Uniunea consensuala vs casatoria

Societatea moderna este una a schimbarilor continue, a modificarii raporturilor dintre barbat si femeie si chiar de modificarea a modelelor culurale, morale si religioase pe care aceasta le are. Aceste modificari au venit ca urmare a schimbarilor ce au avut loc in intreaga societate. Astazi importante nu sunt valorile culturale sau morale ci cele materiale. Astfel, dezvoltarea economica a dus si la o revolutie a individului, care este tot mai interesat de bunurile materiale, de un nivel cat mai ridicat de trai si de o pozitie sociala cat mai buna. Insa, pentru a vedea cum a evoluat familia si unde a ajuns ea astazi trebuie sa vedem cum este definita familia si ce reprezinta ea in societatile traditionale. Familia reprezinta grupul social ai carui membri sunt legati prin raporturi de varsta, casatorie sau adoptie si care traiesc impreuna, coopereaza sub raport economic si au grija de copii. (Murdock, 1949) Aceasta este definitia clara a familiei din orice societate si din orice perioada istorica. Au existat si exista diferente de la societate la societate si de la o perioada la alta, insa caracteristicile de baza sunt aceleasi. Existenta acestor diferente este surprinsa si in Dictionar de sociologie (Bucuresti, 1998, p.234), coordonatori Catalin Zamfir si Lazar Vlasceanu: Fiecare societate are un anumit sistem familial, adica un sistem de reglementare a relatiilor dintre barbatii si femeile de varsta matura si dintre acestia si copii. Sistemele familiale pot fi foarte diferite de la o societate la alta, dar ele exista peste tot. Sistemele familiale se diferentiaza intre ele dupa gradul de cuprindere a grupului familial, forma de transmitere a mostenirii, modul de stabilire a rezidentei noilor cupluri, modul de exercitare a autoritatii in cadrul familiei. Ca institutie ce sta la baza societatii, familia are 4 functii fundamentale pentru viata societatii: functia sexuala, economica, reproductiva si educationala. Dintre acestea, prima si cea de a treia au un rol primordial in perpetuarea speciei, nesatisfacerea acestora ducand la sfarsitul societatii. Functia economica joaca un rol important in dezvoltarea economica a societatilor, iar cea de a patra are rolul de a transmite valorile culturale si religioase ale fiecarei societati mai departe, pentru ca aceasta sa nu se stinga, sa nu isi piarda identitatea culturala. O caracteristica importanta a familiei traditionale este aceea ca in cadrul acesteia barbatul are in primul rand un rol economic. Principala sa obligatie, principalul sau rol este acela de a aduce resursele materiale necesare desfasurarii in bune conditii a vietii de familie, in timp ce femeia trebuie sa se ocupe de treburile gospodaresti si de educatia copiilor. Cu toate ca rolul femeii este unul mult mai important, ea avand practic datoria de a avea grija de intreaga familie si de gospodarie, barbatul are o influenta foarte mare deoarece rolul sau economic ii confera o mai mare putere si are in final un cuvant important de spus in luarea deciziilor..

Dezvoltarea societii a avut o mare influenta si asupra familiei. Cu toate acestea, pe parcursul istoriei, pana la jumatatea anilor 1900, familia traditionala nu a cunoscut modificari majore. Sotul in continuare este cel care se ocupa de partea financiara, in timp ce femeia nu poate trece dincolo de rolul de sotie si mama. Insa, in anii 1900 incepe si emanciparea femeii. Aceasta doreste sa treaca peste barierele sociale existente si doreste tot mai mult sa se implice mai mult in viata sociala si economica a comunitatii sau societatii din care face parte. De fapt, putem spune ca acesta este momentul in care familia incepe sa cunoasca tot mai multe modificari, deoarece femeia nu mai poate acorda acelasi timp menajului, implicandu-se tot mai mult si in alte activitati. Acum tot mai multe femeii incep sa lucreze, sa contribuie si ele la veniturile familiei. Insa, acest lucru a avut, in conceptia unora, o influenta negativa asupra familiei si a educatiei copiilor. Aceasta a provocat o emancipare a femeii atat in plan social cat si familial. Dorinta de egalitate cu barbatul modifica structura de autoritate si de roluri in cadrul familiei. Astfel incepe sa se dezvolte idea existentei familiilor bazate pe dialog si parteneriat si incheierea etapei in care familia era condusa prin autoritatea barbatului si doar a lui. Principala urmare a acestei emancipari a fost faptul ca tot mai multe femei fac o cariera iar acest lucru a dus la trecerea pe planul secund a preocuparilor pentru familie si pentru cresterea copiilor. Din aceasta cauza foarte multi au fost cei care s-au opus acestui nou mod de viata adoptat de tot mai multe femei. Dezvoltarea societatii si emanciparea femeii a dus si la modificarea intelesului pe care familia il avea pana atunci. Incepand cu anii 1970 au inceput sa se extinda tot mai mult si alte alternative de viata, alternative la casatorie. Dintre aceste alternative putem aminti: celibatul, coabitarea consensuala, familiile fara copii sau chiar familiile monoparentale. Astfel, acum dispare acea conceptie potrivit careia familia sta la baza existentei si dezvoltarii societatilor. Acum, chiar si cele patru functii care pana acum erau atribuite familiei, sunt acum impartite intre aceasta si alte institutii sau sunt realizate si inafara familiei. In societatile moderne functia educationala si de transmitere a culturii este impartita intre familie si scoala, insa rolul celei de a doua institutie este tot mai mare. Functia de reproducere nu mai este realizata doar in cadrul familiei. Numarul copiilor care se nasc intr-un cuplu care nu este casatorit este tot mai mare, la fel fiind si numarul femeilor care apeleaza la diferite tehnici medicale de a ramane insarcinata. Nu in ultimul rand, functia sexuala nu mai este realizata doar de membri cuplului casatorit. Este bine cunoscut faptul ca in societatile moderne sexualitatea nu mai este un subiect tabu iar relatiile sexuale nu se mai desfasoara doar in cadrul unei familii. Dintre toate alternativele la casatorie si dintre toate formele moderne de organizare a vietii de cuplu, cea mai raspandita este coabitarea consensuala care este uniunea heterosexuala fara casatorie legala. (Dictionar de sociologie, Coord. Catalin Zamfir/ Lazar Vlasceanu, p. 111) Uniunea partenerilor intr-o astfel de coabitare este bazata, in marea majoritate a cazurilor, pe afectivitate. Coabitarea consensuala a existat inca

din cele mai vechi timpuri in toate societatile, insa ea s-a extins tot mai mult in societati in perioada moderna. Daca acum ea este privita in unele comunitati ca ceva normal si este acceptata ca atare, in trecut aceasta coabitare era considerate devianta iar cei care faceau parte dintr-un cuplu ce apela la acest mod de viata erau marginalizati. In prezent, uniunea consensuala a devenit o alternativa la casatorie, tot mai multi fiind cei care apeleaza la aceasta forma de organizare a vietii de cuplu. Multi considera ca aceasta coabitare este foarte asemanatoare cu casatoria, chiar daca lipseste baza legala care sa demonstreze acest lucru, adica actul de casatorie. De multe ori, coabitarea este faza premergatoare casatoriei. Desi membrii cuplului nu simt aceeasi responsabilitatea ca in cadrul unei casatorii, ei sunt foarte legati unul de celalat, dar ofera o mai mare atentie satisfactiei personale, in special celei sexuale. Cu toate ca este foarte raspandita, coabitarea este in continuare condamnata de cei conservatori sau religiosi. Din aceasta cauza, cei care traiesc in uniunea consensuala apleaca mai putin urechea la aspectele religioase, traditionale. Vorbind despre coabitarea inainte de casatorie, implicit este adus in discutie si subiectul existentei unor relatii sexuale inainte da casatorie. In lucrarea Sociopsihologia si Antropologia Familiei, Petru Ilut argumenteaza existenta relatiilor sexuale inainte de casatorie si nevoia tinerilor de a se implica intr-o relatie fara casatorie astfel: Scolaritatea prelungita a facut sa creasca mult varsta biologica a tinerilor si deci necesitatea satisfacerii unor nevoi, in particular a celor sexuale. Coabitarea apare asadar ca o forma oarecum oficializata social a sexualitatii nonmaritale si ea indeplineste si alte functii decat cele erotice, insumand o serie de avantaje psihologice, sociale si economice, fara a fi supusa constangerilor maritale. (p. 202-205). In Romania atitudinea fata de libertatea vietii sexuale a devenit mai relaxata dupa 1990, dupa indepartarea sistemului comunist. Exista insa si aici diferente in functie de sex. Astfel, se considera ca barbatii sunt mai indreptatiti sa aiba relatii sexuale inainte de casatorie, acest lucru ducand la formarea imaginii de macho. In ceea ce priveste femeile, lor inca li se mai cere puritate pana la casatorie. Cresterea libertatii in ceea ce priveste viata sexuala face ca aceasta functie sa nu mai apartina doar familiei, ea fiind impartita si cu alte modele de organizare a vietii la care pot apela 2 indivizi. Vorbind de coabitare ca o alternative la casatorie, este interesant de urmarit care sunt punctele in care cele doua se aseamana si unde se face diferenta. In ceea ce priveste asemanarile trebuie precizat faptul ca ambele se realizeaza liber, cu acordul celor direct implicati. Casatoria se poate oficializa doar daca cei doi isi dau acordul verbal si apoi scris, iar uniunea consensuala poate exista doar daca partenerii sunt de acord cu adoptarea acestui stil de viata. Din aceasta cauza probabil cea mai buna denumire a acestui tip de relatie este uniunea consensuala. O alta asemanare importanta este faptul ca atat casatoria cat si coabitarea se bazeaza pe sentimente

si pe afectiunea dintre parteneri. In ceea ce priveste partea financiara, in ambele cazuri bunurile materiale si financiare sunt folosite la comun, fara a exista diferente majore. Daca pana recent, copiii nascuti in afara casatoriei erau marginalizati si stigmatizati de societate, astazi sunt tot mai frecvente cuplurile necasatorite in care exista si un copil. In ceea ce priveste diferentele, acestea nu sunt majore, dar tin in primul rand de organizarea legala. Casatorie se legalizeaza si este recunoscuta de stat. Pentru coabitare nu exista insa un temei legal. Sunt foarte putine acele tari in care coabitarea este recunoscuta legal si unde ea se poate si oficializa fara a fi nevoie de prezenta la starea civila. O alta deosebire importanta este aceea ca in cazul casatoriilor despartirea poate dura mai mult si poate fi foarte urata. Din aceasta cauza, cei care traiesc in uniune consensuala se simt mult mai liberi din acest punct de vedere. In aceste situatii sunt evitate acele naplaceri sau complicatii pe care le poate aduce un divort. In cazul coabitarii partenerii se simt mult mai liberi, considerand ca nu au aceeasi responsabilitate ca in cazul unei casatorii. In cazul unei relatii de casatorie despartirea apare doar atunci cand intre cei doi se fac simtite motive temeinice de divort, doar atunci cand apar probleme ce nu mai au posibilitatea de a fi rezolvate. Intr-un cuplu necasatorit, insa, motivele de despartire pot aparea mult mai usor iar ele sunt mult mai putin serioase decat in cadrul unei casatorii. In ceea ce priveste motivele pentru care acestia hotarasc sa locuiasca impreuna, ele pot fi multiple. Cu toate acestea, am putea desemna ca fiind principalul motiv dorinta de a sta mai mult timp impreuna. Odata prinsi intr-o relatie, ei descopera nevoia de a petrece tot mai mult timp cu partenerul lor. Un alt motiv este si cel financiar. Dupa cum se stie, problemele vor fi mereu mai usor de rezolvat atunci cand sunt doi si de aceea multi considera ca alaturi de partenerul sau problemele financiare vor fi mai usor de evitat sau rezolvat. Pentru muti tineri, perioada de coabitare alaturi de partener reprezinta o perioada de pregatire pentru casatorie. De fapt, coabitarea are intr-o mare masura avantajele unei casatorii, insa sunt evitate costurile unui posibil divort. De multe ori coabitarea apare si in randul acelor tineri care isi doresc o casatorie dar nu au resursele financiare de a o realiza, in aceasta situatie uniunea consensuala fiind cea mai buna alternativa. Referindu-ne la posibilele influente ale coabitarii asupra casatorie, raspunsul pe care il vom intalni cel mai des la specialisti este acela ca uniunea consensuala nu este o pregatire pentru casatorie, ci mai degraba o pregatire pentru divort. De ce exista aceasta varianta? Deoarece intrati in casatorie dupa o perioada de coabitare, partenerii deja se cunosc foarte bine, iar starea de monotonie care se instaurase inainte de aceasta va continua si dupa oficializarea casatoriei, iar acest lucru poate produce incidente neplacute intre parteneri, care, inevitabil, ajung la divort. O alta posibila explicatie a acestei teorii poate fi si urmatoarea: multe cupluri ce intampina diverse probleme in perioada coabitarii, de cele mai multe ori acestea fiind de comunicare, considera ca

realizarea casatoriei le va modifica viziunea asupra relatiei lor si, implicit, si problemele existente. Insa, simplul act ce se semneaza la starea civila nu inseamna automat si indepartarea problemelor existente intre partenerii de cuplu. Iar in aceasta situatie apare din nou divortul ca ultima modalitate de remediere a relatiilor existente intre cei doi. In sustinerea acestei teorii este si studiul realizat de specialisti pentru publicatia britanica Journal of Marriage and Family in 2002 Dupa examinarea tiparelor de coabitare si casatorie intre circa 13.000 de adultisociologii au conchis ca perechile care traiesc impreuna inainte de casatorie sufera nivele mai ridicate de conflicte in casatorie si nu comunica la fel de bine. Referitor la efectele coabitarii asupra casatoriei, Petru Ilut in aceeasi lucrare amintita mai sus afirma totusi ca luata in sine coabitarea nu afecteaza negativ rata casatoriei din mai multe ratiuni: majoritatea coabitarilor sunt premaritale, prelungirea varstei la casatorie determina o probabilitate mai mica de divort, iar pe de alta parte a sta impreuna da posibilitatea celor doi sa isi verifice compatibilitatea( p. 202).

BIBLIOGRAFIE Zamfir, C. / Vlasceanu, L. Dictionar de sociologie, Editura Babel, Bucuresti, 1998 Ilut, P. Sociopsihologia si antropologia familiei, Editura Polirom, 2005 www.ucg.org Journal of Marriage and Family www.unibuc.ro Chebrea, G. Regimul social-politic si viata private(familia si politicile familiale in

1.

2.

3.

4.

Romania ) www.iccv.ro Simion, M. Familia in Europa intre anii 1960 2000

5.