COLEGIUL NAIONAL VOCAIONAL NICOLAE TITULESCU SLATINA

Titlu Subtitlu

PROIECT PENTRU ATESTAT

Prof. Coordonator : ..

Absolvent . Clasa aXII-a Arte

Slatina, mai 2013

REDACTAREA LUCRRII DE ATESTAT PROFESIONAL Se va face pe format A4, pe o singur parte, la un rnd i jumtate, cu margini egale de 20 mm (text aliniat justified), partea stng margine 30 mm. (favorabil legrii lucrrii), cu caractere romneti, titlul va fi scris cu majuscule (Times New Roman 16 Bold), centrat; se ncepe scrierea textului (Times New Roman 12). Scrierea se face cu diacriticice; Bibliografia se va consemna la sfrit, n ordinea alfabetic a autorilor.
Lucrarea de atestat profesional trebuie s cuprind ntre 15-30 pagini.

PAGINAIE
Introducere - 0,5-1 pagina Capitole 5 pagini Concluzii 1 pagina Bibliografie - 1 pagina Anexe 5-10 pagini Cuprins - 1 pagina

2|Absolvent .............

Titlu
Absolvent ................................................ Colegiul National Vocational Nicolae Titulescu Clasa a XII- A Arte

INTRODUCERE (Motivatia alegerii temei)

Introducere n care se arat nsemntatea teoretic i practic a temei de cercetare, motivele alegerii ei, istoricul temei, ce s-a realizat i ce nu s-a realizat nc, delimitrile n cadrul domeniului, nivelul de pretenie, ipoteze i premize de lucru, scopul urmrit i cadrul general de desfurare a cercetrii. (IPOTEZ supoziie pe baza unor fapte cunoscute; element dat pe baza criua se dezvolt o demonstraie. PREMIZ punct de plecare al unei aciuni, argumentaii; idee, condiie de baz).
Exemplu: Chiar daca pentru unele personae, a desena nu poate insemna decat o joaca de copil, pentru mine are o insemnatate plina de trairi intense. La examenul de admitere la sectia de arte plastic am trait cea mai intensa emotie, necunoscuta, tematoare dar si puternica. Tin minte cum urmaream toate miscarile, fiecare lucrare a colegilor de sala si cum incercam sa fiu calma si sigura pe calitatile mele. Chiar daca au trecut patru ani de atunci, revin la emotiile inceputului si retraiesc emotia unui desenla examenul de certificare a conpetentelor artistic plastic. Imi doresc ca aceste competente sa se regaseasca in cariera mea ulterioara, sa-mi construesc o cariera inconjurata de cultura, arta si frumos. Lucrarea prezenta face referire la perioada/cuyrentul/stilul artistic, prin care urmaresc CAPITOLE (CONTIUNUTUL DESPRE CURENTUL ARTISTIC DIN ISTORIA ARTELOR ALES) Prezentarea condiiilor cercetrii aici sunt trecute de fapt condiiile metodologice, modul de organizare al activitii (cercetare de constatare, de verificareexperimental, anchet, etc.), locul unde s-a efectuat cercetarea, durata i periodicitateaefecturii msurtorilor (testrilor), condiiile n care s-au aflat subiecii i cercettorul,ambiana de lucru, orele la care s-au fcut msurtorile, cu alte cuvinte toate datele carepot oferi o imagine complet i real a organizrii cercetrii. Despre subieci: se va indica vrsta, sexul, nivelul de pregtire, condiiileselectrii pentru cercetare, modul de organizare al grupelor n cadrul planului factorialexperimental, mrimea eantionului de selecie, etc. (FACTORIAL referitor la unfactor, produs al unei serii de factori). Metodele de cercetare utilizate vor fi prezentate pe scurt, dac situaiile aplicriilor nu prezint particulariti deosebite. Dac autorul imagineaz tehnici i procedeeproprii i specifice temei, le va descrie n aa fel nct rezultatele recoltate s poat fi nelese de cititor.

3|Absolvent .............

Exemplu: Mereu actualii jeansi Secolul al 18-lea. Datorita comertului, exploatarea sclavilor a fost extrem folosita la plantatiile de bumbac. Lucratorii purtau haine de blugi. Materialul din care erau confectionati era trainic si rezistent. Secolul al 19-lea : febra de aur din california Minerii, preocupati de extragerea aurului, aveau nevoie de haine bune si desigur rezistente. Astfel, in 1853, Leob Strauss a inceput un mic business, asigurindu-i cu haine jeans. Dupa o perioada nu prea mare de timp, Strauss si-a schimbat numele din Leob in Levi. Anii 1930 : westernul Cowboys deobicei purtau blugi, atit in viata de zi cu zi cit si in filmele western; astfel le-a crescut popularitatea. Anii 1940 : razboiul In timpul celui de al doilea razboi mondial au fost produsi mai putini blugi. Soldatii americani, insa, nu au ratat posibilitatea de a-i purta cind nu erau la serviciu. Dupa sfirsitul razboiului, companiile rivale ca Wrangler si Lee au inceput sa concureze cu Levi pentru a imparti piata internationala. Anii 1950 : protestul In anii '50, denimul a devenit popular printre tineri. La TV, simbolul adolescentilor rebeli era reprezentat prin blugi. In unele scoli din SUA, elevii erau exmatriculati pentru purtarea blugilor. Anii 1960 1970 : hippies si razboiul rece Moda anilor '60 a influientat mult designul diferitor tipuri de bluji: brodati, vopsiti, pictati psychedelic...In majoritatea tarilor, unde termenul de "western" era necunoscut, blugii au devenit un symbol al vestului salbatic, foarte greu de dobindit. Anii 1980: designul blugilor In anii 1980 blugii sau manifestat pe deplin. Designerii au inceput sa creeze propriile colectii, astfel contribuind foarte mult la raspindirea lor in intreaga lume. Vinzarile scadeau, se ridicau. In acea perioada a inceput sa predomine o concurenta instabila... Secolele XX XXI Au insemnat o continuare a trend-ului jeansi, blugii fiind purtati de oamenii din toate categoriile sociale si toate varstele. Acestia fiind mereu consuderati confortabili rezistenti si moderni. Dar pentru a mentine aceasta balanta, designerii erau obligati sa scoata sa reinvie noi modele pornind de la cei drepti la cei stil pana la cei evazati si schimband noantele de la sezon la sezon. Astfel purtandu-se in anii 90 blugii drepti si albi ; in 2000 cei evazati si bleumarin si in 2006 blugii stil pana. CONCLUZII Concluziile lucrrii se vor formula n legtur cu ipoteza de cercetare i cu datele actuale ale tiinei. Ele vor avea un prim aspect de fundamentare teoretic a problemei abordate i un al doilea de aplicativitate practic. Toate aceste concluzii trebuie s provin exclusiv din cercetarea efectuat (din studiul i cercetarea concret). Autorul va urmri s sublinieze aplicativitatea practic a concluziilor i nvmintelor la care a ajuns, s arate cile de perfecionare a domeniului sau activitii cercetate. Autorul va face n acelai timp propuneri privitoare la aplicarea i modalitile de aplicare a rezultatelor cercetrii, indicnd cile concrete i metodica acestora. Exemplu: CONCLUZIE 4|Absolvent .............

Motto:Nu e frumos ce e frumos ci ceea ce-ti place In general oamenii se refera la termenul Moda ca fiind ceva vestimentar, ceea ce nu este adevarat.Moda este pretutindeni in viata omului, dar sub diferite forme sau diferiti termini (trend, forma, stil, fashion, design, look, etc.). Moda a aparut inca din cele mai vechi timpuri si a ajutat la satisfacerea dorintelor catre creativitate si frumos ale omului dar si de asemenea dupa cum spuneau E. Pavillon si Pascal moda este un tiran de care nimeni nu se elibereaza dar care reglementeaza adesea ce se numeste frumusete. Putem afirma ca moda se afla in forma fiecarui obiect, lucru oricat de maret sau marunt ar fi, deoarece omul beneficeaza nunumai datorita frumusetii, creativitatii ci si datorita necesitatii si protectiei. Putem vorbi despre moda in cazul constructiilor dar sub denumirea de arhitectura deoarece cladirile s-au schimbat de la o perioada la alta si de la un loc la altul. Moda obiectelor decorative poarata numele de design al decoratilor interioare aceasta a capatat amploare in ultimii ani punanduse accent pe locuintele bine accesorizate. Dar moda nu se limiteaza aici, ne referim la moda si in gastronomie, in lumea publicitara, massmedia, literature, teatru, in crearea parfumurilor, cosmeticilor si in tot ceea ce ii este benefic omului.

BIBLIOGRAFIE De regul, lista cuprinde lucrrile la care se face referire n text, dar se obinuiete s fie completat i cu lucrri fundamentale (dicionare, manuale, tratate, monografii, etc).

ANEXE Ele pot fi incluse n textul capitolului respectiv sau la sfritul lucrrii, cu mentionarea anexei in text Exemplu: ANEXA 1 Anexele pot fii schite, fotografii, mostre...

5|Absolvent .............