1

Psihologia sănătății

Proiect

PROIECT DE PROMOVARE A SĂNĂTĂȚII

ȘI

REDUCEREA STRESULUI

ÎN MEDIUL EDUCAȚIONAL

Buzescu Marieta
 2

Universitatea Hyperion, București

2019

Motto:
„Dă-mi forța - de a mă lupta împotriva a ceea ce poate fi schimbat,
înțelepciunea - de a accepta ceea ce nu poate suferi vreo schimbare şi
inteligența - de a şti să fac diferența între cele două”
(proverb chinezesc)

CUPRINS:

1. MOTIVAȚIE

2. OBIECTIVE

3. GRUP ȚINTĂ

4. EVALUAREA INIȚIALĂ
 3

5. STRATEGIA DE IMPLEMENTARE

6. MONITORIZARE

7. EVALUARE FINALĂ

8. AVANTAJELE PROGRAMULUI

9. DISEMINAREA REZULTATELOR

10. PROPUNERI DE POLITICI PUBLICE

1. MOTIVAȚIE

În viaţa de zi cu zi au loc schimbări în mod continuu. Schimbarea sistemului social, cu

reorganizările sale pe toate palierele ocupaționale duc la apariția stresului ocupațional.
 4

Mă voi ocupa, în cele ce urmează, de stresul în mediul educațional. Reorganizările în

sistemul de învăţămînt, noile cerinţe educaţionale, multitudinea tehnologiilor didactice – toate
aceste restructurări favorizează stresul în mediul educațional, atât la cadrele didactice, cât și în
rîndul elevilor.

Sistemului educaţional autohton se racordează la cerinţele europene, dar, acest fapt

generează anumite contradicţii:

(1) nevoia adaptării oamenilor la valorile culturii naţionale în contextul multicultural al

popoarele UE;

(2) nevoia pregătirii specialiştilor în toate domeniile la nivel mondial, pe de o parte, şi

scăderea prestigiului învăţămîntului, pe de altă parte;

(3) cerinţele tot mai mari de pregătire a absolvenţilor instituţiilor preuniversitare şi nivelul
scăzut înregistrat al acestor pregătiri;

(4) nevoia de a forma competenţe elevilor şi incapacitatea şcolii de a face faţă acestei
nevoi.

(5) responsabilizarea profesorilor cu privire la:

- integrarea elevilor cu Cerințe educaționale speciale (CES) în învățământul de masă și

folosirea învățământului diferențiat, fără suportul profesorilor de sprijin pt elevii cu CES

- învățământul la domiciliu pt elevi cu afecțiuni foarte grave: incapacități senzoriale (văz,

auz) imcapacitatea de a vorbi, distrofie musculară

- lectorate săptămânale cu părinții [1]

Pentru înlăturarea acestor contradicţii sunt necesare:

- alegerea unei strategii adecvate de management a conţinuturilor

- şi pregătirea cadrelor didactice conform noilor responsabilități

 5

în vederea rezistenţei la stresul ocupaţional.

Acest fapt este menţionat în Raportul către UNESCO al Comisiei Internaţionale pentru Educaţie în
secolul XXI, în care se subliniază necesitatea stimulării motivaţiei pentru dezvoltare profesională
a educatorilor în condiţiile statutului actual al profesiei, acesta devenind un deziderat principal în
sistemul priorităţilor educaţiei contemporane [2].

Opunerea rezistenţei la educaţie a elevilor, construirea incorectă a relaţiilor profesor-elev,

lipsa stimei şi a respectului reciproc, deficitul de comunicare didactică tolerantă fac tot mai mare
nevoia de formare a cadrelor didactice în vederea diminuării stresului ocupaţional.

Dm. Salade evidenţiază că: „nici o profesiune nu cere atîta competenţă, dăruire şi umanism
ca cea de educator pentru că în niciuna nu se lucrează cu un material mai preţios şi mai sensibil
decît este omul în devenire.” În această meserie „mediocritatea nu este permisă, unde pregătirea
excepţională este abia satisfăcătoare, o meserie care epuizează şi înviorează, care te dispersează şi
exaltă, o meserie în care a şti nu înseamnă nimic fără emoţie, în care dragostea e sterilă fără
forţa spirituală” [3].

În contextul discursului despre formarea cadrelor didactice pentru abordarea corectă a stresului
ocupațional condiţionat de rezistenţa la educaţie a elevilor, N. Andreescu (2002) atrage atenția că
pedagogii şi psihologii practicieni, managerii de resurse umane trebuie orientaţi în scopul structurării
unor strategii de intervenţie în vederea prevenirii/atenuării sau eliminării efectelor negative ale
manifestării unor emoţii ce afectează individul şi organizaţia, în sensul de a controla efectele surselor de
stres, a limitării consecinţelor nocive individuale şi instituţionale, contribuind semnificativ la crearea
unui mediu stimulativ pentru dezvoltarea personală şi organizaţională [4]
 6

2. OBIECTIVE

A. Conștientizarea efectului stresului pe termen scurt și pe termen lung asupra

stării de sănătate a propriei persoane și asupra celorlalte persoane de la locul
de muncă și din mediul familial

B. Identificarea metodelor și a tehnicilor pentru a evita situaţiile stresante la

locul de muncă

C. Reducerea stresului și a efectelor lui

3. GRUPUL ȚINTĂ -

- cadrele didactice din cadrul FEG, București, în număr de 50 de persoane.

( După etapa evaluării finale a proiectului, dacă acesta aduce rezultate
remarcabile, urmează să fie implementat și în celelalte sucursale ale școlii)

4. EVALUAREA INIȚIALĂ
 7

Evaluarea inițială pentru identificarea principalilor factori de stres în rândul

cadrelor didactice s-a realizat prin completarea chestionarului din anexa1.

În urma analizei chestionarului s-au idenificat următorii factori de stres:

1. Volumul mare şi greu de acoperit în cursul unui semestru sau an şcolar al

programelor şcolare

2. Necesitatea adaptării în permanenţă a conţinuturilor şi a metodelor de

predare-învăţare şi de evaluare la posibilităţile reale ale elevilor sau la diferenţele
dintre aceştia în ceea ce priveşte capacităţile cognitiv-intelectuale şi de învăţare

3. Necesitatea de a lucra frecvent cu documente administrative

4. Lucrul cu elevii nemotivaţi pentru activitatea şcolară

5. Necesitatea de a acorda o atenţie egală tuturor elevilor din clasă în condițiile unei
programe supraîncărcate

6. Necesitatea de a urmări în permanenţă progresele elevilor- realizarea statisticilor

Principalele propuneri de îmbunătățire a activității, eficienței și reducerii

presiunii și stresorului la locul de muncă sunt:

- o bună cunoaştere de sine (şi implicit a surselor de stres care ne afectează la nivel
corporal sau psihic), urmată de o acceptare de sine și a aspectelor care nu pot fi
schimbate reprezintă un ingredient de luat în seamă în creşterea capacității de
adaptare în situații dificile. În aceste condiții stresul va înceta să mai fie o sursă de
amenințare, anxietate, neajutorare şi lipsă de speranță. Va fi o experiență care poate fi
controlată şi mai mult decât atât, o experiență care va contribui la creşterea personală,
prin descoperirea celor mai bune strategii de „supraviețuire” în contextul
adversităților.[5]

- conștientizarea eustresului (stresul pozitiv) și a distresului (stresul negativ)

- evaluarea factorilor stresori în vederea ameliorării efectelor lor

- centrarea mai ales pe starea emoţională generată de problemă, şi mai puţin pe

rezolvarea problemei; centrarea pe îmblânzirea trăirilor emoționale
 8

(A. Percek (1992) care distinge anumite variante de coping: centrat pe problemă şi
centrat pe emoţie. Aşa-numitul coping centrat pe problemă presupune că individul
încearcă să rezolve problema cu care se confruntă, face eforturi, uneori disperate,
pentru a înlătura situaţia de conflict. În contextul altei variante, numită coping
centrat pe emoţie, individul se concentrează mai ales pe starea emoţională generată
de problemă, şi mai puţin pe rezolvarea acesteia. Atenţionînd asupra caracterului
continuu al stresului ocupațional al cadrelor didactice, menţionăm că în condițiile
frustrării îndelungate, apare riscul dezvoltării la profesori a trăsăturilor negative:
iritabilitatea, amplificarea furiei, dezechilibrul şi instabilitatea emoţională chiar și
nevroze. Activitatea solicitantă supraoboseala, epuizarea emoţională şi extenuarea
psihică ca urmare devin blocaj al eficacităţii didactice, impediment în exercitarea
responsabilităţilor profesionale și factor de creştere a rezistenţei la educaţie a
elevilor) [6].

5. STRATEGIA DE IMPLEMENTARE

Participarea gratuită la un program de dezvoltare personală realizat în scoală

Obiectivul programului: diminuarea stresului prin:

 sporirea nivelului de autoconstientizare a valorilor personale, a

factorilor motivationali, a comportamentelor productive si toxice care au impact
asupra eficienței la locul de munca.
 conceperea si agrearea unui plan de dezvoltare cu concentrare pe
comportamentele care trebuie pastrate, antrenate sau stopate

6. MONITORIZARE

Monitorizarea se va realiza prin chestionarele de parcurs al programului de

dezvoltare personală precum și la finalul acestui program.
 9

7. EVALUARE FINALĂ

Centralizarea rezultatelor obținute prin completarea chestionarelor de Burnout (anexa

2) la jumătatea programului de dezvoltare personală.

Rezultat așteptat:

- înregistrarea unor scoruri medii la itemii ce evaluează dimensiunea extenuare

emoțională

- înregistrarea unor scoruri scăzute la itemii ce evaluează dimensiunea depersonalizare

și

- înregistrarea unor scoruri peste medie la itemii ce evaluează dimensiunea realizărilor

personale

8. AVANTAJELE PROGRAMULUI

Avantajele programului sunt direct observabile prin atingerea obiectivelor

propuse:

- Conștientizarea efectului stresului pe termen scurt și pe termen lung asupra

stării de sănătate a propriei persoane și asupra celorlalte persoane de la locul de
muncă și din mediul familial
 10

- Identificarea metodelor și a tehnicilor pentru evitarea situaţiilor stresante

- Reducerea stresului și a efectelor lui

Ca urmare a acestui fapt eficiența de la locul de muncă este mai mare, sentimentul
de bunastare crește, la fel si stima de sine, fapt resimțit atat de cadrele didactice cat
si de elevi.

9. DISEMINAREA REZULTATELOR

Aplicarea programului pentru toate cadrele didactice ale FEG din țară.

Monitorizarea rezultatului programului prin aplicarea celor doua teste (anexa 1, anexa
2)

10. PROPUNERI DE POLITICI PUBLICE

Există un raport optim între presiunea și eficiența în muncă, dar dacă presiunea
creste atunci randamentul scade si apar riscurile privind îmbolnăvirile. De aceea se va
avea în vedere monitorizarea permanenetă a nivelului stresului și a efectelor acestuia
la locul de muncă pentru a se aplica măsuri care să reducă stresul și să crească
eficiența.
 11

Bibliografie:

[1] PATRAŞCU, D. ş.a. Management educaţional preuniversitar. Chişinău: ARC,

1997. 383 p., ISBN 9975-61-016-1.

[2] DELORS, J. (coord.). Comoara lăuntrică. Raportul către UNESCO al Comisiei

Internaţionale pentru Educaţie în secolul XXI. Iaşi: Polirom, 2000. ISBN
973-683-549-9.

[3] SALADE, D. Om şi profesiune. Cluj-Napoca: Casa de Editură Dokia, 1998. 150

p. 978-973-109-043-6.

[4] ANDREESCU, A. ş.a. Managementul stresului profesional. Ghid pentru

personalul din domeniul ordinii şi siguranţei publice. Bucureşti: Ministerului
Administraţiei, 2006. ISBN 978-745-012-8

[5] Stănculescu, Elena, Managementul stresului în mediul educațional, Editura

Universitara, București, 2015, ISBN 978-606-28-0184-7

[6] PERCEK, A. Stresul şi relaxarea. Bucureşti: Teora, 1992. 115 p. ISBN

973-601-028-7.
 12

Anexa 1

Răspunsuri
Chestionar pentru identificarea factorilor de stres în activitatea cadrelor
didactice da
( Care din afirmațiile de mai jos reprezintă factori de stres? Bifați DA sau NU, potrivit
raspunsului dv. , în dreptul fiecărei afirmații) nu

Necesitatea de a lucra şi acasă în timpul dedicat familiei,

pentru pregătirea activităţilor şcolare

Nivelul salarizării şi al altor stimulente materiale pentru

activitatea prestată şi pentru realizările din activitatea
didactică

Dificultăţile întâmpinate în managementul claselor de elevi

Volumul mare şi greu de acoperit în cursul unui semestru sau

an şcolar al programelor şcolare

Dispoziţiile normative emise de Ministerul Educaţiei,

privitoare la desfăşurarea procesului de învăţământ şi la
activitatea profesorilor

Posibila restructurare a normelor didactice ce ar conduce la

situaţia de a avea fie mai puţine ore de predat fie mai
multe ore
 13

Criteriile de evaluare a activităţii şi a performanţei cadrelor

3
6
didactice conform prevederilor legale în vigoare

Necesitatea adaptării în permanenţă a conţinuturilor şi a

metodelor de predare-învăţare şi de evaluare la posibilităţile
3
5
reale ale elevilor sau la diferenţele dintre aceştia în ceea ce
priveşte capacităţile cognitiv-intelectuale şi de învăţare

3
Necesitatea de a lucra frecvent cu documente administrative 3

3
Modificările frecvente în conţinutul programelor şcolare 1

2
Rutina în activitatea didactică 8

Lipsa resurselor materiale necesare desfăşurării în bune

2
7
condiţii a procesului instructiv-educativ

Cerinţele şi pretenţiile din partea conducerii, care nu ţin cont

2
de necesităţile sau dificultăţile pe care profesorii le întâmpină 7
în îndeplinirea lor

2
Neînţelegerile şi conflictele cu părinţii elevilor 2

Schimbarea frecventă a modului de evaluare a achiziţiilor pe

1
6
care elevii le realizează

Proasta colaborare şi comunicare dintre colegii din corpul

1
1
profesoral

Neînţelegerile şi conflictele cu directoriiunității școlare 9

Aspecte ale activităţii de profesor

Lucrul cu elevii agitaţi sau neastâmpăraţi

Necesitatea de a preda într-un mediu zgomotos

Necesitatea de a preda în condiţii termice nepotrivite

Lucrul cu elevii nemotivaţi pentru activitatea şcolară

Lucrul cu clase de elevi prea eterogene în ceea ce priveşte nivelul

cognitiv-intelectual
 14

Monitorizarea elevilor pe timpul pauzelor

Inspecţiile la clasă sau alte situaţii de evaluare a activităţii didactice şi

a calităţii şi nivelului achiziţiilor realizate de către elevi

Menţinerea disciplinei şi a ordinii în clasă

Păstrarea liniştii în clasă

Pregătirea elevilor pentru competiţii (de exemplu: concursuri

interşcolare, olimpiade)

Pregătirea elevilor pentru evaluările şcolare periodice

Participarea la diverse concursuri, alături de elevi

Necesitatea de a ajuta elevii cu rezultate şcolare slabe să facă progrese

Necesitatea de a acorda o atenţie egală tuturor elevilor din clasă în condițiile unei
programe supraîncărcate

Necesitatea de a urmări în permanenţă progresele elevilor- realizarea statisticilor

Necesitatea de a menţine buna dispoziţie pentru toţi elevii din clasă

(Chestionar conceput pornind de la reperele studiului realizat Viorel ROBU, și

Cătălina STOICA Surse ale stresului percepute în rândul profesorilor: Cazul
Republicii Moldova.)
15