Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROFESIONALE
Prin accident de munca se intelege vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca (ITM) de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate (INV) ori deces(D).
GRADUL I - Cand persoana afectata si-a pierdut total capacitatea de munca si nu are posibilitatea autoservirii (in caz de orbire, de pierdere a ambelor maine sau picioare, etc);
GRADUL II - Cand persoana afectata si-a pierdut total capacitatea de munca, dar se poate autoservi;
GRADUL III - Cand persoana afectata si-a pierdut partial capacitatea de munca, dar isi poate continua activitatea la acelasi loc de munca sau altul, insa in conditiile unui program redus.
CLASIFICAREA ACCIDENTELOR:
Accidentul de munca se clasifica in raport cu urmarile produse si cu numarul persoanelor accidentate in: accident care produce incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice; accident care produce invaliditate; accident mortal; accident colectiv, cind sunt accidentate cel putin trei persoane in acelasi timp si din aceeasi cauza.
Accidentul de munca urmat de incapacitate temporara de munca ori, dupa caz, urmat de invaliditate sau deces, precum si accidentul de munca colectiv vor fi comunicate de indata de catre conducerea persoanei juridice sau, dupa caz, de persoana fizica, in calitate de angajator,inspectoratului teritorial de munca si, dupa caz, organelor de urmarire penala competente, potrivit legii. In cazul accidentelor de circulatie produse pe drumurile publice, in care printre victime sunt si persoane aflate in indeplinirea unor sarcini de serviciu, persoana juridica sau fizica la care sunt angajati accidentatii va anunta de indata inspectoratul teritorial de munca din judetul in raza caruia s-a produs accidentul
Teoria predispozitiei la accidente Teoria behaviorista Modelul dominoului Modelul Cauzalitate si erori umane Teoria fiabilitatii sistemelor
Completarea formularului de inregistrare a accidentelor de munca (FIAM) Centralizarea formularelor pe perioada de referinta Verificarea completarii corecte a formularelor Prelucrarea automata a datelor Prezentarea rezultatelor
Criteriile in functie de care se face gruparea accidentelor, in cadrul analizei statistice sunt:
Felul acivitatii in cursul careia a avut loc accidentul Datele privind identitatea accidentului; varsta, sex, meseria, vechimea in munca, vechimea in meserie Localizarea administrativa, economica si de timp a accidentului Agentul material care a intervenit in producerea acestuia Leziunea produsa de accident Localizarea leziunii, etc
Cercetarea accidentelor de munca se efectueaza astfel: de catre persoana juridica in cazul accidentului care a produs incapacitate temporara de munca; de catre inspectoratele teritoriale de munca in cazul accidentelor care au produs invaliditate, deces, al accidentelor colective, precum si in cazul accidentelor de munca ce au produs incapacitate temporara de munca salariatilor angajati la persoane fizice; de catre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale in cazul accidentelor de munca colective, generate de unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile de catre autoritatea de sanatate publica in cazul suspiciunilor de boala profesionala
Scopul urmrit de sistemul de asigurri sociale pentru accidente de munc i boli profesionale este cel al: - promovrii sntii i a securitii n munc i prevenirii accidentelor de munc i a bolilor profesionale; - diminurii i compensrii consecinelor accidentelor de munc i ale bolilor profesionale. Asigurarea pentru accidente de munc si boli profesio nale are urmtoarele obiective principale: - prevenirea accidentelor de munc i a bolilor profesionale; - reabilitarea medical i socio-profesional a asigurailor, victime ale accidentelor de munc i ale bolilor profe sionale, precum i recuperarea capacitii de munc a acestora; - acordarea de prestaii n bani pe termen lung i scurt, sub forma de indemnizaii i alte ajutoare.
Asigurarea pentru accidente de munc i boli profesionale se fundamenteaz pe urmtoarele principii: 1. asigurarea este obligatorie pentru toi cei ce utilizeaz fora de munc angajat cu contract individual de munc; 2. riscul profesional este asumat de cei ce beneficiaz de rezultatul muncii prestate;-angajatori 3. constituirea resurselor de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale din contribuii difereniate n funcie de risc, suportate de angajatori sau de persoanele fizice care ncheie contract de asigurare; 4. creterea rolului activitii de prevenire n vederea reducerii numrului accidentelor de munc i al bolilor profesionale; 5. solidaritatea social, prin care participanii la sistemul de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale i asum reciproc obligaii i beneficiaz de drepturi pentru prevenirea, diminuarea sau eliminarea riscurilor prevzute de lege; 6. asigurarea unui tratament nediscriminatoriu pentru beneficiarii drepturilor prevzute de lege;
Faza I: constituirea situatiei de accidentare Faza II: desfasurarea situatiei de accidentare Faza III: producerea leziunii
2.
3.
Legea nr. 90/1996 a protectiei muncii are rolul de lege fundametala pentru realizarea securitatii si sanatatii in munca, asigurand totodata:
trasarea cadrului general pentru intregul proces de legiferare in domeniul Protectiei muncii
trasarea cadrului general pentru modeul de desfasurare si organizare a activitatii de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale
Neoplazii
Intoxicaii, provocate de inhalare, ingerare sau contactul epidermei cu substane toxice; Pneumoconioze, provocate de inhalarea pulberilor netoxice; Boli prin expunere la energie radiant; Boli prin expunere la temperaturi nalte sau sczute; Boli prin expunere la zgomot i vibraii; Boli prin expunere la presiune atmosferic ridicat sau sczut; Alergii profesionale; Dermatoze profesionale; Cancerul profesional; Boli infecioase i parazitare; Boli prin suprasolicitare; Alte boli (care nu intr n categoriile anterioare).
Intoxicaii acute (se cerceteaz att ca boal profesional ct i ca accident de munc), generate de o expunere de scurt durat la aciunea factorului de risc, dar la doze mari.
Intoxicaii cronice (se cerceteaz ca boli profesionale), provocate de regul, de doze relativ mici, dar care acioneaz timp ndelungat asupra organismului;
Efect toxic instantaneu: se manifest dup sau n timpul unei expuneri foarte scurte (de la cateva secunde la 1 sau 2 minute) prin efecte acute funcionale i/sau lezionale care pot antrena n special o pierdere de cunotin, o com sau un stop cardio-respirator. Acidul cianhidric, hidrogenul sulfurat, hidrogenul arsenic si hidrogenul fosforat prezint aceste caracteristici de intoxicaie fulgeratoare.
Efect toxic imediat: se manifest dup o
expunere de scurt durat printr-o iritare acut a mucoaselor respiratorii sau a pielii, printr-o narcoz care incumb o inaptitudine funcional, printr-o afectare celular ireversibila
Intoxicaii cronice (boli profesionale) De regul efectele, adesea nespecifice toxicului, apar la mai multe zile, luni, chiar ani dupa expunere. Expunerea trece de cele mai multe ori neobservat, mai ales daca produsul nu are miros sau efect iritant. Prin urmare efectul toxic pe termen lung: se manifest dup expuneri prelungite, repetate timp de mai multe sptmni; chiar ani, prin apariia cancerului, a efectelor toxice asupra funciei de reproducere, a afeciunilor sistemului nervos, a reaciilor de hipersensibilitate ntrziat. Cancerul . Perioada lung de laten a bolii (15-20 de ani de expunere la noxele respective, uneori chiar mai mult) face, pe de o parte, ca persoanele n cauz s nu contientizeze imediat pericolul, iar, pe de alta, frecvent declararea bolii se petrece dup pensionare i astfel, in lipsa unei evidente clare, nu mai sunt analizate antecedentele profesionale ale acestora.
Pentru ca o afeciune s fie calificat ca boal profesional, trebuie s fie ndeplinite trei condiii:
S decurg din exercitarea unei meserii sau profesii; S fie provocat de factori de risc fizici, chimici, biologici, caracteristici locului de munc sau de suprasolicitri; Aciunea factorilor de risc asupra organismului s fie de lung durat.
FACTORII DE RISC DE ACCIDENTRI I DE MBOLNVIRI PROFESIONALE: SUNT FACTORI PROPRII ELEMENTELOR SISTEMULUI DE MUNC, CE POT PROVOCA N ANUMITE CONDIII, ACCIDENTE DE MUNC SAU BOLI PROFESIONALE.
Dar nainte de a clasifica factorii de risc de accidentare i mbolnviri profesionale este important s cunoatem elementele procesului de munc i interaciunea lor.
SISTEM DE MUNC
EXECUTANT
PROCES DE MUNC
Factori de risc proprii executantului se regsesc implicai n geneza tuturor celorlali factori de risc, deoarece omul este elaboratorul i, totodat, cel care verific i poate intervenii asupra celorlalte elemente ale sistemului de munc. Factorii de risc proprii sarcinii de munc care se manifest sub dou forme:
Coninut sau structur necorespunztoare a sarcinii de munc n raport cu scopul sistemului de munc ce are la baz o insuficient cunoatere a tehnologiilor i metodelor de munc.
Sub/supradimensionarea cerinelor impuse executantului care provine din neluarea n considerare a posibilitilor fizice i psihice ale omului.
Bolile profesionale, ca i suspiciunile de boli profesionale, trebuie semnalate obligatoriu de ctre toi medicii care depisteaz astfel de mbolnviri cu prilejul oricrei prestaii medicale (controale medicale la angajare, periodice etc). Cercetarea cauzelor mbolnvirilor profesionale, n vederea confirmrii sau infirmrii lor, precum i stabilirea de msuri pentru prevenirea altor mbolnviri se fac de ctre specialitii autoritilor de sntate public teritoriale n colaborare cu inspectorii din inspectoratele teritoriale de munc
3. Tratamentul simptomatic: tratament medical care se adreseaz simptomelor i disfuncionalitilor aparatelor i sistemelor organismului.
Eliminarea noxei profesionale din procesul tehnologic prin nlocuirea substanelor nocive sau a tehnologiilor nocive cu altele mai puin nocive sau inofensive; Izolarea aparaturii generatoare de noxe (automatizare, cabine speciale, termoizolare); mpiedicarea ptrunderii noxei n aerul locurilor de munc ( ermetizare, procedee umede pentru pulberi, ventilaie local);
Diminuarea concentraiilor noxelor existente la locurile de munc sub CMA sau LMA (ventilaie general, fonoabsorbie); mpiedicarea aciunii noxei asupra lucrtorilor sau diminuarea acestei aciuni prin reducerea efortului fizic, a suprasolicitrilor fizice i neuropsihice, reducerea duratei zilei de munc, folosirea echipamentului individual de protecie etc; Asigurarea alimentaiei de protecie i consumarea acesteia n unitate; Efectuarea corect a instructajului pentru securitatea i sntatea n munc.
Recunoaterea riscului profesional la locurile de munc prin studiul atent al procesului tehnologic i al condiiilor de munc, efectuarea de determinri de noxe, studii epidemiologice; Efectuarea corespunztoare a examenului medical la angajare i a celui periodic (examene clinice i de laborator n funcie de tipul noxelor profesionale i intensitatea lor, care orienteaz i periodicitatea examinrilor);
Educaia sanitar, care se adreseaz cadrelor de conducere tehnic i administrativ, n scopul realizrii de ctre acetia a msurilor tehnicoorganizatorice amintite n condiii de eficien maxim, personalului muncitor n scopul respectrii regulilor de igien individual, purtarea corect a echipamentului individual de protecie, acordarea primului ajutor, cunoaterea i recunoaterea primelor simptome de intoxicaie acut i cronic profesional, prezentarea la examenele medicale