Ce sunt nitratii ?

Nitratii sunt substante ionice larg raspandite in mediu o data cu ingrasamintele, in sistele septice si in apele subterane, putand ajunge cu usurinta in rezervele de apa destinata consumului (apa de baut, potabila).

Nitratul e compus dintr-un atom de azot (N) si trei atomi de oxigen (O).
Simbolul chimic pentru nitrat e NO3. Nitratul e incolor si insipid, fapt ce il face foarte greu de detectat fara analizele corespunzatoare.

MOLECULA DE AZOT
Greutatea cu care azotul este fixat sta in faptul ca molecula de azot are o legatura tripla puternica ce tine legati cei doi atomi. Aceasta legatura este foarte greu de desfacut fapt ce face azotul un gaz inert. Sunt necesare coliziuni foarte puternice pentru a rupe legatura si acestea pot fi obtinute doar obtinand temperaturi foarte ridicate sau printr-o cataliza.

NO3

DEFINITIE:

NITRATI

CHIMIE grup chemical o sare sau un ester al acidului nitric AGRICULTURA ingrasamant un ingrasamant care e compus din nitrat de sodiu, nitrat de potasiu sau nitrat de amoniu (azotat de amoniu) In industria chimica : se folosesc nitratii pentru a trata ceva cu nitrat sau acid nitric; pentru a schimba compozitia organica intr-un nitrat

ACID NITRIC Lichid coroziv incolor sau galbui care e un puternic agent de oxidare. Este folosit in fabricarea explozivilor, a ingrasamintelor, sau a combustibililor pentru rachete. HNO3

Azotat de amoniu

Nitratul de amoniu sau salpetru de amoniu este o sare care ia natere din amoniac i acid azotic. Utilizare Nitratul de amoniu face parte din ngrmintele naturale azotate i este parte component a unor explosivi ca ANFO (sau ANDEX. care este un amestec de nitrat de amoniu i un ulei mineral ca dieselul de exemplu). Proprieti Nitratul de amoniu ntreine arderea, iar la supranclzire poate exploda, din aceast cauz este folosit ca ngrmnt numai sub form de amestec cu alte substane.

Faza 1 (de inflorire)

imagini de aproape

Nitrat de celuloz

Nitratul de celuloz este o substan alb fibroas cu miros i consisten neplcut. Numele de nitroceluloz care este nc folosit nu esre corect ci este un ester cu gruparea RCO-NO2. Obinere Nitratul de celuloz este produs n industria chmic pe scar larg din celuloz i un amestec de 1:2 sau 2:1 acid azotic concentrat, acid sulfuric concentrat i ulei. Utilizare la producerea de mtase sintetic mpreun cu camforul servete la producerea celuloidului (material termoplastic) folosind la producerea de filme, materiale fotografice i mingi de tenis de mas dizolvat n aceton sau ali solvenie este folosit ca liant la lacuri speciale numite nitrolacuri, lacuri rezistente la solicitri mecanice n pirotehnic este folosit la producerea unor efecte la focurile de artificii n biologia molecular, biochimie se produc membrane din nitroceluloz.

Filtru pentru apa din polistiren si o membrana de nitroceluloza

Nitrat de potasiu

Nitratul de potasiu (Salpetrul de Chile) este o sare a acidului azotic. Proprieti Nitratul de potasiu se prezint sub form cristale incolore, care se dizolv cu absorbie de temeperatur n ap. Prin nclzire la peste 400 C se descompune n nitrit de potasiu i oxigen. Nitratul de potasiu este mult mai higrscopic ca ceilali nitrai. Utilizare Se folosete n procesul de saramurare al produselor alimentare La obinerea prafului de puc sau alt produse pirotehnice Un amestec compus 24% Bor + 71% KNO3 + 5% (liant) (Metacrilat de polimetil) este inflamabil la temperaturi joase (196 C) Amestecul de 60% NaNO3+40% KNO3 se topete la 222 C este un bun transportor de cldur, fiind folosit la celulele solare Bile de salpetru se folosesc la tratarea termic a aliajelor de aluminiu i magneziu Este folosit la producerea grenadelor fumigene Utilizat la obinerea ngrmintelor chimice

Poluarea cu nitrati

Contaminarea cu nitrati apare acolo unde sunt in cantitati prea mari in sol decat pot folosi plantele, si cand apa poate circula cu usurinta prin sol si subtrat. Excesul de nitrati este transportat prin sol in rezervele de apa subterane de catre apa provenita de la irigatii, apa de ploaie sau topirea zapezii. Acest lucru se intampla in general in solurile nisipoase, cu pietris sau subtiri ce acopera substraturile poroase calcaroase. Excesul de nitrati se poate acumula in sol in mai multe feluri:
prin aplicarea unui ingrasamant ce contine nitrati in cantitati pe care plantele cultivate nu le pot folosi in totalitate Dejectiile animale folosite ca ingrasamant Apele reziduale ce contin atat amoniac cat si forme organice de azot

Azotul organic poate fi transformat in amoniac in sol. Acest amoniac impreuna cu ingrasamantul ce este aplicat, este transformat in nitrat de catre bacteriile din sol intr-un proces numit nitrificare.Nitrificarea este importanta deoarece plantele pot folosi azotul doar sub forma de nitrati. Totusi cand este nitrificat mai mult amoniac de cat pot folosi plantele nitratii nefolositi se acumuleaza in sol.

Nitriii i nitraii sunt componeni naturali ai solului, provenii din mineralizarea substanei azotate de origine vegetal sau animal datorat n primul rnd microorganismelor existente n sol. * parte din ei sunt absorbii din rdcinile plantelor i servesc la sinteza proteinelor i a altor compui cu azot, iar alt parte este antrenat de apele de suprafaa i de cele care traverseaz solul, regsindu-se n ruri, lacuri sau n pnza de ap freatic. * n mod natural ntre nitriii i nitraii din sol, ap i plante se stabilete un echilibru care s duc la utilizarea intensiv, n agricultur, a ngrmintelor organice naturale sau a celor azotoase sintetice. Produii lor de degradare mbogesc solul acumulndu-se n plantele cultivate, pn la nivele duntoare pentru consumatori. * Prin intermediul furajelor i al apei nitriii i nitraii ajung n organismul animalelor i de aici n alimentaia omului. * Ambele substane mai sunt utilizate ca aditivi alimentari n preparatele de carne i unori n laptele destinat produciei de brnzeturi, pentru ameliorarea nsuirilor senzoriale i prelungirea duratei de pstrare. Astfel se previne alterarea precoce produs n special de bacteriile coliforme i mai ales balonarea trzie a brnzeturilor maturare(tip cacaval, Olanda, Tropist) datorat bacteriilor din gama Clostridium.

PROBLEME DE MEDIU CAUZATE DE NITRATI

Problemele de mediu care implica nitratii sunt doar o parte din setul mare de probleme de mediu raportate la complexul de procese biogeochimice care sunt cunoscute ca si ciclul azotului. Atata timp cat atentia aici este indreptata asupra nitratilor ( care reprezinta ionul nitrat si anumiti compusi organici ai nitratului), problema asociata cu aceste substante poate fi tratata mai eficient, cand este examinata in contextul ciclului azotului ca intreg. (Examinarea impactului antropic asupra ciclului azotului este deasupra scopului acestui studiu) Probleme de mediu legate de nitrati : Impactul nitratilor asupra sanatatii umane contributii specifice ale nitratilor asupra resurselor de mediu, expunerea oamenilor la nitrosamina si riscul de cancer nitratii in apa si hrana si efectele lor asupra sanatatii, mai ales riscul de methemoglobinemie efectele ecologice ale nitratilor impactul ingrasamintelor pe baza de azot asupra productivitatii ecosistemelor din agricultura impactul fluxurilor antropogenice de azot asupra productivitatii in sistemele acvatice si terestre, incluzand rolul azotului in eutrofizarea lacurilor si a apelor de coasta. Contributia nitratului (a acidului nitric) la aciditatea precipitatiilor si impactele consecvente asupra organismelor si ecosistemelor. Efectele toxice directe ale nitratilor si a compusilor inruditi asupra plantelor si animalelor Potentiala reducere a stratului de ozon stratosferic de catre activitatile umane care fixeaza azot, si efectele ulterioare a ozonului asupra omului, ecosistemelor si climatului.
Fiecare din problemele de mai sus se preocupa de actualele sau potentialele efecte asupra omului si mediului. Aceste evaluari, totusi, implica mult mai multe puncte de vedere, incluzand expunerea mediului, procesele de transport si transformare si tehnicile care cauzeaza sau previn impacturi adverse.

NITRATII SI SANATATEA UMANA

Pentru majoritatea oamenilor consumul de cantitati mici de nitrati nu e daunator; conditiile associate cu nitratii sunt periculoase in special pentru copii cu varsta de 6 luni sau mai mici. Cantitatea de nitrati din apa de baut este reglata in principal din cauza ca nivelurile excesive de nitrati pot cauza methemoglobinemie, cunoscuta mai mult ca sindromul blue-baby Nitratul e incolor si insipid, fapt ce il face foarte greu detectabil. Sangele contine un compus bazat pe fier, numit hemoglobina, care transporta oxigen. Cand nitritul este present, hemoglobina poate fi transformata intr-un compus numit methemoglobina, care nu poate transporta oxigen. Copiii nou-nascuti au niveluri mai scazute ale enzimelor decat adultii, cu un nivel de methemoglobina de doar 1-2%. Tot ce depaseste acest nivel e considerate methemoglobina. La niveluri mai ridicate de methemoglobina, simptomele de cianoza incep sa apara, albastresc mucoasele si copilul poate sa aiba de asemenea si probleme respiratorii si digestive. La niveluri de methemoglobina de peste 20-30% capacitatea sangelui de a transporta oxigen este redusa sever, cauzand conditia numita anoxie. La niveluri de methemoglobina de 5070% creierul este afectat si poate surveni moartea. Desi nitratul nu e considerat ca daunator pentru copiii mai mari si adulti , unele studii recente au indicat posibila legatura dintre concentratiile ridicate de nitrati si cancer. Contaminarea cu nitrati este de asemenea o problema importanta pentru fermieri de cand vitele, caii, puii de porc si puii de gaina sunt susceptibili de otravire cu nitrati. Fierberea apei contaminate nu nitrati nu o face mai sigura. De fapt, cauzeaza evaporarea unei parti din apa, fapt ce creste concentratia de nitrati.

Expunerea omului la nitrati inculde de asemenea inhalarea de nitrati organici sau anorganici (incluzand acidul azotic). Chiar si intr-o atmosfera urbana foarte poluata nitratul absorbit pe aceasta cale este putin probabil a fi o parte importanta din totalul nitratilor inhalati. O parte din compusii azotici sunt iritanti pentru ochi si pot fi toxici la niveluri ambientale.

Copiii nu sunt singurii expusi riscului, de asemenea posibil ca nitratii in concentratii mari sa cauzeze cancer la adulti. Nitratii nu sunt cancerigeni, totusi se recunoaste faptul ca nitratii pot fi transformati in nitriti in corpul uman, care mai apoi pot intra in reactie cu aminele tertiare formand nitrozamine care au fost identificate ca potential cancerigene. Cateva studii epidemologice au indicat corelatii pozitive semnificative intre expunerea la nitrati si riscul de cancer. De exemplu nitratii in apa de baut au fost corelati cu riscul de cancer gastric in Columbia si Anglia si expunerea la fertilizantii ce contin nitrati a fost corelata cu mortalitatea cauzata de cancerul gastric in Chile. Trebuie mentionat ca un risc mare de cancer gastric nu este corelat doar cu prezenta nitratilor ci si cu alti cativa factori de mediu si de alimentatie. Alte efecte ale nitratilor asupra sanatatii umane sunt hipertensiunea, hot-dog headache, cateva tipuri de cancer, malformatii congenitale si avorturi spontane. Concentratiile crescute de nitrati cauzeaza si disfunctii sanguine(ale sistemului circulator) De asemenea nitratii pot avea efecte si asupra functiilor glandelor tiroide. Unele studii pe animale au demonstrat faptul ca nivelurile ridicate de nitrati pot reduce cantitatea de iod intra-tiroidian, fapt ce face ca glanda sa fie mai sensibila la goitrogeni (afecteaza functionarea tiroidei- dau gusa)

NITRATII IN POLUAREA APELOR

Problema poluarii cu nitrati in mod particular a apelor subterane este raspandita in mai multe tari ale lumii si a fost raportata in mai multe regiuni ale Nigeriei. In cercetarile facute pe apele subterane contaminate s-au observat concentratii mari de nitrati. Cloruri, sulfati si poluare bacteriana in apele ce alimentau atat zonele municipale cat si cele rurale. Studiile au demonstrat clar ca acele concentratii de nitrati de peste 10mg/l afecteaza mult sanatatea oamenilor.

Apele de suprafata sunt expuse la poluarea activa in orasele mai mari din cauza cresterii urbanizarii si a depozitarii neresponsabile a reziduurilor (deseurilor).

Sunt orase fara sisteme organizate de depozitare a deseurilor si unde terenurile municipale sunt prost administrate. Sursa directa de nitrati isi are originea in NO3 din deseuri sau din ingrasamintele aplicate terenurilor. In alte cazuri nitratii sunt introdusi prin transformarea azotului organic sau NH4+ care este produs natural sau e introdus in sol prin activitatile umane. In anumite zone aceste practici intensive de agricultura si activitatile industriale au functionat pentru cateva decenii. Consecintele poluarii cu nitrati Contaminarea apelor subterane din Nigeria este de mare importanta deoarece majoritatea acviferelor sunt folosite pentru alimentarea cu apa si in unele cazuri apa e imbuteliata in industria apelor minerale. Aceasta problema e intalnita in mai multe tari. Concentratiile de nitrati ce depasesc 10mg/l in apa de baut ar trebui sa reprezinte un motiv de ingrijorare. Concentratiile care se apropie sau depasesc valoarea de 45mg/l ca NO3 deja reprezinta hazarde ale sanatatii. Standardul international al calitatii apei de baut este stabilit la 10mg/l ca azot, care e aproximativ 45mg/l ca NO3

Controlul nitratilor in poluarea apelor

Societatea poate dori sa evite riscul de methemoglobinemie (sau alte efecte posibile ale nitratilor in rezervele de apa), dar prevenirea contaminarii cu nitrati a solului sau a apelor de suprafata sau subterane este complexa si adesea dificila. Nitratul din apa poate proveni dintr-un numar de surse, incluzand mineralizarea solului ce contine azot organic, ingrasamintele, apele reziduale. La scara nationala caracteristicile solului, factorii climatici, si practicile agriculturale sunt atat de diferite incat nici o concluzie cantitativa generala despre impactul unui singur factor asupra calitatii apei, cum ar fi ingrasamantul, nu poate fi elaborata. Lipsa unor informatii mai precise despre sursele si procesele de transport a nitratilor, face ca strategiile de control si de reducere a nivelului de nitrati din apa sa fie foarte dificile. Programe de control sunt deja implementate pentru a reduce poluarea cu ape reziduale si multe practici de administrare a terenurilor agricole pot reduce cantitatea de azot pierduta in mediu. Tehnicile includ masuri de conservare a apei si solului, rotatia culturilor si folosirea unor culturi de acoperire, care reduc azotul rezidual. Astfel se folosesc metode teoretice si bine testate pentru imbunatatirea eficientei recoltelor. In general combinatia dintre practici poate minimiza pierderile de azot fertilizator In unele cazuri, ca cel de contaminarea cu nitrati a apelor subterane de sub solurile fertilizate si irigate in anumite regiuni, este putin probabil ca vreo masura de control efectiva poate fi compatibila cu agricultura productiva si posibila economic folosind tehnicile actuale de cultura. Indepartarea cantitatilor excesive de nitrati din apa de baut este tehnic posibila, desi tehnicile avansate care sunt disponibile, cum ar fi metodele de schimb de anioni, sunt probabil foarte scumpe. Cea mai realizabila optiune este reducerea consumului de apa contaminata in randul copiilor si asigurarea unor rezerve de apa alternative in familia sau in comunitatea unde apa contaminata provine din fantani.

NITRATII ATMOSFERICI SI ACIDUL AZOTIC SI IMPACTUL LOR ASUPRA SANATATII UMANE

Sunt cunoscute destul de putine chestiune legate de toxicitatea directa a compusilor de azot existenti in aerul urban poluat, care include compusi ca nitratul peroxiacil si nitratul alkyl, aerosoli de nitrat anorganic, si vapori de acid azotic. Cateva studii nepublicate a CHESS(Comunity Heath and Environmental Surveillance System) sugerau o legatura intre nivelurile ridicate de suspensii de nitrati si cresterea incidentei de atacuri de astm, dar alti poluanti pot fi de asemenea implicati. In alt caz, bolile resiratorii au fost asociate cu oxizii de azot, dar puteau fi cauzate in parte de nitrati. Vaporii de acid azotic sunt iritanti, cu o valoare limita pentru expunerea industriala de 5g/m3. In general baza de date este atat limitata cat si ambigua (deoarece nitratii sunt aproape intotdeauna prezenti cu multi alti poluanti) pentru a furniza indicatii despre hazardele de sanatate a nivelurilor ambientale a nitratilor atmosferici.

EFECTELE ECOLOGICE ALE NITRATILOR

Efectele ecologice ale nitratilor pot fi atat benefice cat si daunatoare. Azotul este un nutrient esential pentru productivitatea biotica si in ecosistemele din agricultura. Totusi in unele ecosisteme naturale cum sunt lacurile sau estuarele, adaugarea de azot poate contribui la eutrofizare, care e cu siguranta de nedorit. Acidul azotic constribuie de asemenea la aciditatea ploilor si la coroziunea materialelor, si unii nitrati si compusii inruditi sunt toxici pentru plante, animale si microorganisme. INGRASAMINTELE PE BAZA DE AZOT SI PRODUCTIA DE RECOLTE Cel mai raspandit efect al introducerii azotului de catre om in sistemele biologice este randamentul crescut al culturilor agricole in raspuns la folosirea ingrasamintelor. Raspunsul diferitelor plante in diferite forme, cantitati, s-a reflectat asupra programelor de aplicare a ingrasamintelor datorita importantei agronomice si economice deosebite.

Ce nu ar trebui sa faca fermierii aflati n zone vulnerabile la poluarea cu nitrati?

Nu este recomandata aplicarea ngrasamintelor chimice (pe baza de azot) n asa zisele perioade nchise stabilite de Regulamentul Programului de Actiune n Zone Vulnerabile dect daca exista o cerinta speciala pentru o anumita planta de cultura. Nu este recomandata aplicarea ngrasamintelor organice acolo unde prin ncorporarea acestora n sol s-ar depasi limitele stabilite prin Regulamentul Programului de Actiune n Zone Vulnerabile, n ceea ce priveste cantitatea de azot total care ar trebui aplicata pe parcursul unui an pe respectivul teren. Nu este recomandata aplicarea ngrasamintelor organice n stare semilichida pe terenurile nisipoase n asa-zisele perioade nchise stabilite prin regulamentul programului de Actiune n Zone Vulnerabile. Nu este recomandata aplicarea unor doze de ngrasaminte pe baza de azot, care sa depaseasca cerintele plantelor de cultura sau pe terenuri afectate de exces de apa. Nu este recomandata aplicarea ngrasamintelor pe baza de azot pe terenurile afectate de inundatii sau daca solul a fost nghetat cel putin 12 ore n intervalul a 24 ore naintea momentului aplicarii. Nu se recomanda aplicarea ngrasamintelor pe baza de azot pe terenurile acoperite de zapada sau pe cele situate pe pante abrupte. Este recomandata administrarea n mod controlat a produselor organice reziduale animaliere pentru a evita ncarcarea corpurilor de apa de suprafata cu elemente poluante. Nu se recomanda ca un teren destinat pasunatului permanent sa fie supus aplicarii sistemelor tehnologice de lucrare agricola. Este recomandat a se evita compactarea excesiva a solului