CONSTANTIN GH|TA

ELEMENTE FUNDAMENTALE DE MA$tNtELECTRTCE

Editura PRINTECH
Bucuregtl2002

CUPRINS INTRODUCERE . NOTIUNI PRIVIND CONVERSIA ELECTROMECANICA Cuplul electromagnetic industr Tensiuneaelectromotoare CAtevateoremeale conversieielectromecanice electromecanice Regimurileconvertoarelor CAPITOLUL 1 - TRANSFORMATORUL ELECTRIC L l. Elementeconstructiveale transformatorului domeniide utilizare 1.2.Datenominale, Principiul de funcfionare al transformatorului 1.3. 1.4.Teoria tehnici a transformatoruluielectric 1.5. Bilanful de puteri active al transformatorului ale transformatorului I .6. Regimuri permanente transformatorului I .7. Caracteristicile i ale transformatoarelor tri fazate I .8. Particularitef grupe conexiuni de 1.9.Scheme $i transformatoarelor in paralel I .10. Funcfionarea speciale L l l. Transformatoare 1.12.Problemecu transformatoare CAPITOLUL2 - MA$rNA ASTNCRON.{

7 8 8 9

ll 14 l5 t7 22 23 26 28 30 35 37 39

2.1. Generalitef privind maginileelectricede c.a. cAmpuluimagneticpulsatoriu 2.2. Producerea cdmpului magneticinvdrtitor 2.3. Producerea 2.4. Elementeconstructiveale maginii asincrone simbolizare 2.5. Domeniide utilizare,datenominale, funcfionare al motorului asincron de 2.6. Principiul ale maginii asincrone 2.7. Regimurileenergetice ecuafiilede funcfionaregi diagramade fazori echivalentd, 2.8. Schema ale maginii asincrone 2.9. Bilanlul de puteri al motorului asincron al maginiiasincrone 2.10.Cuplul electromagnetic motorului asincron 2.1l. Caracteristicile 2.12.Tipun de colivii ale motorului asincrontrifazat cu rotorul in scurtcircuit motoruluiasincron 2.13.incercdrife 2. 14. Motorul asincronmonofazat asincrone 2.15.Acliondricu motoare 2. I 6. Problemecu motoareasincrone

48 49 5l 53 54 56 57
58 6l 63 66 69 7l 73 74 8l

CAPITOLUL 3 - I\lA$tNA S|I-CRONA 3. 1.G ener a l i td i f 3.2. Elementeconstructive ale maginii sincronc simbolizare 3.3. Domeniide utilizare, datenonrinale, 3.4. Principiulde funcfionare al ntaginiisincrone 3.5. Teoria generatorului sincroncu poli inecali 3.6. Teoria generalorului sincroncu poli aparenli generatorului sincronpe releaproprie 3.7. Funcfionarea generatorului sincronin paralelcu o releade putereinfinitd 3.8. Funcfionarea 3.9. Scurtcircuittrifazat bruscla generatorul sincron 3.10.Stabilitatea dinarnicia maginiisincrone 3.1l. Maginisincrone speciale 3.12. Acliondri cu motoaresincrone 3.13.Probleme cu nragini sincrone cAprToLUL 4 - N{A$INA DE CURENT CONTINUU 90 90 92 94 97 104 108 I l0 I 13 ll7 121 'l22 126

4.1. Elemente constructive alemaginiide c.c. 4.2. Ulilizare. semneconvenfionale, datenorninale -7-\ generatorului (rlPrincipiul al de c.c. gi al motoruluide c.c. de funclionare privind inftgurdrilede c.c. 4.4. Elemente generale 4.5. Tensiunea a maginiide c.c. electromotoare 4.6. Cuplul electromagnetic al maqiniide c.c. 4.7. Reactiaindusuluila magina de curentcontinuu 4.8. Comutafiala maginade curentcontinuu al maSiniide curentcontinuu de generator ;l,9rRegimul (!.1!f.egimul de motor al maqinii de curentcontinuu 4.1l Magini de curentcontinuuspeciale 4.12. Acfiondri electricecu motoare de c.c. 4.13.Probleme cu maqinide c.c. ANEXE BIBLIOGRAFIE PRTNCIPALA

139 139 t4l t44 146 147 148 151 r52 156 l6t r62 r67
t74

r9 5

INTRODUCERE NOTTUNT PRIVIND CONVERSIA ELECTROMECANTCA se produce intr-un convertor numit Conversiaenergiei de tip electromecanic care Orice magindelectricdrotativd esteun convertorelectromecanic, electromecanrc. energiaelectricdin energiemecanicd(nrotor electric) sau care transformd rransformd energiamecanicdin energieelectricl (generatorelectric). Conversiaelectromecanicl prin intermediul cdmpuluimagnetic. (intr-unsens sauin altul) se realizeazd sunt prezente trei sisteme in structura oricirui convertor electromecanic, prin carecirculi curenfielectrici continui sau principale: sistemulelectric(infsgur5rile), gi rotorice),prin carecircul5 statorice (rniezurile magnetice sistemulmagnetic alternativi; cu multiple roluri: susfinere, fluxurile magnetice;sistetnulmecanic (de consolidare), ridicare,fixarepe platformtr. ventilafie, mecanicI,centrare, rigidizare are loc unul din unn5toarele electromecanicl fenomene: in procesulde conversie ori energiaelectrici, injectatl pe la bornele convertorului,este transmisdsistemului (la magnetic,care o transmite arborelui prin intermediul cuplului electromagnetic pe la arborele convertorului, estetransmislprin ori energiamecanici,injectatd motoare), intermediulenergiei magneticesistemuluielectric,care dezvoltd aceast6energie sub Sistemulmagnetic,prin intermediul fonnd de energieelectricdla borne (la generatoare). energieimagnetice,joacl rolul de sistem de cuplaj intre sistemul mecanic Ai sistemul electric. Este mult mai avantajos sI se fac6 conversia electromecanicda energiei in magneticein raport cu sistemeleelectrice.intr-adevdr, daci se face raportul sistemele wn'gi energieielectrice lls , Sgdsegte: magnetice de volum ale energiei dintredensitalile w,,,_82 l(2po) = 82 = qn.g.to9 .12 = lo 4 = *, eoE2/2 oFoE2 4n . t o ' . 1 3 . t 0 o ; '

(l)

(B :lT) valoriletehniceuzualeale inductieimagnetice in cares-au considerat expresie = : gi ale cdmpuluielectric (E 30 kV/cm 3'106V/m). Din rela[ia (ll se deducecI sistemulmagneticca sistemde yolumul convertoarelor careutilizeazd electromecanice sistemulelectric. Din acest cuplajestede lOaori mai mic decdtal aceloracareutilizeazd electrice)folosescconversiaenergieiin (rnaginile electromecanice motiv, convertoarele cdrlp magnetic. CUPLUL ELECTROMAGNETIC electromecanic se determindcu ajutorul al unui convertor Cuplul electromagnetic teoremd care se exprimd cu ajutorul magnetic, cdrnp in reoremeilo4elor generalizate rotorului, cu una dintrerelafiile: statorului a W^,de interacliune 9i magnetice energiei

-(#)1, =(#)1, = --" =,on,,')' o " o ",,,

(2)

stltlorica I:S yi urr clc in carc a. rcprezinti unghiul gconretric dintrc axa dc rcli'rirrli-r rcl'crin15 rotoricd FR. in convertoareleelectrice care gencrcazi cncrgic ntccanicli (tnottlarc clcclricc). l txul tti tttrrl orrrl trii.n cu plul elec t r om a g n e ti c e s te a c ti v , d e o a re c ec l produce nri gcarca cslc antagonist. dcctarcce sc opune cazul generatoarelor electrice,cuplul electrorrtagnctic (rcgula Iui Lenz). cuplului activ care antreneazigeneratorul TENSIUNEA ELECTROMOTOARE INDUSA

Tensiunea electrornotoareindusd intr-un converlor electronrecanicconstituie elementul de interacliunea sistemuluimagnetical convcrtoruluicu sistenrulsdu electric. Legea induc!iei electrornagnetice detennini e.\presia 1.e.rn. induse gi legitura dintre un cdrrrprnagneticde induclieB. r'ariabil in timp. gi cdmpul caracterizeazd varialii, exprintdndu-se matelnaticastfcl: ca unrrarea acestei electric E care ia nagtere
dr = -

"= |L.

JJ d t

r e ,,, u ' El.a , = e + I l + n + {J'

c

..AD

(3 )

^s6

care se sprijindpe conturul inchis c, iar vectorul in care 56 reprezinti o suprafali deschisd de induclie. v elste viteza instantanee localda rnediuluiin care are loc fenornenul T.e.m. rezultantd e este formatd din doud colnponente: - o componentd de transforntare e1 (sau staticZ),obfinutd atunci cdnd conturul c este fix, iar cdmpul magnetic este variabil in timp (specificI transfonnatoarelorelectrice): - o componentd de miscare epy (sau de rota{ie in maginile electrice), care apare in cdmpul magnetic, componentdspecificd rnaginilor atunci cdnd conturul c se deplaseazd electrice de c.c. gi de c.a. IErd colector (magini sincrone gi asincrone). Aceastd componentd se obfine practic pe cale dinamicd prin rotirea indusului maginii (partea unde se induc t.e.rn.) in raport cu inductorul acesteia(parteacare creeazdcdmpul magnetic).

cATBve

TEOREME ALE CONVERSIEI ELECTROMECANICE

prin intermediul a energiei se poateefectua Conversia electrolnecanicl cuplului elementul de interacfiune dintresistemul electrornagnetic. Cuplul reprezintd rnecanic gi trebuie indeplinitecdter-a sistemul magnetic.Pentru a apdreacuplul electrornagnetic, conversiei condiliigenerale. condiliisuntprecizate de teoremele electrornecanice. Aceste tald a cotryers i ei electromecanice Teorenn -fwtdamen Teorema fundarnentald fonnuleazdcondilia care trebuie satisfEcutd de orice condiliereferitoare la defazajul convertorde energie de tip electromecanic, dintre fluxul gi curentul magnetic asociat cu un circuitelectric saucu un sistem de circuite. Enuntul /rr orice convertor, poale avealoc un lransferde teoremeifundarnentale esteurmdtorul: ettergie aclit,d inlre sislenul electric Si mognetic(sau invers), dacd intre flutttile ntagtteticeSi curenlii asocia;i circuitelor electriceale acestuia,existd undqfazajSi dacd suntegale. aceslora ,fi'ecvenlele Teorenn de induclanld in cazul con\ertoarelor are o importan[5 deoscbita Teorernade inductanta mecanicd electricd electromecanice energia in cner-gie caretransformd {sauinren) prin

e l. n

Aceasttr tcoremlarc unrritorulenunl:Inlr-un converlor, rllagnctice. .rlr--nncdiul energiei magnelicSi ntecanicale converlorului consideral :;hinbul de energieintre sisternele consideratprezitttd o -,au invers)se produce nuntai dacd sistentuleleclromecanic ,iductanld variabild in lintp squ un sislem de induclan\e, variabil tn timp. Confonl se detennini, cu ajutorul relafiei (2), lu6nd in :cestei leoretre,cuplul electromagnetic a statoruluigi rotorului gi nu intreaga energie ;eami numai energiade interac{iune in magind. Cu alte cuvinte,energiamagnetice corespunzdtoare na_enetici irunagazinattr cuplului electromagnetic, nu are contribuliela producerea constante deci :rnorinductanle electromecanic6. de conversie nu arenici un rol in procesul Teoremavarialiei curentului varia{ieicurentuluiare urrn5torulenunf:O conversieenergelicdde tip Teorema loc numai a.tuncicdnd cel pulin un sistemde curenli din convertor are ;lectromecanic eslevariabil in timp. REGIMURILE CONVERTOARELOR ELECTROMECANICE sunt reversibiledin punct de vedere energetic, electromecanice Convertoarele (motor) sau energiamecanicd in energie mecanictr electricd energia adicapot transfonna energeticd a acestor Reversibilitatea convertoare decurge in energie electricl (generator). electromagnetice. din legeainducfiei Regimul de generator un conductorcarese afld in repausfafd de un cdmp magneticexterior Seconsiderd gi cdmpul sunt in repaus B. Atdta timp cdt conductorul de inductiemagneticlconstantd cdmpuluimagnetic(Fig.la). Dacd nu va sesizaprezenla unul fa[d de altul, conductorul pe liniile inducfieimagnetice perpendicular (Fig.l.b), cu viteza conductorul sedeplaseazl constant[ v, in conductor se induce o t.e.m. scalard e, datd de produsul mixt: in cdmpul e = I.(vxB), in care i este lungimeaconductoruluicare se deplaseazd magnetic. Dacdconductorulse inchide in afaraspafiuluiin careestecampul magnetic,astfel incdtsd se fonnezeun circuitinchis,in acestcircuitva circulaun curent,al cdrui sensva aceastd tensiunecreeaz|curentul. fi acelagicu cel al t.e.m. induse(Fig.t.c), deoarece curentuluii (cdmpulmagneticpropriu) gi a cdmpului exterior dd nagtere Interacfiunea F, care se exercitii asupra conductorului, fo4A care are unei forfe electromagnetice expresia: F =i.(lxB). B

a.

t.

al convertoruluigenerator: la principiul de funcfionare Fig. l. Referitoare a - conductor fix in cimp magnetic; b - conductormobil in.circuit deschissituat in c6mp c - conductormobil in circuit inchis situatin c6mp magnetic.

For[a clectrurntagnelicl are un scns ce se dctcrrnintrcu ajutorul rcgulii produsului dc dcpl asarc vcc t or ialqi, dupa c u m s e v e d e d i n F i g . l .c , a c c stsensesteopus scrtsul ui al sc opunc fbrlci mccanicc conduclorului in cdmp. Prin unrrare, forla electronragneticd a p l i c at cdin ex t er i o r. Sislentul eleclronrecanic irt care curenlul ore sensul Le.nt. ituluse, iar forla cleclromagneticd se opune vilezei v (esle rezislcttld), se nume$lesistentgenerelor. Faptul ca cuplul electrolnagnetic al convertoruluigencratoreste rezislcnt(regula lui Lenz) face ca energia lnecanicd prinritl de acesta (la antrenarcacu viteza v a rotorului) si se transfonne in energie electricd, cedati circuitului inchis prin care circuld curentul i, deoarecet.e.m. indusd gi curentul au acelagisens (dipol generator).Energia eleclrici a in cdrnpulmagnetic B. convertoruluiapareca efect al antrenirii rotorului acestuia Regimul de ntotor Sd presupunem, in continuare, cd la bornele aceluiagi conductor, care se afla in repausfali de cdrnpul uragnetic,se aplicl din exterior o tensiuneegala cu t.e.tn.care se inducea in conductorul respectiv cdnd acesta se deplasa in c6mp cu viteza v. in conductor,sub ac(iuneaacesteitensiuni, va lua na$teretot curentul i, din cazul anterior, careva cilcula in acelagisens(Fig. 2).

la principiul de funclionareal convertoruluimotor. Fig. 2. Referitoare

Asupra conductorului, aflat in cdmpul magnetic exterior gi parcurs de curentul i, se va exercita, de asemenea, forfa electromagneticl F care va provoca deplasarea conductorului respectiv in cAmp cu viteza v, astfel incdt in conductor se va induce o t.e.m. care se opune tensiunii aplicate din exterior (regula lui Lenz). De aceastddatd. fo(a vitezA. F gi viteza v au acelagisens,deoarecefo(a creeazdaceasta Sistentul electrontecanic in care sensulforlei electrontagrtetice coincide cu sensul vitezei de deplasare al elementului asupra cdruia se exercitd aceasld for;d, iar curentttl circuld tn sens contrarfa{d de sensul t.e.nt.induse,se nunrc;le sislentntotor. Fie cd este generator, fie cd este tnotor, con\/ertorul electrornecanicde energie realizeazd,conversia energiei numai dacd conductorul rnobil (rotorul) se gdsegte in cdrrrpul magnetic B. Acesta se nume$te cdmpul nrugneticde excitalie al convertorului gi pentru producerea lui converlorul este echipat cu o inlEgurarespecial5,numitf, inJdsurare indttctoare sau de excilapie,sau este echipat cu un magnetpennanent.

IO

ui
ill

:c
'a JI
ig

CAPITOLUL I

d A,'

TRANSFOR]VIATORUL ELECTRIC

ie
It

n c n r, :

pe baza legii inducliei electricesteun aparatcare funcfioneazd Transformatorul electromagnetictr de la un circuit cu puterea sd transfere destinat fiind electromagnetice, prin schimbarea valorilor caracterizat transfer w2 spire, cu circuit un alt u,1 spire ta gi ale az, tensiunii curentului secundar primar ld valorile u1, i1, gi curentului tensiunii ale constantd. r6mdndnd procesului i2 frecvenfa electrice sunt destinatetransformdrii valorilor tensiunii gi Transformatoarele din instalaliile de curentalternativ.Ele electroenergetice proceselor in cadrul curentului, a energiei de distribu[ie electrice,in diferite refelele energetice, in sistemele se folosesc gi automaticd, precum in electronicd, telemecanicd, comunicafie, de instalaliiindustriale, etc. iluminat | \ '1.1. ELEMENTE coNsrRUcrIvE ALE TRANSFoRMAToRULUI

5 sisteme: sistemulmagnetic,sistemul distingem unui transformator ' in constructia electric,sistemulde rdcire, sistemulde reglarea tensiunii gi de protecfie gi sistemul mecanic. I.T.1.SISTEMUL MAGNETIC pentru un transformator, sistemulmagneticestealcltuit din circuitul feromagnetic (miezul magnetic)prin care circuld fluxul magnetic.Miezul magnetic este format din coloane (porfiunile de miez pe care sunt dispuseinf6gurdrile)9i juguri magnetice fluxului magnetic).Miezul numai la inchiderea (porfiuniledintre coloanecare servesc din tole cazrJri, de olel electrotehnicaliat multe mai in cele confecfioneazl,, magneticse putere care funcfioneazd in scheme de micd transformatoarele Pentru cu siliciu. magnetice se fac dinferite. miezurile ridicate, frecvenle de cu tensiuni alimentate au, in cele mai multe cazuri, in cazul miezurilor magneticedin tole acestea la cald gi pot sau la rece (pentru reducerea fi larninate mm (0,28 0,35) ... grosimiintre (carlit). sau cu oxizi ceramici lacuri cu izolate sunt in fier). Tolele pierderilor ca miezuri magneticecu coloane Miezurile magneticedin tole se construiesc Transformatoarele trifazate. monofazatecu (Fig. l.l), putdnd fi atdt monofazatecat Si jumdtdfi cite doud de infbgurare; de pe (Fig. l.l.a) confin, fiecarecoloan6, dou6coloane jumdt6li jumitdfi concentric. doul de dispuse Cele gi de inalti tensiune, joasd tensiune se inseriazi adifional. infSgurarede pe cele doud coloane ale transformatorului cu trei coloane identice (Fig. 1.1.b). trifazatede putereau miezurile Transformatoarele se dispun, de cele mai multe ori, coloane trifazatecu transfonnatoarelor infEgurdrile gdsindu-se infdgurarea dejoas6 tensiune. ldngdmiez pe celetrei coloane, concentric construitdin tole, se face prin feserea miezului transformatorului, Asamblarea se face la 90o in sistemcu jugurilor de coloane.Pentrutolele laminate'lacald leserea doui cicluri (Fig. 1.2.a)sau cu trei cicluri (Fig. 1.2.b).Tolele laminatela rece se les, In cazul leseriila 45o sau la tu 45o (FiB. 1.2.c)sau la 45o + 1Jo(Fig. 1.2.d). adesea, ll

{5o t l5o. pierdcrile in collurilern i e z u l u i s u nt rni ci . i ar curentul dc Irrer: i rt sol al

trilnsli)rnrato"''t """.tj,jljl''"'

Jtl g supcrl r)r

C r r l \) J ni l

j u g inferior
a. b.

F i g . l . l . S c h e m a lr a n sfo r m a to r u lu i e le ctr ic cu co lo ane copl anare: a - rnonofazat; b - tri fazat.

a.

d.

F i g . 1 . 2 . fesereamiezurilor magneticetrifazatecu 3 coloane:a - la 90o cu doui cicluri;

b- la90oc ut r ei c ic lur i: c - la 4 5 o : d - l a 4 5 o + l 5 o .

1.I.2. SISTEMUL ELECTRIC esteformatdin infEgurdrile gi toate Sistemulelectrical transfonnatorului acestuia primard (de alirnentare), conexiunilecare-i pennit racordarea atdt la refeaua cdt gi la releauasecundard. transformatorului InfEgurdrile sunt construite din conductor de cupru sau aluminiu (rnai rar); conductoarele sunt izolateelectricintre ele cu ernail,tesdturd de sticldsaubumbac. suntizolatefa{dde toateelementele cu carevin in contact. InfEgurdrile prezintd pe miez.Una Transfonnatorul monofazat cel pulin doudinfdguriri agezate gi se numegte dintre ilrfEgurdri la o sursdde tensiune se conecteazd alternatir,S ifdsurare printard. Pe la borneleacestei infEgurdri, transformatorul ia de la refeaua de alimentare o puter electricd pe care o transmite, prin intermediul cArnpului electromagnetic, circuitului secundar. La borneleceleilalteinfbgurdri,nurnita inJdsurare secundard,se conecteazd circuitulreceptor al transformatorului. pot fi impdrlite Din punctde vedereal dispuneriiinfrgurdrilorpe coloandacestea in doudcategorii;in/dsurdricilindriceconcentrice (Fig. 1.3.agi b) gi tddsurdri alternate (Fi,e.l.3.c).Infdgurdrile cilindrice concentrice au fonna unor bobine cilindrice de diarnetre diferiteqi de indllimi egalesau pufin diferite(infbgurarea de inaltd tensiune e-eald sau mai scundddec6t cea de joasd tensiune), care se ageazd coaxialpe coloand, lAngd dejoasdtensiune. miez afl6ndu-se infEgurarea Inibgur[rile alternate se construiesc gi grosimiegale, din galeli(discuri) de diametre caresuntastfeldispuse, incdtun galetal uneiinfEgurdri sdsegdseascd intredoi galeliai celeilalte infdgurdri.

t2

inalt a (lT) tensiune

M
:. joasa (JT) tensiune

r'3'Aeezarea Fig' concentrice; ';:ji',fi1,::Tffif#il,"#'::fi;:[l"j-:;cirindrice

al inlbgurdrii se alegein funcfiede valoriletensiuniigi curentului Tipul constructiv infdgurarea. pentrucaresedimensioneazi I.T3. SISTEMUL DE NACINT infSgurdrile transformatoruluifiind parcurse de curenfi, in ele se produc pierderisub fornrd de cdldurd care trebuie evacuatd. DupI modul in carese face transformatoareuscate Si transformatoarein ulei. Cdldura se rdcirea se deosebesc prin conductie, de rEcire transmite de la pdr{ileactivela agentul iar mai departe, la mediul gi radialie.La transformatoarele in ulei, sisternulde rdcire este ambiant,prin convecfie de rdcire. formatdin cuvf,gi elementele 1.1.4.SISTEMUL DE REGLARE A TENSILINII $I DE PROTECTIE de putere sunt prevdzutecu un dispozitiv care permite Toate transformatoarele reglajul tensiunii tn gol, in anumitelimite (uzual + 4 yo sau + 5 o/o).Pnzelede reglaj, in numdr de trei, se prevld pe partea de inaltd tensiunedeoareceaceastI inftgurare este plasati la exterior, suntmai sub{iri.Capetele aremai multespiregi conductoarele prizelor cuprize, carepoatefi liniar saucircular. de reglajsuntduselaun comutator cu cuvd seprevdd ctJconservatorde ulei, care este Majoritateatransformatoarelor un cilindru, de volum aproximativ8 % din volumul total al uleiului din transformator. deasupra cuvei, pe latura ei scurtd gi are rolul de a Conservatorul de ulei este agezat micgorasuprafafa de contactdintre ulei gi aer gi de a prelua varia{iile de volum ale mediuluiarnbiant. uleiuluidatorate variafieitemperaturii intre cuvd qi conservatorul Releulde gaze(releuBucholtz)se monteazd de ulei gi transformatorului in doui situafii gi anume: cdnd in are rolul de a intrerupealimentarea unnarea unui arc electric, saucdndcuvaarepierderide ulei, interiorulcuveiapar gazeca (releulrdmdne fbri ulei). necontrolate ca urrnare a unorscurgeri care asigurdprotecfiatransformatorului Alte elemente sunt: supapa de siguranpd, gi borna de legarela masd. indicatoarelede temperaturd 1.1.5. SISTEMUL MECANIC care asigurdcompactizarea Sistemulmecaniceste format din elemente tuturor pirlilor transformatorului, (inclusiv uleiul), deplasarea ridicareacu tot echipamentul gi de putere, cel mai frecvent se folosesc transportulacestuia.La transformatoarele alejugurilor magnetice construcfii simplecu grinzi de strdngere sub fonna unor profile U

p h u b
x e o
E

C ?

e e b I

l3

gi rigidizatc careserresc de liruttli vcrticali. sirrr l- inrbinate prin buloane de strdngcre llr bobinriclor. l-a capctelc parlii decuvabile gi la presarea spre ridicarca bobin:rjclor. cu laL'ltt1i.curc grinz-ilc discuri i:olattte Si clisc'uri de strdn_eere se pun, pentrupresare, prin canalul pcrnritcircula{ia axial dirrtrc a ulciuluidin cuvi printretachcli, naturald cu a.iulorul de grinzilcde str/ingcrc, tiranlilor. inligurdri. suntpresate Discurile acestea principalal sistentului in ulei, elernentul rrrecanic cstc Pentrutransformatoarele cuvatrebuie sdreziste, in afarasolicitdrilor mecanic, cuva.Din punctde vedere apirutela intenli de pdndla o atrnosf,ertr. la o presiune ridicarea transfon'natorului, 1.2. DATE NOMINALE, DOMENII DE UTILIZARE I.2.I. DATE NOMINALE de func{ionare al unui transformalor esteacelregirnpentrucare Regirrrul norrrinal gi in care trebuie sd funclionezetirnp indelungat,in se proiecteazitransfonnatorul prescris, fErd ca ternperatura in diferite zone sd depigeascl serviciulde functionare prin datele este caracterizat liuritele irnpuse. nominal nominale, Regimul care sunt: in VA, kVA sauMVA, esteputereaaparentA a. Puterea nonrinali Sn,exprimatd un timp oricdt de lung, in serviciulde funclionare secundard debitatdde trdnsfonnator oriclrui element al transfonnatorului considerat, Ilri ca temperatura si depageasca ternperatura claseide izolaliela carea fostproiectat acesta. b. Tensiunea nominall primarl U1, exprimatd in V saukV, estevaloarea de prir($rea transformatorului infEgurdrii linie a tensiuniiaplicate in regimulnominal. c. Tensiuneanominald secundari U2, exprimatd in V saukV, estevaloarea de linie a tensiuniisecundare la func(ionarea in gol pe prizanominalI cdndprimaruluii se prirnard. definifieestevalabildpentrutransfonnatoare aplicdtensiunea Aceastd nominald care au putereanominaldmai tnare sau egalScu l0 kVA. Pentrutransformatoare cu puterea mai micd,tensiunea nominali secundard sedefinegte ca fiind tensiunea secundarl primard. in sarcind nominalb cdndprimaruluii seaplicdtensiunea nominal5 d. Curen{ii nominaliIl Si12suntcurentiide linie careparcurg infbgurdrile cdnd gi in secundar primarului nominald puterea i se aplicatensiunea se debiteazd nominald, infEgurdrile convenfional5 nominal5(75oCpentruclaselede izolatie avdndtemperatura clasele de izolalie Y, A, E ,B, respectiv I l5 'C pentru F, H, C). e. Tensiuneanontinall de scurtcircuit lz1,exprimati in procente[%], este tensiunea aplicataprimaruluic6nd secundarul estein scurtcircuit, astfel incdt curentul care parcurgeprimarul sd fie egal cu curentul nominal, secundarulfiind pe priza nominalS, iar temperatura infdgurlriloregaldcu valoarea convenlionald nominald. f. Alte date nominale:frecven{a nominalaf in Hz, schema 9i grupade conexiuni, gradulde protecfie. numf,rulde fazern. sen iciul de funclionare, pierderilenominalede ntersin gol P6. pierderile in scurtcircuit norninale P1, curentul de mersin gol ./o.masa (pentru transformatoarele netd. masa uleiului cu ulei). I.2.2 DOMENII DE UTILIZARE au numeroase Transformatoarele electrice utiliziri: in encrgeticS, in transportul gi distribulia in diferitedorneniiale tehniciica transformatoare cnergieielectrice. de uz getreral sau cu destinalie Transfonnatoarele specialS. de putcreperrtrutransporlul gi

rl il

t4

ridicirii tensiunii(la c,pntrald), in vederea energieielectricesunt destinate distribulia (la consumator)firansportul gi energiei pierderi mici cobordrii^acesteia rranspo(uluicu raporlul t difrtre puterea activd P;, este economic. mare l'ntr-adevdr, electrice la tensiune puterea gi activtrP transmisd pe linie, este prin efectJoulepe o linie de transport pierdutd linieieste mai mare: cu atdtmaimic cu c6ttensiunea

conductorului iar s secfiunea liniei. acesteia, p fiind rezistivitatea liniei, / lungimea

= { p ll = -="o^1J, k= P r=;)N 2-=-5" * s(Jcosg s(ucosp)2 --''' u2 P Jlut JiuI "otq "otq

ptp

cu trei infdgur[ri, c6nd tensiunea unei se folosesctransformatoare in energeticd electricese in doudtensiunidistincte.Transformatoarele sursesau refelese transformd cuptoarelorelectrice,pentru sudareaelectricd (cu arc mai folosescAi pentru alimentarea sau prin puncte),iar in dorneniulputerilor mici gi foarte mici, igi gAtescutilizareain electronicf,. automaticlgi in aparatura Ittil ) 1.3.PRTNCTPIUL DE FUNCTIONARE AL TRANSFORMATORULUI primard conectattrla o Fie un transformatorelectric monofazatavind infdgurarea (Dt, presupusd secundard ur=(JtJi sin cu infdgurarea sinusoidald de c.a.de tensiune surs6 mai intdi in gol. in Fig. 1.4 se prezinttrschemaelectrici a transformatorului in care w1, v2reprezintdnumerelede spire ale celor doud infrgurdri. Pentrucircuitul primar s-a ales regula de la receptoare gi pentru cel secundarregula de la generatoare, in scopul oblineriiunor puteri pozitiveA ti p2.Acest lucru va avea influenfdasuprainterpretdrii gi anume,sensulreal al tensiunii secundare fizice a sensuluireal al tensiunii secundare defazori. diagramele din oblinut aceluia va/i opus Solenaliaprimard de mers in gol 0s = wtil1 (solenafiade magnetizare)creeazi in miez fluxul magneticfascicularq, variabil in tirnp. o 'o2

\:v

o(,
..i "r'i

,!

Fig. 1.4. Schemaelectrictra transformatorului monofazat.

l5

:'a

prirnari(curcntul pe intigurarea dc rners itr gol Ncglijdndu-se de tensiune ctrderile prirtrare cstc cgalacu Le.nr.cu i1g Iiind rnic), tensiUnea aplicatl la borneleinfSgurtrrii scrie: astfelincdtputent sctrtn schinrbat de fluxul g1e, e, indusd

=''l+ u, --J,
acelagi I'lux rnagnetic careimbrdligeazi in infhgurarea secundard, ero, se induce cu tensiunea lrro: de spirelt2 9i egala proporfionald cu numdrul t.e.m. e2,

uzo=e2=-t'z+f
raport de lransforntare, fiind Raportultensiunilorla borne,notatcu k, se numegte gi cu cel al numerelor de spire: egalgi cu raporlult.e.m.,precurn

1l= u l o "' " = , | ' t l , - i-," luzol l"rl wz uzo

la borne,la mersul in gol al in care Ul, U2Osunt valorile efectiveale tensiunilor transformatorului, in regim armonic. un receptor,circuitul secundar la bornele secundare va fi Dacd se conecteazd parcursde curentuli2 iar cel primar de curentulit > ito. Cei doi curen[itr li r) au sensuri opuse,conformregulii lui Lenz gi la fel gi cele doui solenafiiw1i1 gitu2i2.Compunerea rezultanti0, datdde relafia: la solenafia celordoul solenaliiconduce i, - tvri:0 = l,t/t

(t . l)

gi din Solenaliaprimarl w1i1 se compunedin solenafiade mersin gol w1i16 .* propo4ional primari datoratdexclusiv sarciniirqil*, curentul Il fiind riguros solenafia cu curentulde sarcind rzastfelincdtputemscrie:
= u1i19 rt1f1 +r"1if; u,1if= w2i2 ) (l.l) devine: astfel incdtrelafia
w 1 i 1 -w 2 i 2 -e= rtl i l g

= 1"1i1g =0 w1i1-w1i2 +.rri - wziz =ru14g

(r.2)

de valoarea Din relatia(1.2) se deduceconcluziacd indiferent curentuluide Dependenta dintre fluxul sarcin5 i2, solenafiarezultantd 0=w1i16 este constantd. 0 este bijectivd (Pp" : 0) dar magneticfascicularrezultantq gi solenafiarezultantd cd gi fluxul magnetic neliniar5,fiind prezentatd cu linie plind in Fig 1.5.Asta inseamnd gi g la sarcind este egal cu fluxul din fascicularrezultantdin miez esteconstant orice miezla funclionarea in gol, q:910. neglijdriidispersiilor primard,in ipoteza magnetice Ecualiade tensiuni sescrie:

R1i1-uy=-*r#

(1 . 3 )

rp,considerdnd gi cum Rtit << r/1.rezuhA tensiunea a1 sinusoidalS, cd fluxul magnetic se oblineprin inte_erarea relaliei(l.3):

l6

I
I
!
I I

["r
hu

at=- !&"or r,=@, sin(a;/ - una *,, =y# , =+ lu1 |); "

(1.4)

I
)ce

i
nd
E

cd fluxul magnetic fascicular rezultant g estesinusoidal, Din relalia( I .4) deducem Dacd g gi 0 sunt sinusoidale gi constante lgnslunea r/l estesinusoidalf,. 4iltu'nifi (ca valori inseamntr c[ transformatorul dtruroNrl oricarear fi curenlii il $i 12, alimentatla tensiunea rmmilmnta de magnetizare rp(O) liniardgi anumechiar dreapta are o caracteristicd punctatd il&rFiryl.-s. Dacd se neglijeazd pierderile de putere activd in transformator,puterea lnmanee pt : utit primitd de transformatorpe la borneleprimare AX este egalf, cu pz : uziz,transmisi sarcinii pe la bomele secundare l Ea instantanee ax. Agadar, valoarea tensiuniiprimarezrl la valoarea electricschimbd ilud'arrrnatorul u2 aare convine mldefoii"asigurdnd gi izolarea celor doud circuite. Transferul de putere se face prin

al

fi ri n
t

p
F
ht
I

] F I
I

In consider6 gi flux, solenafie considerd, in ulti Teoria tehnicd pierderilorin trata in lui e corespu Hucerea ecualiilortransformatorului, uumsidmnnd pentruinceput,pierderiledin miezul

P
b

F-"815.

neliniari g = f (o). Dependerlta

eoriei tehnice se neliniard dintre pierderile in fier se analizdgi ele nenule. luareain calcul a magnetic ai a ir\ acestmotiv, se va tehnicd a
ice, se va face.

hr i"

l"
i
i
i

teoriei ic nule.

FORMA TNSTANTANEE A ECUATII 1"4.1.

TRANSFORMATORULUI

I
f"
I

Ecuatiilede tensiuniale circuitelorprimar gi dar se scriuprin aplicarea legii rffiqtiei electromagnetice de-a lungul unor contururi inchise,notatecu 11, respectivl, lh s'ug.l -t- contururiformatedin conductoarele inftgurdrilor:

R1i1-u1=-fft R2i2+u2=-+

(l.s)

I
i

ilh ,umrY1 gi Y2 sunt fluxurile totale careimbrdfigeazd spirele w1, respectivw2 ale celor fu rutinlaWrari ale transformatorului monofazat.

17

Irluxul total Y1 al inl-dguririiprinrareeste surnadintre l'luxul util u,,rpal infdguririi (g esle fluxul rnagnetic fascicular util) gi cel de dispersieZolit al acesteia,in care 261 este inductivitatea de dispersie a inlhguririi prirnare in raport cu cea secundarS. inductivitate constantf,dat fiind traseul prin aer al fluxului de dispersie al infhgurdrii in funclie de prinrare.in mod analog, se scrie gi fluxul total Y2 al infdgurtrriisecundare, in raport cu prirrrard: secundare cea inductivitateaL62 de dispersiea infSgurdrii + Lo2i2 Yt=v\Q * Lol 4 ; YZ =w2tP Se inlocuiesc fluxurilor magnetice totale Y1 gi Y2 in cele doud ecuafii (1.5), gi avem: consider6nd inductivitdtilede dispersieconstante u1 =R,1i1+Lo1 - u2=R2i2+Lo'. Ecualiile (1.6) reprezintd primele doud ecua{ii ale trmsformatorului, iar ecuatia (1.2) constituie a treia ecualie. Legdtura dintre fluxul magnetic fascicular util q gi solenafiarezultantd 0 constituie a patra ecuafie a transfonnatorului:

,p=!-=*Ji'}, nlr' ' fro

s,F : reructan{a miezurui,

(1.7)

a cinceaecua[ie: de tensiunia sarciniiconstituie iar ecuafia

): 1 e t u t= R i .t+ L u ' 2 + l i -rdt d t C r'

(1.8)

l.lecunoscutele sistemuluiformat de cele cinci ecuafii ale transformatorului sunt: caracteristicii neliniare (1.7) a rniezului esteneliniardatoritd i1, i2, u2,0 li q. Sistemul gi a rezisten{ei prirnare, iniEgurdrii feromagnetic. in ipotezaneglijariidispersiilor sistemul : g (e) devineo dreaptd (figurat$ punctatin Fig. 1.5). seliniarizeazd, cAndcaracteristica 1.4.2.FORMA COMPLEXA A ECUATIILOR TRANSFORMATORULUI pe rezistenfa gi inductivitatea in cazul in care neglijdm cdderilede tensiune de primare, la tensiune rz1 sinusoidald, toate cele cinci dispersie a in{iguririi necunoscute ale celorcinci ecuatiiin complex sistemul sisternului sunt sinusoidale. Sepoatedecitranscrie sirnplificat (modulul mdrimii complexe este egal cu valoarea efectivd a rndrirnii gi argumentul egalcu fazainiliall a mdrimii sinusoidale). sinusoidale mdrimii complexe se obfine{indndsealna Fonna complexda ecuafiilortransfonnatorului c[ opera[ia jco in carej =./-1, iar cea de integrare de derivare se inlocuiegte cu operatorul se inlocuiegte cu l/jco. Cu acesteprecizdri,fonna complexda ecuafiilortransfonnatorului electric devine: Ut =Rt{r+ jctLol!1+jawl
0 =lr'i Iliv'.t 11= w1 I : j,

9,,
t;
9r ,

9,, jaLo2l2+ jructv2 -U Z=RZIZ+ t;'

-eJ''
!1r, l8

nt ol 6, rii le

apare semnul plus deoarece in ecualiile(1.9) in relalia a treia (a solenafiei) o ,,insumare"vectoriald.in electrotehnici solenaliiloreste o consideratf, cornpunerea magnetice se dauin valori de vdrf, in timp ce tensiunile inducliilegi cdmpurile l'luxurile, Din aceastlcauz6, in relafiile(1.9) aparefactorut'.D gi curenliise dau in valori efective. electrice in teoriamaginilor se fac notaliile uzuale: in prima,a douagi a patraecualie.
Xot = tDZol , XoZ = {DLo2 ,

i),

=- jr*rfu Et=- jo*rfu, Ez

prirnare, t.e.m.a infdgurdrii considerdnd relafiaa patradin ( L9): Seexprimtr E1 = -7o

( l.l0)

=-ifi,, ,,"ft =-io,w1tr

g..12 w

( r .lr )

) reaclanlade magnetizarea miezului. Cu in care mdrimeaXtt= a\u?/$u se nume$te ia notafiilede mai sus,forrnacomplexd transformatorului a ecuafiilor devine:

f'
I

j X o r! , - E 2 ; - U z = Rz ! z + Ur= & !t+ jX orl, - E ; wr!r+ws!2=w1l;si E 1= -jX u ! 1 s i Uz = RI z + jX I z .

(t.r2)

reactanta totalda sarciniitransformatorului in careX = aL - 1l aC senume$te electric. 1.4.3.FORMA RAPORTATA A ECUATTIOn /nANSFORMATORULUT secundaruluitransformatoruluila prinlar este operafia de inlocuire a Raportarea inftgurlrii secundarereale cu una convenlionaldcarerare acelagi numf,r de spire cu primard. Mdrimile raportatese notetvd cu "prim" (\=iz-E1=E'r1. infdgurarea Raportareaare ca scop obfinerea,in primele doutr ecua]ii, a aceleiagi t.e.m. comune E1 = E2, care conduce la o schemi echivalentl a transformatoruluicu circuitul (raportat) cuplatgalvanic cu cel primarprin intermediul secugdar aceleit.e.m.comune. Regulile de raportarese oblin din condilia ca infigurdrile raportatl gi reald sd ; - Ey'E2:w1/w29i, aceleagiputeriaparente,activegireactive.Dinrelafiile(1.10)gasimcd' prin urmare, putemscrierelafiilede raportare ale tensiunilor transformatorului electric:

I
J: !i

I'
F p
Ir

r I
1.

4 =E )-tr-*tw2 + uz- r r ' ttw2

( 1r .3 )

P
P

Din egalitateaputerilor aparenterezultd regula de raportare a curenfilor gi din egalitateaputerilor active gi reactive, ren;Jtd regula de raportare a rezistenlelor gi reactanIelor: E2I2=Er1, :+

Iz=tz*2
r

141

R2tl=Pr1] =

rL I ni =n"l
-t

>,2
I

(1.l4) :,2

\w2 )

Xo2tl=x'or1] + Xor=X"rlA I

\wz)

l9

cu rr',/u',qi a trciasc irrtparte gi a cincea din (1.12) cu Sc innrullesc ecualia a doua transfonnatorului: u',. oblindndu-se formaraportat[ a ecualiilor Ut=Rt !1+jX61!1-E1 ; -IJ'z=Rz!z+jX'o2!\ -E1 ;

; !r+!-z =1r0,'E t=i x p lr o ; u z = R' ! - 2 . ; i'

( l' ls )

la obfinerea unorntdrimialein{bgurdrii la primarconduce Raportarea secundarului la careseraporleazS: raportale aproximativ egalecu celeale inf6gurdrii R2 = R1) Xo2= Xot; 12 = 11; U2=Uy primardla ceasecundard, rela{iilede raportare Sepoateraportagi infigurarea fiind = etc.l. Rj Rs(wr7v,,)2 analoage [deexemplu: I.4.4.INFLUENTA PIERDERILORiN FIER ASUPRA ECUATIILOR nu mai sunt nule, cum s-a Dacd pierderilein fierul miezului transformatorului presupus p6ntracum,funcfiaq : f(e) nu mai estebijectivdgi se reprezintlsub formaunui se poateliniariza,situaliein care ciclu de histerezis. Dacd Ul = const.,transformatorul ciclul de histerezis cu unul eliptic. in acestcaz,mdrimile g gi 0 sunt real se echivaleazd cu un unghi cr de avanshisterezis qi sinusoidale, dar nu mai sunt infazd ci sunt defazate (Fig. 1.6). fluxului anume solenafia este inaintea in doudcomponente: una /p, in faz6, Curentulde mersin gol lto se descompune cu !Drn,-nlm nt de magnetizare gi alta /*, perpendicularapiffimlia fazd cu Q,rr, este aceeacare component creeazd acestflux (ca in cazul cdndPr" = 0). Este deci logic ca cealaltl cemponen!!_1ila pierderilorin fi_er. a pierderilorin mieZif corespundd Agailar, luareain considerafie reffiuiconducelaaparigiaunuicurentsuplimentar1'u,curent pierderi. carecaracterizeazd aceste pierderilorin fier, cu o relatieenergeticd, R*, echivalentd Se definegte o rezistenfd gi rezulti expresiile: respectiv folosindrelaliade definiliea unei rezisten{e

^*=T=+
I:+I_z=Ilo=I n+I *; Et=- iXp!-p=- RrL*

(1.16)

(1.15), a treia gi a patradin sistemul Pierderile in fier modifici numai ecuafiile caredevin: (1.17)

I.4.5. SCHEMA ECHIVALENTA $I DIAGRAMA DE FAZORI o schemd In concordante se poate reprezenta cu ecuafiile transformatorului, galr-anic cuplat cu circuitul secundar raportat, cu echivalentd in T a transformatorului, primarul, schemd care se reprezintdin Fig. 1.7.a. Curentul de mers in gol al este curentul nominal unde11n transformatorului arevalorireduse,Iloe (0,01... 0,l),11n, primaral acestuia.

20

In ipoteza neglijdrii curentului de mers, in gol, schema echivalentd a se simplifici ca in figura 1.7.b., in carerezistenlatotaldRp gi reactanla -nsformatorului :.rtald Xol au expresiile: 5)
tnI

Rf =Rt +R); X"p= Xo1*Xo2

(1.l 8)

nd

lr rransformatorul electricesteechivalentcu o impedanfd serieR;.,X61. Aceast1ipotezd u.mduce la rezultateacceptabile la transformatoare cu puteri peste lkVA gi la rezultate lrme la puteri de pestel0 kVA. La puteri mai mici de I kVA trebuies6 se llcreze cu :*-hema echivalent6 din Fig. 1.7.adeoarece, in acestcaz, curentulde mers in gol nu se neglija. -,ai poate

FA

ui
re nt qi IA <D_ m
a. Fig. 1.6. Diagrama curen[ilor. b. Fig. f .7. Schemaechivalentii a transformatorului: a - completi; b - simplificatd.

r
I

L I

Diagramade fazori a transformatorului reprezintl un mod grafic de reprezentare a :cua{iilor sale fazoriale.Pentru a construi diagramade fazori se con-siderd conoscute unnltoarele mdrimi: parametriitransformatorului, curenfii Ip, Iy1,tensiuneade sarcind L',, curentulde sarcind1, p.."urn gi defazajulg2 dintre fazorii A, $ L.pentru a putea urmlri ugor succesiunea de construcliea diagrameide fazori, pe fiecarefazor se scrie o cifr5 careestein concordanfd cu ordineade construcfie a fazoruluirespectiv. Se construiesc fazorii U.rSi tr, la scaratensiunilor, respectiv a curenfilor,avdnd intreei unghiul g2. se adaugd fazorului d , fazoriiR',I ., sij/ .zl_2 gi se obline fazorul-[r. Pe direcfia perpendiculard pe -E1 rezultd direclia fazorului flux magnetic!0., apoi se ot'1inefazorul curentului /1 Si dupa aceease deseneazd conturul ecuafiei fazonale a infdgurdrii primare.Rezultdin final, fazorultensiuniila bome U1 li implicit defazajulg, dintretensiunea gi curentulinftgurdrii primare.In Fig. 1.8.a,se prezinti diagramade ! t-azori completd a transformatorului. in cazulschemei simplificate, ecuafiiletransformatorului sereducla una singurd: Uf-U'z-RtrIz-jXo1r|, (1.19)

Reprezentarea ecuafieide mai sus,in planul complex,conducela diagramade fazorisimplificatd a transformatorului electric, desenatd in Fig. 1.8.b., in cares-a alesca originede fazdtensiunea -U, .

2l

_-

ol{ I

-E 2 q.
@- .

-j X okl'z

U_;
I-p

I_*

I" R'21-;

ix

"zt-z

b.

Fig. 1.8. Diagramade fazoria transformatorului: a - completi;b - simplificata.

1.5.BILANTUL DE PUTERI ACTIVE AL TRANSFORMATORULUI Pentru a deduceecuatiade bilan! a puterilor active se pome$tede la schema echivalentdin T a transformatorului. in aceastd schemd apar trei rezistenfegi, conform teoremeiconservdriiputerilor active,in transformator seproductrei categoriide pierderi active:in infdgurarea primar5,in inftgurareasecundard gi in miezul feromagnetic. Astfel, din putereaactivd, primard,o micd parte R1!f se pierdein Pl absorbitlde infbqurarea inlEgurarea prilnard sub forma de pierderi Joule, o altd micd parte R'r!'l se pierde in infEgurarea secundarS, o parteredusdE{*= Rr!1, sepierde in rniezultransformatorului

gi cea rnai mare parte U2I2cosrQ2se transmite sarcinii.Diagrarna bilanfului de puteri activeal transformatorului seprezintl in Fig. 1.9.

t:

Utlrcosg,

g2 Pr: Urlrcos
-----+

i
^rr"

"r.] "*r.,?,
22

i R,I?

Fig. 1.9. Diagrama de bilanla puterilor active.

v"{h i
1.6.REGIMURI PERMANENTE ALE TRANSFORMATORULUI

atA

Se nume$te regim permanent de func1i6nare, regimul in care rn6rirnile in timp sauvariazdperiodic. ceracteristice sunt constante 1.6.1. REGIMUL DE FLTNCTTONARE tN COr Regimul de funcfionarein gol estecaracterizat de curentsecundarnul, 12= 0,,sau de impedanfrde sarcindinfinitd. Ecuafiiletransformatorului in acestregim sunt: jXol\s-E1 U1s=R1{1s+ I1g=Iu+I *; ; -{Jz=- Et ; Rr!*

Et=Ez=- iXpIp=-

in gol, transfonnatorul La funcfionarea esteechivalentcu o bobindcu miez de fier in Fig. I . I 0.agi diagrama careareschema echivalenti de fazoriin Fig. I . 10.b.

Ito Rt

ixol

r r lt o

Fig. 1.10. Regimul de func{ionare in gol: a - schemaechivalentii; b - diagrama de fazori.

Pentru a incercaun transformatorin gol se folosegteschemaexperimentall din (autotransformator) Fig. l.l l, in careRT esteun regulatorde tensiune reglabil, iar T este de incercat.Aparateledin schemI se aleg astfel incdt sd poatd mdsura transformatorul tensiunile nominale ale transformatoruluigi curenli redugi, in gama (2...10) %;odin curentulnominalprimar.

pentru demontaj Fig.1.11.Schema incercarea transformatorului in gol. in gol, la tensiunenominald,se realizeazl, incercarea astfel: se regleazLdin RT p6nd cdnd aceasta tensiunea aplicatdtransformatorului ia valoareaUrc: Uln $i in acel

23

momentse m[soaravalorile Plg, 110,Si Uzo.Cu ajutorulcelor patrumdrimi mdsurate la mersulin gol, sepot calculac6tevadatecaracteristice gi anume: ale transformatorului o raportul de transformqre, cu relafia k = U rc/ U ,o (pentru transformatoarele cobordtoare raportulde transformare fiind intotdeauna de tensiune), supraunitar; o curentul de mers in gol raportat la curentulnominal: t, ^ .s, (S1n ilglyol='-J!-.100, puterea in care 11,,=-, aparentd nominald primard); "' este - Iru " uru' ' pierderilenominaleinfier (miez) se calculeazd curela[ia: PFrr=40-R1Ilg=P1g ,

(RtI?o = 0, datdfiind valoarea foartemicd a curentului de mersin gol). AladglalaE$rl ld, reprezintd, o factorul deputere la mersultn gol cose1esedetermind cu rela{ia:

= *4+- e (0,05...0,3/ cos{p16 UrcIrc

avdnd valori foarte mici, de unde se deduce faptul cd in gol, transformatorul absoarbeo putere reactivd insemnatd; o parametrii R* qi Xp din schema echivalentd se deduc consider6ndcI R1 << R1y, respectiv, Xol << Xu. Deci, la funcgionareain gol, schema echivalentd este reprezentatd de un circuit R* - Xu paralel, astfel incdt avem:

= PF"=U rcI rc costpl P10 6 =UlyI *, "t-

o -u ro h-

u to

Iwotg*'^l'-

v -

ur c
Irotin,-Plo

(1 . 2 0 )

1.6.2. REGIMUL DE FL]NCTIONARE iN SCUNTCIRCUIT Funcfionarea in scurtcircuiteste caracterizatd de IJZ: 0, sau de irnpedanfd de sarcinl nuld. Schema echivalentd simplificatd a transformatoruluila scurtcircuit este prezentatd. qi parametrii in Fig. 1.12, parametrii R* gi Xounumindu-se de scurtcircuit. Se poate defini tensiuneanominald de scurtcircuit a transfonnatorului ca fiind tensiunea care, aplicatdunei inftgurdri cdnd cealaltdinfrgurareestein scurtcirouit, face ca prin transformator prezentatd sd circule curenfiinominali.Din schema in Fig. 1.12,deducem gi a componentelor valoarea relativda tensiuniinominalede scurtcircuit sale:
Utp
u ht-

r r. "ln

EA

lzt)

in care: rg' se nume$tetensiunenominald de scurtcircuifraportatd, iar uya $i zrt ,. componentele actir'd gi reactivd ale acesteia, care reprezintd doua mdrimi ce caracterizeATAtransformatorul.

"tA

nlg

IttR

iXar

9rr
"X
Fig. 1.12. Schema la scurtcircuit. echivalentii

Pentru incercarea de scurtcircuit se folosegteo schemdasemdndtoare cu aceea din Fig. l.ll, cu deosebirea ci, in secundar,se monteazd un ampennetru A'2in locul voltmetrului V2, iar aparatele se aleg pentru curenti nominali qi pentru tensiunireduse(15 ... 20) Yo din Un. Se regleazddin RT tensiunea, pdnd c6nd prin transformator circuld curenfii nominaligi se citescdateleU1p,1tk : 1ln li Ptt. Cu ajutorul celor trei valori

mdsuratela scurtcircuit se determindalte mdrimi caracteristiceale transfonnatorului: c tensiunea nominald de scurtcircul in procente se determind cu relafia:

o/o = Yt.1gg e (4...15) u1,,, %

Uh o parametrii globali R7spi X61 secalculeazd cu rela{iile:

R1,=); xo;

Iir

" -R; ^lzf

f-;-

(1.22)

o pierderile nominale tn inJdsurdri P16 la temperaturastandard0r (75"C pentru in claselede izolafieY, A, E, B, respectiv 115"C pentru claselede transformatoare cu relafia: izolafie F, H, C), sededuc = Plk . PJn
A + ) ?\

ffi

din cupru ,"onductoare

(r.23)

transformatorului in momentulmdsurlrii pierderilor in care 0 estetemperatura . de scurcirc_uil-se determind tensiuniinominale cu relafiile: componentele

,ko-!L!-ln -!r!), U'1, Ut,

'

,,.,=x?!Itn =x?tli, -KrUtn lJh

(r.24)

1.6.3. REGTMUL DE FLJNCTIONAREiN SanCNA in sarcind a hansformatoruluise trateazdconsiderdnd Func{ionarea impedanla in sarcin5, se poatelucra cu schema sarcinii de expresie Z: R'+ iX.La funcfionarea gi, conformacesteischeme a transformatorului (Fig.'1.7.b), simplificatd echivalentd se cu relafia: pot determina curenfiiprin transformator __,ut

,ftne*n' f +(Xok+X' f
electriciai sarcinii,raportafila primar. Conform, in care:R' gi X suntparametrii regulii lui 12 esteopussensului cirrentului 11,deoarece curentului Lenz,sensul curentul,I2 esGindus in gol,putem scrie relafiile: La funcfionarea in secundar. Uto=- Et=- Ez=-U)o

25

reguli in realirate.alegdndu-se din carededucep cd tensiunileUro qi Uzo sunt in antifazA(gnralor)' real al sensul diferite pentru infbgurareaprimarl (reobptor) 9i secundara in faza. sunt va fi opusaceluiaobfinut din ecuafii,deci !-: u ii e:o tensiuniisecund.are in acela5i sensde p c{--r!oane agezate electric,cu infbgurdrile transformator orice Aqadar, secundard in fazd iar tensiunea primar. cel cu in antifaid secundar curentul bobinareare t 1.7. CARACTERISTICILE TRANSFORMATORULUI /// '\," cunoagterii in urma prin calcul. pot determina, se transformatorului Caracteristicile efecruate in incercdrile din dedus marimilor specifice lrka, ltkr, PJn, PF.n, care s-au regimurilelimitl de gol 9i de scurtcircuit. . I.7.1. CARACTERISTICA EXTERNA a tansformatoruluiestedefinitdde relalia L'2: fQ), pentru externA Caracteristica : const. Se considerdparametriitransformatorului constanligi U1 : const. gi costp2 intdi externese determind Pentrucalculul analitic al caracteristicii frecvenfaconstantA. gol: de mers in secundard la tensiunea raporta6 secundard relativa de tensiune c6derea /w) L(Jz -(J'zo-Uz-Utr,-Ll'z -(Jzo-Uz -(lro-(lr)'(tt't (Jt' (lzo u^ uzo uro'(w1lv;z) Uzo: Ezo: Et = (Jn. Pornindde la Fig..l.8.b.,in careoF:oE 9i D este deoarece proieclialui F pe -E2, putemscriecd:
t

,:

"r'

t
I

I'2sinI 2 rp2 + X o1, U 9 -fJ r= l5 = AD = AC + CD = Rk I'2 cos sescrie: de la gol la sarcina relativdde tensiune againcdtcdderea I) L(Jz = R*I), .-l) .coSrpT Xg_,:_l), .sinq2 = F(u*ocosq2 . + zo,. sing2); 0.25) * U I), U Uzo t,, ru I;, al transformatorului. de tncdrcare in care:9=Izl Ir.,=12l lrn reprezintSfactorul pusd externe, a caracteristicii analiticd expresia Din relaliile de mai sus,se deduce + zp'sin<p2), subfonna U2: f(B):U, = b'U,,,'[1 - F@*"cos92
lul

in general.caderilede tensiune sunt pozitive in cazul sarcinilor rezistive gi pronunfate' capacitive in cazulsarcinilor inductivegi negative gi se ale transformatorului externe familia de caracteristici in Fig. l.l3 se prezintd pentru q; care tensiunea la < 0, de defazaj capacitivA sarcind cI exist6o anumitd constata bomele secundare[,i'2 = const. pentru orice curent de sarcind.Valoarealui qi se din conditiaLUz= 0, rezultdnd: determind -arctglv- = -or"tg&e1= Ac k Up.

= -t|-oo)
L

qr fiind defazajul internal transformatorului'

26

r.7.2. CARACTERISTICA RANDAMENTULUI estedefinitd de rela[ia n : f(I) saurl : f(p), pentru randamentului Caracteristica : const. o expresie Pentrua determina analiticd a caracteristicii Ur:[hr: const.gi cosg2 de la definiliarandamentului: randamentului, sepornegte pierderilor IP = sumzl l==2i ' P->+LP' U2 *
P^

cosgr= ind. LU2n

cos92=ind.sau

0,5I2n 0,512n

lzn 12

0,5 I2y1

Izn

exteme. Fig. 1.13.Familia de caracteristici

Fig. 1.14. Caracteristicile randamentului.

Suma pierderilor XP se deducedin diagramade bilan! a puterilor active Relalia semai poatepunesub formaechivalentd: randamentului
I

I
I

''

UrIrcosg, U;I;cosq2 + RrI? + RrI] + Pr,

cd I, =BI2n gi cd : Dacdseline seama Sn=(JrIr,; RtIl + RrI] =(R, + 4)I] devine: transformatorului expresia randamentului pS, cos<p2 = RnI] =92RII],=F2Ptn

n-

pSncos<p2 +F PLr* PF",

(r.26)

ale randamentului. in care reprezintl expresiaanalitic[ a familiei de caracteristici tensiunii (1.26), Ppgnreprezintipierderilein fier nominale,corespunzdtoare expresia pierderile Joulenominale din infigurdri. in primar,iar P;nreprezintd nominale aplicate ale randamentului. Se constatd cd in Fig. 1.14,seprezintl familiade caracteristici = popr.) estemaxim. Randamentul pentrucarerandamentul maxim eristi o incdrcare (0 se detennind rezolvdnd ecuafia 0n109 = 0 Care, dupd rezolvare, ne conduce la p, datdde relafia: determinarea unei valori optimea factoruluide incdrcare (1.27)

se obline randamentul maxim al PentruvaloareaoptimAa factoruluide incdrcare transformatorului. gi qn este foarte micd, incdt este in general,diferenfadintre 1166,1 potrivit sdseutilizezetransformatorul nu la qru*, ci la 4n. Randamentulnominal al unui transformatoreste ridicat, ii deprnt!9_qe_ptrlglgl PeltruSn: l00VA, lne(0,65...0.8), qne (0,97...0,985). iar pentru Sn=100kVA, ,acestuia. . 1.8.PARTICULARJTATI ALE TRANSFORMATOARELOR TRIFAZATE . Pentru transformatoarele utilizate in refeleletrifazatede putere se folosesc,in principal, doud variante constructive: grupul transformatoricSi transformatorultrifazat (cu trifazatobignuit. cu miezcontpact flux fo4at),carede fapteste transformatorul I.8.1. GRUPUL TRANSFORMATORIC la puterimari gi foartemari gi estefonnat din Grupultransformatoric se folosegte in steasauin triunghi. conectate trei transformatoare identice, cu infEgurdrile monofazate avantaje cum ar fi: execufie simpli, transport mai ugor Grupultransformatoric are cdteva gi o rezervdmai micd (un singurtransfonnator in loc de unul trifazat).Are rnonofazat, in regimuri insa. doua dezavantaje: consulnrndrit de fier gi funclionaredefectuoasd mare a punctului neutru al sistemului nesimetrice, deoarecese produceo deplasare importantla tensiunilor de fazd. la o dezechilibrare trifazatde tensiuni,careconduce cu infEgurdrile a grupului transfomratoric in Fig. 1.15,seprezintd schema electricd conectate in stea. 1.8.2. TRANSFORMATORUL TzuFAZAT CU MIEZ COMPACT trifazat cu rniez compact(cu flux fo4at) provine Construc{ia transformatorului prin efectuarea unor modificdri succesive.Sd teoretic din grupul transformatoric presupuneln ale grupuluitransfonnatoric sunt a$ezate ca in cd cele trei transfonnatoare prin coloanacomunl este nul, rezultant Fig. 1.16.a. ca fluxul magnetic Constatdm au sutra nuld in orice deoarece cele trei fluxuri eA, eB, rp6,fiind trifazatesimetrice, lnolnent de timo.

cu infEguririleconectate in stea. Fig. 1.15. Schemaelectrich a grupuluitransfornratoric,

28

\"

pot lipsi. Ajungem la construcfia cele trei coloane in regimurisimetrice, Agadar, un transfonrntor trifazatcu miez simetric,greu de din Fig. 1.16.b., in carese reprezintf, gi superioare. practic,datorit6 imbindrilordintrejugurileinferioare realizat ' simetrice(cele marcatecu linie Renunldrnla doui dintre jugurile construc[iei --n-erogatl jugurile rdmase, gi se rabat, in linie dreaptd, in Fig. 1.16.b.) astfelcAajungem la ceamai folositdconstruclie careconstituie construclia din Fig. 1.16.c., de miez magnetic electrice de putere. ifazat pentru transformatoarele se nurnegte transformator cu miez compac( saucu flux forfat, Aceasti construcfie + + qA qB gc, este"forfati" sdfie nuli. :n sensul cd sumacelortrei fluxuri

b.
grupuluitransformatoric in transformator Fig. 1.16. Transformarea cu miez compact: cu miez simetric;c - transformator b - transformator a - grup transformatoric; cu miez compact.

Miezul trifazat compactare nesimetriernagneticl deoarece reluctanfacoloaneior coloanei centrale. Aceastd externe estemai maredecdtreluctanla nesimetrie o reducem, primul constd in construirea prin doudprocedee: coloanei in principal, transfornratorului jugului, astfelincdt reluctanta jugului sd conteze la o lungimemai maredecdtlungimea gi al doileaconstd coloanei jugului in mdrireasecfiunii mai pulin in raportcu reluctanfa coloanei. cu (5 ... l0)yo, in raportcu secliunea 1.8.3. TRANSFORMATORUL TzuFAZAT iN REGIM NESIMETRIC DacI transformatorultifazat funclioneazdintr-un regim nesimetric sinusoidal, + Oe * (Dc, nu se mai anuleazd atuncisumafazorialda celor trei fluxuri !D,rt gi verifica relatia: QpQp+rll-.c=3Qo

( r .28)

a fluxului magnetic, homopolard pe cele trei faze. sinfazicd rn care:(Doestecomponenta homopolari componenta cu miez compact, La transformatorul lpo nu are pe unde se din Fig. l.l6.a lipsesc.in aceastf, centrale coloanele inchide,deoarece situalie,fluxul metalicda transformatorului homopolar se inchidein parteprin aer,in parteprin schela pierderisuplimentare. Acest flux Oo esteinsd mic, deoarece ltiranli, cuv5) producdnd gi porliuni de aer. Din aceastdcauzd, mare avdnd este foarte corespunzdtoare reluctanfa miez compact, degi are o oarecare trifazat cu nesimetrie transformatorul magnetictr, poate nesimetricd. in sarcind funcfiona relativbine,

29

in cazul grupului transfonnatoricfluxul @o se poate inchide nestingheritpe traseele OA, (Ds, <Dcddnd nagtere fluxurilor fundamentale la tensiuni importantede nesimetrie. Din aceastd cauzd,grupul transfonnatoric nu funclioneazlbine in sarcind nesimetricd. 1.9. SCHEME $r GRUPE DE CONEXTUNT Transfonnatoarele electricede putere au conexiunile inldgurdrilorefectuatede cdtreconstructor. trifazate ale transfortnatoarelor infEqurdrile electricepof fi conectate in stea,triunghi sauzig - zag (numaipentrujoasdtensiune). 1.9.1.SCHEME DE CONEXILINI a. Conexiunea stea Conexiunea cu simbolul"y", pentruinfZgurdrile stease noteazd de joasdtensiune gi cu simbolul "Y", pentru cele de inalta tensiune. Conexiunea practic, se realizeazd,, legdndimpreundinceputurile(sau sfdrgiturile) infbgurdrilor de fazd, cvm se aratd in Fig. 1.17.Mdrimile fazorialede fazd, indicatepe figura (in cazul incdrcdriisimetrice) s-aunotatcu indicele"f',iar mdrimilede linie s-aunotatcu indicele "/". In Fig. 1.18se prezintddiagrarna de fazori a tensiunilorde linie qi de fazd in cazul conexiuniistea. Relafiile dintre tensiunilegi curenlii de linie gi de fazd, pentru conexiunea stea, in regiururi simetrice suntunndtoarele: de funcfionare, Ut=Jj.U7; It=Iy b. Conexiunea triunghi Schemade conexiuni triunghi are simbolul "d" pentru infbgurdrilede joasd tensiune gi simbolul"D" pentrucele de inaltdtensiune. Aceastd schemd de conexiune se realizeazd,, conectdndsfArgitulunei infrgurdri de fazd cl inceputulinfbgurariifazei unndtoare (Fig. l.l9). La conexiunea triunghi,in regimurisirnetrice de func(ionare, intre qi curenfiide linie gi de fazl existb tensiunile relafiile: U1=U 1: It=Ji'I f Transformatoarele de puterecarepot functiona in regimurinesirnetrice trebuiesd aibd una dintre cele doud inlbgurdriconectate in triunghi.Acest lucru esteimportant, pe circuitul triunghiuluise poateinchidecurentul deoarece homopolar care,prin reacfie, anuleazdaproapecomplet fluxurile homopolare. Acest lucru constituieun avantaj, deoarece in infrgurarilede fazdnu rnai apartensiunile corespunzltoare componentelor homopolare. trebuiesd aibdobligatoriu Dacdtransformatorul conexiunea Yy, atunciel se poate prevedea (ter{iard) suplimentara cu o a treiainfEgurare conectata in triunghi. c. Conexiunea zig- zag Schemade conexiunezig - zag se realizeazd numai la inftgurarile de joasa tensiune ale transformatoarelor de distribuf ie, care au consumatorimonofaza(i, coneliunea asigurdnd simetrizare a sarcinii.Conexiunea zig- zag se noteazd o oarecare cu litera "2" ;i sepoateexecuta nurnaidacdinfEgurarea pe fiecarefazd,esteformat6, din cdtedouabobineidentice. w2l2 spire. ar-dnd fiecarecdte gi diagrama in Fig. 1.10. sunt prezentate schema de conexiuni de fazori ale infhgurdrii conectate inftgurdriis-aunoiat cu sdgelisensurile in zi-s- zag.Pe schema de infEgurare ale fiecdrei Constatdrn cd o fazda zig - zagului estefonnatd bobine. din doua

30

oobineaparfindndla doui coloanediferite, ceeace facE, ca nesimetriaprodusi de sarcina m,onofazatd de pe o fazd sd se reflecte pe doud coloaneale miezului, fapt care asigurdo oarecaresimetrizare.

lr

+
xyz
Fg. 1.17. Conexiunea stea. Fig. 1.18. Diagrama-tensiunilor Ia conexiunea stea. Fig. 1.19. Conexiunea triunghi.

gi curentulde linie pentruinftgurarea Tensiunea in zig - zagav urmdtoarele valori:

U1=Jl.u,=3(J'1; I1=I7

Fig. 1.20.Conexiunea

zag: a - schemaelectricd; b - diagrama de fazori.

La aceeagiputere a transformatorului,inf[gurarea in zig : zag se executa cu consum mai marede materialconductor in raportcu conexiunea steasautriunghi(la care consumul de materialesteacelagi). intr-adevdr, in cazulconexiunii zig - zaglu celerv2 spire pe fazd (w212spire pe bobind, care asigurdtensiunea[.rfl, se obline tensiunea Li: Ji Ut, deoarece cele doudtensiuni Ut alebobinelorsuntdefazate cu 60o gi se adund geometric,in timp ce la conexiuneasteasau triunghi, la care cele doud tensiuni U1 ale bobinelorsunt paralelegi se adundaritmeticrcucelew2 spirepe fazd,, se obfine tensiunea 2t/1. Cu acelagi numdr de spire,conexiunea steasautriunghi'realizeazl. deci o tensiune de zlJi = 1,156ori mai mare,decAtconexiunea zig-zag. Agadar,consurirul de material conductoral infbgurdrilorestecu 15,6 o/omai mare'la conexiuneazig - zag,in raport cu puterea transformatorului. conexiunea steasautriunghi pentruaceeagi

3l

1.9.2. GRUPE DE CONEXIUNI De felul conexiunilorinftgurdrilordepindedefazajuldintre tensiunilede linie de joasi tensiunegi de inalta tensiune intre borneleomoloage. mdsurat Acest defazajeste intotdeauna trifazale. multiplu de 30'pentru sistemele grupd de conexiune numdrulcare reprezintd defazajuldintre fazorul Se numegte (de exemplu-Uns)Si fazorul tensiuniiomoloagede tensiuniide linie de inaltl tensiune joasdtensiune (Uau)mAsurat de la fazorulde inaltd sprecel de joasd,in sensulacelorde ceasornic(numerotarea triunghiurilor fazorilor fiind fhcutd in planul complex tot in defazaj gi grupaYd- I I sensul acelorceasornicului), impdrfit la 30'. De exemplu, schema trifazatcu inftgurareade inaltd tensiune se referdla un transformator conectatd in stea, infbgurarea conectatd in triunghi gi cu un defazaj de joasd tensiune intre fazorii lhe li Uu6egalcu I I x 30' : 330'. Esteevidentcd acelagidefazaj de 330oexistdgi intre fazorii , Usc li !6. , respectiv lsa $i U"a. Yy, Dd gi Dz suntgrupepare,iar grupeleYz,Dy gi Yd sunt Grupelede conexiune grupeimpare.Dintre toategrupele posibilesunt standardizate grupele5,6, ll gi 12, grupe confonn STAS 1703/4.Celelalte se oblin din cele standardizate prin pennutarea circulard a bornelor inftgurarilorde inaltagi/sau dejoasdtensiune. In cazul unui transformatormonofazat,tensiunileornoloage -Uex Si !., pot fi in fazd,formdndgrupazero(sau 12) ca in Fig. l.2l.a saupot fi in opozifiede fazdformdnd grupa6 ca in Fig. l.2l.b, In ultirnul caz, s-aschirnbat sensul de parcurgere a infdgurarii dejoasS tensiune.

I rr =AX I

I
I Yar I Grupa zero(12) a. Fig. f.21. Grupede conexiuniale transformatorului monofazat: a - grupazero; b - grupa6. Grupa 6

I rr

1.9.3. DETERMTNAREAGRUPEI DE CONEXIUNI grupei de conexiuni a unui transformatorapar numeroase La determinarea probleme. Dintre acestea, doui suntmai importante: determinarea experimentalA a grupei la un transformator A, B, C; a, b, c, respectiv, dat avdnd6 bome accesibile determinarea grupeiunui transformator av6nddesenatd schema electric[ $i notatepe schernd bornele polarizate. a. Determinareaexperimentallia grupei de conexiuni Determinarea a grupei de conexiunise poate face prin diverse experimentald metode. (metoda punlii), metodacosfimetrului, dintre careamintim:metodacompensdrii metodatoltntetrului.ntetodaalimentdrii in c.c. (numai la transformatoare monofazate grupa 6 saul2).

)z

ho

de ite

rul
de de in ll
91,

9i rii

a grupei de conexiuni: Fig.1.22.Determinarea experimentaltr experimentaltr; a -schema b -metodagrafici.

\-...-=------/--

rnt )2, rca

m md irii

Metoda voltmetrului este una dintre cele mai simple metode de detenninare Cu ajutorulacesteimetodese face o incercarede a grupeide conexiune. eriperimentald T la tensiune reduse, borneleomoloage runc{ionare in gol a transformatorului A gi a fiind urmdtoarele 5 tensiuni:Ues, Uab: (Jtb, (Jeb, Se mdsoard lesate intre ele (Fig. 1.22.a). sedeterminlprintr-ometoddgraficdsauanaliticd. L cb, Unc.Grupade conexiuni
analiticl a grupei de conexiuni. Tabelul 1.1 - Referitor la determinarea Grupa de conex. Defazajul Igrade]

t2
I

0; 360

de Grupe conexiune Yy-12;Dd-12;Dz-12 Dy-l; Yz-l Yd-1; Yy-2:'Dd-2;Dz-2 Yd-3;Dy-3;Yz-3 Yy-4;Dd-4;Dz-4 Yd-5;Dy-5;Yz-5 Yy-6;Dd-6:Dz-6
Yd-7l-Dy-7;Yz-1

USblUat l k-t)

Ug6/Ua6

(fus/Ua6

30
60 90 120

-t Jl+t ,!tc2

,lt2

- t*t ^ lF - tJl +t
k-l

,,1t2 -t +t
,,!t<2 +t +*+t ^ lt c 2
k+ | +tc.E+t 1lt<2

2
J

-tr+t ^ltt2
k2+l

lltz -tcJi+r

J* +t+r
(&+l)

,,ltt2 - t +l

r50
180 210 240 270

It2 + t
1 lt c+ 2t c + l
It2 +tcJi+t
k+ 1

Itr2+ tJi +t

;
I t

6 7 8 9 t0
il

Fe t. t1
I EA
I I

l*z +rJl+t
k2+k+l

^!f

+t +t

l*+r
-tt+t ",Jtt2

Yy-8;Dd-8;Dz-8 Yd-9;Dy-9;Yz-9 Yy -l 0 ;D d -1 0D ; z -I0

Yd- l l; Dy - l l; Yz - ll

ite

1l* +r

+rJi +t 1lt2

l*2 - *Ji+r
k-1

300 330

JF - t*t
-*Ji+t ,t*2

+tc+t 1ltc2 , lk 2+ l

-t'Ji+t lltcz

5e

v, F"
33

Aq B

Uee
fl

\
I

I lv. l-

U"r
-__::5,

f2

I
,
a.

lv ,-o e = 30:

In cazul metodei grafice, se deseneazd la scarA, fiunghiul echilateralABCal tensiunilor cu latura U4s, aga cum searatd in Fig. 1.22.b. in planul triunghiului ABC (puncteleA. B, C fiind notatein sensorar), in care a = A, se determindpunctul "b" la intersec{ia cercurilorcu centrelein A, B, C gi de raze egale, respectiv,cu Ui'b, Usb, U66. Se m[soard unghiul '!2: LAb dintre Ues gi Uab, in sens orar valoarea rezultdnd 330" (Fig. 1.22.b). Transformatorul are grupa d" , grupaYd -l conexiuni 330/30: I L
b.

in cazul in care raportul de transfonnarek : UMlUab este mare (superior lui 10...15), metodagraficd nu mai df, rezultatesigure.In aceastd analiticd.Detenninarea grupeide conexiunise faceprintr-ometodd situafie detemrinarea grupei de conexiuniprin rnetodaanaliticase face pe baza celor 5 valori de tensiuni rnlsurate anteriorcAndseva folosi tabelull.l.
grupei de conexiuni: Fig. 1.23.Determinarea de fazori b -diagrama a - schema infdsurdrii;

de tensiuniUs6/Ua6, Us6lUn6, UsslUa6; in doul moduri rapoartele Se calculeazd care apar in respectivele ale tensiunilor primul, in care se utilizeazd valorile mdsurate rapoartele cu relafiiledin tabelul Ll, relalii in gi al doilea,in carese determina rapoarte k se afld cunoscdnd valorile raportului k. Valoarea careintervineraportulde transformare rezultddin tabelul1.1..din linia Grupade conexiune rnf,surate ale tensiunilorUas gi U36. valori,pentruceledoudmoduride calcul. pentrucarerapoartele au aceleagi de tensiuni transformatorului grupeiavffndschema b. Determinarea (de exemplu, ale infEgurarilor bomelepolarizate cu asterisc Se considerd marcate inceputurileinfEqurarilorpentru acelagisens de bobinareal acestora).Se traseazd gi senoteazd acestea cu vl, Y2,Y3,V4,v5, sensurile tensiunilor de fazdpeceletrei coloane Yl,V, v3, respectiv v4, V5, fazorilor tensiunilor stelele r'6,ca in Fig. 1.23.a. Sedeseneazd de ceasornic. Se aplicd a doua teoremd acelor a v6, ca in Fig. 1.23.b, avdndsuccesiunea ecuafiile: U lui Kirchhoff pe contururile inchisef 1 gi f2, rezultdnd ) Uae=Yt-Y: ab=v2 grafic, conform relafiilor de rnai sus, fazorii lAe li !.6 gi se Se construiesc de la lng spre!66, in sensulacelorde ceasornic. detenninf, unghiul e dintreei mdsurat este Yd-1. Fig.l.23.a in Aveme:30'$i gruparealizata 1.9.4.RAPORTULDE TRANSFORMARE $I RAPORTUL SPIRELOR la careraportulde transformare monofazat, este Spredeosebire de transformatorul la transformatorul trifazat raportul egal cu raportulnumerelor de spireale infEgurdrilor, de linie primaregi secundare, al tensiunilor de transfonnare esal cu raportulsupraunitar de spirealeinfEgurdrilor. nu esteintotdeauna egalcu raportulnumerelor

34

hn'u schemelede conexiuni Yy gi Dd, raportul de transformareeste egal nrrnerelorde spire: rflrltElrmd '
U AB Af =u = wl Uab Uaf w2
TI

de linie, iar U,q1, Uar sunttensiunile de faz6. [, .rs L,u sunttensiunile Mu se scrieastfel: de conexiuniYd raportulde transformare schema

UA B _J3.UA f=J j. \
Uab gaf

w2

se expriml ca mai jos: de conexiuniDy raportulde transformare SIEorru schema

ueal e l =l =.t, w, Uab "!l'uo, "13

de conexiuniYz, raportulde transformare arevaloarea: fo,c--z'l schemei

uAB _J!'uAf =uof= ., _=& ..,

Uob Js.uo, Uaf zw2/J3 2 -2 IN PARALEL IUticTToNAREA TRANSFORMATOARELOR de a dispunein loc de un fu, gafiite electriceapare deseorinecesitatea ur.
de mare putere, de mai multe transformatoarede putere mai micd. pentru aSigurarea estenecesard continuit[fii in pralel a transformatoarelor cl energie electrica in timpul reviziilor, sau la cre$tereaputerii staliilor ai transformatoarelor,'este mai economicsi SEfirr anumili factori de incErcare L pualel, doui transformatoarede putere mai micd, decift un singur & puteremare. in paralela doud transformatoare, de conectare fomig- l-f-[. se prezintdschema de tensiuni sunturmdtoarele: T, R TF aleciror ecualiisimplificate U;Z 6!1o-U2s

UrZWltg-U'zg

(r.2e)

curenlilor{to $i ItB, dupd care se .honriile de mai sus se deducexpresiile emmtul total / al sarciniicomunecelordoudtransformatoare:

r,a--u,( -)-*J-).4.y, r=r ,^*-', -'ltoo Zko

Zrp)

Zrp

tensiunea - &we Ut din relafiade mai sus,in funcfie de curentultotal / gi se (1.29), glsindu-se expresiile curenfilor/16, foudariil $i lB de forma:

!'o=9*?=J1-r., :''lr 4=?#u=j Ztu Zko Z6+ZW -"'-'" Zrg Zpp Z6+ZW -'
in -sol.

,r '

1 .7 ,^

fY*!";

rl

(1.30)

careincarcd suplimentar de circula{ie, transformatoarele urytzinra un curent

35

celor doudtransformatoare Curentulde circulafiecarese inchideprin secundarele areexpresia: (1.31)

R S T

R' S' T'

b.

Fig'r;;,:;ffi'Jffi ili#'t'l,xl'#:?il,x'"",:'"H:,ffi:l';::,xl
bine in paraleldaci curentulde circulalie/. este Transfonnatoarele funclioneazd cu doud nul, caz in care trebuieindeplinitdcondifiacomplexi: U'2o= U2s, echivalentd gi argumentelor celordoudtensiuni. condilii scalare modulelor oblinuteprin egalitatea Egalitatea modulelor tensiunilor complexe U'ro si !'2g impune egalitatea prima conditie carereprezintd rapoartelorde transformareale celor doui transformatoare prevddcd rapoartele de transformare a doud de punerein paralel a acestora. Standardele oA. pot paralel, difere cu maxim 0,5 transformatoare sd funcfiondnd in tensiunilorUzo $i U2g impuneca transformatoarele sd Egalitatea argumentelor grupdde conexiune, de punere in paralel. aibdaceeagi a douaconditie carereprezintd Considerdm cd ls:0. in continuare, deduqi din (1.30)pi segdsegte: Z ko Zko imp[(im relafiilecurentilor 1ta qi /tB,

lb =Zkg=1op_. rirruB-qk.,,/
lrg

(r.32)

=grp, in (avantaj), cdnd<p1o Curenfii aritmetic 1to ii/rp, se adund Ainu vectorial + 1tg:1. Rezultd a treiaconditie de cuplare in care caz hol ItR:1ra / 1to ri deci,116r 'Y ' paralel: transformatoarele unghiuri de trebuie sd aibd acelagidefazalintern (aceleagi scurtcircuit), adici si avemindeplinitf condilia:
v Xoo = arclg2 arctpfu " R*o - R*g condilie indeplinita dacd ^S161/ nu 51B e (l ... 4), deci puterilecelor doud transfonnatoare trebuiesd difere prea mult.

36

considerdm in continuare, cd g,po=g1B, in care caz reralia(1.32) amplificati cu raportulIrpn/ Ir..r,semai poatescrie:

Il " '!w "

I$-It*,

=t=*'r:u ,=1 e , ,u u 1l_toYr ,' ?I$nutn_so.sB, _r rp -Sp -rt"

Zko.Ibn uko. 3lryU1n.3l6ntJ1n S", ,tB so =,{zo . sP SnB ukq.

relafiedin caresededuce:

( r .33)

De aici rezultd cd doud transformatoare, funcfiondnd in paralel se incarcd proporfionalcu puterile lor nominale gi invers propor{ional cu tensiunile lor de Rezultda Datra conditiede punerein paralel:cele doud transformatoare -rcurtcircuit. sd aibdaceleagi tensiuni.nominale de scurtcircuit, pentrua se incarcafiecarepropo4ionalcu puterea sa nominali. in caz contrar,transformatorul cu tensiunea de scurtcircriit,iiri seva incdrca primul la valoarea nominali,cel de al doileardmdndnd descdrcat. -f.a prevdd Standardele cd tensiunile nominale de scurtcircuit pentru doud 'ransformatoare, funcfiondnd in paralel,pot sddifere cu maxim l0 %. Evident,ar mai fi o condilie de punerein paralel (a cinceacondifie):aceeaca :ensiunile primareale celordoudtransformatoare nominale sd fie egale. 1.11. TRANSFORMATOARE SPECIALE 1.1I.1. AUTOTRANSFORMATORUL ELECTRIC Autotransformatorulelectric are miezul feromagnetic ca gi transformatorul :lectric,iar infbgurarea dejoasr tensiune esteo partea infbgurdriide inaltd tensiune. cele ,doud p[rfi diferind doar prin secfiunea conductoarelor, partea comunl avdnd conductor maisublire. in energeticdautotransformatorul se utilizeazi acolo unde se cere modificarea tensiunii in limite restrdnse, de pdnd la 50 Yo,cdnd este preferat transfonnatorului.ca urmarea randamentului superiorgi a greutafii sale mai mici. Autotransformatoarele de mareputereservesc la interconectarea refelelor electrice de tensiuniapropiate. in re{elele trifazate,autotransformatoarele se realizeazd cu grupa de conexiuni yoyo - 0 gi se pievdd in mod uzualcu inftgurareterfiard,conectatd in triunghi. in Fig. 1.25, se prezintdschifa unui autotransformator cobordtorde tensiune, gi modulde conectare schema electricd ale celordoudinfigurdri ale sale. Si notdmcu k = U1lU2: wt/w2,raportul de transformare al autotransformatorului. Puterea electricdse transferd prin autotransformator spre circuitul de sarcind(conectatla bomelea gi x), pe doul cii: pe calegalvanicd(direct prin conductoare), corespunzdtoare bomelora gi x gi pe cale electromagneticd carecorespunde porfiunii A - a de infd$urare. .{utotransformatorul sedimensioneazd la puterea de calcul .S.,carese afl6 cu relafia:

p
E

D'

n in le

=(tru2)It =Ur#y S,=(J trot1

=U{ft+)= sr(l-;)=s,tr-})<,s, (1.34)

in care: 51 este putereaaparentdprimartr absorbitdde autotransformatorde la refea, aproximativ egal6 cu puterea lui nominald. Seconstatd cd puterea de calculestemai micd decdtputerea nominaltr,Sn, cu atdtmai micd cu cdt raportul/c,estemai apropiatde unitate.

JI

Ru]'4u ,z
a

R"

Lu

U^ -z
X

lu)

v ,,6'

Fig. 1.25.Autotransformatorul electric:a-schilaconstructivi;b-schema electrice;c-schema de conexiuni.

Dacd se neglijeazd curentulde mers in gol, cu sensurile curentiloraleseca in Fig. 1.25.a, pe curbaf, rezultdnd: seaplicdlegea circuituluimagnetic

( w r- w )!r+ w z Ltz s au 0,= I+l =+=w t-w2 w2 = I n = I t & - l) l l r I It

(1.35)

din carese deduce prin po(iuneacomuni cu u/2spireestecu atat curentului cd valoarea mai micd, cu cdt raportul de transformare este mai I.> , de apropiat unitate. Schema echivalentd a -lL autotransformatorului este prezentatd in Fig. 1.26. a ^# Parametrii elobali ai autotransformatoruluisunt: L,r "Y2 * RM = Ro+ R2&-l)2=Ro+n 1!!--272 ' w2 ** = xoor Xoz(k-l)2 = X*+xoz(W)2 w2

Greutatea miezului, a infbgurdrilor 9i a Fig.1.26.Schema echivalenta autotransformatorului. pierderile Joule ale autotransformatoruluisunt mai mici decdt ale transformatorului ile aceeagiputere.

r.rr.2.TRANSFORMATORUL iNrAgUnAru CUTREr

Pentruinterconectarea a trei releleelectrice, detensiuni diferite,sepot utilizadouA transformatoare cu cdte doud inftgurdri fiecare, sau mai economic, un singur transformator cu trei infEgurdri. Miezul feromagnetical transformatorului cu trei inftgurdri nu difera de miezul transformatoruluicu doua infEgurdri.Fieclrei faze ii corespund insd cdtetrei inf[gurdri dintre careuna esteinftgurareprimardgi celelaltedoud suntinft$urdrisecundare. in staliile centralelor electrice se utilizeazd transformatoare cu trei infdgurdri care primescenergia (de exemplu, de la generatoarele centralei la tensiunea de 10,5kV) gi o transmitin parte,pe partea (de exemplu, de medietensiune la tensiunea de 38,5kV), iar diferenfa pe parteade inaltatensiune (de exemplu, la tensiunea de 231 kV). De aceea, inftgurdriletransformatoarelor pentruputeridiferite: cu trei infbgurdri se dimensioneazi in{hgurarea primarl se dimensioneazd pentruputerea nominald, iar infEgurdrile secundare se dimensioneazd pentruputerirnai mici (de exemplu, pentru0,67 din puterea nominald), saupentru puterea nominald.

38
\.

gu trei inftgurdri sunt, in mod uzual, Grupelede conexiuniale transformatoarelor ,'d YolDr2-l I si Yd Dl Dl l-r l. . in Fig. 1.27, se prezintdschemaelectric6a unui transformatorcu trei infbgurdri, undecu JT s-a notat inftgurareade joasd tensiune,cu MT infdgurarea de medie tensiune de inaltil tensiune. ;i cu IT infdgurarea

IT MT (w,spirc) (v2spire )

ff (wl spire)

Fig. 1.27. Schemaelectricd a transformatorului cu trei infEgurdri.

Schema echivalentd a transformatorului cu trei infEguriri seprezintI in Fig. L2g.

Ri
Rl iY'cl

jxo2

!2

oal

''l
Lr9!r; wl-''
Rr=(l)
w3
-J
tU )7 2 rWt2 tWt2 ,th

Rb ixot

a2

-J

U:
oX

i ;ri l
i,. r:i

electricd Fig.1.28. Schema simplificatil a transfonnatorului cutreiinfrgurdri. a celor doudsecundare Relafiilede raportare la primar sunt urmdtoarele:

nr; Ij=91-t;A)=\az;A-i=Lu t: n)= 'w 2 ' -" - 1!L12 '' w l- J ' - ' w2- ' ' w3- w2 w3 ) wz

R3;X22=(-) Xzz;Xn=(-r) XniXn =(r)Xu

(1.36)

=1\1xn;x)t =(L)xzz xi..

w3 w2w3 I.12. PROBLEME CU TRANSFORMATOARE PROBLEMA 1.1. Un transformatormonofazat cu tensiunile nominale U6/Uv1 = l0l0,4 [kV] elimenteaz6 un receptor care absoarbecurentul 12 = 200 A (secundarul este joasa tensiune).Sd se calculezecurentul din circuitul primar al transformatoruluigi raportul nwnerelorde spireale infEgurfrrilor in ipotezaneglijdrii pierderilordin transformator.

Solulie: PutereaaparentA din secundar este52 = Uznlz= 400.200: g0000 VA. Dacd se neglijeazd, pierderile in transformator, se poatescrie cd 51 : ,S2= g0000 VA 9i, cum s1 : uhh, rezultd11= s2/(/6: 8A. Raportul numerelor de spiresepoatecalculacu relafia w1/w2: E1/E2=(J1/(J2= 10000/400:25. PROBLEMAI.2. La incercarea in scurtcircuit, la curenfinominali,a unui transformator monofazat avdndputereasn : 100 kvA gi tensiunilel{r1l(Jy11 : 10/0,4kV, s-au masuratputerea (Jy1: 16 v. Mdsurdtorile activdP11 :2300 w gi tensiunea s-auefectuatpe parteade joasd tensiune.sE se calculeze parametriide scurtcircuit(Rp,xu, Z*) gi componentele activa$i reactivduyu nominale de scurtcircuit. Si uy,aletensiunii SoluSie: a. Sedetermind curenliinominaliai transformatorului:

,,,=j-=9*4
Ur1

10.103 incercarea de scurtcircuitse face la curentulnominal primar, deci putem scrie: 1rr dn :250A. Parametrii de scurtcircuit secalculeazd astfel:

400

!o-=\!Jt =1s1 =250A; 1r,=

Unr

zk=+-= Rk=+=4+=o,o37ct; xk= " rv, ::;=o,o640; ,@-fi =o,os24o " 250
Ilo 250.
b. componentele activd9i reactivd ale tensiunii de scurtcircuit (26 gi rzkr) sunt:

16 uoo=!L=-23\.=0,023;r*=lk, J, 100'l0r u*=ffi=}'oa;up'--'luf,-'1o=0'0327

PROBLEMA 1.3. Un transformator monofazatcu parametriide scurtcircuitR1 gi Zop are infEgurarea primard alimentatd la tensiunea u1()=(rJisin(at+y). 56 se determine valoarea maximd posibil5 a curentului de scurtcircuit,considerdnd ci, in rnomentul anterior scurtcircuitului, : 0], iar inductivitatea curentulprin transformator eranul [i1p(0) Zo1este constantd. Solulie: Se integreazd ecuafiade tensiuni a transformatorului la scurtcircuit, dedusd din schema echivalentd simplific,atd, ecuafie careareforma: R1, i s + L 1,!*=U, "dt Ji sin(att + y)

( r .37)

Se determind solufiaanaliticd a ecuafiei diferenfiale de ordinul intdi, din regimul de scurtcircuit,printr-un procedeumatematiccunoscut,considerdnd ca solull se compune dintr-o solulie de regimtranzitoriugi una de regim permanent AceastZsolutie analiticd areformaurmAtoare: \ t ( t )= itt( t ) + \ p( t ) = Ae't + I s Ji . sin(ot + y - tp 1 1,

( r .38)

40

Soluliade regim permanent -g*) s-a dedusfolosind 4p(t)=IyrJi.sin(at+f calcululin comptex,aplicatschemei ll scurtcircuitdin Fig. 1.12.Valoarea echivalente efectiv6 a curentului de scurtcircuit de regimpermanent 11p gi defazajul 91 au expresiile:

rft =+=]*.

Solufiade regim tranzitoriu se determind prin rezolvarea ecuafieiomogene (1.37), oblinutaprin anularea termenului liber. Ecuafiacaracteristicd a ecuafieiomogeneeste: rLop+Rp=O cu solulia r=-RklZo1 . Notdmconstanta de timp a transfonnatorului la scurtcircuit cu r=zotlRp. Pundndcondi{iainiliala itt(0) = 0, in solulia (1.3g),se deduce expresia constantei A , astfelincdtformafinalda acestei solufii devine

16, =or"tgaL& u1'1"/ol ek RP ^l*?+@tLo1)2

t \r,(t)=ty,Jili4rt+y-g1, )-sin(y-qr ).et r1

Situafiaceamai defavorabild are loc cdnd(7 - gk): -r/2 9i (ort* + y - 91): n/2, careseproduce dupd r': n/ar(o semiperioadd) de la apariliascurtcircuitului. Curentul maximposibilde scurtcircuit, obfinutin condifiilede mai sus,este:

r)

(illr )ma* =rrrJ7.[r*,

-Ys\ ,x, )=\rJi.ki

^ )=,,0t ['."

gi arevalori uzuale in care,tlestefactorulde regimtranzitoriu in gama(1,2 ... 1,6). PROBLEMA T.4. monofazat R1: lQ, R'2: 1C),X61: 2{1,X62: 2(1, Un transformator are datele: : : Xp 100 Q, R* infinit5. $tiind ca tensiunea de alimentare este U1 : 220 V gi cd raportul numerelor de spireestewl/wz: 15,81, sd se determine: a. tensiunea la bornele secundare in gol gi in cazul cdnd la bomele secundare se afld rezisten(ade sarcind R = 0,lO; b. puterea c. puterea activdabsorbitd activdtransmis6 sarcinii; gi randamentul. echivalentl in T a transformatorului Solulie:a. Considerim schema din Fig. 1.7.a, in carenu aparerezistenfa R*, iar in secundar sepune rezisten[a de sarcindR'. in aces( primar/1 cu relafia caz,sepoatededuce curentul complex5:
I-l =

ul
jX,,(Rz+R + jXo2) R1+jXo1+#-R2+R+ j(Xoz+X u)

in careR'esterezistenfa de sarcind raportatd la primarR': R (w1/w2)2:25O. Efectudnd calculele, curentului se obfineexpresia efectiv5a !t=8,33e-i22'l'[A]. Deci, valoarea prirnareste1l:8,33 A gi acesta curentului estedefazat in urma tensiunii(J1cu22,10. Curentul sedetermind, folosindregula divizoruluide curent,astfel: secundar

4l

I..=-Ir

= - 7,9le-j7 ,r" l,,ql. R2+R' + i(X'o2+X 1r)

jxp

in sarcin6,esteU2: R' Iz: 25' 7,91 : 197Y, iar raportatd Tensiunea secundarf, (J2= U2w2lw1 :12,51 V. La funclionarea in gol are valoarea: nerapoftatA tensiunea devine: co .Ii ( R'= ), expresia curentului

Ito=

u1
\+ j(X o1+Xp)

.e-89'4" =2,157 ,[A]

in gol, este:[./2s: XpllO: 215,7V, iar tensiunea raportatd, Tensiunea secundard : 13,64V. reald este Uzo-- Uzo w2lw1 activd W' iar puterea sarciniiesteP2 : R' (I)2 = 1564,2 Putereaactivbtransmisd : = cos22,1" 1698W. Randamentul are valoarea:Pt: U111costpl 220.8,33 absorbitd 0,921' 1564'211698: PzlPt: rezulti imediat: transformatorului \: PROBLEMA 1.5. de 3% de monofazatareo variafierelativda tensiuniisecundare Un transfonnator o/ode la gol la sarcindnominalf,cu la gol Ia sarcind nominalSpur ohmicd gi de 4,9 relativd de scurtcircuita defazajul gz : 45" inductiv. SI se determinetensiunea de scurtcircuit(in regim mare curentul mai este transformatoruluigi de cdte ori nominal. curentul nominali decdt permanent) subtensiune = Solulie: Aplicdm relalia(1.25)pentruregimulnominal(B l) in cele doudcazuri q : 45oind') 9i avem: date(<p:0o,respectiv, +ukrsino' 0,03= l'(upocosT' ); +u1rrsin45" 0,049=l'(upocos45" ) k; cd trp'=0,05.Raportul din carerezultdvalorile uyu: 0,03 $i zt r = 0,049i decisededuce nominaleste: nominaltr subtensiune 9i curentul dintrecurentulde scurtcircuit p.=Iln = loo =loo=20 ' 1,, utl%l 5 PROBLEMA 1.6. date: urmdtoarele trifazatsunttrecute a unui transformator Pe pldcula indicatoare pierderile : 610,4 norninale U11lUv1: tensiunile kVA, [kV/kV], 630 puterea nominaldSn nominaleinmiezPpg:l,2kW,pierderileJoulenominaleininfrgurariPln=l0kW, Dy - 11. Ce altedate de conexiuni u,*:6o/o, grupa nominaldde scurtcircuit tensiunea importante se mai pot detennina cu ajutorul datelor nominale inscrise pe pldcufa ? indicatoare de linie (notali cu indicelet) qi defazd (notaficu indicele/) ai Solulie: a. Curenpii cu rela{iile: se calculeazd transformatorului

42

,u= ifr,= #*
tar iol

=Iv = 6o,62Ai lry t;

rfJ

= 60,62 = 5 )A J,

I"t = I.t, =:Jr-

'r

!30'toi

4 3 'u zn Jl '0 ,+'to'

- = 909,3A

astfel: ' defazd se calculeazd b. Tensiunile

(hf =? = (Jh=6kV; UV (Jy

ea

=# = 23r v

se deducastfel: c. Parametrii de scurtcircuil R1 gi XoLai transformatorului

vd

Itft

3 .3 5 "

tt_f

6o'oq = 10,28 o; r)

rl
I

=fWiE xok=xoy+xo2=F'u^1
' ,,. =-ii -Riltf uto

=e,e e

le )u
a m ri

d. Componentele activd gi reactivd ale tensiunii nominale de scurtcircuit up^ gi ut^, au expresiile:

=0,015 8 6 ; = -2,72'35 ',, 6000

X o rlt f Un

g , g ' j. = o i, * s lls OOOO

nominald la un defazaj in sarcind inductivegal la mersul secundard e. Tensiunea relative detensiune cdderii de la gol la sarcind pornind dela expresia cu45ose determin6 nominal5: !!,

uzo

= F !2- = F( uro cos 07( ura+uu ) = 0,052 <p sin9 2) = 0,7 2+u1r,,

uzo

Uz=(lzo0-*l= -

uz o'

= 37g,2Y 52)=4gg'0,948 400.(l-0,0

la un factor de putere inductiv egal nominal al transformatorului f. Randamentul cu relaliacunoscutd: cu0,707sedetermind

= 5 4 n, *fffi* ry=a#ffim*,,
g. Randamentulmaxim al transformatoruluise determinl dupd ce se deduce factorulde incircareoPtim Pepl: cosq2 E Popt'Sn fp* a -i'ren =.,i*=0,3.163 \nnt=T "'Jr popt.sn ll l0 cos<l2tpp"n*gZpr.pt, 'or'-rl ,r,

I
I I

='**=ffi+'9847
maxim gi cel nominal este sub un Se constatdcd diferen{adintre randamentul la randament funcfioneze maxim (cdnd sd potrivit ca transformatorul este procent,deci nu randament nominal. ci la nominal6), din sarcina 0,346 debiteazd numai
t+5

l'
I
I

h. Curentul permanent de scurtcircwT, la tensiune nominald, secalculeazlastfel: Ilh,=It, PROBLEMAI.T. Sd se determinegrupade conexiunia transformatorului a cdrei schemdelectricd este desenatd in Fig. 1.29.a. Solufie:Se aplici teoremaa doua a lui Kirchhoff pe curbele f 1 9i f2. rezultdnd urmdtoarele relafii: U 4g=yp respectiv U ob=Y 4 - v2- Din diagrama de fazori, prezentatd in Fig. 1.29.b, se deduce cE unghiul dintre tensiunile de linie ., r3 omoloage, rndsuratin sensul acelor de Y r: Uaa ceasomic, estee :150o, prin urmare, grupa de conexiune este 5. Transformatorul are gi grupaQ,j. schema PROBLEMA T.8. Un transformator trifazat are schemaDzo Si raportul de transformare kr: 15.Secereraportulde transformare la schimbarea conexiunii secundare din zig - zagin stea, respectiv in triunghi. Schimbarea SoluSie: conexiuniizig zag in stease face astfel:se desfaclegiturile zig - zagulul se conecteazd adilionalcele doudjumdtdli de inftgurare de pe fiecare coloanl gi se fac leglturile pentru realizarea stelei infEgurdrii. Fie U1 Si U22,tensiunilede linie ale transformatorului cu grupa de conexiuni Dzo'. rezultd kz: IJrlUzz: 15.AvernUz.= JiUzrr: J: lf,i,tu = 3L!, undeUg este tensiunea corespunzdtoare uneibobineazig- zaguluL Tensiuneade fazd, in cazul realizdrii conexiunii steasau triunghi prin conectarea = 2U6Tensiunea aditionala a celor doudbobine, esteU21 de linie, in cazulconexiunii stea, esteUzy: Ji Uzr: 2Ji Ua,iar raportulde transfonnare areexpresia: ;olr/"1

l o o = 60.62' loo=lolo,l
"",-6 ,- ^-..

u-\. =+.+={. o, =:!1. 1 5=12pe t, =!)-= ^ Uzy2J3Ub23U62'2

Tensiunea de linie, in cazulconexiuniitriunghi,esteU26: Uzt= 2U6, iar raportul detransformare areexpresia: ut -_ ut - 3 . u, =1.p_ = l.ts = 22.5 k^ = " U2o 2Ut 23Ub 2 2 PROBLEMA 1.9. Trei transformatoare notatecu cr, p, y au puterilenominaleSna: 1000 kVA, : : 1200 kVA gi tensiunile nominalede scurtcircuitaLo : 5,6 oA, kVA, 1600 Sny firp : : uyg 6%o. rip, 6,3 %. Sa se determine: a. puterea maximdadmisibildpe care o pot 44

,iebitacele trei transformatoare in paralel;b. cum se vor incdrca cele trei funcliondnd puterea in re{ea totald,S: 3000kVA. dac6trebuiesi debiteze iransformatoare, de scurtcircuit Soluyie:a. Relafiaputerilorgi tensiunilor sepoategeneraliza astfel:

so =sB =sY =
Sro Sr0 ukg

So+^SB+S, 516,,srB,suy uka uk7 uky

-k

cA
a

uka

^SnY uky

rd iv ri,
:d

ie le ,a
fe

in paralel,se incarcdprirnul la putereanominald,transfonnatorul La func{ionarea cearnai micd.Deci,vom avea Scr: Sna: 1000kVA gi ;rere de scurtcircuit aretensiunea : puterilecu carese vor incdrca Prin urmare, crnrela{iade mai susrezultdk uko: 5,6 Yo. p gi y sunturmdtoarele: SB: k.Snp 1 u1.1:5,6.1200 :r-ansformatoarele / 6: ll20 kVA, : =spectiv Sy k.Sny, ukf 5,6.1600/ 6: 1422 kVA. Transformatoarele pot debita + Sy: 3542kVA, mai micd in raport cu puterea puterea totald5621: Sno* ^SB -.irnultan disponibild de 3800kVA. + SB+ Sy9i din rela{ia puterilordeducem sumaS6s pe Sc, Sg,,Sy: b. Cunoagtem

/ 5,6 = 3ooo. 1000 = -W'-tSo= (So+,SB+S.i/ 1 0 0 0 1 2 _+_+'- 0 01 6 0 0 LS,,il"ri

re
3

847 kVA

j = a ,F ,y

5,6

6,3

ta n

: 949 kVA 9i St: 1204kVA. puterile^SB Analog,sededuc PROBLEMA 1.I0. au rapoarte de transformare egale(U2o=UZB=U'), tensiuni Doui transformatoare de conexiunidiferd cu o unitate egale(uka=uky-uk=5%o) 9i grupele de scurtcircuit valoarea raportatd la curentulnominala tQr5 gi Yy6; Dyll SiDzl2 etc).Sd se determine curentuluide circulafie,in cazul in care cele doud transformatoare func{ioneazd in paralel. ale celor doud transformatoare sunt Solufie:in acestcaz, tensiunilesecundare cu unghiulde 30o.Prin umare, curentulde circulalieeste: egale in modul,dar defazate

le a le

r2, zlzol.rr,

E,l _2U sin15" _lar,-arpl

2Ur

. 100 stn l5o 0,2588 -'-'up[%oJ /100 5

- J,L tV

Curentul de circulafie depdgegtede peste 5 ori curentul nominal al transformatorului.Prin ufinare, nu este posibild funclionarea in paralel a unor care aparlinla grupe de conexiunidiferite, chiar daci acesteadiferd cu :ransformatoare numaio unitate. PROBLEMA 1.1I. Un transfonnator trifazat are urmitoarele date de catalog: puterea nominalS : 630 kVA; raportul de transformare U6/U2" : 15/0,525kV; conexiunea.Qr-5; -q" in scurtcircuit Pk: 8,2 kW; tensiunea pierderile de mersin gol P9: l,25kW;pierderile curentulde mersin gol in procentei6:2,4 %. Sd se u1r=6 o/o; nominal5 de scurtcircuit 45

de la gol la b. Variafiade tensiune tensiuniide scurtcircuit; calculeze: a. Componentele pentrugradulde incdrcare gi randamentul sarcind 0 = 0,9 9i cosg2: 0,8; c. Factorul de precumgi componentele curentuluide mers in puterela mersulin gol gi in scurtcircuit in ipotezaRr : R'z li X"r : Xoi e. Valoarea gol; d. Parametrii schemeiechivalente instantanee maximi posibilSa curentuluide scurtcircuittrifazat, in ipotezaneglijdrii al transformatorului. saturafiei miezuluimagnetic (valori de linie) sunt: Sol4ie: a. Curenfiinominaliai transformatorului ' ,s.630.103 _1^. s,, , =ffi=ffit =24,25At =ffi=692,8A 12,, It,

cu relafiile: sedetermind de scurtcircuit tensiunii Componentele

uo"=*=#*

= o , o t3 u;kr =

= 0,0586 "?-"?"

astfel: secalculeazl de la gol la sarcind b. Varia{iarelativdde tensiune 04 0'6) = 4,1 I 3' 0,8+0,0586' ( ura cosq2+ukrsin q 2 ) = 90(0,0 Lut[%J = 1009 : 21,5V. AU2 [Y]: Lu2l%|Uznll00: 4,1'5251100 varialie este in vol1i, aceastA cunoscutd: cu relafia la sarcina Randamentul B secalculeazd

=0,982 0,9. 630.0,8+0,9-'8,2+1,25 Pg B' 4r+ BSrcosg2+

de mersin gol de linie gi factoruldeputeresededuccu relafiile: c. Curentul = = 0,582 A ; cos<p,6 1ro= ir0 . Itu= 0,024.24,25 d^= = 0,083 f#;*J,

S,,costp2

0,9.630.0,8

de mersin gol (de linie) sunt: gi reactivi ale curentului activS componentele, = 0,582J$$Z = 0,048A = 0,582. 0,083 ; I pl = I rcsir<p1s I rrt = I tocos rp1s = 0,58 A

echivalente a schemei Xp din laturade magnetizare Ryygi reactan{a d. Rezistenla mers in gol: de curentului componentelor fazd ale de valorilor sedeterminidupdcalculul

=-h-=54'rc4 c>;xtt=+=+=44800o R,,, tu,=\: ,u=4 i '--w P Ip Ip

3l?, "[z Pararnetrii elobali (de scurtcircuit)secaIculeazd astfel: {J

,-#=T#=
25.251 {J

.10 0.06.ls =64,3e ;Rk =:l=tt,On t;

;X ok=

z1-n?=62,e{2

= RUlZ:6,7{l; Xot : Xcz: X"ul2: 31,45 Q Rr=R'z echivalente: Parametrii schemei este: de scurtcircuit a curentului maximi posibild, e. Valoarea instantanee,

46

lla de in :ea irii

=ri rr, r,k^ ff[,-" *#]=,n,,0, ffi!,-"*)=" zi,zs

Acestcurentestede aproximativ 37 de ori mai maredecdtcurentulnominal. PROBLEMAI.I2. Un autotrajnsformator monofazat avdnd puterea nominald Sn : l,l kVA, are r+ortul de transformare k:1,73 gi tensiuneanominall primari U6=220 V. $tiind ci inftgurareaare wl = 150 spire,neglijdndcurentulde mers in gol, sd se determine: e- Tensiunea secundarl U2n,numArulde spire secundar ur2,curentii nominali primar gi secundargi curentul in partea comu$ a infbgurdrii; b. Puterear4parentdtransmisa / pe caleelectromagnetic4 secundarului &)resnectivpecale gatvanic(pJ._ o/ 7 /Ck f Solu{ie: a. Tensiuneasecunddffia autotransformatorului g}-numanil de spire ' secundar, sedetermintr cu relafiile: Ut, U ,n =T = 220

*'

w1 150 .r=- k = r 6=d/sPr r e

Curentul nominal primar ,I1n, curentul nominal secundar 12ngi curentul in partea

comund,Il2 secalculeazfi astfel: , S, 100', t^ 8 , 6 5 -. 1 -

rrn=fr=fr=8,65 A;rt,=T=ffi=tni2 -,4!_ll=3,65 A. I

are valoarea:

_______-_) !

(de calcul) transmisdsecundarului b. Putereaaparentd pe iale electromagneiicl

= I 100' = 465 ,S,= Sr(l-l/ VA O-*l " k' 1,73' Puterea pe calegalvanicd transmisi prin diferenfa seobfine gi S.: dintre.gn Ss=Sn-Se= I 100 - 465= 635VA

47

.-{

CAPITOLUL 2 MA$INA ASINCRONA 2.1.GENERALITATI PRIVIND MA$INILE ELECTRICE DE C. A.

Maginile electricerotative de curent altemativse impart, din punct de vedere funclional. in doud tipuri: magini asincronesau de inducfiegi maginisincrone. Teoria general5a acestorrnagini prezintdanumite elemente comunecum ar fi: constructia, infdgurdrile. producerea cdmpului magnetic, producereacuplului electromagnetic, inducerea tensiunilor electromotoare.Maginile electrice rotative au doud pdrfi constructivede bazd,;statorul Si rotorul, denumitegi annaturi. In general.ambele armdturiposeddinfbgurdridin material conductor(cuprusau aluminiu).Spaliul de aer dintrecele doudann5turisenumegte intrefier. infisurdrite rnaginilor de c.a., parcursede curenli altematir.i creeazA cdmpul magneticdin rnagind. infEgurdrile Cel mai adesea, maginilorelectrice pot fi monofazate sau trifazate (formate din trei infbgurdrimonofazate identice,decalate spatialla 120" electrice).Inftgurdrile rnaginilorelectricese pot executa intr-wt strat (in crestAturd se gdseqte o singurdlaturdde bobind)sauin doud straturi(in crestdturd se_sesesc doudlaturi de bobina). in Fig. 2.1. se prezintd schema unei infbgurdritrifazate intr-un strat.fiind desenatd numai prima fazd,Ur - Uz gi inceputurilecelorlaltedoud faze, iar in Fig. 1.2. aceeagi inldgurarerealizatl in doud straturi, cu pas diarnetral.Cu p s-a notat numarulde perechi de poli ai infEgurdrii, cu m numdruld,efaze gi cu 4 numdrul pe pol ;i fazd. de crestdruri

'l'l'l'l
ul Vr

]l'i'1'
ti l ttl
tli

zl z=lzj

| ]t

wr

u)

Fig. 2.1. Schema a uneiinfdgurdri (faza intr-un desfEguratd strat Ut - UZ).caracterizatd de nt : 3,p:2, q = 2 9i a inceputurilor celorlalte doulfaze V1 giW1. infhgurdrile fazelor V gi W sunt identice cu infhgurare a fazei U, insd sunt decalate spalial cu l20o electrice unele fala de altele. Din aceastd cauzd. pentru claritatea

48

desenelor infdgurdrilor, in figurile 2.1 si 2.2 nu s-aumai desenat fazeleY gi w, ci numai inceputurile Vt li Wt ale acestora. '

ul

v,

wt

u2

Fig.2.2.Schemadesftguratiaunei inlEguririindou6straturi,cupasdiametral(fazaUt -UZ), caracterizati de m = 3, p : 2.

2.2. PRODUCEREA CAMPULUI MAGNETIC PULSATORIU intr-o magindelectricd, cdmpul magneticpulsatoriu este produs de o infbqurare monofazatdparcursd de c.a. Se va consideracea mai simpld inftgurare monofazat[ formatddintr-osingurd bobini (magind bipolard cu m: l, p: l, g :l li pasdiametral) 9i inftgurare. Numdrul Z de crestdturial se va calcula cdmpul magaeticprodus de aceastd Z : 2mpq: 2.l.l.l = 2 crestdturi. inftgurarea arevaloarea armdturiiin careesteplasatd O prezentatd prin este in Fig. 2.3. transversald magina considerati secliune

b. a. monofazate: a - secliuneprin ma$na reald; Fig. 2.3. CAmpulmagnetical celei mai simpleinlEgurdri prin magina desfrguratd in plan. b - sec(iune

inftgurarea este parcursd de curentul alternativ i(t1 = |Ji"os<ol. Observand cd pe jumdtatedin circumferin{a spectrulcdmpuluimagneticdin Fig. 2.3, se constatd maginii, cdmpulare un sens(dinsprestatorsprerotor formdndpolul nord), iar pe cealaltd jumdtateare sensinvers(formdndpolul sud). Se consideri cd intrefierul maSiniiestZconstanl.in ipotezaFFe: co+ Flps= 0. pe curbainchisdf 1 din Fig. 2.3.b9i gdsim: aplicdmlegeacircuituluimagnetic

49

11 in care: l/a gi /Is reprezintd din intrefierin puncteleA gi B. Se cdmpurilemagnetice jumltate (intre constaEc5, pe o doud crestdturi consecutive). de circumferinli cdmpul magnetic din intrefierul maginii este constant.Determinarea valorii constante H a pe curbaf: din Fig. 2.3.b, cdmpuluirnagnetic se faceaplicdndlegeacircuituluimagnetic careinconjoarAcrestAtura : wlJicosat p .a , =ri = H 6 +H 6 =wi =, = #= 26 f2 (Fig. 2.4). Repartilia spa{ialda cdmpuluimagneticesteo undl dreptunghiulard Aceastdundd se descomoune in serieFourier9i se alegenumai fundamentala careare expresia:

= =const. f r . ar=e a r=O =H l .6 e -H n.6a=0 + HA=H B H

ot = r/3

pulsatoriuaI acestuia. Fig.2.4. Forma cdmpului magneticdin irrtrefiergi explicarea caracterului

b( ct-,r a,t) =tr".+.cosd.= u"4flfgcosa= ) =1tolt(

I

Bmtcos.llt cosa (2.1)

againc6t in mai multe crestdturi. infdgurdrilernaginilorelectricese repartizeazii ci se va apropiade o inducfia rnagneticddin intrefier nu va mai fi dreptunghiulari fixa in spaliu, sinusoidd. Inducliamagneticd b(a,t) datdde relafia(2.1)estepulsatorie, in tirnp,cum se vede sinusoidal deoarece in anumitepunctela periferiarotoruluivariazd, in intrefer un parcursdde c.a. creeazd gi din Fi-e.2.4. Deci, o infisurare ntonofazatd (2.l). cdntpmagnetic pttlsatoriuavdndexpresia Unghi electric Dacd maqina nu are 2 poli (p : l) ci are 4 poli (p : 2), ca in Fig. 2.5. atunci la periferiastatorului, infbgurarea acesteia estefonnatf,din doul bobine,egaldistanlate ci in liniilor de cdrnpse deduce parcurse in Fig. 2.5. Din spectrul de curentcum se aratd intrefier. cAmpulmagneticigi schimbasernnulde patru ori. in funclie de coordonata ,(ct,/) cdmpului magxetic a intensit5tii variafiaspafiald spa{iald c. in Fig. 2.6 se prezintd produsd de inftpurarea din Fig.2.5. unui unghi Din Fig. 2.6 se vede cd la o perioaddde rotafie,corespunzatoare respectiv unghiul magnetic, ale cAmpului geontelriccr : ?;r, corespund p : 2 perioade : datl de relafia: mdrimea 0, al Inaginii 0 2np: pcr.Definin'tunghiulelectric 0=pa (2.2)

I t

I I

50

in carep numdrulde perechide poli ai ^reprezinttr nnaginii. in- teoria maginilorelectrice,dehnirea ' valorilor instantanee ale cdmpurilormagnetice, ale fluxurilor magnetice, ale tensiunilor electrice, ale curenfilor electrici etc., se face folosind unghiul electric. In schimb, viteza unghiulard, gi celelalte rura{ia mdrimimecanice seexprimd in ralori instantanee, utilizdnd unghiul geometric. Repetdnd rafionamentul demonstrafiei fbcutd pentrup: I, se gdsegte, prin analogie, expresia fundamentalei inducfieimagnetice din intrefierul maginii, deducdndu-seinclusiv amplitudinea acesteia:

Fig. 2.5. Seclirlne printr-omaginl tetrapolard.

.t^t2.wlpo b(a,t)=Bmlcosatcospa , in care n,nt = T

(2.3)

Fig. 2.6 Repartiliaspaliali a cdmpuluimagnetic din intrefier produsde infEgurarea din Fig. 2.5.

2.3. PRODUCEREA CAMPULUI MAGNETIC INVARTITOR Cimpul magnetic invdrtitor poate fi produs pe cale electricf, de o infhgurare polifazatdsimetricd(trifazatdsau bifazatd,in cele mai multe cazuri), fixd in spaliu gi parcursd de un sistempolifazatsimetricde curenfielectrici alternativi.Cdmpul magnetic prin invdrtirea unei armdturi multipolare invdrtitor se poateproduceqi pe cale mecanicd, care creeazd un cdmp magneticfix fafd de armdturapolard, dar invdrtitor impreunl cu polardrotitoare. armdtura invArtitor produs de o infiigurare trifazatd simetrici a. CAmpulmagnetic formatddin trei infEgurdrimonofazate Fie o inf6gurarctrifazatd identice U, V, W, decalate spafialcu unghiul electric2nl3 radiani.Presupunem cd infigurareatrifazatd,este alimentatd de un sistemsimetricde tensiuni,fiind parcursi de un sistem trifazat simetric de curenfi,dafi de relafiile:

iy =1J-2 (aF+ ), iw=I Ji cos ( rD t -+ ) it =I JTcosat, "os

parcurse de curenlii sinusoidali Cele trei infdgurlrimonofazate il), iv, iw produc pulsatorii (armonici magnetice fundamentald) in intrefiertrei cdmpuri de inducf ii bu, by, gi dauun cdrnp rezultant magnetic de inducfie: D1y caresesuprapun 5l

b(a,t ) = bu ( a,t ) + by ( u1 ) + by ( a,t ) = t 2n\^_,__.2n, . rot-7ll 4n, 4n.] , = .8,,,1cosrot cos - pa + cost )cos(pu-7-! ) + cos( rot_i!! I corf na_! ) f l se transfonndproduselede cosinusuriin sume qi se fine seamade relafia trigononretricd evidentd:cos(.'t+pu)+cos(."t+pa-4n/3)+cos(,'i+pa-gn/3)=0. Dupa cdteva calcule, se obfineexpresia fundamentalei induc{iei magnetice rezultante:
1

b(a,t )=:-9,,1 cos(at - pa) 2""

(2.4)

Expresia(2.4) reprezintd un cdmp magneticinvdrtitor direct care se rotegtein sensul cregterii unghiuluispafiala. intr-adevdr, considerdnd constant argumentul funcfiei (2'4).cor - ps: const., = pda, caresemai poate prin diferenJiere seobJine: iodt scrie: f)=9=d0 pdt

(2.s)

Q fiind viteza unghiulardcu care se rote$te cdmpulmagneticinvdrtitor fatd de stator. Din relalia(2.5) se deducecd, vitezaunghiulara a ceurpului rnagnetic invartitorestedirect proporfionald cu pulsatiasistemului de curenti cure-fcrreatali inversproporfionald cu nurndrul de perechide poli ai infigurdriiprin carecirculdcurentii. Turatia cdlnpului magneticinvArtitoril (nurnitdadesea turalie de sincronisnt), . exprirnatd in rotafiipe secundd, sededuce din relafia(2.5):
2nn = 2,
)rf { 1 4 =! -

pp

(2.6)

In cazul in care turatia iz se exprirnd in rotafii pe secundd,iar frecventa curenfilor este 50H2, se deduce cd.n : 3000/p [rot/min]. Agadar, pentru frecventa de 50 Hz, girul turafiilor de sincronisrnesteurmdtorul:3000, 1500, 1000, l.50,600,500, ... [rovmin]. Cu ajutorul rnotoarelor electrice de c.a. cu cdmp magnetic invdrtitor nu se pot obline turalii rurai urari de 3000 rotlmin, daci sunt alimentatela re{eauade 50 Hz. Sensul de rotalie al cdrnpului magnetic invdrtitor, care este gi sensul de cregtereal un-ehiuluiq.. se inverseazd dacdse schimba intre ele oricare doul faze ale retelei. b. CAmpul magnetic invArtitor produs de o infigur are bifazatd simetricl O infEgurare bifazaLit simetricd este fonrratd din doud inldgurdri monofazate identice A gi B, decalate spafial la 90o electrice.Presupunemcd infagurarea bifazatd este alirnentatd de un sistetn bifazat de tensiuni, fonnat din doud tensiuni alternative de aceeagivaloare efectivd gi defazate in timp la 90o electrice. Fie rA $i /B curen{ii care parcurg inldgurarea bifazatd, curenfi care fonneaz6,, de aselnenea, un sistern bifazat sinretric. avdndexpresille: i,a=I Jicos at, i =I Jicos(r:,t-n/ 2) . n Cele doud infEgurdri monofazate vor produce fiecare c6te un cdmp magnetic pulsatoriu. Fundamentalelecelor doud cdmpuri pulsatorii se suprapun gi dau, in intrefierul Ina;inii. un cdurp magnetic rezultant de ind-uc1ie magneticab, aataderelatia:

52

Yr$

oltJ 1 cos( pa} ) = pct + 4n1cos( at co.s a,t ) = B nttcos b(a,t ) =b{ a,t ) + bg( +' = at pc'.lltl po ) pa + cos( n B,,,1Jor( at at + pa ) + cos( 11 ' lcos( at - pa ) + cos( ) invdrtitor. de mai susesteun c6mprnagnetic ci expresia Seconstata invfirtitor produsde o armdturi rotitoare c. CAmpulmagnetic pe care rotativdavdndpe rotor patrupoli aparenfi electricd o rnagind Se considerd fiecarecdte un cdrnp magnetic in c.c. gi care creeazd se afl6 patru bobinealimentate rotitoare' in timp gi fix fafdde armdtura constant cu FS o axd in axapolului rotoric (Fig. 2.7). Se noteazd Fie Bo cdrnpulmagnetic referin[d de axd solidara cu rotorul, axd o altd FR cu cu statorul9i de referinl6solidard cu axapolului rotoric' carecoincide F, pozilionatl de Fie acumo axf,curenta unghiul a5 in sistemulFS gi de unghiul cr1in FR. Rotorulmaginiise rote$te cu viteza sistemul constantiC),astfelincdt axa FR este unghiulard fafd de^axaFS de unghiul uniform pozifionatd a crescf,tor = Ql. In sistemulde referinld FR, cdmpul magneticare amplitudinea,Bo in axa polului gi este nul in axa interpolard,incdt cd variazd cu ct1. cosinusoidal putempresupune Deci, in sistemulde referinld FR avem pa, care este un cdmp br(ar) - Bocos notaliiledin Fig. 2.7, fix. Considerdnd magnetic =c[r+ct=c[r+O/, din putem scrie relafia: c{.s dr=ds-Qt. in sistemulFS, fix fal6 carerezultd magneticd induc{ia se poate scrie sub de stator, formd: urmdtoarea

Fig.2.1. Asupraoblineriicdmpului de naturdmecanicd. invdrtitor

p a, -ott) b, (a r)=Bocosp(a, -c)t;=3o cos(

(2.7)

de referinfdFS, carese invdrtitordirect,in sistemul esteun cdmpmagnetic Acesta anndtura rotitoaredin Fig. 2.7 fix. Aqadar, C),fafdde statorul cu vitezaunghiulard rote$te un cdmpmagneticinvdrtitor de naturdmecanicd' produce 2.4. ELEMENTE CONSTRUCTM ALE MA$INII ASINCRONE este alcdtuitddin doud p[r!i: statorul qi rotorul separatede Magina asincrond in principal, esteparteafixi carecuprinde, intrefier.itatorul, avdndgi rolul de inductor, scuturile laterale. Rotorul statoricd infEgurarea statoric, 9i miezul feromagnetic carcasa, magnetic rotoric cu inftgurarea miezul din sau indusul,este parteamobild compusd in continuare, se vor face cdteva sau in colivie), u*ul gi lagdrele. rotoricd(bobinatd sus' mai amintite cu pd(ile constructive precizdriinlegdtur5 gi esteconfeclionatd din prin turnaresauprin sudare maginiise executd Carcasa prevdzutd cu nervuri este Carcasa alurniniu,fontl sau din tabld ondulatddin o[el.

53

longitudinale de rdcire, tdlpi de fixare, inel de ridicare, scuturi laterale. cutie de borne, pldcufd indicatoare etc. Carcasa susline miezul statoric impreund'cu inft;urarea statoricd 9i dd posibilitatea de centrare a rotorului fafi de stator,asigurandun intrel'ier uniform. Miezul ntagnetic statoric este realizat din tole de oiel elecuotehnic. laminate la cald sau la rece, izolate gi crestate spre intrefier. InJdsurareatrifa:atd statoricd- dispusi in crestlturile statorice, este formati din trei infEgurari monofazate identice. decalate spafialla 120" electrice. in/dsurarea rotoricd poate fi trifazatd (la motoarele cu rotorul bobinat) sau in colivie (la rnotoarele cu rotorul in scurtcircuit). Dacd rotorul este bobinat (sau cu inele in stea.Pe inele freac6 un sistem colectoare),infEgurarearotoricd este trifazatd, conectatA in circuitul rotoricfonnat din trei perii (contacte alunecdtoare)prin care se conecteazd(folosind un contactor reostat pornire continuu de exemplu, static) sau un de Rp, reglabil reglabil in trepte (folosind contactoarede scurtcircuitare). rotoricd in cazul motorului asincron trifazat cu rotorul in scurtcircuit, infE5urarea este o colivie. fonnatd din bare a$ezatein crestdturi gi scurtcircuitatela capete de doud inele rnetalicefrontale (Fig. 2.8). Denumirea de "colivie" provine de la faptul ca aceastd infEguraresearndndcu o colivie de veverild, dacd ar fi detagat[de armdturarLrtorice.

intotdeauna rolul unei inlEgurari induse. iar numdrul Colivia rotoricdindeplinegte

de poli al acesteiaeste impus automat de numdrul de poli al infrgurdrii inductoare.Colivia rotoricd poate fi colivie simpld (barele coliviei au, de cele mai multe ori, secfiunea rotundd), colivie cu bare inalre (barele cu indltimeamult coliviei au secfiunea dreptunghiulard mai mare decdt l[firnea) Si dubld colf ie (intr-o crestdturd sunt doud bare: una rotundd. siruata spre intrefier, numitd colivie de pomire ;i alta dreptunghiulari, situatd la baza crestaturii. numitd colivie de lucru). Majoritatea coliviilor rotorice se f-ac din aliaje de aluminiu gi se executdprin turnare. in Fie. 2.9. se arata unele dintre dimensiunile standardizate ale maginii asincrone (cotele A, B, H) pentru a se asigura interschirnbabilitatea acestora atunci c6nd sunt fabricate de diferite firme. Cota H, exprimatd in mm. indicd gabaritul maginii. De exemplu. dacl valoareacotei H este 132 rnln, se spune cd magina aregabaritul132. SIMBOLIZARE

IT

bara longitudinala i n e l frontal

Fig. 2.8. Infdgurare in colivie.

I t
Fig. 2.9. Dimensiuni de gabarit.

2.5. DOMENII DE UTTLIZARE, DATE NOMINALE, 2.5.1.DOMENII DE UTILIZARE

Maginile asincronese utilizeazA, in majoritatea cazurilor, in regirn de rnotor gi formeazdcea mai mare categoriede consumatori de energieelectricddin sistemul energetic. (maginiunelte,pompe. Ele sunt utilizatein diversedomeniide activitate compresoare. podurirulante, tracfiune electricd de c.a.etc.). rnacarale electrice,

''r
s a motorului,vitezarelativl a rotorului raportati laviteza alunecarea Se definegte ' conformrelafiei: invdrtitor, 'rci'mf'{ilui C)r-Oz
J--

nt-n2
n1

(2.8)

Ql

(a cdmpului magnetic invdrtitor),iar n2 esteturafia iifo ru:e: n1 esteturafiade sincronism nominal5a motorului in sn are valori funcfiede puterea nominald Llrunr,L:r*-:ri. Alunecarea puterilormici. De exemplu. un lnotor e (0,01... 0,1),valorilemari corespunz6nd l@Emil -.;1 nominald sn= 0,09,iar unul de 1000kW Pn : 500 W arealunecarea Ju :r:erea nominalS motoruluide la gol la sarcindnominaldcorespunde cregterii ,'- = 0.015.incdrcarea rmE de mersin gol (mult mai micadec6tsn). s6fiind alunecarea uururmec5rii de la sola.sn, iar pentrus: 0, rotorul Pentru s = I, rotorul estefix (la pornire,de exernplu), usu sincron cu cdmpul invdrtitor (mersul in gol ideal, fbrd pierderi). Deci, pentru in regimde motor. funcfioneazd r' : - ... l), magina asincrond Sd revenimasupracdmpuluiinvdrtitor.Rotorul parcursde sistemulde curenfi rr:Tfr1,:r-.Ji va creagi el un cdmpinvdrtitor de naturdelectricdnumit cdmpde reacyiecareva pentruoricevaloare a alunecdrii s. Intr-adevdr, f ;mron cu cdmpulinvdrtitorde excitajie este: ,nun:iecven{a rotorici curentilor (2.e) fz = p(nt-nz) = psnt = Ift : : mLnrur:a cdmpuluiinv6rtitor de reaclieva fi fafd de rotorf2lp snt q - n2, gi fatd de sincrone, de excitalie gi de -rtrr:r ,?1+ (q - n2) = q.Cele doud cdmpuriinvArtitoare ezu::e. se compun intr-un cdmp rnagneticinvdrtitor rezultant.Faptul cd. la orice face ca maginasd aibd r.LLr:*Jare s, cdmpurilede excitaliegi de reac{iesunt sincrone, asincrond deoarece intre rotor gi mediunenul.Maginase numegte lr--: electromagnetic o alunecare s. nrtmri"rl magnetic invdrtitor rezultantexistdintotdeauna 2.7.REGIMURILE ENERGETICE ALE MA$INII ASINCRONE poatefuncliona in regimde motor,de generator saude frdnd. Vaginaasincronl 2.7.1. REGIMUL DE MOTOR a fost prezentatin paragraful anterior gi Regirnulde motor al maginii asincrone .urespunde s e (0,1).Regimulin cares:0, senumeqte regim situafiei in carealunecarea iar regimulin cares = I estenumit regim ,rrr=ers in gol ideal(l6rd pierderide energie), in carerotorulesteblocat. :[escurtcircuit sauregirnde pornire, 2.7.2. REGIMUL DE GENERATOR in regimde motor asincron, cuplatdla o refea funclioneazd cd magina Presupunem din exteriorrotorulmaginiiasincrone cd antrendm cu o fo :utere infinit5.Sdpresupunem n2>n1. Alunecarea s a rnaginii devinenegativd. n4.ind primard, la o turafiesuprasincrond fil-nz e n2 > nl < o, deoarec s= nl al maginii igi schirnbd sensulgi din in aceastd situafie,cuplul electrornagnetic Regimul energeticin care sllplu activ, cum era in regim de motor, devinerezistent. esterezistent se numegte regim negativi gi cuplul electromagnetic ;a-rina are alunecare

57

de generator asincron. in regim de generator,maginaabsoarbeputere actir,dpe la arbore de la motorul de antrenaregi o debiteazdpela bomele statoriceunei relele electrice. Puterea reactivd, necesardmagnetizdrii maginii in regim de generator.se absoarbe de Ia refeaua la care este cuplat6,conferind maginii caracterinductiv. Acesta constituie un serios dezavantaj al generatoruluiasincron (in comparafiecu cel sincron) gi anume acela de a consurnaputere reactivd din refea, adica de a scidea factorul de putere al relelei. Generatorul asincron se intdlnegte la microhidrocentrale{hrd lac de acumulare la care tura{ia turbinei variazd in limite mari, sau la centrale eoliene. in acestecazuri, sunt puternice pentru a produce energiareactir,dnecesard. necesarebaterii de condensatoare

2.7.3.REGIMUL DE FRANA poate ajungepomind. de exemplu,de la in regirn de frdn6, maginaasincrond regirnulde motor. Fie o maginl asincronf, funcliondnd in regim de motor,careridicd o greutate moment se mdregte G cu ajutorulunui scripete. La un dat,greutatea brusc,asfel cd motorul nu o rnai poateridica gi aceasta frdnat. incepesd coboare Maginaintrd in regirnde frdnd.cazin carealunecarea s devinesupraunitard s _nt-(-n2) =l +L>l n1 n1 in regim de frdnl rotorulserotegte in sensinverscdmpului inl'drtitor.alunecarea s estesupraunitard, Maginaabsoarbe energie mecanicd pe la iar cuplulM esteantagonist. arbore(provenitl din energia gravitalionald electrica pe la borne a greuta{ii G) gi energie (provenitl de la releauala careestecuplatdmagina G fiind frdnata), ambele - greutatea energii absorbitetransfonndndu-se in clldurd in circuitul rotoric al maginii.De aceea, practic,numai motorul cu rotorulbobinatpoatefuncJiona in regim de frdnd.deoarece in timpul frdndrii se cupleazd pe carese disipeazd in circuitul rotoric un reostat de frdnare cdldura rotoricd. in Fig. 2.12 se prezintd, sugestiv, regimurile de funclionare ale rnaginiiasincrone, in raportcu valoarea alunecdrii acesteia.

-ool+c0
defunclionare asincrone. Fig,2.l2. Regimurile alemaginii in orice regirn de funcfionare (motor, generatorsau frdnd), magina asincrond are factor de putere inductiv, deci ea absoarbeintotdeauna putere reactivd de la retea. 2.8. SCHEMA DIAGRAMA ECHIVALENTA, DE FAZORI ECUATIILE DE FUNCTIONARE $I

ALE MA$INII

ASINCRONE

Se r-or deduce ecua{iile de func(ionare ale maginii asincronepreculn gi schema ei echivalentd. folosind teoria transfonnatorului electric care a fost expusdin capitolul l. Ne vom referi la rnaginaasincrondcu rotorul bobinat.

2.8.T. ANALOGIA CU TRANSFORMATORULELECTzuC a. Sd considerdrn, pentruinceput,magina cu statorultrifazatcuplat la asincrond reteaua gi cu inligurarea (celetrei bomerotorice de alimentare rotoricb deschisl libere). Curenfiirotorici suntnuli, cuplulelectromagnetic nul. rotorulestedeci este de asemenea 58

'l
,re be un rla la rnt in repaus.InfEgurarea statorici va crea un cdmp.magnetic invdrtitor de excitalie care induce in rotort.e.m.de ntiScare, de aceeaqi frecvehld cu aceea a tensiuniide alimentare. Dacdse variazd,tensiunea de fazdstatoricd ut = UtJi sincot, atunciproportionalva variagi t.e.m.de fazdindusd valoarea in rotor, tensiuniirotoricedepinzdnd de raportulde transfonnare fr1 al motorului asincron(raportulnumerelorde spirepe fazd,, amplificatecu factoriide inftgurare), incdtputemscriein valori efective:

'

U zo =!, tr '
k7

ttk' ' '

w2ky,2

(2.l 0)

la io fel in

Relafia(2.10)esteanaloagd cu aceea a transformatorului electric. Agadar, motorul asincroncu rotorul deschispoate fi consideratun "transfonnator"cu urmltoarele precizdri: t.e.m. indusein "secundar"(rotor) au natura vnor tensiuni de miScarenu de n'ansformare existdun intrefiernet, cu consecinle 9i intre "primar"gi "secundar" negative asupra mdririi curentului de mersin gol al motoruluiasincron. b. Sdconsiderdm acuminfdgurarea rotoricdinchisa.in aceastisituafiein rotor vor Iua nagtere curenfide valoareefectiv[ 12 carevor da un cuplu electromagn eticM ce va pune rotorul in migcare,acestaalunecdndfafd de cdrnpul invdrtitor rezultant cu alunecarea s. T.e.m.indusdpe fazarotoricl va aveavaloareaefectivaproportionald cu alunecarea si 82, = s E2, E2s estevaloarea efectivi a t.e.m.rotoricede fazdindus6la alunecarea s a rotorului,iar E2 este valoarea efectivd a t.e.m.rotoricedefinitdla frecvenfa gi a relelei de alimentare, ca la transformator: fi

as rla me ele
E?, l in VA

D'

Se noteazd cu .R2rezistenla pe faza rotoricdgi cu Zo2 inductivitatea de dispersie rotoricd pe fazd.Curentul secundar sedetermind considerdnd rotorulun circuitR-I serie: I2= E2, R|+12nf2Lo2)2 In relatia(2.11),termenul 2nf1L62: atloz: x62 reprezintd reactanta de dispersie a rotorului,raportatd la frecventa statorului. Prin unnare,in sarcind, maginase comportd in functionare la fel ca in repaus, decica un "transformator", avdndinsdrezistenta totald R2lsin circuitulrotoric.Aceastd rezistentd semai poatescrieastfel: R'=Rr*l-t .Rz=R2+Rs (2.12) .s .s din carerezult6, cd sarcina maginiiprodusd de cuplulrezistent la ax gi de cuplul de frecdri poate fi echivalatdcu o "rezistenfdde sarcinS" R5 : R2(1 - s)/s. se precizeazd, cd, reactanfele pe fazastatoricd de dispersie gi rotoricd, Xor $i, respectiv, Xoz suntdefinitela frecvenfa a motorului. f1 areleleide alimentare 2.8.2. SCHEMELE ECHIVALENTE ALE MOTORULUI ASINCRON Scherna echivalentd a motoruluiasincron, dedusdconfonn interpret6riidate in paragraful anterior, este analoagdcu aceea a transformatorului gi se deseneazdin Fig.2.l3. Ca 9i la transformator, R* esterezistenla pierderilor echivalentd in fierul 59

h=4 fr*2 k*2Q,,r ' ' "12"'

(2.1r)

le i Ne

tla re). leci

raportat6la frecvenlall . de magnetizare a acesteia, statorical maginii gi Xu estereactanta Raportareamdrimilor rotorice la stator se face cu rela(iile de la transformatorin care w1ky11lw2kri2. seinlocuiegte cu raportul raportulnumerelorde spirew1/w2, atuncis: 1, rezistenfa de Se constatd c5, dac[ rotorul maginiiestecalat(blocat), cu aceea a unui coincide gi a motorului sarcind este nulS schema echivalentd in carerotorul este regimulrnotoruluiasincron, transformator De aceea, in scurtcircuit. al motorului. de scurtcircuit blocat,se mai nume$te regim

rr Rr llql

ixo2 n)t !

R1

iXol

iXo2

R;

a.

b.

F i g . 2 . 1 3 . S ch e m a e ch iva le n ti in T a m o to r u lu i asi ncron: a - fhrd evi denl i erearezi stenl eide "sarci nd";

rezistenfei de "sarcind" b - cu eviden{ierea

il
l fr

ii

tf rf 'I
I

echivalenta cu impedanle, Fig. 2.14. Schema

il
I

rf

Schemain T cu impedan{e a motoruluise indicdin Fig. 2.14 in cares-aufdcut jXr). notaJiile: Zt=Rt + jX ot, ZL = R2ls + jXoz, Z*= jR*X;11(R,,+ 2.8.3.ECUATIILE DE FLINCTIONAREIN REGIM PERMANENT Ecuatiile motorului in regirn pennanentse deduc din schernaechivalentd a prezentat5 acestuia teoremelor lui Kirchhoff.in cornplex: in Fig. 2.13,prin.aplicarea (Jr=Rtlt+jX-tIt-Et: O=424+iXozIz-Ez, s L1+!r=1ro_ !,,'l t, (2.13)

in care cu Ey gi y'2 s-au notat t.e.m. indusepe fazelestatorici gi rotoricS,avdnd expresiile: Et--Ez:jatyftruPP,fiind ' ,', J2 transfonnatorului. cu relafiile in concordanld

Precizdri privind raportareamlrimilor rotoricela stator pentrua secompara intre ele mdrirnile Ca gi in cazul transformatoarelor electrice, De obicei.seraporteaza electrice statoricegi rotorice,estenecesard opera{ia de raportare. mdrirnile rotorice la stator.Se noteazdcu r?1 gi ,rr2nulnarulde faze ale statoruluigi 60

l.

re le ui te

rotorului gi cu k*1, t*2 factorii de inftgurare ai celor doul inf6gurdri.Pentru ca rotorul real sd fie echivalent cu rotorul raportat, trebuie'indeplinite, ca gi la transformator, condifii: urmdtoarele sEfie egale: a. solenaliile I;=12'mz 'wztwz m1 wlk.l fie sd egale: in rotorulreal9i in cel raportat b. puterileactive (,\" \r; ) = m1w1k*11) = m2w2k*212

= R2 ' t + ' L I = RT WZ = R z= m2R2 t* i tRzI? - mt l? l - m2

\w2k,2 ) detimPsI fie egale: c. constantele xoz-Xoz R2 +

r2

.( 'J'*t\2 X^.=x^.,.R) =*^r.^t "' m2 "' R2 R2 \rzk*z ) : ml m2 : 3. Dacd maginaare rotorul bobinat, cu asincrone maginii in cazul : in care 22 reprezintd numdrulde bare rotorulin colivie,mt 3, mz: 22 Siw2 ks2: ll2, ale coliviei. 2.8.4.DIAGRAMA DE FAZORI A MOTORULUI ASINCRON pornindde la ecua{iilede se deseneazd de fazoria motoruluiasincron Diagrama cunoscute (2.13), considerdnd unndtoarelemdrimi: funcfionarein regim permanent de curentului mers in gol I. ti !u, .e, componentele alunecarea /2, rotoric curentul fazorulR;lils rRl,R;,Xo1,Xo2.Se construieqte motorului precumgi parametrii gi in fazorul -Ez=- E, prin se construiegte cu acesta, cuadraturd iXo2lz, determindndu-se fazoruluiR;!;/s. in cuadraturd cu fazorul unireavArfuluifazoruluiiX;2!; cu originea fazorul (D,tt,iar in fazd cu. -E, se -E, Si defazatin urmd fafd de el, se construiegte pe Ip se traseazd - E1. in fazircu !D^ se construiegte construiegte /p li Perpendicular /*, (2.13),la prima potrivit relalie cu fazorul -4r se rezultdndapoi fazorul{1. in fine, adaugdfazorii Rr| li jX"t|t; fazorul care inchide acest contur poligonal fiind fazorul primare tensiunii Ut. de fazori a motoruluiasincron, cifrele inscrise diag.rama in Fig. 2.15,se prezintd Din diagrama a diagramei. de fazorirezultdgi de contrucfie ordinea pe fazorsemnificdnd dintreteirsiunea mdrimi.in Fig. 2.15, s-anotatcu g1 defazajul dintrediferitele defazajele parcurge. in acest fel, poate gi o se determina aplicat5infbgurdriistatorice curentulcare grafic factorulde putereal motorului,la o anumitdsarcinddat[. 2.9. BTLANTUL DE PUTERI AL MOTORULUI ASINCRON

putere activi gi de la releauala care este conectat absoarbe Motorul asincron pierderilor din (materializate la acoperirea motor activl servegte puterereactivd. Puterea puteri mecanice la arborele unei maginii, iar sub formd de cdldurn)gi la asigurarea gi utile de dispersie. magnetice c6purilor la crearea serve$te puterea reactivd

6l

2.9.1. BILANTUL DE PUTERI ACTIVE Puterea pierdutdin "rezistenfa de sarcin6" R5estechiarputerea mecanicd totaldP1,a a motorului compusddin putereautild P2, fiimizatd de motor la arbore gi din pierderile mecanice de frecare gi ventila(ie P6, produse in motor,inc6tputemscrie:
, l -c l -c -.R212 =:--:' Pt, P14=P2+Prr=3.ss
a

,2

(2.r4)

undePJZ=3R212 P12fiind pierderile Jouledin infdgurarea rotoricd. P a motorului Definim puterea electromagneticd asincron,putereaactivdla nivelul intrefierului care trecedin stator in rotorprin cdmpelectromagnetic: P = MC\ (2.15) Cu ajutorulrelafiei(2.15) se definegte qi cuplul electromagnetic M al motorului (la nivelul electromagneticd intrefierului).Din puterea P care trecedin stator in rotor,o micdparteP;2 se pierde sub formd de pierderi Joule in infbgurarea mecanicd rotoricl gi restulesteputerea Py, astfel incdtputemscrierelafiile: (2.16)

Fig, 2.15. Diagrama de fazori a motoruluiasincron.

ii
ll

P=P12+Py=P12+P,r+P2

t; :l
rl

ii
if
'

de alimentare Pe de altd parte,puterea de motorde la refeaua este activdabsorbitd gi se impartein trei pdrfi: o micdpartePll se pierdesub forma de Pt: U1.I1cos<p1 "!3 gi pierderi Joule in infdgurarea statorici, o alt6 micI partePpgse pierdein fierul statoric, cea mai mare parte P se transmite prin intrefier rotorului sub formd de putere electromagneticd, inc6tavem: = Pn+ Pp,+ P = P11+ (2.17) Pp,+ P1 P1 2+P* +P2 Relalia (2.17) reprezintdecuafia de bilanf al puterilor active ale motorului puteri. a acestor asincron. In Fig. 2.16,se prezintd diagrama de bilanE careseproducin din Fig. 2.16suntacelea Pierderile in fier careaparin diagrama armdtura feromagneticA statoricd. Pierderile in miezul feromagnetic rotoric sunt deoarece depindde pitrarul frecvenfei neglijabilein raport cu cele din miezul statoric, nu poate nonnalda motoarelor rotoricede magnetizare, care la funclionarea frecvenfd valoarea depdgi de 2 ...3 Hz. maginii,in Pierderilemecanice de frecaregi ventilaliePp se producin lagdrele precumgi datoritd (in cazulmaginilor perii - inelecolectoare cu rotorulbobinat), sistemul ventilatorului, aeruluide r6cire. circulafia careasigurd de bazd doudrela\ii energetice Conformrelafiilor(2.Ia) gi (2.16),putemdeduce alemotorului asincron:
p = p L Z + t-" . p l Z = 2 ,
l- c P

P IZ= sP , P M = (l -s)P

(2.18)

62

TT

P r= 3 U rl rc o s Q r
----+

Ie

Pp": 3R*fi Prr= 3R[i2

Prr: 3 RrIr2

ui r
, qi ul rc le a

este mai mare, cu atdt rotorul se incdlzegtemai rnotorului asincron.Cu cdt alunecarea putemic. semai poatepunesubforma: a motoruluiasincron, Puterea mecanicd

iHffT'ffi:."*'ffiffi;r" "u Aeadar, urun".area sa 0,",0".,1*,i

= =(t-s =rn, Py )Me, [t-%3)rn,
(2.1e)

2.9.2.BILANTLIL DE PUTERI REACTIVE Putereareactivd absorbitl de motorul asincron de la relea este datd de rela{ia: a Qt=3U{tsinq . Bilanful puterilor reactivese obline pe baza schemeiechivalente motorului, rezultdnd ecuafia:

br

g=3x oJ?$ x ut2u+3 x'o 2I] =e o.l.e u+eo2

D
te le li
IE

D
d

producerii cdmpului magnetic de unde: po1 $i Q"z sunt puterile reactivenecesare rotorice,iar Qp esteputerea respectiv dispersie al inftgurdriistatorice, reactivd'necesard credrii cdmpuluimagneticutil, deci a c6mpuluiinvdrtitor care produce fluxul util al rnaginii.Puterile 9"r li Q62 s\nt variabile cu sarcina motorului gi pentru sarcina 10 - 15 % din valoarealuiQ1, in timp ce QF, careasigur[ starea nominald, nu depdgesc de magnetizarea circuitului magnetic, este practic constantd de la gol la sarcind pu{in de la gol la sarcind puteriireactive nominald. Deci, valoarea nominali. Ql variazd De aceea,aceasti putere poate fi compensatilocal cu condensatoare pentru a nu mai incdrcareteauaelectric[ cu curent reactiv, curent care se manifestdprin cdderi de gi pierderiJoulesuplimentare. tensiune 2.10.CUPLUL ELECTROMAGNETIC AL MA$INrr ASINCRONE al maginiiasincrone de funclionare Regimulpermanent se definegte ca fiind acel regim in care mdrirnile caracteristice sunt constantein timp (turalia, cuplul, puterile active,reactive,aparente) sau variazdperiodic (curenfi, tensiuni,puteri instantanee). in cupluluielectromagnetic paragraf expresia acest seva determina in regimpennanent. 2.IO.I. EXPRESIA CUPLULUI ELECTROMAGNETIC poatefi exprimat al maginiiasincrone Cuplulelectromagnetic in funcliede puterea electromagneticd P: ^,P -PJ2 -3R2i] Q1 sOl sQr (2,20)

h
Dt

n
te

I
tn

63

puterii nominalePn, Sepoate determinacuplul In regim de motor, corespunzdtor

p

Mn=*INml, nominal cu relafia evidentd: '27tnn

(PrrinllltJ si n, in [rotlsec]).

nominalS astfel: in func[iede alunecarea Turafianominald secalculeazd,

fr,r = frl (1 - sr)

(2.21)

puteriinominale Pn a acestuia. snfiind alunecarea nominali a motorului,corespunzltoare 2.10.2. CARACTERISTICA M=f(s) A MA$INII ASINCRONE reprezintd dependenla dintrecuplul Caracteristica M: f(s) a unui motor asincron, gi pentru const. const. Cuplul se exprimi Ut: Uln: electromagnetic alunecare, /: Ai din schema echivalentd a motoruluidin cu relafia(2.20),in carecurentul/, se determind cu reguladivizoruluide curent: Fig. 2.14gi areexpresia obfinutd zU =!z=-r, # : 2Z; *r=#b "t-

Q22

t* z't complexd, definitd de de fazd a motorului,c esteo constantd in care!11este tensiunea rela[ia: =1qXo1-, "=l*21 zm xp I

(2.23)

f I
I
I

(1,02 ... 1,08),in funcfie cu un numdrreal din intervalul constantd caresepoateaproxima ale lui c corespund motoarelor de de putereanominalda motorului.Valorile superioare de puterimari. puterimici, in lirnp ce valorileinferioare, corespund motoarelor complex lj din relalia (2.22), se introducein Se determind modulul curentulu,i seobfineexpresia: calculelor, relalia(2.20) Si,dupi efectuarea (2.24) cR.2 ; (R1 +::z) -a (X ..1+cX -) .t ".2)c: Adesea, in relalia(2.24),se considerd cuplulde pornireMp al rnotorului. L Pentru s : 1, se poatedetennina

cu pdtratul tensiunii de fazd Utr. Daca se reprezintd Cuplul M estepropor,tional ="f@ graficfuncliaM datdderela{ia(2.24),seoblinegraficuldin Fig. 2.17. cupluluimaximMs, sEdeduce rezolvdnd Alunecarea criticd sm,corespunzdtoare ecuafiadMl0s: 0, carearesolufia: cRz

uf^i* 1x",,iii;,)i

(2.2s)

sm > 0 gi pentruregimul de generator Pentruo regimul de motor se considerd se < alunecdri, corespunzdtoare celor doud se obfin considerd din sm 0. Cuplurilemaxime, pe rdnd +.tm, respectiv relalia(2.24),in careseintroduc -sp. 64

tL-

M ^^* I,00

l) ia.

0,75 0,50 0,25 0,00 0,0

R o2> R pt

0,5

1,0

L I

L22)

M : f(s) F ig. 2.17. Cancteristica a motoruluiasincron.

Fig. 2.18. Familiade caracteristici M : f(s) a motoruluiasincron.

heae
2.23)
Elclie br de Fe in I t 2.24)
I I

regimuluide motor $i Mm2, pentru5m) 0, corespunzator CeledoudmaximeMrn1, ( generator, au expresiile: de regimului pentruSm 0,.corespunzdtor

(2.26)

valoare absolutdmai mare ca generator--are Cuplul maxim M^2, la funclionarea in motor. ipoteza neglijdrii rezistentei ca la funcfionarea Ms; maxim decdt cuplul urmdtoarele relafii (2.26), deduc de proporlionalitate: se Rr, din relafiile(2.25)Si statorice

=co,il'*, Mm=cottst (+)' sn,

(2.27)

fmina

proporfionaldcu rezistenla R'2,in timp ce critic[s6 St din care rezultdcI alunecarea concluzii,familia de de R'2.Av6ndin vedereaceste cuplulrnaxim M6 esteindependent R'2 rezistenlei aratdca in Fig. 2.18.Cu ale pentru valori diferite M:f(s) caracteristici de pornireal motorului. reostatului Rpt ti RpZs-aunotatdou6valori alerezistenlei Mp < Mn; mdtirealui Mo se face prin Motoarelecu rotorul bobinatau, in general, rotoricd. Motoarele cu rotorul unui reostatde pornirein seriecu infbgurarea introducerea Mp2 M1' in colivieau intotdeauna 2.10.3.FORMULA LUI KLOSS

",zintd Itvdnd

?.25) [or se
lin din

nu se cunosc Sunt cazuri cdnd folosirea telaliei (2-24) este inoperantd,deoarece motorului. Se cunoagtein schimb, capacitateade valorile rezistenlelor9i reactanfelor a maginii,definitdde relafia: suprasarcind
,- -M _fr_ o,l "r,_

(2.28)

65

Capacitatea de suprasarcind arevalori uzuale, in cazulrnotoarelor de uz general in (2 ... 3).Motoarele intervalul pot aveaaceasti de macara capacitate mai mare,ajungdnd pdndla valoarea 4. Fonnulalui Kloss esteo relalieechivalentd cu (2.24)carefine seama gi de expresiile(2.25) Si (2.26).Aceastd fonnulSse obfine fdcdndraportuldintre cuplul electromagnetic M, dat de (2.2$ gi cuplul maxim in regirnde motor M,n1.Astfel, dupd cdteva calculealgebrice, relafia(formulalui Kloss): segase$te ^R,
cRr

(2.2e)

Relafia(2.29)sepoatesimplificadacdsecomnsideri cd 2,s* << I gi seobline: M2 (2.30) s s. M-,

Jn 's

La maginilede puteremicd gi foartemicd, expresia (2.30) da erori prearnari gi se recomandd rela{ia mai exacti (2.29). Relafiile (2.29) si (2.30) in care nu mai apar rezistenfele gi nici tensiunea saureactanlele U1,suntadesea folositein calculele practice. 2.T1CARACTERISTICILE MOTORULUI ASINCRON Principalele caracteristici de funclionare ale motoruluiasincron sunt:caracteristica mecanicd, gi caracteristica caracteristica randamentului factoruluide putere. 2.rr.r.cARACTEzuSTrCA MECANTCA$t STABTLTTATEA STATTCA Caracteristica mecanicf, a motoruluiasincron, ca de altfel a oricdruimotor electric, reprezintd dependen{a dintreturafian gi cuplul la arbore M2,in ipotezain caretensiunea de alirnentare gi pararnetrii esteconstantd motoruluisuntconstanti. dependenga scrisdsub :J(M), forma rz sau sub forma echivalentl M2=f-'(n). Dacd se neglijeazd pierderile mecanice de frecaregi ventilalieP6, atuncicaracteristica mecanicd poatefi consideratd expresia n:J(M, in careM este cuplulelectromagnetic al motorului. caracteristica mecanicd a motoruluise deduce din relagia M : flt).1indnd seama de legatura dintreturaliegi alunecare: n: nl(l - s). Graficulcaracteristicii rnecanice se prezintd in Fig. 2.19.a. Caracteristica mecanicda motorului se pune gi sub forma M=-f -t(r). fomd desenati in Fig. 2.19.b.Se deduce faptul ca tura{iar a rnotorului variazdpu{in cu cuplul de sarcind. Motorul asincron are deci o caracteristicd tnecanicd durd ca gi motorul de c.c. cu excitaliederiva[ie gi se poateutiliza in actiondrile electrice de tura!ierelativconstantd. Condilia de stabilitatestaticd a motorului asincronse studiazdpornind de la ecuatia dinamica de migcare a rotoruluiin regimtranzitoriu:

znt ff=uffi-M,(n)

(2.31)

in care M(n) estecuplul electromagnetic al motorului,iar Mr(n) estecuplul rezistent al maginiiantrenate de motor.Presupunem cd turafian areo perturbalie micdAn, astfelinc6t ecualia dinamica de migcare sescrie: (n + ttt1 znl | @+ tn)= M (n+ Nt)- t+,1,
dt

66

'T

M^ i nn M p Mn
a. mecanici a motoruluiasincron: Fig. 2. 19. Caracteristica

Mm

a- subforman=f(M); b- subformaM:f-le. Se dezvoltdin serie Taylor funcfiile din membrul doi al relafiei anterioare, stabilitatea neglijdndtermeniide ordinul 2 gi mai mari (se studiazd staticdin care s-a micf,,deciLn2 = 0), oblindndu-se: presupus cd Nt areo valoare

r,,r*9 4ll ,rldn *d(^n)f=l

Ld t d t JL I

a t) L

.dM,1 ,"(n\*Ln
r t ar l

dinamicd de migcare scrisd din relafiade mai susecualia in punctuln: Sescade 0n ) 2nl\0n 0n ) \dn staticstabilddacdla t -+ @, An -+ 0. Acest se considerf, sistemului Func(ionarea condi{iade stabilitatestaticda lucru esteposibil numai dacl cr ( 0, din carese deduce fonna: sistemului avdnd dM _dMr <0 (2.32) Ax Ax a motoruluiin doudcazuriparticulare. de stabilitatea staticd condi{ia Sdaplicdm in prirnul caz,motorul asincron antreneazi un generator de c.c. cu excitatieindependentd, de sarcind. In Fig. 2.20.a, seprezinti caracteristica pe o rezistenfd funcliondnd mecanicd mecanicd a generatorului M: f(n) gi caracteristica de c.c.Mr = g(n), a motorului asincron notatecu I gi 2. Punctele de intersecfie aceasta din urm[ in doul variante, A gi B, dintre unorregimuristalionare de funcfionare gi suntpuncte corespund celedoudcaracteristici, static stabile, deoarececondifia (2.32) este indeplinitd pentru ambele cazur| Se motor asincron generator precizeazd sistemului faptul cd funclionarea de c.c. in punctul absorbit curentul de motorulasincron de la refeaestemult mai deoarece B, nu sepreferd in punctulA motorulabsoarbe in schimb, nominal. un curentin jirrul rnare dec-6t curentul valoriinominale. dt Al doilea caz de studiu al stabilitdfiistaticese referd la un motor asincroncu o instala{ie de ridicat,cu caracteristica M: f(n), careantreneazd caracteristica mecanicd posibile de funcfionaresunt C gi D. mecanicd Mr : E(n), ca in Fig. 2.20.b.Punctele punctulC estestaticstabilpentrucd verificdrela{ia(2.32),iar punctulD Dintre acestea, nu o verificd. esteinstabildeoarece a motoruluiasincron depindede caracteristica staticd stabilitatea Agadar, rnaqinii de motorulasincron. de lucru,antrenate 67

ti,n= a K.eo!, s.=JtU_9y- \ z u d ( L n )= ( a , _ u rr)o r, cu so l u a

M = f(n)

Fig.2.20. Asupra stabilitetiistaticea motoruluiasincron: a - motorul antreneazd de c.c.; b - motorulantreneazd de ridicat. un generator o instalafie

2.II.2. CARACTERISTICA FACTORULUI DE PUTERE factorului de putere este dependenfa dintre factorul de putere al Caracteristica motorului $i puterealui utild P2, definitd, de relalia cosql : f(P), in cazul in care tensiunea de alimentare a lnotorului gi frecvenfa acesteia rdmdnconstante. Factorulde putere al motoruluiasincron cu relafia: secalculeazd

.ore,=1fi;,

U, si 1,sunt valori delinie

(2.33)

Motorul asincronabsoarbe intotdeauna de la re{eaua de alimentareun curent defazatin unna tensiuniide alimentare. Explicafiafrzicda acestuifenomenconstdin necesitatea permanentd de a absorbi a motoruluiasincron o puterereactivA de la re{ea, in scopul rnagnetizarii circuituluisdumagnetic. La funcfionarea in gol a motorului asincron, factorul de putereestemic, fiind situatin gama(0,1 ... 0,2). Pe mdsurd ce sarcina de la axul motoruluicre$te, factorulde puterecregtegi el, ajungdndla putereanominaldsd se situezein gama (0.8... 0,92). Factorul de puterescdzut la sarcinireduse constituie al motoruluiasincron. un dezavantaj In Fig. 2.21,sereprezintd caracteristica factorului asincron. de putere a motorului puterii reactive se face utilizdnd baterii de condensatoare Compensarea sau compensatoare pentrufiecare motorin partesaupentrugrupede rhotoare. sincrone, 2.11.3. CARACTERI STICA RANDAMENTULUI. Caracteristica randamentului este dependenfa dintre randamentul rnotorului gi puterea lui utild P2, definitd de relafian: f(P), in cazulin caretensiunea de alimentare a motorului gi frecvenfaacesteia, rdmdn constante. Randamentul motorului asincronse definegte cu rela{ia: suma tuturorpierderilor (2.34) ry=!, ' PI+LP' undeXP reprezintd Pierderile de putere activdcareseproducin motorulasincron sunt:pierderile Joule in inlEgurlri Pt : Plt + PJ2, pierderilein miezul feromagnetic al statoruluiPr" $i pierderile gi ventila{ie de frecare P*. pierderi, in afardde aceste semai producpierderi suplirnentare Pr, caresecompun din pierderi'suplimentare in infbgurdrigi pierderi suplimentare in miez. Pierderile suplimentare din infbguriri se datorescarmonicilorsuperioare din curba curentului statoric pelicular careareloc datoritA varifieiin tirnpa acestui curent. Aiefectului 68

gi a factoruluide putere. randamentului Fig.2,2l. Caracteristica

de pulsaliacdmpuluimagneticdin din miez suntproduse Pierderile suplimentare dinlilor statoricigi rotorici ai maginii.Prin urmare, surta intrefier, datoratdprezenfei pierderilor din motorestedatdde relalia: Pprr P,,, +P, P12+ ZP= P11+ Pr, reprezintdcirca0,5Yo in vigoare,pierderilesuplimentare Conform standardelor de alimentare. de motorde Ia releaua din puterea P1 absorbitd Randamentulvariazd in funcfie de puterea utild Pz cedatdla arbore instala{iei antrenate. De abicei, randamentulatinge valoarea maximl pentru o putere utild nominalal motoarelor Randamentul (0,5 ... 0,7)Pv1. asincrone cu intervalului aparlindnd putereasub I kW estemai mic de 0,75. Pentruputeri cuprinseintre (10 ... 100) kW, (0,85... 0,92),iar pentruputeripeste500 kW, intervalului randamentul nominalaparfine caracteristica 0,93.In Fig.2.2l seprezintd randamentului randamentul nominaldep5gegte unui motor asincrontrifazat. 2.T2.TIPURI DE COLIVII ALE MOTORULUI ASINCRON TRIFAZAT CU ROTORUL iN SCURTCIRCUIT in doud variante constructive: Rotoarelemotoarelorasincronese construiesc Cele mai folosite variante de rotoarebobinategi rotoarein colivie (in scurtcircuit). realizare a colivieirotoricesunt:coliviacu bareinalte9i dublacolivie. ALE MOTORULUI CU ROTORULiN COLIVIE 2.T2.T.PARTICULARITATI Rotorul motorului in colivie este prevdzut cu 22 crestdturi rotorice in care se in colivie este o inflgurare polifazatd(Zz - fazatd), avdnd g5se$te colivia. infbgurarea sunt decalate spalialcu unghiul numdrulde fazem2: 22. Douf,fazerotoricesuccesive a-- 2np/22 cu unghiulelectric geometric 2nlZ2,respectiv Curenfii din bare gi cei din inele sunt defazalicu unghiul o, agacum rezultd din curenfisunturmitoarele: dintreacegti Fig.2.22.Rela{iile

I rr+!-z;!-zt= Ilt+!-l; .--; I b=21i'sin @ I-y2=

Z,I

(2.3s)

din bare9i cu { modululcurenlilordin inele. curenfilor Notdmcu 16rnodulul 69

Ib
f 'l

b.

c.

Fig.2.22. Coliviarotoricd:a - schilacoliviei; b - curen{iidin bare;c - curenfiidin inele.

Dacd se considera curentuldin bard16,ca fiind curentde fazd(16: 12),atuncise pot detennina pe fazd,R2 gi X62ai motorului,din condilia parametriirotorici echivalen{i, ca pierderileactive gi reactiveale fazei rotoriceechivalente, sd fie egale.respectiv, cu pierderileactive gi reactivedin bard gi din cele doudsectoare de inel aferente. Se deduc deci,urmdtoarele relafii energetice:

= R6I2u +2RiI/ RyIS ; x ozl?= x il? +2xiI?

in care: Rb,Xb; R;, X1 suntparametriibareigi segmentului de inel. inlocuindpe 12cu 16 gdsimrela!iile: Xi pr=4oa-- ii(2.36) : X^.t=Xrr " nL 2rin2 TP 2rin2 22 22 Pentru raportarea relaliile din paragraful rndrimilorrotoricela statorse folosesc 2.8.3,in care se considerd i nx2=22 si w2k*2=712. Teoriamotorului asincron cu rotorul bobinbtrlmdne decivalabildgi pentrumotorulasincron cu rotorulin colivie. 2.I2.2.MOTORUL CU BARE INETTE Motpgul cu bare inalte are colivia rotoricd alcdtuitd din bare de secliune dreptunghiulira-curaportul dintre indl{ime gi ldlime cuprinsin inten'alul (7... l5). gi esteparcursd Dacd o bard conductoare intr-o crestdturd estea$ezatd. feromagnetica de curentcontinuu,atuncidensitatea pe toatasecfiunea de curent-Iprin bardesteconstanta barei avdndvaloarea J6. Dacd,in schimb,baraesteparcurslde curentaltemativ, atunci densitatea pe qi de curent,./nu mai esteconstantd secliunea ca in Fig. 2.23.a. barei variazd Densitatea de curentestemai mare(esterefulatd) in imediata a intrefieruluiqi apropiere mai micd labaza crestdturii. Acestefectde refularea curentului spreintrefierestenumit gi efectField. Neuniformitateadensitdfiide curentpe indlfimeacrestlturii duce la majorarea rezistenlei barei din crestdturd. La pornirea motorului,frecvenla rotoricdf2: .fi =fi este mare, deci curentul rotoric circuld neuniformpe secfiunea barei gi bara are rezisten{a mure. in func{ionarenormald, iar densitatea de curent./ esteconstantd, deci .fz = 0, rezistenta barei scade. Agadar,motorul cu bareinalte are,la pornire,rezistenfa rotoricd majoratdde (J,5 ... 2) ori gi fenomenele se petrecca gi cdndin circuitulrotoricar exista un reostatde pornire, cu cele doui avantale: mdrireacuplului de pomire 9i scdderea curentuluide pornire.Motorul cu bareinaltese construiegte uzualpentruputerimijlocii. El arela pornire I, e(4,5...6)1, si M, e(7,2...1,8) M,.

70

o 'o s a 'oc

cu rotorulin colivie: Fig.2.23. Motoareasincrone a - motor cu bareinalte (secliuneprin bard); transversald). b - motorcu dubldcolivie (sectiune

2.I2.3.MOTORULCU DUBLA COLIVIE Influenfa refuldrii curentului din bara rotoricd asupra caracteristicilorde la motorul cu dubl6 colivie care are func(ionare ale motoruluieste gi mai pronunfatd motorul pornire decdt cu bare inalte. Rotorul motorului are caracteristici mai bune de de secfiune micd gi rezistivitate doui colivii: o coliViesuperioard, mare,deci de rezistentd de secfiune mare,numitdSi coliviedepornire gi o colivie inferioard mare gi rezistivitate gi colivie de lucru. numitd rnic5,decide rezistenfd micd, printr-odubldcolivie. Rezistenla transversalf, in Fig. 2.23.b, seprezintdo secfiune coliviei inferioareR2;. in schimb, coliviei superioare R25estemai maredecdtrezistenfa reactanta X625estemai micl dec6treactanfa coliviei inferioare coliviei superioare Xo2;, superioare <po, coliviei este rnai deoarece al mic dec6t fluxul de fluxul de dispersie <p6i. dispersie al colivieiinferioare La pornire, frecvenfaf2 a curenlilor rotorici este mare, deci conteazd mult coliviei superioare estemicd, aproape reactan{ele coliviilor, gi cum reactanfa tot curentul In funcfionare normald,frecvenlaf2a curenlilor rotoricva circulaprin colivia superioard. deci repartiliacurenfilorrotorici pe cele sunt neglijabile, rotorici estemici, reactanfele celordou[ colivii gi curentulva circula,mai alesprin doudcolivii o vor facerezistenfele mici. Agadar, la motorulcu dubldcolivie, rezistenla colivia inferioard carearerezistenfd normalSea scadefoarte rnult. Este ca gi rotoricdla pomire estemare gi in funcfionare de pomireintrodus in rotor. un reostat cdnd,la pomire,motorular avea 2.I3. iNCERCARILE MOTORULUI ASINCRON in sarcindestegreu de efectuatdatoritd de mareputere,incercarea Pentrumotoarele la aceste motoareestede preferatefectuarea De aceea, consumului ridicat de energie. a de mersin gol gi ceain scurtcircuit, incercarea doudincercdri cu ajutorul limita gi anume: de funcfionarein sarcinl ale motorului. caracteristicile cdrora se pot predetermina sedetermind conformSTAS 7246/l ... 10. Incerclrilede laborator ale motoruluiasincron 2.I3.I.INCENCANPA DE FLINCTIONAREiN GOL in gol a motorului,cuplul rezistentde la arborelemotorului este La func[ionarea caracteristicilor experimentale ale motorului nul. Schema electrici pentrudeterminarea 7l

r",.-J

.t-!r

asincron, la funclionarea in gol, esteprezentatd in Fig. 2.24.in figurd,cu RT s-anotatun regulatorde tensiunealternativl (autotransformator), iar cu MA motorul de incercat. incercareain gol se efectueazd la tensiunea nominalda motorului. Se regleazdcu ajutorul regulatoruluiRT, tensiunea aplicatl motoruluila valoarenominaldUrc: Uh, gi putereatrifazatdPrc. momentin care se mai mdsoard curentul.f1g

Fig.2.24. Schemide montaipentruincercarea asincron trifazat. in gol a motorului

Cu ajutorul celor trei date mdsuratemai sus se calculeazdurmdtoarelemlrimi caracteristice ale motorului: c factorul deputere la mersul in gol cos<p1g, cu relalia: "r",p,
I

o=

j5

"l3urcIrc

e ( 0,1...0,15 ) ; (l rc,/10 = valori de linie

o curentul.demers * fo, roOorr::t ilsfyol, ?nprocente i1s[%]= :-!:!-'100e (25"'60) %

tn

Se constatd c5, spre deosebire de transformator,curentul de mers in gol al motorului estemult mai maredatoritdexistenfei intrefieruluidintre statorgi rotor. sumapierderilor mecanice cu relafia: Si infier sedetermind P^+Pp"=P1o-3RtI?oI pe faz6,iar /169este de mersin gol pe fazd. in care:Rl esterezistenfa curentul statoricd o Parametrii Ry'SiXpdin ramura de magnetizare : a schemeiechivalente , _ 0,95'Urc.f _095'Urcy "tr^'w- Irc-fcostp16' lrc7 sirtqrc pentrua compensa caderile Factorulnumeric0,95din relaliilede mai sus apare de pe impedanfa primarl a statorului maginii. tensiune 2.13.2. iNCpRCanpA DE FTTNCTTONARE iN SCURTCIRCUIT

Regimul de funclionare in scurtcircuit esteregimullimiti la carerotorulmotorului estecalat (s : l). Determindrile din Fig. 2.24, caldnd experimentale se fac tot cu schema rotorul motofului. Se regleazdcu ajutorul regulatorului RT tensiunea de alimentare a citindu-se motoruluipdnd cdnd curen(iiabsorbilide motor iau valorilenominale, in acel

72

---Y-,7
momentvalorile Uln /tt = Iln, Ptk Cu ajutorul celor trei mdrimi mdsurate la incercarea de scurtcircuit, se determind alte elemente caracteristice ale motoruluiasincron: . lensiuneanominaldde scurtcircwTin procente: 1,, o curentuldepornire raportat la curentul nominal:

= y+.1oo ur[%] e (l5...25)% U

\'rr = Ih I+= + 9 e g -.1 ) upfo/o1

o pierderile nominaletn tnJdsurdriP:;1.,la temperatura standard 0n: PJ, = Plk .
A t- ) ? \

ffi

cupru ,"onductoaredin

0 fiind temperatura mediea inftgurdrilormotoruluiin momentul mdsurdrii lui p1p. o parametrii schemeiechivalente in T: R1 : Rl + R'Z li XoL : X61 + 1'2:

n1, = fl;

triv

xak =

2.14.MOTORUL ASINCRON MONOFAZAT Motorul asincronmonofazatesteun motor cu inftgurareastatoricdmonofazatdgi inftgurarearotoricd in colivie. infdgurarea statoricdcreeazd,in intrefierul maginii un c6mp magnetic pulsatoriu, care se descompunein doul cdmpuri magnetice invdrtitoari circulare, unul directgi altul invers,dupdrela{ia: b( a, t ) = B rrcos ttrt cospc.=! ro,{ t t - nu ) + !u( at + pa ) "os

(2.37)

Deci, motorul asincronmonofazateste echivalentcu doud motoare asincrone trifazate,identice, ale cdror infbgurdristatoriceproduc cdmpuri invdrtitoareidentice,dar de sensuriopusegi ale cdror rotoaresunt solidare pe acelagiax. Rotorul motoruluiare. fafd de cdmpul magneticinvdrtitor direct, alunecarea: so=!L-2-, nl ca la orice maginl asincrondtrifazatl obignuitdgi, fafd de cdmpul magnetic invdrtitor invers,alunecarea:
s . - f lt + t ?2 n1 = 2_\ - nz n1 =2 _ s

Cuplul dftectM6 produsde cdmpulmagnetic inv6rtitordirectse deduce cu relalia (2.24), iar cel invers M; cu aceeaqi relaliein care se inlocuiegtes cu 2 - s. Aceste cupluri se reprezintdgrafic in Fig. 2.25. Cuplul rezultantM al maginii monofazateeste Md - Mi, fiind reprezentat grafic in Fig. 2.25. Seconstatl cd maginaasincrona monofazati nu are cuplu de pomire (M = O,la s = l). Dacd Ia pornire se d6 un impuls mecanic rotorului, intr-un sens sau altul, motorul pornegtein acel sens, dacd Mimpuls> M, prinzdndu-se in puncteleA sauB (Fig. 2.25).Pentrua obline un cuplu nenul la pomire.
t)

motoruluii se adaugd o infEgurare statoricd suplimentard, decalatd spalialla 90oelectrice fafd de infbgurarea principald, numitdfazd auxiliard, care ocupd numai o treime din crestdturilestatorice. Ambele infhgurdri se conecteazd la aceeagirefea alternativa tnonofazatd, inftgurareaprincipald legdndu-se direct, iar fazaauxiliarl inseriatdcu un condensator de defazareC ca in Fig.2.26. in acestfel, cele doudinfEgurdri ale rnaginii,fiind decalate spafialla 90o electrice gi fiind parcurse de curenliilp $i I.a,defaza\i in timp la aproape 90oelectrice, dau nagtere unui cdmp magnetic invdrtitor care nu este circular, ci eliptic, deoarece cele doud infrgurdri monofazate nu sunt identice. Acest cdmp invdrtitor eliptic iare are amplitudinea variabilape o rotafiecompletdasigurd totugiun cuplu de porniresuficient. Dupd ce motorul a ajuns la turafiade regim, faza auxiliardse intrerupe, de exemplu,cu ajutorul unui contact centrifugal.Motorul asincronmonofazatse construiegte pentru puterimici gi estefolosit la antrenarea maginilorde sp[lat rufe, la ac{ionarea pompelor, a gi a unor instalafiielectrocasnice. ventilatoarelor
M, Md,Mi
fazd pnnc l pa

M
0 2

U2

:!,
I

fazA auxiliarl

Tl',

l! 1 !

Fie. 2.25. Curbele cupluriIor masini i monofazate.

Fig. 2. 26, MaSina asincrondmonofazatd cu fazd auxiliara.

2.15.ACTTONARI CU MOTOARE ASINCRONE 2.I5.I. PORNIREA MOTOARELOR ASINCRONE Pomirea motoarelorasincronese face in funcfie de tipul motorului (cu rotor bobinatsauin colivie),de cuplul gi curentulde porniregi de tensiunea relelei. a. Pornirea directi Pomireadirectdconducela cele mai simplegi sigurescheme. Pomireadirectdse aplicdin exclusivitate la motoarelecu rotorul in colivie. Puterea nominal5a celui mai rnare motor asincron pornit direct nu trebuie sd dep5geascd 20 % din puterea transformatorului carealimenteazd reteaua. in cazul pornirii directe,curentulde pornire al motorului ia valoriin gama I, e (4... 8)1n. in Fig. 2.27 esteredatd schemaelectricl de principiu pentru pornireadirectd (in ambelesensuri) reversibild a unui motor asincrontrifazat.Schema de fo4d cuprinde: sigurantele e1, comutatorul generalK, contactoarele C1 (pomire dreapta), C2 @ornire stdnga),releele maximale de curent e2 (numai la puteri mari), releeletermice de suprasarcind e3, motorul M. Schemade comandd cuprindesiguranfele e4, linia (3), de

74

prin turatia ry. ln acestcaz, turalia n2 a rotorului devine mai mare decdt cea de de sbmn. schimbd sincronism, iar cuplulelectromagnetic

Fig.2.30, Referitoare Ia frAnarea suorasincroni.

Fig. 2.31. Frdnarea contracurent a motoruluiasincron.

Magina debiteazdenergie electrici in refea, energie preluata de la energia (de fapt o limitare avitezei). a acestuia producdnd o frAnare gravitalionald a trenului, b. FrAnareacontracurentsau prin conexiuniinverse cu sau prin conexiuniinversese aplicdnumai rnotoarelor contracurent Frdnarea a doud faze ale este foarte eficientdgi constdin inversarea rotorul bobinat.Frdnarea in circuitulrotoric a unui reostattrifazatde frAnare Rp, motoruluiodatdcu introducerea lnotor. Pentru evitarea de pornire a aceluiagi de valoaremai mare decdta reostatului deconectarea maginii,cdnd reversdrii se poatefolosi un aparatde controlcareprovoacd viteza sa de rotafie se apropiede zero. In acest scop, se pot folosi intrerupdtoare Explicarea fenomenelor care se produc la frdnarea centrifugale sau relee de frecvenfd. mecanice din Fig. 2.31. in regirnul caracteristicile poate folosind face contracurent se punctul funcfionare de esteA pe caracteristica rotalie, inilial de motorcu sensinaintede (Rn:0).Aceeagi caracteristicd (l) figura mecanicd, in cu insd rnecanicd notatd naturald, sub forma curbei (2). Daca se cu reostatul de frdnareintrodus(Rp + 0), se deseneazd ale motorului,curba (2) devine in Fig. 2.31, inverseazf, apoi doud faze de alimentare II in caremagina sare brusc din A in B, in cadranul (3), punctul de funclionare curba iar frdneazf,, cuplul electromagnetic Instalalia se de frdna. funclioneazf, fiind in regim ajungein C, dupdcare, treptatgi punctulde funcfionare antagonist, turaliase micgoreazd dacdmotorul nu s-ar decuplade la refea.maginaar pomi in sensinvers,avdnd loc o in D. punctulde funcfionare ajungdnd reversare a acesteia, c. Frinarea dinamica (nerecuperativl) infbgurarea se face deconectdnd trifazatda dinamicd(nerecuperativd) Frdnarea gi alimentdnd-o la o sursdde c.c. de alimentare de la refeaua statorului maginiiasincrone produce la periferiainterioard a statorului parcurgdnd fazelestatorice, Curentulcontinuu, rotorului in acestcAmprdatoritd in tirnp. Prin rnigcarea un cdmpmagneticfix, constant rotoricda maginii,t.e.m. se induc in infrgurarea in migcare, energieicineticea maselor care dau na$tere la curen{ielectricigi care produc o anumitf,cantitatede cdldurdin de cdldurdse degajdpe seamaenergieicineticea cantitate Aceastd aceast5 inlEgurare. rotorului. producdnd astfelfrAnarea in tnigcare, rnaselor rotorice 77

2.15.3. REGLAREA TURATIEI

MOTOARELOR

ASINCRONE

Avdnd in vedere expresiaanaliticd a tura{iei motorului asincron trifazat

n=nr(l-s )= 4 1 t -s ), p

(2 . 3 8 )

frecvenlei de alimentarefl, rezultdcd aceastd turaliepoatefi modificatdprin rnodificarea alunecdrii s. prin modificarea de perechide poli p sauprin modificarea numdrului a. Modificarea numirului de perechi de poli Modificareanumdruluide perechi de poli p conducela o rnodificarediscretda vitezei de rotalie a motorului qi se face, fie prin modificdride conexiuniale infEgurdrii statorice,fie prin echipareamotorului cu infrgurdri avdnd numere diferite de poli. asincrone cu rotorul Modificarea numdruluide perechide poli se facenumaila motoarele proprietatea (in de a-gi adapta colivia are automat in colivie scurtcircuit),deoarece perechi poli perechi poli la numdrul de de ai statorului. numdrulde ai s5i de de perechide poli in raportull/2 se poatefacerelativ u$or Modificarea nurndrului (ceamai cunoscutd fiind infhgurarea prin modificarea statorice infEgurdrii conexiunilor de cu doul vitezede sincronisrn. Acest motor motorulasincron tip Dahlander), oblindndu-se din cAtedoudjurnatiti pe fiecare fazd esteechipatcu o infhgurare statoricdexecutatd qi (pentruprima fazd.jurnatdfile sunt U1U2 U3Ua),jurndtdfilede pe fiecarefazd pot fi conectate in serie(ca in figura 2.32) sauin paralel(ca in figura 2.33).La conectarea in in paralel(in opozilie). serie,numdrulde perechide poli este dublu fafd de conectarea se obfineo turatieegalS Agadar, la conectarea in seriea celor doudjurndtdfide infEgurare din turaliaobfinutdla conectarea acestora in paralel. cujumdtate
U vl t iV

vzi v3l
v4; w 4 ,.' u4, w 3 // u3 \w2 b.

..' u2
a,

ul

ry

Fig. 2.32. Conectarea la inlZgurarea Dahlander: in seriea jumitef ilor de inlEgurare a - schema deprincipiu;b - conexiunea steaainfEguririi;c- conexiuneatriunghi airrfhgurdrii.

La schimbarea turaliei de la o valoaremare la o valoaremicd, magina trece prin debitdnd in refeao anumitdcantitate de energie regimulde generator asincron, activd de frAnare, la turaliamicd seproduce lent,fird gocurimecanice. astfelincdttrecerea b. Modificarea alunecirii Pentrua simplificastudiulposibilitalilorde modificarea alunecdrii, vom aveain vedereci, in rnajoritatea are loc pentrualunecdri cazurilorpractice,funcfionarea stabilS inferioare alunecdrii din formulalui Klosssimplificatf, critice.Considerdnd.i((sm, avem:
S, S = .M.

2M ^

(2.3e)

78

[^

s se poate de unde rezultl c5, pentru un cuplu de sarcinddat (M : Mr), alunecarea criticds* gi cuplul maxim Mnr. alunecdrea caredetermind parametrii modifica,regldnd

iU2

tu3
-u4

v2 V3 :v4

w2 w3
w4

la infigurareaDahlander: in paralela jumetelilor de infbgurare Fig. 2.33. Conectarea stea; c. - pentru conexiuneatriunghi. de principiu; b. - pentruconexiunea a. - schema

de alirnentare/l mirimilor sm $i Mm, rezultdcd, la frecven[a Analizdndexpresiile datdgi la numdrde perechide poli dat, sepot modificas6 9i M6, modificdndtensiunea R1, R2, Lg,Ll,o2. findnd seamac5, in practica Ul sau parametrii de alimentare tensiunii Ut Qa frecvenla se recurgede regulSla modificarea electrice, ac{iondrilor fi continuare aceste doudmetode. rotoriceR2, vom prezentain datl) gi a rezistenfei / ' Modificareatensiuniide alimentare (valabil[ gi in regimurile de alimentare a tensiunii de modificare clasicd O metodd autotransformatoare sau unor transfolmatoare reglabile, utilizarea pornire) in constl de pentru modificarea tensiunii de Actualmente, alimentare a trepte. continuu sau in statice de tensiune (V.T.A). variatoare alternativd utilizeazd se motoarelorasincrone modificareaturaliei Modificareavalorii efectivea tensiuniimotoruluigi, in consecin{d, de intdrziere la aprindere unghiului prin modificarea a tiristoarelor, se realizeazd acestuia, la de iegirea variatoruluise abate de reguli cr e (0 ... 150').Formade undaa tensiunilor conducdnd la aparilia unor cupluri parazite, aceasta tot mai mult de la o sinusoidd, precumgi la pierderiJoule gi in fier majorate.Modificarea tensiunii de pendulatorii, acesteia sub valoareanominal5gi are alimentare se poateface numai in sensulscaderii al maginii. gi cuplulelectromagnetic cd reduce dezavantajul Modific area rezistenlei ro tor i ce trifazaterotorice sunt:folosireareostatelor Metodeleclasicede reglarea rezistenfei (reglaj in trepte) sau a reostatelor ploturi cu a reostatelor in (la puteri mici), cu cursor (la puteri putere mari). In ultimul pentru de timp. contactoare de trepte,scurtcircuitate din circuitul rotoric, se folosesctot mai des schemecu continul a rezistenfei reglarea (tiristoare, triacuri). putere tranzistoare, de semiconductoare elemente cu alunecarea) se redreseazd gi apoi se rotoricd(variabild tensiunea in Fig. 2.34.a, poate fi modificatdcu un contactorstaticCS, R a clrei valoare pe rezistenla conecteazd DacdCS esteinchis un timp t. gi estedeschisun timp in paralelcu rezistenfa. conectat

79

r*J

{1f

ta : T - tc, atunci rezistenlaechivalenti Rs a grupdrii R + CS are variatia in timp secalculeaziastfel: rezisten{e mediea acestei prezentatd in Fig. 2.34.b. Valoarea

R, = (l - !1n T'

Q.40)

Modific6nd continuu factorul tslT intre I gi 0, se obline un reglaj continuu al R" intre zerogi R. rezisten{ei
R S T

<>

rotoricecu contactoare staticeindividuale. Fig. 2.34. Variafia rezistentei

in circuitulrotoric sub formd sP sd se disipeintegral in loc ca puterea de alunecare poate recuperatd in doud moduri: a) folosind un parte fi din aceasta de cdldur6,o bund se refurneazd procedeumecanic(cascadaKramer) prin careputereade alunecare axului pe motor cuplat acelagi ax cu unui de c.c. motorul ajutorul motoruluiasincron in cauzdrcu prin careputerea gi b) folosindun procedeu de alunecare estereturnatA electric, asincron prin intermediulunui redresorgi a unui refelei de alimentarea motorului asincron Scherbius). invertorcu comutafiede la refea(cascada c. Modificarea frecvenfei tensiunii de alimentare Reglarearuraliei prin modificareafrecvenleitensiunii de alimentarese realizeazd, alimentAndmotorul de la un convertor de frecvenfd care poate fi un invertor sau un de tensiuneade alimentare. cicloconvertor.Frecvenlanu poate fi variati independent pe impedanf a de fazd a statoruluimotorului, intr-adevdr, neglijdndcdderilede tensiune putemscrie: (2.4r) U1= E1= 4,44fptkv,lQ r, = const. fi@, in care U1 este valoareaefectivd a tensiunii de fazd aplicatd motorului. Pentru a nu influenlaperformanfele motorului (cuplul, curentulde mers in gol, curentulnominal), pe cAtposibil, constant. Prin urmare,din ecuafia fluxul magnetic@n'trebuiesd rdmdnf,, (2.41)se deducecd raportulUtlft= const.,adicdtensiunea trebuiesd fie proporlionald frecvenfei nominald. cu frecvenfa. Aceastdrelaliese adopti la scdderea / sub valoarea La cregtereafrecvenlei peste valoarea nominald, tensiuneaU1 rdmdne insi constanti (Ut : Un) din motivede izolaliegi de majorare in fier, astfelincdt odatdcu a pierderilor (Dn1, areloc o scddere a fluxului magnetic peste nominald cregterea frecvenlei valoarea R1 a infEgurdrii, rezisten[a Dacdin expresia cupluluimaxim Mnlseneglijeazd

r:l .
fi

fi ,
t

"i

80
I

I fl;2 . linand seama de cuplul maxim al motoruluiestedat de relafia:M m = const.(Ut <fi, maxim al cup'lul motorului pentruf este constant, cd poate spune aceastd rela{ie,se iar pentrufi > f" cuplul maxim este inverspropo(ional cu pdtratul frecven{ei .fl. fa mici, reactanlele rnotorului sunt rnici gi frecvenfe R1 nu se mai poateneglija.Altfel spus, rezistenfa cuplul maximnu se va mai men{ineconstant, dacd Ul"fi = const. Pentru a rdmdne cuplul maxim mici, trebuie ca tensiunea constant 9i la frecvenfe varieze mai repede sd decdt frecvenla,adicd U1 : dependen(a 4 Jffi) sd se abatdde la o dreapt6, in Fig.2.35. aia cumsearatd Metodade reglareavitezeimotoruluiasincron prin frecvenfei tensiuniide alimentare varialia este O fln punct din eficientd de vedere foarte al sensului r. r , u1= t( rr)' Fig'2'35' Dependenfa de reglare, al gamei al sensibilit{fii regldrii, regldrii reglirii. Instalatia gi randamentului prin al de reglare (reglarea este practic continud) invertor. sau un un cicloconvertor Cicloconvertorul poate fi frecvenl[ avitezeimotorului atatla frecvenfe mici, cdt gi la mici, iar invertorulse folosegte la frecven[e se folosegte mari. frecvente 2.16.PROBLEME CU MOTOARE ASINCRONE PROBLEMA 2.I la turalian2: 1440rot/min.Sa in sarcind trifazatfunclioneazi Un motorasincron s, frecvenfa curen{ilordin rotorf, de polip, alunecarea perechilor numdrul sedetermine produsde curenfiirotorici, in raport cu invdrtitorde reacfie, turafiacdmpuluimagnetic de alimentare tensiunii este/j : 50 Hz. dacdfrecven{a rotorulgi in raportcu statorul, Solufie: Tura{ia nominalf, a oricirui motor asincron este valoarea imediat frecvenfeide 50 Hz: 3000, corespunzf,toare din girul turafiilor de sincronism inferioara considerat, valoareaturafiei de pentru motorul 1500, 1000, 750, ... roVmin. Rezult5, = perechi poli estep:2. de de numdrul 1500 rot/min,prin urmare, rl sincronism = = 0,04. cu rela{ias (rt - n2)ln1: (1500- 1440y1500 se deduce motorului Alunecarea : 0,04'50-- 2 Hz, turafiac6mpuluitnagnetic rotorici este curenfilor Frecvenla f2: tft : 60 roVmin 9i tura{ia = fafa de rotor estenr fZlP : 212: I roVsec invdrtitorde reacfie, fis: n2+ nr:1440 + 60: 1500roVmin, arevaloarea fald de stator magnetic cdmpului Rezultd urmdtoareareguld: turalia sincronism. adicd egald cu valoareaturafiei de ql este egald cu turalia cdmpului asincron motor cdmpului magneticde reacfie unui alunecdrii motorului. valoarea de invdrlitor inductor,indiferent magnetic PROBLEMA 2.2 datenominale:P1: 2,2 kW; Un : 220/380Y; areurmdtoarele Un motorasincron : 8,6715,01 A; rn : 1425 rot/min; cosqn : 0,82;fn : 50 Hz. Ce alte mdrimi Iyy lui nominale? datele folosind alemotoruluisepot calcula caracteristice nominale sunt: caresepot afla din datele Mdrimilecaracteristice Solulie: 8l

n"*J

= | 4,7 5 Nm a. CuplulnirmintrT at motoruluiiMn= =Pn =?209.'r2o= ; " 2rnn 2n.1425' "\n=h= c;? b. Randamentul nominal: : :-, ==#-a=0,81 Pr 43Urlncosgn .13.220-8,67 -o,t=0,05; o =\-.nz =1509:-Y25 c. Alunecarea nbminald: " n1 1500 , p=L=10=.!! =2 perchi; d. Numarul de perechide poti ai motorului ' ,t 1500 ' ' e. Sumapierderilor din motor:f PROBLEMA,,2.3 f= 4- Pn= 4-qn4={(l W. -r;r)= 516

de urm6toarele date: Un : 220 V (conexiune Un motor asincron estecaracterizat steain stator);,fi : 50 Hz; R1= 0,3 O; R'2: 0,15 O; Xot = 0,4 C); Xo2:0,2 tl;PFe = 0. (R*=jnfinitA). Se se calculezecurentul absorbitde motor gi putereaactive absorbitdin urmdtoarele cu rotorul blocat,s : I (la pornire); b. magina filU{ii._a:rnagina funcfioneazd s :0,02. funcfioneazd funcfioneazd in gilid6al, s:0; c. magina camotorcu alunecarea Solugie: a. Schema echivalentd a maginii cu rotorul calat este desenat6in Fig.2.36.a. Din aceastd schemiseobfinecurentulcomplex {1 cu relalia:

u{Z)* ixp) = fi2- jt37 tr= ixuTr+ iXrZ) Z1Z)+

= in caretensiuneade fazd, Ut s-aalesorigine de fazd, adicd U1 U1
R1 iXol iXo2 R2

t27V.

jxp

iXol

iXo2 R2ls

Ut

c. problem Fig. 23 E. Scheme pentru motorului cu rotorul bloca! a2.3: a- schema echivalente la mersul in sarcini. b - schema la mersulin gol ideal;c - schema

82

Curentul absorbitde maqin6de la relea are valoareaefectivdIl : 172 A, iar puterea sedetermind astfel: activdabsorbitd

j13D142470 '127(102+ w 4 =n"burli|=n"11

b. Schemaechivalentd a maginii la func{ionarea in gol ideal cu s : 0 este prezentatd in Fig. 2.36.b.In acestcaz,rezultdcurentulcomplexabsorbitde nragind are urmdtoarea expresie:
I_

t27
R, + j(Xo1 + Xr) 0,3 + 7(0,4 + l0)

= 0,352 - j12,2

: 12,21 A, iar puterea Valoarea efectivd a curentuluieste .I19 activaabsorbit6 de magind areexpresia:

j12'2)l=3a 't27(0,352+ ry 4o =R"bur1io|=n.{:

a rnaginiiin sarcinl estereprezentatd c. Schema echivalentd in Fig. 2.36c. Din aceastd rezult5curentul complex absorbit: schemd

Lt=

ur
iX ,,Z\ Z\+ iX ,,

, r, Z2=?* t* r r =

{1=14,6+711,8

Zr+

Valoareaefectivda curentuluiabsorbiteste11 : 18,76A, iar putereaactivd a motoruluiarevaloarea Pr = 5563W. PROBLEMA 2.4 Un motor asincron trifazat este caracterizatde urmdtoarele date nominale; : 0,84qi pierderile Y; nn: 1440 Pn : 1l kW; Un -- 2201380 roUminl In = 87 7o;cos<p1n mecanice alunecarea nominaldsn, frecven{arotoricd P, : 400 W. Sd se calculeze: f2, puterea Py, puterea electromagneticd P, Pierderile mecanicd Joulein rotor Py2,curentul inftgurdriistatorice R1, dacdpierderilein fierul statoric absorbitde motor 11,rezistenfa suntPps= 300 W. norninalS a motoruluiarevaloarea: Solufie: Alunecarea rr-r,, _ _ 1500-1440 = 0 04 -n " 1500 \ Frecvenfa curenlilorrotorici este f2 = srt = 0,04.50: 2 Hz, iar puterearnecanicd : ll + 0,4 : ll,4 kW. Putereaelectromagneticd are2(presia PM: Prr4 Pr este gi pierderile P : P,p1l(l 11,875 kW sn): ll,4(l 0,04): Joule in rotor sunt datede relafia P12: s11P: 0,475kW. de motorgi curentul 11statoric, sunturmdtoarele: Puterea P1,absorbitd

p , = ! u = , 1 ! = r2 ,6 4 krv; It=-JJ-'\n 0,87

'3U11costp1n 2.220.0,84

12640 = 22,8A

precumgi rezistenla statoricd, pe fazd se Pierderile Joulein infrgurarea statoricd deduc astfel:

83

ttt*,EJ

465 pJt= pt-pr"-p=12640-300-r =4651y -=0,3o. r875 ; Rt=!JJ-= 3.r i 3.22,8'

PROBLEM A 2.5 Un motor asincron trifazat aref1;50 Hz; 2p:4 poli, factorul de suprasarcind kyrl=M^/Mn:2,2; Pn: 5 kW; puterea electromagneticd in regimnominal P:5,5 kW; pierderile gi ventilafie de frecare Pm: 150 W. SAse determine alunecarea criticds,n, cuplulnominalMn, gi cuplulde pomireMo al motorului. Soluyie: Aplicim relafia (2.16), scrisd pentru regimul nominal in care se inlocuiegte Pp: sP. Aceastd relafiepennitedeterminarea alunecdrii nominale sn:

5500-5000-r 50=0,0636

s500

Seaplicd formulalui Klosspentruregimulnominalgi avem: Mn-= M* 2 sn , sn

slz sr

-3 Jrrrl= 0,155; s,,,t = 0,404 2.2 0,0636 s,, snt 0,0636

Valoareaconvenabild a alunecdriicritice estede (f ... 4) ori mai mare decdt : valoarea nominald, adica sn. 0,155.
t; il

= 34 Nrn. Cuplulde pomire sededuce Cuplul nominaleste Mn= P1l(2nn11) tot din fonnula lui Kloss aplicati pentruregimulde pornire(s = l) in carese introduce cuplul : 74,8Nrn;Mo / 74,8 = 2 / (s,11+ maximdat de relalia Mm: kmM11:2,2.34 l/sm),din carerezultd Mr: 22,64Nm < M1. Deci,motorulcalculat mai susnu poateporni directla cuplul nominal.Din aceastIcauzE se folosegte un reostat de pornirecaremdregte cuplul de porniregi micgoreaz[ curentul depornire. PROBLEMA 2.6
i

Pe pldcula indicatoare a unui rnotor asincrontrifazat,cu rotorul bobinat.sunt trecuteurmdtoarele date nominale:Ps: 0,75 kW; Ur1= 2201380 V (A/Y):fn : 50 Hz : : 0,76; capacitarea irn 1385rot/min; I1y: 3,612,08 (A / Y); cosrpn de suprasarcind = ks Mnla*lMr: 2,6. Ce alte elemente se mai pot afla cu datelede pe placula? Se precizeazd, cd, dacdvaloarea capacitalii de suprasarcini nu estetrecutl pe placufa, aceasta seia din datelede catalog ale maginii. Solufie:Elementele caracteristice caresepot calcula din datele nominale sunt: l. Alwrccarea nominald:sn: (n1- nr) I n1= (1500 - 1385) / 1500= 0,076; 2. Randamentul nominal :

T
il I

.: 1
t

i I

750 =0.721 ,,,= ---h--= = .13'220'3,6'0,76 cos(pn J3U nlh

3. Cuplulnominal:Mn: PnI Qn= P1I (2nn1): 750I (2n.1385160)= 5,17Nm;

84

4. Suma tuturor pierderilor din motor este:

- Pn : J:'zzo'l,e'0,7 6 - 750 = 29| w ; 2P : P n- P, : Ji unl tncosep cuplului maxim M61 se deducecu 5. Alunecarea criticd: sm, corespunzdtoare in regimulnominal, caresescrie: formulalui Kloss,aplicatd

= sn(km*ffi1 ) sm ,' = M,nl Y' =: ^ ) sm=sn(kmxffi1, k* Y-*

conduce la valoarea s. = 0,383; numerice, care,dupdinlocuireadatelor astfel: Mmt : k^ Mn:2,6-5,17: 13,44 Msl, sedetermind 6. Cuplulmaxim: Nm; din formula lui Kloss scrisdla pornire: 7. Cuplul depornire: Mp, sedetermind 'o =--?, M ntl *r, sm PROBLEMA 2.7 Un motor asincron trifazat de putere nominald Pn = 7 kW, tensiunenominald steape stator), frecvenfinominaldli: 50H2,turafienominald Un : 3x380 V (conexiune infbguririi statorice R1 :0,6 O, reactan{a Xot = 1,3 O, qi ns=2910 rot/min are rezistenla : de mersin gol, la tensiune pierderilemecanice Pm 180W. La incercarea nominald s-au in scurtcircuitla tensiunea misurat Plg = 396 W li 1ro : 4,07 A, iar la incercarea a. frecven{a Utt : 80 V s-au mlsurat P11 : 850 W li 1tt = 14 A. Sd se determine: b. parametrii schemei echivalente;c. curenfilor rotorici gi puterea electromagneticd; criticd sp gi cuplul de pornire Mo. cuplul nominal Mt1,cuplul maxim M6, alunecarea Solufie: a. Alunecarea nominald sn, frecvenla curenfilor rotorici f2, puterea P, sedetermindastfel: mecanici Py gi putereaelectromagneticd 1 Jv!n-2M!ilsm t s2^+1

2 . 1 3 , 4 4 . 0 , 3=8,98 83
+l 0,3832

Nrz > Mn,

0,03; 50=r,SHz; s,-3:2-.10'09:219= f2 = sfr=0,03. "

nt 3000

= JL=r tt*9- =740211 P: 1 8 =7 0 1 8 0-W PM= P, * P * =7 0 0 0 + l- ", l- 0,03

pierderile in fier Ppsgi rezistenla corespunzdtoare acestora Rr*;: b. Sedetermind

pF, = pto - I 80= t86w - 3' 0,G - pm= 396 - 3 Rl?o -4,072 ; n, = Wo4t

PF,

= 775tl

de magnetizare Xp, rezistenlade scurtcircuit Factorul de puterecosglg, reactanta gi X6p factorul c, de dispersie se determind astfel: R6 impedan la Zy, reactan{a

c o srp= l 6J:o -

43unlrc

=0 ,1 4 x--=utf 8 ; - un/Jt 'v=j;:ffi=54o"

8s

_Rr =0,846c1 R&=Rr +cRr=-!-L-=1,446(l; + cR)=Rr ; zr,=ff=l3a, 3'Iit

X ok = X o l + c X ' o 2 =

p. ,

Ct; =r*!-= ,?-ai=2,97 "

t*H =L024;

criticd sr gi cuplul de alunecarea c. Cuplul nominal Mn, cuplul maxim M11t, pornireMp, se calculeazlastfel:
p

M, = * AI-

=22,98Nm;

zTnn

3-u?r
Z c Qy [\+

/ Ji )2 3.(380 * 2,972 + 2.1,024.r00n. J [ 0,6 ^lo?

) ' Ur
n ,12

nl +xlo)
Mp

= 61,83Nm;

,,r ,= $:=o,z7g;

P^

lnl * xlo

crr nl +xlo

PROBLEMA 2.8 date caracteristice: Un motor asincron trifazat cu rotorul bobinat are urmf,toarele : 1,8. ks : M^lMn = 2,5; w.kl'1fu2krr2 Rt = R2=lC),'Xol - X'oZ=3C),' sn : 4Yo; againc6t cuplul sau sd nu Magina merge ca motor gi trebuie sd frdnezecontracurent in timpul frdndrii, dublul cuplului nominal, iar cuplul minim in timpul depdqeascd, incepede la alunecarea sn.Si frdndrii,sd nu fie mai mic decdtcuplul nominal.Frdnarea in rotor, pentrua realizafrdnarea. se detenninerezistenlade frdnareRp, inseriatf, cdnd se trece de la Solupie:in momentul inverslrii celor doud faze statorice, regimuluide regimul de motor la cel de frdnarecontracurent, alunecarea corespunzdtoare alunecarea frdndestesf : 2 - s : I,96. Aplicdnd formulalui Kloss,sepoatededuce criticl in regimul de frdnare skf; cu relalia: M = -J undeM=2M, iar Mr,,=2,5Mni = s14,=i,)) * M

o,

Din expresia alunecdrii critice sp1,unde se pune c : rezistenlei Rp raportatl qi neraportat5: skf= R2+Rp _ l+Rp

!!-*r! srd: sf

l, se deducevaloarea

frdnarii.Acestase obfinepentrus : I qi Sd determindm cuplul minim in perioada se calculeazd folosindformulalui Kloss:

[4 qx"ti;P

=+Rr ' =22,8Q, R. =5 = 7,04( l t.8J'+36

I I

%= =1,19 2,5M, J+4 n r2-+ #=0,q79 + Mo=0,4Jg' ., Mn, -1-+srr Mo,

sldl

se indeplinegte condigia Deci, cuplul de pornireminim estel,l9 ffi gi prin urrnare problemei. treaptd. Rezistenta de frdnareareo singurd 86

PROBLEMA 2.9 ., Un motor asincronare cuplul maxim M1n, alunecarea criticd sp1,momentulde gol gi viteza inerlie -/, alunecdrea s6 unghiulardde sincronismC)1.Sa se de mers in detennine tirnpul de pornirein gol al motorului Zpo. a motoruluiesteurmdtoarea: Solufie: Ecuafiadinamicd de migcare l!= dt u - u r = M ; ( M, =0,rnotorul fiindingol/

M se deduce din fonnula lui Kloss, iar deVdto aflirn din Cuplul electromagnetic relafia A: 01(1 -.r/, prin derivare:
M =------:!:-,.

2M,

-=

j-*ia snt s

do dt

-!rl ^

ds 'dt

inlocuirn relaliile de Inai sus, in ecuatiade migcaregi integrdmecualia cu variabileseparabile oblinut[:

-ror #=ffr'j"=,,L[ #X**?j*

1 P0 sO / \/

sll

DupI efectuarea integralei seoblineexpresiatimpului de pornirein gol I yw ^^=-------1--.srrrlI1.sg I 2M,,,12s,, ) PROBLEMA 2.IO Un motor asincroncu momentul de inerfie -r gi cu viteza de sincronismf)1 porne$te in gol. Sd se determinecantitatea de caldurl disipatdin rotor in perioada pornirii,considerdnd de mersin gol so:0. alunecarea in rotor in perioadapornirii se calculeazd Solupie: Putereadezvoltatd cu relalia Pp= sP : sM()t. Pentrupomireain gol cuplulrezistent M1: 0, deci din ecuatia de miqcare cuplulelectromagn etic M: sepoatededuce M =JdQ =- Je>,ds 'dt dt in rotorprin integrarea pierderilor energia degajatd Secalculeazd. Joulerotorice:

n, (vsi

y, = r,,7' =4 ,rro,= *, ='--f at a, hf- n, !)a1

")i,r,, egald cu energia cineticd a maselor rotorice tn miscare. prin urmare , o,r,i'),, ,, :;u,,","o ,o,o),"un l,,iooao pornirii este

87

*J

PROBLEM A LII Un motorasincron trifdzat are datele: Rl:R'2:'6,2C>,Xol:X'o2:0,65 O, Xp = 30 C),p : 3 perechide poli, Ury: 220 Y, .ft = 50 Hz, Pn'. : 0. a. Sd se detennine cuplul electromagnetic gi turalia, la un cuplu rnaxim, alunecarea criticd, alunecarea (inclusivcuplul de frecdri) rezistent Ms:220 Nm; b. Dacdfl scade la/1 : l0 Hz cu respectarea condiliei Ut/.ft : const.,care este cuplul electromagnetic maxirn in noul regim?c. CAttrebuiesd fie tensiunea U1 pentru calaf 1: l0 Hz, cuplulelectrornagnetic maxim sd fie_acelagi gi tura{iamotoruluiin acestcaz, ca la punctula. Cdt suntalunecarea la cuplurezistent de 220 Nm? Solulie: a. Folosimformulacupluluimaxirnal motorului:
M ni=
^ zc'

tu?r
.r *{ L r ) ll

-'

T | ' l l^ (t

Rl +(Xo1+cX'oz)2

DI

"

=l+IsL =1,02= M ntt = 445Ntn

Alunecarea criticdoblinutdcu datele numerice indicate are valoarea s6:0, Alunecarea s corespunzltoare cuplului Ms:220 Nm seafldcu relalia lui Kloss: yt = 0,0374si s2 =0,88. sealege =-+3 .s1 s = 0,0374
M ntl s s ttt *{4 't

153.

iar turatiasedetennind cu relaliaru: 1000(l-s): 963roVmin. b. Calculdrn tensiunea dlcorespunzdtoare frecvenfei/1 : tJ 5Uf 1/fi: 44V. Cupluelectromagnetic maxim calculat in nouasituafie va avea expresia: 3R2(U')2 =5l,3Nnt

^. : 70 Hz, cuplul maxirn sd pdstreze c. Pentruca, la frecventa valoareade /t punctula), trebuieca tensiuneaU1 sd semodificela valoaread'1 calculatd astfel:

In consecinf5, motorulnu poatefunctiona in aceastl situafie deoarece M, > M

+ ul,=s, 9=Pi)' M,,Iui'j

La aceastf, gi la cuplurezistent tensiune Ms: 220Nm, alunecarea rnotoruluis' r'a rezulta din ecuafia:

3.0,2.r: ' 0 2 s'.104,7.{ 0,2+1,02. 0,2 / s')2+(l0 / 50 0,65 )z .1O,es*t,Oz. )2 '50

+ s =0,219

: 156 rot/min.De remarcatcd, la noua Turafia n : 1000.(10/50).(l-0,219) : frecven!5 tO Hz, alunecarea s' este mult mai mare dec6tin cazul functionirii la lt

rfr

acela$icuplu rezistentla f1: 50 Hz. Aceastane conducela ooncluziacd la frecvenfe reduse,caracteristica mecanicda motorului devirle mai pulin durd, iar randamentul motoruluiscade, pierderile crescAnd in inlEgurarea rotoricd. PROBLEMA 2.12 Un motor asincrontrifazatcu rotorul bobinatare datelenominalepn: 7,5 kw, :0,6f), R'2:0,21{1,X61 :l,8Q,raportuldetransfonnarek:2,1 nn:1445 r/rnin,R1 gi : = capacitatea de suprasarcind l" MmlMn 2,095.La pori.rire, motorul trebuiesd aibd Mp: 1,6Mn. sd secalculeze rezistenfa totaldR25 in rotor,raportatd gi neraportatd. Solulie:Alunecdrile criticesp gi s1g rezistenla (pentru R2sin rotor)sededucastfel: sk= 0,62 +1,82
= 3=

s te
.t,L "

Rr +R,r" u
p^ "z
I 'r

Cuplulnominaleste Mr.,: Pnl(2nn):49,6 Nm gi cuplulmaxirn idr: 103,g Nrn. Din fonnula lui Klossaplicata pentruregimulde pornire,rezultdalunecarea criticdstrr,
Mn
r

=:

M,,

) + (sp)1=0,232;(sr)z= 1,076,se =1,076 alegesp lr^ Skr+IlSkr

Din relafiade mai susgdsimvalorilerezistenlelor R'2,raportat[gi R2, neraportatd:

s n), =n' h'- R'z=1,7o ; Rr,=9=0,:sso

s/c k' PROBLEMA 2.I3 Un rnotorasincron arecapacitatea de suprasarcind k : Ms/Mn: 2,5 gi frecvenfa : 50 Hz. Dacd cuplul la arborerdrndne gi egal cu cuplul nominal, sr se constant "ftt detenninecapacitatea de suprasarcind a motoruluiin cazul c6nd:a. f: f": const.gi tensiunea la bomescade la U:0,8Un;b. U : Un= const. gi frecvenfa scade la/: 0,g2fn. Solulie:a. Capacitatea de suprasarcind a motoruluiasincron estepropor1ionalf, cu raportulQn2. Deci,in cazulvariafiei tensiunii, capacitatea de suprasarcind este:

(u \2 =kr,l =1,6 (0,8)2 k,,,u | =r,5' \u -n )

b. in cazul variatiei frecvenfei, capacitateade suprasarcind,variazd.dupalegea:

=2,51 k*f =ku,l ^- | =2,95 "r "'l *f | ) \0, e 2 )

(r,.\'

( t \'

89

CAPITOLUL 3

MA$rNAsrNcRoNA 3.r.cENERAltrAlt
Magina sincrond este o maqind electricd de curent alternativ cu cdmp rnagnetic invdrtitor, la care turafia rotorului este egal6 cu turafia cAmpului magnetic invdrtitor, indiferent de valoarea sarcinii. Magina sincrond poate funcfiona in regim de generator sau in regim de motor, nefiindu-i caracteristic regirnul de frdnd. De asemenea,magina sincrond se folosegte pe scard largd gi in regim de compensalor sincron (rnotor sincron supraexcitat,func{ionAnd energiareactivd a relelei de alimentare. in gol), cazin carecompenseazd Pentru magina sincrond, inductorul (partea care creeazd cdmpul magnetic) este rotorul, iar indusul (partea in care se induc t.e.m.) este statorul. Acest tip constructiv de magini sincrond este cel rnai folosit gi se numegte magina sincrond de construclie nonnald sau direct6. Mai rar, se construiesc Ai magini sincrone de consh'uclie itwersatd, la care inductorul este statorul. iar indusul este rotorul (ca la masina asincrond sau de curent continuu). 3.2. ELEMENTE CONSTRUCTIVE ALE MA$INII SINCRONE

s'

Ca orice rnagind electricd rotativ5, maqina sincrond este fonnatd din doud pdrfi constructive debazd: statorul gi rotorul. Statorul este partea fixd a rnaginii, fiind constituit, ca gi la magina asincrond, din aceleagipdrfi: miezul feromagnetic statoric gi inftgurarea statoricd. In plus. statorul rnai include si carcasarnaginii impreund cu elementele ei caracteristice(tdlpi de fixare, scuturi laterale etc.). din Miezul feromagnetic statoric se executAdin tole sau segmentede tole. gtanJate irnpacheteazd Tolele se in ceramici. cu oxizi lacuri sau tabld silicioasd, izolate cu grosirne mai rnare. rnarginale de In cu tole consolideazd interiorul carcasei,iar miezul se cazul maginilor sincrone de putere mare, miezul feromagnetic statoric se realizeazd.din rnai multe pachete de tole de aproxirnativ 5 cm grosime, intre pachete prevdzdndu-se canaleradiale de rdcire.
T

inJdsurarea statoricd se construiegte uzual in varianta trifazatd gi este uniform repartizatd in crestlturile statorice. Materialul conductor din care se executd infbqurarea este cuprul de secfiune circulard sau dreptunghiulard.La generatoarelesincrone trifazate. infhgurarea statoricd se conecteazd in stea, pentru a se evita inchiderea annonicilor curentului de ordinul 3 sau rnultiplu de 3, precum gi aparilia unor annonici de acelaqi ordin in curba tensiunii de fazd. Rotorul rnaginii sincrone de construcfie nonnal6 se deosebegtefundamental de rotorul maginii asincrone gi este constituit, in principal, din tniezul rotoric ai din infbgurarea rotorica. Dupd construclia miezului rotorului, se deosebescmasini sincrone cu poli inecali gi masini sincrone cu poli aparenli'

90

uzual ca magini bipolare gi au viteza Masinile cu poli inecasise construiesc rotoricdperiferic[ mare (Fig. 3.1.a). Acest tip de magind rezistd bine la acliunea mecanic caresolicitdrotoruldin punctde vedere forlelorcentrifuge magind Ai se numegte de obiceicu axul orizontal,fiind antrenatlde o carese realizeazd de tip turboalternator, turbind cu abur. Pentrua avea forfe centrifugecdt mai reduse,turboalternatoarele au lungimearotorului mare 9i diametrulrnic. Miezul rotoric al maginiicu poli inecafieste uzualprin tumare.In miezulrotoric, suntfrezate din ofel masivgi se realizeazd construit unifonn pe aproape213 din periferia rotorylui. Dacd se radiale, repartizate crestdturi rotorice,lirgimea intrefieruluidintre stator gi rotor crestdturilor deschiderea neglijeazd constant5. poatefi consideratl

--\-------a.

6'

>
b,

a - cu poli ineca[i;b - cu poli aparenfi: prirrtr-o magini sincron5: transversali Fig.3.f. Secliune l-armituristatorici;2-talpdpolarirotorici;3-annituriferomagneticdrotoricd;4-inlEgurare de excitalie;6 - ax. rotoricd(de excitalie);5 - linie a cAmpuluimagnetic

gi au vitezarotoricd ca maginimultipolare Masinilecupoli aparenliseconstruiesc rnagina punctde vedere, se construiegte cu perifericd mai rnicd(Fig.3.l.b). Din acest rotorul de diametrumare gi lungimemic5, forfele centrifugecare solicitf, rotorul din magindde tip punct de vederemecanicfiind mai rnici. Acesttip de magindse numegte de o turbind de obiceicu axul vertical,fiind antrenatd careserealizeazd hidroalternator, intrefieruldintrestatorgi rotor nu mai esteconstant; cu poli aparenfi, cu apd.La magina in dreptulpolilor inductori,intrefierulestetnic, iar in spafiuldintre poli intrefierul este magnetic. esteanizotropldin punctde vedere cu poli aparenli Maginasincrond rnare. de excita;ie(rotoricd) a maginii sincronecu poli ineca{i se realizeazd inJdsurarea se realizeazd rotorului,iar a maginiicu poli aparenti in crestdturile repartizate din bobine gi poli inseriate astfel incdt sd fonneze polii pe inductori aiezate concentrate din bobine parcursi de curentul continuu de este excitalie de infbgurarea alternafi. rnagnetici de excitafie de B6 magnetic inducfie lui, cdrnpul la rdndul ueeaz6, c?re Is, excitafie paragraful 2.3.c.). (Fig. 3.1),cdmpfix falade rotorgi invdrtitorfap de stator(a sevedea de puteremijlocie gi mare,in pieselepolare de pe partea La maginilesincrone dilspre intrefier, sunt prevdzutecrestdturiin care se plaseazl un sistern de bare la capete,ce pot fi privite ca elemente ale unei colivii rotorice, scurtcircuitate colivie careare rol importantla pornirea asincrond, unei colivii de rnagind aserndndtoare pendulafiilor rotorului, fiind la atnortizarea in asincron a motoarelorsincronesau pornire arnortizare. de colivie cauzd, din aceastd denurnitd, Si
al

,AtJ

prin intennediul Legitura dintre infhgurarea rotoricd gi exterior se realizeazd, perie Capetele infigurdrii contactelor rotoricesuntlegatela doud alunecdtoare - colector. inelecolectoare, axului.Periilecarecalcdpe ineleasi-qurd fixate la unul din extrernitdfile gi inldgurarea legdtura intre sursa de curentcontinuu de excitalie. exterioard 3.3. DOMENII DE UTILIZARE, DATE NOMINALE, SIMBOLIZARE Maginile sincronepot funcliona in regirn de generatorc6nd prirnesc energie prin intermediul rnecanicd la arboregi o ,transform6, c6mpuluimagnetic de excitalie.in energieelectricd, cedatdre{eleipe la borne,sau pot functionain regim de rnotor,cdnd primescenergie de c.a.gi o transformd electricl de la refeaua in energie mecanicd, cedata la ax mecanisrnului antrenat. 3.3.r. DOMENIILE DE UTILIZARE ALE MA$INII STNCRONE a. Generatoarele sincrone,nutnite gi altematoare, au cea rrai rnarerdspdndire, fiind utilizatepractic,in exclusivitate pentruproducerea energiei electrice de c.a.Acestea echipeaza in prezentcentralele electrice racordate la sistemele energetice sau centralele electrice cu retele proprii. Generatoarele sincrone antrenatede turbine hidraulice (hidrogeneratoare) in funclie de potenfialulhidroenergetic se realizeaz5, al apelor curgdtoare, cu puteri de la c6tevazeci de kVA la cdtevasutede MVA gi tensiuniintre 400 V gi 25 kV. Generatoarele antrenate sincrone de turbinecu abur (turbogeneratoare) se utilizeazapdnd la putereade 1200 MVA gi pdnh la tensiunea de 30 kV. Generatoarele sincroneantrenate de motoareDiesel fonneazd, gntpurile elech'ogene care seconstruiesc pentruputeride la cdteva sutede wa{i la puteride ordinulmegarvatilor. Ele se utilizeazd ca sursede energie in locurilein carenu suntreleleelectrice sauca grupuri de interven{ie in cazul intreruperiialimentdriicu energieelectricda unor obiectivede irnportanld rnare(spitale, teatre, instituliipublicesauoficialeetc.). b. Motoarelesincronesuntcompetitive in raportcu rnotoarele asincrone nurnai la puteri de peste100kW 9i turafii sub 1000roUmin,cdndfuncfioneazdla factorde putere dorit saucdndsuntutilizatepentrucompensarea localda factoruluide putere.in prezent, s-aurealizatmotoaresincrone cu puteri de pdndla 20 MVA gi tensiunide alimentare de p6n5la l0 kV. Ele prezintddezavantajul cd necesit5 o sursdde c.c. pentruexcitalie.iar pomirea este mai dificild. TotodatS, nu sunt recomandate in schemede acfionarecu varialii brugte de sarcin6. De aceea, sunt folosite la antrenareapompelor, a ventilatoarelor, a turbosuflantelor, a concasoarelor, a elicelorde propulsie ale navelorgi, in general, a mecanismelor la carecuplul cregte odatdcu turatia.Motoarele sincrone cu puteri mai mici sunt utilizate in instala{iilede autouralizare, la dispozitivele de cronornetrare gi de inregistrare, in cinernatografie. c. Compensatoarele sincronesunt magini sincroneconstruitespecialpentru a producenumai puterereactivd, in scopulimbundtdfirii factoruluide putereal retelelor, avdnd acelagirol cu bateriile de condensatoare. Ele sunt motoaresincronecu poli aparenfi, puternicsupraexcitate, care funclioneazd, in gol. Spre deosebire de motoarele sincroneobignuite,compensatoarele sincroneau axul rnai subtire gi infhgurarea de excitatiemai voluminoasd. prezintaavantaje sincrone Compensatoarele fald de bateriile de condensatoare prin faptul c[ permitun reglajcontinuu al puteriireactive, precumgi al tensiunii reteiei locale, tensiune care variazd cu sarcina gi cu caracterul ei. Cornpensatoarele pentrutensiunide pdnd la 25 kV gi puteri de sincronese realizeazd pdndla 200MVAr. 92

ill

fi, fi +
'I

ir
;l

acela$itimp, rotorul este antrenatde motorul primar cu o vitezd unghiulard constantd O, intr-un sens dat, motor care dezvoltd la arbore cuplul activ M* Fie cd rotorul are poli aparenfi,fie cd are poli inecafi, infhgurareade excitalie parcursd de curentul 1" produce un cdrnp magnetic inv6rtitor de naturl ntecanicd, nunit cdmp magnetic de excitagie (inductor), care are expresia(2.7): bo(a *t)= Bo* cos(ottpa r)

(3 . 1 )

in care o=pQ,p fiind numirul de perechide poli ai infigurdrii. Acest c6mp magnetic produce,in infEqurdrile statorice fixe, fluxuri magnetice variabile in timp. in faza de (de referinfd exemplufazaU),fluxul magnetic estesinusoidal, de pulsalieco, de expresie:
@o= Q or r c os at

(3.2)

Fluxul !D6inducein fazade referinfdo t.e.rn.de aceeagi pulsalierrl, defazatd cu nl2 in urmafl uxului,av6ndexpresra:

eo()=EoJi ros{arf,)
putereinfinitd, btunciprin infhgurdrile U, v, WT'IenrCu3iliffi6iiiliii?u.entii, -1- t;; iu Q1= 1J, .os(ott

(3 . 3 )

Dacd fazelestatorului sunt conectatepe o lrnpedanta de sarcind sau la o retea de

iy (t1= 1Ji

-!l; "or1u!LJ "

(3.4)

-! - -!1. iw (t)= 1Jj gorlrt ZJ "

Sisternul trifazatde curen{i(3.4) va da nagtere unui cdmpmagneticinvdrtitor de lglgle_jlgggtla (a se vedea paragraful 2.3.a), numlt cdmp magnetic de reacyie a iflAnlyt care are aceeagi vitezd unghiularl f) cu a cdmpului Cdrnpul magnetic de reacfieareexpresia: 9rc{ali. bo(ar.t)=Bo, cos(atpo rr- ")
Cele doud c6mpuri magneticeinvdrtitoare, dau un cdrnomasnetic rezultant: b (a * t)= b o (a * t)+ b o (a * t)

(3.s)
li

(3 . 6 )

vectorii cdrnpurilormagnetice, care apar in relafia(3.6),se reprezintd intr-un plan agacum se aratdin Fig. 3.3.a.AcestecAmpurimagnetice invdrtitoareau aceea$i C2. in regiqjgggg4gf vitezdunghilrlara sFAon, cdrnpul1n4g-ne_tic d" er.itulGie uflF inaintea cdmpului rnagnetic rezultant cu ungffi*6. AEestunghi estede o mareimportanfd in teoria rnaginiisincroneqi se numegte unghiul intern al maginii. Deoarecedirectia
cdnipului magnetic de excitalie coincide cu axa polului rotoric, se poate considera cd ungltiul intern al masinii sincrone este unghiul dintre axa polului rotoric Si directria cdmpului tnagnetic rezultant din ntasind. Unghiul intern se mai numegte unghi de sarcind.

Axa polului rotoric se mai numegte axd longitudinald a maSinii[notatd cu (d) in Fig. 3.3]. In cvadraturd electricicu axa longitudinald, se gdsegte axa interpolard. sauaxa (q) h'ansversald a rnaginii cu in Fig.3.3]. [notatd 95

xa pol ul ui rotoric

a.

b,

"';j j;"f l?:il::1#ii:i,i::il1t1;";l19#;Llli,'il,'#l''

Putereamecanicd P1, primitr de generatorla arbore,estep1 = Mue. cea mai mare parte a acesteiputeri (mai pulin pierderile care se produc in rnagind)este transfonnatd in putere electricd P2:3Ulcostp prin intennediul fenomenului de conversieelectrolnecanicd. incdrcareageneratorului cu putere activd duce la mdrirea unghiului intern 6. Iegirea din sincronism a generatorului se produce atunci cdnd unghiul intern ia valoarea criticd (90o la rnaginacu poli inecali) gi se manifestd prin ambalarearotorului pestetura{ia norninald.

{}
I t! a

li I
i'

{
i I

Bilanyul de puteri active al generatorului sincron se poate face pornind de la puterea P| : MvC), absorbitl de generator de la motorul prirnar. Din aceastdputere, o parte P't.tse pierde sub formd de pierderi rnecanicede frecare gi ventilafie gi o alta parte P" se pierde pentru excitareageneratorului.Cea rnai mare parte din putereaP1 trece din rotor in stator prin intrefier (prin c6rnp electromagnetic).Aceasta se nume$te putere electronzagneticd P a rnaginii in regirn de generatorgi se definegtede relalia p : -Me, in care-M esle cuplul electromagnetical generatorului,sernnulminus aratd faptul ca este un cuplu rezistent,caracteristicoricdrui generator.

PJz:3R I2l

P." I

Fig.3.4. Bilanfulde puteriactiveal generatorului sincron.

Puternscrie relatia:P1=MoQ=P,,,+P"+P,undep=-Me> 0. Din puterea p, ajunsd in stator,o partePp sepierdesubformdde pierderi Joulein iniEgurarea statoricd, p2:3U1cosrp o alta parte'"Pps se pierdein fierul statoric cea mai parte mare se Ai transnrite sarcinii generatorului. in armdtura ferornagneticd a rotorului,nu se produc 96

fluxul magneticrotoric este constant.Putem scrie relatia de pierderiin fier, deoarece dstfel: sincron a puteriloractivepentrugeneratorul 6ilan1 Pr+P" + P12+Pp"+P2 P = P12+Ppr+Pz > P1=

(3.7)

energetic de bilanJ din Fig. 3.4. in diagrama sugestiv ilustra (3.7)sepoate Ecua[ia 3.4.2.MOTORUL SINCRON Regimulde motor sincronse poateobline,de exemplu,pomind de la regimul de motorul la o refeade putereinfinitd, c5ruia i se decupleazd sincronconectat senerator in continuare sincron cu in aceastl sttuallgrlolgrulgglttt fdmdne frirnar de antrenare.

camputmagne{cinvd4rgUqZgtlq4,-aEtf:._.-4ata-au@ia{ln-

semnul(Fig.3.3.b). Iegireamotorului cdmp,_u1gh1u_l_intern,lschglbrlqd-g-gi urmaacestui este echivalentd cu din sincronir,tr, iq i iba1"4le4--pulglrygA--U-q4lsin6-&-c-qstuia, i1 urmda rotoruluifald de cdmpcu un unghi intern mai maredecdtcel critic, rdrndnerea motorului. careducein final la oprirea Agadar,in regim_da9lerator sincron,rotorul maginii,gsle in4intea cdmpului la amUatarea rotorului la cu unghid intern 6@cl invdrr_itoi inaintea tura[ii rnari, iu!_in ,ry,gi*-dE_-9tgt_t_tlgl9!-cqqfpd-qnagnetic invfu la oprirea rotorului. ducdnd sincronism din 6, iegirea rgtorglql_c_tulgllul _Tlern in ambeleregimuiiTnirgetiae;de E"n"ruto. ,uu motor, rotorul este sincron cu elementulcare constituiecauza inainteafldndu-se inviirtitorrezultant, c6rnpulmagnetic rotorul, antrenatde motorul primar, la energiei: a electromecanice conversiei producerii gdmpul rezultant,creat de refeauade invdrtitor magletic generatorul sincron,respectiv poate in regim de frdnd. funcliona nu sincrond Magina la motorulsincron. alirnentare, asemdnEtor cu bilantul de deputeri activeal motoruluisincronse deduce Bilanpul in Fig. 3.5' sincrongi esteprezentat puterial generatorului

--_\T-_-l
Pr :3R12'tr P r"

P,"i

P"l

Fig.3.5. Bilanlulde puteriactiveal motorulursrncron.

motorului sincron,iar indicele I a de la arborele Cu M1 s-anotatcuplul rezistent (primare). fost folositpentrua indicamdrimilestatorice 3.s. TEORIA GENERATORULUI SINCRON CU POLI iXnCaTt 3.5.1.MARIMI COMPLEXE de sincronin regirnulstafionar teoriageneratorului se vaprezenta paragraf in acest sincroncu poli inecafiare ecua{iilede funclionaremai simple Generatorul func{ionare. cu poli aparenli.Din acest motiv, se studiazd intdi teoria decdt ale generatorului sincron cu poli inecali, unndnd ca dupd aceea sd se aducdcornpletdri generatorului 9',l

,:*yJ

gi teoriei generatorului cu poli aparenfi.in cazul de fa1d,se pome$tede la rezultatele in paragraful oblinute 3.4.1. al rnaginii, a rotorului gi 1s curentulde excitalieconstant Fie Cl vitezaunghiulard invdrtitor din rnagind. carecreeazd cdrnpulrnagnetic Definim curentul de excitalie raportat I'" valoarea alternativd a unui sistern trifazal sirnetric de curenfi fictivi care dacdar parcurgeinfbgurareatrifazatd statoric5ar rotoricdreald.Acest curenteste creaacelagicdrnpmagneticinvdrtitor ca gi inftgurarea proporlional cu curentul de excitalie real 1. gi cu raportul numerelor de spire ale inldqurdrilor:

(3.8) I'r=k'I , '*' w1 invdrtitorde excitalie in care,t esteo constantd a maginii.Cdmpulmagnetic constructivd bo(ar, r) producein faza de referinld(faza U), un flux magneticfascicularOo, dat de t.e.rn.e6(r)datd de relalia (3.3). Toate relalia(3.2), care inducein faza de referinfd gi de aceease poate folosi rndrimile instantanee definite mai sus sunt sinusoidale reprezentarea acestora in complexsirnplificat.
ciclicd propriea statorului, atuncivaloareaefectivda Daca L1 esteinductivitatea magnetic invdrtitorinductor)este: t.e.m.indusdla mersulin gol al rnaginii(de cdrnpul Eo=- jaLtl-'" (3 9) pe o sarcind(saupe o refea), statoricd esteconectatd in cazul in care infbgurarea atunciprin aceastava circulasistemultrifazatde curentiirJ, iv,iyy, dat de relafiile (3.4), sistem care creeaz6, un cdmp magneticinvdrtitor de reaclie ba, a cdrui expresieestedatd derelalia(3.5). Cdmpul magneticinvdrtitor de reacfieproduce,prin spirele fazei statoricede referinfd, fluxul magnetic fascicular:
-| Q o = Q o , rrcos(a;f A

(3.l0)

(Du, in fazdcu curentuli, estedefazat Seremarci faptul cd fluxul magnetic in tirnp cu unghiul tr/2+t fa!6 de fluxul de excitafie{Dogi respectivfat[ de curentul1'. de excitalie raportat la stator. Reamintirn faptul cd unghiul e reprezintd defazajul dintre le.m. eosi curentuli.Fluxuluifascicular@u ii corespunde un sistem trifazatsimetric de t.e.rn. induse\n fazelestatorului. fiind: exoresia t.e.m.in fazade referintd eo(t)=EoJicoslatt- 7t- ) (3.1l)

in mod analogcu ecuafia(3.9) se poatededucerelaJiafazorialddintre curentul statoric de reac{ie / qi t.e.rn. ft: (3.12) Eo=- iaLtL
Analog cu transfonnatorul gi magina asincrond, se pot defini fluxul magnetic rezultant (Du,curentul de magnetizare1u gi t.e.m rezultantdde fazd Ep, cu rela{iile:

(3 . 1 3)

98

t.e.m.utild, deoarece T.e.rn.rezultant[4p se mai numegte la inducerea ei intr-o fazd statoricd utile de excitaliegi de reaclie,care trec prin contribuienumai cdmpurile intrefier din statorin rotor. In afardde cdmpulutil de reacfie,inlEgurdrile de fazd sunt parcurse gi de fluxurile proprii de dispersie (din crestdturi, de la dinte la dinte, de la capetele frontalesau diferenfiale). Corespunzdtor acestor cdmpuri,va apdreain fazade referinfd o t.e.m.de dispersie e6, a cdreivaloare complexd esteunndtoarea: Eo=- iaLo! undeZq esteinductivitateo'de dispersieafazei statorice. 3.5.2.ECUATII DE FLTNCTTONARE, SCHEMA ECHTVALENTA pe fazd,a indusuluimaginiisincrone$i Xo : roZo reactanla Fie R rezistenfa de dispersie. Dacd U estetensiunea gi daci ludmin seamd de faz\,a generatorului rezultatele stabilitein paragrafulprecedent, atunci ecualiilede regim stalionarale generatorului sincroncu poli inecali,au formaurmatoare: (3.14)

U+R!+iXo!=Ep, Et =- iroLtlp, !u=!r+!

(3.l 5)

Necunoscutele careaparin sisternul de mai sussunt:4r, I'.",! Si U. Sistemuleste cornpletdacd celor trei ecuafii (3.15) li se mai adaugdecualiasarcinii generatorului sarcinii. A: Z.I- in careZ esteimpedanfa O altd fonna a ecua{iilor de tensiuni ale generatorului se oblinedacdse line seama de expresia t.e.m. rezultanteE,= Eo * Ep = Eo - jdtLt!, astfel incdtavem: U+R!+jXo!= Eo- jatLtl = U+R!+j(Xo +alL1)!= Eo

Senoteazd reactanfa sincrond a maginiicu poli inecafi, mdrimeaXr,definitdastfel: Xr=ot(Lo +L1)=Xo+Xo, (3.16) in care X or=otL1reprezintd reactanfa corespunzdtoare fluxului magneticde reacfiea indusului. in final ecuafia de tensiuni a generatorului sincroncu poli inecatise scrie: U+R!+jXr!Eo= jaLtI', (3.t7)

(3 l5) qi (3.17) Corespunzitor gi o schemd ecuafiilor sepoate desena echivalenrd a generatorului pe faz6,, sincron, schemd carese prezintd in Fig. 3.6.

!"

jaLo

Fig. 3.6. Schema sincroncu poli inecati. echivalentd a generatorului

geometricd. Interpretare Neglijdndfenomenul de histerezis, din rela{ia (3.8) se (de fazorigi vectori)fazorulcurentului deduce c[, intr-o diagramd combinatf, de excitafie raportat esteparalelcu vectorulcdmpului de excitafie magnetic Bo (!'u lld,l. Pe de altd partevectorulBo esteorientatde-alungulpolului rotoric (axa longitudinald d), confonn 99

Mbl

axe (d)' Din Fig. 3.3. gi, prin urrnare,gi fazorul 1" esteorientatde-a lungul aceleiaqi relalia (3.9) se deducecd fazorul fu esteperpendicularpe axa (d), adicd este orientat (q). de-a lungul axei transversale 3.5.3.DIAGRAME DE FAZOzu ecuajiilor (3.15) gi Pentru construcfiadiagramelorde fazori corespunzitoare Se (3.17), se alege origine de fazd fazorul tensiunii U de la bornelegeneratorului. presupunesarcina generatoruluide naturd inductivd, curentul 1 fiind defazatin unna celor trei ecuafii de fazori corespunzdtoare tensiunii.In Fig. 3.7.a,se prezintf,diagrama grafica jX"! a primei ecuafii (3.15). Conturul fazorilor A M Si Eu este reprezentarea celei (3.15),faptul cd fazorulpeste defazat in urma fazoruluifu cu 90o esteconsecinfa (a curenlilor) din (3.15)este9i eareprezentatd iar a treiaecuafie de a douaecualii(3.15), curenfilor| /'. gi /u. in diagramafazorialdde paralelogramul

,A-

'. /--'

I
---Jn---

Fig. 3.7. Diagramele de fazori ale maginii sincrone cu poli ineca[i: a - diagrama (3.17); (3.15);b - diagrama ecuafiei c - diagranra corespunzdtoare corespunzetoare ecua{iilor simplificati (R = 0).

sincrone ca fiind unghiul in paragraful3.4.1, s-adefinitunghiulintem6 al rnaginii gi tnagnetic rezultant dintrevectorulcAmpului de excitalie Bs vectorulcdmpului rnagnetic a indusului.puternspuneci B. Neglijdnd pierderilein fierul armdturiiferomagnetice acelagi unghi intern 6 se stabilegte intre fazorult.e.m.la mersulin gol Eo gi fazorult.e.rn. gi intre fazoriicurenlilor/e $i /s, rezultante Ep (Fig. 3.7.b).Acelaqiunghi 5 se regdsegte cum sevededin Fig.3.7.a.
t

i I i

primei ecua{iidin in Fig. 3.7.b, se prezintddiagrama de fazori corespunzdtoare (3.15)gi ecuafiei (3.17). diagrarnd sededuce cd fazorul Din aceastd fazoriale de tensiuni generatorului cu fazorul al aproximativ egal t.e.m. tensiunii este de la bomele ! rezultante: cdderilede tensiunedatorate Acest lucru se intdrnplddeoarece Y=Er. rezistentei gi dispersiilorinftgurdrii indusuluisunt mici, chiar dacacurentul1 ia valori indusuluisepoateneglija mari. La rnaginilesincrone rezistenla R a infEgurdrii obignuite, pi ecualia (3.17)semai poate scrie:

100

I'

-IU

j ro l ,l l _" , (3.17' ) " != E n = i u r d i a gr ar nadc laz - o rid i n F i g .3 .7 .b s c s i n rp l i fi ci avdnd forrna di n tri -q.3.7.c.D acd Ll =Ett putcrn spune ci unghiul intern 6 al maginii dintre fazorii Es iii Ep estc U + j .Y aproxirrrativ egal cu unghiul 6' dintre fazorii 4o, qi U. Cottcluzie: Indiferent cd rnasina sincrond are poli inecali sau poli aparenli, ntgltiul intern 6 reprezintd, cu bund aproximalie, defazojul dintre E_sSi U.. 3.5.4.CUPLUL ELECTROMAGNETIC al nraginii sincrone cu poli inecafi, care corespundeunei Cuplul electromagnetic astfel: faze statorice, se detennindfolosind teoremaforfelor generalizate,

=( '

='o' u " a ),=" o n ,,'"

( 3. r 8)

a rotorului gi a infhgurdrii de fazd in care W esteenergiamagneticdde interacliune curentului i. Sd detennindm, rnaiintdi, energia statorice, corespunzltoare de interactiune U cu rotorul.Presupunem cd rotorul, cu inlbgurarea a fazei de referinldstatorice sa de parcursd cu vitezaunghiulariconstantd excitalie, de c.c../s,se rotegte O. Confonn relaliei produsde cdrnpul (3.2),fluxul magnetic invdrtitorde excitaf ie prin spirelefazeiU va fi :
O gy = @or,, c osa.l= Q ontcosp(lt = Q ortcospa,

(3. l e)

unghiul geometric de rotafieal rotorului in raport cu faza de in care a = C)/ reprezintd U. In fazaU, fluxul @qgva induceo t.e.m.eo de mersin gol: referinldstatoricd g#=EoJicos(att-L1,cu ""=EoJi=@ o,,,'o)=@o,,,' p(), (3.20)

iar curentulcareparcurgefazaIJ, produsd es, va fi tU(l): lJzcos(ot - n/2 -x), e fiind defazajuldintreee gi i caredepindede naturasarciniigeneratorului. Cu relafia (3.18) se careseexercitd asupra fazeiU statorice, detenninf, cuplulinstantaneu, rezultdnd:

,r++)
\ da ) i , , = ct.

.#==,u

-t-"r= peo,,IJisinarrcos(a;r
(3 . 2 1 )

= -'*o;"'(sinB+coser=-ftIrrin B+cost)
in cares-afinut seama ci pOsln = Eo.J2l{t gi s-a notatB:2at V gi W: asupra fazelor determinf, cuplurilecareseexercitd - nl2 - e. Analog,se

t2' p ,, ' =al; Mw =- !n!6in1"p -$)*.o, ul " -{)+cos o 1sin1 3' fr ' 3
prin insumarea celortrei cupluride fazd: Cuplulmaginiisedetennind M=Mu +My +Myy=-3E:l (3.22) O "or" la faptulcd,in regimde generator, cuplul electromagnetic semnulminusreferindu-se este fazori de la arbore. Din diagranra de simplificatd antagonist cupluluiactiv 3.7.c,in caree 101

't!]""-l

este unghiul dinlrc lirzorii 4o $i l, se poate .dcduce cosr : cos(q + 6), cxprinriirrd scgnte rttul AC din triunghiurile drt-'ptunghice : OAC si ABC sc dcduce

A c=u si n i =X ,trir ( I- r / = + cosl=Tf

( 3.23)

Cuplulsincron ,.'lot.,,t"ori folosind ,in".on"cu poli inccali Mal maginii rclatiilc (3.22) qi(3.23), avdnd expresia:

, =-t? ' o

'u .tj "' ' =- iE"u ' r ;,t.Y QX" xrl

Qz4)

unghiulari in Fig. 3.8,se reprezinld caracteristica -ll1: -ft})a rnapinii sincrone.

generalor < regrm

staticinstabil

n'"Vi
/2

'efisnric instabil
n/2 \
6

/u^
static stabil

Fig. 3.8, Caracteristica cupluluielectromagnetic la ntagina sincrond cu poli inecali.

Caracteristica in raportcu unghiul intem 6 al rnaginii. cupluluiesteo sinusoidd Pe caracteristica din Fig. 3.8. s-aumarcat cuplul nominalMn, unghiulinternnominal6n gi cuplufrnaxirn Mnr. Se definegte a rnaginiisincroneraportul tr, dintre capacitaleade suprasarcind gi cuplulmaxim cuplulnominal, definitd de relafia: 3EoU.l M,,, X"Q I , .^ ^. = iiu = ,7 =nF iTei i...)1 (3.2s) l:--;t t ou M stttdn
n

XsO Unghiul internnominalarevalori uzualein intervalul6n e (20' ...30o) electrice. 3.5.5. PUTEREA ELECTROMAGNETICA Confonn celor ardtatein paragraful3.4.1, putereaelectrorragneticd P, care in re-e,imul de generator treceprin intenrrediul al maginiisincrone cdrnpului electronragnetic dirrrotorin stator, de rela{ia: P =-MC2, aga a fostdefinitd incdt,pebaza relaliei(3.24), se uoate scrie: P =- Mt\=3EoU .rini

. rir.,6.-

xs

(3.26)

t02

in c ondiliile U : c o n s r. $ i Eo : c o n s t. (c u rcnt de exci tal i e constant),puterea efectronragncticl a gcncratorului prezintiiun ntaxitn de valoarc: Pr'ax: 3EoU/Xs,carc sc obtine pr-ntru 6 : r/2. Aceasti pulcre are o lnare irnporlanli in funclionarca nraginii, dcourcccea reprezinti liurita de putere activtrcare poate ll transferalddin rotor in stator prin inlcrrnediulcdnrpuluielectromagrretic. Chiar daci existd putere rnecanicddisponibill (de la Inotorul prilnar), putcreaPn16x, la arborelegcneratorului nu poate fi deptrgitd dec6t cu riscul iegirii generatorului din sincronism(al ambalSriiIrtecanice a rotorului). in cazul in care acestaeste cuplat ta o relea de putere inlinitd. in acest caz, rndrirea putcrii lnaxirnese poate face prin mf,rireat.e.m. la rnersulin gol 86, deci prin rntrrireacurentului de excitalie,/g,prin aga-numitulfenomen deforlare a excitaliei

3.5.6. PUTEREA REACTIVA de generatorul Puterea reactivi schirnbatd sincroncu refeauaeste datd de relafia cunoscutd: Ugi /suntmdrimile defazdaletensiuniigicurentului Q=3UIsing,incare gcneratorului sincrontrifazat. Se considerddiagrarnafazorialdsimplificatd a generatoruluisincron cu poli inecafi,reprezentatd in care proiectdmfazorul 46 pe direclia fazorului !. in Fig.3.7.c, gdsindu-se explesia:OD=Eocosd=U+Xslsing. Din relafia de mai sus se deduce produsul reactiv[Q, devine: /sing, astfelinc6tputerea
( , 1= - =

3lJ(Eocos6-U) 3EolJ-,-* 3Uz " CO.td

xs

xs

xs

(3.27)

maginasincrondcu caracteristicd Dacd se considerd de magnetizare liniard, se poate considera cf, t.e.rn. indusdla mersul in gol este proporlionaldcu iurentul de excitafie Eo=kIs (3.28) ' astfelincdtputerea a rnaginii sincrone trifazate reactivd cu poli inecafidevine:

=Y, B =tY cos6-F;o Q=aI, Xs " Xs

,,

(3.27',)

in care o $i p reprezintddoud constante, dacd tensiunearetelei la care este cuplat generatorul constantd. seconsider5 Considerdnd relalia (3.27') a puterii reactive,se pot deduce cdteva concluzii generatorului importante privind func{ionarea sincron: . puterea sincronse poate regla prin varia(ia curentuluide reactivda generatorului gi poatefi pozitivd,negativd excitalie al generatorului saunuld; . existdo anumitdvaloarea curentului de excitalie1j pentrucareputereareactivda : generatorului valoarenumindu-se curent optim de excita;ie estenul6 (cosq l), aceastd careareexpresia: I;

=p=u

acosd tcosd'

(3.2e)

l c3
wd

. c ur t : n l u l()p ti l n d e c \c i l a l i c c s tc i n vers proporl i or)al cu cosi nusulungl ri ul uii nl crn r\. cleci. cu cat unghiul irrtcnr cre;te (incircarca gcttcratoruluicrc;rc). cosS scatJctlcci 1,1 crcltc. A;adur. r'aloarcaoptinrii a curcntului dc cxcitalic arc o u;oari crciitcrc odali cu putcrii activc dcbitatedc gcneratorin rclc-a; crc$tcrca . nririrea curentului de excitalie pcsle valoarca oplintii este dcnurrtil'J supracxc'itarcct gcttera!orului ;i corespunde dcbitcazi putcre rcactivdin situaliei Q>0, adictrgc'ncratorul rcleaua la care este cuplat. irnbunatiitindfactorul dc putcre al rclclei. Accasta rcprczinlii un inrportantavantajal rnagirriisincronein raport cu nragina asincrclnf,. 3.5.7. STABILITATEA STATICA A GENERATOIIULUI SINCITON

Stabilitateastaticd a generatoruluisincron caractcrizeazd comportarcaaccstuiala varialii mici gi lente ale mirirnilor in jurul valorilor de regim stafionargi se poate studia, pornind de la expresia(3.26) a puterii electromagnetice P =/(5). Spunent ctr o magind este static stabild daci aceasta face fa{d oricdrei mici perturba!ii a un-qhiuluiintern Ad gi igi continud funclionareanormali (cventual dupa cdlera oscilalii amortizate), dupa ce perturbalia a displrut. Deoarece variafia A6 are valoare micd. rezultd A62 = 0, A63 = 0. ... gi deci, la dezvoltarea in serie Taylor a puterii electromagnetice P(6), in jurul punctului 6, se pot neglija tenrenii care confin derivatele de ordinul doi sau rnai nrari:

p(6+AD/=e1Sy{u6=P(5/+P.A6in care r, =d-!==3ElU cosd. 'd6d6x,

(3.30)

(3.30), puteresincronizarild specificd. Confomr relaliei P, se numegte spunern cd

maginasincrondeste static stabilddacd putereasincronizantd specificd este pozitiva. intr-adevdr, din relalia(3.30),se deduce cA o cre$tere a unghiuluiintem 6 conduce la o poatefacefala acestei cre$tere magina a puterii electromagnetice P gi. ca urmare, cregteri nurnaidacdP5 > 0. in caz contrar, la o cregtere a unghiului 6, puterea gi 6 cregte P scade gi mai nrultpdnacdndmagina iesedin sincronism. Ilasirta ere o rezeri'dde stabilitalecu atdt mai marecu cat pulereasincronizantd specifica condiliade stabilitate staticd a maginiisincrone estentai mare.Prin unnare, cu poli inecalieste P. > 0, adicdcos6> 0, deci6 e (-n/2 ...n/2). 3.6.TEORTA GENERATORULUT SINCRON CU POLr APARENTI Maginasincrond areintrefierul neunifonn la periferia cu poli aparenli interioarla statoruf ui, dar indeplinegte condi!ia6(a)=51s + r / p), in careo esteunghiulgeometric rlrdsurat intr-un sistem Aceastd nesirnetrie de referinlaFS, fix fafa de stator. conduce la particularit5li cu poli aparenfi in raportcu magina anurnite cu poli inecali. alenraginii Cea rrtai ilnportanta Iru mai estecaracterizatd cste aceeacd maginacu poli aparenfi de o singurarcactanld X6 gi altalransversald sincrond Xs, ci de doud:unalongitudinald Xo. 3.6.I. DI]SCOMPLTNEREA MARIMILOR DUPA DOUA AXE ConfornrIrig. 3.3. in nragina sincroni se definesc doui axe: axa longitudinal5 d (axa polului rotoric),respectiv q, perpendiculard pe axa longitudinalS. axa transversald (crcatl de curentul lnductiarrtagnclicd de reaclie a indusului .B2 I Siin faz\ cu acesta) se 104

dcsconrpune, dupdceledoui axe,in doudcomponentc: una tongitudinald Bad$i cealaltd lransversal6 BoO. in ipoteza neglijlrii pierderilor in miezul feromagnetic statorical generatorului . sincron,intr-o diagramtr combinatl (fazorialdgi vectorial6), fazorul I al cu-rentului este orientat duptraceeagi direcfie cu vectorul cdmpului magnetic de reaclieao 1nig.3.9) gi, in mod asemdntrtor, fazorul curentuluide excitafieraportat/'" este orientat in a"""ugi direcliecu vectorul cdmpului magnetic de excitalie,Br. A$a cum s-a ardtat in paragraful 3.5.2' fazorul t.e.m. la mersulin gol este orientatin lungul axei transversale q- prin unnare,defazajul e dintrefazorii Eo si !_ esteegalcu unghiuldintreaxa q gi fazorul {.

Fig. 3.9. Diagramacombinati a mirimilor fazoriale(barateinferior) vectoriale 9i (baratesuperior)la generatorul sincroncu poli aparenli.

Curentulprin fazastatoricd de referinf5 U aredoudcomponente: una longitudinald 16gi cealaltd transversald Iq, date de rela{iile:
Id = Is i n ,Iq = 1 c o s a

(3.3 l)

Re,zulti aga^-numita teorie dupd cele doud axe a rnaginii sincronecu poli aparenfi. ^ aceastd In teorie formelede undd ale cdmpurilormagnetice de reac;ie longitudinalagi transversald rdmdninvariabile, iar amplitudinile acestora Ba4 Si 8,,9suntpropo4ionalecu componentele 16, respectiv 1Oale curenfilor:Bo4=kgko4Id, Baq=kgkooln, in care kg este un factor de proporfionalitate depinzdnd, in principal, de numdrul de spire al infEgurdrii statoricegi de rnarimea intrefierului,iar tu6 gi kuq sunt factorii de fonnd ai cdmpurilormagneticede reacfielongitudinald, respectivtransversald. Valorile acestor factorise dauin lucrdriletehnice de specialitate. 3.6.2.ECUATIILE MA$INII $r DTAGRAMELEDE FAZORI Ecuafiilemaginiisincrone cu poli aparenfi sevor deduce prin analogiecu ecuafiile rnaginiisincronecu poli inecafi.Corespunzdtor t.e.m.de reacfie4, definita de relafia (3.12),in cazulmaginiicu poli aparenfi, sepot defini doudtensiunide reaclienotateEu6 li E q gi numite t.e.m. de reacfie a indusului longitudinaldgi transversald. av6nd E o4= -jaLad ld, E on=- jaLoqlq, unde'Lo4=ko4L1, Lon=konL1 105 e.32)

,*ttYl

in care Lad $i Loo suttt inductivitilileciclice proprii longitudinal6 gi trarrsvcrs'1tr alcnraginii, carcde-pind de factorii de fonndk26gi tnq. Prinanalogie (3.13), cu rerafiire pentru r'a$inacu poriaparenli putenr scrie: Qp =Qu +Qud *Quq, lp = lL + ld + !q, Ep = Eol Eurl* Eor, (3.33) astfelincdtecuafia de tensiuni a generatorului sincron cu poli aparenli sepoatescrie: = Ep Eo+ Eo4 + Eoo Eo- itoLoula - iroLool,t = A+ R!+ jaLo! Dupdce seconsider5 c6 I = ra + Iq,ecuatiade maisussemaiscrie: Eo =U + RI + jco(Lo +Loa)!a + ja(Lo +Loq)!q Se introduc doud mdrimi specificemaginii sincronecu poli aparenfi:reactanla sirtcrond longitudinaldX6 Sireaclanla sincrond tronsversald Xq: a( Lo +Lod ) = aLa - X4, a( Lo +Los ) = aLo = X n Ecuaf ia de tensiuni a maginii sincrone cu poli aparenfi capdta fonna: E o = U + R!+ jX 4 !4 + jX q !q= -jotLo4 I "

(3 . 3 4 )

(3.35)

i*ol,

o
Jd

b. Fig.3.10. Diagramele de fazori ale generatorului sincroncu poli aparelli: a - cu considerarea rezistentei R a indusului; b - cu neglijarearezisienlei R.

in Fig. 3.10.a,s-a reprezentat diagrama de fazoria generatorului sincroncu poli aparen!i' diagramd corespunzdtoare ecuafiei (3.35). Cu linie punctata s-a desinat diagrama corespunzdtoare ecualiei: E p =(J + R!+ jXo!, care are aceeagi formd cu ecualiade tensiunia generatorului sincroncu poli inecafi. construcliadiagramei de fazori se face astfel:se pun cap la cap fazorii u, R!, si cunoscdnd tensiunea U, curentulde sarcind 1gi unghiulrp.Direcfiafazorului,:o (axaa) se -este detennind addugdndla conturul fazorial A M fazoruljXqI, astfelinc6t axa q determinatd de inceputulfazorului! (punctulO in diagrarna de fazori) gi de sfbrgitul fazorului de fazori). intr-adivir, din triunghiuldreptunihic iXql (punctulC in diagrama ABC. in careunghiulBAC : e, rezultd, relagiile: XnIn=)'nJ In=l cose , ultima "osr= relalie fiindin concordantd cu (3.31). Dacdneglijdrn rezistenla indusului, ecuatia de tensiuni a generatorului sescrie:

r06

E u = U+ jX a La + lX q l_ n ,

(3 . 3 6 )

cu poli aparcnli, sercprczinta ca in Fig. 3.10.b. ca dc l-az-ori iar diagrama $i la generatorul gi 6': 5 unghiul poli se face aproxirnalia intern al rnaginii gcneratorul inccali, la cu 5i dintrefazorii poatefi aproxinrat cu unghiul 4o Si U. se considerl cu poli aparcnli, in ecualiile rnaginii sincrone XA: Xc: Xs se Dactr, Adesea poli inecali. se fac notaliile: dcduc ecualiile rnaginii sincrone cu notafii,relaliilede definifie(3.34)ale reactanlelor Xun. Cu aceste oL,,4=Xu4, (r)L,,rt= gi,respectiv, transversald setnaipot scriegi astfel: longitudinalii sincrone Xd=Xo+Xs4i Xr=Xt+X,,t 3.6.3.CUPLUL ELECTROMAGNETIC estevalabildgi^pentru (3.22)a cupluluielectromagnetic magina cu poli Expresia in ipotezaR : 0. In aceastl ipotezd,din aparenli.Se va deducecuplul electromagnetic .c se deduce rela{ia intre tensiuni in Fig. 3.'7 diagrarna de fazori reprezentatd cos(e -6), relalie care este valabiltrgi pentru magina cu poli E, cose=U costp=U la: gi care,inlocuitdin expresia cuplului,conduce aparenfi

(3 . 3 7 )

u =-3?I
O

= -'u"Y" - o) = -YU ncosd +/7 sin d) O'Y O "or"

;
i i

in Fig.3.l0.b se proiecteazl fazorii de Din diagrarnade fazori reprezentat5 pe direcfiaaxeid gi pe direcfiaaxeiq, obfindndu-se: tensiune

Eo=U cos6+X aI a ; U sin6=X sI q

(3 . 3 8 )

de mai susgi se introducin expresia cuplului Sescotcurenfii16qi 1qdin expresiile oblindndu-se: electromagnetic

I
tf

i
cu poli aparenfi are doud componente: al maginiisincrone Cuplul electromagnetic de excitalie(prin intermediul curentului t.e.m. Eq: kls) de valoarea unaM', caredepinde gi in lipsaexcitaliei(cdndEs:0) gi carese nume$te gi ceade a douaM', careestenenuld cd valoarea Seconstatd cupluluireactivestecu cuplureactivsaude cuplude anizotropie. in mare. mod uzual, acest raportestecuprins XylXqestemai atit mai marecu cdt raportul (1,5 ... 2). in gama graficda caracteristicii Reprezentarea - M:16), pentrumaginacu poli aparenfi, cuplului electromagnetic cI valoarea maxim se obfine se facein Fig. 3.11. Se constatA 90". pentruo valoare 5n1 mai micl decdt de relafia(3.39): P = -MClsedetennind Puterea electromagneticd findndsealna
fr // \ I

p =-M{t=l3E=lu - -l- lsin 2dl=1p'*p,,) (3.40) ,inl.Yll xd ) 2 l x , I Lxo

107

Fig.3.l l. Caracferislica unghiular,l -iI =fl6) a generatorului sincroncu poli aparelli.

Stabilitatea staticd a generatorului cu poli aparenli sestudiazA asemdndtor cu aceea a _seneratorului cu poli inecafi. Generatorul funcfioneazd stabilpentru6 e (0 6n,). Concluziile referitoarela putereareactivd,care s-au deduspentru generalorulcu poli inecalirdrndn, gi pentru generatorul in principiu, valabile cu poli aparenIi. 3.7.FUNCTIONAREA GENERATORULUI SINCRON PE RETEA PROPRIE in aceastasitualie,cdnd generatorul alimenteazd o relea receptoare de irnpedanfd datd, tensiuneala bomele generatorului, gi curentul debitat depind frecventaacesteia nutnai de parametrii de curentul de excitalie gi de puterea mecanicd -eeneratorului, transrrrisd primar propriu, care antreneazd generatorul. de motorul Motorul prirnar (-erupelectrogen), impreuni cu generatorulformeazdun grup energeticindependent folosit in locuri izolatein carenu sedispune de o re[eaelectricd gi utilizatmai rar. pentrua simplificalucrurile,vorn presupune in cele ce unneazd, ci generatorul sincron are poli inecali, iar viteza de antrenare rdrndneconstantA. Vom studia caracteristicile de func!ionare alegeneratorului. 3.7.I. CARACTEzuSTICA DE FLTNCTIONARE iN GOL generatorului, Reprezintd la bornele dependenfa dintretensiunea la mersulin gol, gi curentul gil:0. Segtiecdt.e.nt. de excitatie: Q: const. Eo = fUr), pentru Eq este proporfionald cu curentulde excitalie. Caracteristica de mersin gol are forma desenati in Fig. 3.12.Cdndcircuitulmagnetic al maginii incepe sdsesatureze, cre$terea curentului de proporfionald excitaJie nu mai conduce a t.e.mEo. Existdun anumitcurent la o cregtere de excitalie ,/"t . definit in Fig. 3.12,de la careincepe satura{ia circuituluimagnetic al nra5inii sincrone. DacI magina atuncipentruIe : 0, fluxul magnetic anterior, a func[ionat nu mai estenul. ci are o valoare nwnitdfluxmagnelic rentanenl. redusd, in consecinlE,la Is:0, putenrspune cd Eo: Erem.Uzual, remanentd t.e.ur. reprezintd procente numaicdteva din tensiunea norninald a rnaginii.

r 08

Fig. 3.12. Caracteristicade mers in gol E6 :

"f(Ie) a maginii sincrone.

3.7.2. CARACTERISTICILE EXTERNE Aceste caracteristiciaratd cum variazd tensiunea la bornele generatorului in funcfie de curentuldebitat,pentruun anumitcurentde excitafie.Definifia caracteristicilor externeesteurmdtoarea: U : f(I), pentru,ls: const.gi cosg: const.tn Fig. 3.13 se prezintd familia de caracteristiciexteme a generatoruluisincron funcfiondnd pe relea proprie pentru cdtevavalori particulareale defazajuluig. Punctul N de pe abscisa sistemuluide coordonate caracterizeazd regimul nominal al generatorului'gi zona din stanga ordonatei dusl prin N corespundecaracteristicilor din regimul normal de func{ionare.

(JNl Fig.3.13.Familia decaracteristici exteme a generatorului sincron.

Se constatd cd forma caracteristicilorexterne ale generatorului sincron SE aseamdnl cu aceea a transformatoruluielectric, diferind de aceastaprin cdderi de tensiune mult maimari de la gol Ia sarcind. 3.7.3.CARACTERISTICADE SCURTCIRCUIT Este definitdde relatia Iu: f(J, pentru U:0.$i n : const.Caracteristica de scurtcircuitprezintdo anumitdimportanfd in aprecierea calit5]ilor generatorului. Ecuatia de tensiuni a generatorului la scurtcircuit seoblinedin (3. I 7) in carese considerd U : 0:

109

irrt

R!7+ j.Y,!1r=-jt"!'", clacuR=0 = iXr!*=-j)-l

=-,0=*
r{

prinoriginc. dcci. o dreapttr cetrcce Caractcristica descurtcircuit este in pnnnlnl SINCRON 3.8.FUNCTIONAREA GENERATORULUI INFINITA O RETEADE PUTERE CU

un gcncratorsincron cu poli ineci:ii. se va considera Pentru sirnplificare, pi pentru gcneratorul cu poli aparenli.Se asemintrtor fenonrenele deslEgurdndu-se nurnelte relea de putere infinitI, releauapentru care tensiunr:;:i lrecvenfarinrdn puterilor active saureactive schirnbate cu aceasti. constante, indiferent de rndrimile . 3.8.r.CUPLAREA LA RETEA A GENERAI'ORULUISINCRON

a unui generator Cuplarea cu reteaua sincron se poatefaceprin metoda in paralel sincronizdrii -fine sau prin metoda autosincronizdrii. Prima se aplicd generatoarelor in situaliinorrnale, siiiii,rrir saucompensatoarelor sincrone iar ceade a douase aplicd motoarelor sau cotnpensatoarelor sincrone pornite in asincron, ori generaioarelor (tensiunea qi frecvenfa sincrone in condiliide avarie a re[elei refelei suntIentvariabile). a. Metodasincroniztrrii fine fine, generatorul la re(eaastfel incet in cadrulmetodeisincronizdrii se cupleazd curentul,in mornentul de tensiunia generatorului cuplarii,sa fie nul. Din ecuafia rezulti curentul de cuplare: , tEo-U R* ixrl

in care ! estetensiunea necuplat(in gol). Din relelei gi Es estet.e.m a generatorului aceastdecualiese deduce faptul cd gocul de curent la cuplareeste nul, dacd avem indeplinitdcondiliacornplexd: Eo=U gi anume: (3.41)esteechivalentd cu 4 condiliiscalare Condi{iafazoriald . aceeagi generatorului; afazelorrefeleicu fazele succesiune . egalitatea generatorului gi tensiuniirelelei(f: fr); tensiunii frecvenlelor . egalitatea generatorului gi relelei (Eo: A; aletensiunilor valorilor efective . defazaj cupldrii(opozilia tensiunilor). nul intre{o gi ! in momentul planelor complexede Prinreledoua condilii de mai sus asigurdidentitatea reprezentare ale fazorilor Eo $i U iar urmitoareledoui condifii asigurd egalitatea gi argumentelor modulelor complexe numerelor 4o li U. Abaterile maxime admisibile la indeplinireacondiliilor de nrai sus sunt prima condifie, de succesiune unndtoarele: a fazelor, nu adrnite erori, a doua condilie pemite ca frecvenfele si diferecu maximurn 0,2 yo,condiliaa treiapoatefi o/o, iar ultimacondifie pennite indeplinita 20 un defazaj cu eroride maximum maxim de cupldrii. l5o electrice intre4e SiU in momentul indeplinirea Metodasincronizarii celor4 condilii in ordineain care fine unndregte aufost enutllate. condiliilorde cuplare, se folosegte scherna Pentruverificarea de montaj 110 (3.41)

din Fig.3.l4.a. in schem6, sc lblosesc gi un sincronoscop trei voltmctre cu l6urpiS. Voltntetrele V1 gi V2 se alegde tensiuni egalecu tensiunea rclelei,iar voltmetrulV3 gi lSrnpile sincronoscopului sealegde lensiuni egalccu dublultensiunii relelei. Cele4 condiliide cuplare severificdexperimental astfel: r succcsiunca fazelor severificdcu sincronoscopul S, Ia carecete3 limpi se aprind gi se stingsuccesiv, d6ndsenzalia unui foc invdrtitor. Dacdsuccesiunea fazelbrnu esteaceeagi, cele3 lirnpi se aprindgi se stindsimultan. in acest saz,Ssinverseazd doudfazeintre ele la generator sauIa refea; . egalitatea frecvenfelor se verificd tot cu sincronoscopul, deoarece focul inr,drtitor se rote$te cu o vitezdunghiulard proporfionaltr cu diferenfade frecven t6 f - fr. se regleazd turafiamotoruluiprimar (prin variafiacuplului activ M^, de antrenaieal generatoruf ui) pdnA cdndfocul invdrtitorstdpe loc, cazin caref =ff; . egalitateavalorilor efective ale tensiunilor Eo gi U se verificd cu ajutorul voltmetrelor V1 gi V2. Dac[ celedoudvalori nu suntegale,se regleazd curentulde excitalie pdndcdndcondifiaestesatisfdcutl; /s al generatorului defazajul nul din momentulcupl5rii se verificd cu voltmetrul V3, care trebuie sd indiceyaloarea zeroin momentulcupldriiintrerup5torului K, de punerein paralel a generatorului cu re{eaua.
R S T

U:

ue'fe
Ie

Fig.3.14. Scheta le verificare experimentali a condiliilor de in paralel cureteaua a "ujur" generatorului sincron: a - utilizind sincronoscopul culdmpi; b - utilizAnd 4 voltmetre. Observa\ie: Condifiilede cuplarein paralelcu releauaale generatorului sincron. descrise mai sus,pot fi verificateexperimental gi printr-unprocedeuspecialutilizdnd 4 voltmetre, montate ca in Fig. 3.14.b.in plus, trebuiesd se efectueze o legdturdelectricl suplirnentari intrebornele omoloage 3 gi 3' ale refeleigi generatorului, iar voltmetreleV3 gi V4, de tensiuninominaleegalecu dublul tensiuniirefelei,trebuiesi fie, analogicegi (ine(ia echipajelor identice mobilesd fie aceeagi). Cele4 condigii de cuplarein paralel sunt indeplinite cdndvoltmetrele V1 gi V2 aratdtensiuniegale,iar voltmetreleV3 gi Va oscileazf, lent,in acelagi mod, indicdndsimultanvalori maxime gi valori minime. C6nd voltmetreleV3 gi Va indicd simultan valoarea zero, intrerupdtorulK se inchide gi ll I

u@

generatoml cuplat la relea.DacdvoltmetreleV3 gi V4 nu oscileazd sincronse considerA in acelagi mod (unul indicd valoarea minimd gi celdlalt valoareamaximd), atunci cu succesiunea fazelot refelei gi, in fazelor generatorului nu este aceeagi succesiunea seschimbd consecinfd, doudfazeintre ele, fie sprerefea,fie spregenerator. b. Metodaautosincronizlrii Este aplicatdindeosebila motoarelesincronecare pornescin asincron.Metoda aplicapi in estemai rapidddecdtmetodasincronizdriifine, putdndu-se autosincronizdrii gi frecvenfarefelei variazd. de la un moment la altul. cazuri de avarie,cdnd tensiunea metodase poateaplicadacl acest$oc nu DatoritI goculuide curentde autosincronizare, de 3,5 ori curentulnominal. Metoda va fi descrisdla paragrafulpornireain dep5gegte asincron a motoruluisincron. 3.8.2.FUNCTTONAREA GENERATORULU STNCRON iN panarEl- CU O RETEA DE PUTERE INFINITA, LA EXCITATIE VARIABILA $I PUTERE ACTIVA CONSTANTA - CANACTERISTICILE iN V sincronse definesc de relafiileurmdtoare: Caracteristicile in V ale generatorului I = f(I)l si cos(p= _ fu")l ^ J\ Y"8=i:,:;i,. '''3==','!,1!,

sincroncu poli inecaficdruia i se neglijeazd rezistenla Se considerd un generator desenatd in Fig. 3.15. de fazoria generatorului statorici.Considerdrn diagrama
regim subexcitat limita stabilitefii statice (6 =90 ) reglm supraexcltat

(^)

I
pentruexplicareacaracteristicilor Fig. 3.15. Diagramade fazori a generatorului, in V.

putereaactivd a generatorului este constanrd, Deoarece 6[-3UIcosgr= const.) gi AC: const.Pentru curnU: const., renltd,Icosrp = corSt.:caresemai scrieXslcosrp: cd refeauaare putere infinit5, fazorul p este fix gi, prin urrnare,Iocul geometrical vdrfului fazoruluiEe (cdndP : const.gi 1s: variabil) estedreapta deputere egald, nohtA AC de acesta. cu (A) in Fig. 3.15,paraleld cu fazorulU gi dusdla distanJa SegmentulAB : Xsl este proporlional cu curentul I. La varialia curentului de pe dreapta(A), astfel incdt excitalie /s al rnaginii,vdrful fazorului E6 se deplaseazd cd, la variafia defazajulg dintre tensiuneaU gi curentul1 este variabil. Se constatd AB este variabild, deci curentul ./ este curentului de excita{ie,mdrimeasegmentului variabil. Agadar,la putere activd constant5" curentuldebitat de generator in refea este

rt2

-FT-

variabil, aviind ttn ntinim penlru curcnlutdc excitalieoptirn /j. Curcirtuloptinr rJe cxcitaliccorcsputrdc situaliei in carevdrful lazorului Eo (notatcu E'o) ajungcin punctul C din diagranra de fazori din Fig.3.15. DacI reprezenttrm grafic dependenla dintre curentul/ gi curentul .lg, oblinent caracterislica I :f(l) numitdcurbdin V a curentului statoric. in Fig.3.l6 se deseneazd familiile de caracteristici in V ale curenfilorstatoricigi ale factorului de putere, corespunz5toare la trci puteri activeP1, P2, P3 (Pt < pz < pl). pe mdsurdce puterea activi cregte, curbain V se deplaseazd ca in Fig.3.l6. Minimelecaracteristicilorin V se depfaseazd spredreapta, agacum sededuce din relafia(3.29).
1 ;c o s g limita stabilitalii

PltPz PztPt P
reglm

,ub"*"itut d

regim supraexcitat

in V ale generatorului Fig.3.f6. Caracteristicile sincron.

Caracteristicile in V ale factoruluide puterecosg: fft) suntasemdndtoare cu cele ale curentului, doar ci reprezintl un V rdsturnat. Este evident ci minimele caracteristicilorin V ale curen{ilor se afli pe aceleagi ordonate cu maximele caracteristicilor in V ale factorilorde putere. Acesteextreme corespund dcfazajelor nule gi curenfiigeneratorului. dintretensiunile Indiferentcd maginasincrondfuncfioneazd ca generator sau ca rnotor, regimul * pentru care I n < ./n se nume$teregitn subexcilat,rnagina absorbind puterereactivddin refea,iar regimul pentru careI n > I) se nulne$te regint supraexcitat,nraginadebitdnd puterereactivd in refea. Puterea sincronse regleazd activl a generatorului cu ajutoruldebituluiturbinei de antrenare de la arbore,iar puterea reactivdse regleazicu ajutorul curentuluirotoric de excitalie. 3.9. SCURTCIRCUIT TRIFAZAT BRUSC LA GENERATORUL SINCRON Acesttip de scurtcircuit seintdlnegte cdndceletrei fazeU, V, V, rle generatorului negativeale scurtcircuituluitrifazat sunt: sunt scurtcircuitate simultan. Consecinfele pdnd la valoareazero; curenfi mari de scdderea tensiunii la bornele generatorului

l r3 vE

scurlcircuit. in primul l)loment.care conduc la forlc elcctrodinamice nrari in capclc'ledc bobinil ale gcncratorului,ce le pot-dctcriora; cuplul elcctromagnctictranzitoriu lilarte nlare. carc solicittrlbarle rnult arborelemaginii $i o poate scoatedin funcliune.

3.e.r.CALCULUL CURENTTLOR DE SCURTCTRCUTT Calculul curenlilor de Scurtcircuit se face considcrAnd unnitoarelc ipoteze simplil'icatoare: magina liniari, curenliiiniliali (de regirnpennaneni) se considerd sunt gi, de asemenea, nuli, r'iteia de rotaliea rotoruluise presupune constanld tensiunea care gi ea constantS. alimenteaztr de excitaliese considerd infdgurarea Generatorul nu are fir neutru. adicdru a iV + l'W: 0. Pentrudeterminarea curenlilorde scurtcircuit ai generatorului se folosesc ecualiile Parli [31], ecualii care descriucomportarea acestuia in regim tranzitoriu.Calculul curenlilorde scurtcircuit ai generatorului sincron,in ipotezele anunlate, se face aplic6nd (transfomrarea rurctoda operafionalS Laplace directdgi inversi) ecualiilorPark. Calculelecurenfilorsunt relativ lungi gi se gdsesc tratatecompletin manualele de nragini electrice t5l, t251. De exemplu, pentru curentul iu(r) din faza de referinld, se gdsegteexpresia de regimtranzitoriu: -qeneralA

(3.42)

Exarnindnd expresia cI aceasta conline trei Q. \ a curentuluiig(t), constatdm gi anume: componente . componenta s'intetricd, care,lardndulei, estegi eacompusd din trei componente: tr -t) :{cos(at stalionarA - componenta X7 +y1;

-( r - r ) - r rd .cos(att tranzitorie ErJrl.+ - componenta + y); + l" ' \xa ^d)

-A - componenta supratranzi torie Eo "U{ + --Ll, .cos(atr + y) .

\xa xa )

. con?poftnla asimetricd -

t":11 2

.cosy;

1t4

. contponenla defrecvenld dubld

.cos(2att + y) .

Curenlii de regim tranzitoriude pe celelaltefaze statoriceV 9i W se deduc cu in relafia(3'42)unghiuly cu y'120", iar pentru PentrufazaY, se inlocuiegte ugurinld. y pune se - 240". Unghiul l reprezinti unghiul dintre axa I'azaW in loc de unghiul T (axa fazei U), in momentul producerii refenl5 de fazei (axa d) 9i axa rotoric6 scurlcircuitului. ?'ueste de timp f) gi f) se numesctranzitorii gi supratranzitorii, Constantete de longitudinald X4,X'4,X') suntreactanlele reactanfele de timp aperiodicd, constanta iar X.,XU de regim tranzitoriu 9i supratranzitoriu, regim permanentrrespectiv de regim supratranzitoriu. respectiv de regimpermanent transversalf, reactan{ele sunt

Acestemlrimi se exprimi, de celemai multeori, in unitdli relativegi sunt indicate sincrone se raporteazl la impedanfa maginilor sincrone.Reactanfele in cataloagele de relalia26= U6l1n1. De exemplu,reactanfele nominaldde fazda maqiniiZn6 definitd : au expresile relative, in unitali exprimate longitudinale, sincrone

,'o=* [,.r],il=* tu,l ,o=+ [,.,J,

(3.43)

sincrone relativeale ale reactanlelor echivalente in Fig. 3.17,se prezinti schemele prezintd schemele reactanfelor se Fig. 3.18 iar in a maginii, longitudinald ixa maqiniidin din axatransversald. sincrone
xo

xo

ro

tr! LEffi
b.

c.

din axa longitudinal5: ale reactanfelor echivalente Fig.3.l7. Schemele a - pentruxd; b - pentruxt; c - pentrux'1.

*0, u*utransversari: alereactanlero, echivalente Fig.3.Ig.S"n"rrl"'r" t'h. xq;b - Pentru a - Pentru in tabelul 3.1, se prezintavalorile uzuale raportateale parametrilormaginilor sau de sau hidrogenerator) (turbogenerator in regim de generator funcfiondnd sincrone, motor. l15
tEt

alc par:rntctrilor maginilor Tabelul3. | - ValorileuzualL' srncronc

Panunctrul

Turbogeneratoare binolare

llidrogencratoare cu inllsuriri de anrortizare

N4otoare sincrone

.r., Iu.rJ .t,,Iu.r] x,7[u.r] x4 [u.r]

...r,45 0,95
...1,47 0,92 0,12...0,21 0.07...0.14 0,08 ...0,15 0,003 ...0,008 ...6,20 2,80 0,35...0,90 0,02...0,05

0,60... I,45

1,50...2,20 0,9s...1,40 0,30...0,60 0,18...0,38 0,17...0,37 0,004 ...0,01 6,00 ...11,50 1,20 ...2,80 0,02...0,05

0,40 ...I,00 0,20...0,50 0,13 ...0,35

ro tu.rt
r [u.r]
{i [secJ

0 , r3 ...0,35
0,003 ...0,008 1,50 ...9,50 0,50 ...3.30 0,01 ...0,035

Ia [sec] ?"a 1sec1

din fazaU se deduce din expresia (3.42), $ocul maxirn de curenlde scurtcircuit ludnd in seamAcel mai defavorabilcaz $i anume acela pentru care se neglijeazd (toateexponenfialele amortizirile pe exponenfiale se consideriegalecu unitatea)gi se : : = + considerd:cos(crlt y) l, cosy -l , Xd Xo. in aceste condifii,curentulmaxim posibil de scurtcircuit areexpresia:

='uorf (it),nu*. Xa

(3.44)

Acest goc de curent se obline dupd timpul t* = (2n - y)/ro de la producerea scurtcircuitului gi, cum y : n, rezultd t* : r.,lto, adici dupdo semiperioadd. Curentulde scurtcircuit, de regim permanent (valoarede vdrf), se ob(inetot ,1g., (3.42),IEcdnd din expresia timpul sdtindl cdtreinfinit (exponenlialele suntnule),deci:

(3.4s)
Raportul k dintre curentulmaxirn posibil de scurtcircuit in regirn tranzitoriugi curentulmaxim de scurtcircuit din regirnpennanent arevalori posibileintr-o gamdlargd. Expresia acestui raportesteunndtoarea: (3.46) 3.9.2.INTERPRETAREAFIZICA A FENOMENELORLA SCURTCIRCUIT Maginasincrond monofazate aretrei infEgurdri statorice U, V, W gi doudinfdgurari rotorice:una de excitalie (indice"e") parcursd de curentul rs gi cealaltd de porniregi amortizare. inldgurarea de excitalie-"e"esteplasatd (d) a maginii, in axa longitudinalS identicdcu a.\a polui nord rotoric. infdgurarea de amortizare, implantatd in crestdturile tdlpilor polare esteasemdndtoare unei colivii rotoricede magind asincrond cu rotorul in ll6

prima,notatl in scurtcircuit: echivalente cu doui inlbguriri gi sc cchivalcaze scurtcircuit cu "l)". situattrin axa longitudinali(./), li a doua, notatd cu "Q", silttat,{in axa (3 pe stator gi 2 pe rotor)gi sincrontr arellzic 5 inlhgurdri (q). Agadar, rnagina transvcrsali (3 pe stator 6 infhgurdri - U, V, W - 9i 3 pe rotor- e, D, Q -)' tcorctic magina sincron[are curenli fhrdpendulafii ale rotorului, normaltr, in funclionarea (in : ie : 0), iar curentulde excitafieeste dc amortizare nuli in cele doud inltrgurdri de scurtcircuit variabile. In regimultranzitoriu brusc, apar conrponente neavdnd constant, curentul de scurtcircuit D, Q $i e. De exetrrplu, dc in circuitele curcnlivariabilianlortizali scurtcircuitului, iar magina de la producerea pe fazaU esternaxirndupdo senriperioadd Xa, carearevalori foartemici. Dupd un timp se cornportlca o reactanlisupratranzitorie de amortizare se sting de tirnp fa ), curenliiip gi iq din circuitele constante scurt(cdtcva D Si Q se nurnegte regrnt primii. Reginrul in care existf,curenlivariabiliin circuitele supralranziloriu. de timp T) mai rtundn componentevariabile nunrai in Dupd cdtevaconstante circuitul de excitalieal maginii,caz in care regimul se numegtetranziloriu, maginase X4,mai maredecdtX4,dar mai micl decdt tranzitorie acumca o reactan{d comporta alternative ale curentului de timp i"7, se stinggi componentele constante X6. Dupbcdteva gi regirnul devine gi tranzitoriu de scurtcircuit regirnul de excitalie, adictr dispare (3.45). relafia este datd de curentului permanent, cdndamplitudinea 3.9.3. $OCUL MAXIM DE CUPLU LA SCURTCIRCUIT in regimul de scurtcircuitpermanent,curenlii statorici sunt practic reactivi, sincrond.In aceastd inftqurdrii estefoartemicd in raportcu reactanla rezistenfa deoarece estefoarte mic. In regim tranzitoriude al generatorului situafie, cuplul electromagnetic gocuriimportante. poateinregistra Acestegocuri insd,cuplul electromagnetic scurtcircuit scurtcircuituluigi se calculeazd de la producerea cu se oblin dup[ un sfert de perioada gi fluxurilor din acelmoment. valorilecurenfilor de mdrimeaunghiuluiy gi are in cel maxim nu depinde Cuplulelectromagnetic (6 pdnl ... lD)Mn Se cunosc cazuri cdnd arborii la de valori caz mai defavorabil producerea unui scutlcircuit. au fost distrugila rnaginilor 3.10.STABILITATEA DINAMICA A MA$INII SINCRONE dinamicl a maginii sincrone statici, stabilitatea de stabilitatea Spre deosebire perturbaliei.Sd considerdm, depindeatdt de regimul inilial, cdt gi de naturagi rndrimea cu poli inecalifuncliondndin regim de generator, sincrond o magind pentrusimplificare, ca in Fig. 3.19, la carecuplul activ M6 de la arboreface un unghiulard cu caracteristica unghiului intern 61, la valoarea M31, corespunzdtoare inifiald salt bruscde la valoarea unghiuluiintern62.Curentulde excitalieesteconstant. finaldMv2,corespunzdtoare a rotorului,in urma saltului de cuplu, punctul de Datoritl inerliei rnecanice in B, ci ajungepdndin punctulC nu seopregte unghiulard de pe caracteristica funclionare pdndla valoarea 63' cregte intern (Fig.3.19), inc6tunghiul astfel

tt7

4b-,

I)in parteainll'rioari a ligurii 3.19, sc t'rbservtr cd in r.nomentclc /1 ;;i 13.adictr atunci clindunghiul inlcrnia valorile 51,respcctiv 63,putem scrie rclaliilc:

d6l
d!lr=q

=_l

d6l

=( J

(3.47)

.dt leB

in final,unghiulinternsestabilizeazd, dupdcdteva oscila[ii amoflizatc, Ia valoarea 61. Stabilizarea prin reaclie,de cltre curenfii indugi in unghiului intern se produce, inthgurarea de amortizare a nraginii.

o
t1 t2 I3

Fig. 3.19. Referitoarela stabilitatea dinamicEa generatorului sincron.

Pentrua gdsi un criteriu cantitativde apreciere a stabilitdliidinamicea sincrone, se scrieecualiadinamici de migcare a subansamblului rotor:
J --M o -M dt

.d o

(3.48)

in careO estevitezaunghiulard a rotorului,J reprezintd momentul de inerfieal rotorului, .11u este cuplul activ de Ia arborelegeneratorului, M estecuplul electromagnetic, iar cuplulde frecdrimecanice al rotorului s-aneglijat. ConfonnFig.3.l9, unghiulelectric 0 diritreaxeleFS (fixd fafa de stator)pi FR (fixa fafd de rotor) are expresia: 0 = ro/+ 6, in carerb estepulsaliamarimilor statorice, iar 6 esteunghiulinternal maqinii(analogunei fazeiniliale).Sederiveazd de doudori relafiagi segasegte: * = pa= co+{,
dl

' O = CO n S t . -

dI

p - =t dt

da

a26
dt2

Ecuafia de migcare a rotoruluisescrieacumsuburmitoarea fonna:

!'n'! =M a - M
P d t'

(3.4e)

1 r8

incdt putcnr scrie: Se anrplilici relalia (3.49) cu r/b/r/t,astl-cl

r d 2 6d!=(r,r,,-^,r)4! * -'"'u
n ;F' il "" ,t!

& ) 2p c t r\

J ! ( ! l! ) ' = ( M , , - t t . t f ! - \t, u ""

rh

Iimitele l1 gi l3 gi gdsirn: de ntaisusitrtre ecualia Integrdrn J '3rd(d5\2. = '3 - u\!9 -. at r-r - | dt l(u., ' " 2p ,J dt\dt ) ,i dt cu lirnitelc de integrarecorespunziloare, care. dupd simplificarecu dl gi integrare, devine:

='i:'. =+l(*)',=,, )ctd )dd (*):,, +:i:ffi'ii:' "-M I -M

(3.47), de rnaisussescriesub fonna: de relatia expresia findnd seama 63 d1

=o !<u, - M)dd

a integralei, cap5t[fonna: care,conform propriet5liide aditivitate 63 62

d1

! < u , - M ) d 6 =I r*- M ) d d
62

(3.s0)

matematicd a condiliei de stabilitate Relafia(3.50)reprezint[exprimarea dinamicd condifie exprirndfaptul cd aria denumitA a maginiisincrone, Si criteriul ariilor. Aceastd egald cu ariatriunghiului ABD din Fig. 3.19este triunghiului curbiliniu curbiliniuBCE. funclioneazd stabildin punct de vederedinamicdacdla un salt de magina Agadar, posibilitatea construirii de arii egale ca in Fig. 3.19. cuplupe curba M =16), existd Caz limitl de stabilitate un caz limitd de salt al cupluluipAnala care magina in Fig. 3.20,se prezinta igi pdstreazf, Dacd maginafuncfioneazd in punctul (Mal, 6), aceasta dinarnicd. stabilitatea astfelinc6taria S1 sd fie egald permite un saltrnaximde cuplupdndin punctul(M^2,62), cu aria52. din punctul (Mut,6t), un salt de cuplu egal cu Dacd se face ins6, incepdnd iesedin sincronism. De asemenea, Ma3- Mal, astfelincdtMa3> Ma2,maSina dacl ini{ial gol gi p6nd de cuplu tot in se face saltul la Mu2, rnagina funcfiona maSina iese din deoarece ariatriunghiuluicurbiliniuOMazBestemai maredecdtaria 52. sincronism, depindeat6t de valoareainiliald a a maginiisincrone dinarnicd Agadar, stabilitatea gi saltului de cuplu. cdt de mdrimea cuplului, For{areaexcitafiei dinamicdse face prin aga-numitul fenomende O mdrirea rezerveide stabilitate cuplu, aparilici saltului de cdnd caracteristica in momentul a excitayiei unghiularl forlare l19

,b*d

dc v ine c a f lc e c a d c s c n a ti i n F i g .3 -2 6 l i cdnd ari a 52 se mtrrcatc consi dcrabi l , ar,6ndo rezen,iide slabilitaternult mai mare.

6F 52

6r=n-6,

Fig.3.20. Caz limite d. ,tubi-lirut. dinamici.

Cazul deconectiriigi reanclanglriirapidea generatorului Sd considerdm un generator sincroncare func{ioneaz6,, cu un cuplu activ Mx la unghiul intern 61, cdnd intervine o deconectare a liniei de transmisie,cuplul electromagnetic al gbneratorului scdzdnd bruscla zero (Fig. 3.21).Dacdmotorulprimar nu are regulatorde vitezd, atunci rotorul generatorului se accelereazd gi unghiul intern cregte. Sepoatbdetermina, cu criteriulariilor egale(St : S2),careesteunghiulintern52, carepoatefi atinsde rotor astfelincdt,reanclangdnd linia la acest unghi,generatorul sdnu iasddin sincronism (sdnu se desprindd gi sdse accelereze).

6l

tr-61

g'3'2 Fi r' t','jil'Jiil,';fi;?11: I deconectsri i $i TIT:i;cazu

Cunoscdnd unghiurileinterne51 gi 62, sepoatedetermina timpul corespunzitor ca rotorul s5-qi varieze unghiul intern intre cele dou[ limite, dat fiind faptul cd, dupd declangarea liniei gi pdnLla reanclangarea ei, cuplulrezistent estepracticnul, iar cuplul de accelerare estechiarMu.

120.

MA$INI SINCRONE SPECIALE 3.11. 3.1l.l MOTORIJL SINCRONIUIAC'IIV (cu reluctantl variabilS) arepoli aparenti pe rolor,neavdnd reactiv Motorulsincron pe lui se bazeazd cuplul de anizotropie Funclionarea de fonrrdM' de excitalie. inff,gurare Motorul rcactiv se construie;te reactiv. cuplu atAt in varianttr nurnegte care se mai gi condensalor de defazare pentru faztr auxiliard pornire), (in are caz care cdt rrronofazatd prezcntdnd uneiconstruclii simplegi al lipsei sursei avantajul gi in variantd trifazatd, de generator. utilizeazl in regim de nu se Magina reactivd excitaliei. necesare c.c. sincronreactivestetotdeauna inductiv,neavdnd Factorulde putereal nrotorului nefiindu-i deci specific regimul (datoritA excitaliei), lipsei supraexcitat. t.e.m. 86, putere inductivestedatdde relalia: de Valoarea maximda factorului

=X'j-r::', (cosp),.*
gi este cu atAt mai mare cu cdt raportu!X6lXq cstc rnai rnere.La nraginile"irrrnne reactiveraportulreactanfelor sincrone sincrone obignuite: X6lXq= 1,5, iar la motoarele atingevalori mult mai mari,X6lXqe (8 ... l0). Motorul reactiv se utilizeazi in acfiondrilede micd putere (la aparatelede gi imaginilor),avdndturafia fixI (la o frecvenfddatd a gi redarea sunetului inregistrare parazilielectromagnetici gi prezintd specificiinelelorcolectoare nu alimentare) surseide cu excitalieelectromagneticd. electrice sincrone maginilor gi periilor,caracteristici 3.II.2.GENERATORUL SINCRON FARA CONTACTE ALTINECATOARE gi sunt mai fiabile alunecltoare staticdnu au contacte cu comutalie Generatoarele performanlele De asemenea, in regim dinamic decdtcele cu excitalieelectromagneticd. mai mic). suntmai bune(timp de rdspuns Generatoruleste format din doud magini sincrone incorporate in aceeagi normald(rotorul esteinductorgi statoruleste de construclie una principal5, construcfie: statoricd) monofazatd rotoricl) indus),notatdcu I (inligurareatrifazatd 9i 2 (infbgurarea de dimensiunimai reduse,de construcfieinversatd in Fig. 3.22, Si cealaltdsecundard, notatdcu l0 (infEgurarea (rotorul esteindusul,iar statorulesteinductorul), monofazatd infEgurdrii statoricd). Energia necesarl gi cu 8 (infEgurarea trifazatd de excitalie statoricA) in rotor nu prin intermediulinelelor colectoare gi al a maginiiprincipaleesteintrodusd folosind magina cdmpului electromagnetic, secundard periilor, 8 -10. ci prin intennediul pe ldngdinfbgurdrile confine, staticd cu comutalie 1,2,8, 10, sincron Generatorul de 4 gi I l, un traductor electronice comandd rotitoare 5, 6,'1, douddispozitive tiristoarele de Ia infhgurarea 9, cuplatd de cdmp magnetic3 gi o punte redresoue12, alimentatd (secundare). indusd de fazda maginiiinversate inductivcu o infEgurare pentru a puteafi amorsatd esteurmdtoarea: generatorului tensiunea Funcfionarea un flux magneticrcmanent. al acesteia, maginii,trebuiesd existe,in circuitulmagnetic anteriorlivrdrii (de exemplu,prin alimentarea sd fie magnetizatl deci trebuieca maqina de c5tremotorul s5u Prin rotireageneratorului inlEgurdrii 2 in c.c. cu rotorulin repaus). rotoric,inducein infdgurarea relnanent l, t.e.rn.care primar de antrenare, fluxul magnetic 10,un curentcontinuucare,la rdndul sdu, de I I gi producin infhgurarea sunt redresate

12l
tY' I

producc un cemp rna-cnetic redus,dar fix Iall de slator.Acest ciinrp nragttelicinducc, in carc produc, i rt inlh; ur ar ea 8 . t.e .m . a l te m a ti v e , re d re sal c dc ti ri stoarcl c 5,6,7, inlhgurarea2, un curent continuu carc rlrlrc$tc lluxul ntagnctic retrtancrtlr<lloric.Accsl Ilux rotoric mdrit induce din nou, in inlhgurarca l, t.c.ttr. gi proccsul se continutr in tcnsiuncaia valoarca norninali, avalangd pdntr cdnd, la borncle R, S, T ale gcnerittorului, generalon rl crirt sirle:!:j.-: r.j J Jl(;! :\iillr[.

'- stator

sincron cu conrutalie statici. Fig.3.22. Schema de principiua unui generator

ei constantA) Reglareatensiunii la borneleR, S, T (sau men{inerea se face cu gi care regleazd valoarea ll, limiteazi ajutorulregulatorului curentului de tensiune din 4, care regleazd curentulde excitaliedin inftgurareal0 gi cu ajutoruldispozitivului primitede la puntea12, respectiv, limiteazd inlEgurarea acestcurent, 2, prin comenzile prin cornenzile de cAmp 3. primitede la traductorul 3.12.ACTTONART CU VOTOARE SINCRONE UTILIZAzu.AVANTAJE.DEZAVANTAJE 3.12.1.MOTORUL SINCITCN. ca generator sincron, in centralele de producere Maginasincrond se folosegte, a in acfion[rile electrice. In conrparafie energiei electrice, ca rnotorsincron, respectiv cu gi dezavantaje. prezintd anumite avantaje rnotorul asincron, lnotorulsincron Donteniile de ulilizare ale motoarelorsincronesunt dirttre cele nrai variate. pompelor centrifugalesau cu piston, a Actuahnente,se folosesc la aclionarea exhaustoarelor colnpresoarelor. ventilatoarelor, suflantelor, de diferitetipuri,a morilorcu cu cuplereglabile hidraulice bilc. a unul'concasoare sauelectromagnetice etc.Asociate sincrone seutilizeazd motoarele ori cu convertizoare care de frecvenld, 9i in nrecanisme16 necesitlreglarea fel, s-aajunsla unitalide puteredc ordinulzecilorde vitezei.in acest de ordinul rvatilorsau fracfiunilorde u,att se r.neeau,ati, dupd curn motoaresincronc fin5. utilizeazd in aui-"'ir",'i, electronici 9i nrecanicd sunturmdtoarele: i .,ti,t;1ete principaleale motoruluisincrci; iali de cel asincron (dacdfrecventa . vitezade rotafieesteconslantd refeleirdmdne constanti); . cuplul electromagnetic liniar de tensiunea depinde de alimentare, fiind mai pufin sensibil acesteia; la varialiile

122

in cstetrtuhlnai bun,putendfi unitarsauchiar capacitiv, . factorul de putere putere relelei; al de lirctorului irnbundtilirii vederea putere; de aceeagi mai bunin raportcu motorulasincron esle . randamenlul a unor de excitalie, caracteristici. curentului prin varialia sirnpld, . reglarca dezavailaiefalI de cel asincron: 9i anunrite Motorulsincronprezintd mai dificil[ $i nraicostisit_o:re; reaeste .11u arecuplu9e pornire $i deci, _ in clzutg_ogurilor de cuPlu din s!nc1g419rn iegire de sau pcndulare . rendinld de atelensiuniide alime4larg; saumG excitaliei, iar inelete p.ntto alirn.ntureu Ae . ur" n"noi" ae o sunsa 9i periile ".c. puncte de eventuale defecliuni; atenta o intre{inere necesitd $i reprezintl datenominale; greu, la aceleagi mai . este mai voluminos 9i indeosebi in comparafie cu complicat, mai este . procesul de fabricalie gi, in mod firesc,prefulestemai mare. colivie in rotorul cu asincrone maginite SINCRON COMPENSATORUL 3.12.2. sincroneste o maginf,sincrondfuncliondndin gol, in regim de Compensatorul din refeauad" ulit"t9ry-P9!9l9qi9llygJecesard numai absorbind motor supriexcitat, De aici rezultd cA, spre deosebirede motoarele pf9rdeUlSl-A-9live. tru acoperirea i rtatre mai mal iri gi de excitalie au arborii mai sub{iri sincrone 9i inftgurdrile m[rite' de excitalie sprea puteaaveasolenalii voluminoase, -ompensatoarele puterereactivl in refea, sincronedebiteazd compensatoarele Fiind supraexcitate, prin pornesc aceleagimetode ca 9i Ele se retelei. putere al fictorul de irnbundtdfind mffieanominal5acompenSatoarelorsincroneestede60, intervalului(6 ... 25)kv. apartine nominald 100,160qi 200MVar, iar tensiunea .9Y Co*p"nsatoarele sincronese monteazdc6t mai aproape de consumatorii de variafiilor de tensiune,provocatede a energiereaitivd, pentru contribuila diminuarea de consumator' cerute puterii active variafiilerapideale sincrone prezintd compensatoarele in raport cu bateriile de condensatoare, precum 9i o puterii reactive, al continuu reglaj permit un cd prin faptul avantaje, centralele in hidroelectrice, situalii, unele In tensiunii. a reglajului autornatizare introducAnd in regim de compensator, suntpornitegi funclioneazd sincrone generatoarele reactivd' energie de cantitate importantA o in relea 3.I2.3.PORNIREA MOTORULUI STNCRON Motorul sincron dezvoltl un cuplu sincron mediu numai la func{ionareain La altd vitezd,precumgi la pornire, cuplul sincron este alternativ avdnd sincronism. motorulsincronnu arecuplude pornire. medienuld.Agadar, valoarea pomireamotoarelor se poatefaceprin trei metode:pornireain asincron, sincrone variabild,pomireacu motor auxiliar de frecven[d sursf, o la de p'mirea prin alimentarea metode' primele doul sunt ftrlosite Mai de lansare. Pornireain asincrona motorului sincron (autosincronizarea'1 in pentrua pomi in asincron, motorulsincrontrebuiesd fie echipatcu o infhqurare de excitalie; aceasta polilor rotorici polare ale piesele colivie pentrupomire,agezatiin in regimul nonn'alal motorului,rolul de infdgurare ulierior,la funclionarea indeplinegte depornire Si amortizare. semai numefteinJdsurare aceasta De aceea, de amortizare.

t23

,.fu.'t

cu rotorulin in acestcaz. la ll'l ca un rtttllorasincron Motorul sincronporne$te, realizalidin olel rnasiv. colivie.Motoarele de puterenrictrau polii de excitalie sincrone . careindeplinesc rolul inliSuririi ilt colivie
oda

ijn

luncf ie ge__qrreqti_qtqisibili

dirccttr la

sau cu

porniriiin g;1191_o1r_iqltrgumrca de excitalie a rnotorului alsorbili la pornile.ln perioada pe o_rezistgnlA de descirc-arc i con_ectatl d R.l, dc gste dcconcctam rezistenlci infigurtrrii de ex_citalle aproximativ 5_...l0 ori mai rnare decdtvalgElqa R.. in pe5ioada se scurtcircuilcazd, deoarece poateapdrea de pomire.inftsurafqad_e.eicilalirnu felgmenulGorges $i nici nu se lasddesg$$agaqgcl arputeafi strdpunstr. . Mergdndca rnotorasincron in gol sau in sarcintr redusS, cu o alunecarc mici, se conlutA R6 pe relcaua dc c.c.,in carecaz, bruscinligurarea de excitalie de pe rezistenfa prin aceastd inligurarecirculdcurentul de excitalie /s gi apureimediatcuplulsincron M, careareexpresia aproximativtr: M ='_-,'l .sin(d+s.al) XrQ Deoarecealunecarea s este rnicd, cuplul sincron variazd lent in tirnp gi aduce rotorulin sincronism, cdmpului iar datoritl ine4ieirotorultrecepulin inaintea invdrtitor gi, dupi cdtevapendulaliiamortizate ale rotorului in jurul cdrnpului, acestaintrd in (se "lipegte" pornit.Din acest sincronism de cdmp)gi nrotorulse considerd motiv,toate motoarelesincronecare pornescin asincronsunt prevdzute cu infhgurdride amortizare putemice.confecfionate de obicei din cupru, cu parametriicare sd conducdla cupluri asincrone mari. in Fi-e.3.23. esteprezentatd schemaautomatd de pomire in asincrona motorului generalK, siguranfele sincron.Schemade forta cuprindeun intrerupdtor fuzibile el, dublatede releelemaximalede curente2, blocul de releetermicede suprasarcind e3. infEgurarea de excitalie, avdnd rezistenfa R", este alimentatd prin intermediul transformatorului de adaptare Tr gi al punlii trifazateredresoare P. Schema de comandd cuprinde liniile 4,5,...,8, in careCl gi C2 suntbobinele contactoarelor de alimentare, respectivde trecerein regim sincron,dl esteun releu de timp cu temporizare urai maresaue_eal la inchidere(ce are tirnpul de actionare cu tirnpul /o de pomirein asincron). precum gi butoanele pornire gi de bl de oprireb2. pe butonulde pornirebl, dupd care Fur;t::onareasci:entri incepecu apdsarea gi acesta bobinacontactorului igi inchidecontactele Cl estealimentatd de fortd Cl din gi igi automenfine linia I (rnotorul porne$te in asincron) butonulbl. in acelagi timp, se gi bobinareleuluide tirnp dl, careigi inchidecondactul alimenleazd temporizat dl din fl linia 7, dupd timpul reglatlo. Duptracesttimp, se alimenteazd bobinacontactonrlrri : yi. careigi deschide contactul NI (nonnalinchis)C2 din linia 2 $i isi inr ND '-'.:ri..utul (norral deschis) *'- !;.:,^i^, \.,iii colnutati C2 din linia 3, astfclincdtinfEsurarer de pe rezistenfa de descdrcare rie -,:ii 1[ coniinuuP. Apare cuplul sincroncare R3 pe SUrsa si'lc;r,,ric;rr pornit. introduce magina grntr;torul in seconsiderd Oprireamotorului se face prin apisareape butonulb2. in cazulunui scurtcircuit gi igi deschid releelerrraxirnale de curente2 aclioneaza contactul Ni, e2 din linia 4 gi 124
l; lf

PROBLEMA 3.2. cu indusulin steaare Sn : 25 MVA; Un : 6,3 kV tril'azat Un turboaltemator cldereade tensiune relativdde la Xs = 1,5O. Sa se calculeze (conexiune steape stator); in sarcin[pur rezistiv(9 : 0), pur a gcneratorului nominalS mersulin gol, la sarcin6 = : R : 0 9i ,f. = const. (<p nl2) 9i pur capacitivl(tp -nl2) in ipoteza inductivtr pe fazdal generatorului secalculeazd cu relafia: nominal Curentul Solulie: ]r,l =

s,

Ji .uu JS.ogoo

25.rc6= 2290A

nominalI pe fazdesteUnp: UnlJi : 6300/Jt =3650 V. Din diagrama Tensiunea Ee: (Fig.3.7.c) sededuce modululfazorului fazoriald simplificatd Eo = tl(Urf cosg)z+ (U,tI sinp + X ,l ,I)2 nominal5 areexpresia: de Ia gol la sarcind relativdde tensiune iar cdderea

LUI%1.=

(Eo -U n7)'100 =t
!nf

- ll.l00

pentrug : 0, rezult[ L,U = 37,4 o4;pentruq:n/2, rezultate: Ia urmdtoarele careconduce = : segdsegte LU : - 94,5oA. LU 94,5%o segAse$te ; iar pentwp -n12, PROBLEMA 3.3. trifazat cuplat la o relea de puteremare funcfioneazl in sarcind Un turboalternator are reactanfa sincrond,in nominala,la factorul de puterecosg = 0,9. Turboaltematorul : = Z1 Ua/1111 este impedanlanominaldde unitdti relative,x5= Xs/21 1,4 u.r., in care a tensiuniila valoareaU': 0,8U. Si se o reducere fazd.in timpul funclionlrii se produce curentului debitat.f',in valori raportate, unghiuluiintern6'gi valoarea valoarea determine electromagneticd rdm6nconstante. gtiindcI in noul regim curentulde excitaliegi puterea SeconsiderdR:0. tensiuniiE6 care,lindnd seamade Solufie:Din problema3.2.s-adedusexpresia semai scrie: in unit5lirelative, sincrone reactanfei expresia Eo =U,rl
"o"2 ,p+ (sinp * t, )2

= 2.02.U (0,9)2 + (0,44+1,4)2 , ,r1

raportatd' sincrond reactanfa in carexs= XslZn: XJnrlUnteste Unghiul intem 6, anteriorreduceriitensiunii, se detennini utilizdnd diagrama BD in doudmoduri: segmentul fazorial|dinFig. 3.7.c,exprimdnd * t'-o! :-:tr = t" "lf Q = 0,622 = X rl,,rcosq + srr6 = Eo sin6 2,02 2,02'U n7 qi activi debitatdrdmdneaceeagi Avdnd in vederefaptul cd in noul regimputerea putem scrierela{ia: aceeagi, Eq rdmdne constant, cd la curentde excitalie 3Eounf sin6_3Eo'0,8u,r.,r'sin6' srn6_ + srn5,= 0,7g=+ 6,= 5lo. 0,8 xs xs

t27
,ii*nl

ditt lcorenlacosinusului aplicati in triunghiul Pentrunoul re-eim de functionare, OAB, din Fig.3.7.c, rclalia: sedcduce +(0,81J,y)2 (X rl')2 = E3 +U'2 -2E,,Il'cosd'= (2,021),,1)2 -

0,8' U?,1 d'= 2,7 - 2.2,02' U?{' cos

gi gtrsim xr, in unitdlirelative expresia: Exprimdnr reaclanla

6r .+. I

rtf

. u?,f . I nf =1,=t,t7 I,)2= 2,7

Curentul/' , raportatla curentulnonrinal, arevaloarea i' : I'/lnf = l,l7 u.r. Agadar, = : gi 'la Ig cons. P const.,sctrderea tensiuniireleleicu 20 Yoducela cregterea curentului absorbitde turbogenerator de la relea,cu numai l7 o/o. PROBLEMA 3.4. Un generatorsincron cu poli inecali are datele:Sn : 14 kVA, Un : 400 V (conexiune steape stator), n: 1500roVmin, Xr: 15 C) (reactanla sincronl), Xo = I C) (reactanla de dispersie).RezistenfaR a indusului se neglijeazd.Sd se detennine: a. Unghiul6'dintre fazorii E6Si U, unghicarese considerd de multeori ca fiind unghiul intern al maginii (a se vedea Fig. 3.7.c); b. Unghiul 6 dintre fazorii Ee 9i Ep (t.e.m. rezultant6a maginii),care estede fapt unghiul intern al maginii(a se vedeaFig. 3.7.b); c. Ce eroarese face dacdse calculeazd cuplul electromagnetic M al maginiiconsiderdnd = gi 6 6' ? d. T.e.m.rezultantd Ep a maginii eroarea carese faceconsider6,,nd U = Ep. Solulie: a. Curentul de fazd 1 (egal cu cel de linie) gi tensiunea de fazi U se determind cu relafiile:

I =+-=

"/3 Se folosegte diagramade fazori din Fig. 3.7.b,care se redeseneaza in Fig. 3.24, R = 0. Din triunghiuldreptunghic considerdnd OCB sededuce:
tgo'- -

43Un

a/3'400

l j o o o= 2 0 ,2u = Y+ = 4 0= ! 2 2 v, A;
',/3

-oc

BC =

1 5 . 2 0 ,.2 0,8 = + d'= 30.4o 0.587 U + X rI sing 231+15.20,2.0,6

X rI cosg

Fig.3.24. Diagramade fazori a maginii sincronecu poli inecali irr ipotezaR = 0.

b. Se determind t.e.m.Ee la mersulin gol, din triunghiuldreptunghic OGB:

128

.,

!\

un = @ =
= .*831 . 0S)' * (23' l . 0,6+ l5 '20,2)2= 478,7v utilizdnd Fig.3.24. in Unghiul intern 6 dintre fazorii E6 9i Ep se determind OGB, unghiul OBG : [n/2 - (6' +q)]. Unghiul 9 corespunztrtor triunghiul dreptunghic : 36,87o. g : arccos0,8 in triunghiuldreptunghic factoiuluide putere0,8 are valoarea + (30,4" 36,87o):22,73". are valoarea 90o Agadar cI unghiulOBG OBG, observdm putemscrie: 1a.20,2_.:i!22,7?l-__=0,502 Xasl.sin22,73" _ = 6= 26,67" 1s6= 478,7 -14'20,2'cos22,73" Eo - Xasl 'cos22,73" reactan[a sincrondcorespunzdtoare in careXu, = X, - Xa: 15 - I = 14 C) reprezinttr a indusului. de reacfiune magnetic cdrnpului cu relafia.cunoscutd, in func{ie de cele se determintr c. Cuplul electromagnetic doudvalori ale unghiuluiintern:

M (5')=-

a7 t-:+' 8f ' 2? 30'4" !' silt = -7 1,26 sin d'= -3' Nm .25-15 2r C)Xs
C)Xr 2tt" 25

= -63,20Nm M(d)=-+:y.sin d = -3'478'7-'23-l-'si\26'67" .15

=ry#. e yfo/ot=lY9ffilroo
Ep

=rr,3%o roo

din triunghiul OAD folosind teorema Ep se calculeazd rezultanta Tensiunea sinusului: _2 ) 48.4v =, lP - a E ,, =xol-'-s in (9 9 + ?= t' sin(30,4 - 26,67) sinOAD sin(d'-d) relafia Ep = Uestedatl derelafia: considerdnd seface care relativd Eroarea

= Lt%t PROBLEMA 3.5.

t-=
Ep

2a8:!.: t . = 7%o rco= ?3 too

248,4

sincronare datele:Sn : 100 MVA, Un : 10,5kV (conexiune Un hidrogenerator Xq: lQ. Si se determine t.e.m.Ee indusdla stea), cosgn:0,8 inductiv,X6= 1,6C>, P in funcfiede unghiul intern 5 gi unghiul intem electromagneticd mersulin gol, puterea staticd. SeconsideriR = 0 gi 6 = 6'. igi pierdestabilitatea 56, dupdcaremagina gi curentul de fazd ale generatorului. Solulie: Se noteazdcu U gi .I tensiunea Acestea au valorile:

=+-=J[glou ^ =55ooA u=+=ry - Ji Jt =6,o6kv,t . lo3 Jzu, J5.to,s

t29

r/-t'

avcnr: d i n l :i g. 3.10.b.i n tri unghi ul()C ' J. S e I b l o s e g te d e l a z -o ri d i a g ra rrta

lg o = -

CJ

X,Ic o s tP

"

OJ

U+.Y,,lsintp tt

1.5500.0,t1 =0.47=d=25.16' + l '-s500.0.6 6060

astfel: T.e.nr.E6 sc dcterrrrind Eo=U cosd+ Xala = U cos5+ X 1l si n(d+ A )= l 3,25kl t

Pulereaelectrornagneticd se delermindcu relafia: f t-

P = -MQ =l

,, t"ou

sin d+

lXo

I (x , , - x 2d| . ^ )s in ' " 2-Y1X,,'"

l tt2 5 u-

la cxpresia: care,dupdinlocuirea conduce valorilorcunoscutc. P = l50.sin6 +20,7.sin2d [MlYl rezolvdnd ecualiatrigonometricd dPldS =0, din care Unghiul 56 se detennind : rezultd5'u 79oeleclrice. PROBLENTA3.6. Un hidrogeneratorsincron trifazat are datele: Un : 12 kV (conexiunestea), puterea reactivd X6: 2,2 f), R : 0. Sd se calculeze absorbitd de magina de la re{eaua de putere infinita, in situa(iain care sunt nule atdt curentulde excitalieal maginii,cdt gi debitulturbinei. Solulie:a. Deoarece curentulde excitalieestenul, t.e.m.E6 estegi eanulS;debitul turbinei fiind nul rezultd cA $i putereaelectromagneticd P este nul6 gi, in consecinld, unghiul intem 6 : 0. in aceastd in gol ca motor sincron situalie,maginafuncfioneazd reactiv.In situaliaEo: 0, din diagrarna de fazoridin Fig. 3.10.b. se deduce cdXqlq= 0 : gi. prin urrnare.U Xala (U: tensiunea de fazd).Curentulmaginiiestepur longitudinal ar'6nd valoarea: I| 12000
L

"

=I

Jlx a "lz.z.z
t'o#o'
{J

=- =J l l u l

cu reactanla longitudinaldX6, factorul Jindnd seamaci maginaesteechivalentd de putere estenul gi puterea de magind de la refea are valoarea: reactiv5 absorbitd Q = 3(JI singt =r' PROBLEMA 3.7. Lln turbogenerator de ,Sn: 50 kVA gi Un : 380 V sincron este caracterizat (conexiune triunghi pe stator),iar tensiunea de mersin gol are valoarea Eo : 500 V. Reactanla indusului esteR: I Q. Sdsecalculeze sincrond este X5 :7,5 Cl,iar rezistenla caracteristica func[iondnd in sarcinilerezistiva(q : 0), pur extern5a generatorului : : (,p nlT), pur capacitivd (cosg= 0,8),in situalia (g -x/2), rezistiv inductivd inductivd rdmdne in carecurentul constant. de excitalie al generatorului var = 65,5 3 I 50' I = 65,5'106 MVar

130

arevaloarca: pe lazt al generatorului nonlinal Solulie: Curentul .s 50'103 . . L', - "" = -- '" =44A 3'380 3U, : 8,64 O. in Fig' 3.25, se prezinld de baztr esleZn : (Jslln : 380144 iar irnpedanta (Fig. 3.25.a), pur in sarcinarezistiVd funcliondnd de fazofi ale generatorului diagranrele (Fig. pur 3.25'c). capacitivd inductivl(Fig.3.25.b) 9i

!"

6 %R!
RI

,,",.,"1J"cupoti inecali:
c.- in sarcindpur capacitivd; a - in'sarcinl rezistivS;b - in sarcini pur inductivE;

prezentati in Fig. 3.25.a, se deduce: din diagrama rezistivd, in sarcind

=(J =, 1 n 3 - ( x s l) z - N n ] = g + N )z +(x s l )z
a$acum se aratein celece urmeazd: de mai susse scriein unitalirelative, Relatia

= -,.i7 -nrf -u. +=+ll4 u * En

_8,,?- r p

=d;"o=url "=T'-T,P - 4, B=! u n d e :a* {+,r= In

= 0,1l6 u.r., reactanta x" = 7,5/8,64= r : 118,64 are valoarea raportatd Rezistenfa : a caracteristicii analiticd Expresia externe, e6:500/380 1,32. 0,87u.r.,t.e.m.raportatd este urmdtoarea: rezistivd, pentrusarcind in rndrimiraportate,

,. --r[tfi -o,wrf, -o,tt6p

factorului de incdrcarep, se obline, prin puncte, D6nd valori corespunzdtoare urmdtor: tabelul in ca extemd caracteristica

0
tl

0,20 1,285

0,40 1,227

0,60 1,143

0,80 t,029

I,00 0,877

1.20 0,67

Caracteristicileexteme pentru sarcinile pur inductive gi pur capacitive se de fazori din cu cazul sarcinii rezistive.Se folosescdiagramele detennindasemdndtor F ig. 3.25,ob{indndu-se:

(I) + X rl)2+(RI)2= EZ + U = purinductiv[: in sarcind

l3l

-(N)2 - Xtl

il*;n

+ (R/)2= El = U = rffi -1tU1= -.\'.r1)2 * X,t purcapacitivi:(U in sarcine

exl erne,i n mi i ri nti raportate, sunt: E x pr e s i i l ea n a l i l i c ea l c c a ra c tc ri s ti ci l or

= leu - p-r

l* 2

-fu": tt' =

- f 2 r= +ft,

diagranra se folose$te de fazori din Fig.3.7.b, in cazulsarciniirezistiv- inductive din carese dcduce: (U +N cos(r+,Yr/sinq)2 +(N sinp-Xr.Icos p)z =El rezistiv sernaiscrie: caracteristica in sarcind in unitili relative, - induclivd

'E = {"i- -(-qpcosrp - rBsinp)2 - rpcosg - xrpsing " iar rezultatele externe,in valori nurnerice, Se calculeazd caracteristicile sunt in tabelulumrAtor: trecute
Felulsarcinii pur inductivd Sarcina pur capacitivd Sarcind Sarcina rez.-inductivd

B
u u
u

0,20

0,40

0,60

0,80

r, 0 0

1,20

1,32 t,'t46 0,971 0,796 0,620 0,445 0,269 1,32 1 , 494 | ,667
t? ?

1,840 2,013 2,1 85

2,357

I,190

I,05

0,896 0,729 0,547 0,347

PROBLEMA 3.8. Un generator sincron trifazat cu excitalie separatd are urmdtoareledate : 0,8; Sn : 400 kVA; Un : 400 V (conexiune stea); caracteristice: .fn -- Jg Hz; cos<p : : + pierderile gi pierderiledin indus Pn mecanice in fier Pm PFe 7kW; 8 kW; pierderilesuplimentare Ps : 5 kW. Sa se detennine: datorateannonicilorsuperioare a. b. Puterea activAdebitatd de generator Curentulnominal(de linie) al generatorului; in reactivd regirnulnominal gi randamentul nominal;c. Puterea schimbat[cu refeaua la sarcinanominald:d. Curentul in cazul excitalieioptime (1, =1, gi randarnentul pierderi generatorului in acest caz,considerdnd cd singurele carese diminueazd suntP.12, restulde pierderi rdmdndnd constante. (egald a. Curentul de linie a acestuia Solulie: nominalestevaloarea cu valoarea de gi este fazd,incazulconexiunii datderelafia: stea)
I,'

f _ s,

"

---=-

_ 4oo.103 _ ._-,,
---=-

J3 u ,

J3.4oo

= 400 .0,8= 320 kW, b. Puterea norninalf, debitatd de generator este Pr : Sncos<p iar randamentul nominal sededuce cu rela[ia: Pn
'l rl D ,r - o] tn- LI

Pn
Pr+ P 1 2 + Pn r+ P p" + P ,

320
320+8+7 +5

= 0,94

t32

c. Pulereareactivddcbitatl dc gcneratorcsle pn : Snsing = 400 .0,6 = 240 kVar = Ii, curentul debitat dc gcnerator /min, se determind din " putcrii active nontinalePn: conservarea d. in cazul I Pr,= ^f3u,, I t, cos(p = I cos(por)r i ^11u,, rnin

I ,, cosg _ 577.0,8 = 461.5A /rn in _ coseop I

nrinilrr, la curentul sedetermind astfel: Joulein indus. Pierderile I I)' = P12' cos' P = 8'0,68= 5,l2kllt ^in in noul regitndevine: iar randamentul PJz = PlzU
raa

nr=J!-

Pr,+LP

,=

Pn

320
320+5,12+7 +5

= 0,949

Pu +P12+ Pn + Pp, + P,

PROBLEMA 3.9. cuplatdla o refeade putereinfinitd, func{ioneazd Ia O rnagin[sincronl trifazatS, putere activd'constant[. Crescdndcurentul de excitalie, cre$tecurentul schimbat de Se intreab5:a - maginaprimegtesau dd putere reactivdin relea?; rnagin6cu releaua. rezistiv- inductivdsaurezistiv- capacitivd?; ca o sarcind b - magina se comportd c - cum factorulde puterefafl de situaliainiliald?. esteca valoare, cd, dactrcurentul de excitalie cregte,iar Solulie:a - Din Fig. 3.16. se constatd cd ne situf,mpe curba in V situatdin regim inseamnd curentuldebitatin refeacre$te, Prin urmare, maginadI putere reactivdin re{ea. b - Deoarecemagina supraexcitat. injecteaziputerereactivl in relea,se comportl ca o sarcindrezistiv - capacitivd.c - in factorulde putereal maginiiestemai mic. raportcu situafia ini1iala, PROBLEMA 3.10. steape statorare datele:Sn : 50 MVA, trifazatcu conexiune Un turboalternator gi este cuplatla o re[ea de putere kV, cos<p:0,9ind.,x5: 1,4u.r,./s: const. Un: 10,5 p6nd poate la care scldea lent tensiunea limita relelei frrd ca a. se detennine infinita. Sd = gi (P const.) sd se calculeze curentul debitat de magind in iasl din sincronism magina sd gi funclioneazd in regim magina nominal cd are capacitatea de acestcaz. b. Presupundnd saltulmaxim de cuplu de la ax pe care-l suprasarcind km= )'[m/Mn:2, sd se detennine (peste cuplul nominal),astfelincit sd nu iasddin sincronism poatesuporta bruscmagina fErSfo(areaexcitaliei. statorului,putem scrie cd Solulie:a. Neglijdndpierderilein fier 9i in inlEgurarea activf,debitatl la borne: puterea a maginiiesteegal6cu puterea electromagneticl W P -- Srcosg- 50' 106. 0,9= 45'106 este: nominalal maginii Curentul Ir=lrf=

s,,

. l l u , , . ' ' 6 . to so o
r3 3

5 0 .106=

2750A

Ur$4t

iar tcnsiuneanominald pe fazl, arc valoarca: LJ,,f= IJ,,/Ji = 6,06lll. Inrpcdanla sincrontr in [O] \'a avea nonrinald pe fazd esle 2,, =U,,7 /1,6 =2,2{1, iar reaclanla =.3,08 O. valoarea Xs: xt'Zn: 1,4'2,2 Din diagrama de fazori prezcntatain Fig. 3.7.c putem scrie, pentru punctul relalia: nominal,

E " = @mg +
o cosg ^ ^ --^ =-fr-rtnU, S,, 3EoU"1 '

x r t 4) 2 =t2.4oo v

gi absorbitd puterilorelectromagnetictr in regimulnominal,oblinem: Din egalitatea

i

=+ d, = J$o

pentru6 : 90o, care,la P = const.$i /e : const.,se Magina iese din sincronism producenumaiprin sctrderea tensiuniila Ur;n; p =3u "fEo.sind- -3un.i'Eo .singoo =) Umin= U psin|n =3730 V " Xs Xs

4
Mn

5n

6x

n-6*

Tc

Fig.3.26. incircareabrusci a maginiipestesarcinanominald.

Deci,tensiunea minimi de linie este(Ur1n)t = (J minJi = 3730'Ji = 6450V, in acestcazvafi: curentuldebitatde rnaqind

Jj-a+so

5 0 .1 0 6 =

44604

la Sn, Un, costpn. Cuplul (M* - M1), care b. Presupunem ci ma$inafunc{ioneazd reprezintisaltul de cuplu cerut,se determinldin condiliaca ariile 51 gi 52 din Fig. 3.26 sd fie egale, adicd: 6x
6n
t-dx

[rr'

- M)d6 =

6x

[tu - M)d5

134

irt careA4= Mttsin}: ksi/"sin6 cstecuplul cleclrorrragnctic variabilal nra;iinii. Duptr gisiln: integrarca de rnaisus, relaliei M, (6, - d, ) + k, M r(cosd'.,- cosd-,, ) = k, M r(cos d, + cosd., ) - M, Qr - 26r\ punern in continuare, M^= lr4,rrsin6*: gi ecualia k,nM,.,sin6* anlerioard dcvine: (sin d, Xd, + 6,u- ft) + cosd, * cosdr, = Q care,rezolvatlprin incercdri, conduce la solufia61 : arcsin0,78. Cuptul Myare expresia : : : M* Mrlsini* 0,78'2'Mn 1,56M,.,. Prin unnare, saltulmaximde cuplupermisesteAM = Mx - I,In: 0,56M1. Deci,de la regirrrul nominal magina sepoatcincdrca lentla2Mrlgi bruscnurrrai pdnl la l,56 Mn. PROBLEMA 3.II. Un motor sincron cu poli inecafi gi caracteristiclde magnetizareliniar6, care funcfioneaziin sarcin6, are un factor de suprasarcind krr.,: P^u*/P = 1,5 gi un curentde excitatie Is: l,4ls6n.Neglijdndrezistenfa statorului, sd se determine factorulde puterela carefunc[ioneazl motorul. Solulie:Diagrama de fazori,pentrucazulmotoruluisupraexcitat, esteprezentatd in Fig.3.27.Din aceastd diagramisededuce relafia: OC = U n cos(tr- g) = Eo cos(r - A + 6) + -U , cosp = -Eo cos(g- 5) Magina fiind consideratl liniard, t.e.m. Ee este proportionall cu curentul de excitaliegi putern scrie: = kI ,o, + Eo =1,4(J, Eo = kI , = k'1,41sen,darU,, astfelinc6trela{iaanterioarf, devine: cpcosS cose -1,4(cos + sinpsin 6) +tgcp= I l1-'4.cosd 1,4 sin d

: 0,745. Din relalia P : Pp61sin5, sededuce sin6= P/Pmax: 0,666gi deci,cosS

A

Fig.3.27. Diagramade fazori a motorului sincronsupraexcitat, cu poli inecali.

Se detennind tge = -0,0465, careconduce la valoarea defazajului,p: 177,15". Factorul de putere(capacitiv) al motoruluiarevaloarea lcospl = 0,998. PROBLEMA3.I2. Un motor sincron trifazatcu poli aparenfiare putereanominaldPn = l0 MW, tensiunea nominaldUn : 6000 V (conexiune steape stator),factorul de puterenominal

135
)it

lc sincrorre XO: 4Q 9i XO: 3Q. = I , randarnentul nominal4n = 0,98,iar reactante lcosrpl : P,no1/Pn). (&nr a trtotorului de suprasarcini Si secalculeze capacitalea arevaloarca: de motorde la relea absorbit nominal Solufie: Curentul
Ir= Pn

^llu,,,7,,lcosg,,l
electromagnetictr Tensiunea nominal6pe fazaesteUnf : 6000/Jl=3470V. Puterea datdde expresia: maximi este

P,,

Xd

.*(+-]l,inza,,, sind,,
2 \Xn xa)

in Fig. 3.28, in care Q = n. Din Diagramade fazori a motoruluieste prezentatd aceastidiagramd de fazori,rezulti sistemul: |J,,7sin6 = X oI u; Eo = U,,f cosd + X a I 4i cu I 4 =.I,, sine = /,, sind; I o = 1,, cosS Rezultdtg6= XqlnlUl6: 0,859i 6 = 40,30' Rezultlt.e.m'Es : 5150V. Derivdnd se obfineecua{ia: ecualia obfinutS, relaliaputeriiPr, in raportcu unghiul5p gi rezolvdnd =0,232 e 6r = Jlo. = 0, cu solulia valabild: cos6n6^ +2,24cos6r-0,5 "or2 maximd se Cu'aceastd valoare a unghiului intern, puterea electromagneticd km: PmlPn: 1,354. P^: 13,54 calculeazd MW. Rezultd

iro

cu poli aparenli. Fig. 3.2E.Diagramade faznria motorului sincronsupraexcitat,

PROBLEMA 3.13. nominaldPn:200 kW gi factorul Un motor sincroncu poli inecali,av6ndputerea gol. Sdse detennine puterea maximf,cu kn' : PmlPn:2, funclioneazdin de suprasarcinl in ipoteza ca acesta sAias5din sincronism, cd se carepoatefi incarcat bruscmotoru.l , fard, infl uen{a neglijeazd circuituluide amortizare. in funclie de Solulie: in Fig. 3.29, se reprezintlvariafiaputerii electromagnetice P*. Puterea maximda brusci a motoruluidin gol in sarcina unghiul intem gi incdrcarea = kmPn:2.200= 400 kW. este Pn.' motorului Condilia ca, la incircareabruscdcu puterea Px, clreia ii corespundeunghiul esteca celedoudarii hagurate in Fig. 3.29sd intem5;, magina sdnu iasddin sincronism, fie egale, adicdsdavem:

t36

5x Irn -p ,s i n d )d d = Jvx 0 integralelor, rezultS: Dupd efectuarea

r-5 x 6x

Jtr, tina Px)d6

P, = P, sind't unde Pr(n - 6r)= Pr,(l + cosd'r),

6x

r{*

7.

Referitoare laincircarea brusctr a motorului sincron. Fig.3.29. Rezolvdnd prin incercdri ecualia de mai sus,se obline solufia 6* = {So. Putereamaximd cu care poate fi incdrcat brusc motorul sincron, fdrd sd iasd din :400'sin46o= 288 kW. este: P1 : P66x'sin6y sincronism, PROBLEMA 3.14. de putereelectricdabsorbde la relea o putere activd intr-o fabricd,receptoarele = 0,65. Se instaleazd : un motor mediePm 900 kW, factorulmediude puterefiind cos<p6 : totodate la imbunltdfireafactorului sincronavdndo putereP 45 kW, caresd contribuie acestuiala valoareacosg : 0,75. Sa se determine de putereal fabricii prin majorarea factorului de putereaaparentd nominalda motorului sincronpentru a realiza cre$terea propusd. puterela valoarea pe careo absorb receptoarele instalate din re!eaeste: reactivd Solulie:Puterea er, =.l3tJ^I^sing^ P'' = P,rtge-= 900'{l ;9'=65 = l050kvar "ingr, 0,65 cos(pm

reactivdluatd din reteatrebuiesd se motoruluisincron,puterea Dupd introducerea reducd la valoarea: q = 4tsP = (P* + P) ''h-to'2 @ *w Jt-o'zs2 =g34kvar = (900+or',. 0,75

in refeao puterereactivd motorulsincrontrebuiesd debiteze Deci, in funcfionare, = Rezultd = supraexcitat. cd in condifiiledate, - 834 2l6kVar,fiind deci e = en - gr 1050 S = ,[p' * Q' = 220,6kVar. motorulsincrontrebuies[ aibdo putereaparentd PROBLEMA 3.I5. Un motor sincrontrifazatcu poli aparenfiare raportulX6lXq= 3 Si EolU: 1,5 la bome in sarcind nominal[). Sd se (Eo -- t.e.m. la mersul in gol, U : tensiunea

137

'Gtl

dclcnrrine raportuldintre cuplul datorat excitalici M' Si ccl dc arrizolnrpic dc lirrnttr ,{/" (pe care-laremolorulin lipsacxcitalici) pcnlruunghiulintcnr6: 30". SAsedctcrminc $i unghiulcritic 66 , corcspunztrlor cupluluimaxirn. Solulie: finenr seamade rclaliacupluluiclectromagnetic al maginiisincrone cu poli aparenli, in caresuntexplicitate expresiile cuplurilor M' gi M" gi gisim: ,M, =-= M" 3EoU ,in6 X a{2 !n. U

ff

w2( t _ r l,-za 2A Xd
\Xq )

= 0,866

Inlocuindcu dateleproblemei, rezultl t : 0,866, ceeace insearnntr c6 cuplul reactiv este destul de mare. Pentru detenninarea unghiului critic, se rezolvd ecualia AMlAE:0, careconduce la solulia: ( r 3EorJ ^^^" ,3U2 r cos6,,=ff, ancA _-J:lEj + mtJcos2d',,,, ' r '\ ).=E0.

ffi"o'o,,.?[t-

"u

u xd ,
* n -'

= 0,75;cos66 = 0,544gi 6m: 57o. problemei, inlocuind rezultd 2v cu datele

r 38

CAPITOLUL 4
MA$INA DE CURENT CONTINUU

Magina de curent continuu are mdrirnile exterioare(tensiuneagi curcntul) principiul ci de funclionare bazdndu-se, (rotorice) alternative, iar celc intcrioare continue, electromagnetice. pe inducliei legea electrice, magini gi celelatte ca la de c.c.,gi de invcrttrrtrrecanic, la la generatorul rnecanic, cu rol de redresor Piesa plaseazd gi intre infEgurarca se care rotoricS maginii, colectorul motorulde c.c., este legiturd' de periilefiind elernentul exterior, \/ 4.I. ELEMENTE CONSTRUCTIVE ALE MA$INII DE C. C. \ de curentcontinuuestefonnatddin doudp6(i: o rotativd,magina Ca orice magind parte fixd numitd stator gi o parte mobild numitd rotor. Din punct de vedere inductoral,iar rotorul esteittdusul. statoruleste c'elmai adesea, electromagnetic,
i

Statorul maginii este format dintr-o carcasd din olel masiv (cu rol qi de jug in timp) 9i esteechipatcu 2p poli fluxului magneticconstant pentruinchiderea statoric, Pe carcas6, se fixeazd principali (saude excitalie)Si2ppoli auxiliari (saude comutafie). tdtpile carcasei, cu dimensiuni normalizatepentru fixare, cutia de borne, pldcula indicatoaregi attele.Pe pdrlile lateraleale statorului,se fixeazf,scuturile laterale, cu rotor. pe axul maginii,subansamblul ajutorulcdrorase centreazd, se fixeazdpolii principali alcdtuili din a statorului(carcasei), Pe parteainterioard din bobineconcentrate excitalie,^confecfionate de gdsesc pe tnfisurdrile poli care se tole, de excita[ie, parcursede profilate. InfEgurdrile sau rotunde cupm, din cu conductoare inseriazd astfel incdt polii magnetici se (constant in timp) de excitalie.Ig continuu curentul polii principali, polii Intre se ageazd periferia statorului. si altemezeca polaritate,la de reacfie a indusului zona magnetic din cdmpul auxiliari,care au rolul de a anihila In/dsurdrilepolilor auxiliari la colector. scdnteile adicd,in final, de a reduce interpolard, principal al maginii. de curentul suntparcurse Rotorul este format din arbore, arntdturaferomagneticd rotoricd. alcdtuiti din rotoricegi inchisdprin la exterior,tnfisurarearotoricd situatl in crestdturile tole crestate este format din larnele intennediul unei piese specialenumite coleclor. Colectorul rotorice), latnele dispusein bobinelor din cupru (la care se leagdcapetele conductoare rnicd. Pe colector, se gdsesc periile din de larneleizolante cilindricdgi separate coroan6 perii grafit, confec$nate poli ai maginii, din de par, egalcu numarul in nurndr maginii, rotoricd' infhgurarea cdrorasealimenteazd prin intenncdiul A,Y g / 4.2. rJTrLrzARE, sEMNE coNvENTIoNALE' 4.2.I.DOMENII DE UTILIZARE de acfionare electricd in diversesisteme Motoarelede curentcontinuuse folosesc 'de pomire,cum ar fi: larninoarele, mari gi cupluri largi limite de turatievariabil6in electricegi diesel - electrice, locomotivele tramvaicle, - unelte,troleibuzele, nraginile 139 DATE NoMINALE /

prccun'l 9i ca sen,omotoarede c.c. utilizate irt cclc ntai divcrsc domcnii de activilate. j u c trri i l o ra l i m e n l a te inc lus ivin ac !i o n a re a d e l a batcri i . Generatoarelede curent conlinuu se utilizeazi in serviciile intcrne ale centralelor electrice, ca generatoare de sudare, la grupurilc Ward - Leonard,ca sursede energic clectricd pe locomotivele electricesau pe unele nave. In ultinrul limp, gcncratoarele de c.c. se inlocuiesc cu sistemelede rcdresarc, alimenlatede la releauade c.a. ,n \ri \ 4.2.2. SEMNE CONVENTIONALE in schemeleelectrice,maginade curent continuu este reprezentata ca in Fig. 4.1. Marcareabornelor inligurtrrilor maginii de c.c. se face confonn STAS - 3539, agacun1se ar at din F ig. 4 .1 . A1

c, Fig. 4.1. Semne pentrumagina convenlionale de c.c.:a - cu excitalie independentd; b - cu excitalie derivalie; c - cu excitalie serie; d, - cu excitalie mixtd.

cu puteripesteI kW suntprevdzute cu poli auxiliari. , De regul6,toatemaginile | 4.z.g.DATE NoMTNALE Datelenominale pe pldcufa ale maginii de c.c.sunttrecute indicatoare a acesteia. Principalele datenominale ale maginiide curentcontinuu suntunndtoarele: . Puterea nominald Pn, mdsurati in w sau in kw, este putereautild a maginii (puterea pentrugeneratoare Unln,la bornele rotorice, gi respectiv, putereaMrenla ax, pentru motoare),care este putereamaximdpe care o debiteazi maginain regimul de lungl durat6, in serviciul de funcfionareconsiderat,astfel incdt temperatura sdnu depdgeascd in nici un punctal maginii, valoarea corespunzltoare clasei salede izolatie.

o Tensiunea nominald Un, mdsuratd in V, este tensiunea aleasdde proiectantgi corespunde tensiuniila bomeleinfEguririiinduse (la perii). o Ctu'entul nominal,1n, mdsurat in A, estevaloarea curentului schimbat de magind pe la borneleindusului,cAnddebiteazd, puterea norninald, iar tensiunea la borneare valoarea nominalS. o Turalia nominaldnn, masuratA in roVmin,esteturaliape careo are rnagina cdnd estealimentatila tensiunea gi debiteazi nominald puterea nominala la arbore, in 140

l, (,1)

e rc':L

axul, in regim de generator, regim de rnotor,sauesleturaliacu careesteantrenat pentru punctulnominal de funclionare o Tensiunea nominald de excilalie U.n, se definegtenumai pentru maginile cu poatefi egaltrcu tensiunea sauderivafie. Aceasta excitalieindependent[ nominald in asernenea situafii,nu se mai indic5pe pldcufaindicatoare) a maginii(adesea, saupoatefi mai mictr,in carecazseinscriepe pldcufaindicatoare. ARE AL GENERATORULUI DE C. C. de c.c. pe cel mai simplu re al generatorului d in Fig. 4.2. Generatorul are 2 poli (p: l), rotorului este formatl dintr-o singurl spird, antrenatddin exterior cu o iar infdgurarea C). constantd vitezdunghiulard

axi de referinltr
(fixI fa15de stator)

Fig. 4.2. Schifaunei maqinibipolarede c.c.

(inductor)-Boestecreat de cele doui infhgurAride\' Cdmpulmagneticde excitagie wJs.ln cazul maginii avdndfiecaresolenafia poli maginii, ai pe cei doi alezate excitalie, este creat de doi magneli cu magnefi permanenfi,cdmpul magnetic de excitalie polard, sub talpa pozitiv sub permanenfi. Cdmpul magneticde excitalieeste constant axd neutrd numitd geometricd, polul nord gi negativsubpolul sud.In axa interpolard, Si estenul. de excita{ie magnetic cdrnpul a cdrnpuluimagneticde excitalie mai sus,repartifiaspafiald Conformcelor spuse estealtemativdsimetricd,verificdnd cd aceasta aratdca in Fig. 4.3, din care se deduce FS gi dintreaxa de referinld relafiaBo(y)=-Bo(y +a). Unghiuly esteunghiulelectric axaspireirotorice(axaFR), fiind datde relafia: y = p{2t+lo

(4 . 1 )

defazajulinifial al in carep estenumdrulde perechide poli ai maginii,iar ys reprezintd rotorice. spirei indusdin spirarotoricdesteegaldcu sumacelor doul electromotoare Tensiunea rotorice,avdndexpresia: in crestdturile spirei,situate ale active in laturile induse tensiuni e = I i . (v x Bo) + e(t) = 23 o1r)l iv = 2Bo(p{lt + y o)l ;v

(4.2)

t4l
4*.,

in care v este vitezaperifericl (tangenlial6) a spirei gi /; estelunginrea pirlii aclive a spirei.agezatd in crestlturtr(lungimeaideal6). Prin unnare,variafia cdmpului magnetic in spaliu .Bo(y)reprezintd,la altA scard,variatia in tinrp a tensiuniiindusein spird e(l), varialie careestereprezenhtA in Fig. 4.4.

Fig. 4J. CAmpulmagneticde excitalie la maginade curent continuu.

Tensiuneaelectromotoare e(t) indusi in spird poate fi culeasdla doud inele colectoare pe care calcAdouAperii (contactalunecdtor, asemdn5tor maginii sincronecu inelesaumaginiiasincrone cu rotorul bobinat)gi aceastd tensiune estealternativd. Generatorul in Fig. 4.2 este un generator ieprezentat de curentaltemativ(dacdeste prevdzutcu doud inele gi doud perii). Pentrua face generatorul din Fig. 4.2 de curent continuu, se prevede spira cu un element special numit colector, format din dou6 semiinele solidarecu spira,cum se aratl in Fig. 4.5.

electromotoare indusi in spira rotorici. Fig.4.4. Tensiunea

Extremit5lile spirei sunt conectatela cele doud semiinele .(colector cu dou6 larnele). Pe cele doud semiinele freacddoudperii P1 gi P2, fixe fa[d de stator,asezate tn perii axa neutrd a masinii, deoarece cele douf, scurtcircuiteazd spira in momentulcAnd laturilespirei segdsesc in zonade cdmpmagnetic nul (in axaneutri a maginii).

A2n

ArFig. 4.5. Schemacelui mai simplu generator de c.c.

142

c(t) culeasila periile maginiiesteredresat6 Tensiunca electrotnoloare mecanicde coleclorul fonnatde cele doudsemiinele din Fig. 4.5, deoarece, in momentulin careo laturtr de spirl trecede sub polul nord sub polul sud,t.e.m indusdin spirtrschimbtr de selnn, dar,in acelagi timp,seschinrbd subperii gi,prin urrnare, se schimbl 9i semiinelele gi sensulde parcursde-a lungul spirei,astfelincdt, la bornelemaginii,t.e.m. aparetot pozitivS. Tensiunea la bornele A1 gi ,A2esteredresati mecanic cu ajutorulcolectorului gi variafia in timp a acestei tensiuni seprezintd in Fig.4.6.

electromotoare Fig.4.6. Tensiunea la bomeleA1 9i .A2ale maginiidin Fig.4.5.

magina de c.c. nu are o singurdspird in rotor, ci mai multe, a$ezate in realitate, rotorice,iar colectorulnu are numai doud lamele,ci mai multe. uniform in crestdturile pulsafiic6te lamelede colectorare magina(Fig. la bornelemaginiiare at6tea Tensiunea 4.7). AsuprainfEgurlrilorde curentcontinuuvom mai reveni pentru a le clasifica gi a a capetelor spirelorrotoricela lamelele explicamodulde legare colectorului. Prin urmare,o masindde curent continuuse compune dintr-o masindsincrond (de construclie inversatd) Si un redresor mecanic, numit colector, format din lamele gi lameleizolante. conductoare

Fig. 4.7. T.e.m.la borneleunui generator de c.c. cu un colectorav6nd l2 lamele.

Deoareceinflgurarea rotoricd are inductivitate,pulsaliile din Fig. 4.7 sunt e(t) esteaproximativconstantd iar tensiunea micgorate, in timp, rezultAndun generatorde c.c. Dacf,intre periile maginiise conecteazd o sarcindoarecare de c.c. (rezistenfd sau va circulaun curentcontinuugi se va produceo putere electricl bobind),prin aceasta activd de c.c. Agadar, puterea mecanicdprirnitd de generator pe la arbore este prin intermediul c6mpuluimagnetic transformat[, de excitafie, in putereelectricddebitatd pe la borne,spresarcind. \. de generator / in regim de motor electric de c.i)r, {uSinu este excitatf,, spre a produce c6mp magnetic de excitalie,ca gi in regim de geJ(erator, iar infdgurarea rotoricd (spira,in cel din exteri6riu o tensiune mai simplucaz),estealimentatii continui, inversatiin tensiune altemativdde colector, rezultdndin ,lnftgurarear.otoricdun curent altemativ. Din prin inftgurarga interacfiunea curentului rotoriceSi cdmpulmagneticde excitalie,rezultd datdde relafia: o forfdelectromagneticd,

F = i G "E o )
143

(4.3)

iB'4t

careacliortcazl, in acela$i asupra tuturorlalurilorspire lor inli;;uriiriirotorice, sens, ddnd un cuplu elcctrornagnetic Rcz-ult5 ci pulcreaelcclrici M, carepunerotorulin migcare. primiti de magini pe la borneleinlEgurdrii rotoricesc transforurd, prin intenuediul cdrnpului furnizali dc nraginipe Ia arborc. magnetic in pulerernecanicd de excitalie, rezultdnd un motorelectric. Cortclwii prin indusare serrrnul l. in regim de electric, curentul t.e.m.induse,iar -eeneralor cuplul electromagnetic adicdse opunecupluluiactiv de la arbore(regula esterezislent, luiLenz). cuplul electromagnetic 2. in regirnde molor electric, esteactiv, invingdndcuplul rezistentde la arbore, iar t.e.m. indusa in inlEgurarea rotoricl (numitd tensiune cortraeleclrornoloare) estede semn opus tensiuniide alimentare a infhguririi rotorice (regula luiLenz). pentru Celedoudconcluzii de mai sussuntvalabile oricetip de maginlelectrictr. -\4.4.ELEMENTE GENERALE pRIVIND rNFA$URARTLE DE c.c.

infEgurdrile de c.c. sunt inchise,fErdbornede inceput9i de sfirgit. Accesulla infEgurare se face prin intermediulperiilor gi al colectorului,la ale cdrui lamele se conecteazispireleinlbgurdrii.Elementele de bazdale inlEgurdrii sunt seclia $i calea de
curetll.

Secfia,care are ws spire,reprezintd o bobindagezatd in crestdturile rotorice ale cdreicapete (saudistanfate se leagl la doudlamelevecinede colector cu un paspolar).O sec(ieare doud laturi de bobind;una agezatd in stratulsuperioral crestdturii rotoricegi cealaltd in stratulinferior. a;ezatd po(iunea de inftgurarepe care o parcurgem. Caleade curentreprezintd cdndne pe infhgurare deplasdm intre doud perii consecutive de semncontrar.T.e.m. indusein secfiile unei cdi de curentau acelagi sernn9i din insumarea lor rezultdt.e.m. totall pe caleade curent, egaldcu t.e.m.la bomelemaginii. Numdrul2a, de cdide curentin paralel ale unei infEqurdri de c.c.depinde de tipul infEguririi. Numdrulde perii la o rnaginlde c.c. esteintotdeauna egal cu num5rulde poli ai gi sunt alezateechidistant pe colector, periile de sernn acesteia plus alterndnd cu periile de semnminus. Periileplusse leagi intreele gi fonneazl,boma plus a maginiigi, la fel, periile minus se leagdintre ele, fonndndbornaminus.Totdeauna, periile se ageazd pe colectorin axaneutrda maginii,adicdoriceperiescurtcircuiteazd o sec[ie in momentulin careaceasta segdsegte cu laturilein zonacdmpului magnetic nul (sauaproape nul). infbgurdrile electrice de c.c.se construiesc rotoriceale maginilor in doud variante: inJdsurdribuclateSi inJdsurdri ondulate. inftgurarea buclati constadintr-o seriede secfii identice,fiecareseclie avdnd capetele leagate la doud lamelevecinede colector. Secliaare fonna unei bucle,de unde provinegi denumirea inserierea de infdgurare buclatd. secfiilor se faceprin intermediul colectoruluiastfel: sfhrgitulunei seclii se leagdcu inceputulsecfieiunndtoaregi, in acelagi de colector. timp,seleagi gi la cdteo larnelf, in Fig. 4.8.a, se prezintddoud secfii succesive ale unei inlEgurdribuclate. ^ Infbgurarea se executadin K secfii (K esteegal gi cu numdrulde larnelela colector), t44

ale maginii.Deoarece alta,sprca umple ccleZ cresttrturi a$ezale una lengA o seclieare doutrlaturi de seclie,rezultdc6 doud laturi de bobini gi intr-o crestituri se gdsesc este egalgi el tot cu K. nurnirulde cresttrluri

neiinfdqurdri ,L0," o" curent conrinuu: a - infdgurare buclatS; b - infEqurare ondulati.

^t ondulatl are capetelelegate la doui lamele de colector distanlate Infiigurarea ondulate,sfhrgitulunei aproximativcu dublul unui pas polar 2r. $i in cazul infEgurdrii secfii se leagdin seriecu inceputulsecfieiurmltoare,in aielagi timp realizdndu-se gi o Urmdrinddiferitelesecfii,se constati cE acestea la o lameldde colector. legdturd descriu denumirea de inftgurareondulatl. o seriede undela periferiarotorului,de aici rezultdnd doudsecliisuccesive ale uneiinfdgurdri ondulate In Fig. 4.8.b,seprezintd de c.c.

Numdrulde cdi de curentin paralelal unei infigurdri de c.c. se noteazd cu 2a, gi are valori: urmdtoarele f 2 n - oentru infdsurdri buclate
Z A= <

[2 -pentru infdsurdriondulate

(4.4)

desfdguratd a unei inftgurlri sau pentru proiectarea in reprezentarea acesteia, se pagiiinldgurdrii. definesc notatcuy1, reprezintd saudeschiderea secfiei) Primul pas (pasulin spate, distanfa in crestdturi, intre laturade duceregi cea de intoarcere la periferiarotorului,mdsuratd a pozitiv. unei seclii.Primulpasesteintotdeauna distanfa, mdsuratd Al doileapas (pasulin fa[d)notatcu )r2,reprezintd in crestdturi, intre latura de intoarcerea unei secfii gi latura de ducerea sec{ieiunndtoare.Pentru are sensopusprimului pas), iar buclat5,al doileapasestenegativ(deoarece infEgurarea estepozitiv. pentruinfbgurarea ondulatd a celordoi pagidefinifi anterior: Pasulrezultant,y esteegalcu sumaalgebricd Y=Yl+Y2=numdri ntreg

(4.s)

a unei inftgurdri buclate,pentru o In Fig. 4.9. se prezintdschemadesfEguratd rotoriceSi 2p : 4 poli (magini tetrapolard). avdndZ: 16 crestdturi rnagind Primul pas valoarea: avdnd Infdgurarea estediametral are doud lt=r= Z/2p=16 l4= 4 crestdturi. iar cel inferior cu linie subfire. estefiguratcu Iinie groasA, stratulsuperior straturi,

t45
p<t

sectia I co lec t or

Fig. 4.9. Schema desflgurari a unei infEquriri buclatesirnplede olc.

4.5.TENSIUNEA ELECTROMO] Tensiunea electromotoare a ma$inii indusdintr-o cale de curent a acesteia gi sr periilernaginii. T.e.m.indusi intr-o calede tensiuniler induse in toatesecliile inseriate al
tl nt

Eo =L@rrc.tie)j = l2liwrBoi@)v
i=l
j=l

(4.6)

in care m reprezintl,numarul de secfii pe calea de curent, urseste numdrul de spire pe secfie, Bo(x) esteinducgia magneticd din dreptulsecfieii, mlsuratdla distanla x de perie (Fi-e. 4.10.a), iar v este viteza tangenfialS a rotorului. in Fig.4.10.a,s-a considerat cd periile sunt plasate in axa neutra,iar caleade curent este a$ezatesub un pol nord. Cu r s-a notat pasul polar, dat de rela[ia: r=rDl2p = D/Z=qt/r, in care D este diametrulrotorului.Viteza tangen[iatd a rotoruluise poatescrie astfel:v=(2D/2=2nn.rp/n=2npr, in careo esteviteza unghiularda rotorului iar n este turafia acestuia. Se inlocuiegteviteza tangenfiala in relafia (a.6)9i segdsegte: Eo -- 2li'.rZrp, .iBoi(x)
i=l

= 4liwrnpr. ntBor,r4

(4.7)

Fig.4.10.Referitoare la calcululinducfieimagnetice medii:a - periile sunt plasatein axa neutri; b - periile sunt deplasate din axa neulri.

146

tic polar al rnaginii,creatdc infigurareade excitalie: Fie Qstluxul magne rv u .o = tl 1 B o , ru4 ( 4. 7) a t . e. m .a ma g i n i id e c .c . d e v i n e : e xp rc s ia Eo = 4wsmp. nQ o = k Bn@o=
It-

(4.8)

*,r*

o - Koo

(4.e)

a maginii. Uneori se preferi constructiva 4wrtttp reprezinti o constantd : k ke / 2x (numi6 adesea consta,rta t.e.m.cu ajutorul constantei masinii), exprimarea gi in expresia M al maginii. cupluluielectromagnelic deoarece ea apare in care kg: T.e.m. indusl intr-o cale de curenta maginiiestedirect proporfionalf, cu turafia (de polar excitalie). magnetic cu fluxul rnaginii 9i in axaneutrl a maginii,atuncisumadin expresia (4.7) Dactrperiilenu suntplasate gi pozitive, cdt ordonate atdt ordonate negative, conline Bei$) deci Bon,o4 a induc{iilor gi fluxul magnetic polar (Do,la fel scadegi t.e.m. scade (Fig. 4.10.b)gi, prin urTnare, scade periilor din axa neutrd conduce,a$a cutn se va ardta in paragrafele Ee. Deplasarea maginii de c.c., cum ar fi aparilia gi unndtoare, la alte neajunsuriin funcfionarea la colector. scdnteilor Observalie La mersul in sarcindintervine,pe ldngd cdmpul magneticde excitalie Bo, li 4.7), astfel cd in magind a indusului(a se vedeaparagraful cdmpulmagneticde reacgie creeazl un flux magnetic polar !D, diferit Acest cdmp rezultant. magnetic un cdmp apare pufin valoarea indusl are E, iar t.e.m. mai el, micd decdtEo. de Os gi cevamai mic decdt 4.6.cuPLUL ELECTRoMAGNETIC AL MASTNII/ c. c.

ce se'o4ercitd asupra mai intAicuplulelectromagnetic unei seclii a Vom determina apoi, prin insumqreacuplurilor tuturor maginii, aplicdnd teorema forlelor generalizate al acesteia. cuplulelectromagnetic sedetermin5 secliilormaginii, de curentul14 (curentul la rotoricdesteparcursd cd inftgurarea Sd presupunem perii). Curentul,Io printr-o cale de curent a maginii, va fi: I o = I A /2a in care 2a reprezintlnumdrulde cdi de curentin paralelale maginii.Fie o secfiecu w5 spire,aflatI se gdsegte sub polul nord, la distanla l, c6ndlaturasa de ducere intr-unmomentoarecare x + yt (Fig. 4.ll), y1 sub polul sud,la distanla r de axa neutrd,iar laturade intoarcere de interacfiune energia a secfiei cu cdmpul fiind pasulsecfiei.in momentulconsiderat, va fi: de excitalie magnetic w, = Iowrg, in care ,, = [*n Bo@)tidx

printr-ospirda sec[iei' fascicular unde95 estefluxul magnetic unghiulardgeneralizatA de relafiao-: xlR dintrecoordonata o (in Jindnd seama gi (in liniard coordonata x cuplul) raport cu care se raport cu care se calculeazA exercitatasuprasec{iei: cuplul electromagnetic pozigioneazA sec[ia),putemdeduce

l4'l
Ai.rl

'

r'r) - B,(')l' , =(#),=.o,.,,.= RI a*s(+),--,,,,,,,.= ^'o','i[I]uG+

pcntru cuplului electronragnetic. calculul Fig..f.I l. Ajutitoare cazurilor in carelt : r, avem relafia evidentd in ipotezaadmisdin ma.joritatea asupra secliei devine: care seexercitd Bo(x+r)= -Bo(x), aga incdtcuplul Ms =-2Nau'rl;Bo(x) tinde sd Semnulrninuscare aparein relafiade mai sussemnificl faptul ci acesta Ms este variabil in tirnp generalizaticr. Cuplul electromagnetic micgorezecoordonata semn.intr-adevdr, cAndsectiaajunge odatdcu pozilia secfiei,ins6 estemereude acelagi cu latura de ducerein dreptul unui pol sud, Be(x) devinenegativ,dar gi curentulprin de acelagi againcdtcuplul r[mdneintotdeauna semn. laturade ducereschirnblde semn, care se exercitdasupraunei cdi de curent se obline prin Cuplul electromagnetic fiecaresecfiea aceleicdi de curent: caracterizeazd insumarea cuplurilorcare

u o =f u ri = -2RI aws,,'iu',(t) = -2N awsli'm8o,,,"4

i= I

al maqinii, datorat celor 2a cdi de curent in paralel va fi: Cuplul electrornagnetic

M =2aMa =u"'T'*'wrl1ntBo,,,r4

=-*rn*"

=-klAo.o

(4.10)

de tura{ian a acesteia. al maginiide c.c. esteindependent Cuplul electromagnetic El estepropo(ional cu curentultotalIA qi cu fluxul polar(util) (Do. Puterea electromagnetici a maginii de c. c. se definegtein mod analog cu generali P = M{2. Sp rnai folosesc relafiile maginirotative, utilizdndecuafia celelalte puterii electrontagneti$e de forma: (a.9)gi (a.10)Siseoblineexpresia finalda P = M{l=(l&11).O = (tOO).1e = EI ti (4.1l) \ CONTINUU 4.7. REACTIA INDUSULUI LA MA$INA DE CURENT \'--numaicArnpul in gol, in magind^existd magnetic Dacdrnagina de c.c. funclioneazd (de excitafie). prin cdile de curent In sarcind, statorice de excitafie,creatde infbgurdrile gi el un cdmprnagnetic Iq: I1/2a, careproduce circuldcurentul ale rotorului(indusului) unul dat de infbgurarea propriu,in rnagind inductoare existdnd doudcdmpurimagnetice: (de excitalie)gi altul produsde curentul 1o(dereaclie). 148

Se nutnegte reaclie a indusuluifcnornenul de suprapuncre a cdn.rpului magnetic irtductor (de excitalie) cu cdnrpul rnagnetic de curenliirotorici(dereaclie) creat ducind la oblinerea unui cdmpmagnetic rezultant, careexistiin magind la funcfionarea in sarcinla acesteia. \ ;, 4.7.1. REACTTATRANSVERSALA A INDUSULUI '... in Fig.4.l2, se prezintd schifa unei magini de c.c. bipolare, indicdndu-se spectrul cdrnpului gi spectrul magnetic de excitalie cdmpului magnetic de reacliea indusului in situalia in careperiilernaginii suntdispuse in axaneutrd. Din spectrul cArnputui magnetic de reac{ie, reprezentat in Fig.4.12,sededuc cdteva concluzii: . pe o jumdtate de talpd polar5, cdrnpulmagneticde reacfieintlregte cdmpul de jumdtate, excitalie gi,pe cealalttr ilsldbegte; . subtalpapolard,cdmpulmagnetic variazd liniar,fiind nul in axapolului principal; . intre tilpile polare,cdmpulde reaclieestefoartesc[zut, deoarece acolo intrefierul maginiiestefoartemare; . cdmpulmagneticde reacfieesletransversal, adicdliniile de cdmp ale acestuia se inchid,in majoritate, q - q' a maginii. de-alungulaxeitransversale in Fig.4.l3, se prizintd curbele de varialiespatiald ale cdinpurilor magnetice de excitalie Bo, de reaclieBo gi rezultant B. Seconstattr cd,in axaneutrdgeometricd (punctul in caresegisegte periaP2),cdmpulmagnetic nu mai estenul, ci arevaloarea Boo. Dacd maginaeste nesaturatd, atunci fluxul magnetic@o rdmdneconstantde la in sarcind, deoarece funcfionarea in gol la funcfionarea fluxul magneticde reacfie, carese jumdtate. pe o jumdtatede talpdpolari, esteegalcu fluxul carese adund pe cealaltd scade gi ceeace se adundpe o jumdtatede talp5polard in realitate, estesaturatd magina jumdtategi prin unnare,fluxul magnetic pe cealaltd estemai pufin decdtceeace se scade <D polar in sarcinf, pufin de cel de la funcfionarea fafd in gol @6.Scdderea scade fluxului esteproportionald din Fig. 4.l3.La fel scadegi t.e.m..Ela mersulin cu aria haguratd sarcind, in raportcu t.e.mE6 de la mersulin gol.

*"1"

cdmp de reactie

camp de excitalie

q'

la reac{ia transversalE a indusului. Fig.4.l2. Explicativh

149

b+ l

l)coarececAnrpul nragnctic de reacliea indusului, descris nrai sus (cdnd pcri i l e sunl a$ezate in axa neutrd),se inchidetransversal in raportcu cAnrpul tnagncti c de excitalie, reac!ia indusului senumegle transversali.

a c6mpurilor magnetice Fig.4.l3. Repartilia spafial5 dinnragirra dcc.c. reacliei transversale Din explicafiile date pAnI acum, se pot deduceefectele a Principalele efecte ale acestei reac(iisunt: indtuului la magina de curentcontinuu. . sclderea,cu cdtevaprocente, polar in sarcindO, in raport cu a fluxului magnetic <D6; fluxul magnetic de mersin gol . sciderea E, in raportcu t.e.m.de mersin gol Ee; t.e.m.in sarcinf, . cregterea, in zonainterpolar5, a cdmpuluimagnetic la valoarea la mersulin sarcind, maginii; comutaliei Boo,cu efectenegative asupra pierderilorprodusein fierul dinlilor rotorici cu efecte negative asupra ' cresterea randamentului maginii. a indusului se face, in Eliminarea efectelor nedorite ale reacliei transversale al rnaginii. Pentruaceasta, principal,prin dirninuarea cdmpuluimagneticde reac(ie doud gi utilizarea polilor metode sunt mai' folosite: folosirea infbgirrdrii de compensare la rnaginilecu regimuri grele de InlEgurarea de compenSarese foliosegte practicate in tdlpile polareale esteplaselpin crestdturi Aceastdin{Egurare funcfionare. 14 al maginii. inldpurareade polilor principali gi este parcursdad-Cuieriful"-rotp,ri9 de senscontrar producein intrefierulde sub talpa polardun cdmpmagnetic cotnpensare considerabil. diminudndu'l cdrnpului de reac{ie a indusului,
\\i

suntprevAzuli cu bobinepolareprin carecirculd Polii.auxiliari (saude comutalie) gi de compensare. In mod aselndndtor, prin inlEgurarea acegtia tot curentul Is, ca a rnaginii. Cdnrpulmagnetic de reacfiedin zonainterpolard dinrinueazd cdmpulmagnetic cu curentul1a. Din aceastA cauzd, infrgurdrilede de reacfiea indusuluiesteproporfional gi polii auxiliari anuleazd automatreac{iatransversald a indusului,la orice cornpensare de compensare, cdt gi polii auxiliari suntparcurgi de curent14, deoarece atatinfE$urarea gi devine neliniari compensarea reactiei acelagicurent 11'.Dacd maginase satureaza propo4ionalA. nu rnaieste indusului

150

/ atunci, pe ldlga reaclia in axaneutr6, Dacdperiilenu ntai suntptasale transversalii (intotdeauna demagnetizantd), incAo reaclierilmita longitudinald, a indusului mai apare (s6 creasci fluxul de excitalie), sau demagnetizantd care poate fi magnelizantd (sI,-l mai bineacest sd observdrn scadl).Pentru fenomen Fig. 4.14.a, a inlelege in careperiile nu nrai suntplasate in axa neutrd, cazin carecdrnpulmagnetic de reactieBo esteorientat in doul componente: chiarin lungul axei periilor,descompundndu-se unaBol transversalI gi cealalt5.BoT esteparaleldcu cdmpulmagnetic longitudinali.Componenta longitudinald pe careil inliregte,reacfielongitudinald fiind, in acestcaz,magnetizantd. de excitalie, din axa neutrd, in senscontrarca in Fig. 4.14.b,atunci Daci periile se deplaseaztr, longitudinald demagnetizantd. in acest caz, fluxul magneticde reaclia indusului este qi gi, in mod analog, t.e.m. E a maginii. excitalie considerabil sereduce
A2 Al

4.7.2. REACTTALONGT|UDINALA A TNDUSULUT

3i;;
a indusului:a - magnetizanti;b - demagnetizantd. Fig. 4.14. ReacfialongitudinalE

4.8. coMUTATTA

LA MA9INA DE cURENT coNTINUU

proceselor ansamblul electromagnetice Prin comutalleseinfelege careseproducla rotoricedintr-o calede curentin alta. Aceastdtrecerese trecerea unei secfiia infbgurdrii se schimbd de la valoarea*Io,la valoarea-Io,in realizeazd sub perie,c6ndcurentul = care I o I A / 2a. Intereseazdtimpul ZL in care peria scurtcircuiteazd seclia care fiind A1o - 2I o. comutA, cdndcurentulprin perieestevariabil,variafiatotalda acestuia o tensiune gi o de autoinducfie in secliacarecomutd, se induc,in principal,doudtensiuni: de reac[ie a indusului. tensiune de rotalieindusdde cdmpulmagnetic se producedatoritdvariafiei curentuluiin secfiacare de autoinduclie Tensiunea a acestei tensiuni esteunndtoarea: comutA cu N o = 2I a .Expresiagenerald

e r=( l r* ^r)t

2I^

=(/s +dh=(/r + N "

= Cp I t r

@.12)

propriea seclieicarecomut6, z?5 Stinductivitatea in care/, esteinductivitatea mutualS dintre secfiacare comutd gi celelaltesecfii care comutdsimultan cu ea, v; este viteza constructivd. Dl esteldlimeaperieigi C1 esteo constante tangenfiald a colectorului, Tensiuneade rotafie indusd datorita rotirii secfiei care comut5, in cdmpul (4.2),expresia: relafiei B6q?telconform a indusului magnetic de reaclie
eo = 2wrvliBoo = C2nl a

(4.l3)

l5l
N4t

in carc B,,rt(precizatlin Fig. 4.13) estc inducliamagncticidin axa neutri a ma;inii, proporlionali proporlionali cu./4,iar v este cu turalia. viteza tangenfiali a rotorului, Comutalia uneimagini de c.c.estebunddaci sumaer+e. csteciit rnairnici. irr accsl caz,nu aparscdntei aparsuntraregi slabe. la colector, saudacd Metodelede imbundtdlire se referi la rnicqorarea a contutaliei t.e.rn. rezultante r * a din seclie,sau Ia mtrrirea rezistenlei totalea circuituluide comutalie. Surna r * a se scadeprin reducerea inductivit5lilornr, gi /r, precurngi prin conrperisarea reaclieitransversale a indusului maginii (reducerea induclieiBoo prin folosireapolilor auxiliari sau a infigurdrilor de compensare). Micgorarea lui /5 se face prin reducerea ru" de spire pe seclie,adicdprin mdrirebnumdrului numdrului de larrrele la colector. Perltru rnaginile cu o bunl comutatie, trebuie ca ws: l, saurr,r:2. Micgorarea lui zl" se faceprin alegerea pasulqibobinajului favorabild a scurtdrii rotoricfafdde pasulpolar.

\iX

4.9.REGIMUL DE GENERATOR AL MA$IN|I DE CURENT CONTTNUU in regim de generatorelectric, maginatransformd putereamecanicd primitd la arborein putere electricddebitatdla borne,conversia electromecanicl lbcdndu-se prin intermediul cdrnpuluimagnetic(de excitalie)din magini. in regirn de generator, cuplul (se opunecupluluiactiv de Ia ax), iar t.e.m. electromagnetic al rnaginiiesteantagonist generatorului. indusd in infbgurarea rotoricl areacelagi semncu tensiunea de la bornele generatoarele Dupd modul de conectare a infbgur6rii de excitalie, de c.c.pot fi cu gi cu excitafie (autoexcitate), excitalieindependentd (separati) derivafie darpot fi excitate gi cu magnefi permanenfi.Generatoarele cu excitalie serie nu se folosescpractic, deoarece au zonede instabilitate in funclionare. 4.9.r. GENERATORUL DE C.C. CU EXCTTATTETNDEPENDENTA

(separatd) Schema electricd a unui generator de c.c. cu excitalie independentl este prezentatd gi curentulde la bomele in Fig. 4.15, in carecu Ua gi /a s-aunotattensiunea rotoriceale generatorului. S-aumai notat:RA, R" - rezistenfele infdgurdriiindusuluiqi excitaliei; Ue, Ie - tensiunea9i curentulinfEgurdriide excitalie;E - t.e.m. indusi in in{Egurarea rotoricd;{2 - vitezaunghiulard a rotorului. /

Fig. 4.15.Generatorde c.c. cu excitalie independenti.

Fig. 4.16.Caracteristica de magnetizare.

a. Ecua{iilegeneratorului in regim permanent sevor deduce considerdnd regula de la receptoare pentrucircuitul de excitatiegi regulade la generatoare pentrucircuilul

152

rl ">\

r o l o ri c. Av dnd in v ed e re n o ta fi i l e d i n F i g .4 .l 5 g i sensuri l eal ese pentru tensi uni gi curenli. sc pot scrie unntrtoarele ecualii,valabilein regim pennanent:

UA=E-R,ql,a-LUo Uu=RrI" E = k@(2

M=k@It @ = "f(1") M+Mr*Mp"=Mo

(4.14)

In ecua{iile(4.14), a'urreprezinttr c6derea pe perechea de tensiune de perii, Mm}i Mp6 sunt cuplurilecorespunzdtoare freclrilor mecanice ale nraginii,respectivpierderilor in fierul ann5turii rotorice,@ : lUJ estefuncfia careexprimtranalitic caracteristica de magnetizare reprezentat5 a generatorului, in Fig.4.t6. in cazul in care maginaeste liniartr, funcfia de mai sus esteo dreaptdde ecua]ie@ : tq,1s,in care k6 se numegte constanta (4.14)are6 necunoscute: deflw a maginii.Sistemul U6, 1p,, Ig, E, M, e. generatorului b. Caracteristicile de c.c.cu excita{ie independenti principial5pentrudeterminarea in Fig. 4.17, se prezintd schema experimental6 a caracteristicilor de funcfionare ale generatorului cu excitalie separatd.

Fig. 4.17. Schemdpentrudeterminarea caracteristicilor experimentale ale generatorului de c.c. cu excitalieindependentd.

gpl spd_eflir.ggte Caracteristicadg,1n_9rq.in d9 lelq{ia 49.: J(1"), pentru n : const.9i : /a 0. no.mucaiaCleristiiii de mersin gol seaseamdnd *"6u a leneratoruluisincron. ",

-o

un

I"n /"o

generatorului Fig. 4.18.Caracteristicile cu excitalie independentd: externA; b. caracteristica a. caracteristica de reglaj.

153
&tt

C'aracteristica exlerrtd reprezinttrdcpcndcnladirrlrc tcnsiunea la bonrelc gencratorului In; Ua:/Uil, cdnd/s: constgi n: const. de acesta Ua gi curentul debitat In Fig.4,18.a,se prezinti fonrracaracteristicii externc din carese deduce ctr,odati cu crc$lcrea tensiunea acestuia generatorului, la bornelc scade. Sctrderca curentului tensiunii in sarcind ciderilordc tensiune R4/4 gi AUo gi,pe de se produce datoriti,pe de o parte, reacliei altAparte,scdderii transvcrsale a indusului. in sarcinia t.e.m.din cauza Cdderea arevaloride (3... 10)%din tensiunea nominal6 de tensiune de la gol la sarcind nonrinaltr mai rnici intdlnindu-se de tensiune la generatoarele a generatorului. cdderile de putere mai mare. Caracteristicade reglaj este definiti de relafia Ie:/Ue), c6nd U4 = const gi : ,l de excitalieal maginiipentruca const.gi arat6 modul de varia(ieal curentului pentru sdsemenlind constantd, tehsiunea la bornele acesteia oricesarcind. In Fig.4.18.b, se prezintdcaracteristica de reglaj a generatorului, din care se deducec5, Ia cregterea tensiuniiconstante la bomelegencratorului curentuluide sarcinS, rnenlinerea se fabeprin cre$terea curentului de excitalie. I 4J.2.GENERATORUL DE C.C. CU EXCITATIE DERIVATIE ,_ prezentatd de c.c.cu excitalie deriva[ie Schema este in Fig.4.19. -seneratorului Ie

,r

generatorului de c.c. cu excitaliederivalie. Fig.4.19. Schema

a. Ecuafiile generatoruluicu excitafiederivafiein regim permanentse vor pentrucircuitul de excitaliegi regulade la deduceconsider6nd regulade la receptoare generatoare pentru circuitul rotoric.Avdnd in vederenotafiiledin Fig.4.19, se pot scrie urmdtoarele ecuafii,valabilein regimpermanent: UA=E-R,al.e-LUo=RrI, IA=l+Ie E = k@{2 M=lc@.Il @ = .f (1") M+M,r,+Mpr=Mo

( 4.1s)

(4.15)are 7 ecuafiigi 7 necunoscute: Sisternul U4, 16,I, Is, E, M,@. Restulde (2) (RA,R", k, LUp). mdrimi se dau (Mo, M-, Mre, cunoscufi sausuntparametrii b. Autoexcitarea generatorului de c.c. cu excitafie deriva(ie presupune infhgurdriide excitaliea acestuia de la bornele alimentarea rotoriceproprii (de la perii), llrd sd mai fie necesard Autoexcitarea sepoatefacenumaidacd o sursI de c.c. separatS. trei condifii: suntindeplinite . in rnagina sd existeun flux magnetic remanent; . inlbgurarea dea un flux magnetic de excitaliesd in acelagi senscu fluxul magnetic (celedoudfluxurisdfie adilionale); remanent . rezistenfa de excitalie sdfie mai rnicd totalS a circuitului decAt o valoare critic5 R".. t54

Pentru a explica fenotncnul de autoexcitareal generatorului de c.c. derivatic, sA reprezentAmpe acelagi sistcrn de coordonate caracteristica de mers in gol Es = /(1") a nraginiigi dreaptacircuitului de excitalie Ue: Eo: Rele, a$acum se arat6in Fig.4.20.

U U" =Eo

3) (2)

Eo--f(Ie )

4
El E.t

ue--ReIe

generatorului Fig. 4,20. Explicativi la autoexcitarea derivalie.

Magina fiind antrenati din exterior, fluxul magneticremanentinduce in rotor prin ea un mic curent de de excitalie creeazd t.e.rn.Elgnr,care alimentdndinfdgurarea de excitaliecarese aduni cu fluxul excita1ie1s1. Acest curentproduceun flux magnetic (conformcondiliei a douade autoexcitare) rernanent unei t.e.m.El > Er" . $i dd nagtere curentulIsl, cdte,la rdndul lui, dd na$tereunei t.e.m. E2 > \ gi T.e.m. E1 creeazd procesul se repetd pdnd cdnd se ajunge in punctul A, moment in care procesul de t.e.m.la bornele ma$iniiavdndvaloareaE6: (J6. autoexcitare s-aincheiat, ca el sd existe,trebuie ca PunctulA este un punct stabil de funcfionare.-Pentru pantadrepteiOA sd fie mai micd decdtpantaporfiunii liniare a caracteristicii de mersin gol, adica sd avem cr ( cr61 ctr trebuiesd avem indeplinitd gi a treia , ceeace inseamnd Rs < Rsc.Daca o ) ocr dreapta condiliede autoexcitare: OA are pozilia (3), maginanu la bornele maginiifiind aproximativegaldcu Erem. tensiunea semai poateautoexcita,

generatorul ce excitaliederivatie 1La In /k,

externeale generatoarelor Fig.4.2l. Caracteristicile de c.c.

Caracterislicile generatorului derivasresunt asemdnAtoare ca formi cu cele ale precizdri: generatorului cu urmdtoarele cu excitalieihdependentl, . caracteristica pentruIA:0, ci pentru1: 0 gi Ie: Ie' de nrersin gol nu sedefinegte . caracteristica derivafieestemai cdzdtoare externda generatorului decdt a celui cu excitalieindependent5;

155

)ilru'l

. un scurlcircuit generatorului derivalie nu cstepcriculos ilr conrparalie la bornele cu un scurtcircuitla bornele generatorului cu excitalieindependentS, care csle foarte periculos. Acest lucru se poate explica observdndcaracleristicile exlerne ale generatoarelor, prezentate curentului de scurtcircuit in Fig.4.2L Se constaticd valoarea 1k6= ElsmlR4,la generatorul estenrult mai nricddecdtvaloarea derivalie, curentului dc : scurtcircuit 115 E6lR4,la generatorul cu ex 4.I0. REGIMUL DE MOTOR AL I in regim de rnotor, cuplulelectromag turalia rotorului), iar t.e.m. indusl in infdgurarea rotoricdare polaritatb opusl tensiunii aplicate lensiune la bornelerotoriceale motorului,numindu-se contraelectromoloare. ' Dupd modul de conectare a infdgurlrii de excitalie,motoarelede c.c. pot fi cu excitalieindependentd, excitalie serie gi cu excitaliemixt6, dar pot fi excitategi cu cu magnetipermanenfi. deriva[iesunt,de fapt, identicecu rnotoarele cu excitalie Motoarele cu excitalie independent5, deoareceatat infla$urarea de excitalie, cAt gi infdgurarea indusului suntconectate re[ea de c.c. la aceeagi \ p\Va1rA) 4.10.r. MOTORUL DE C.C. CU EXCTTATTE TNDEPENDENTA Schema electricl a unui motor de c.c. cu excitalieindependentd esteprez'EntatA in Fig.4.22,in carenotafiilesuntanaloage cu celefolositeIa generatoarele de c.c. a. Ecuafiilemotorului derivafiein regim permanent sevor deduce considerdnd gi pentru circuitul rotoric. pentru regula de la receptoare de excitafie, cdt circuitul atet pentrutensiunigi curenfi,sepot Avdnd in vederenotafiiledin Fig. 4.22 Si sensurile alese scrieunnltoareleecuafii,valabilein regimpermanent: UA = E+Rral ,a+LU p = RrI, I=IA+Ie E=lcoC) M =lcq-Il A=fUr) M=Mr+Mr,+Mp, (4.16)

in ecualiile(4.16),notafiilesuntanaloa-se cu acelea din relafiile(4.I 5). Iel

4c

uA

Fig. 4.22. Schemamotorului de c.c. cu excitaliederivafie.

Sistemul(4.16)are 7 necunoscute: I, 16,Ie, E, M, <D, C).Restulde rndrimise dau (Mr, UA, M^, MF.) sausuntparametrii dafi ai maginii(Ra, Rs,k, LUp),inclusivexpresia analiticd a caracteristicii a maginii. de magnetizare b. Bilanful de puteri activegi caracteristica randamentului motorului deriva{ie (4.16),amplificatd se trateazd pornindde Ia ultimarelaliedin sistemul cu vitezaC): 156

-lK)= Il r{l+ M n,{>+M p"(l a maginii.Pulerea cu P=.t/Q putereaelectromagneticd Se noteazd P2 : MrC), : lransmisl lucru, reprezintdputerea activd Pm la ax maginii de Mr,(2 reprezintl pierderile mecanicede frecaregi ventilafie$i Pr. : Mpe{2 sunt pierderilein miezul cd P = E/4, ecua[ia rotoric.findnd seama de puteride mai susdevine: P2+ Pr, * PF, = P +P2 + P^ + Pp, = (U rt - Ri I - A,U, )I,t Puterea absorbitAde motor pe la bornele rotorice este P1=U4.FU/|(;,6+1"). Rearanjdnd altfel termeniidin relafiade bilanfde mai sus,oblinem: P,r=(Jil = PFe*Pr,+L,IIol1+R/)+U/r+P2= P2+EP, (4.17)

in care XP, reprezinti sumatuturor pierderilordin motorulconsiderat. in Fig. 4.23, se prezintddiagrama de bilanf a puteriloractivealemotoruluide c.c.cu excitaliederivafie. P=EIn Pz=M'{'

i' 'ff11\^",,^
Pt= Rolf, IJgI"= R"(

i'
Pm

Pa"

Fig. 4.23. Bilanful puteriloractive la motorulde c.c. cu excitaliederivalie.

suma tuturor pierderilor Randamentulmotorului de c.c. se determindcunoscdnd careseproducin acesta, utilizdndrelafia: u tl -',P qn'=-n)I (4.18) de c.c.,randamentul secalculeaz[ folosindrela(ia: Pentrugeneratoarele U rll as=;;-u al +EP

(4.18')

ale motorului derivalie, caracteristicilor experimentale Fig.4.24. Schemi pentrudeterminarea

c. Caracteristicile de bazl ale motorului de c.c. cu excitafie derivafie sunt: mecanic5. in Fig. 4.24, se prezintd caracteristica vitezei la mersulin gol gi caracteristica 157
,[+ttt

a caraclcristicilordc funclionare experimentaltr schcnra principiald pentru dctenrrinarca ale rnotorului de c.c. cu excitaliederivalie. Caracteristica vitezei la mersul in gol se define;;te de rclalia n : JU), pentru U4 : const. 5i i4r: 0. Din ecuafiade tensiunia rnotoruluigisim luralia acestuia:
ll=

U 1- R,al1- LU p 2rk@

(4. re)

de nragnetizare a maginiis-a in care s-a considerat ci R4/4 + AUp = 0, iar caracteristica = considerat liniard( <D k6/" ).

fro
lln

z?

ol

;l /.r*

O -

Mn

mecanici. vitezeiin gol; b. caracteristica Fig. 4.25. Caracteristicile motorului derivalie:a. caracteristica

pentrutoatemotoarele Din relafia (4.19) se deduceo concluziefoarteimportantd de alimentareSi de c.c.: turalia unui motor de c.c. estedirectproporlionald cu tensiunea (cu curentulde excitalie). inversproporgionaldcufluxul magneticde excitayie in Fig. 4.25.a,din care se Caracteristica vitezei la mersul in gol este desenatd face simplu, prin variafia derivafie se deduce faptul ci reglarea vitezei motorului puterea a maginii de excitalie deoarece curentuluide excitafie, cu consulnmic de energie, (0,0 jur puterea P, e L..0 nominald: de ( I ...5)7odin de c.c. esteredus6, fiind in ,05)Pn ' prin analogiecu Caracteristica mecanicda motorului derivalie se definegte, qi./g= const. pentru const. n:flM U4: relatia cu celelalte de electrice, tipuri motoare glsegte (dupd neglijarea cdderiide Din ecuafiilede tensiunigi de cuplu ale motoruluise tensiune la perii),relafia:
M

* ==rl== k o -k o M ,r=un -_*,n=' ^n 2nlrvl. 2n.(l&)z 2nlcQ ".M

(4.20)

de valoare in care16 reprezintd turaliade mcrsin gol a motorului,iar ke esteo constantd mecanicd a motoruluiderivafieesteo dreaptd relativ rnicd in raportcu res. Caracteristica in Fig. 4.25.b(curbal). Dacdmotorulare cu pantAnegativ5, in planul (n, M),prezentatd. lui mecanicd are fonna curbei 2. atunci caracteristica reacfia indusului necompensatd curentuluide Aceastd formd crescAtoare se explicd prin faptul cd, odatdcu cregterea 158

datoritd al acestuia, fluxul de excitalie reacfiei transversale sarcinlal molorului,scade a cre$te. indusului, decituralia mecanicddurd (sau tare), turafia Agadar,motorul derivalie are o caracteristicd in sarcind,ceeace face ca motorul sf, fie folosit, menlindndu-se aproximativconstantf, printrealtele,in aclionlrile electrice de turafieconstantd. 4.I0.2.MOTORUL DE CURENT CONTINUU CU EXCTTATTESEzuE a motoruluide c.c. cu excitalieserieesteprezentatlin Fig. 4.26. electricd Schema cu cele ale a. Ecuafiile motorului serie ln regim permanent sunt asemdndtoare Ele au forma: motoruluiderivalie. U t = E + ( R1 + R, )I 1+ L,Ur; E = l&C2; M = lcQI tj (4.2t) @=f(lrt); M=Mr+M-+Mp" It: I"

motorului de c.c. cu excitalie serie. Fig.4.26. Schema

16,E, M, @, O' Celelalte mdrimi care apar in Sistemul(4.21\ are 5 necunoscute: prezintd schemaelectric[ pentru incercdrile motorului sistemse cunosc.in Fig. 4.27, se cu excitalie serie. Dacd intrerupdtorul K2 este deschis, se detenninI caracteristicile naturale ale motorului. Cu K2 inchis, se determind caracteristicileartificiale (cu flux turafieimotorului. utilizatela reglarea diminuat),

IeJ I"

R" I

s-,p

luo

motorului serie. caracteristicilor Fig. 4.27. Schemi pentrudeterminarea

pentru reducerea curentului de pornire. DacI Reostatulde pornire ROestenecesar motorul are convertizor de tensiunereglabild, astfel incdt tensiunea U6 variazd de la de pornirenu mai estenecesar. reostatul nominald, zero,lavaloarea valoarea

159

bM

b. Caracteristica de relafian = a motorului serieestedefinittr mecanictr pcntruU4: const, caracleristicii mecanice a motorului analitice a expresiei Determinarea ^nO, seriese faceconsiderdnd a motorului ca fiind liniar6, IIuxul de magnetizare caracteristica magneticfiind proporlional de motor,adic6avern:4>= kol ,l . cu curentul/A, absorbit al motorului se scrie M = kkalze= k* t|, fiind Cuplul electromagnetic propo4ional cu pdtratul curentului absorbit.Curentul se poate exprima in funclie de de tensiuni amotorului sescrie: cuplulelectromagnetic astfel:I,q =tl M / k . Ecuafia ' lJA =ZnknD + ( R1 + R, )I ,a =2nk' nI A + Rtrrl1 mecanice: din caresededuce expresia analiticda caracteristicii
It

n=

'n

-&+=-4--b=-L-b
2nk' zrrrlt''Ju

"-o'

. lM

JM

(4.22)

1t'

(dac5tensiunea iar D este,de motoruluirimdne constantd), in care d este o constantd asemenea, o constantA. Caracteristica a motorului serieesteelasticl,adic[ tura{iavariazdmult mecanicd cu sarcinamotorului. Cuplul de pornire al motorului serieestefoartemare.Din acest electricd. motiv, el se folosegte in tracfiunea cu succes vor devenimai ieftine gi mai fiabile, Pe mdsurdce convertizoarele de frecventd acliondrile electrice de curent continuu (cu motoareserie sau derivafie)tind si fie asincrone sausincrone). inlocuitede acfionlrileelectrice de c.a (cu motoare Schimbareasensului de rotalie al unui motor electric de c.c. se face schimb6nd sensulcuplului electromagnetic al motorului.Din rela{iacuplului M = lcQI I se deduce (se schimbd magnetic fie semnulfluxului cd sensul cuplului se schimbd,schimbAnd (se curentului rotoric schimbi bornele infdgurdrii de excitalie intre ele), fie semnul borneleinfdgurdrii rotoriceintre ele).

hiperbold de grad112

mecanicd a motoruluiseriede c.c. Fig.4.28. Caracteristica

De aici se desprindeconcluziacd motorul serie poate funcfionagi in curent altemativ,deoarece polaritaliitensiuniide alimentare ducela schirnbarea atdt schimbarea a semnuluifluxului de excitalie,cdt gi a semnuluicurentului rotoric. Pe acestfapt se

160

principiul de funcfionareal ntotorului universalserie cu colector, care produce bazeazA continud, fid la tensiune fie la tensiune alternativa. cuplu dacl estealimentat, 4.11.MA$INI DE CURENT CONTINUU SPECIALE 4.II.I. MOTORUL LINIVERSAL SERIE CU COLECTOR Motorul universalcu colectorpoate funcfionaamt in c.c., c6t gi in c.a. gi este electrocasnice, aparatele utilizat in acfion[rilede micd putere,in aparatele medicale,de birou etc. Motorul universalcu colector prezintdavantajul esenfial- in compara[ie cu de c.a. de micd putere- de a dezvoltaturafii ridicatein gama 3000 ... celelalte motoare de c.a.de 50 Hz. Motorul seriede c.c. are cuplu de la refeaua 20.000roUmin,alimentate polaritafiitensiuniide alimentare, prin inversarea gi in c.a., deoarece, se schimbdatdt rotoric,deci sensul cdt gi semnulcurentului cuplului rdmdne semnulfluxului de excitalie, acelagi. motoruluniversal nu diferdde o magind constructiv, Din punctde vedere electricl in c.c.,cu excep(iajugului seriecu utilizareexclusivd statoric,carese de c.c.cu excitalie realizeazddin tole pentru a se micgora pierderile in fier, dat fiind faptul cd fluxul la alimentarea in c.a.a motorului. estealtemativ, magnetic de excitalie in Fig. 4.29. De reguld, electricda motoruluiuniversalesteprezentatd Schema prize permit prevAzutd cu care ca la conectarea este la o sursdde excitalie infagurarea de Necesitatea fie mai mare. micgordrii de spire sd numdrului numdrul c.c. a motorului, de aceleiagi tura{ii la acelagicurent in c.a. este legatdde obfinerea spire la funclionarea efectivl aplicatd in c.a.ca gi in c.c. tensiune efectivde sarcin[gi la aceeagi de la releaua de c.a.curentul: cd motorulserieabsoarbe Sdpresupunem it=ItJ2sinat gi infEgurarea de excitalie,creeazd fluxul magnetic<p6, defazatfa[d, curentcare,strdbdtdnd de curentcu un unghi 0, avdndexpresia: Qo=Qosin(ot-0) al rnaginiide c.c., se gdsegte a cupluluielectromagnetic Confonnrelalieigenerale al motorului, de forma: expresia cupluluiinstantaneu =.J2'lc@oI m= k<poiA lsinat sin(at -0)

motorului universal cu colector. a alimentirii deprincipiu Schema Fig.4.29. Valoareamedie pe o perioadda cuplului motorului universal esteurmitoarea:

tt =!'l*a, -Ji'tg'"t t'fr,rr, r,rr^t-o)dt =P{4rore

ri

"lz

t6r
ltt

produsul La calculul integralei de sinusuri in sumd. de mai sus,s-adescompus Motoarele de c.c. cu excitafiederiva]ienu pot fi folosite la alimentarea in c.a, deoarece nu pot dezvolta un cuplu suficient pentru a pomi. Acest lucru se intdmpld reactanlainldgurdrii de excitalie este foarte mare gi din aceastd cauzdse reduce deoarece gi fluxul inc.a.) la valori foartemici, deci se reduce curentulde excitalie(la alimentarea de excitalie gi, in ultimd analizd,, sereducecuplul electromagnetic. 4.II.2. TAHOGENERATORUL DE C.C. Principial, tahogeneratorul de c.c esteun generator de c.c. cu magnelipemanen[i, astfel incdt t.e.m. a tahogeneratorului este propo(ionald cu turafia acestuia. Magina funcfioneazdca traductor de vitezd - tensiune.Tahogeneratorul de c.c. esteutilizat, fie (bucletahometrice). pentru mdsurarea turatiei, fie in buclelede reglareautomatd Avantajele tahogeneratoarelor de c.c. constauin faptul cd nu introduc erori de faz6, cum introduc cele de c.a.,iar tahogeneratoarele cu magnelipermanenfi dau un cdmp magneticde excitaliecarenu esteinfluenfatde variafiilede temperaturd. Ca dezavantaje, se amintesc semnalele parazite introduse de comutalie gi imbdtrdnirea magnelilor permanenligi deci necesitatea de reetalonare in timp a tahogeneratorului. 4.11.3. SERVOMOTORI_iL DE C.C. CU MAGNETI PERMANENTT Datoritd progreselor inregistratein construclia magnefilor permanenli,maginile electrice excitate cu magnefipermanenliau cdpltat o largd aplicare.Astfel de magini au avantaje importante printre care amintim: construcfiemai simpl6, greutatemai micd gi dimensiuni de gabarit mai mici, pierderi mai mici gi randamentmai ridicat. In acelaqi timp, maginile cu magnefi permanenfi au un pre! mai marein comparafiecu maginilecu permanenfi, excitalieclasicd,datoriti prefuluiridicatal magnefilor 4.12.ACTTONART ELECTRTCE CU MOTOARE DE C. C. in mod curentin aclionarile Motoarelede curentcontinuuse utilizeazd electrice. Pomirea, frdnareagi reglareaturaliei acestormotoarese fac relativ u$or gi cu metode sigure gi economice. Limitarea folosirii motoarelor de curent continuu in acfiondrile electrice este legat6 de existenlacolectorului.Acestaconducela scdderea fiabilitAtii gi, in multe cazuri,la producerea schemeide acfionare,la o intrefinere mai costisitoare incendiilor. 4.I2.I. PORNIREA MOTOARELOR DE C.C.LA TENSII-INECONSTANTA Pornireamotoarelor de c.c. alimentate de la o sursdde tensiune electrice constantd se face prin folosirea unui reostat de pornire, in trepte,inseriat cu indusul pentru a se redupecurentul de pornire. nominald)se scrie astfel: Ecualia de tensiuni a motorului(alimentatla tensiune Un: E + Re1e. La pomire, turafiamotorului estenuli, deci t.e.m. E : 0, againcdt curentul de pornire are o valoarefoartemare:

ro=fie00...20)In

(4.23)

La pornire, se folosegteun reostat de pornire de valoare total[ Rp, care se calculeazl astfelincat curentulde pomiresdia valoriin gama (1,2 ...2,0)In.

t62

I o=!1,2..-2,0)l , r=ih n=kJI,,-|!lJ!-, unde

k1

lr ,P

(4.24)
' P,

UrQ,

n = d i n ca re =) R, = 1,"u=-3 on !!.'" ==u R1+RO kI

Reostatul de pomireRp seimpartein trepteprintr-unprocedeu grafo-analitic. 4.12.2. PORNIREA MOTOARELOR DE C. C. LA TENSIIINE VARIABILA in cazul in care se dispunede o sursdvariabildde tensiune reglabild (redresor comandat, pomireamotoarelor chopper), de c.c. se face ftrI reostatde pornire.Varia{ia tensiunii se poate face din comanda sursei variabile, iar pornirea se realizeazdprin cre$terea treptatdgi controlatda tensiunii aplicatemotorului, astfel incdt curentul de pomiresdfie limitat la o valoare doritd,de cdtreo bucldde reglare automatd. 4.12.3.FRANAREA MOTOARELOR DE C. C. privind frdnarea Se vor trataproblemele motoarelor de c.c. cu excitaliederivatie. ^ In cazul frdndrii motoarelorserie, apar problemespecifice,legate de inflgurarea de excitafie. Frdnarea motoarelor derivaliesepoateface,ca gi in cazulmotoarele asincrone, prin trei metode:frdnarea in regim de generator (recuperativd), frdnarea contracurent gi frdnarea dinamici (nerecuperativd). a. FrAnarea in regim de generator cu recuperare se produce atunci cdnd tensiunea contraelectromotoare a motorului depdgegte valoareatensiunii de la bomele rotorice.in acestcaz, se schimbdsemnulcurentului rotoric gi, cum semnultensiuniide gi semnulputerii active.Maginaintrd in regim de alimentare rdmdne acelagi, se schimbd generator de c.c., putereade la bornelemaginii este introdusdin refea. Metoda se folosegte in specialin tracfiunea electricd. De exemplu, un tren antrenat de un motor de c.c.derivatie, careurcl o pantdarepunctulde funcfionarepe caracteristica mecanic6 din Fig. 4.30.a,in A. La un moment dat, trenul incepe sd coboarepanta gi punctul de func{ionare se deplaseazd in B, cdnd curentulabsorbitde motor estenul. Dacd panta cre$te, cuplulgravitafional devineactiv,punctulde funcfionare ajungein C, curentul14 al rnotoruluischimbdde semn gi o parte din energiagravitationald a trenului este introdusd in re{ea, trenul fiind astfelfrdnat.

b.
Fig. 4,30, Cu privire la frAnarea motoarelor deriva{iede c.c.: a - frAnarea recuperativi in regim de generator; b - frdnarea contracurent; c - frdnareadinamicd.

t63
fut*

b. Fr6narea contracurent se intdlneEte in numeroase ac[iondrila care se cere oprirearapidda instala{iilor antrenate de c.c.Pentrua ne fixa ideile, mecanice de motoare sf, ne referim la cazul ac{iondriiunui laminorreversibil.in asemenea instalafii,se pune problemaca dupd ce maginaelectricda funcfionatin regim de motor, rotind valfurile gi apoi sd se accelereze laminoruluiintr-un sens, rapid instalalia valgurile sa se frdneze in senscontrar.in acestscop,dupdce magina a funcfionat ca motor intr-un anumitsensde rotalie, se inverseazd motorului(indusului),excitafiardm6ndnd sensultensiuniiaplicate pdnd cdnd vitezasa devine neschimbatlgi maginatrece in regim de frdnl propriu-zisd, inversde rotafie. nul5,apoi,in continuare, intrdin regimde motor,cu sens SA considerdm caracteristicamecanicd naturald din Fig. 4.30.b, magina (a). Se intrerupe brusc func{ion6ndini{ial ca motor in punctul A, pe caracteristica gi, polaritatea in timp, se introduce schimbd tensiunii rotorice U4 acelagi alimentarea, se sarebruscdin A in B, turafiarz in rotor rezisten{a de frdnareRp. Punctulde funcfionare mecanicl(b). Dupa schimbarea sensului scade la zero (in punctulC), dupdcaracteristica o parte din de rotalie, pentru a accelerasistemulin sens invers, se scurtcircuiteazd. (c). mecanicd III, dupl caracteristica rezisten(a Rp gi rnotorulfuncfioneazd in cadranul se poateexplicapornindde la regirnulde c. Frinarea dinamicl (nerecuperativl) (Fig. 4.30.c).Dacd mecanice motor de c.c. functiondndin punctul A al caracteristicii gi maginade la refea se inchide circuitul dorim sd frdndm motorul, se deconecteazd cuplati la re{ea. Maginacontinud rotoric pe o rezistenfiR, excitafiamotoruluirdmdndnd caredebiteazd energiepe in acelagi sd se roteascd sens,din inerfie,gi devinegenerator, provinedin energiacineticda maselor R. Aceastdenergie rotoricein migcare, rezistenfa saredin A in carese transfonnd in cdldur6, frdn6ndastfelmagina. Punctulde funcfionare se opre$te. Frdnarea estecu atatmai eficientl B, apoi se deplaseazl spreC, cdndmagina +R estemai micd. cu cdt rezistenfa 4.t2.4. REGLAREA TURATIEI MOTOARELORDE CURENT CONTINUU (4.20) folosindexpresia sededuce Turafiaunui motor de c.c. cu excitaliederivafie a caracteristicii mecanice a motorului:

,=#-ffi,

(4.2s)

vitezei se Relalia de mai sus aratdci, la cuplu de sarcinddat(M = Mr), reglarea poateface modific6ndtensiunea U4, fluxul de excitafie@ saurezistenta de alimentare rotoruluiR4. U4 a. Reglareaturafiei prin modificareatensiunii de alimentare metodede reglarea tura{iei Aceastareprezintl una dintre cele mai rdspdndite folosite la motoarelede c.c. Aga cum s-a ardtat,turalia unui motor de c.c. este direct gi invers proporlionald proporfionali cu tensiunea cu fluxul magneticde de alimentare excitalie. Caracteristicile tensiuniide alimentare se mecanice ale motoruluide c.c. la variafia prezintd qi in Fig.4.3l.b pentrumotoare in Fig. 4.31.a,pentrumotoarederiva{ie seriede c.c. Se remarcdfaptul cd viteza de rotalie poate fi variatdcontinuu,dacd se variazd continuu tensiunea U4. 164

vitezaputand fi variat[ numai sub valoarea Reglareaeste monozonaldinferioard,, saturafiei motorului,saua sohcitdriiizolafieiacestuia. ei nominald, din c4uza

9,75Utl

o
mecanice .,. rno,our.lo. decaracteristici o. ..".' a,r. o.lr. Familia
a - cu excitaliederivatie;b - cu excitalieserie.

lfari4fia tensiuniimotoruluise poateface folosind un redresorcotnandatsau un pentru sursadE tenslune,in-sensufc{ pe g4qpp@ni-aCiivE mai introduce in circuit gi o tensiune Za gi R4, acesta electromotoare l6ngdparametrii E de sensopustensiuniiaplicateU4 la bornelemotorului.Acest fapt conduceIa anumite motoarelor de curentcontinuualimentate particularitd(i in funcfionarea de la redresoare comandate. de o refeade c.a.,nu sepot folosi redresoare comandate Dacf,nu se dispune pentru de c.c. In aceastd sifualie,se folosegte o releade c.c. (troleibuze, motoarelor alimentarea (electrocare, electrostiluitoare) la care tramvaie,metrou) sau o bateriede acumulatoare reglarea tensiuniicontinuese face prin folosireaunui contactorstatic numit chopper. la iegirea contactorului staticestefuncfie de factorul Valoarea mediea tensiuniicontinue al acestuia. de acoperire de incercdriale rnaginilor electricede c.c., esteincd folositd in unelelaboratoare folosindgrupul generator- motor (grupul Ward tensiuniide alimentare modificarea unui motor de c.c. cu excitafieindependentd, Leonard),care constdin alimentarea cu variabild, ob{inutdpebazavariaJieicurentului de c.c. cu tensiune ajutorulunui generator Generatorul de c.c. este antrenatde un motor aSincron de excitalieal generatorului. trifazat. b. Reglarea turafiei prin variafia fluxului magnetic de excitafie Esteo metodd uzualdde reglarea turaliei unui motor de c.c Ai se realizeazd adesea a motorului.Turafia motorului de c.c. cu varialiatensiuniide alimentare in combinafie intrucAt o cre$terea fluxului esteinversproporfionaldcu fluxul magneticde excitafie<D. circuitului magnetical de excitaliepestevaloarealui nominaldconducela saturarea cauzd,metodaregldrii turaliei prin fluxului. Din aceastd maginii,se recurqela scdderea modificarea fluxului de excitatieGF denumitd adeseagi metoda subexcitdrii siu a turafia putdnd fi sldbirii deflux, fiind vorba deci, de o reglaremonozonaldsuperioarS, valoarea ei peste nominald. cregterii variati numaiin sensul La motorul cu excitalie separatd(sau deriva[ie), modificarea curentului de excitalie,deci a fluxului de excitalie,se face simplu, frrd pierderi mari de energie. 165

Scdderea fluxului are drept urrnarereducereacapacit5lii de incf,rcarea motorului prin reducerea cuplului.

no4 no3 no2 nol

Ia ' l n It: In

IAt In

Mn Fig, 4.32. Familia de caracteristici prin sldbirea mecanice ale motoruluiderivagie de flux.

in Fig. 4.32, se prezintdcaracteristicile mecanice ale rnotoruluiderivafiein cazul varialiei fluiului magnitic de excitalie.Trebuie,.,r,ur.ut6!tui-8, dacdcuplul ramene constant, atunci,odatdcu micgorarea fluxului de excitalie, curentul1a absorbitde motor cre$te. Dacd acestcurentdepSgegte valoarea nominald,funcfionarea in acestregim de depdgire nu estepermisddin motive de incdlzire.In Fig. 4.32, s-a trasatqi hiperbola echilaterd carecorespunde MQ = Pn : const.gi caredelimiteazd ecuafiei doud domenii. Func{ionarea permisd, motoruluiin dorneniul din dreapta nu este fiindcd Ie> Ir. in cazul moto+$f{e c.c. cu excitatie tqlui d-e-excita{i;se reostatvariabilt---faceconectdnd_ infd$urarea de exciErtie un cu pq?!e_l ll c. Reglarea turafiei motorului de c.c.prin modificarea rezistenfeiR4 La un cuplu de sarcind dat,cregterea rezistenfei circuituluirotoric,prin addugarea unei rezistenfeRp in serie, conducela scdderea turafiei motorului de c.c. (reglare monozonald inferioard).Introducerea in serie cu rotorul are ca efect o unei rezistente scddere a randamentului regldrii.Gamade reglare estecu atdtmai mare(metoda estecu atdtmai eficientd), cu cdt cuplulde sarcind estemai mare.La sarcinireduse, metodaeste ineficientl.
fro

0,25Mn

Mn

Fig. 4.33. Caracteristicile alemotorului mecanice derivafie la varialia rezistenfei rotorice.

166

'FT

gi de caracteristicile mecanice Aceastdconcluzieeste evidenfiatd din Fig. 4.33, la variafiarezistenlei rotorice. ridicatepentruun motorderivafie, 4.13.PROBLEME CU MA$INI DE C.C. PROBLEMA 4.T. (independentd) separatd aredatele: E:Eo: l27Y de c.c.,cu excitafie Un generator Pm : l50W (pierderimecanice), (seneglijeazd reacfiaindusului),LUp: 2Y, R6: 0,5C), a. Tensiunea nominaldUn, dacdcurentulnominal este Ppg: 100 W. SA se determine: : primardP1 absorbitd de sarcindR; c. Puterea de la motorul .In 30 A; b. Rezistenla considerdnd cd putereanecesard primar; d. Randamentulnominal qn al generatorului, de tensiune din putereautil6; e. Cdderea AUn de la gol la inldgurdrii de excitafie este3 %o motorului primar pentru a antrenageneratorulla sarcindnominalS;f. Cuplul Mq necesar n: 1500 rot/min. turafia din regimulnominal, nominald sedetermind, cu relafia: Solufie:a. Tensiunea U, = E - RAII - LU p =127-0,5'30-2=170V imediat: secalculeazd sarciniigeneratorului b. Rezist'en(a R=ur=l1o=3.670 In 30 de la motorulprimar, se obline insumdndputerea primarf,P1, absorbitd c. Puterea in fier Pps: in rotorP* 9i cu pierderile cu pierderile dezvoltatd, electromagneticd P1= EI n + Pm+ Pre =127' 30+ 150+ 100= 406014/ cu rela[ia: nominalse deduce d. Randamentul

,1n=2=

=0,794 P1+P, 4060+0,03.Unln

u-I

de excitalie. pierdutdin infdgurarea in carePe esteputerea va fi: nominald de la gol Ia sarcind e. Varialiade tensiune LU, - E -U n =127-ll0 =l1V M6 areexpresia: f. Cuplul motoruluide antrenare =25,BNm *o= n e)=r;= zr.lsoo PROBLEMA 4.2. reostatulde pornire, sd se determinenumdrul de trepte 9i Sd se dimensioneze avdndurmdtoarele pe fiecare ale unui motorde c.c.derivafie treapt6 valorilerezistenfelor = 3 kW; Un:ll0V; 111:33 A;nn:1500 roVmin. Cuplultranzitoriu datenominale:Pn de pornire trebuie sd fie cuprinsintre 1,2 Si l,8M6 iar excitaliamaginii se menline pornirii. constantlin perioada Pr 40i9:60

t67
tW

cuplul nominalM11: Pnl(2nni: l9,l Nm, randamentul Soluyie: l) Se determind : din ipotezaca qn: rotorului R4 se determind Pnl((InI) 0,826.Rezistenfa nominal jumdtate pierderilor din motor, din totalul pierderiledin infEgurarea rotorici sd reprezinte ob{indndu-se: (l-!t!)un = 0,2890 R//, =0,5.(1-r1n )UrIn + R.t ^ 2ln in perioadede Rezultl valorile graximdgi minimi ale cuplului electromagnetic pomire Mmax=34,4Nm $i Mmin:22,92Nm; de tensiunia motoruluiscrisd se calculeazidin ecuafia de flux Zxle@ 2) Constanta oblindndu-se: in punctulnominalde funcfionare , 2nffi=Ut-Riln nn 110-0'289'33 =4,o2Vs 25

mecanice naturalea analiticl n : J(M, a caracteristicii expresia 3) Se determind motorului,datl de relagia:

U '-D = no- 0,ll2M , = 4_ .''" 'n ,-.M = 2 7,36- o1lzM 2t:ke (znro),

mecanice ale 4) Considerdnd U6 = const.$i O = const.,familia de caracteristici are expresia: cu indusul inseriate motoruluila variafiarezistenfei

(R't+ 4r ) . + RI) M, 6 -0,3 89. (0,289 M = 27,3 , = n^ -2fr (znrc)z

(4.26)

caracteristicii(k), din in care R| este rezistenlaadifionalStotald corespunzdtoare rezultdnd grafo-analitic numlrul de trepteale reostatului, Fig.4.34, de undese detennind 4 trepte; * a reostatului de R4 (rezistenlatotald cu relafia(4.26),rezisten[a 5) Se determind, punctul A, in care cuplul pornire) din ecuafia dreptei (a) din Fig. 4.34, scrisd in : O; gi rz: 0. RezultdRi t,ZSS MA: M^u*: l,\Mn= 34,4Nm

l0

1520

25

3035

40

depornire. reostatului la dimensionarea Fig,4.34. Explicativ6

168

(4) scris[in punctulB, rezultdturalians: 27,36- 0,389. dreptei 6) Tot din ecuafia rot/s; + (0,289 1,755).22,92:9,13 ultimei trepte a reostatului Z) Scriind cd ng : n6 (in momentulscurtcircuitdrii punctului (4.26) ecuafia C (34,4 Nm; 9,13 tura{iardmdnepractic aceeaqi) 9i aplicdnd ne:15,21rotJs; ecuaJie din aceeagi rot/s)rezulti nj : t,OZfC);Sedetermind ni:O,ell Q, np: l9,l rot/s,Rf :0,328 A; mod,se determind 8) In acelagi " prin H la axa absciselor : Zl,B5rot/s.PunctulI, obfinutla interseclia unei paralele cu ny1 pe (0), poate fie caracteristica sd naturald sub M-u*, M: cu ordonatele paraleld dreapta deci, atunci cdnd punctul I (sau ei. Numdrul de trepte se determind ea sau deasupra vecindtate afl5 in imediata a caracteristicii se grafo-analiticd) analoglui I in construclia pe punctul de caracteristica naturald naturile (0). in cazul exemplului tratat, punctul gdsegte rot/s) deci I se sub cuplului maxim este(34,4Nm, 23,49 corespunzitor are4 trepte; decireostatul esteacceptabili, punctla 1,66rot/s. Eroarea acest de porniresunt:R1 : Ri : reostatului 9) Valorile celor4 trepteale rezistenfelor

ni - ni:0,6820 : 0, 3 2 8 Q ; R z : n j - n i :0 ,3 0 9 Q;R t=n i - n i :0,436QeiR4=

PROBLEMA 4.3. cu datele de un motor de c.c. cu excitalieindependentd Un tramvaiesteac[ionat = A; Re:0,4 O' 100 Sd se detennine: 1350 roUmin;,fn: nn= Y; 800 Un urmdtoare: frdndrii dinamicedin Rp necesard al motorului;b. Rezisten{a a. Cuplul electromagnetic al frdndrii, cuplul de frAnare sd primul moment astfelincdt,in mersulcu vitezanominald, fie egalcu cel electrornagnetic. : Solulie:a. Ecualiade tensiunia motoruluieste Un 2nknnQ+ RA1n,din care : 33,77 V. Cuplul electromagnetic al 2nl& = (Un - Rnln)ln11 deducemconstanta esteM: l&'In:537,7 Nm. motorului regim,in prirnul Ud: 0 qi in acest dinamicd, cdndincepefrdnarea b. in momentul de de tensiunia motorului,din carerezultdrezistenfa ecuafia moment,se poatededuce frdnare: =2tr\rna- - Rl=7,2 e> 2nkn,,@=(R1+Rp )ln + Rp ' In PROBLEMA 4.4. magneticiliniard(@ : tola), alimentatla Un motorseriede c.c.cu caracteristicd (Jn: 440V are R4 a Re : 0,2 Q, 2nkka : 0,07 Vs/A, 'I1 : 2004,' Sd se tensiunea inseriatdcu indusul motorului Rp pentru ca acestasd coboare determinerezisten{a jumdtate din cuplul uniform o sarcintr careimprimd la arboreun cuplu rezistentegal cu jumdtate sa nominald. turafia din cu egala s5unominalla o turafie in regimul nominal,se determindturafia de tensiuni,scrisf, Din ecuafia Solugie: nominaldzn:

169

A*

U n=2rkkal nnr+(R6+ Re)In+ nn=28,57 rot I s Cuplul electromagnetic M se calculeazd, cu rela{ia: Mn=kke'12, =446Wm Pentrua deducerezistenfa de frdnare,tp se scrieecualiade tensiunia motorului, considerdnd cE turafiaigi schimbi sensul,avdndvaloarea ns: 14,285rot/s iar cuplul de frdnareesteMr : 223 Nm: U n = -2nkk6lnr+( R1+ Rr+Rp )I,cu 1 =
Ms

kka

=+ Rf =3,917Cl

. PROBLEMA 4.5. La pornirea unui motor derivafie de c.c. se face schema de pomire cu reoastat inseriat in circuitul principal, dar se face o confuziegi se conecteazd infe$urarea de excitaliein seriecu infbgurarea indusului.a. Ce se intdmpl[ la pornire?b. Sd se rezolve problemdpentruun motor serie,la careseconecteazd aceeagi din gregeald, infbgurarea de excitaliein derivaIie. Solu{ie: a. Rezistenla infEgurdrii de excitalie este foarte mare, fal6 de cea a indusului,deoarece procente curentulde excitaliela maginile derivafie estede cdteva din curentulnominal. Deci, prin inserierea infEgurdrii de excitafiecu indusul,curentulprin magindva fi mic (Ie: I"), iar fluxul de excita[ie va aveavaloarea In schimb, normald. cuplul electromagnetic procente M : l&Ie: l&Ie va fi foartemic (cdteva din cuplul de pornirenormal)qi rnotorulnu va puteapomi. b. in cazul pornirii motorului serie, cu infbgurarea de excitalie conectatd in derivalie, rezistenfainfbgurdrii de excitalie este de acelagiordin de mdrime cu a infSgurdrii indusuluigi prin cele douf,inftgurdrivor circulacuren{iaproximativ egali(16 : 1.). Alimentareamotorului prin reostatulde pornireduce la limitareacurenlilorprin infbgurarea indusuluigi prin ceade excitalie,motorularecuplude pomiregi pomegte. Pe mdsurd ce reostatulde pornirese scoate prin infbgurarea din circuit,curentul de excitalie va creqtefoarte mult, qi aceastava fi supusdunui regim termic foarte dur. Fluxul de 'excitalie al motorului se va mdri pdnd la valoarea de saturafie, deci cuplul electromagnetic se va pistra la o valoare importantd, motorul va continuasd se roteascd gi, dupd un timp scurt, inftgurareade excitaliese va arde.in aceastd situatie,rotorul gi din punctde vedere rnotoruluise va ambala, putdndu-se deteriora mecanic. PROBLEM A 4,6. Un motor de c.c. derivafie are datelenominalePn: 12kW, Un : 220 Y , In = 64A, : Rs= 0,243 O, Re 115,8C2, ftn:685 rodmin.Sd se determine: a. produsul ft(Dn al maginii; b. cuplul electromagnetic nominal al rnaginiila On; c. turafiala mersulin gol ideal n6 gi turalia realdnol la mersulin gol; d. sd se calculeze caracteristica mecanicd a motorului n : "f(M pentru tensiunile Un gi U1l2; e. valoarearezistenfeiinseriate cu indusulastfelincdt n : n1/2,men[indnd cuplulgi fluxul la valori nominale. Soluyie: a. Din ecuafia de tensiunia motorului deducem:

t70

-un -!'lI 'a" = K =2,85vs I An=l r-?=oz,t,s; > l&n " 2nn, Re
. cu relafia: b. Cuplul electromagnetic nominalsededuce '62,1=l78Nm M n=kQrI trn=2,85 : din relafiarno = Unl(2nK): 220/17,95 c. Turafiade mersin gol idealse deduce = 12,26rot/s : 735 rot/min. Cuplul nominal la ax este:fu/, = Pn/(2nn): 167 Nm; pierderilor este: fufp: Mn- Mn:178 - l6F ll Nm. Cuplul motoruluicorespunzdtor din relafia(4.26)in careseinlocuiegte TuraliarealSde mersin gol se deduce M cu lufp Si : seconsiderd X*t 0: = 12,2roVs: 732 rot/min. n61= 220117 ,95 - (2n'0,243'll)117,952 mecanicedrepte cu pantd negativE;pentru Un d. Presupunem caracteristicile drepte avdndexpresia: ecuafia acestei . M =12,26 -0,00474M. [rot/s] n= no - Jnlz-' lzrcl+O)' M [rotls]; M=:6,13 '0,00474 n = nJ2 - 0,00474 cu indusulastfelincdt turafiasd scadd inseriate rezistenfei e. Pentrudeterminarea relalia: la jumdtate, sefolosegte nn 2n(R1+Rr)lt'r -=n6----+. " 2 Qd&)z PROBLEMA 4.7. Un=220 V,1n: 104A, Ra + Re:0,157 O. Se de c.c.aredatele: Un motorserie : R 0,35 O. Sd se determineraportul dintre turafia pentru inseriazl cu rotorul rezistenla in Un gi tura{ia pentru Unl2, curentul1n,fluxul @ gi rezistenlaR rdmanandneschimbate celedoudsitualii. turalieimotoruluiin celedoudsitualiisescrie: Solulie: Relafia rt -In(Rt+Rr+R) ^, ti' .-' -0,5'U"-Ir(Rt+Rt+R) nr=w 2nrro., expresia: raportulcelordoudturafiiseglsegte Fdcdnd nn _ Ur-In(Rl+R"+R) =2,9; Seconstatd !24! "5, n' U' n' 0,5Un-In(R1+Rr+R) + R, =1.6329.

a motorului va fi: mecanice caracteristicii iar pentru Unl2 expresia

PROBLEMA 4.8. este caracterizatd de tensiunea O magind de c.c. cu excitalie independentd : 1t1 50 A, turalian1: 1200rot/min,LUp = 2Y, Pps+ Pm : 900 W. Un= 220 V, curentul

t7r

lv,

Sdse determine: a. Sumapierderilor XP din maginS; b. Puterea cedatd P2r, primitdP1, gi randamentul r1g,dacdmagina ar funcfionain regim de generator; c. Puterea cedatd, P2n, primitd Pt'n $i randamentul q6, dacdmaginaar funcfiona in regim de motor; d. De ce apardeosebiri intre P2gSiP26'. Solulie:a. Sumapierderilor din rnagind estedatdde relafia: 2P = Ril2t + LU iI 1 + Pp, + Pn = 0,4' 502 + 2' 50+ 900 = 2000W putereacedat[ este:P2g = UnIn : 220.50: l l kW, b. in regim de generator, : puterea primitd estePlg PZC+r,P : ll + 2 = l3 kW, iar randamentul estearevaloarea = Pzg/Pry: 13/11 0,845. \g: ' primitd arevaloarea c. in regim de motor,puterea Pry: lJ1I11:220.50: 1I kW, : :9 : putereacedatf,estef2g kW, iar randamentul esteare valoarea PtC >,P ll - 2 : P2s/P111.1 : 9/11: 0,81 116 8. puterea d. Degi datelenominaleale rnaginiisuntaceleagi, absorbita a acesteia este cu 2 kW mai rnicdin regim de motor,decdtin regimde generator. Acestlucru conduce la,randamente diferiteale maginiiin celedoudregimuride funcfionare, degipierderile de putere sunt acelagi. In regim de generator,aceeaqimagind asigurl conversia electromecanic6 de putere a unei puteri mai mari decdtin regim de motor. Suplirnentul esteegalchiar cu IP. PROBLEMA 4.9. AUo : 3 V, Un motor deriva{ieare datele:Ue,: 440 V, 1n = 50 A, R4 : 0,6C), nn : 800 rot/min, Re: 176 O. Sd se determine: a. Tensiunea contraelectromotoare E indusd in regimul nominal; b. Cuplul electromagnetic al motorului; c. Randamentul motoruluidacdP. : 500 W $i Pre : 600 W; d. Cuplulutil Ml transmis sarcinii. a. T.c.e.m. din ecuafia de tensiuni E: Un - Relen - AUo, in Soluyie: E se deduce : : care14n In - Ie: In - Un/Rs: 50 - 440/176 47,5A,rezultd E= 408,5V. electromagneticd in doudmoduri: b. Cuplul electromagnetic seafl6 scriindputerea
P = E Itrrr= M Q + M= EIl, ^ -

408,5.47 ,5.60 =231,7 Nnt 2n.800

c. Randamentul nominalse deduce dupdcalcululsumeipierderilorin motor gi a rndrimii P1: zP = Ril 1 + R, I | + Po, + L(I o I A + PFe=3696W ; Pt=U AI, =22.000W in careP1 esteputerea Randamentul absorbitd de motorde la refea. sedetermind astfel:

-3696 22.000 = 0,832 22.000

d. Cuplul electromagnetic transmis de cdtremotorsarciniiestedatde relafia: (22.000 - 3696 ).60 =218,6Nm 2n.800 172

'r='t#=

PROBLEMA 4.10. Un motor derivafiede c.c. are datelenominale:Pn = 20 kW, U, : 220 Y, qn : 0,85; R4 : 0,15 C), Rs : 44 O. Sa se determine: a. Curentulnominal1n al motorului; b. Rezistenfa reostatului de pornirepentruregimulin careIr: l,ZIn. nominalal motoruluisededuce cu relafia: Solugie: a. Curentul Pn 44!-=1971 = 1-" Ur4, 220.0,85 pornirii n : 0, deciE: 0 gi din schema b. in momentul echivalentd se deduce: r-Un-Un = 'oRnR, Rp+RA R* Y R1+R" R, = rz. de pomireSt: Rezistenla reostatului
' Ip fI

= ?' ,0 - RA = r ,563 o - o,l5 " = r ,2.r07

PROBLEMA 4.11. Pn: 60 kW, Un= 440V, Re: 0,4f), R4: 0,1O, Un motor serie de c.c. are datele: : : = Sd se determine: a. Rezistenfa reostatului de f n 0,85, nn 1500roVmin 25 rot/sec. = 1,6 Mn, motorul fiind considerat pornire astfel incdt motorul sd aibd Mpomire liniar; b. Constanta tko a motoruluidacdse neglijeazd pierderile gi in fier; c. Tura{ia mecanice motoruluila un curentegalcu 0,4h. a. Avem relafiacupluluielectromagnetic: Soluyie: M =kka .I el A= kko . I2A raportulavein: Scriindrelafiade mai susin celedou6regimurigi fbcdnd

'3=l +l
Mn

rt

/ r

r2

ll, )

ro=rnJ-1,6 sau

: 160A, nominalIn: PTtl(11U):60.000(0,85.440) intdi curentul Se determind apoicurentul de pomire/p: 160. .ttS :203 A. in regimulde pomireE:0, deci.putem = expresia rezistenlei scrieecuafiaUn 1p(Re+ R" +Rp) din carededucem reostatului de pomirenecesar: R ^=u n - R, - R. =440 -0.4-o,l=1.66c) 203 ' IP cuplului nominalin doud moduri,primul cu expresia puterii b. Scriemexpresia produsulAfrq: gi al doileacu relafiacupluluide mai sus,dupdcaresededuce nominale P P 60.000.60 ^ kko .I i + kk6=-+=-::::1_::-=0.015" ^^.-Nm *= ;' tffin 2n'lfin, 2x'160' '1500 A' de tensiunia motoruluiin regimulI : 0,41n qi gdsimrelafia: c. Aplicdm,ecuafia nouavaloare din caresededuce a turatieimotorului U1: kk6 n (0,41) + (Ra + Re).0,41n, = : n 68 rot/sec 4082rot/min. 173 'lp

ANEXE A.1. TRANSFORMATOARE TRIFAZATE iN REGIMURI NESIMETRICE A.I.I. GENERALITATI trifazate in regimuri nesimetriceconducela inrdutdlirea Funclionareatransformatoarelor performan{elor acestora:creqtereapierderilor in fier gi in infEgurdri, supratemperaturilocale, cuplului maqinilor electricede c.a. defo;rmarea undelor tensiunilorde linie gi de fazd,micaorarea Regimurile de funclionare ale transformatoarelor electrice funcliondnd in sarcind nesimetricdse impart in doud categorii:regimuri nesimetriceechilibrate Si regimuri nesimetrice dezechilibrate. Regimurile nesimetrice echilibrate sunt acelea la care nu apar componente homopolarede curenfi sau tensiuni. Aceste regimuri sunt specifice schemelorde conexiuni )'y, Yd; Dy Si Dd. Regimurile nesimetrice dezechilibrate sunt caracterizate de existenfa componentelorhomopolarede tensiunegi curent $i sunt specifice schemelorde conexiuni lyo, Yoyo, Dyo, Ydyo@u infbguraresuplimentardter{iard conectatdin triunghi), YzoSi Dzo. in toate punctuluinetrual steleisauzig-zaguluiqi existenla aceste ultime cazuri,indicelezero semnificd existenla unui curent nenul pe firul neutru. Regimurile nesimetrice ale transformatoarelor de mersin gol. electrice neglijdriicurentului sevor studia in ipoteza A.1.2. REGIMUL NESIMETRIC ECHILIBRAT homopolare, de lipsa componentelor curenfii din secundar Acest regim fiind caracterizat se reflecte in primar, astfel incAt solenaliile primard gi secundari de pe aceeagifazd sunt cu !n,!n,!c, echilibrate.Se vor nota curenfii de linie de inaltl tensiune curenfii de linie de joasd tensiune cu U,ln,U,g,Ug^ de linie de inaltd tensiune cu !o,!6,!", tensiunile Si tensiunilede linie de joasd tensiuneav Uab, (J6r, U"o. in cazul in care curenfii de fazE au aceleagivalori cu curentii de linie, cum este cazul conexiunii stea, notarea curenfilor d,e fazd, rdmdne aceeagicu curenlii de linie. La fel se intdmpld gi in cazul conexiunii triunghi cdnd tensiunile de linie gi de fazd se noteazdidentic. Curenlii de fazd,in cazul conexiunii triunghi, se noteaz1 cudoiindici (1 o6, I6r, l.o,respectiv I1s, I6g, I6),iar tensiunile defazdincazul conexiuniistea se noteaze. cu un indice (Uo,U6, U., respectivU1,Us, Ua). Mdrimile secundare(tensiuni sau curenli) se considerd raportate Ia primar gi se noteazd cu indicele superior "prim". Se consider[ transformatorul cobordtor de tensiune (infEgurareade joasl tensiuneesteinfEgurarea secundare). in cazul conexiunii steain primar sauin secundar, sepot scrie relaliile:

I n+I , +lc =0 ; l,+ !; + l; --0

- I cn , I n=lac- !,0a,lc=I ct- !nc I ,q= !,aa !'o= I-'ot!'ro, !t= !'t"- lot, !"= !'"" - Li"

(A .l .l )

primardsau secundard esteconectatA in triunghi, avem relafiile: Dacdinfbgurarea

(A.1.2)

in cazul regimului nesimetric echilibrat, componentelehomopolare fiind nule, orice sistem nesimetric trifazat (de tensiuni sau curenfi, din primar sau din secundar)este format numai din doud componente: directe gi inverse.Prin urmare,suma mdrimilor fazoriale de linie sau de faz6 ale tensiunilor saucurenfilor estenuld. Acest lucru conducela constatarea cd, dacdse formeazdun triunghi cu laturile egale gi orientateca gi fazorii m6rimilor de linie (tensiuni, la conexiuneastea,respectivcurenli la conexiuneatriunghi), atunci fazorii mdrimilor de fazd au origineachiar in centrul de greutateal triunghiului 9i v6rfurile in vArfuriletriunghiului.

t74

in Fig. A.l.l.a se prezintd diagramade fazori in sarcini nesimetrici echilibratd a curenfilor de linie gi de fazd, in cazul conexiunii tritrnghi, iar in Fig. A.l.l.b o diagramd pentru tensiuni in cazul conexiunii stea. analoag6, b

!'"
a.

U;^
b.

nesimetrice defazorila sisteme diagramelor echilibrate: Fig. A.1.1.Asupra triunghi;b - diagrama tensiunilor la conexiunea Ia conexiunea curenfilor stea. a - diagrama Lipsa componentelor homopolare din sistemele de tensiuni gi curenli situeazd transformatorul in conditii analoage cu regimul simetric de funclionare, adicd procesele pe cele trei faze sunt independente electromagnetice [48]. A.I.3. REGIMUL NESIMETzuC DEZECHILIBRAT homopolarenu mai sunt nule, in cazul regimului nesimetricdezechilibrat,comp.onentele Existentacomponentelor homopolgre.de. pe coloandsuntdezechilibrate. curenfigi iar solenafiile tensiuni, in primarul sau secundarultransformatorului, este func1ie de felul conexiunilor. La fiecare conexiunein parte trebuie sE se analizezeprezenla componentelorhornbpolare.Ne vom referi in continuare doar la conexiunea Yyo, la care vom analiza cdteva'situalii de sarcini nesimetrice. Sarcini nesimetriciiin cazul grupei de conexiuni Yyo Se considerdun transformatorcu grupa de conexiuni Yyoa cdrui schemdeste prezentatd pe firuI neutruse noteazd cv Zo. Fig. in A.1.2. Impedanla

l l, lr

trifazatcu conexiunea I'ye, in sarcind nesimetrici. Fig. A.1.2.Transformator in circuitul secundarsistemul de curenli are componentdhomopolarddatoritA existentei notatdcu..1rr. Cu sensurilecurenfilor din Fig. A.1.2, avem: firului neutru.Fie aceastlcomponentti

i I

Is+ !c=0 ; !; + !;+ ! ; = I |= 3 1 ' h !,E +

pe contururilef Aplicdndlegeacircuituluimagnetic '

(A.1.3)

gi It din Fig. A.l .2, putem scrie:

175

v,

It+ !,- !L- !-n=0; ln+ lL - ! , -lc = 0

Din ecualiile(A.1.3)9i (A.1.a) sededuccurenfiidefazfpimari:

(A.1.4)

! c = - L * +3= - L , + L i ( A . r . 5 ) !i !" $=!t== nni ) :D In=- LL* " +Ln: u *4 =- L:+l -A -u 3 3

homopolard, Curenfii de fazdprimari (egali 9i du curentii de linie) nu confin componentd nu are pe unde seinchide.Diagramade fazori a tensiunilor deoarece neexistdndfir neutru,aceasta priniareesteanaloag6 in Fig, A.1 .1.a. cu aceea desenatd Curenfii homopolari secundari produc in miezul feromagnetic al transformatorului componente homopolarede flux magnetic,sinfazicein toatecele trei coloaneale miezului, care se inchid pe un traseu cuprinzdnd porfiuni de aer gi de elemente constructive ale transformatorului (scheld metalicE, cuvd etc.). Aceste fluxuri homopolare induc in infbgurdri tensiuni homopolare. in infrgurareaprimar6, de exemplu,acestetensiunisunt sinfazicepe cele trei faze gi tind cd transformatorulestecuplat la o retea sd modifice potenlialelebomelor A, B, C. Considerdnd, bomelor primare nu vor putea fi de puteremult mai mare decdtputereasa nominald,potenlialele punctului neutru al triunghiului echilateral modificate. In acest caz, se va produce deplasarea din centrul de greutateG, intr-un construitpe fazorii tensiunilorde linie ai relelei de alimentare, estedatd de fazorul E .tn= Z n!on, in care punct O, cum se arat6in Fig. A. 1.3. Aceasti deplasare 2,, esle impedan{a homopolard a transformatorului.in acest caz, se produce o nesimetrie a consumatorilor din secundar. negativedsupra tensiunilor defazdprimare cu consecinte La transformatorul trifazat cu flux fo4at (obignuit) impedanfa homopolard este mare gi punctului neutru este mic5. La grupul deplasarea transformatoriccu grupa de conexiuni Yyo, care in sarcindnesimetricddezechilibratd, funcfioneazd se prevede intotdeaunao infEgurareconectatd in triunghi (conexiunea devine Ydy) care si prin reacfie, acliunea sistemului de compenseze, homopolarE. Astfel, curenfii homopolari succesiune secundarise reflectd in infhgurareabonectatd in la rAndullor, prin reacfie,reduc triunghi gi acegtia, din miez. in final fluxurile homopolare

\0"'

rr :/A -

liAh

Ydy, cazulgrupului transformatoric cu conexiunea

puncturui deprasarea Fig' A'r'3' ra t,t**r?tlt'Xllliiri:'fl? ::"ill]'* ,u:iff'J"Xfrir'ffi:'il

netd,in cazul grupei de conexiuni Se considerbacum doud cazuri de sarcindnesimetricd gi nul gi sarcindcuplatdintre doudfaze. IJ.; gi anume:sarcindcuplatdintre o fazd secundard Sarcind cuplatd intre o fazd secundard Si nul de impedan{dZ s cuplateintre faza "a" Schemaelectricdin cazul unei sarcininesimetrice considerdnd in Fig. A.1.2 legdtura electricE (Fig..A.l.2) se obline de exemplu,9i nul secundard, efectuatd intre punctele m gi n gi pundnd Zo=Zu=/"= *. In acest, caz avem: (A. 1.5)curenliiprimariau expresiile: !'" = Ii ; li = !, = 0. Conformecuafiilor

t^=-Tth=!, t.=*
t76

(A.1.6)

Se constati cd in cazul grupei de conexiuni lyo, sarcinacuplatdin secundarintre o fazd gi nul se reflectEin circuitul primar prin existenlacurentilor pe toate cele trei faze. Acest lucru este pozitiv deoarecenesimetriaputemicd din secundarse reflectd in primar printr-o nesinretriemai pulin pronunFE. Sarcind cuplald intre doudfaze secundare cuplateintre faza "a" secundari gi fdzg in cazul unei sarcini nesimetrice SchemaelectricE, in Fig. A.1.2, o sarcindZ*cuplatd intre punctelem gi p 9i pundnd "b", se ob;ine considerAnd Zo =Zb= / , r = Z o= a. i n a c e s tc .v , a v e m : I-" = 0 ; ! r= -IL (A. 1.5),curen{iiprimari au expresiile: !,t= - l o i !a = l o ) l g= Q + Ia= 0. C onform ecuafi i l or

(A.1.7)

intre doud faze secundare se reflectd in primar, de asemenea, in acestcaz, sarcinaconectatd ca o sarcindconectatd intre doul faze.Gradul de nesimetrieal circuitului primar esteacelagicu gradul de nesimetrieal circuitului secundar. A.2. FENOMENE TRANZITORII iN TN.INSTORMATOARE

Fenomeneletranzitorii care au loc in transformatoareleelectrice aparla trecerea de la un regim stationar la alt regim stalionar.
a

t, il1
ill
o"

A.2.T. CONECTAREA TRANSFORMATORULUI LA RETEA un transformator monofazatce se conecteazd Presupunem in gol la refea (Fig. A.2.1). Fie n, tensiuneaaplicatd infrguririi primare a avdndexpresia: ur(t) = UrJisin(olt + y). Vom transformatorului, determina gocul maxim de curent care parcurge inftgurarea primard dupd conectarea la retea. Aplicdnd legea inducfiei electromagnetice de-alungul infagurdrii primare, gdsim: d<t "D -

F ig. A . 2 . 1 C o n e c t a r e a in gol a u n u i t r a n s f o r m a to r .

u r ( t ) =R,i ,o + *r#,

da

wrl=Lu4s*

wr;.i:'q=ut J 2 s in (ro r+ y )

(A . 2 . 1 )

in ecualia de mai sus s-a considerat transformatorul liniar avdnd inductivitatea de Condilia iniliald, pentru rezolvareaecualiei este g(0) = O,.m, in care magnetizare /u, constanttr. Ecualia (A.2.1) este O*, reprezintdfluxul magneticremanentdin miezul transformatorului. liniard de ordinul intdi cu solufia: @ .2.2) in care r este constanta de timp a transformatorului la funcfionarea in gol, iar @. este La rezolvarea ecualiei(A.2.1), solulia de amplitudinea fluxului magneticdin miezul magnetic. regim permanent(t + o) s-aobtinut in cazul in careRt = 0. Cazul cel mai defavorabilse obline cAndfluxul <pare valoareamaximd posibild. Acest caz se produce cdnd y = 0 li @tn = n, adicd la momentul t : nla dupd conectare.Se obline urmdtoarea valoaremaximdposibilda fluxului magneticdin miez: f 20^ + @r"^7 (2,1,.,2,2)O. @,nu" Curentul maxim posibil (i,dr* la conectarea in gol a transformatorului, se obline g = f(i1e),aSa printr-o metoddgraficI, folosind caracteristica cum se aratdinFig. A.2.2. q (t ) = @r le- ilr ' co s T - c o s (o r + y )] + Qrrr,' - ' /' , unde r= ru / R r

177

I
rm anenl

2@

+ (D
q : f(,to)

/lo p"rr"n"nt

i l o r.*

grafici a gocului maxirn Fig. A.2.2. Determinarea de curentla conectare. de la producerea conectdrii, Curentulmaxim posibil se obline dupd o semiperioadd dacd aceasta se face in momentul trecerii prin zero a tensiunii instantanee de alimentare a transformatorului (y = 0). La conectareatransforrnatoruluitrifazat la retea existi intotdeaunao fazdla bomele cdreia tensiuneaeste apropiati de zero (sau chiar zero), in momentul conectdrii. Pe faza aceea,gocul de curent de conectareeste maxim, pe restul de faze curentul avAndvalori mai mici. A.2.2. REGIMUL DE SCURTCIRCUIT AL TRANSFORMATORULUI gi vom Vom presupune ale transformatorului se scurtcircuiteazd cd bomele secundare determina curenlii maximi de scurtcircuit gi forfele electrodinamicecare solicitd infbqurdrile transformatoruluila scurtcircuit. a. Curentul maxim de scurtcircuit la tensiunenominalS Pentru determinareavalorii maxime a curentului de scurtcircuit se integreazd ecuatiade tensiunia transformatorului la scurtcircuit,dedusd din schemaechivalentd simplificatd, ecuatie careare forma:

+ 4+=UrJis in (a t Rpir1, dt

+y)

Condilia iniliale necesard rezolvdriiecuafieide mai susesteirr(0) = 0, deoarece curentul permanent de regim este neglijabil in raport cu curentul de scurtcircuit.ConsiderAnd ipoteza cd inductivitatea globalS I* a transformatorului este constantd, se determind solufia analiticd a ecualieidiferenlialede ordinul intdi, din regimulde scurtcircuit, de formaurmdtoare:

'"tr'1, under,=L1,1 Rr \r,U)= l,oJ7fsinlarr+y-rpi)-sin(y-q*)

(A.2.3)

in care r reprezintd constantade timp a transformatorului la scurtcircuit.Valoarea efectivd a curentului de scurtcircuit de regim permanent/,s gi defazajul<p*, au expresiile:

,u, '"

J RI + (aL)2

100, urI%ol

@L'. qk = arctgn:

(4.2.4)

SituaJiacea mai defavorabildare loc cdnd (y - qD : -nl2 9i (<ot+ y - qt) : n/2, carese producedupdtimpul t = nlo (dupdo semiperioadi), de Ia apariliascurtcircuitului. (A.2.3) in condifiilede mai Curentulmaxim posibil de scurtcircuitse obline din ecuafia susgi are expresia urmdtoare:

178

a, (i1p )max=rrrJz.[t*"

( :)

) [ ,- so uu*
)=t*Ji'lr*" )=tu,Ji'ki

(A.2.5)

in care ,ti se numegte factor de regim tranzitoriu gi are valori uzuale in gama (1,2 ... 1,8). maximd a curenfului este: Agadar,in regim tranzitoriu de scurtcircuit,valoareainstantanee

(4.2.6)
in care /,n este curentul nominal al transformatorului(valoare efectivd) gi a*[%] este tensiunea nominald de scurtcircuit exprimatd in procente. Forlele electrodinamicede scurtcircuit care acfioneazd asuprainfdgur[rilor transformatoruluise calculeazl la curentul (i,r).o. de scurtcircuit b. Forfe electrodinamice Vom considera cazul infdgurdrilor cilindrice boncentrice de indlfimi egale distribuite uniform. Forlele globale, radiale gi axiale care actioneazdasupra infEgurdrilor se calculeaza, pomind de la energiamagnetici totalll/^,localizatii in cdmpul magneticde dispersie:

'r - ') *? '). =L"kii r t( lz " =vonD^ il ro',lil k,w?(,!L: IV,.=1( Lofi * 42$ * .\ e z .l=)l ro, -. --),
2f wj 2 2H B '\ 3

.-), 'rr)il

pe rezultatuldemonstratin aplica]ia 2.5. din [30]. Ultima parte a relafiei de mai sus sebazeazd Forla radiald globali .{, se determind prin derivarea energiei magnetice irl raport cu a1r,mdrimecares-armodifica sub acfiuneaforlelor radiale. Agadar, coordonatageneralizatd

,,= n('n)z )^ft k Wl,, =",,,,.=

(^.2.7)

Aceastil fortd actioneazdasupra ambelor infdgurdri, tinz6nd sd mdreascd coordonata generalizatLarr, adicd tinzdnd sd micaorezediametrul infEgur6rii interioare gi sd mdreascd diametrul infEgurErii exterioare (Fig. A.2.3.a). Forta F, aclioneazAde jur imprejur pe toatA pe periferia acestora.Ea supune periferia gi pe toatd indltimea infburlrilor, uniform repartizatd pe gi cea interioard. la compresiune exterioard la intindereinfdgurarea

de

inf6gurarea de

a - fo(ele radiale; b - forfeleaxiale. forfelordescurtcircuit: Fig. A.2.3.Sensurile asuprainfdgurdrilor se poate calcula prin derivarea Forfa axiali totali care aclioneazA energieimagneticein raport cu inlllimea inlbgurdrilor,mdrime czuear tinde sd se modifice sub ac{iunea forfelor axiale.Putemscrie:

179

';

=W1,, -Ir'H =co,?st

o op)1*1iv 12 ^(u?.

(A.2.8)

Fo4a F], calculatdcu relafia(A.2.8),reprezintd forla totaldpentruambele infEgurdri, iar pentru o singurdinfrgurare forfa axiali-va fi: tr n D -. (a .,+ a , r - ' a - - 1 -; k^[-J-.-3* "2 4Po ). )( .2 wrtr)

otz

( .2.e)

Semnul minus din fala expresiei (A.2.8) arctd cd forla axiald tinde sd micgoreze coordonatageneralizatd, la eforturi de compresiune (Fig. A.2.3.b). Hr, adicdsolicitd in{Egurdrile A.2.3. SUPRATENSILINI iN TRANSFORMATOARE Pe linia de transport a energieielectricela care esteconectattransformatorul,pot apdrea supratensiunidatorate proceselor de comutalie, deranjamentelor, sau fenomenelor de origine atmosfericd (descdrcdri electrice in apropierealiniei). In toate aceste cazuri, unda de supratensiune se deplaseazd pe linia de transportcu viteza luminii gi pdtrundein transformator. Supratensiunile provocatede procesele de comutaliedepdgesc de 2 ... 4 ori tensiunea nominald de fazd a liniei, cele datorate deranjamentelor de 7 ... 8 ori gi cele de origine atmosfericd de 8...12 ori. Schemaechivalentda transformatoruluila aparilia supratensiunii conline numai capacitdli, deoarece frecvenla proceselor este foarte mare (mii de kHz). In Fig. A.2.4 se prezintdschema echivalentd la supratensiuni a unei iniEgurdri cilindrice intr-un strat. Cu C s-a notat capacitatea unei spire fald de masd (transversald)gi cu K capacitatea dintre douE spire (longitudinah). Inftgurarea este eihivalentd cu o capacitate globalSC,.

PA
K K .-----K K

-L T

ct

I L*

Fie ao valoareasupratensiunii undei care Fig'A'2'4'Schema echivalenti lasupiatensiuni' ajungela bomeletransformatorului. La intrarea in transfomrator, unda se gesette in prezenla capacitdlii C, de intrare a transformatoruluigi se refleitA. incdrcareaeapacitAliiC; nu se face instantaneu ci treptat,deci gi fenornenulde reflexie produce al undei se va treptat. Tensiunea a,r,la borneletransfonrratorului, estein primul moment aproximativegalS cu de doui ori tensiunea ao a. Distributia supratensiuniide-alungul infiguririi pe o porfiune dx, x fiind coordonata in Fig. A.2.5, se prezintdschematransformatorului de lungime mdsuratd de la sfdrgitul infrgurdrii de lungime totald l. Se noteazd cu c ai k capacitdliletransversale, pe unitateade lungime ale infigurdrii. Pe respectiv longitudinale, lungimea infinitezimald dx, capacitatea longitudinal6este kldx gi capacitatea transversald ccfo. Aplicdm definilia capacitdlii(C: Q/V) pentrucondensatoarele k/dx $ cdx,cu referirela Fig. A.2.5 9i gdsimrelaliile: k / clx= q,l du,; cdx= dq,/u,. Renun!6m la indicele x gi relaliilese mai oot scrie: du _q. dq a.x K ax 180

4y+ dq
Ao-

I -

dx'xi du--a-\"qx -

ux*

dx al transformatorului. echivalenti a unuielement Schema Fig. .A.2.5. DerivAndprima ecuatiede mai sus in funcfie de x gi findnd seamade cea de a doua, se z gi solulia acesteia de forma: gdsegte ecuafiadiferenlialdverificatd de tensiunea

dzu=

oru,

"

{;,

E cu solutia:u(x) = I shax+.Bchox

(A.2.10)

in careI gi B sunt doud constantede integrare.Determinareaconstantelorde integrarese poate facein doudcazuridistincte: - inftgurareatransformatoruluieste legatd la masd, cdndcondiliile la limiti se scriu: x : 0, : devine: a 0 $i x : l, tt: 4, in carecM soluliaecualiei(A.2.10J
tt\x) = Up ' - 1 - 1 sncL,

shq.r

(A.2.11)

transformatoruluieste izolatdfald de masd cdnd conditiile la limitd sunt: x : 0, - infEgurarea : 0 x = l, u = U6 in carecaz solufiaecuafiei (A.2'l0) devine: 4 $i chqr u \x ) = U y .;-1

( .2.12)

in lungul infhgurdrii in Fig. 4.2.6, se prezintd grafic repartilia undei de supratensiune transformatoruluiin cele doud cazuri distincte: cu infbgurarealegatd la masd (Fig. A.2.6.a), izolatdfaf6 de masd(Fig. A.2.6.b). Rezultatelesunt prezentate respectivcu infEgurarea in mdrimi adimensionale.

*1un
Axl

lut
A

1. 0 0.8 0.6 0.4 0,2 0 1,0 0,8 0,6 0,4 0,2 0

t,0 0,8 0,6 0,4 0,2 0

I,0 0,8 0,6 0,4 0,2 b. a. infhgurdrii: a - legatila masE; b - izolatd de-a lungul tensiunii fafi de rnas5. Fig.A.2.6.Distribufia

181 [,

It

Din graficele prezentate in Fig. 4.2.6, se desprind cdteva concluzii referitoare la de-a lungul infrgurdrii: undei de supratensiune repartizarea : al: 0, deci este se faceunifonn, dacd iniliala (la t 0) a undeide supratensiune - rcpartizarea de dorit ca parametrul cr sd fie cAtmai mic; (15 -25)% de i unede - dac ic r / > 5, r e p a rti l i a i n i l i a l [a i n tre g i i s u p r atensi sefacepeoporl uni la capdtulde intrare a infEgurdriicaretrebuie sd aibd izolalia intAritd; se faceaproximativin acelagimod, - dacdal > 5, repa4i{ia iniliali de tensiunepe inlEgurare fie cd infEgurarea estelegatd la masd,fie cd esteizolatdfal6 de masd. A.3. ELEMENTE DE BAZA PRIVIND FAZORUL REPREZENTATIV in teoria unitard a maginilor electrice trifazate de c.a., se lucreazd cu o mdrime fundamentali numitd, fazor reprezentativ.Acesta este o mdrime complexd care permite studiul maginii trifazate cu un numdr mai mic de ecuatii gi, in plus, permite interpretiri fizice lnteresante. Valorile instantanee ale mdrimilor alternative sinusoidalecare formeazdun sistem trifazat simetric (FR): pot fi considerate ca proiecliile le, !e, /g, ale unui fazor invdrtitor Y, pe trei axe OA, OB, OC care formeazdintre ele unghiuride 120oelectrice,dacdin orice moment de tirnn. sunra celor trei mdrimi estenuld.in u."tt. condilii,fazorul Ipoate altemative fi determinatgi cu ajutorul proiecfiilor pe un alt fie el fornrat din doud axe sistem de coordonate, Od gi Oq, form6ndcu axa OA a celuilalt rectangulare axa FS, fixd fap de sistemunghiulvariabil0. Se alege stator, chiar axa infdgurdrii de fazd A gi axa FR, fixd Fig. A.3.1 Fazorulreprezenlativ. fald de rotor, aceeagi cu axa rotorului, (axa longitudinald d, a sistemuluirectangular rotoric).FazorulinvArtitorIface unghiul01 cu axa OA gi unghiul 0 - 01 cu axa Od, cum se aratdin Fig. A.3.1.Proiectiile fazoruluiinvdrtitor IZpeaxele sistemul trifazat gi pe axele sistemuluibifazat au, respectiv,expresiile:

-4 tA = I' coslt,yB = Y cos(01

*! t l, lc = Y cos(0, 3"" 3

( A.3.r )
( .3.2)

-0), tq = rcos(0-el +;) = -/sin(O-0r); -v,/=)'cos(O

proiecliiloryogiyo pot fi exprimate Expresiile trigonometrice: 9i cu ajutorulidentitdlilor t . . t= y c os ( |-e , ry ? l " o r0 c o s e l .+ c o s (0 2 )c os@-4 ,

Jl JJJi

)+ cos(0+ 4 l ror,e,* ?1l l

)

2lrind.osd, -4 +sin(0 )'q=-Ysin19-fi)=-r,t

't- 1 1ro116, ---,-, -4,*rrnre *! 3, 3)cos@t.;r) 3

1n 't- 1

gi relafiile(A.3.1),subformaechivalentd: carese mai pot scrie,ludndin seamd

co s(o -!l+ r c coste+ f) ,o =;l /7 co so +/p |

)f

(A.3.3)

* 0+v3sinfe - +v. ,inte n =-llt ^sin f) fl]

yo gi.1'o y* definitdin funcliede componentele in felul umritor: Fie mdrimeacomplexd

182

+ ys [cos <e I n = ta + iyq = l. U n {"o"e- 7sin0)

.']lll + y6[co(o + 4) - 7 sin(O
. 2t 2 n
J

2]l

- i tin(O 2n
J

ln

.
ZT

.r- i0 + y 6 . r- i0 .e 1r, u

*v-,e-j $.e'3

)=

'

(A.3.4)

=1 f,ru+ ay s + a2y g).s -1 0 = l s .e -i T , u n d ea = /T

si a2 = e-tT

in studiulmaqinilorelectricede c.a.9i in relatia(A.3.4) se introduceo mdrimeimportantd anumefazorulreprezentalivy, al mdrimilor y*.ys, .yc,scrisin referenfialul FS gi definit astfel: y,= ?O,q + ays + a2yg)
J

(A.3.5)

al aceloragimdrimi Mdrimea y* definitd de relalia (A.3.4) este fazorul reprezentativ cu relalia: in functie dey, FR definit referenlialul statorice le, !s, lc scrisin 9i

y^ = yre-le

(A.3.6)

cu conducela trecereaacestuia Se constatdcd amplificareafazorului reprezentativ "-j0 dintr-un sistem inilial de referinld,in alt sistemde referinld,oblinut din sistemul inilial prin rotafia acestuiain sens direct cu unghiul 0. ASadar, un fazor reprezentativ se trece dintr-un sistem de referinld in alt sistem de referinsd,pozilionat in sens direct c.u unghiul 0 fa;d de primul, prin tnmullir, ,u ,'iQ. A.4. ECUATIILE MA$INII ASINCRONE iN REGIM DINAMIC

Ecuatiile motorului asincron trifazat intr-un regim oarecareelectromagneticSi mecanic (modelul matematic)se vor scrie in urmdtoareleipotezesimplificatoare:maginaeste nesaturatd; pierderile in fier sunt neglijabile; maqina prezintd perfectdsimetrie electricd, magneticdgi spafialeale c6mpurilormagneticestatoricegi rotorice sunt armonicelesuperioare constructivd; c[ maginaare rotorul bobinat cu uniform. Vom considera neglijabile;intrefierul se considerd in scurtcircuit. fazelelegate A.4.T.ECUATIILE MA$INII ASINCRONE CU FAZORI REPREZENTATIVI Se vor utiliza indicii A,B,C pentru m6rimile care caracterizeazdcele trei faze ale fazelorrotorului. respectivindicii ab,c pentrumdrimilecaracteristice statorului, in ipotezele formulatemai sus.Se se determind al motoruluiasincron Modelul matematic (Fig. A.a.l) gi adoptAnd pe fiecarefazd statoricd regula aplicd legeainducliei electromagnetice in coordonatele fazelorstatorice: se ob$n ecualiilemotoruluiasincron de la receptoare semnelor

=R,t, = R1i.4.ff, us= R1is++; uc *+ tt.q

(A .4.1)

statorice us, is, rpj. De aseminitor cu relafia(A.3.5),mdrimilereprezentative Se definesc, areexpresia: statoricd reprezentativd tensiunea exemplu,

",

=?Q ni aus * o'u r )

(^.4.2)

gi seadund, cu2a/3 pi atrei a cu,2a2/3 cu S eam plif ic d p ri m a e c u a l i e (A .4 .1 ) 2 /3 ,a d oua a maginii asincrone: ecualiastatoricdin mdrimi reprezentative oblindndu-se dq' (A.4.3) u, = Rlir+ dt gi pentru rotor, obfindndu-se ecuatiarotoricd, scrisd in mdrimi Analog, se procedeazd reprezentative: 183

,*

dt definite analogcu relalia(A.4.2). in care11gi rp7sunt mdrimi reprezentative Relaliile (A.4.3) 9i (A.a.a) definesc comportareamotorului asincron trifazat prin doud ecualii diferenfialede ordinul unu, cu In sistemulde ecualii coeficienticomplecgi. necunoscute: rs, gs, lr li qr. aparpatru Se remarcdfaptul cd ecuafia(A.4.3) este scrisd in sistemul F.S., iar ecuatia (A.4.4) este scrisd in sistemul F.R. Aceste ecualii fiind scrise in sistemede referinfd diferite nu sunt operante.Ele se vor transcrie intr-unacelagi sistemK, definit in Fig. A.4.2. Sistemul K formeazdunghiul 0. cu sistemul F.S.9i unghiul1,: 0* - 0 cu sistemul F.R. Pentru a trece cele doud ecua{ii fazorialeale maginii asincronein sistemulde referinldK se aplicd regula datd de relalia (A.3.6). Pentruaceasta se amplificd ecualia (A.4.3) .u ,ito , iar ecuafia (A.4.4) cu e-ir

o = R2ir+

dq'

(A.4.4)

R
5

F.R.

Fie. A..1.1 Scherra electric6a motorului asincron

us "- n

iAt-

dgs = pri""-iok * ,-loft ot

-rx do" -rx 0 = Rzire r ' - + " e r " dt Folosind general6: relalia

(A.4.s)

dQx =9;-<o-e -re l+ i 9 o -e -re . d t "-ja d t' ' ^ ' ' dt' *
=pO, ecualiilede mai suspot fi scrise qi considerAnd cd dl/dt = 61 astfel:

ury= Rliry.Y
Att ,,

+ ipQxesx
(A.4.6)

o= R2i,1q.ff +jp(ax-oh,r
undemirimile cu indiceleK suntscrise in sistemul K, av6ndexpresiile: us K = u s e -i 0 k .,i rK = i re -i 0 k ' i rK = i rr-i L; e* = ^ l $t p dt'

(^.4.7)

i T kI qrK =grr-i L gsK =g se :Q=

+#

f)* esteviteza unghiulard a reperului K, iar C) esteviteza unghiularda rotorului, ambeleviteze fiind u.r.lsurate in sistemulF.S.

184

gi curenlii reprezentativi,se deducpe Legdturile intre fluxurile magneticereprezentative baza relafiilor lui Maxwell pentru inductiviteli, scrisepantru mdrimi reprezentative, ca gi pentru mdrimi reale,in sistemulde referinfdK:
9r , t : 2" is K+ Lnir K

Q r K= Lr ir K+ Lm is K

(A.4.8)

In relafiile (A.4.8) mdrimea 25, reprezintii inductivitatea ciclicd statoricd proprie, care reprezintd ciclic6de dispersie sumadintre inductivitatea Zo, a statoruluigi inductivitatea ciclic6 util6 a acestuia Z,,, astfelincdt putem scrie:Z5 : Lor * Lrr. Analog, inductivitatea L1 reprezintl inductivitatea cicli cd FS rotoricd proprie, fiind suma dintre inductivitateaciclicd de dispersie Io, a rotorului gi inductivitatea ciclicE util6 rotoricd Lrr, astfel incilt L1 = Loz * Lrr. Mdrimea L^ reprezinti inductivitatea ciclicd mutuald dintre stator Si rotor, dal6de relatiaL-= 312.M^,in careM^este valoarea maximd a inductivit5lii mutuale dintre o faz6 statoricd gi una rotoricd, mdsuratd cdnd axele celor doud infEgurdri coincid. De remarcat simplitatea relagiilor dintre fluxuri gi curenti in cazul utilizdrii fazorilor spaliali; formal se gi curenli in cazul a doudcircuite electrice aseamdnl total cu relaliile dintre fluxurile magnetice cuplatemagnetic.
Fig. A.4.2. Sistemede referinld-

in sistemul de ecualii(A.4.6)apartensiunile electromotoare de migcare r^ |i er^i er^: -ipC)ag,y i e,^= -jP(Qy - C!)e,r

Acestet.e.m. se induc atdtin circuitul statoricc6t gi in circuitul rotoric, deoarece ambelecircuite suntmobilein raportcu sistemul K. (A.4.6)devine: Cu notaliile @x--pQx 9i <o:pO, sistemul u r1 = R l i ry * Y* t@ KgsK

(A.4,e)
dr Relaliile (A.4.9) impreundcu legdturiledintre fluxurile magneticegi curenli (A.4.8) precumgi ecualia migcarii; dt formeazi modelul matematic al maginii asincrone cu rotorul bobinat. A.4.2. CUPLUL ELECTROMAGNETTCAL MA$rNII ASTNCRONE Dacd se considerdcoordonatageneralizatd ca fiind unghiul geometric a : 0/p care dd pozilia rotorului in raport cu statorulla un momentdat, iar lI/4 energiamagneticdlocalizat6in cdmpul magnetical celor gaseinfdgurdricuplatemagnetic,cuplul electromagneticexprimat cu ajutorul teoremeifo4elor generalizate este:

99.r-* r1.r - oh,r o = R2i,y*

/+= M-M,

(A.4.lo)

* =(u*-)
185

| 0 a )i = c t.

(A.4.1l)

Jt

Se exprimd energia magnetici in funclie de fluxuri qi curenfi, se aplici proprietdlile fazorilor reprezentativi gi proprietatea de invarianfd a energiei in raport cu sistemele de in final, coordonate.Se fac calculele matematice, descrisepe larg in lucrarea[30] gi se gese$te, expresla:

3 3 .,..*. m = p L^lm(i,i|)= n L^Im(r,x tx) i i

(4.4.r2)

in care s-a avut in vederefaptul cd in raport cu sistemulde referin{dales,cuplul electromagnetic esteinvariant. Cu ,,Im" s-a notat parteaimaginarda unui numdrcomplex. A.4.3. MODELUL MATEMATIC AL MA$INII iN SlSrsUUr r

Modelul matematic al maginii asincroneformat de ecualiile (A.4.9), completat cu ecua{iile(A.4.8) gi (A.a.l0) in care se introducecuplul electromagnetic dat de (,4.4.12),se prezintdsub urmdtoareaformd generald: u,y= Rli ry+ 99j{ + 7t 6.pr5 ;

o=R 2i ,y .Y +i (o x - o h ' r !+=1o U,tm(isKi:K)Mr " pot t

QsK=LsisK+LntirK=Lloiry*rQu Qry= Lriry* LrrirK= koirX+9, <Pu= Lo,(ig *iry)= Lo,i,n1q in ecualiilede mai sus,scriseintr-un sistemde referinldK oarecare ce se migcdfald de util, care inldnluie atAt spirele stator cu viteza{11r, cu gu s-a notat fluxul magneticreprezentativ infhgurdrii statorice,cdt gi spireleinftgurdrii rotorice, iar cu ln'* s-anotat fazorul reprezentativ al curentului de magnetizare K. al maginii,scrisin sistemul in funclie de scopulpropusmodelul de mai sus se poateprezenta in diferite variantein funclie de mdrimile independente considerate. A.4.4. ANALIZA VARIANTELOR MODELULUI MATEMATIC AL MA$INII in cazul in careserezolvi numericsistemul de ecualii(A.4.13),intereseazd ca rezultatele sd fie cdt mai precise gi sd fie oblinute intr-un timp cdt mai scurt. Acesteadepind atAt de referenlialul (srrilile)alese. ales,cAtgi de variabilele independente Sistemele de referin!6folositepentruscrierea ecualiilormaginiiasincrone sunt: sistemul de referinldfix fald de statorF.S.,fix fald de rotor F.R. gi sistemul de referinldsincroncu cdmpul inviirtitordin intrefier,notatcu K. Celemai folositesisteme de referinfd sunt sistemele F.S. qi K. problemegeneraleprivind modelele Din aceastd cauzd,in acestparagraf,se vor prezentacAteva matematice ale maginiiasincrone, in sistemele de referinli F.S.9i K. scrise (c, 0, 0) a. Modelul maginiiasincrone de coordonate in sistemul Sistemul de referinld (cr, 0, 0) este fix fala de stator gi este format din doul axe rectangulare sistem, Oo gi Op. Curentulreprezentativ i5 scrisin acest fiind o mdrimecomplexd, = se scrieis iro + jirpl i.o gi iru se numesc proiecfiile(componentele) fazoruluireprezentativ dupd axelerectangulare Oa gi OB.

(A.4.r3)

r86

wc\

in sistemul de referinlS F.S., ecuafiile maginii se vor deducedin sistemul(A.4.13) scrigi'in sistemulF.S. Ecualiile motorului in considerdnd @r:0 gi toli fazorii reprezentativi scrisein sistemulF.S. sunturmdtoarele: mdrimi complexereprezentative, d9' us= Rti"+ dt "t

o= R2i,s.#-./oers
td, ?

gs : Iro is + <Pu: Ls is + Lm i,s grs: Lzo irsi 9u : Lr i,s + Lry tg gu :L m(,J + r.s )= L n ti ,s statorice din sistemul(A.4.14) s-aunotatcu 95 gi 15gi nu cu <pr, M6rimile reprezentative (pe componente) pentru Formd scrierea. ortogonald iss, a simplifica a ecuafiilor(A.4.14) este fi urmitoarea:

P dt iot'rm(i'ii)-

M'

(A.4.14)

R14o++f +ff uo= : u1=nr;,p

0= Rzi,r.++c,rg,g ; 0= Rzi,f+Y-r*,,
(A . 4 . 1 s )

i#

=|nL*Q,pi,o - i,,*r,e)M,

avantaje: AcestmodelarecAteva cunoagterea frecvenlei tensiunii de alimentare pentru calcularea nu este necesard mErimilor fizice din spafiul st6rilor. Spre exemplu,dacd se cunoa$te 15atunci in , iu Si i, se calculeazd directcu relaliile:

i A =i ,o, i B =-7.* ,* ,

ic=-T-*,*

(A .4.16)

deoarece axa de referinldF.S.identicdcu axa Oq, s-aaleschiar axa fazeistatorice A. - dacd maginaare conexiuneastea fdrd fir neutru gi este alimentatdde la un sistem atuncimerimilede fazdin regim permanent simetricde tensiuni, se deterntind direct: i : i,t : i,o :9't = Qro etc' I ( .4.14)al maqinii,util pentru analiza Modelul matematic comport[rii maginii asincrone ca element intr-un sistem de acfionareelectricd,estedescris de mdrimilers li qs, pentrustator, irs $i g.s pentru rotor gi de turafia rotorului ro (in gradeelectrice). Pentru a descrie comportarea circuitelor statoric Ai rotoric se pot alegeca stEri,in principiu, oricare doud din cele patru mdrimi rs li qs pentru stator,respectivi,s $i g.s pentru rotor. in total, rezultd Ci=A posibilitali de a celor doud circuite,Totugi,din punct de vedere comportarea exprimamatematic practic,prezintd variante: modelul exprimat prin curenlii statoric 15,respectiv anumite avantajeurmdtoarele rotoric f,5; modelul exprimat in termeni de flux statoric As, respectiv rotoric e,5l modelul exprimat prin curentul statoric l5 qi fluxul rotoric gr5i modelul exprimat prin curentul statoric 15 gi fluxul din intrefier94

187

notafii: Pentru simplificarea scrierii ecuafiilor, se vor face urmdtoarele

(f=-

R.> Lr

4 = - ? - , o =l - - L , y = tr yR? - + r , p= oLrL,' i 'Ll! LrL, oLrLl oL"

JD ' --

2J

(4.4.r7)

Modelul exprimatprin curenlii statoric is, respectivrotoric i7Folosindrelaliile de legdturd intre fluxuri gi curenli gi notaliile( .4.17),modelul maginii asincrone(A.4.14), avdndca variabilede starecurentii,seprezintdastfel:

9t = +-f9* & 6L, oZ,

dr,s=

"

* FRzi,s - iag(L,i,s +L*i,)

l p^ r (A.4.18)

d,

-;i'*+io:(;'"s+PZ"i') -Fu,+FRr'"

-M,: $ =uz .Im(,s i s )

Acest model este util in cazul rnotorului asincroncu rotorul bobinat. la care curenlii statoricgi rotoricpot fi mdsurati. respectivrotoric Ar, -l(odelul exprimatprinJluxurile statoric <ps,

*=u r-R r,, #

=u r-R t@#
(A.4.19)

=,/oed - Rz,,s - Jrog,s - RrL'a6'!^q'

= u,l ,,oir)S u0rm(e

prin relafii foartesimple.Evidenfierea Modelul.(A.4.19)estedescris stirilor se facedirect din modelul (A.4.14). Din aceste numericda sistemuluide ecuafii scris in motive, rezolvarea temreni de flux se face in timpul cel mai redus.Dezavantajulprincipal al acestuimodel estelegat de mdsurarea dificild a mdrimilor de stare.Degi s-au imaginatdiverse metode de mdsurare directd a fluxului statoric Ai rotoric, acesteanu gi-au dovedit utilitatea in plan.practic. in aplicafiile moderne,se utilizeazl la motoareleasincrone de micd putere (cu parametriirelativ constanli) estimatori de flux carese bazeazd, in principal, pe ecualiarotoricd din sistemul (A.4.I 9) scrisd astfel:

de,s =.rogr.S =.roerS- RzirS -a(qrS - L,rir) ?

(4.4.20)

Posibilitalile de estimarea fluxului rotoric au ftcut posibild realizareapracticd a schemelorde comandd vectorialdale maginii asincrone. Pentru analiza acestorsistemeeste (A.4.14)prin curentulstatoric avantajos sd se exprimesistemul rs gi fluxul rotoric <py . l,Iodelul exprimatprinJluxul rotoric qr ;i curentulstatoric ig Dacd se comandd.magina asincronl prin metoda orientdrii dupd cdmp este necesard exprimarea sistemului dinamic prin curentul statoric Ai prin fluxul rotoric, necesar pentru elaborarea strategiei de comandd. stdri,sistemul dinamicse scrie: In raportcu aceste

r88

*f=/o e ,s-0 (e ,s-1 ,i ,) = oFr,,-,roe,s- ti, +j;u, *

(A.4.21)

- M,3 ff=u!'^('"qir)
de flux nu dd rezultate suficientde in cazul maginilorde puteremediegi mareestimatorul precise in toate cazurile. De aceea,in cazul in care constructorul a prevdzut magina cu doud p, sepoatemdsura directfluxul la nivelul intrefierului. in axelecr,respectiv bobinesonddplasate Esteutil in acestcaz sd se exprimesistemulde ecualii(A.4.14)prin curentulstatoricr5 gi fluxul . din intrefier <p4 Modetul exprimatprin curentul statoric i5 SiJluxul din intrefier 9y

-$,, -^lff-rr"u*).#,,,] -Rzgi, -R1i, *r,"[o,0, Ti=er,

dt"

? = o *,

- R zF i--;i ' '

Rr

/\

- ir[Y\ oL,

Lzo1i,l.**
) oLs

(^.4.22)

9 9 = p I m ( i ,<pr,5 :)dupd fluxul din intrefier are avantajulcd nrdrimile de stare se Modelul maginii asincrone gi din acestmotiv nu ajutd la sintezaschemeide pot m6suradirect,dar relaliile suntcomplicate direct de intrare, adicd termenul us aparein doud reglare.Faptul cd ambelestdri sunt comandate estepreferabildutilizareamodelului al modelului.De aceea, ecuafii, constituiealt dezavantaj maginii asincronein forma (A.4.21), fluxul rotoric fiind calculat pebaza fluxului din intrefier cu relatia:

L"
9r s = l] 9r r - L2ot t
-m

( .4.23)

(tl, q' 0) de coordonate in sistemul b. Modelului maginiiasincrone Sistemul de referinli (d, q, 0), denumit 9i sistem sincron (notat cu K, in relaliile anterioare)este fix fala de cAmpulmagnetic inv6rtitor rezultant din magin6gi este format din doud axe rectagulareOd gi Oq, fixe fald de cAmpul magnetic invArtitor rezultant. Curentul reprezentativir* scris in acestsistem,fiind o mdrirnecomplexd,se scrie: irr = io + jie, io 9i in se fazorului curentului statoric dupd axele rectangulareOd gi numesc proiecfiile (componentele) Oq. Analog, fazorul curentului reprezentativrotoric se scrie f,^ = id + jiq, i4 Si iq se numesc acestuifazor dupi aceleagiaxe Od gi Oq. Indicii cu rnajuscule(D gi proiecliile (componentele) (dupdaxeleOd qi Oq) gi indicii cu litere mici (d qi statorice Q) s-aunotat pentrucomponentele fazorii lrx $i i,x, se definesc gi componentele cu Analog q), pentru componentelerotorice. (d' q' 0). gi gr* in sistemul fazorilorilsK,gsK intr-un sistem rotitor (sincron) cu viteza unghiulardegal6 cu Or =or/p, (A.4.l3) se scriuastfel: ecuagiile a maginiiasincrone, pulsafiatensiuniide alimentare o1 fiind

189

u,11=Rl,v* !9nd * 7t,9,*

o = R 2 i ,y*$ *;(tr

-oh' r
(A.4.24)

M, X # = ) n u t m ( i s K i :K) Q"f = Istrf * Lorir4= Lloiry * 9, Qry= Lriry-t L^irK= hoirX+9u gu= Lr1(isK *iry)= Lo,ir11

= rol - o, ecuatia pulsaliarotoricd@z ce caracterizeaze circuitulrotoric ' DacEse define$te este: d<D"r _. t= R 2 try * -i ;+ C J a z Qrx (d, q, 0), subforma: in sistemul Sistemul (A.4.24),seprezintdin formd ortogonald,

up: Rlip*$-r,eq,

ug= Rfg*999*r'*,

o= R 2i * ff-rr,l 4 o,

o= Rz iq * 9 u * r r r o

(4.4.2s)

2 ' " ' \Y" Pdt in care componenteleup Si ug, ale tensiunii de alimentare,scrise in sistemul (d, q, 0), se pomind de Ia expresiile pe fazd: determind tensiunilor

'/ dorM, 1pL*(oia -iDio)"a'

( t6 1)r; us=ur, / 2. o r+ c= u r Ji.o r ( r r t- + .t u s = u r J 1 . o r ( r ,t- + .u ; u)

Fazorulreprezentativ al tensiunii, scris in reperulsincron,areexpresia: \ 2l r , rx = * auB -t a2ug p- l(ott = JitJ pj6 = Jiu r(cos6 + Tsin6) = u p + j ug ; (A.a.26) :V e Defazajul 6 reprezintdfazainiliald a tensiunii de alimentare;deci cornponentele tensiunii, uo gi uo, depindde starea de tensiunila momentul initial. sistemului A.5. ECUATIILE GENERATORULUI SINCRON CU POLI APARENTI iN REGIM TRANZITORIU Regimurile tranzitorii (dinamice) ale maginii sincrone cu poli aparenfi se studiazd cu ajutorulecuafiilorPark-Blondel. se vor deduce folosindnoliunea EcualiilePark-Blondel defazor repre.entativ,introdusdin Anexa 3. A.s.l. ECUATTTLE MA$INrr tN COORDONATELE FAZELOR Se vor stabili ecuafiiledinamicede functionare ale maginii sincronecu infhgurdride amortizare,lucrdndu-sedirect cu fluxurile magneticeale infdgurdrilor gi nu cu inductivitelile acestora.Se va consideramasina liniard gi se vor aplica relafiile lui Maxwell referitoare la fluxurile proprii gi mutualeale infdgurdrilor.

190

Maqina sincrond are trei inf-atur5ri monofazate statorice U, V, W gi doud infAgurEri de pomire gi amortizare. de curentulis gi cealaltd rotorice:una de excitalie(indice"e") parcursd (d) a maginii,identicdcu axa unui de exciralie"e' esteplasatain axa longitudinald inlEgurarea pol nord rotoric. infEgurareade amortizare, implantati in crestdturile tdlpilor polare este gi se echivaleazl cu rotorul in scurtcircuit asincrone uneicolivii rotoricede magind asemenetoare "D", gi a doua, notatd in axa longitudinald(d), prima, cu notate in scurtcircuit: cu doueinfEgur6ri ,'Q", (3 pe stator gi 2 pe are frzic 5 infbgurdri sincroni (q). maqina Agadar, transversala in axa cu rotor) 9i teoretic6 inf6gur6ri(3 pe stator - U, V, W - 9i 3 pe rotor - e' D' Q -). se prezintdin Fig. A.5.1. S-au a cdrei schemd cu cele 6 iniEsurdri, sincronA Fie o magind cu FR - o notat:cu FS - o axd de referinld(fixd fald de stator).identic6cu axa fazeiU statorice; a maginii. Cu 0 s-a rotoricd(fixd fa[Ede rotor), identicdcu axa (d) longitudinald ax6 de referinf6 notat unghiul electric, variabil in timp, dintre axele FS 9i FR. Fie gr, 9v, 9w, fluurile magneticetotale (date de toate inlbqurdrile maginii) care taie spirele infEqur6rilor U, V, W gi analog <ps,gsr, gq, fluxurile magnetice totale ale infEgurdrilor e, D, Q' Cu R, se noteaze infEgurdrilore, D 9i Q. rezistenlainfbgurdrilorstatoriceU, V, W 9i cu.Rs,Ro Rq, rezistentele pe contururiinchise,careurmdresccircuitele Se aplicdlegeainduclieielectromagnetice pentruinfEgurdrile generatoare statoricegi receptoare celor 6 inftgurdri ale maginii,considerate sincron,in coordonatele ale generatorului pentrucele rotorice,gi se glsescecuatiileinstantanee fazelor,avdndforma:

+u Ris s =-ff ,

^', RDiD=-9-L, Rri r-ur=-4!3-,

*r, =-*,

=-dqw +us7 Riry

dt (A.5.1)

g =-T ^g,

Sistemul (A.5.1) este neliniar datoritd faptului cd fluxurile totale depind de curenfi maginas-a presupuscu poli aparenli. prin intermediulunor inductivitdli neliniare,deoarece Transformarea sistemului (A.5.1) intr-unul liniar se poate face cu ajutorul Park. transformdrii Ideea acestei transformiri provine din posibilitatea credrii unui cdmp magnetic invdrtitor de naturd electricd, fie de o infbgurare tifazatl, simetricd (cum este U, V, W), fie de o iniEgurare bifazatd simetricd (cum vor fi inldgurarile "du $i "q" cu carese va echivala inlbqurarea trifazatd U, V, W, cu ajutorul in discu{ie). transformdrii Transformarea Park va echivala infEgurareatrifazatd statoricd U, V, W cu una bifazatd formatd din doud infEgurdri pe rotor. situate "d" ;i "q", in cvadraturS, in aceastd situalie, toate inJdSurdrile masinii sunt atezalepe rotor (d, q, e, D, Q) Fig. A.5.1. Asuprascrieriiecuatiilormaqinii sincrone Si inductivitdlile proprii Si mutuale ale fazelor. in coordonatele masinii vor fi constante, sistemul (A.5.1) Park este datd de relaliile (A.3.3), in care in intr-unul liniar. Transformarea transformdndu-se s-a dedusdeci, in loc de marimileya, ys, )s, se pun mdrimile yp, yy, y*. Aceastdtransformare a noliunii de fazor reprezentativgi considerdcd maginaare infbgurarea procesulde introducere l9l

sincrone, statoriceconectatein ste4 ldri fir neutru, lucru adevdratla majoritateageneratoarelor caz'incarese verific6 relafia: iu + iv +iw : 0. A.5.2. ECUATIILE PARK ALE MA$INII SINCRONE CU iNFA$URAzu DE AMORTIZARE. Ecualiile (A.3.3) reprezintd trairsformarea Park directd pentru mdrimile trifazate sinusoidalesimetrice !u, !v,./w, dacd suma lor este nul4 in orice moment de timp gi asigurd se scrieastfel: legdturaintre acestemdrimi gi mlrimile y6 gi yq. Aceastdtransformare

-+" /1ycos(o.Trl +yzcos(o ,o =|lrrcoso - +vv sin(o. U = -lltrsino+v7sinfe f) +,]

(A.5.2)

Park inversd, Determinantultransformdrii estenenul, de aceeaea admite gi transformarea definitdde relaliile:

-47' y, = y 4 cos| - t qsinl;y, = y a cos@-!)- I nsinp

(A.s.3)

=y7cos(0 *!l +!) - ry sin{e ! 1y

Relaliile (A.5.3) se pot scriepentrucurenfi,fluxuri sau tensiuni. Amplificdm primele 3 de relalia relalii din (A.5.1) cu2l3, respectiv w2al3 gi cu 2a /3, le adundmpi, linAndseama (A.3.5), se obfne ecualiastatoricda maginii sincrone, in mdrimi reprezentative, generald scrisd form6: in referen{ialulFS, care are urmdtoarea

=-+ +4" Rr,

(A.s.4)

gi, pna.rd Se Va scrie ecuafia (A.5.4) in referenfialul FR; amplificdnd-ocu termenul "-jt (4.3.6), se obline: de relafiageneralS seama

= Ri,e-ie+u,e-ie=-d'9.' dt "-"t0
In ecualiade -ie . e' termenuld<ps/dt

Rip+up=-dQ,: ,-ie dt

'

(A.s.s)

sus, se va calcula derivata produsului qr"-je $i de aici se va deduce

p ..d0, _ ie, de n de _J" d . .d9.r_io ,e ._!!:_ r_ie _!l " +9sl-J-0,. '- )=;=;e dr ,;+tl7)vn V\ase la ecuafiastatoricd Termenuldg5/dt ' e-jo,int.odusin ecuafi4 (A.5.5)va conduce a FR: in referenfialul rnaginii in mirimi reprezentative, scrisd sincrone

- uR= n i * * y [ e l *R*+
\a t )

(A.s.6)

aI

(A5.6) semai scriesubforma: Dacdse facenotalia a = d0 I dt , ecuatia -u R = R i P + j c o tPa* ;

dA p

(A.5.6')

192

Prin urmare, inftgurdrile statoriceU, V, W dispusepe stator gi parcursede curenfii ir, iu, i*, prin transformareaPark directS, s-au echivalat cu lnfdgurdrile d gi q dispuse pe rotor gi parcurse de curenlii i6 9i iq, dafi de relalii de tipul (A.5.2).Conform egalitatilor evidente: in: , d + jiq ; u R :u d + j u q ; q R = q d + j q C, j = JJ, rel al i a(4.5.6)devi ne:

- ( u a + i u c)=R (i 4 + i i s)+i l ;

(d e \.

. + ieql+ fr @a + jqq) )(qa

pi4ile reale gi imaginare,in relalia de sus , se gdsesc Separdnd primele doui ecuatii park ale maginii sincrone,care, completatecu ultimile trei ecuatii din (A.5.1), formeazdsetul de ecualii Park pentru maginasincroni cu poli aparenfigi inftgurdri de amortizarepe rotor, set care are forma:

_ud= Ria +!!_d__(#) r*

=nin +ff.(#) ro,, -uq

u r= R ri r+ * , at

(A.5.7)

o=noio*4!-L, 0=Rsiq+f
d<on

in care toateinfhgurdrile sunt dispusepe rotor. Se ajungeastfel,la schema echivalentd a maginii sincrone dupddou6axe d qi q din Fig. A.5.2. Conform schemeiechivalente din Fig. A.5.2 gi relaliilor lui Maxwell pentru fluxurile proprii gi mutuale, se pot scrie expresiile fluxurilor totale <p6,gq, ee, qD, qe, in care inductivitelileproprii se noteazlcu literaZ gi celemutualeculitera M :

= Ldia + M 4ri, + M 4pipl <Pa Qq=Ltir+Mngig; e" = Lei" + M rpi p *! M "ofo,

(A.s.8)

,Q n = Loio + M p"i" +1 M paia; Qg = Lgig *1r4n,n

Observalie: Inductivitdlile mutuale care aduc influenlelecurenlilor 14 gi iq in expresiilefluxurilor magneticesunt afectatede factorul numeric 312,deoarece curen{ii la li tq se exprimd cu relalii de tipul (A.5.2), la care aparefactorul numeric2/3. Inductivitelileproprii care aduc ilfluenlele aceloraqicurenli f6 gi iq in expresiile fluxurilor nu au factorul numeric 3/2, deoarece acestaeste inclusin definilia respectivelor inductivitdli.

193

tc)

0Q --Y dt d tp, _o; drl

--a
dt (q)

,dt

l' o

Fig. A.5.2. Scherna echivalenti a rraginii sincrone cu poli aparenli.

A.s.3.CUPLUL ELECTROMAGNETTC AL MA$rNIIiN nrCnrl DTNAMTC Secalculeazd cu teorema forlelorgeneralizate in cdmp rnagnetic, pornind de la expresia energiei magnetice Z1na maginii, dati derelafia: ,* = i@riu + qviy + ety iw + q ri, + q pi p + q gig)

(A.s.e)

Se inlocuiescqu, gy, 1p* gi iu, iy, l* cu relalii datede transformarea Park inversdgi, in final,dupdefectuarea calculelorse oblinecuplul electromagnetic al maginii,de forma [3 1]:

*=!{,ta i q -eqia)

(A.s.10)

Sistemulde ecualii al maginii sincrone,in regim dinamic,dat de ecualiile (A.5.7) se completeazd cu ecuafia dinamicdde mi$care a subansamblului rotorcareareforma:

= na-m=r49=+ -a considerar cares #,in " + #

Tindndseama de relatia(A.5.10),ecualiadinamicd de migcare capdte fonna:
ln- - :lO) l- - \D- lt " 2.' ",

3p.

|.tq.

l=J

-do
d

J d2e
p dt

(A .5.11)

cele 5 ecualii (A.5.7),completate cu (A.5.8) 9i impreund cu (A.5.l l), au 6 necunoscute: id. iq, ie, iD ia e. Odatddetemrinafi curengii 16pi lq, prin folosirea relatiilorde tipul (A.5.3),se calculeazd curenlii iu, iv, iw gi, dupddeducerea unghiului0, se calculeazd gi vitezaurighiulard e.

t94

BIBLIOGRAFIE PRINCIPALA theoryof electrical mlchines,Londra,Chapman- Hall Ltd., l. ADKINS B., The general 1957; maginilor electrice, EdituraEnergeticd 2. ALEXEEV, A, E., Constructia de Stat, 1954; Bucuregti, dlectriques, HermesScienceEurope, 3. ANDRE GENON, WILLY LEGROS,Machines 2000,350pg ; 4. ATANASIU, G., BOLDEA, 1., Analizaunitar6a maginilorelectrice,Ed. Academiei. l993; Bucuregti, E.D.P., Bucuregti, 1982; 5. BALA, C., Maginielectrice, 6. B.ALA, C., TOGUI, L., COVRIG, M., Magini electrice - probleme, E. D. p.. 1974; Bucuregti, Editura ICPE,Bucureqti, 1995; 7. BICHIR,N., Maginielectrice, disponibilitd des nrachines 8. BIGRET, R., FERON, J. L., Diagnosticmaintenances Paris,Milan, Barcelone, Masson, 1995,470pg. ; tournantes, Maschinen, Yiena,1972; 9. BODEFELD,TH., SEQUENZ,H., Elektrische maginilorelectrice, Ed. Academiei, Bucuregti,1991; 10.BOLDEA, L, Parametrii contr6levectorielet DTC - Comande I L CARLOS CANUDAS DE WIT, Moddlisation Vol l, Hermes asynchrones, Science Europe,2000,264 pg. desmoteurs 1987; 12.CAMPEANU, A., Masini electrice,Craiova,Scrisulromanesc, 13.CHATELAIN J., Machines dlectriques,Vol. I 9i 2, Presses Polyteclmiques Dunod,Paris,1983; Romandes, de probleme, Moscova,1988. 14.CITECIAN,V., I., Maqinielectrice - culegere 15.COVRIG, M., GHITA, C., SAVIN, M., Transformatorulgi magina asincrond, 1998; de laborator Incercdri -, EdituraBREN, Bucuregti, 16.covRIG, M., GHITA, C., SAVIN, M., MELCESCU, L., Magina sincrond gi de laborator Magina de c. c. - Incercdri -, EdituraBREN, Bucuregti, 1998; Bucuresti, E.D.P.1977; 17.DORDEA,T., Maginielectrice, maginilor electrice rotative,EDP, 1980; 18.DRAGANESCU,O., incercdrile 19.FRANSUA, AL., Magini gi actiondrielectrice-Culegerede probleme-, E.D.p., B uc ur egt i, 1 9 8 0 ; 20. FRANSUA, AL., Magini 9i acfiondrielectrice- Problemefundamentale-, 1985; Bucuregti, Tehnic6, Ed.

2I.FRANSUA, Al., etc. Introducerein teoria convertoarelorelectromecanice. Ed. Bucuregti, I 999; Printech, a I'usagedes ingineurs - Machines 22. FOUILLE, A., Problemesd'electrotechnique Dunod,Paris,1966; electriques, 23. GALAN, N., GHITA, C., CISTELECAN, M., Magini electrice,Bucuregti,E.D.p. l98l; 24.GALAN, N., Magini electrice - Probleme gi elementede proiectare - Vol. I, LitografiaUPB, 1987; Probleme, L 25. G HE O RG H IU , S ., F R A N S U A , A L ., T ratatde magi niel ectri ce, V ol . 1,2,3,4 Ed. Academiei, 1970 -197l; Bucuregti,

195

26. GHITA, C., DUMITRACHE, LitografiaI.P.B.,1980;

D., Transformatorul, Indrumar de proiectare,

I.P.B.,1984; Litografia 27. GHITA, C., Maqinielectrice, 28. GHITA, C., Magini gi acliondrielectrice,Vol. I qi II, Litografia U.P.B.1992; EdituraICPE,Bucuregti, 1997; 29. GHITA, C., Maqini gi acliondrielectrice, Vol. l, Ed. ICPE,Bucuregti, 1998; electromecanice, 30. GHITA, C., Convertoare 1999; Vol. 2, Ed. ICPE,Bucuregti, electromecanice, 31. GHITA, C., Convertoare Vol. 3, Ed. ICPE,Bucuregti, 2001; electromecanice, 32. GHITA, C., Convertoare Groupe dlectriquesd vitessevariable, Promethde, 33. JEAN BONAL, Entrainements pg. Schneider, Paris,1997,410 rotative,Bucuregti, maqinilorelectrice Ed. Tehnic61972; 34. JERVE, G. K., Incercdrile gi proiectare, electrice- Construclie Bucuregti, 35. JEZIERSKI, E. etc., Transformatoare Ed. Tehnic6, 1966; L., Machines electriqes, Vol 1-2, Ed. Mir,1977; 36. KOSTENKO,M., PIOTROVSKI, 37. KOVACS, K. P., Analiza regimurilor tranzitorii ale maginilorelectrice,Bucuregti, Ed. Tehnic6, 1980; EDP,Bucureqti, 1966; 38.LAZU, C., Maginielectrice, Reprografia Universitefi din 39. MANOLEA, Gh., etc. AcJiondri electromecanice, Craiova,Craiova,2000 ; 40. MARCEL JUFER, Traitd d'Electricitd, Vol X, Machines dlectriques,Presses Romandes,Paris,1995,386 pg. ; Polytechniques et universitaires pentrusisteme automate, Ed. Tehnicd, 41. MAGUREANU, R., Maqini electricespeciale Bucureqti, 1980; 42. MAGUREANU, R., NICOLAE V., Motoare sincronecu magnefi pemranenligi reluctanJd variabild,Bucureqti,Ed. Tehnic6,1982; EDP, Bucureqti, 1981; 43. MOCANU, C., Teoriacdmpuluielectromagnetic, EDP, Bucuregti, 1979; 44. MOCANU, C., Teoriacircuitelorelectrice, EnergyConversion Devicesand Systems, Prentice 45. NASAR, S. A., Electromagnetic Hall Inc.,New York, 1970; Bucuregti,E.D.P.,1968; 46.NEDELCU,V. N., Maginielectrice, electromecanice, BucureEti, Ed. Tehnica,l978; 47. NEDELCU, V. N., Teoriaconversiei 48. NEDELCU, V. N., Regimurile de funclionareale maginilor de curent alternativ. Bucuregti, 1968; Ed. Tehnica, Vol. 1-2, Craiova, ScrisulRom6nesc, 49. NICOLAIDE, A., Magini electrice, 1975; Vol.l-2, Bucuresti, E.D.P.1975; electrotehnicii 50. RADULET, R., Bazele -ProblemeVoI.1,2,3 9i 4, Ed. Tehnic6, Bucuregti, 1959-1961; 51.zuCHTER,R., Maginielectrice, energyconversion, McGraw - Hill Book Company, 52. SEELY, S., Electromechanical Inc..NervYork, 1996; 53. YAMAMURA, S., AC Motors for High perfomrances - Aplications,Analysis and Control,MarcelDekkerInc.,New York, 1986.

/^/'' oVItllu/f-u-