Sunteți pe pagina 1din 3

Ciocolata un aliment esential pentru sanatatea ta

Michel Montignac Ciocolata este un un produs alimentar obinut dintr-un amestec de cacao, zahr, uneori lapte i unele arome specifice. Ciocolata este servit de obicei sub forma de tablet, baton, praline, ngheat sau alte produse de cofetrie. Autorul cartii, Michel Montignac (1944-22 august 2010) a fost un dietetician de origine franceza care a creat dieta care ii poarta si numele . Crile lui au fost traduse n 25 de limbi i publicate n 42 de ri, n peste 16 milioane de exemplare. El avut in familie persoane cu obezitate, tatal sau cantarind 120 kg. Dieta este bazata pe studiile indicelui glicemic al alimentelor si care distinge intre bine si rau hidratii de carbon, devenind baza pentru carti si pentru un lant de restaurante si magazine. Scopul acestei carti nu este de a descrie in amanuntime procedeele complexe industriale de fabricare a ciocolatei, ci de a face cititorul pasionat de ciocolata sa inteleaga fenomenul prin care o simpla boaba de cacao se poate transforma intr-o tableta delicioasa, dupa care tanjeste cu pofta. Inca din epoca aztecilor ciocolata era recunosuta ca un aliment foarte hranitor. De-a lungul timpului au avut loc demonstratii si dizertatii care au pus in evidenta faptul ca ea este nutritiva. Cu mult timp in urma, ciocolata era considerata mult mai pretioasa decat aurul. Chiar si in prezent ea este asociata cu luxul si delectarea, fiind probabil cel mai iubit aliment dulce de pe pamant. Cu greu ne putem imagina o persoana careia sa nu-i fie pe plac, avand in vedere ca exista atat de multe forme si sortimente. Datorita pretului sau, ciocolata ajunge la toate clasele sociale, dar asta nu inseamna ca este un aliment de folosinta curenta ; totodata, ciocolata nu reprezinta pentru omul modern o sursa principala de energie si, cu atat mai putin una exclusiva.

Exista 3 mari varietati de arbori-de-cacao, care se cultiva in prezent : criollos, arbori ce dau cafea foarte aromata, dar care sunt foarte fragili si prea putin rezistenti la boli. Acestia nu dau decat 10% din recolta mondiala. Plantatiile de criollos se gasesc in Mexic, Nicaragua, Guatemala, Columbia si Madagascar ; forateros sunt arborii cei mai robusti. Plantatiile lor, din Brazilia si Africa Occidentala, furnizeaza 70% din productia mondiala de cacao ; trinitaros, care sunt specii hibride, de calitate foarte variabila. Au un randament mare si asigura 20% din productia mondiala. Ciocolata, la fel ca si vinul au acea aroma, marca a calitatii care ii declara originile si ii anunta cu orgoliu proveninenta : Criollos din Ecuador foarte parfumata, Forasteros din Africa, mai consistenta, Criollos din Indonezia mai fructata. Continutul de cacao din ciocolata de peste 50 % indica faptul ca avem de a face cu un produs bogat in cacao si mai putin incarcat cu zahar. Deci se poate spune ca exista 2 tipuri de iubitori de ciocolata : cei care cauta gustul dulce si cei care vor sa simta cat mai mult gustul de cacao, optand pentru cele cu peste 70 % cacao. Varianta dulce se poate gasi cu lapte, migdale sau cu crema de fructe. Dar adevaratul amator este cel care prefera o ciocolata neagra. Pentru un irlandez sau un danez ciocolata este doar un aliment ca toate celelalte, fara sa fie purtatorul vreunei simbolici deosebite. In schimb, pentru francezi, consumul de ciocolata este inca prea adesea ocazional, legat mai ales de sarbatorile de Pasti sau de Craciun si Anul Nou. Ciocolata poate fi consolarea iubitilor respinsi, un inlocuitor al tandretei, sau in acelasi timp poate fi rasplata copiilor cuminti, sau micul pacat al doamnelor in varsta. Este devorata pe furis de bulimicii stapaniti de rusine, sau mancata de sportivii in pana de energie si de asemenea aratata cu degetul de catre dieteticienii care o considera hrana diavolului. Fiecare din noi cauta in ciocolata ceva anume, de care are nevoie organismul sau in acel moment, fara ca asta sa fie o dependenta. Astfel, cei care nu au nicio carenta poate ca vor cauta in ciocolata ceea ce doresc sa gaseasca : pur si

simplu o satisfactie gustativa, o clipa de placere. De fapt, o delicatesa, cum este ciocolata, face ca, in momentul in care o consumam, organismul nostru sa secrete endorfina( acea morfina interna, pe care stie s-o fabrice propriul nostru corp) care ne da o senzatie de bine si euforie, amintind de cea a opiului. Deasemenea, si-a castigat si faima de afrodiziac. In 1951, Juan de cardenas considera ca acest aliment te impinge la pacate trupesti . Desigur, ciocolata mexicana era bogata in mirodenii( scortisoara, cuisoare, piper, vanilie, anason) care puteau avea acest efect afrodiziac. Dar, desi reteta ciocolatei s-a schimbat ulterior, oamenii de bine au privit-o mereu cu suspiciune. De-a lungul vremii, ciocolata a fost pusa la index in multe ocazii, din pricina faptului ca incita la placeri carnale, sau, dimpotriva, a fost ridicata in slavi de catre seducatori, din aceleasi motive. In consecinta, ciocolata ar trebui, pe de-o parte apreciata si chiar admirata pentru entuziasmul pe care il starneste, precum si pentru rolul de neinlocuit pe care il joaca in reusita unui numar mare de manifestari convivale, atat familiale, cat si sociale. Pe de alta parte, singurul sentiment negativ pe care l-ar putea genera este o anumita culpabilitate in fata regretului de a nu consuma ciocolata. Regret suscitat de certitudinea fericitei asocieri pe care o realizeaza intre binefacerile dieteticii si placrile degustarii. Amelia Tudor Grupa 313, seria C

S-ar putea să vă placă și