Conflictele dintre adolesceni si prini

STUDENT: ******* PROF. Camelia Stanciu

Conflictele dintre adolesceni si prini Pornind de la perspectiva tradiionala c adolescena este n mod inevitabil o perioad de nelinite,ar fi de ateptat ca adolesceni si prini acestora s treac printr-o perioad dificil,un hiatus intre generaii,caracterizat printr-o relaionare.furtunoas ca urmare prini se gndesc la perioada de adolescen a copiilor lor cu o oarecare anexietate. Cercetrile efectuate nu aduc ins dovezi evidente in sprijinul existenei unui hiatus intre generaii. Adolescenii au mai multe valori si atitudini comune cu prinii dect au cu prietenii,Chiar dac ii consult prieteni de aceai vrst referitor la diferite domenii ale culturii adolescenime,cum ar fi vestimentaia,preferinele muzicale,etc. Adolescenii continu s cear sfatul priniilor in probleme importante.Este adevrat totui c unele conflicte familiale sunt mult mai frecvente in timpul adolescenei comparativ cu orice alt perioad a dezvoltrii si c sunt mult mai intense in adolescena timpurie si de mijloc comparativ cu etapa trzie. Pubertatea pare s deine un rol important in declanarea acestui conflict;in situaia maturizarea fizice precoace,tachinrile reciproce vor aprea mai devreme:dac maturizarea este mai trzie,perioada tensionat se va amna. Adolescenii de ambele sexe au mai multe conflicte cu mama dect cu tata,probabil din cauza faptului c mama este cea implicat in reglementarea detaliilor zilnice ale vieii familiale. In general,conflictele sunt provocate de aspecte banale ale vieii de zi cu zi,cum ar fi treburile canice,rezultatele colare,curenia camerei,muzica zgomotoas etc. S-a constatat c domeniile enumerate anterior sunt cele pentru care adolescentul solicit neamestecul prinilor,considerndu-le ca fiind personale;de cealalt parte prinii consider aceste domenii din perspectiv fragmatic sau convenional,adic in acord cu necesitile familiale sau cu normele sociale. Prinii se afl intr-o dilem intre necesitatea meninerii sistemului familial si necesitatea de a permite adolescentului s fie stpnul propriului comportament.Adolescentul este prins intre doua lumi:una a dependenei si cealalt a responsabilitii. Dorindu-si puterea de decizie in problemele considerate a fi personale,dar fr a avea certitudinea c doreste asumarea responsabiltii specifice adultului.Prinii lui cei care de multe ori i dau bani si i ridic hainele aruncate prin camer solicit ca gradul de independen s fie similar celui de responsabilitate. Majoritatea priniilor si adolesceniilor reusesc s negocieze o nou form de relaie familial,o nu form de independen care sa-i confere adolescentului mai mult autonomie,egalitate in decizile familiale si mai multe responsabiliti. Dac pentru adolescent aceast negociere specific adolescentei timpurii,se soldeaz cu un eec,atunci conflictul poate determina apariia unor severe dificulti de relaionare ctre finalul adolescenei. Este posibil ca acesta s fie motivul oarecum eronat,al considerri conflictelor printeadolescent ca fiind specifice ultimelor ani de liceu;de fapt permisele acestuia sunt situate

undeva mai devreme la pubertate.Prinii care i explic deciziile,care relaxeaz controlul asupra adolescentului si care adopt o modalitate democratic de luare a deciziilor familiale,vor reui s ofere astfel copiilor lor acel grad de autonomie care reduce conflictele si uureaz tranziia ctre perioada adult. Dezvoltarea identitii O problem major cu care se confrunt adolescentul este acela a dezvoltrii identitii individuale a aflri rspunsului la intrebrile:Cine sunt eu?i Care este drumul meu in via? Un asemenea proces presupune evaluarea propriei evaluri i competente. Cu toate c dezvoltarea conceptului de sine incepe in copilria timpurie si cuntinu pe parcursul vieii,adolescena deine o important critic. Simul identitii unui adolescent se dezvolt treptat pe baza identificriilor din copilrie;valoriile si standardele morale ale copiilor sunt mai extinse dect cele ale priniilor lor,iar aprecierea de ine este comparat iniial cu imaginea pe care o au prinii fa de ei. Odat cu intrarea in lumea mult mai complex si mai divesificat a scolii,valoriile grupului de prieteni incep s dein o importan din ce in ce mai mare fa de cele ale profesoriilor sau al altor aduli.Adolescenti incearc s sintetizeze toate aceste valori i sa le reuneasc intr-un sistem coerent;consistena valoriilor promovate de ctre prini si profesorii lor,pe deoparte,si colegi sau prietenii lor,pe de alt parte,faciliteaz procesul de cutare a identitii. Inr-o societate simpl in care exist doar cteva modele de identificare,iar rolurile sociale sunt limitate,formarea identitii este o sarcin relativ usoar,pe cnd intr-o societate complex acest proces devine destul de complicat. In ultima situaie,adolesceni au la dispoziie o mare diversitate de modele de comportament si de stiluri de via si,ca urmare exist o mare varietate de diferene intre adolesceni in cea ce priveste cursul dezvoltrii identitii. Mai mult dect att nivelul de dezvoltare a identitii unui anume adolescent poate fi destul de eterogen,inegal in diferitele sale aspecte:sexual,ocupaional, ideologic etc.

BIBLIOGRAFIE: Introducere n psihologie de Mielu Zlate 2000 Psihologia Vrstelor de Ursula chiopu, Emil Verza 1987 Funadamente ale asistenei sociale de Vasile Miftode 1999