Index Big Mac anual, pentru a ilustra puterea de cump\rare relativ\ a diverselor monede.
Ghidul xenofobu

lui. Americanii

89

ALCOOL Cantitatea de alcool consumat\ de americani a sc\zut constant `n ultimele decenii. ~n medie, un american consum\ 9 litri de b\uturi alcoolice anual. Pentru compara]ie, volumul de b\uturi r\coritoare consumat este de 245 de litri de persoan\ pe an. ~n aproape toat\ ]ara (excep]ie f\cnd statul Utah, locuit `n mare m\sur\ de abstinen]ii mormoni), este perfect legal [i acceptabil s\ bei ceva. Cnd [i unde o faci iat\ o cu totul alt\ problem\, fiindc\ vnzarea [i consumul de alcool sunt reglementate individual, la nivel de stat, comitat [i ora[. ~n unele state, po]i veni cu ma[ina pn\ `n dreptul unei ferestre, de unde po]i cump\ra bere, chiar dac\ este ilegal s\ bei `n ma[in\. ~n altele, magazinele de profil riguros reglementate [i p\zite sunt deschise numai `n timpul orelor de lucru ale func]ionarilor [i ofer\ un sortiment redus de produse. Berea american\ tradi]ional\ difer\ de cea pe care o bea restul lumii. Unul dintre motive este clima: `n Statele Unite, berea este `n general preparat\ pentru a fi b\ut\ `n cantit\]i uria[e, `n
90
STEPHANIE FAUL

timp ce vizionezi un eveniment sportiv, la temperaturi de peste 32oC. Prin urmare, sunt necesare un con]inut ridicat de ap\ pentru a favoriza transpira]ia [i o temperatur\ de servire foarte sc\zut\, menit\ s\ evite insola]ia. P\cat c\, fiind att de rece, berii americane `i piere [i bruma de gust pe care o avea. Berea u[oar\ lite este un produs `n care preocup\rile dietetice [i cele de siguran]\ se `mbin\ armonios. Are con]inut caloric redus, concentra]ie alcoolic\ sc\zut\ [i (o reu[it\ cu adev\rat uimitoare) o arom\ chiar mai slab\ dect berea obi[nuit\. Berea de r\d\cini root beer nu este alcoolizat\, `n ciuda numelui. Echivalentul american al berii de ghimbir, e aromatizat\ cu r\d\cini de dafin american [i sarsaparilla. Chiar [i americanii recunosc c\ ai nevoie de timp pentru a ajunge s\-]i plac\ aceast\ b\utur\. O veritabil\ revolu]ie a berii s-a produs prin intermediul microber\riilor mici fabrici locale, care produc cantit\]i mici de bere mai neagr\, mai tare, mai gustoas\ [i mai aromat\, amintind de cele europene.
Ghidul xenofobu

lui. Americanii

91

Relaxarea legisla]iei locale `n domeniul alcoolului a permis de asemenea unor restaurante s\-[i produc\ propria bere [i aproape fiecare ora[ cu preten]ii are cel pu]in un local de acest tip o tendin]\ ce `ncurajeaz\ experiment\rile. Aceasta `nseamn\ c\ produc\torii aventuro[i mai dau din cnd `n cnd cu b\]ul `n balt\ cu licori precum Berea de Cr\ciun din afine sau Berea de dovleac. Dar, ce naiba, vorbim de America!