Definind sinestezia

Julia Simner*
-Traducere Alexandru Catalina,an 1,seria 2 gr 8

Departamentul de Psihologie,Universitatea Edinburg,UK Studiile ce investigheaz dezvoltarea sinesteziei au ncercat s descrie un numar de calitati care ar putea captura n termeni behavioristi caracteristicile cheie ale acestui fenomen.Generarea unei definiii este cu atat mai dificil cu ct orice descriere a acestui fenomen trebuie sa fie destul de larg ct s cuprind cele 61 de variante diferite ale condiiei deja raportate pn la aceast dat. Dat fiind aceste dificulti, literatura curent conine un numr de preri contradictorii despre natura acestei condiii. Aici voi ncerca s m adresez ctorva arii ale fenomenului dintr-un set de definiii contemporane. Voi prezenta dovezi ce ar putea s mearg mpotriva unor afirmaii anterioare conform crora sinestezia este (a) o fuziune de senzaii ce (b) duce la creterea unor legturi sinestezice n timp cu (c) legturi sinestezice extinse spaial. Apoi am investigat posibilele beneficii de a merge de la o definiie behaviorist la una neurobiologic si s explorez cile in care ar putea fi gndit potenialul acestei condiii fascinante. Istoria cercetrii sinestezice se apropie de al 200-lea an de cnd a fost preluat de Georg Tobias Ludwig Sachs in 1812 (Jawinski,Day & Ward,2009).In decadele recente,s-a simit o revenire a interesului pentru acest domeniu,aducnd o surs contemporan de studiu pentru o varietate de oameni de stiin. Prin diferite laboratoare si studii,oamenii de stiin au avut perspective subtil diferite in descrierea acestei condiii. Scopul acestei lucrri este de a evidenia cateva arii cheie in literatura care ar putea divide comunitatea de cercetare in definirea sinesteziei.

Toate relatrile privind sinestezia sunt bazate pe un set de fapte cheie: faptul c un procent mic al populaiei raporteaz senzaii extraordinare de culori,forme,gusturi,etc.,declansate de activiti de zi cu zi cum ar fi cititul, ascultarea muzicii,mancatul,etc. Cei capabili de sinestezie cnd aud sunete,de exemplu (cunoscut ca sinestezie muzicalcolor; Ward ,Huckstep & Tsakanikos, 2006) sau experimenteaz gusturi pe limb atunci cnd vorbesc ( cunoscut ca i sinestezie lexicalo-gustativ; Ward & Simmer, 2003). Aceste senzaii sunt explicate prin faptul c cei care le experimenteaz sunt contieni de ele n viaa de zi cu zi.Senzaiile sinestezice suplimenteaz ,dar nu nlocuiesc percepiile obinuite.De exemplu , cei capabili de sinestezie care pot vedea culori cnd sunt expui la sunete muzicale pot experimenta acele culori pe lng senzaiile normale auditive. Cel puin 61 de manifestri diferite ale acestei condiii au fost raportate pn n prezent, fiecare cu propriul profil de stimuli (cunoscut ca si concurrent) si experien sinestezic (cunoscut si ca inductor).De exemplu sinestezia poate fi indus de stimuli la fel de diveri ca si gustatul unor arome sau imaginatul sensurilor unor cuvinte i ar putea declansa experiene la fel de diferite precum sunete,forme,culori,gusturi,mirosuri,senzaii tactile, etc. Aceast varietate de experiene prezint o provocare pentru orice cercettor care intete s genereze o singur definiie pentru a acoperii toate variantele,i probabil din acest motiv au aprut diferene in definiii.Cu scopul de a ma adresa acestor conflicte,voi ilustra propria mea interpretare a sinesteziei,apoi voi incheia acest articol cu un conspect a ceea ce este acceptat n comunitate,ct si acele caracteristici particulare, care din propria mea experient n domeniu , am ajuns s le consider caliti cheie ale acestei condiii neobinuite. Acest articol este divizat in seciuni in funcie de patru arii de importan cu, care vom ncerca o unificare a definiiilor spre sfrsit.

Probleme in definirea sinesteziei

Sinestezia ca o fuziune a simurilor
Istoria cercetrii sinesteziei este plin de descrieri ale condiiei ca o fuziune a simurilor sau un tip de experien de ncruciare a simurilor n care stimuli sensoriali/perceptivi declaneaz experiene senzoriale/perceptive neobinuite.

De exemplu definim sinestezia ca i caracterizat de o percepie senzorial neobinuit (Asher,Aiken,Faroogi,Kumani, & Baron-Cohen,2006; Baron-Cohen e al 2007; Simner & Ward 2006;etc) . Aceast definiie a sinesteziei ca si fenomen senzorial, declansat de, i evocnd evenimente senzorial-perceptive probabil provine de la denumirea timpurie a condiiei ca syn (imbinare) si aesthesia (senzatie). Cu toate astea o bogaie de dovezi arat acum c prin descrierea sinesteziei n termeni pur sensoriali-perceptivi nu se poate captura ntreaga natur a acestui fenomen.Desi chiar sunt variante de sinestezie ce par a fi o ncruciare de simuri (percepia vizual a culorilor declansat de varietatea nalimii sunetelor) o mare parte din variante nu sunt. Acest grup din urm este compus din variantele sinestezice care sunt declansate sau dau nastere unor construcii cognitive superioare.Un studiu recent, spre exemplu, arat c 88% din sinestezii au fost declansate de uniti lingvistice precum foneme,cuvinte.O inspecie mai profund a acestor subvariante arat c majoritatea sunt declanate de procesarea lingvistic n sine,dect de nivelul sczut de funcii senzorialperceptive utilizate in detectarea fornelor scrise a cuvintelor. Pentru a aprecia rolul cogniiei superioare n inductori sinestezici , am putea lua ca punct de pornire acei sinestezi care experimenteaz culori pornind de la litere din alfabet (ex: a=rosu) . Intrebarea aici este daca sinestezici culoare-liter au ca declanator forma vizual a cuvntului scris (sau acustica sunetelor vorbirii n timpul pronunrii literelor) sau sunt declanate de asocierea cu o categorie lingvistic superioar. In primul rnd condiia ar putea fi pe deplin senzorial perceptiva ; n ultimul c,ar avea un declanator superiorconceptual. Un fel de a determina acest lucru este de a observa daca senzaiile sinestezice sunt sensibile unei anumite forme vizuale ale apariiei literei( ex: fontul,sau dac este majuscul, dac este n italic ,etc).Se pare c majoritatea subiecilor sunt imuni la aceste variaii.In concluzie pentru majoritatea sinestezilor forme vizuale diferite pot induce aceleai culori att timp ct sunt membri ai aceeai categorii lingvisice (ex: a, a , a ,A toate sunt experimentate n culoarea rosu).In alte cuvinte culoarea fiecrei litere pare s in de categoria literei dect

de formele perceptive ale acesteia , si acest lucru permite sinestezilor sa declare ca a este rou si nu a mic italic este rou si restul nu sunt. Aceste lucruri menionate anterior sugereaz c pentru un numr mare de sinesteziti condiia nu este pur senzorial-perceptiv n privina inductorului cel puin) si ca orice definiie care susine acest fapt, trece cu vederea majoritatea vast de manifestri (lingvistice) ale sinesteziei. Avnd in vedere c sinestezia este o condiie omogen ,sunt,n fapt,anumii sinestezisti culoare-liter care ar putea ntr-adevr s fie sensibili la nivele inferioare vizual ale declanatorului. Observaiile iniiale indic ,c sinestezistii inferiori constiuie doar o mic proporie din totalul sinestezitiilor,majoritatea par a fi declanai de noiunea de conceptual sau categoria inductorului. Un al doilea lucru de luat n considerare este c,chiar i pentru sinestezitii superiori este posibil s fie un caz n care schimbarea formei vizual (ex: schimbarea fontului) ar putea avea mcar un tip de influen asupra culorilor literelor,chiar dac ar fi una foarte subtila. Pentru a nelege acest punct,trebuie s lum n considerare ca majoritatea cunotinelor publicate despre sinestezia culoare-liter vine din interogarea sinestezitilor.Daca un sinestezist spune c dou foarte diferite apariii vizuale ale literei a sunt amndou roii, putem crede iniial c forma vizuala nu are nici un rol.Totusi ,ar ramane neclar dac ar fi sau nu schimbri mai subtile ale culorii derivant de la schimbarea subtil a formei vizuale a literei(ex: fontul). Spre exemplu sinestezistii ar putea spune c n ambele cazuri a este rou dei unul poate fi mai deschis sau saturat dect cellalt.Un studiu sugera c acest fapt este posibil avnd n vedere ca cel puin un sinestezist a raportat c fonturile cu frecven nalt (ex: Times) sunt mai vivide dect fonturi cu frecven joas.Acest efect a fost validat empiric pentru un alt sinestezist raportat de Witthoft si Winawer (2006) pentru care schimbrile de font au cauzat schimbri semnificative in saturaia culorilor sinestezice.Acest subiect,AED, experimenteaz culori destul de diferite n saturaie la fontul Times comparat cu Sand , i similar simte majusculele mult mai saturate.In concluzie pentru doi sinesteziti cel puin ,

caracteristici pur vizual (non-cognitive) cum ar fi fontul par s influeneze culorile sinestezice. i totusi dac aceasta este o caracteristic neobisnuit sau tipic pentru muli sinesteziti este incert. Un al treilea indiciu c factorii perceptivi/senzoriali ar putea influena subtil sinestezia declanat conceptual vine de la Eagleman(2010).El a artat recent c forma vizual a literelor ar putea avea un impact asupra culorilor experimentate.Datele colectate de el sugereaz c literele similare in form ( ex: E ,3 ) pot fi mai apropiate in culoare decat cele diferite ca forma ( ex: E,X ). Intr-o manier similar, Mills e al. (2002; si Witthoft & Winawer 2006) au artat c similariti vizual in litere pot dicta cum sunt culorile transferate pe parcursul alfabetelor in sinestezia bilingv. Este posibil ca influenele pereceptiv/vizuale s nu joace absolut niciun rol in declanarea propriu-zis a experienei sinestezice.Cu toate astea,colorarea literelor in funcie de form poate avea loc ntr-un stadiu foarte devreme din timpul dezvoltrii cnd culorile sinestezice sunt iniial stabilite.Odat aceste conexiuni stabilite, totui (literele sunt cuplate acum cu, culorile lor corespondente) experiena sinestezica poate devenii foarte insensibil la caracteristici vizuale inferioare.In alte cuvinte,un adult sinestezic care experimenteaz culori din partea unor litere, ar putea simi declannd aceast experien din partea categoriei, conceptul acelei litere chiar dac mbinarea iniial a literei si cu vntului n timpul copilriei era bazat pe factori perceptuali. Pn acum am argumentat mpotriva noiunii de sinestezie ca o mbinare a simurilor din pricina unor influene cognitive evidente n natura inductorului.Forele concurente de asemenea, ar putea implica construcii cognitive.De la sfaritul secolului XIX lea au fost raportate cazuri de sinestezie ce includeau fenomene denumite ca personificare ordinal lingvisitc( OLP) n aceast condiie secvene ordonate lingvistice, precum literele, numerele, zilele sptmnii, lunile anului (etc) dau natere unor impresii copleitoare a unor personaje, tip sau gen. Spre exemplu numrul 9 poate fi un so devotat, litera a poate fi o mam ocupat.

O serie de argumente privesc aceast condiie ca fiind parte din fenomenul de sinestezie, dei e clar altceva dect o mbinare a simurilor. n primul rnd, ca n alte variante ale sinesteziei, OLP implic mperecherea unor dimensiuni total diferite. OLP este declanat de ceea ce este cunoscut ca cel mai des intlnit declanator al sinesteziei n general. ( secvene ordonate lingvistice, care nsi declaneaz 82 % din sinestezii per total).Persoanele cu OLP sunt de 10 ori mai probabili n a avea un alt tip de sinestezie ,n special un grapheme, sinestezie color. Simner i Holstein art c felul n care senzaiile sinestetice se rspndesc prin cuvinte n OLP (cuvintele iau personalitatea primei litere) se aseamn cu mecanismul ce lucreaz n alte sinestezii pe baz de secvene (cuvintele iau culoarea literei iniiale n grapheme). Acest lucru sugereaz un mechanism psihologic de genul la care ne-am atepta dac ambele fenomene ar fi manifestri diferite ale aceleiai condiii. n final, Simner i Holstein evideniaz i alte similaritai ntre experienele OLP i alte experiene sinestezice acceptate.Similaritai precum intensitatea, ct de devreme se instaleaz, detalierea, etc.Din toate aceste perspective se pare c OLP se aseamn puternic cu alte variante ale sinesteziei, sugernd c sinestezia ca i fenomen nu trebuie limitat la o form senzorial-perceptiv. n cele din urm, evideniez c un numr de alte variante acceptate de sinestezie au deasemenea concureni cognitivi dect perceptivi. Orice teorie despre sinestezie ce caut s limiteze cazurile doar acelor situaii care implic constructe senzoriale trebuie s aduc n discuie un mecanism neurologic plauzibil pentru acest tip de restricie. Studii privind creierul au artat baza neurologic a sinesteziei. Rezonana magnetic art c indivizii care experimenteaz sinestezie au o activitate atipic a creierului.Spre exemplu cei care vd culori din pricina cuvintelor sau literelor (grapheme) art activitate n arii specifice culorilor n cortexul vizual n timpul nelegerii limbajului. n aceast seciune, am prezentat un numr de argumente pentru care sinestezia ar putea fi considerat mai mult de o mbinare a simurilor, sugernd c o definiie clar ar trebui s evite s genereze sugestia c aa este.

Orice definiie modern ar ncorpor varietatea sineseziei atestat pn n prezent n care ambii inductori i cincureni pot constitui constructe inferioare-perceptive sau superioarecognitive i ar trebui bazat pe un mecanism neurologic plauzibil. Legturile sinestezice sunt consistente pe parcursul timpului. O a dou caracteristic a sinesteziei este aceea c legaturile sinestezice sunt consistente pe parcursul timpului. Spre exemplu, dac litera a este un rou carmin, va rmne aceeai culoare chiar dac sinestezistul va fi ntrebat de repetate ori. Aceast caracterisica a fost repetat n aproape orice cercetare contemporan. Consecvena experientei sinestezice a devenit o caracteristic fundamental i testul consecvenei a devenit un standard pentru a determina veridicitatea condiiei. n concluzie, sinestezistii ajung s fie inclui n studii empirice doar dup ce trec de un test al consecvenei. ntr-un test tipic al consecvenei, sinestezistii nti sunt pui s evidenieze un set de asociaii sinestezice (ex: culoarea fiecrei litere). Peste ctva timp susin un al doilea test surpriz (6 luni). Consecvena este comparat cu un grup de non-sinestezisti ce inventeaz asociaii analoage, reactualizdu-le doar prin memorie, dup un interval mult mai mic (2 spt) . Doar cei care se dovedesc a fi ntr-adevr sinesteziti sunt inclui n studiul ulterior. Avnd n vedere acest trend pentru verificarea consecvenei prin intermediul unor cercetri tiinifice, actual toi sinestezistii raportai trebuie s ndeplineasc aceast condiie. Acest lucru este cu siguran folositor. ntr-un studiu la scar mare de sinestezie, doar unul din 6 oameni au fost diagnosticai cu sinestezie. Spre exemplu un numar mare de indivizi nu au putut nelege natura acestei condiii dei le-a fost explicat (ex: erau artiti care au confundat sinestezia cu o apreciere mai profund a culorilor). Alt grup prea s neleag principiile acestei condiii, fiind de prere c o experimentau, ns nu au putut trece de testul de consecven. n final, un alt grup a fost raportat. Acetia au declarat c senzaiile

lor ar putea ca niciodat s nu fie consecvente i care au avut rezultate la teste destul de slabe. Ce concluzie putem trage despre aceti indivizi? C sunt oameni ru intenionai raportnd experiene sinestezice neadevrate sau sunt adevrai sinesteziti, dar a cror condiie nu poate fi capturat de o cerina a consistenei. Indivizii care au sinestezie, dar totui nu reuesc s ndeplineasc cerina de consecven ridic ntrebarea dac sinestezia este ntradevr constant sau dac consecvena este o caracteristic a unei categorii de sinesteziti.

Sinestezia definit neurologic?

Pentru a ncheia aceast discuie, m ntorc la rdcinile sintesteziei n termeni neurologici, pentru a investiga dac baza biologic a acestui fenomen ne poate informa cum s abordm cerina stabilirii unei definiii. Am vzut anterior faptul c sinestezia reprezint o form de interaciune atipic ntre funciile creierului (de ex: ntre funciile de contientizare a literei si culorii) i acest lucru se reflect n termeni neurologici n modul de hiper-asociere a regiunilor creierului (probabil datorat unui exces al fibrelor materiei albe; Rouw & Scholte, 2007). Interpretarea exact a ceea ce implic aceast hiper-asociere neurologic ( de ex: hiper-conectivitatea sau alt mecanism) nu este tocmai relevant n discuia de fa, de aceea ndrum cititorul spre excelenta discuie a autorilor Bargary i Mitchell (2008) care au examinat rdcinile interaciunii sinestezice ca mecanisme funcionale sau structurale. De asemenea, aceast discuie nu prezint interes pentru cauza dezvoltrii neuronale a acestei hiper-asocieri. Poate fi rezultatul unui eec reducerea conexiunilor abundente timpurii din creierul unui copil (Baron-Cohen, 1996; Maurer, 1993; Maurer & Mondloch, 2005; vedei i Blakemore, Bristow, Bird, Frith, & Ward, 2005; Cohen Kadosh & Henik, 2007; Hubbard & Ramachandran, 2005). n mod alternativ, poate fi rezultatul unei reorganizri anatomice ce are loc n urma dezinhibrii cilor existente, n general mascate n creierul adulilor obinuii. ( Cohen Kadosh, Henik, Catena, Walsh, & Fuentes, 2009). Pentru scopurile dezbaterii curente, trebuie s admitem faptul c anumite evenimente neurologice de baz dau natere la diferite

interaciuni mijlocite neurologic. Prin cele spuse, m refer la simplitate (fr o fundamentare teoretic puternic) ca la o hiper-asociere neurologic ce poate reflecta att legturi suplimentare, ct i funcii alterate. (Bargary & Mitchell, 2008, p. 335). Lund aceast hiper-asociere neurologic ca un punct de plecare, doresc s aflu dac sinestezia poate fi ntr-adevr definit n termeni neurologici i dac acest lucru limiteaz sau extinde nelegerea noastr asupra fenomenului. Presupunem c sintestezia este definit n termeni biologici ca un fenomen motenit ce creeaz diferene n dezvoltarea neuronal, ele ducnd la asocierea excesiv a unor regiuni separate. Presupunem de asemenea c acest tip de baz biologic poate fi clarificat n studiile viitoare printr-o gam de manifestri diferite ( i este cel puin rezonabil s ne ateptm ca interaciunea fenomenologic ce definete n general sinestezia n termeni comportamentali s aib o cauz neurologic paralel n rndul varianilor). Permitei-ne acum s ne ntrebm ce implicaii ar avea considerarea acestei caracteristici biologice, un criteriu definitoriu al sinesteziei. Un avantaj al definiei biologice , n termeni de interaciune neurologic neobinuit, este c am putea ncepe s nelegem adevratul potenial al sinesteziei i ntreaga sfer de manifestri pe care aceasta o poate include. n prezent, numrul de variani sinestezici este de 61, acetia fiind colectai de ctre Day (Day, 2005, 2009) de fiecare dat cnd este prezentat un nou caz n cadrul Asociaiei Americane de Sintestezie. Pe de alt parte, o problem a numrrii acestor cazuri este expunerea noastr la o greeal de auto-raportare. Indivizii vor avea tendina de a contacta cercettorii (sau asociaiile de sinestezie) dac vor realiza c experienele lor sunt neobinuite. De asemenea, ei se vor prezenta numai n cazul n care experienele lor se vor regsi in definiia cea mai rspndit, aceea de fuziune a simurilor. Cu alte cuvinte, noi numrm numai cazurile extreme (gustarea cuvintelor, vederea muzicii) sau o mic proporie a cazurilor care au o legtur perceptual specific. Pe lng acestea, poate exista o multitudine de cazuri mai subtile, mai abstracte, mai ascunse, care nu ies la iveal din cauza existenei problemelor de definire sau din alte motive ce in de gradul n care individul contientizeaz c este diferit fa de persoanele medii/obinuite (Sinha, 2010). Aceast eroare de auto-sesizare, dac

exist, se poate transmite la rndul ei deoarece fenomenul va fi definit numai de cazurile care devin cunoscute, nu i de cele care rmn ascunse Dac ntr-adevr s-ar defini ca o interaciune atipic i motenit, am putea ntlni sinestezia n locuri neateptate. De exemplu, dac o predispoziie motenit pentru hiperasociere neurologic s-ar manifesta n regiunile frontal-temporale ale limbajului care mijlocesc semnatica, formele lexicale si sintaxa (vedei Tyler & Marslen-Wilson, 2008) ce ar nsemna acest lucru? Ar nsemna c putem gsi indivizi cu conexiuni neobinuite n procesarea limbajului oral. Un asemenea individ ar putea fi un adept extraordinar al vorbirii, i dac hiper-conectivitatea s-ar regsi n regiuni responsabile pentru producerea limbajului, el/ea ar putea fi un foarte bun scriitor/vorbitor/gnditor i ar fi capabil s realizeze conexiuni uimitoare ntre cuvinte. Acest tip de experien nu ar fi niciodat legat de sinestezie, dar ar putea constitui o ipotez dac am explora n mod natural limitele definiiei biologice. O prezicere clar a acestei abordri este c aceti indivizi au rude care mprtesc motenitea hiper-asociativ, dar o manifest ca pe o sinestezie tipic.Cu alte cuvinte, persoanele la care sinestezia verbal ia natere din hiper-asocierile regiunilor frontaltemporale, au anse mai mari s aib rude, prini sau copii cu sintestezie a culorii, SSS sau alt variant tipic a fenomenului .n plus, deoarece indivizii care manifest o form de sinestezie sunt predispui s aib i alta (Simner, Glover, et al., 2006; Simner, Mulvenna, et al., 2006) , orice individ cu acest tip de sinestezie verbal poate manifesta i alte variante suplimentare. O apreciere a existenei unei asemenea sinestezii ascunse i a unei posibile legturi ntre aceasta si ali variani, ar aduce o contribuie important acestei dezbateri i ar constitui un sprijin n propunerea de a defini sinestezia n termeni neurologici hiperasociativi. Cu toate acestea, tot ar putea fi dezbtut problema considerrii acestei sinestezii ascunse ca fenomen de sine-stttor sau ca simpl caracteristic indirect ce provine din aceeai rdcin neurologic (pentru discuii, vedei Ward,2008). n aceast seciune, am explorat posibilitatea unei definiii biologice a sinesteziei i am propus modaliti n care s ne extindem nelegerea asupra fenomenului i asupra manifestrilor sale. Dac definiia

biologic este sau nu veridic, este att o ntrebare teoretic ct i empiric, pe care o las acum la latitudinea cititorului.
Este sinestezia localizata spaial? O caracteristic in general considerat a fi definitorie pentru sinestezie este faptul c senzaiile aflate in legtur sunt extinse spaial (), adic au o anumita localizare n spaiu. Spre exemplu, persoanele cu SSS n cazul zilelor sptmnii pot adesea arata unde anume se afla fiecare zi in spatiu (). La fel, cei care percep fotisme colorate ascultand muzica pot adesea descrie directia de miscare a acestor fotisme (). Mai mult, unele persoane pot indica unde anume se afla in spatiu culorile pe care le asociaza literelor (de exemplu, acestea pot fi suprapuse peste suprafata textului scris). Asadar, este cert ca un numar de pesoane cu sinestezie percep intr-adevar trasaturile spatiale ale senzatiilor simultane. Nu este clar, in schimb, daca aceasta caracteristica este definitorie pentru aceasta conditie. Este cunoscut de mult timp faptul ca sinesteticii difera intre ei in functie de senzatiile legate pe care le percep. Astfel, a fost propusa distinctia sinestetici proiectori sinestetici asociativi, adica diferenta dintre sinesteticii care percep localizarea in spatiu a senzatiilor, respectiv, cei care nu le atribuie localizare (). In a doua categorie intra, totusi, unele persoane care pot descrie localizarea in spatiu a senzatiilor, cu toate ca aceste senzatii nu sunt proiectate in spatiul inconjurator. Spre exemplu, sinesteticii care ascultand muzica percep culori numai cu ochiul interior al mintii (culori care nu sunt proiectate in exterior), pot, totusi, descrie miscarile culorilor, precum si pozitiile lor relative, in cadrul unui spatiu mental. Foarte important de observat sunt, insa, sinesteticii care nu atribuie trasaturi spatiale de nici un fel asociatiilor de senzatii. De exemplu, unii sinestetici asociativi din categoria grafeme-culori pur si simplu stiu culorile literelor, fara a avea nici o impresie a localizarii in spatiu (). Edquist, Rich, Brinkman, and Mattingley (2006), de exemplu, au facut un studiu amanuntit asupra localizarilor subiective ale culorilor in cazul unor sinestici asociativi grafem-culoare, si au aratat ca o parte din aceste persoane pur si simplu nu pot descrie culorile din punct de vedere al amplasarii in spatiu, nici in spatiul mental, nici in spatiul exterior inconjurator. In mod asemanator, exista persoane cu sinestezie lexico-gustativa care fac asociatii intre mancaruri si cuvinte pe care le considera mentale, mai degraba de cat senzatii percepute in urma unor stimui introdusi in gura.

In acest articol, am propus dezbaterea a unor probleme legate de definitia sinesteziei. Am expus, de asemenea, propria noastra interpretare dezvoltata de-a lungul utimilor ani in urma parcurgerii literaturii specifice. Am atras atentia asupra 4 puncte de interes cu privire la modul in care aceste scrieri incearca sa defineasca sinestezia, pentru a incuraja o dezbatere pe tema modului cel mai

potrivit de a aborda acest fenomen fascinant. Sinestezia este caracterizat de o mbinare a unor stimuli declanatori cu o anumit experien.Afecteaz o mic parte a populaiei si difer in experiena lor faa de oamenii obinuii.Experinea apare brusc far effort .Aceast lucrare e conceput pentru o mai bun inelegere a limitelor si definirea acestei condiii pentru viitoare cercetri.

Referinte
Aleman, A., Rutten, G. J. M., Sitskoorn, M. M., Dautzenberg, G., & Ramsey, N. F. (2001). Activation of striate cortex in the absence of visual stimulation: An fMRI study of synesthesia. Neuroreport, 12, 28272830. doi:10.1097/00001756-200109170-00015 Asher, J. E., Aitken, M. R. F., Farooqi, N., Kurmani, S., & Baron-Cohen, S. (2006). Diagnosing and phenotyping visual synaesthesia: A preliminary evaluation of the revised test of genuineness (TOG-R). Cortex, 42, 137146. doi:10.1016/S0010-9452(08)70337-X Asher, J. E., Lamb, J. A., Brocklebank, D., Cazier, J. B., Maestrini, E., Addis, L., . . . Monaco, A. P. (2009). A whole-genome scan and fine-mapping linkage study of auditoryvisual synesthesia reveals evidence of linkage to chromosomes 2q24, 5q33, 6p12, and 12p12. American Journal of Human Genetics, 84, 279285. doi:10.1016/j.ajhg.2009.01.012 Defining synaesthesia 13 Bargary, G., & Mitchell, K. J. (2008). Synaesthesia and cortical connectivity. Trends in Neurosciences, 31, 335342. doi:10.1016/j.tins.2008.03.007 Barnett, K. J., Finucane, C., Asher, J. E., Bargary, G., Corvin, A. P., Newell, F. N., & Mitchell, K. J. (2008). Familial patterns and the origins of individual differences in synaesthesias. Cognition, 106, 871893. doi:10.1016/j.cognition.2007.05.003 Baron-Cohen, S. (1996). Is there a normal phase of synesthesia in development? Psyche, 2(27). Baron-Cohen, S., Bor, D., Billington, J., Asher, J., Wheelwright, S., & Ashwin, C. (2007). Savant memory in a man with colour form-number synaesthesia and Asperger syndrome. Journal of Consciousness Studies, 14, 237251.

Baron-Cohen, S., Burt, L., Smith-Laittan, F., Harrison, J., & Bolton, P. (1996). Synaesthesia: Prevalence and familiarity. Perception, 25, 10731079. doi:10.1068/p251073 Baron-Cohen, S., Wyke, M. A., & Binnie, C. (1987). Hearing words and seeing colors an experimental investigation of a case of synesthesia. Perception, 16, 761767. doi:10.1068/p160761 Blakemore, S.-J., Bristow, D., Bird, G., Frith, C., & Ward, J. (2005). Somatosensory activations during the observation of touch and a case of visiontouch synaesthesia. Brain, 128, 1571 1583. doi:10.1093/brain/awh500 Brang, D., & Ramachandran, V. S. (2010). Visual field heterogeneity, laterality, and eidetic imagery in synesthesia. Neurocase, 16, 169174. doi:10.1080/13554790903339645 Cohen Kadosh, R., & Henik, A. (2007). Can synaesthesia research inform cognitive science? Trends in Cognitive Sciences, 11, 177184. doi:10.1016/j.tics.2007.01.003 Cohen Kadosh, R., Henik, A., Catena, A., Walsh, V., & Fuentes, L. J. (2009). Induced cross-modal synaesthetic experience without abnormal neuronal connections. Psychological Science, 20, 258265. doi:10.1111/j.1467-9280.2009.02286.x Cytowic, R. E. (1997). Synaesthesia: Phenomenology and neuropsychology a review of current knowledge. In S. Baron-Cohen & J. E. Harrison (Eds.), Synaesthesia: Classic and contemporary readings (pp. 1742). Oxford: Blackwell. Cytowic, R. E. (2002). Synesthesia: A union of the senses (2nd ed.). Cambridge, MA: MIT Press. Day, S. (2005). Some demographic and socio-cultural aspects of synesthesia. In L. C. Robertson & N. Sagiv (Eds.), Synesthesia: Perspectives from cognitive neuroscience (pp. 1133). New York: Oxford University Press. Day, S. (2009). Types of synesthesia. In Synesthesia. Retrieved from http://home.comcast.net/ sean.day/html/types.htm Dixon, M. J., Smilek, D., Duffy, P. L., Zanna, M. P., & Merikle, P. M. (2006). The role of meaning in graphemecolour synaesthesia. Cortex, 42, 243252. doi:10.1016/S0010-9452(08)70349-6 Dixon, M. J., Smilek, D., & Merikle, P. M. (2004). Not all synaesthetes are created equal: Projector versus associator synaesthetes. Cognitive Affective and Behavioral Neuroscience, 4, 335 343. doi:10.3758/CABN.4.3.335

Eagleman, D. M. (2009). The objectification of overlearned sequences: A new view of spatial sequence synesthesia. Cortex, 45, 12661277. doi:10.1016/j.cortex.2009.06.012 Eagleman, D. M. (2010). What has large-scale analysis taught us? Paper presented at the 5th Meeting of the UK Synaesthesia Association. Brighton, University of Sussex, UK. Edquist, J., Rich, A. N., Brinkman, C., & Mattingley, J. B. (2006). Do synaesthetic colours act as unique features in visual search? Cortex, 42, 221231. doi:10.1016/S0010-9452(08)703472 Flournoy, T. (1893). Des Phenomenes de Synopsie [The phenomena of synopsis] . Paris: Alcan. Grossenbacher, P. G. (1997). Perception and sensory information in synaesthetic experience. In S. Baron-Cohen & J. E. Harrison (Eds.), Synaesthesia: Classic and contemporary readings (pp. 148172). Oxford: Blackwell. Grossenbacher, P. G., & Lovelace, C. T. (2001). Mechanisms of synaesthesia: Cognitive and physiological constraints. Trends in Cognitive Sciences, 5, 3641. doi:10.1016/S13646613(00)01571-0 Harrison, J. E., & Baron-Cohen, S. (1997). Synaesthesia: An introduction. In S. BaronCohen & J. E. Harrison (Eds.), Synaesthesia: Classic and contemporary readings (pp. 316). Oxford: Blackwell. 14 Julia Simner Hubbard, E. M., Arman, A. C., Ramachandran, V. S., & Boynton, G. M. (2005). Individual differences among graphemecolor synesthetes: Brainbehavior correlations. Neuron, 45, 975985. doi:10.1016/j.neuron.2005.02.008 Hubbard, E. M., & Ramachandran, V. S. (2005). Neurocognitive mechanisms of synesthesia. Neuron, 48, 509520. doi:10.1016/j.neuron.2005.10.012 Jewanski, J., Day, S. A., & Ward, J. (2009). A colorful albino: The first documented case of synaesthesia, by Georg Tobias Ludwig Sachs in 1812. Journal of the History of the Neurosciences, 18, 293303. doi:10.1080/09647040802431946 Maurer, D. (1993). Neonatal synesthesia: Implications for the processing of speech and faces. In B. de Boysson-Bardies, S. de Schonen, P. Jusczyk, P. McNeilage,&J. Morton (Eds.), Developmental neurocognition: Speech and face processing in the first year of life (pp. 109124). Dordrecht: Kluwer Academic Publishers. Maurer, D., & Mondloch, C. J. (2005). Neonatal synesthesia: A reevaluation. In L. C. Robertson & N. Sagiv (Eds.), Synesthesia: Perspectives from cognitive neuroscience (pp. 193213). New York:

Oxford University Press. Mills, C., Viguers, M., Edelson, S., Thomas, A., Simon-Dack, S., & Innis, J. (2002). The color of two alphabets for a multilingual synesthete. Perception, 13, 13711394. doi:10.1068/p3429 Myles, K. M., Dixon, M. J., Smilek, D., & Merikle, P. M. (2003). Seeing double: The role of meaning in alphanumericcolour synaesthetic. Brain and Cognition, 53, 342345. doi:10.1016/S02782626(03)00139-8 Nunn, J. A., Gregory, L. J., Brammer, M., Williams, S. C. R., Parslow, D. M., Morgan, M. J., . . . Gray, J. A. (2002). Functional magnetic resonance imaging of synesthesia: Activation of V4/V8 by spoken words. Nature Neuroscience, 5, 371375. doi:10.1038/nn818 Palmeri, T. J., Blake, R., Marois, R., Flanery, M. A., & Whetsell, W. (2002). The perceptual reality of synesthetic colors. Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America, 99, 41274131. doi:10.1073/pnas.022049399 Ramachandran, V. S., & Hubbard, E. M. (2003). The phenomenology of synaesthesia. Journal of Consciousness Studies, 10, 4957. Rich, A.N., Bradshaw, J. L.,&Mattingley, J. B. (2005). A systematic, large-scale study of synaesthesia: Implications for the role of early experience in lexicalcolour associations. Cognition, 98, 53 84. doi:10.1016/j.cognition.2004.11.003 Rouw, R.,&Scholte, H. S. (2007). Increased structural connectivity in graphemecolor synesthesia. Nature Neuroscience, 10, 792797. doi:10.1038/nn1906 Sachs, G. T. L. (1812). Historiae naturalis duorum leucaetiopum: Auctoris ipsius et sororis ei us [Historiae naturalis duorum leucaetiopum: Auctoris ipsius et sororis egg us] . Solisbaci: Sumptibus Bibliopolii Seideliani. Sagiv, N., Simner, J., Collins, J., Butterworth, B., & Ward, J. (2006). What is the relationship between synaesthesia and visuo-spatial number forms? Cognition, 101, 114128. doi:10.1016/j.cognition.2005.09.004 Simner, J. (2007). Beyond perception: Synaesthesia as a psycholinguistic phenomenon. Trends in Cognitive Sciences, 11, 2329. doi:10.1016/j.tics.2006.10.010 Simner, J. (2009). Synaesthetic visuo-spatial forms: Viewing sequences in space. Cortex, 45, 1138 1147. doi:10.1016/j.cortex.2009.07.001

Simner, J., Glover, L., & Mowat, A. (2006). Linguistic determinants of word colouring in grapheme colour synaesthesias. Cortex, 42, 281289. doi:10.1016/S0010-9452(08)70353-8 Simner, J., & Haywood, S. L. (2009). Tasty non-words and neighbours: The cognitive roots of lexicalgustatory synaesthesias. Cognition, 110, 171181. doi:10.1016/ j.cognition.2008.11.008 Simner, J., & Holenstein, E. (2007). Ordinal linguistic personification as a variant of synesthesia. Journal of Cognitive Neuroscience, 19, 694703. doi:10.1162/jocn.2007.19.4.694 Simner, J., & Hubbard, E.M. (2006). Variants of synesthesia interact in cognitive tasks: Evidence for implicit associations and late connectivity in cross-talk theories. Neuroscience, 143, 805 814. doi:10.1016/j.neuroscience.2006.08.018 Defining synaesthesia 15 Simner, J., Mulvenna, C., Sagiv, N., Tsakanikos, E.,Witherby, S. A., Fraser, C., . . . Ward, J. (2006). Synaesthesia: The prevalence of atypical cross-modal experiences. Perception, 35, 1024 1033. doi:10.1068/p5469 Simner, J., & Ward, J. (2006). Synaesthesia the taste of words on the tip of the tongue. Nature, 444, 438. doi:10.1038/444438a Sinha, J. (2010). Obvious and hidden synaesthesiae. Paper presented at the 5th Meeting of the UK Synaesthesia Association. Brighton, University of Sussex, UK. Smilek, D., Dixon, M. J., Cudahy, C., & Merikle, P. M. (2001). Synaesthetic photisms influence visual perception. Journal of Cognitive Neuroscience, 13, 930936. doi:10.1162/089892901753165845 Smilek, D., Malcolmson, K. A., Carriere, J. S. A., Eller, M., Kwan, D., & Reynolds, M. (2007). When 3 is a jerk and T is a king: Personifying inanimate objects in synesthesia. Journal of Cognitive Neuroscience, 19, 981992. doi:10.1162/jocn.2007.19.6.981 Sperling, J. M., Prvulovic, D., Linden, D. E. J., Singer, W., & Stirn, A. (2006). Neuronal correlates of colour-graphemic synaesthesia: A fMRI study. Cortex, 42, 295303. doi:10.1016/S00109452(08)70355-1 Tyler, L. K., Marslen-Wilson, W. (2008). Fronto-temporal brain systems supporting spoken language comprehension. Philosophical Transactions of the Royal Society B, 363, 1037 1054. doi:10.1098/rstb.2007.2158 Ward, J. (2008). The frog who croaked blue. Oxford: Routledge. Ward, J., Huckstep, B., & Tsakanikos, E. (2006). Soundcolour synaesthesia: To what extent does

it use cross-modal mechanisms common to us all? Cortex, 42, 264280. doi:10.1016/S00109452(08)70352-6 Ward, J., Jonas, C., Dienes, Z., & Seth, A. (2010). Graphemecolour synaesthesia improves detection of embedded shapes, but without pre-attentive pop-out of synaesthetic colour. Proceedings of the Royal Society B, 277, 10211026. doi:10.1098/rspb.2009.1765 Ward, J., Li, R., Salih, S., & Sagiv, N. (2007). Varieties of graphemecolour synaesthesia: A new theory of phenomenological and behavioural differences. Consciousness and Cognition, 16, 913931. doi:10.1016/j.concog.2006.09.012 Ward, J., Moore, S., Thompson-Lake, D., Salih, S., & Beck, B. (2008). The aesthetic appeal of auditoryvisual synaesthetic perceptions in people without synaesthesia. Perception, 37,
12851296. doi:10.1068/p5815 Ward, J., & Simner, J. (2003). Lexicalgustatory synaesthesia: Linguistic and conceptual factors. Cognition, 89, 237261. doi:10.1016/S0010-0277(03)00122-7 Ward, J., Simner, J.,&Auyeung, V. (2005). A comparison of lexical gustatory and graphemecolour synaesthesias. Cognitive Neuropsychology, 22, 2841. doi:10.1080/02643290442000022 Witthoft, J., & Winawer, J. (2006). Synesthetic colors determined by having colored refrigerator magnets in childhood. Cortex, 42, 175183. doi:10.1016/S0010-9452(08)70342-3 Received 6 May 2010; revised version received 10 August 2010