Violenta Domestica in Romania

CERCETARE SOCIOLOGICA VIOLENTA DOMESTICA IN ROMANIA
I.
Premize teoretice
Cuvinte cheie Violenta este o modalitate de actiune sociala, menita sa rezolve radical probleme ale oranduirii sociale. Din punct de vedere psihologic, este vorba despre o conduita agresiva acuta cu finalitate distructiva, punitiva sau transformativa; din punct de vedere sociologic, prespune utilizarea fortei si a constrangerii de catre individ, grup sau clasa sociala in scopul impunerii vointei asupra altora. Familia, ca o institutie sociala avand la baza alegerea reciproca a partenerilor maritali, are caracterul de a asigura reproducerea speciei, in conditii socioculturale determinate. In sens larg, familia reprezinta un grup social ai carui membri sunt legati prin raporturi de varsta, casatorie sau adoptiune si care traiesc impreuna, coopereaza sub raport economic si au grija de copii. Familia nu este numai o unitate socio-afectiva ci un grup in care au loc tensiuni si conflicte. Principalele surse de tensiuni si conflicte sunt: gelozia si indeosebi gelozia irationala, diferente in modelele de utilizare a banilor, diferente cu privire la modul cresterii copiilor, disatisfactie sexuala, diferente de conceptie privind raportul de rudenie. Alte surse principale de tensiuni si conflicte sunt violenta si alcolismul. Violenta familiala se manifesta ca un abuz fizic la care este supus un membru al familiei de catre un alt membru. Cele mai frecvente forme de violenta sunt cea manifestata de un sot impotriva celuilalt si cea manifestata de un parinte impotriva copiilor. Conceptul utilizat Violenta domestica este o amenintare sau provocare petrecuta in prezent sau in trecut privind ranirea fizica in cadrul relatiei dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. Atacul fizic sau sexual poate fi insotit de intimidari sau abuzuri verbale; de distrugerea bunurilor care apartin victimei; de izolarea de prieteni, familie sau alte potentiale surse de sprijin; de amenintari facute la adresa altor persoane semnificative pentru victima, inclusiv a copiilor; de furturi; de controlul asupra banilor, lucrurilor personale
ale victimei, alimentelor, deplasarilor, telefonului si a altor surse de ingrijire si protectie. (Stark si Flitcraft) Violenta domestica este considerata de catre organizatia mondiala contra torturii in raportul sau din 1999 ( Benninger Budel, Lacroix, 1999), o forma de tortura. Acest raport afirma ca violenta domestica este o forma de torturare a femei constand in: durere sau suferinta acuta, fizica sau mentala; intentia de a provoca aceasta suferinta; este provocata cu scopul de a obtine informatii sau dovezi, de a pedepsi, de a intimida sau a face presiuni asupra persoanei sau pentru alte motive bazate pe o forma de discriminare. II. Tipurile violentei - cercetarea va viza urmatoarele tipuri de violenta domestica: a) Violenta psihica b) Violenta fizica c) Violenta sexuala d) Violenta economica e) Violenta sociala f) Maltratarea ( Neglijarea )
Mitul - in sens antropologic miturile sunt istorii creeate de autori anonimi despre evenimentele fictive atribuite zeilor, eroilor umani, fiintelor supranaturale, si care explica originea si destinul lumii, al umanitatii, al fortelor divine. In societatile contemporane pot fi gasite elaborari colective asemanatoare ce se refera la anumite grupuri sociale sau avand legatura cu elemente carora le este atasata o mare valoare. El face astfel obiectul unor credinte colective si contribuie astfel la structurarea legaturii si organizarii sociale. Prejudecata este o opinie in general peiorativa, mai mult sau mai putin implicita, fara verificare sau control critic, a unui individ sau grup asupra celuilalt; judecata care nu are o justificare rationala si care este, de obicei, eronata. Prejudecata se constituie la nivelul simtului comun, fiind asimilate in procesul de socializare, de insusire a normelor, valorilor, modelelor de gandire si de comportament proprii grupurilor.
Discriminarea este din punct de vedere psihologic, o diferentiere sau distinctie care la nivel intelectual, prin delimitari conceptuale, devine transanta, categorica. Din punct de vedere sociologic, se refera la tratarea inegala a indivizilor sau grupurilor in raport cu unele trasaturi categorice cum ar fi: apartenta etnica, rasiala, religioasa, de clasa. Termenul este folosit pentru a descrie actiunea unei majoritati dominante in raport cu o minoritate dominata si implica un prejudiciu adus unei persoane sau unui grup. La nivel psihosocial, termenul presupune atitudini si conduite deosebite pe care un individ sau grup le manifesta, cel mai adesea pe baza caracterelor atribuite de prejudecata decat reperate obiectiv.
III. Ipoteza Pornim de la premiza ca cel putin la nivelul Romaniei exista prea putine studii, cercetari cu privire la violenta domestica si ca acestea sunt in cel mai bun caz punctuale. De asemenea ne propunem ca prin campaniile de constientizare ulterioare studiului sa eliminam perceptiile, legendele, miturile si aprecierile general abstracte cu privire la violenta domestica. Pornim de la ipoteza ca exista violenta domestica la nivel de fenomen in Romania dar ca ea nu este suficient de precizata, delimitata si cunoscuta structural. In consecinta cercetarea va prezenta situatia actuala privind perceptia asupra violentei domestice a populatiei din 4 zone ale Romaniei : Maramures, Timis, Iasi si Bucuresti.
IV. Metode A. Ancheta sociologica. Ancheta sociologica individuala se bazeaza pe un chestionar de perceptie. Ea urmareste identificarea in plan psihosociologic a prejudecatilor si discriminarilor intre sexe ca un factor de producere si manifestare a violentei domestice. Ancheta sociologica s-a desfasurat in 4 arii culturale grupate pe provincii istorice (Transilvania, Tara Romaneasca, Moldova, Banat Crisana), in mediul rezidential urban in 4 orase ( Bucuresti, Baia Mare, Iasi, Timisoara) si in mediul rural in 16 comunitati rurale.
1. Volumul esantionului: Un esantion de 1250 persoane, reprezentativ pentru populatia de 18 ani si peste; 2. Tipul esantionului: esantion stratificat, probabilistic, tristadial. 3. Esantionare: selectia punctelor de esantionare ( sectii de votare), a persoanelor selectate pe baza listelor electorale actualizate. 4. Reprezentativitate: Esantionul este reprezentativ pentru populatia neinstitutionalizata a Romaniei. 5. Validare: esantionul a fost validat pe baza datelor INS ( Institutul National de Statistica). 6. Aplicarea chestionarului: realizata de catre operatori de teren la domiciliul subiectilor, face to face.
Chestionarul cuprinde 4 parti: Indicatori ai relatiilor din familie, Indicatori ai valorilor si credintelor, Indicatori ai influentei domestice la locul de munca si Indicatori biologici. Vom incepe prin prezentarea indicatorilor biologici care sunt cei ce caracterizeaza esantionul din punct de vedere al datelor socio-demografice (varsta, sex, ocupatie, nivel instruire si mediu de rezidenta).
FACTORI BIOLOGICI Variabilele analizate in cadrul Factorilor biologici sunt referitoare la date personale ale subiectilor: varsta, gen, ocupatie, nivel de instruire si mediu de rezidenta.
Figura 1. Intervalele de varsta ale subiectilor Varsta

25 20 15 10 5 0 18-25 ani 26-35 ani 36-45 ani 46-55 ani 56-65 ani peste 66 ani
23,48%
18,05%
19,21%
19,88%
13,20%
6,18%
Din totalul esantionului de 1200 persoane, cele mai multe persoane au intre 26 si 35 ani. Procente apropiate de 19% sunt corespondente celor intre 18-25 ani, 36-45 ani si 46-55 ani. Restul de 13,2% sunt persoane de 56-65 ani si 6.18% au peste 66 ani.
Figura 2. Genul subiectilor

Gen
60 50 40 30 20 10 0 feminin masculin
56,81%
43,19%
In ceea ce priveste genul subiectilor, 56.81% sunt de sex feminin, iar restul de 43.19% sunt de sex masculin. Figura 3. Ocupatia respondentilor
Ocupatia
alta elev/student intreprinzator profesii liberale pensionar casnica intelectual functionar agricultor muncitor 0 5
8,69% 13,37% 3,26% 5,68% 12,28% 10,69% 11,95% 14,04% 1,42% 18,63%
10 15 20
Din figura de mai sus, reiese faptul ca 18.63% lucreaza ca muncitori, 14.04% sunt functionari, 13.37% sunt elevi/studenti, 12.28% sunt pensionari, 11.95% lucreaza pe posturi de functionari, 10.69% sunt casnice, iar restul sunt in functii de intreprinzatori, profesii liberale, agricultori sau altele.
Figura 4. Nivelul de instruire al subiectilor

Nivel instruire
40 30 20 10
36,76% 22,22% 0,50% 3,09%

1-4 clase 5-10 clase liceul
37,43%
0 fara studii studii superioare
Nivelul de instruire al subiectilor chestionati este destul de ridicat. Aproape 75% au absolvit 12 clase, dintre care peste 37% sunt si absolventi de studii superioare. Din restul de 25%, 22.22% au finalizat 5-10 clase, aproximativ 3% au absolvit 1-4 clase, iar sub 1% nu au studii.
Figura 5. Mediul de rezidenta al subiectilor Mediul de rezidenta

80 60 40 20 0 urban rural
70,34% 29,66%
Se observa din tabelul de mai sus, ca predominanti sunt rezidentii mediului urban, sub 30% locuind in mediul rural.
INDICATORI AI RELATIILOR DIN FAMILIE Informatiile culese in aceasta parte a chestionarului vizeaza situatia actuala privind frecventa conflictelor din familie, tipurile de conflicte aparute, parerile subiectilor in ceea ce priveste diverse tipuri de violenta: fizica, psihologica, financiara, sociala, precum si momentul in care acestea apar.
Figura 6. Normalitatea conflictelor in familie Considerati ca intr-o familie este normal sa exista conflicte?
60 50 40 30 20 10 0 Da Nu
50,58%
44,91%
4,51%
NS/NR
In functie de modalitatea in care fiecare subiect percepe conceptul de conflict, per total esantion, mai mult de 50% dintre subiectii chestionati au declarat ca este normal sa existe conflicte intr-o familie.
Figura 7. Conflicte cu sotul sau alti membri

Vi s-a intamplat ca in familie sa aveti conflicte cu sotul sau alti membri?
80 60 40 20
75,63% 22,29% 2,09%

NS/NR
0 Da Nu
Intrebati daca au avut conflicte cu sotul sau alti membri ai familiei, 75.63% dintre subiecti au raspuns ca da, au avut astfel de conflicte, 22.29% declarand ca astfel de conflicte nu au avut loc in familiile lor.
Figura 8. Frecventa conflictelor

Cat de frecvente sunt conflictele in familia dvs.?(intre soti, parinticopii)
40 30 20
28,55%
10
34,56% 21,87%
2,17%
0 zilnic
12,85%
saptamanal de 3 ori pe luna lunar Ns/Nr
Dintre cei care au declarat ca este normal sa existe conflicte in familiile lor, cei mai multi, 34.56% au conflicte lunar, 28.55% aproximativ de 3 ori pe saptamana, iar 12.85% au conflicte saptamanal. Doar un procent de 2.17% declara ca au conflicte in familie zilnic.
Tabel 1. Gravitatea formelor de violenta domestica Cat de grav este cand: Foarte grav (%) 11.3 13 47 61.6 65.3 50.1 17.3 16.8 25.3 14.2 30 30.6 28.3 28.1 56.4 59.5 Grav (%) 36 38.6 34.4 30.7 27.5 28.8 43.3 45.4 43.5 40.8 49.9 50.5 50.9 50.5 31.0 29.2 Nu prea grav (%) 40 35.7 12.6 4.9 3.4 11.7 22.7 22.4 23.5 33.5 15 14.1 13.9 14.3 9.5 8.5 Deloc grav (%) 10.5 10.2 4.3 1.6 1.7 5.8 13.2 12.3 5.8 9.6 3.8 3.5 3.3 3.4 1.3 1.1 Ns/Nr (%) 2 2.4 1.7 1.2 2 3.5 3.4 3 1.8 1.8 1.3 1.2 3.6 3.5 1.7 1.7
o femeie care se ceart cu partenerul ei un barbat care se ceart cu partenera lui un barbat lovit de partenera lui o femeie lovita de partenerul ei o femeie forat de partenerul ei s aiba relaii sexuale un barbat fortat de partenera lui s aiba relaii sexuale o femeie care i interzice partenerului s se ntlneasc cu prietenii,colegii, s ias n ora un barbat care i interzice partenerei s se ntlneasc cu prietenii, colegii, s ias n ora o femeie care refuz s fac treburile casnice un barbat care refuz s fac treburile casnice. o femeie care cheltuiete frecvent peste limitele bugetului familiei un barbat care cheltuiete frecvent peste limitele bugetului familiei o femeie care desconsider, critic valorile , ideile i dorinele partenerului un barbat care desconsider, critic valorile, ideile i dorinele partenerei o femeie care i bate copilul(copiii) un barbat care i bate copilul (copiii)
Tabelul de mai sus prezinta parerile subiectilor vis-a-vis de gravitatea faptelor ipotetice prezentate, astfel ca, in cazul tuturor celor 16 situatii prezentate, au existat intre 28-50% persoane care le-au considerat a fi grave. In cazul a 11 dintre cele 16 situatii, procente relevante apar si in cazul raspunsului: foarte grav. Sunt cateva cazuri, cand raspunsul nu prea grav are un procentaj destul de mare. Cazuri sunt atunci cand o femeie se cearta cu partenerul ei, un barbat se cearta cu partenera lui, o femeie ii interzice partenerului sa se intalneasca in oras cu prietenii, un barbat ii interzice unei femei sa se intalneasca in oras cu prietenele si atunci cand un barbat refuza sa faca treburile casnice. Procente relativ mari (peste 10%) apar pentru situatiile mentionate anterior si in cazul raspusului deloc grav(in afara de ultimul caz: un
barbat refuza sa faca treburile casnice, unde procentul pentru raspunsul deloc grav este de 9.6%).
Figura 9. In primul rand ar trebui pedepsit de lege.... In primul rand ar trebui sa fie pedepsit de lege...
2,50% 9,18% 21,29% 4,84% 1,25% 0,75% 0,50% 23,87% 35,81%
0 10 20 30 40
Ns/Nr adulterul consumul de droguri consumul de bauturi alcoolice interdictia de a participa la viata sociala interdictia de a cumpara lucrurile necesare certurile repetate bataia relatiile sexuale silite
Figura 10. In al doilea rand ar trebui pedepsit de lege... In al doilea rand ar trebui sa fie pedepsit de lege...
Ns/Nr adulterul consumul de droguri consumul de bauturi alcoolice interdictia de a participa la viata sociala interdictia de a cumpara lucrurile necesare certurile repetate bataia relatiile sexuale silite
3,26% 10,60% 18,03% 8,68% 1,59% 0,83% 1,84% 36,98% 18,20%

0 10 20 30 40
10
Figura 11. In al treilea rand ar trebui pedepsit de lege... In al treilea rand ar trebui sa fie pedepsit de lege...
Ns/Nr adulterul consumul de droguri consumul de bauturi alcoolice interdictia de a participa la viata sociala interdictia de a cumpara lucrurile necesare
3,76% 20,12% 23,12% 10,52% 5,26% 1,09%
certurile repetate 3,26% bataia relatiile sexuale silite

0 5
16,28% 16,61%
10 15 20 25
Urmarind cele trei figuri de mai sus, se observa ca in fiecare dintre ele, exista o variabila (un raspuns) cu un procent mai mare decat restul. Luandu-le in ordinea importantei selectate de catre respondenti, putem spune ca dintre actiunile prezentate, in primul rand, subiectii considera ca ar trebui pedepsite de catre lege relatiile sexuale silite, in cel de-al doilea rand ar trebui pedepsita bataia, iar in cel de-al treilea rand, consumul de droguri.
Tabel 2. Modalitatea de a proceda a subiectilor in diferite situatii Cum ati proceda daca in mod repetat partenerul/partenera:
Nu O trebuie discutie facut (%) nimic(%) Prin cearta (%) Prin bataie (%) Separare provizorie (%) Divort (%) Ns/Nr (%)
Nu se ocupa de treburile casnice Nu se ocupa de copii Vine beat acasa Nu aduce bani in casa Critica, se cearta, reproseaza Nu face nimic in casa Este preocupat/a de moda Isi inseala partenerul/a
2.4 2.0 2.8 3.1 2.2 2.2 37.2 2.1
82.6 82.5 57.2 70.8 71.9 76.4 50.6 31.3
8.8 9.3 15.4 12.3 13.3 12.3 3.8 6.6
0.5 0.5 1.3 0.8 0.5 0.5 0.3 2.2
2.2 1.8 13.2 7.1 6.8 4.0 0.7 21.3
1.3 2.1 7.0 3.5 2.8 1.9 0.3 32.1
2.1 1.7 3.1 2.3 2.6 2.7 7.1 4.4
11
Tabelul de mai sus prezinta cateva situatii luate din viata de zi cu zi a oamenilor, subiectii au fost intrebati ce ar face in cazul in care una dintre situatiile prezentate s-ar intampla cu regularitate in familiile lor. In ceea ce priveste situatiile oferite respondentilor spre a-si alege din raspunsurile date cel potrivit modalitatii in care percep ei lucrurile, se remarca faptul ca peste 50% dintre ei (cu exceptia ultimei situatii), ar alege sa poarte o discutie cu partenerul/a lamurind situatia de conflict in care se afla. Comunicarea pe o cale amiala pare sa fie solutia pentru cei mai multi dintre ei. Exista cateva situatii care nu pot fi rezolvate doar printr-o discutie, ci unde intervine cearta sau mai grav separarea de partener/a. Cele doua situatii exemplificatoare pentru ultima idee sunt atunci cand partenerul/a vine beat/a acasa in mod regulat sau cand unul dintre cei doi il inseala pe celalalt. In ultimul caz, 32.1% dintre subiecti ar merge mai departe si ar opta pentru divort.
Pentru a remedia situatiile conflictuale in familie, sub 5% dintre respondenti ar apela la procuratura, tribunal, medic sau scoala. Restul, ar apela la urmatorii: - rude - 47% - prieteni 36.4% - psiholog 23% - preot 13.9% - politie 11.8% - nasi 10.6% - asistentul social 9.8% - vecini 6.2% - altcineva 5.7%
Procentele de mai sus arata in ce masura subiectii ar apela pentru rezolvarea unor conflicte in familie la persoanele/institutiile mentionate. Pe primele doua pozitii se afla rudele si prietenii, iar pe cel de-al treilea loc, psihologul. Rezultatele sunt totusi sub 50% ceea ce demonstreaza o anumita confidentialitate din partea unor subiecti fata de probleme conflictuale din familiile lor.
Tabel 3. Vi s-a intamplat ca cineva din familie sa: 1. va jigneasca si umileasca 2. va desconsidere 3. va ameninte cu divortul 4. va ameninte cu bataia 5. va aduca alte forme de amenintari 6. va loveasca DA (%) 29.6 20.3 5.9 10.1 9.8 7.5 NU (%) 70.4 79.7 94.1 89.9 90.2 92.5
12
7. nu va dea voie sa vorbiti cu prietenii si sa iesiti din casa 8. va spioneze si sa va verifice 9. va acuze de adulter fara nici un motiv
6.3 11.2 7.8
93.7 88.8 92.2
Prin tabelul de mai sus, se poate observa situatia actuala privind violenta in familiile subiectiilor chestionati. Peste 70% dintre acestia nu au experimentat formele de violenta domestica mentionate in chestionar, dar exista o parte care au fost jigniti/e sau umiliti/e (29.6%), desconsiderati/e (20.3%), spinonati/e si verificati/e (11.2%) sau amenintati/e cu bataia (10.1%). Exista o a treia categorie, sub 10% care au trecut prin celelate forme de violenta mentionate in chestionar: acuzati/e de adulter, fara nici un motiv (7.8%), loviti/e (7.5%), privati/e de libertatea de a vorbi sau iesi cu prieteni (6.3%), amenintati/e cu divortul (5.9%) sau alte amenintari (9.8%).
Figura 12. Prioritizarea situatiilor in functie de gravitatea lor
Care din urm toarele situaii este m ai grav ?

0,0 5,5 7,2 6,5 32,2 8,3 9,7 38,2 14,4 17,6
13
Una dintre intrebarile din chestionar vizeaza prioritizarea unor situatii date in functie de nivelul de gravitate acordat de respondenti. Dupa cum se vede in figura 12, 38.2% dintre subiecti cred ca cel mai grav ar fi atunci cand ar fi batuti, 32.2% declara ca atunci cand ar fi amenintati cu omorul, 17.6% sustin ca atunci cand ar fi jigniti, umiliti, injurati, 14.4% cred ca cel mai grav ar fi sa fie loviti. Restul, sub 10% in fiecare caz dintre cele din figura de mai sus.
Tabel 4. Momentele aparitiei de conflicte Apar conflicte in familia dvs. atunci cand?: 1. sunteti obosit/a 2. apar probleme financiare 3. copiii va fac probleme 4. pierdeti bunuri sau valori 5. se amesteca in familia dvs. rude/prieteni 6. sunteti bolnav/a 7. sunteti stresat/a 8. ati suferit o pirdere a cuiva drag din familie DA (%) 21.2 44.4 14.5 6.8 20 6.6 25.8 9.1 NU (%) 78.8 55.6 85.5 93.2 80 93.4 74.2 90.9
Tabelul de mai sus prezinta raspunsurile subiectilor la intrebarea referitoare la momentele favorabile aparitiei conflictelor in familie. Cele mai multe persoane declara ca cele mai multe conflicte apar atunci cand au probleme financiare, sunt stresati sau obositit. Peste 90% dintre subiecti sustin ca in caz de pierdere de bunuri si valori, boala, pierdere a cuiva drag din familie sau probleme cu copiii, nu apar conflicte. Figura 13. Relatia cu partenerul/a de viata
Cum va intelegeti cu actualul/a partener/a?

40
30
20
37,31%
28,71%
10
14,52%
12,77%
0,58% 2,75%
0
foarte rau rau satisfacator bine foarte bine nu am partener/a
3,34%
Nr
Asa cum sunt vazute de fiecare subiect in parte, relatiile cu partenerul/a de viata (in cazul celor care au un/o partener/a) sunt in general bune sau foarte bune. Exista un procent de 12.77% care nu au partener/a si 14.52% care isi caracterizeaza relatia ca fiind satisfacatoare. Sub 4% sustin ca relatiile lor sunt rele sau foarte rele.
INDICATORI AI VALORILOR SI CREDINTELOR Variabilele analizate in aceasta parte a chestionarului vizeaza identificarea parerii subiectilor vis-a-vis de perceptiile lor in ceea ce priveste miturile violentei domestice. Vom prezenta situatia lor, de asemenea vom prezenta si o prioritizare a celor mai vehiculate mituri, precum si o diferentiere in ceea ce priveste perceptia bazandu-ne pe criterii referioare la zona de provenienta a subiectilor, mediul de rezidenta, nivelul de instruire al lor si genul subiectilor. In chestionar sunt 17 mituri referitoare la violenta domestica. Motivul pentru care am selectat doar 10 mituri din cele 17 pentru a le prezenta rezultatele in functie de diverse criterii este ca unele afirmatii considerate a fi mituri cu subiectul violentei domestice au avut un procent mic de acord, sub 5%, astfel ca, se considera acele raspunsuri ca accidentale. In acest caz, consideram ca nu necesita resurse pentru o campanie alocata, nefiind necesare activitati spre diminuarea lor. 15
Miturile neluate in considerare pentru aceasta analiza sunt acelea referitoare la libertatea si drepturile barbatului asupra partenerei si copiilor fiind apreciate pozitiv in mai putin de 5% dintre cazuri, astfel ca, nu s-au facut mentionari despre acestea in text. Marketingul social trebuie indreptat inspre alte grupuri decat cei sub 5% care si-au exprimat acordul fata de miturile cu tema drepturilor barbatului asupra femeii si copiilor.
Tabel 5. Perceptia asupra miturilor violentei domestice la nivel de esantion 1. Barbatul aduce bani in casa 2. Ambii parteneri aduc bani in casa (se iau in considerare raspunsurile Fals) 3. Barbatul are datoria sa intretina familia 4. Femeia trebuia sa se ocupe de cresterea si educarea copiilor 5. Ambii parinti trebuie sa se ocupe de cresterea si educarea copiilor (se iau in considerare raspunsurile Fals) 6. Scoala trebuie sa se ocupe de cresterea si educarea copiilor 7. Bataia este rupta din rai 8. E o rusine sa divortezi 9. Numai saracii isi bat femeile 10. Numai neinstruitii isi bat femeile Adeva rat (%) 9.8 83.7 7.6 11.3 87.8 5.3 5.8 8.5 5 31.7 Fals (%) 90.2 16.3 92.4 88.7 12 94.7 94.2 91.5 95 68.3
Miturile in cazul carora se iau in considerare raspunsurile Fals sunt: Ambii parteneri aduc bani in casa si Ambii parinti trebuie sa se ocupe de cresterea si educarea copiilor. Am ales analiza acestor raspunsuri deoarece in ambele cazuri este important ca ambii parteneri sa se ocupe de copii si sa aiba aport financiar in familie. Dupa cum se observa in tabelul de mai sus, exista doua mituri in care procentele raspunsurilor Adevarat sunt mai mari decat in celelalte cazuri: Numai neinstruitii isi bat femeile si Femeia trebuie sa se ocupe de cresterea si educarea copiilor. Procentul pentru primul mit este destul de ridicat: 31.7%, fapt ce arata o discriminare in ceea priveste persoanele cu un nivel de educatie mai scazut. In cazul miturilor unde am luat in considerare raspunsurile Fals, sunt 16.3% persoane care cred ca nu este adevarat faptul ca ambii parteneri trebuie sa contribuie financiar in familie si 12% care cred ca nu este de datoria ambilor parinti sa se ocupe de cresterea si educarea lor.
Dupa zona de provenienta si mediul de rezidenta al subiectilor, rezultatele arata ca: Tabel 6. Perceptia asupra miturilor violentei domestice in functie de mediul de rezidenta al subiectilor
16
1. Barbatul aduce bani in casa 2. Ambii parteneri aduc bani in casa (se iau in considerare raspunsurile Fals) 3. Barbatul are datoria sa intretina familia 4. Femeia trebuia sa se ocupe de cresterea si educarea copiilor 5. Ambii parinti trebuie sa se ocupe de cresterea si educarea copiilor (se iau in considerare raspunsurile Fals) 6. Scoala trebuie sa se ocupe de cresterea si educarea copiilor 7. Bataia este rupta din rai 8. E o rusine sa divortezi 9. Numai saracii isi bat femeile 10. Numai neinstruitii isi bat femeile
Urban (%) 47.9 54.7 65.9 51.9 56.3 84.1 66.7 61.8 58.3 72.3
Rural (%) 52.1 45.3 34.1 48.1 43.7 15.9 33.3 38.2 41.7 27.7
In ceea ce priveste mediul de rezidenta, cele mai multe persoane care se supun inca miturilor violentei domestice sunt din mediul urban. In cazul primului mit, conform caruia Barbatul aduce bani in casa, procentul este putin mai mare in cazul locuitorilor din mediul rural (52.1%). In mediul rural, in afara de mitul mentionat anterior, nu exista alte situatii in care procentul populatiei din mediul rural sa depaseasca 50% in cazul acordului fata de miturile prezentate. Dintre locuitorii mediului urban, cei mai multi, 84.1% sustin ideea conform careia scoala trebuie sa se ocupe de cresterea si educarea copiilor (parintii pasnd aceasta responsabilitate scolii). 72.3% dintre cei care locuiesc la oras, sunt de acord cu faptul ca numai neinstruitii isi bat femeile, 66.7% cred in mitul conform caruia bataia este rupta din rai iar 65.9% considera ca barbatul are datoria sa intretina familia. In cazul celorlalte mituri mentionate, procentele de raspunsuri Adevarat nu prezinta diferente mari in cazul celor doua medii de rezidenta.
Tabel 7. Perceptia asupra miturilor a subiectilor din zona Maramures 1. Barbatul aduce bani in casa 2. Ambii parteneri aduc bani in casa (se iau in considerare raspunsurile Fals) 3. Barbatul are datoria sa intretina familia 4. Femeia trebuia sa se ocupe de cresterea si educarea copiilor 5. Ambii parinti trebuie sa se ocupe de cresterea si educarea copiilor (se iau in considerare raspunsurile Fals) 6. Scoala trebuie sa se ocupe de cresterea si educarea copiilor 7. Bataia este rupta din rai 8. E o rusine sa divortezi 9. Numai saracii isi bat femeile 10. Numai neinstruitii isi bat femeile Urban (%) 54.5 50 72.2 59.3 59.1 84 50 60 42.9 65.2 Rural (%) 45.5 50 27.8 40.7 40.9 16 50 40 57.1 34.8 17
In ceea ce priveste zona Maramuresului, din tabelul de mai sus, reiese faptul ca acordul fata de miturile prezentate apare cu preponderenta in mediul urban. Miturile unde diferentele sunt vizibile sunt: Scoala trebuie sa se ocupe de cresterea si educarea copiilor, Barbatul are datoria sa intretina familia, Numai neinstruitii isi bat femeile si E o rusine sa divortezi (in cazul acestora procentele de acord fata de mituri sunt in cazul locuitorilor din urban mai mari decat in cazul celor din rural). Tabel 8. Perceptia asupra miturilor a subiectilor din zona Iasi 1. Barbatul aduce bani in casa 2. Ambii parteneri aduc bani in casa (se iau in considerare raspunsurile Fals) 3. Barbatul are datoria sa intretina familia 4. Femeia trebuia sa se ocupe de cresterea si educarea copiilor 5. Ambii parinti trebuie sa se ocupe de cresterea si educarea copiilor (se iau in considerare raspunsurile Fals) 6. Scoala trebuie sa se ocupe de cresterea si educarea copiilor (sub 5%) 7. Bataia este rupta din rai 8. E o rusine sa divortezi 9. Numai saracii isi bat femeile 10. Numai neinstruitii isi bat femeile Urban (%) 75 73 75 65.4 71 78.9 67.7 88.2 69.6 Rural (%) 25 27 25 34.6 29 21.1 32.3 11.8 30.4
In Iasi apare aceeasi situatie ca si in Maramures: locuitorii mediului urban sunt in cele mai multe cazuri, intr-un procent mai mare decat cei din mediul rural, de acord cu miturile prezentate in chestionar. Astfel ca, in toate cele 9 cazuri, peste 65% din locuitorii mediului urban declara acordul fata de mituri.
Tabel 9. Perceptia asupra miturilor a subiectilor din zona Timis 1. Barbatul aduce bani in casa 2. Ambii parteneri aduc bani in casa (se iau in considerare raspunsurile Fals) 3. Barbatul are datoria sa intretina familia 4. Femeia trebuia sa se ocupe de cresterea si educarea copiilor 5. Ambii parinti trebuie sa se ocupe de cresterea si educarea copiilor (se iau in considerare raspunsurile Fals) 6. Scoala trebuie sa se ocupe de cresterea si educarea copiilor (sub 5%) 7. Bataia este rupta din rai (sub 5%) 8. E o rusine sa divortezi 9. Numai saracii isi bat femeile 10. Numai neinstruitii isi bat femeile Urban (%) 24.2 39.7 58.3 35.9 39.5 Rural (%) 75.8 60.3 41.7 64.1 60.5
45.2 55.6 69.3
54.8 44.4 30.7 18
In zona Timis, perceptiile sunt diferite decat in cele 2 zone prezentate anterior. Aici, cele mai multe prejudecati apar in mediul rural. Exista un singur caz, Numai neinstruitii isi bat femeile, unde 69.3% dintre cei de acord cu afirmatia locuiesc in oras. In cazul mitului conform caruia barbatul aduce bani in casa, 75.8% dintre raspunsurile ce prezinta acordul, vin din mediul rural.
Tabel 10. Perceptia asupra miturilor a subiectilor din zona Bucuresti 1. Barbatul aduce bani in casa 2. Ambii parteneri aduc bani in casa (se iau in considerare raspunsurile Fals) 3. Barbatul are datoria sa intretina familia 4. Femeia trebuia sa se ocupe de cresterea si educarea copiilor 5. Ambii parinti trebuie sa se ocupe de cresterea si educarea copiilor (se iau in considerare raspunsurile Fals) 6. Scoala trebuie sa se ocupe de cresterea si educarea copiilor 7. Bataia este rupta din rai 8. E o rusine sa divortezi (sub 5%) 9. Numai saracii isi bat femeile (sub 5% 10. Numai neinstruitii isi bat femeile Urban (%) 50 59.4 63.6 53.5 60.9 87.5 66.7 80.5 Rural (%) 50 40.6 36.4 46.5 39.1 12.5 33.3 19.5
Zona Bucurestiului arata ca exista 4 situatii in care locuitorii zonei urbane cred intr-un procent mai mare in miturile prezentate. In aceasta zona, exista 23.7% chestionare care provin din mediul rural, asadar zona Bucuresti cuprinde si zone rurale. Cele 4 mituri unde procentul de raspunsuri Adevarat, in cazul locuitorilor mediului urban, este mai mare, sunt: Barbatul are datoria sa intretina familia, Scoala trebuie sa se ocupe de cresterea si educarea copiilor, Bataia este rupta din rai si Numai neinstruitii isi bat femeile.
Dupa nivelul de instruire al subiectilor, rezultatele arata ca: Tabel 11. Nivel de instruire al subiectilor in functie de zona Fara studii 1-4 clase 5-8 clase Liceu (%) (%) (%) (%) Maramures Iasi Timis 1.3 0.3 1.0 3.3 4.0 4.3 33.3 19 28.4 42 41.3 29.8
Studii superioare (%) 20 35.3 36.5 19
Bucuresti
0.0
1.6
16.5
36.6
45.3
Nivelul de instruire al persoanelor care au raspuns la chestionar este prezentat in tabelul de mai sus. Putem observa ca in Maramures, cei mai multi, 42% sunt absolventi de liceu, 33.3% au finalizat scoala generala si doar 20% studiile superioare. In celelalte 3 regiuni, Iasi, Timis si Bucuresti, cei mai multi subiecti au absolvit liceul si studiile superioare.
Dintre cei 50.6% care au raspuns ca este normal ca in familie sa existe conflicte, 0.5% sunt fara studii, 3.1% au finalizate 1-4 clase, 21.7% au 5-10 clase, 36.7% au finalizat liceul, iar 38% studiile superioare. La intrebarea Vi s-a intamplat ca in familie sa aveti conflicte cu sotul sau alti membri?, 75.6% dintre subiecti au raspuns ca Da; dintre acestia, 0.6% nu au studii, 2.7% au absolvit 1-4 clase, 21.2% au finalizat 5-10 clase, 36.3% sunt absolventi de liceu si 39.3% de studii superioare. In ceea ce priveste frecventa conflictelor, 34.5% au declarat ca acestea au loc lunar, 28.5% de 3 ori pe luna, 12.9% saptamanal. Dintre cei care au conflicte lunar (34.5%), 0.2% sunt fara studi, 2.7% au finalizat 1-4 clase, 22% au finalizat 5-10 clase, 37.3% sunt absolventi liceul si tot 37.3% au studii superioare. In ceea ce ii priveste pe cei 12.9% care declara ca au conflicte saptamanal, 1.3% sunt fara studii, 6.5% au finalizate 1-4 clase, 16.2% au absolvite 5-10 clase, 41.6% sunt absolventi de liceu, iar 34.4% de studii superioare. Referitor la gravitatea situatiilor prezentate in cadrul intrebarilor 4 9 din chestionar (cat de grav este cand...), in functie de nivelul de instruire al subiectilor observam ca cele mai mari procente sunt in cazul celor ce au absolvit liceul si studiile superioare (la nivelul esantionului cei mai multi subiecti sunt absolventi de liceu si studii superioare). Situatiile in care se remarca cazuri relevante sunt prezentate mai jos: (procentele mentionate nu sunt rezultatele raspunsurilor din totalul esantionului, ci din cadrul unui raspuns, spre exemplu: dintre cei care considera a fi foarte grav atunci cand o femeie se cearta cu partenerul ei (100%), 28.9% sunt absolventi de 5-10 clase) - procente mai mari de persoane cu 10 clase absolvite, considera, intr-un procent de 28.9%, a fi foarte grav atunci cand o femeie se cearta cu partenerul ei; 25.5% considera a fi grav atunci cand o femeie este fortata sa aiba relatii sexuale cu partenerul ei ; 25.2% considera
20
a fi foarte grav si 26.2% considera a fi grav atunci cand o femeie refuza sa faca treburile casnice - persoane care au absolvit liceu, in procent mai mare decat absolventii de studii superioare, considera a fi foarte grav (37.8%) si grav (36.8%) atunci cand o femeie se cearta cu partenerul ei; foarte grav (34.8%) si grav (38%) situatia cand un barbat se cearta cu partenera lui; grav este atunci cand o femeie este lovita de partenerul ei (39.7%) sau cand un barbat este lovit de partenera lui (40.4%); 37.1% considera a fi grav atunci cand o femeie este fortata sa aiba relatii sexuale cu partenerul ei, 42.9% considera a nu fi prea grav atunci cand un barbat este fortat sa aiba relatii sexuale cu partenera lui; nu prea grav este si atunci cand o femeie ii interzice unui barbat sa iasa in oras cu prietenii (37.6%); nu prea grav (38.4%) si deloc grav (43.5%) este atunci cand un barbat ii interzice unei femei sa iasa in oras cu prietenele; este grav in 38.9% din cazuri cand o femeie refuza sa faca treburile casnice si pentru 40.2% este foarte grav atunci cand un barbat refuza sa faca treburile casnice; 40.1% considera a nu fi prea grav cand o femeie desconsidera valorile, ideile partenerului, in timp ce 41.3% considera a nu fi foarte grav cand un barbat desconsidera valorile partenerei; atunci cand un barbat isi loveste copilul/copiii, este foarte grav pentru 39.4% dintre subiecti. - absolventii de studii superioare considera in 40.9% si 45.2% a fi nu prea grav si deloc grav atunci cand o femeie se cearta cu partenerul ei; 41.9% si 45.9% cred ca nu este prea grav sau deloc grav atunci cand un barbat se cearta cu partenera lui; in ceea ce priveste situatia cand un barbat este lovit de partenera lui, 39.7% considera acest lucru a fi foarte grav si 40.7% a nu fi deloc grav; in schimb, cand o femeie este lovita de partenera lui, 41.8% considera aceasta situatie ca fiind foarte grava; atunci cand o femeie ii interzice unui barbat sa iasa in oras cu prietenii, 38.6% cred aceasta situatie a fi grava; 38.5% cred situatia cand un barbat ii interzice unei femei sa iasa in oras cu prietenele a fi grava, iar 33.2% considera aceasta situatie a nu fi prea grava; in ceea ce priveste situatia cand o femeie refuza sa faca treburile casnice, 51.1% dintre cei care au sustinut ca aceasta situatie nu este prea grava sunt absolventi de studii superioare, in aceeasi situatie este si cazul cand un barbat refuza sa faca treburile casnice, 46% dintre cei ce au sustinut ca acest lucru nu este prea grav au finalizat studiile superioare; atunci cand o femeie cheltuieste frecvent peste bugetul familiei, din totalul celor care sustin acest lucru ca fiind nu prea grav, 41.1% sunt cu studii superioare; cand o femeie desconsidera ideile partenerului, 38.8% considera situatia a fi grava, 41.4% fi foarte grava; la fel se intampla si cand un barbat desconsidera valorile unei femei: 43.2% considera situatia a fi foarte grava si 38.2% a fi grava; desi sunt doar 9.5% persoane care considera ca atunci cand o femeie isi
21
loveste copilul/copiii nu este prea grav, 40.4% dintre acestia sunt absolventi de studii superioare.
Dintre cei 35.9% care cred ca in primul rand ar trebui pedepsite de lege relatiile sexuale silite, 3.3% au absolvit 1-4 clase, 20.3% au absolvit 5-10 clase, 38% au finalizat liceul si 38% studiile superioare. Dintre cei 37% care cred ca in al doilea rand ar trebui pedepsita de lege bataia: 3.2% au 1-4 clase, 21% 5-10 clase, 38% au absolvit liceul si 37.6% au studii superioare. Dintre cei 23.2% care cred ca in al treilea rand ar trebui pedepsit de lege consumul de droguri: 3.2% au 1-4 clase, 18.1% au finalizat 5-10 clase, 37.2% liceul iar 40.8% studiile superioare. In ceea ce priveste situatiile ipotetice date, unde subiectii trebuiau sa alega din variantele oferite cea potrivita modului in care ar proceda in anumite situatii date, rezultatele arata ca: 1. daca in mod repetat partenerul/a nu se ocupa de treburile casnice, 82.6% dintre subiecti ar purta o discutie, dintre acestia: 3.2% au 1-4 clase, 21.4% au 5-10 clase finalizate, 36.5% liceul iar 38.4% studii superioare; 2. daca in mod repetat partenerul/a nu se ocupa de copii, 85.5% ar purta o discutie, iar dintre acestia, in functie de nivelul de instruire: 3% au 1-4 clase, 21.9% au 5-10 clase, 37% sunt absolventi de liceu si 37.8% absolventi de studii superioare; 3. daca in mod repetat partenerul/a vine beat/a acasa, raspunsurile sunt variate: 57.2% ar purta o discutie, 15.5% ar avea o cearta iar 13.2% ar opta pentru o separare provizorie. Dintre cei ce ar purta o discutie: 3.2% au absolvit 1-4clase, 22.4% 5-10 clase, 36.8% liceul si 36.8% studiile superioare. Dintre cei ce ar opta pentru o cearta: 2.2% sunt absolvenit de 1-4 clase, 28.1% de 5-10 clase, 36.2% de liceu si 33.5% de studii superioare. Cei care ar alege o separare provizorie sunt in procent de 49.4 absolventi de studii superioare, 33.5% de liceu iar 14.6% de 10 clase; 4. daca in mod repetat partenerul/a nu aduce bani in casa, 70.8% ar purta o discutie, iar 12.4% ar avea o cearta. Dintre cei ce ar purta o discutie: 3.4% au absolvite 1-4 clase, 21.4% au 5-10 clase, 36.7% sunt absolventi de liceu si 37.9% de studii superioare. Cei care ar alege o cearta se impart in functie de 22
nivelul de instruire astfel: 30.4% au maxim 10 clase absolvite, 35.8% liceul iar 32.4% studiile superioare; 5. daca in mod repetat partenerul/a critica, se cearta, reproseaza, 71.9% ar purta o discutie, 13.3% ar purta o cearta si 6.8% ar opta pentru o separare provizorie. Cei care ar alege ultima varianta sunt in general persoane cu studii: 32.1% cu liceul si 49.4% cu studii superioare. Cei ce ar purta o discutie sunt in 21% din cazuri absolventi de 10 clase, 37.4% de liceu si 38.5% de studii superioare; 6. daca in mod frecvent partenerul/a nu face nimic in casa, 76.4% ar alege sa poarte o discutie si 12.3% ar alege sa poarte o cearta. Procentele in functie de nivelul de instruire sunt asemanatoare cu cele de mai sus: 20.5% au 5-10 clase, 36.9% liceul si 39.4% studii superioare; 7. daca in mod frecvent partenerul/a isi inseala perechea, 31.3% considera ca ar purta o discutie, 21.3% ar opta pentru o separare provizorie si 32.1% pentru divort. Intre cele 3 optiuni exista o similitudine atunci cand luam in considerare nivelul de instruire, procentele fiind foarte asemanatoare (spre exemplu: dintre cei ce ar purta o discutie, 37.7% au studii superioare, dintre cei ce ar opta pentru separare provizorie, 38.4% au studii superioare, dintre cei ce ar opta pentru divort, 38.3% au studii superioare). Aceasta similitudine apare atat in cazul absolventilor de 5-10 clase, de liceu cat si de studii superioare.
In ceea ce priveste nivelul de gravitate acordat unor situatii, rezultatele arata ca: este grav pentru 17.7% dintre subiecti si nu atat de grav pentru 82.3% sa fie jignit/a, injurat/a sau umilit/a; este grav pentru 14.3% si nu atat de grav pentru 85.7% sa fie lovit/a. Diferente mai mari intre raspunsuri apar in cazul intrebarilor: Cat de grav este sa fi batut/a? unde 38.5% considera acest fapt grav si 61.5% nu atat de grav. In functie de nivelul de instruire, cei care considera grava aceasta situatie sunt absolventi de 1-4 clase: 4.3%, 5-10 clase: 18.3%, liceu: 37.2% si studii superioare: 39.8%. Din totalul celor care considera a fi nu atat de grav, 2.3% au 1-4 clase, 24.7% 5-10 clase, 36.4% au absolvit liceul si 36% studiile superioare. Diferente mari de raspunsuri apar in cazul a 5 situatii: Cat de grav este sa fii desconsiderat? (9.8% considerand acest fapt a fi grav si 90.2% a fi nu atat de grav), Cat de grav este sa fi pus sub interdictie? (8.4% considerand a fi grav si 91.6% a fi nu atat de grav), 23
Cat de grav este sa ai lucrurile confiscate sau distruse? (6.4% sustinand a fi grav si 93.6% a fi nu atat de grav), Cat de grav este sa fii acuzat de infidelitate? (7.1% sustinand ca este grav si 92.9% ca nu este atat de grav) si Cat de grav este sa fi acuzat de lene si neglijarea nevoilor familiei? (5.5% considerand ca este grav si restul de 94.5% ca nu este atat de grav). Exista o situatie referitoare la Cat de grav este sa fi amenintat/a cu omorul? unde 32.3% sustin ca este grav si 67.7% ca nu este atat de grav. In cazul acestora, impartindu-i in functie de nivelul de educatie observam ca dintre cei ce nu considera acest fapt atat de grav 3.2% au 1-4 clase, 21.9% au 5-10 clase, 36.9% au absolvit liceul si 37.7% studiile superioare. Situatiile in care se afla oamenii atunci cand pornesc un conflict sunt in cele mai multe cazuri cand sunt probleme financiare in familie, cand partenerii sunt stresati, obositi sau cand prietenii/rudele se amesteca in familiile lor. Cei care sustin ca apar conflicte in familie cand au probleme financiare sunt intr-un procent de 44.5. Dintre acestia, 2.6% sunt absolventi de 1-4 clase, 24.3% de 5-10 clase, 38% de liceu si 34.7% de studii superioare. Cei care sustin ca apar conflicte in familie cand sunt stresati sunt in 38.5% din cazuri absolventi de liceu, in 39.8% de studii superioare si in 18.4% de 5-10 clase. In ceea ce ii priveste pe cei care sunt obositi atunci cand isca un conflict, 44.9% au ca studii liceul si 33.1% studiile superioare. Procente asemanatoare sunt si in cazul celor care au conflicte atunci cand rudele/familia se amesteca in familiile lor, de aici, 41.7% au ca studii terminale liceul iar 35.4% studiile superioare. O asociere intre varsta si nivelul de instruire, arata ca varsta este invers proportionala cu nivelul instruirii, adica, cei mai tineri au un nivel de studii mai ridicat decat cei mai in varsta. Astfel ca, cei intre 18-25 ani, au in procent de 37 absolvit liceul si 54.2% studiile superioare, iar cei peste 66 ani, au in 28.9% din cazuri 1-4 clase, 50%, 5-10 clase si doar 17.6% liceul.
Dupa genul subiectilor chestionati, vom prezenta cateva rezultate care prezinta diferente semnificative intre raspunsurile barbatilor si cele ale femeilor: Tabel 12. Procentele femeilor si barbatilor in functie de zona Feminin
Masculin
24
Maramures Iasi Timisoara Bucuresti
63.3 % 54.3 % 57.9 % 55.6 %
36.7 % 45.7 % 42.1 % 44.4 %
Tabelul de mai sus prezinta situatia din punct de vedere al genului subiectilor in toate cele 4 regiuni studiate. Se observa ca in Maramures numarul femeilor chestionate este mai mare decat in restul zonelor. Intrebati daca intr-o familie este normal sa existe conflicte, 50.6% au raspuns ca Da, dintre acestia 56.2% sunt de sex feminin si restul de 43.8% de sex masculin. In ceea ce priveste frecventa conflictelor in familiile lor, cei mai multi, 34.5% au declarat ca acestea au loc lunar, 28.5% ca au loc de 3 ori pe luna si 12.9% saptamanal. Impartind raspunsurile in functie de genul subiectilor, se observa ca dintre cei care sustin ca au conflicte saptamanal, 62.3% sunt femei si 37.7% barbati, in celelalte cazuri, raspunsurile femeilor si ale barbatilor sunt aproximativ egale ca si numar. Privitor la gravitatea cu care privesc situatiile date in chestionar, dintre cei 10.5% care considera a fi deloc grav cand o femeie se cearta cu partenerul ei, 63.5% sunt femei si 36.5% barbati, dar atunci cand un barbat se cearta cu partenera lui, din cei 10.2% care considera situatia ca fiind deloc grava, 56.6% sunt femei si 43.4% barbati. Raspsunsurile Nu prea grav, desi in procente destul de mici, reflecta diferentele intre sexe. Astfel ca, in cazuri precum: Un barbat este lovit de partenera lui/O femeie este lovita de partenerul ei; Un barbat este fortat sa aiba relatii sexuale cu partenera lui/O femeie este fortata sa aiba relatii sexuale cu partenerul ei; Un barbat refuza sa faca treburile casnice/O femeie refuza sa faca treburile casnice; Un barbat cheltuieste frecvent peste bugetul familiei/O femeie cheltuieste frecvent peste bugetul familiei; Un barbat desconsidera valorile, ideile partenerei/O femeie desconsidera valorile, ideile partenerului; Un barbat isi loveste copilul, copiii/O femeie isi loveste copilul, copiii, rezultatele arata ca femeile sunt mai favorizate decat barbatii, acestea considerand in mai multe randuri ca nu este atat de grav ca ele sa isi loveasca partenerul, sa il oblige sa aiba relatii sexuale, sa nu isi faca treburile casnice, sa isi loveasca copiii sau sa cheltuie frecvent peste bugetul familiei. Permisivitatea femeilor este intalnita si in situatia in care, ipotetic, partenerul/a isi inseala partenera/ul. Rezultatele arata ca dintre cei care ar opta ca si solutie la purtarea unei 25
discutii, 60.4% sunt femei si 39.6% barbati, dintre cei care ar opta pentru separare provizorie, 60% sunt femei si 40% barbati, dar dintre cei care ar alege divortul, 55.5% sunt femei si 44.5% barbati, Referitor la gravitatea situatiilor date in chestionar, in 2 cazuri, femeile considera intr-un procent mai mare ca este grav sa fie lovite (69%) si sa fie batute (64.8%). In restul cazurilor, procentele de raspunsuri este asemanator intre sexe. Conflictele apar cand: - sunt obositi/e pentru 59.1% femei si 40.9% barbati; - sunt bolnavi/e pentru 63.3% dintre femei si 36.7% barbati; - sunt stresati/e- pentru 62.5% femei si 37.5% barbati; - au suferit pierderea cuiva drag din familie pentru 64.2% femei si 35.8% barbati.
26
INDICATORI PRIVIND MODUL IN CARE VIOLENTA DOMESTICA AFECTEAZA PRESTATIA LA LOCUL DE MUNCA
La nivel de intreg esantion, 20,52% dintre respondenti, au declarat ca la locul de munca au avut colege sau colegi care s-au plans sau care au observat ca sunt victime ale violentei domestice. Varstele acelor persoane victime ale violentei domestice este intre 18-45 ani. Din totalul de 20.52% de persoane care sustin ca au avut la locul de munca colegi sau colege care s-au plans sau s-a observat ca sunt victime ale violentei domestice: Tabel 10. Persoane care au avut colegi victime a violentei domestice Maramures 17.1% Iasi 25.6% Timis 17.1% Bucuresti 40.2% Cele 20.52 procente de persoane care au avut colegi de serviciu victime ale violentei domestice, sunt impartite astfel: 17.1% sunt din Maramures, 25.6% sunt din Iasi, 17.1% sunt din Timis si restul de 40.2% sunt din Bucuresti. Aceste date sustin ideea conform careia, in Bucuresti numarul celor cu colegi victime este mai mare decat in cazul celorlalte trei zone.
Dintre tipurile de violenta domestica exercitata asupra lor: 12.59% au fost jignite/i dintre acestia: 12.6% sunt din Maramures; 17.2% sunt din Timis; 32.5% sunt din Iasi si 37.7% sunt din Bucuresti; 8.67% au fost lovite/i dintre acestia: 17.3% sunt din Maramures; 33.7% sunt din Iasi; 15.4% sunt din Timis si 33.7% sunt din Bucuresti; 8.59% au fost batute/i dintre acestia: 22.3% sunt din Maramures; 33% sunt din Iasi; 7.8% sunt din Timis, iar 36.9% sunt din Bucuresti; 4.51% au fost desconsiderate/i 27
dintre acestia: 13% sunt din Maramures; 5.6% sunt din Iasi; 22.2% sunt din Timis si 59.3% sunt din Bucuresti; 4.84% au fost acuzate/i de infidelitate
Figura 14. Solicitarea de sprijin din partea victimelor violentei domestice Victimele violentei domestice v-au solicitat sprijin, ajutor?
Ns/Nr niciodata o singura data de cateva ori de multe ori, ocazional de multe ori, regulat 0
68,50% 17,79% 3,59% 6,43% 2,34% 1,34%

20 40 60
Solicitarile privind sprijinul au fost foarte rare, 6.43% au solicitat ajutor de cateva ori, 3.59% o singura data, 2.34% ocazional, iar 1.34% in mod regulat. 17.79% dintre acesti colegi victime a violentei domestice nu au solicitat ajutor colegilor niciodata.
Victimele violentei domestice v-au solicitat ajutor: Tabel 10. Frecventa solicitarii de ajutor din partea victimelor MM (%) IS (%) De multe ori 18.8 31.3 Ocazional 32.1 14.3 De cateva ori 24.7 31.2 O data 14 39.5 Niciodata 17.4 27.2 TM (%) 0.50 3.6 9.1 20.9 12.2 Buc (%) 50 50 35.1 25.6 43.2
In ceea ce priveste frecventa solicitarilor de ajutor, dupa regularitatea solicitarii, observam ca: de multe ori, au solicitat ajutor cei din Bucuresti (50%), Iasi (31.3%) si Maramures (18.8%); ocazional au solicitat ajutor cei din Bucuresti (50%), Maramures (32.1%) si Iasi (14.3%); de cateva ori: Bucuresti (35.1%), Iasi (31.2%) si Maramures (24.7%); o singura data, au solicitat ajutor cei din Iasi (39.5%), Bucuresti (25.6%). Timisoara (20.9%); niciodata nu au solicitat ajutor cei din Bucuresti (43.2%), Iasi (27.2%) si Maramures (17.4%).
28
Tabel 11. Probleme la locul de munca din cauza violentei domestice DA M (%) S-au plns asemenea victime ca nu pot sa-si rezolve sarcinile de serviciu din cauza violenelor la care au fost supuse ? Ai avut cazuri de victime ale violenei care au trebuit sa prseasc locul de munc din cauza violenelor la care erau supui ? Au fost cazuri de victime care au incercat sa ascund c au suferit din cauza violenei domestice ? Angajatorii i/sau efii dumneavoastr s-au declarat nemultumii de activitatea la locul de munc a unor colegi care au fost victime ale violenei domestice ? Au fost cazuri cand angajatorii au dispus incetarea contractului de munc al unor angajai/te din cauz ca sunt victime ale violenei domestice ? 1.92 1.5 4.01 1.75 1.00 F (%) 8.69 3.76 16.88 4.26 1.92 M (%) 11.28 18.13 11.95 13.95 16.62
NU F (%) 15.54 24.06 10.61 17.13 21.47
Situatiile de probleme la locul de munca din cauza violentei domestice sunt destul de reduse in cazul esantionului de fata. Aproape 9% din totalul femeilor respondente au declarat ca au avut colegi/e care s-au plans ca nu pot sa-si rezolve sarcinile de serviciu din cauza situatiei de acasa, iar aproape 17% din doamnele respondente au declarat ca victimele violentei domestice au incercat sa ascunda ca au suferit din aceasta cauza. In ceea ce priveste reactiile angajatorilor la asemenea situatii, 16.62% dintre barbati si 21.47% dintre femei au declarat ca angajatorii nu au dispus incetarea contractului de munca al persoanelor victime a violentei domestice. Numarul cazurilor in care victimele violentei domestice au trebuit sa paraseasca locul de munca din cauza violentelor la care erau supusi este foarte mic, 18.13% dintre barbati si 24.06% dintre femei declarand ca acest lucru nu a avut loc.
Figura 15. Cunoasterea organizatiilor de spijin a victimelor violentei domestice
29
Ati auzit de existenta unei organizatii care sa ajute victimele violentei domestice in Romania?
50 40 30 20 10 0 Da Nu Ns/Nr
44,32%
39,23% 16,44%
Intrebati daca au auzit de existenta vreunei organizatii care sa ajute victimele violentei domestice in Romania, 44.32% dintre subiecti au raspuns ca da, au auzit de aces lucru.
Dintre cei care au auzit de existenta unui organizatii care ajuta victimele violentei domestice: 12.1% sunt din Maramures 27.5% sunt din Iasi 22% sunt din Timis 38.4% sunt din Bucuresti
Persoanele respondente au auzit de existenta unei astfel de organizatii de la : Televizor 33.87% Presa scrisa 16.18% Radio - 9.92% Internet 12.01% Prieteni 5.25% Rude 1.17% Vecini 1.08% Colegi 4.5% Altcineva 2.5%
Figura 16. Procentul subiectilor care au apelat la o organizatie de ajutor a victimelor violentei domestice
30
Dvs. ati apelat vreodata la o astfel de organizatie?

100 80 60 40 20 0
82,97% 2,00%
Da Nu
15,03%
Nr
In ceea ce priveste apelarea la acest tip de organizatie, doar 2% au declarat ca au apelat.
Intrebati ce tipuri de activitati ar trebui sa presteze o organziatie de ajutor a victimelor violentei domestice, cei mai multi au spus ca ar fi nevoie de adapost pentru victime, consiliere, activitati de prevenire a violentei domestice, consiliere a agresorului/agresoarei, sprijin pentru tratamente medicale, suport material si emotional. Organizatia ar trebui sa presteze urmatoarele activitati: Adapost pentru victimele violentei domestice 57.92% Consiliere victimei 55.69% Consilierea agresorului/agresoarei- 38.74% Sprijin pentru tratamentele medicale 36.37% Servicii de consiliere juridica 34.45% Suport material si emotional 35.64% Activitati de prevenire a violentei domestice 39.03% Mediatizarea violentei domestice 26.2% Altele 4.92%
Analiza datelor in functie de zona (Maramures, Iasi, Timis, Bucuresti) 31
In continuare vom prezenta cateva rezultate relevante pentru fiecare zona, din cele 4 studiate, date referitoare la detalii socio-demografice (varsta, sex, ocupatie, nivel de instruire, mediu de rezidenta) si indicatori ai relatiilor de familie.
MARAMURES Figura 17. Normalitatea conflictelor in familiile din Maramures

Considerati ca intr-o familie este normal sa existe conflicte?
60 50 40 30 20 10 0 Da Nu NS/NR
53,33%
44,67% 2,00%
In ceea ce priveste parerea subiectilor din Maramures, vis-a-vis de normalitatea conflictelor din familie, peste 50% dintre acestia sustin ca este un fapt normal, in timp ce 44.67% nu considera astfel. Figura 18. Existenta conflictelor in familiile din Maramures
80 60 40 20 0 Da Nu NS/NR
76,00% 23,33% 0,67%
32
Daca 53.33% dintre subiecti sustin ca este normal sa existe conflicte in familie, 76% dintre cei chestionati (cu domiciliul in zona Maramures), declara ca s-a intamplat ca in familia lor sa existe conflicte intre soti sau alti membri.
Figura 19. Frecventa conflictelor in familiile din Maramures

Cat de frecvente sunt conflictele in familia dvs.?(intre soti, parinti-copii)
40 30 20 10 0
32,67%
38,00%
16,67%
4,67%
zilnic
8,00%
lunar Ns/Nr
saptamanal de 3 ori pe luna
Cei mai multi respondenti sustin ca aceste conflicte au loc lunar (32.57%). Exista totusi 16.67% care declara ca au saptamanal conflicte, 8% de 3 ori pe luna si 4.67% zilnic.
Tabel 12. Cat de grav este cand un barbat: F grav (%) 14.7 45.3 48 13.3 22.7 25.3 20.7 60 Grav (%) 42.7 34.7 24 52 50.7 62 60 28 Nu prea grav (%) 32.0 14.7 14.7 19.3 22 10.7 13.3 10 Deloc grav (%) 7.3 2.7 6.7 13.3 4 0.7 1.3 0.7
Se cearta cu partenera lui Este lovit de partenera lui Este fortat sa aiba relatii sexuale cu partenera lui Ii interzice partenerei sa se intalneasca cu prietenele in oras Refuza sa faca treburile casnice Cheltuieste frecvent peste limitele bugetului familiei Desconsidera, critica valorile si ideile partenerei Isi bate copilul/copiii
Chestionarul prezinta cateva situatii, carora subiectii le-au oferit diverse niveluri de gravitate. In cazul in care un barbat se cearta cu partenera lui , 42.7% dintre respondenti cred ca este grav, 32% ca nu este prea grav, 14.7% ca este foarte grav, iar 7.3% deloc grav. Nivelul de gravitate este vizibil in tabel, in cazul fiecarei situatii. Este interesant de observat situatia in care un barbat ii interzice partenerei sa iasa in oras cu prietenele, 13.3% dintre respondenti
33
sustin ca acest lucru este foarte grav si 13.3% sustin ca nu este deloc grav. Gravitatea cea mai mare este oferita situatiei in care un barbat isi bate copilul/copiii, cand 60% considera ca este foarte grav si 28% ca este grav.
Tabel 13. Cat de grav este atunci cand o femeie: F grav (%) 12 61.3 64.7 12.7 44.7 29.3 22.0 58.7 Grav (%) 39.3 30.7 27.3 48 46.7 58 59.3 29.3 Nu prea grav (%) 35.3 4.7 4.0 20.7 6.7 10.7 12.7 10 Deloc grav (%) 9.3 0.7 0.7 16.7 1.3 0.7 0.7 1.3
Se cearta cu partenerul ei Este lovita de partenerul ei Este fortata sa aiba relatii sexuale cu partenerul ei Ii interzice partenerului sa se intalneasca cu prietenii in oras Refuza sa faca treburile casnice Cheltuieste frecvent peste limitele bugetului familiei Desconsidera, critica valorile si ideile partenerului Isi bate copilul/copiii
In ceea ce priveste femeile, rezultatele arata ca atunci cand se cearta cu partenerul, este grav pentru 39.3% din cazuri si nu prea grav pentru 35.3%, de asemenea, 16.7% dintre femei considera ca nu este deloc grav atunci cand o femeie ii interzice unui barbat sa iasa cu prietenii in oras, in timp ce 12.7% dintre acestea considera situatia a fi foarte grava. Spre deosebire de barbati, femeile, au conform raspunsurilor date in chestionar, libertate mai mare de a interzice partenerilor iesirile cu prietenii. Situatiile considerate foarte grave de catre femei sunt atunci cand o femeie este lovita de partenerul ei, cand este fortata sa aiba relatii sexuale cu acesta sau cand isi bate copilul/copiii.
Intrebarea XIII din chestionar, vizeaza identificarea optiunilor subiectilor fata de diverse situatii prezentate, avand la dispozitie variante de raspuns. In situatiile prezentate in chestionar, subiectii ar opta pentru: o discutie in cazul in care partenerul/a nu se ocupa de treburile casnice 75.3% partenerul/a nu se ocupa de copii 80.7% partenerul/a vine beat/a acasa 47.3%
34
partenerul/a nu aduce bani in casa 60.7% partenerul/a critica, se cearta, reproseaza 70.7% partenerul/a nu face nimic in casa 67.3% partenrul/a este preocupat/a de moda 45.3% partenerul/a isi inseala partenera/ul 32%
o cearta in cazul in care partenerul/a vine beat/a acasa 24.7% o separare provizorie in cazul in care partenerul/a isi inseala partenera/ul 25.3% divort in cazul in care partenerul/a isi inseala partenera/ul 26%
Intrebati la cine ar cere ajutorul pentru a rezolva situatiile conflictuale din familie, respondentii au spus ca ar cere ajutor: Rudelor 48.7% (48.7% dintre subiecti ar cere ajutor rudelor, in timp ce 51.3% nu ar apela la ajutorul acestora) Prietenilor 35.3% Preotului 16% Psihologului 16.1%
S-a intamplat ca cineva din familia subiectilor chestionati sa ... (in x% din cazuri) - ii jigneasca si umileasca 51.3% - desconsidere 20% - ameninte cu divortul 10% - ameninte cu bataia 16% - le aduca alte forme de amenintari 10.7% - ii loveasca 12% - nu le dea voie sa vorbeasca cu prietenii sau sa iasa din casa 4.7% - sa ii spioneze si sa ii verifice 10.7% - sa ii acuze de adulter fara nici un motiv 8.7% Din totalul subiectilor chestionati cu domiciliul in Maramures, 51.3% au declarat ca s-a intamplat ca cineva din familia lor sa fie jignit sau umilit, in timp ce restul de 48.7% nu au avut
35
experiente de acest gen. Cei mai putini au fost in situatia de a nu avea voie sa vorbeasca cu prietenii sau sa iasa din casa, in acest caz au fost 4.7% dintre respondenti, restul de 95.3% neavand aceasta problema.
In functie de fiecare caz de mai jos, subiectii au mentionat nivelul de gravitate, astfel ca, in procentele de mai jos, respondentii au declarat ca este grav sa: fii lovit/a 30% fii batut/a 51.7% fii desconsiderat/a 18% fii pus/a sub interdictie 18% fii amenintat cu omorul 61.3% ai lucrurile confiscate sau distruse 26.7% fii acuzat de infidelitate 20.7% fii acuzat de lene si neglijarea nevoilor familiei 19.5%
Subiectii, in procentele prezentate mai jos, considera ca nu este atat de grav sa: fii injurat/a 70.7% fii lovit/a 70% fii batut/a 48.3% fii desconsiderat/a 82% fii pus/a sub interdictie 82% fii amenintat cu omorul 38.7% ai lucrurile confiscate sau distruse 73.3% fii acuzat de infidelitate 79.3% fii acuzat de lene si neglijarea nevoilor familiei 80.5%
Datele de mai sus, arata ca respondentii considera intr-un procent semnificativ ca este grav sa fii amenintat/a cu omorul sau sa fii batut/a si nu atat de grav sa fii desconsiderat/a, pus/a sub interdictie, acuzat/a de lene si neglijarea nevoilor familiei sau acuzat de infidelitate.
Referitor la situatiile in care apar cel mai des situatii de conflict, subiectii, in procentele de mai jos, declara ca apar conflicte in familie atunci cand: 36
sunt obositi 26.7% au probleme financiare 47.3% copiii le fac probleme 20% pierd bunuri sau valori 6.7% rudele/prietenii se amesteca in familiile lor 12% sunt bolnavi 9.3% sunt stresati 39.3% au suferit pierderea cuiva drag din familie 8%
Se observa astfel ca, aproape jumatate dintre locuitorii chestionati ai zonei Maramures declara ca apar situatii de conflict in familie atunci cand au probleme financiare, sunt stresati sau obositi.
Figura 20. Relatia cu actualul partener (Maramures) Cum va intelegeti cu actualul/a partener/a?
Nr nu am partener/a foarte bine bine satisfacator rau foarte rau 0
1,33%
22,67% 28,67% 34,00% 11,33%
0,67% 1,33%
10 20 30 40
Intrebati cum se inteleg cu actualul partener/actuala partenera, cei mai multi sustin ca se inteleg bine (34%) si foarte bine (28.67%), doar 11.3% satisfacator si 22.67% nu au partaner/a. 2% dintre subiecti au declarat ca se inteleg rau si foarte rau ca partenerul/a.
37
IASI Figura 21. Normalitatea conflictelor in familiile din Iasi

60 50 40 30 20 10 0 Da Nu
51,00%
41,67% 7,33%
NS/NR
Dintre subiectii cu domiciliul in zona Iasi, 51% declara ca este normal sa existe conflicte in familie, in timp ce 41.67% considera ca acest lucru nu este normal.
Figura 22. Existenta conflictelor in familiile din Iasi

80 60 40 20 0 Da Nu NS/NR
72,67% 24,33% 3,00%
La fel ca si in cazul zonei Maramures, aproape jumatate dintre subiecti considera ca este normal sa existe conflicte intr-o familie, in timp ce 72.67% dintre respondenti declara ca au avut conflicte cu sotul/sotia sau alti membrii ai familiei lor.
38
Figura 23. Frecventa conflictelor in familiile din Iasi

40 30 20 10 0
39,00% 27,67% 1,33%

zilnic
14,33%
saptamanal de 3 ori pe luna lunar
17,67%
Ns/Nr
Cei care au conflicte zilnic, sunt foarte putini - 1.33%, insa 39% dintre subiecti declara ca au conflicte lunar, 27.67% au conflicte de 3 ori pe luna, iar 14.33% saptamanal.
Tabel 14. Cat de grav este cand un barbat: F grav (%) 12.7 44 52 20.3 15 30 21.7 61.0 Grav (%) 37.7 35 25.3 42.7 35 45.7 51.7 29.0 Nu prea grav (%) 38.3 15.7 12.3 25.7 35 15.7 16.0 7.0 Deloc grav (%) 9.7 4.3 6.3 9.7 12.3 8.0 7.0 1.0
Situatiile cand un barbat este fortat sa aiba relatii sexuale cu partenera lui sau cand acesta isi bate copilul/copiii sunt considerate a fi foarte grave de peste jumatate din subiectii respondenti din Iasi. Este grav atunci cand un barbat ii interzice partenerei sa iasa in oras cu prietenele intr-un procent de 42.7% si grav intr-un procent de 51.7% cand barbatul desconsidera, critica valorile si ideile partenerei sale. Spre deosebire de cei din Maramures, unde in prima situatie data, cand o femeie/un barbat se cearta cu partenerul/a ei/lui, procentele sunt mai mici, in cazul zonei Iasi, mai multi respondenti considera ca aceste situatii nu sunt atat de grave.
39
Tabel 15. Cat de grav este atunci cand o femeie: F grav (%) 12.7 59.7 66.3 17.7 25.7 29.3 22.3 58.7 Grav (%) 35.3 34.0 27.3 44 38.3 44.3 49.7 29.3 Nu prea grav (%) 39.3 4.7 3.3 24.7 24.7 17.3 17.3 9.3 Deloc grav (%) 11.0 1.3 1.3 11.3 8.7 7.7 6.7 0.3
Femeile considera in procente semnificative ca este foarte grav atunci cand sunt lovite de catre barbati, sunt fortate sa aiba relatii sexuale cu partenerul sau isi bat copilul/copiii. 11.3% dintre femei considera a fi deloc grav atunci cand interzic partenerului sa se intalneasca cu prietenii in oras, in timp ce din punct de vedere la barbatilor, 9.7% considera a fi deloc grav cand interzic partenerei sa iasa in oras cu prietenele.
Din situatiile prezentate in chestionar, subiectii ar opta pentru: o discutie in cazul in care partenerul/a nu se ocupa de treburile casnice 82.7% partenerul/a nu de ocupa de copii 84% partenerul/a vine beat/a acasa 65% partenerul/a nu aduce bani in casa 73.7% partenerul/a critica, se cearta/reproseaza 78.3% partenerul/a nu face nimic acasa 79% partenerul/a isi inseala partenera/ul 39.3% partenrul/a nu se ocupa de copii 11% partenerul/a nu aduce bani in casa 12% partenerul/a critica, se cearta/reproseaza 12.3% partenerul/a nu face nimic acasa 10.7%
o cearta in cazul in care partenerul/a nu se ocupa de treburile casnice 10.3%
o separare provizorie in cazul in care partenerul/a vine beat/a acasa 14.7%
40
partenerul/a isi inseala partenera/ul 18%
divort in cazul in care partenerul/a isi inseala partenera/ul 33.3% Discutiile intre parteneri, atunci cand apare o posibila problema sunt o modalitate des
utilizata de respondentii la chestionar. Exista cateva cazuri cand s-ar alege varianta unei certe, a unei separari provizorii si un singur caz varianta divortului. Chiar si in cazul ultimelor doua situatii, cele mai multe persoane ar opta prima data pentru o discutie, inainate de luarea unei decizii mai drastice.
Pentru a rezolva situatiile conflictuale din familie, respondentii ar cere ajutor: Rudelor 50% Prietenilor 44% Psihologului 24% Preotului 20.3% Asistentului social 14.3% Comparativ cu procentele de subiecti din zona Maramures, care ar solicita ajutor intr-o situatie conflictuala din familie, persoanelor de mai sus, putem remarca faptul ca in cazul zonei Iasi, mai multi respondenti ar avea incredere in rude, prieteni, preot, psiholog si asistent social (spre exemplu: in Maramures, 35.3% ar apela la prieteni, iar in Iasi 44% ar cere ajutor acestora). Avand posibilitatea sa apeleze la prieteni, doar jumatate dintre subiecti ar opta pentru aceasta varianta, 56% nu ar apela la ei (doar 44% dintre subiecti alegand aceasta varianta).
S-a intamplat ca cineva din familia subiectilor chestionati sa : (in x% din cazuri) - ii jigneasca si umileasca 36.3% - desconsidere 28.9% - ameninte cu divortul 7.4% - ameninte cu bataia 15.1% - le aduca alte forme de amenintari 11% - ii loveasca 8% - nu le dea voie sa vorbeasca cu prietenii sau sa iasa din casa 7%
41
- sa ii spioneze si sa ii verifice 8.7% - sa ii acuze de adulter fara nici un motiv 6% In cazul situatiilor prezentate, cei mai multi subiecti din Iasi, au fost in situatia in care au fost jigniti sau umiliti, desconsiderati sau amenintati cu bataia. Peste 90% dintre respondenti nu au fost in situatii in care sa fie loviti, spionati, amenintati cu divortul, acuzati de adulter, acuzati cu divortul. Din totalul subietilor din aceasta zona, 36.3% au declarat ca au fost jigniti sau umiliti, restul de 63.7% nu au trecut prin asemenea situstii. In fiecare din cazurile prezentate in chestionar la intrebarea XVI, subiectii au acordat nivelul de gravitate potrivit parerilor lor, astfel ca, in procentele prezentate mai jos, subiectii considera ca este grav sa: fii injurat/a 23% fii lovit/a 17% fii batut/a 37.7% fii desconsiderat/a 4.7% fii pus/a sub interdictie 8.3% fii amenintat cu omorul 31.3% ai lucrurile confiscate sau distruse 3.7% fii acuzat de infidelitate 3.0% fii acuzat de lene si neglijarea nevoilor familiei 3.3%
Subiectii, in procentele prezentate mai jos, considera ca nu este atat de grav sa: fii injurat/a 77.0% fii lovit/a 83.0% fii batut/a 62.3% fii desconsiderat/a 95.3% fii pus/a sub interdictie 91.7% fii amenintat cu omorul 68.7% ai lucrurile confiscate sau distruse 96.3% fii acuzat de infidelitate 97% fii acuzat de lene si neglijarea nevoilor familiei 96.7% Din cele doua situatii prezentate mai sus, reiese faptul ca 37.7% dintre respondenti cred ca este grav sa fii batut/a in timp ce 62.3% cred ca nu este atat de grav. Cei mai multi, 97% 42
dintre respondenti considera a nu fi atat de grav cand sunt acuzati de infidelitate, 96.7% cand sunt acuzati de lene si neglijarea nevoilor familiei, 96.3% cand au lucrurile confiscate sau distruse.
Subiectii, in procentele de mai jos, declara ca apar conflicte in familie atunci cand: sunt obositi 20% au probleme financiare 47.8% copiii le fac probleme 11.7% pierd bunuri sau valori 7.3% rudele/prietenii se amesteca in familiile lor 22.7% sunt bolnavi 11.3% sunt stresati 27% au suferit pierderea cuiva drag din familie 12% Cel mai adesea apar conflicte atunci cand sunt probleme financiare in familie, cand subiectii sunt stresati sau rudele/prietenii se amesteca in familiile lor. In putine cazuri apar conflicte cand pierd bunuri sau valori, copiii le fac probleme sau sunt bolnavi.
Figura 24. Relatia cu actualul partener (Iasi) Cum va intelegeti cu actualul/a partener/a?
Nr nu am partener/a foarte bine bine satisfacator rau 5,00% 0 10 20 30 40
6,00% 10,67% 27,00% 33,00% 18,33%
Relatia cu actualul partener/a este in general buna si foarte buna, satisfacator se inteleg cu partenerul/a doar 18.33% dintre subiecti, in timp ce 5% sustin ca se inteleg rau; 10.67% declara ca nu au partener/a. 43
TIMIS Figura 25. Normalitatea conflictelor in familiile din Timis

50 40 30 20 10 0 Da Nu NS/NR
48,00%
49,00% 3,00%
Spre deosebire de celelalte doua zone studiate mai sus, in cazul subiectilor din zona Timis, mai putin de jumatate, 48% dintre respondenti, considera ca este normal sa existe conflicte in familie iar 49% sustin contrariul.
Figura 26. Existenta conflictelor in familiile din Timis

80 60 40 20 0 Da Nu
72,67% 26,33% 1,00%

NS/NR
La fel ca si in cazul celorlalte doua zone, exista 72.67% respondenti care declara ca au avut conflicte in familie, cu sotul sau alti membri.
44
Figura 27. Frecventa conflictelor in familiile din Timis

Cat de frecvente sunt conflictele in familia dvs.?(intre soti, parinticopii)
40 30 20 10 0 zilnic saptamanal de 3 ori pe luna lunar Ns/Nr
38,00% 2,33% 9,67%
33,00% 17,00%
Frecventa conflictelor in familiile subiectilor apar pentru cei mai multi dintre respondenti de 3 ori pe luna (38%) sau lunar (33%). Sub 10% dintre participantii la studiu cu domiciliul in Timis, sustin ca aceste conflicte apar saptamanal, iar 2.33% zilnic.
Nivelul de gravitate acordat situatiilor prezentate in chestionar la intrebarile IV-XI, arata pozitia respondentilor fata de acestea. In continuare vom prezenta parerile barbatilor si cele ale femeilor fata de cazurile mentionate. Tabel 16. Cat de grav este cand un barbat: F grav (%) 14.7 52.3 59.0 14.7 13.0 35.7 26.7 60.3 Grav (%) 40.7 34.3 30.7 45.0 50.7 50.0 52.0 28.0 Nu prea grav (%) 31.0 9.0 6.3 28.0 29.7 11.0 16.7 9.3 Deloc grav (%) 9.7 2.3 2.0 9.3 5.7 2.0 1.7 1.0
Dintre situatiile prezentate, care apar si in tabelul de mai sus, sunt considerate foarte grave, de catre peste 50% dintre respondenti, situatiile cand: un barbat este lovit de partenera lui, este fortat sa aiba relatii sexuale cu aceasta sau isi bate copilul/copiii. Deloc grav este pentru 9.3% dintre subiecti atunci cand un barbat ii interzice partenerei sa se intalneasca cu prietenele in oras.
45
Tabel 17. Cat de grav este atunci cand o femeie: F grav Se cearta cu partenerul ei Este lovita de partenerul ei Este fortata sa aiba relatii sexuale cu partenerul ei Ii interzice partenerului sa se intalneasca cu prietenii in oras Refuza sa faca treburile casnice Cheltuieste frecvent peste limitele bugetului familiei Desconsidera, critica valorile si ideile partenerului Isi bate copilul/copiii 12.3 60.3 68.7 15.7 20.7 35.7 27.7 59.3 Grav 40.3 31.3 25.3 45.3 52.3 50.0 51.7 28.0 Nu prea grav 35.0 5.3 3.3 27.3 23.3 11.0 15.3 9.7 Deloc grav 10.7 1.3 1.3 8.3 2.7 2.0 2.3 2.0
In ceea ce priveste femeile, la fel ca si in cazurile anterioare, cele mai multe considera a fi foarte grav atunci cand o femeie este lovita de partenerul ei, este fortata sa aiba relatii sexuale sau isi bate copilul/copiii. In cazul celorlalte situatii, cele mai multe respondente, ar considera ca este grav atunci se intampla cele mentionate in cazul fiecarei situatii. Comparativ cu raspunsurile barbatilor din Timis (9.3%), 8.3% dintre femei cred ca nu este deloc grav sa interzica partenerilor sa se intalneasca cu prietenii in oras (procentul pentru raspunsurile femeilor este mai mic decat in cazul zonelor Maramures si Iasi).
In situatiile prezentate in chestionar, subiectii ar opta pentru: o discutie in cazul in care partenerul/a nu se ocupa de treburile casnice 85.7% partenerul/a nu se ocupa de copii 86.7% partenerul/a vine beat/a acasa 61.3 partenerul/a nu aduce bani in casa 79.3% partenerul/a critica, reproseaza 74.7% partenerul/a nu face nimic in casa 77% partenerul/a isi inseala partenera/ul 30.3 partenerul/a nu aduce bani in casa 10.3% partenerul/a critica, reproseaza 14.7% partenerul/a nu face nimic in casa 15.3%
o cearta in cazul in care partenerul/a vine beat/a acasa 15.3%
o separare provizorie - partenerul/a isi inseala partenera/ul 20.7%
46
divort partenerul/a isi inseala partenera/ul 32.3%
Discutiile sunt considerate de cei mai multi subiecti a fi cele mai potrivite pentru rezolvarea conflictelor. In cazul situatiei in care parterul/a isi inseala perechea in mod repetat, 32.3% dintre subiecti ar opta pentru divort, iar 20.7% pentru separare provizorie. Pentru a rezolva situatiile conflictuale din familie, respondentii ar cere ajutor: Rudelor 51.2% Prietenilor 38.8% Preotului 12.3% Psihologului 22.7%
Un procent destul de mic de subiecti ar apela la un preot pentru a cere ajutor in cazul situatiilor conflictuale din familie, astfel ca, doar 12.3% ar apela la preot in timp ce 87.7% nu ar alege aceasta varianta. Peste 50% ar cere ajutorul rudelor si 38.8% ajutorul prietenilor.
S-a intamplat ca cineva din familia subiectilor chestionati sa : - ii jigneasca si umileasca 22% - desconsidere 17.3% - ameninte cu divortul 4.3% - ameninte cu bataia 6% - le aduca alte forme de amenintari 8% - ii loveasca 7% - nu le dea voie sa vorbeasca cu prietenii sau sa iasa din casa 6.3% - sa ii spioneze si sa ii verifice 11% - sa ii acuze de adulter fara nici un motiv 8.7% Dintre situatiile prezentate mai sus, in 2 cazuri, procentele de subiecti care au raspuns afirmativ, sunt mai mari: 22% care sustin ca li s-a intamplat ca cineva din familiile lor sa ii jigeasca sau umileasca si 17.3% care declara ca au fost desconsiderati. Subiectii, in procentele prezentate mai jos, considera ca este grav sa: fii injurat/a 12.3 %
47
fii lovit/a 9% fii batut/a 29.7% fii desconsiderat/a 5% fii pus/a sub interdictie 2.7% fii amenintat cu omorul 28.3% ai lucrurile confiscate sau distruse 2% fii acuzat de infidelitate 4.3% fii acuzat de lene si neglijarea nevoilor familiei 1.3%
Subiectii, in procentele prezentate mai jos, considera ca nu este atat de grav sa: fii injurat/a 87.8% fii lovit/a 91% fii batut/a 70.3% fii desconsiderat/a 95% fii pus/a sub interdictie 97.3% fii amenintat/a cu omorul 71.7% ai lucrurile confiscate sau distruse 98% fii acuzat de infidelitate 95.7% fii acuzat de lene si neglijarea nevoilor familiei 98.7%
Nivelul de gravitate acordat situatiilor prezentate, este mai ridicat in cazul a 3 situatii: a fi injurat/a, batut/a sau amenintat/a cu omorul. In cazul celorlalte situatii date raspunsurile arata ca subiectii le considera a fi nu atat de grave.
Subiectii, in procentele de mai jos, declara ca apar conflicte in familie atunci cand: sunt obositi 26.3% au probleme financiare 47.3% copiii le fac probleme 17.7% pierd bunuri sau valori 11% rudele/prietenii se amesteca in familiile lor 19.7% sunt bolnavi 5% sunt stresati 23% au suferit pierderea cuiva drag din familie 10.7% 48
Conflictele in familie apar in momentele in care cuplul are probleme financiare, partemerii sunt obositi sau stresati. Cele mai reduse cazuri de aparitie a conflictului sunt atunci cand membrii familiei sunt bolnavi. Figura 28. Relatia cu actualul partener (Timis) Cum va intelegeti cu actualul/a partener/a?
3,68% 27,09% 39,80% 15,72% 1,34% 1,00%

10 20 30 40
Relatiile cu actuali parteneri a subiectilor din zona Timis, sunt considerate de catre acestia a fi bune si foarte bune de aproape 50% dintre respondenti. Sub 3% dintre acestia le decalara rele sau foarte rele, iar doar 3.68% sustin ca nu au partener/a. Un procent de 15.72 mentioneaza ca relatia cu partenerul/a este satisfacatoare.
BUCURESTI Figura 29. Normalitatea conflictelor in familiile din Bucuresti

60 50 40 30 20 10 0 Da Nu NS/NR
51,12%
44,42% 4,46%
49
Parerea subiectilor din Bucuresti vis-a-vis de aceasta situatie, arata ca, 51.12% dintre ei, considera conflictele a fi normale intr-o familie, in timp ce 44.42% considera ca nu sunt.
Figura 30. Existenta conflictelor in familiile din Bucuresti

Vi s-a intamplat ca in familie sa aveti conflicte cu sotul sau alti membri? 80 60 40 20 0 Da
79,46% 17,86%
Nu
2,68%
NS/NR
In ceea ce priveste existenta conflictelor in familiile din Bucuresti, aproape 80% dintre subiecti au declarat ca s-a intamplat ca in familiile lor sa aiba conflicte cu sotul sau alti membri.
Figura 31. Frecventa conflictelor in familiile din Bucuresti

40 30 20
29,69%
10 0 zilnic saptamanal de 3 ori pe luna
33,26% 22,54%
lunar Ns/Nr
1,79%
12,72%
Doar 1.79% dintre subiecti declara ca au conflicte in familie zilnic, cei mai multi, 33.26% sustin ca au conflicte lunar iar 29.69% de 3 ori pe luna, in timp ce 12.72% au conflicte saptamanal.
Tabel 18. Cat de grav este cand un barbat:
50
F grav (%) 9.6 46 43.8 17.2 11.6 30.8 35.9 57.8
Grav (%) 32.6 34.2 31.5 45.3 34.8 50.4 45.8 30.6
Nu prea grav (%) 45.5 12.3 13.8 17.6 39.1 14.3 12.1 8.5
Deloc grav (%) 10.5 6 7.8 15.6 12.3 3.3 2.9 1.3
Cazurile considerate foarte grav in cazul subiectilor din Bucuresti, sunt identice cu cele identificate si in celelalte zone: atunci cand un barbat isi loveste partenera, o forteaza la relatii sexuale sau isi bate copilul/copiii. Ceea ce este interesant in cazul respondentilor din Bucuresti sunt situatiile cand un barbat se cearta cu partenera lui sau acesta refuza sa faca treburile casnice, aceste situatii considerate de catre majoritatea nu prea grave. In cazul situatiei in care un barbat ii interzice unei femei sa iasa in oras cu prietenele, 15.6% considera acest fapt ca fiind deloc grav.
Tabel 19. Cat de grav este atunci cand o femeie: F grav (%) 9.6 63.8 62.7 19.9 21.7 27 34.8 52.2 Grav (%) 32.6 28.1 29.2 40 40.2 50.9 48.4 34.8 Nu prea grav (%) 45.5 4.9 3.3 19 28.6 17.6 11.2 9.4 Deloc grav (%) 10.5 2.2 2.5 16.5 7.6 3.1 2.5 1.6
Raspunsurile respondentelor din zona Bucuresti, arata ca 45.5% dintre acestea considera a nu fi prea grav cand se cearta cu partenerul. Situatiile vazute ca foarte grave sunt cele identificate si in cazul barbatilor. Atunci cand o femeie ii interzice unui barbat sa iasa in oras cu prietenii, 16.5% dintre acestea considera situatia ca fiind deloc grava. 51
In situatiile prezentate in chestionar, subiectii ar opta pentru: o discutie in cazul in care partenerul/a nu se ocupa de treburile casnice 83% partenerul/a nu se ocupa de copii 79.5% partenerul/a vine beat/a acasa 52.7% partenerul/a nu aduce bani in casa 66.7% partenerul/a critica, reproseaza 66.3% partenerul/a nu face nimic in casa 77.5% partenerul/a isi inseala partenera/ul 26.3% partenerul/a nu aduce bani in casa 11.6% partenerul/a critica, reproseaza 14.3% partenerul/a isi inseala partenera/ul 22.5%
o cearta in cazul in care - partenerul/a vine beat/a acasa 15.8%
o separare provizorie in cazul in care - partenerul/a vine beat/a acasa 13.4% divort in cazul in care - partenerul/a isi inseala partenera/ul 33.3% Cele mai multe cazuri cand subiectii ar opta pentru o discutie, sunt cand partenerul/a nu
se ocupa de treburile casnice sau cand nu face nimic in casa. Divortul ar fi optiunea a 33.3% dintre respondenti in situatia in care partenerul/a si-ar insela in mod constant partenera/ul. Pentru a rezolva situatiile conflictuale din familie, respondentii ar cere ajutor: Rudelor 41.9% Prietenilor 30.1% Preotului 10% Psihologului 24.9% Rolul psihologului in rezolvarea situatiilor conflictuale este mai mare decat in cazul celorlalte zone, aici, aproape 25% dintre subiecti au declarat ca ar apela la acesta pentru rezolvarea situatiilor conflictuale. In schimb, doar 41.9% dintre subiecti ar apela la ajutorul rudelor pentru rezolvarea conflictelor, in timp ce 58.1% ar alege sa nu apeleze la acestea.
S-a intamplat ca cineva din familia subiectilor chestionati sa : (in x% din cazuri) - ii jigneasca si umileasca 22.9% 52
- desconsidere 16.7% - ameninte cu divortul 4.7% - ameninte cu bataia 7.6% - le aduca alte forme de amenintari 9.8% - ii loveasca 6% - nu le dea voie sa vorbeasca cu prietenii sau sa iasa din casa 6.2% - sa ii spioneze si sa ii verifice 13.1% - sa ii acuze de adulter fara nici un motiv 8.2% Situatiile de a fi jignit, desconsiderat sau spionat au procente semnificative in cazul intrebarii daca s-a intamplat ca in familia subiectilor sa aiba loc situatiile mentionate.
Subiectii, in procentele prezentate mai jos, considera ca este grav sa: fii injurat/a 13.8% fii lovit/a 10.7% fii batut/a 40.3% fii desconsiderat/a 13.6% fii pus/a sub interdictie 8.9% fii amenintat cu omorul 25.8% ai lucrurile confiscate sau distruse 4.5% fii acuzat de infidelitate 7.1% fii acuzat de lene si neglijarea nevoilor familiei 5.1%
Subiectii, in procentele prezentate mai jos, considera ca nu este atat de grav sa: fii injurat/a 86.2% fii lovit/a 89.3% fii batut/a 59.7% fii desconsiderat/a 86.4% fii pus/a sub interdictie 91.1% fii amenintat cu omorul 74.2% ai lucrurile confiscate sau distruse 95.5% fii acuzat de infidelitate 92.9% fii acuzat de lene si neglijarea nevoilor familiei 94.9% 53
Cei mai multi subiecti considera a nu fi foarte grav cand au lucrurile confiscate sau distruse, cand sunt acuzati/e de lene sau neglijarea nevoilor familiei si cand sunt acuzati/e de infidelitate. Situatiile considerate de mai multi grave in procente relativ mari sunt: a fi batut/a, amenintat/a cu omorul sau injurat/a.
Subiectii, in procentele de mai jos, declara ca apar conflicte in familie atunci cand: sunt obositi 16.7% au probleme financiare 39.2% copiii le fac probleme 12.5% pierd bunuri sau valori 3.8% rudele/prietenii se amesteca in familiile lor 21.2% sunt bolnavi 3.6% sunt stresati 22.3% au suferit pierderea cuiva drag din familie 6.5% Aparitia conflictelor in familie apar in mai multe cazuri atunci cand subiectii au probleme financiare (39.2%), sunt stresati (22.3%) sau cand rudele/prietenii se amesteca in familiile lor (21.2%).
Figura 32. Relatia cu actualul partener (Bucuresti)
54
Cum va intelegeti cu actualul/a partener/a?

2,00% 11,80% 30,96% 39,64% 12,25% 2,90% 0,45%

10 20 30 40
Cei mai multi subiecti se inteleg bine si foarte bine cu partenerii (30.96% foarte bine si 39.64% bine); satisfacator se inteleg 12.25% dintre ei, in timp ce 11.8% nu au parteneri. Doar 3.35% dintre subiecti se inteleg rau si foarte rau cu partenerii.
55
Concluzie Prin acest studiu s-a realizat o prezentare generala a situatiei fenomenului violentei domestice din punct de vedere al persoanelor chestionate, precum si o delimitare a celor mai vehiculate mituri ale violentei domestice care inca functioneaza si sunt credibile. Ceea ce se poate observa in primul rand referitor la perceptia publica asupra miturilor este faptul ca discriminarile este identificate in multe cazuri. Cea mai discriminata categorie sociala sunt cei neinstruiti. In toate zonele, mitul conform caruia Numai neinstruitii isi bat femeile a avut cele mai mari procente in acord. Iar cea de-a doua categorie discriminata sunt saracii. Nedorind sa mergem mai departe cu discriminarea si sa sugeram ca este vorba in cele mai multe cazuri de aceeasi clasa sociala (neinstruitii fiind in general si saraci), vom lua cele doua categorii separat. Pe de alta parte, a fost o surpriza placuta faptul ca miturile privind violenta fizica asupra femeii si dreptul de proprietate al barbatului asupra acesteia nu au inregistrat procente ridicate. Insa, este la fel de adevarat faptul ca acest studiu nu a analizat in mod exhaustiv zonele, existand totusi posibilitatea de a fi intalnite in unele parti. Scopul studiului a fost de a identifica zonele cu riscurile cele mai mari, unde fenomenul violentei este mai des intalnit si unde miturile inca circula. Una dintre intrebuintarile studiului va fi pentru realizarea de campanii de constientizare in zonele identificate spre diminuarea sau poate chiar eliminarea conceptiilor oamenilor despre obligatiile barbatul si cele ale femeii in cadrul familiei. Cauzele continuarii ciclului violentei in familie, sunt tocmai perceptiile eronate, prejudecatile cu care cei doi parteneri intra in mariaj. Atunci cand ambii cred ca este normal ca barbatul sa aduca bani in casa si femeia sa se ocupe de cresterea copiilor, sansele ca rolurile partenerilor sa fie schimbate si sa alterneze sunt relativ mici. Desi exista multe familii in care aceste prejudecati sunt considerate a fi litera de lege, campaniile de constientizare ii pot ajuta pe tineri, pe copiii acestor familii, sa vada, in acest caz, ca in contemporaneitate ambii parteri au aceste roluri. Conceptia fiecarei persoane despre normalitatea existentei conflictelor in familie, este un lucru foarte relativ. In functie de definitia pe care fiecare subiect al acestui studiu o ofera conceptelor: conflict, frecventa a conflictelor, violenta domestica, reies datele mentionate in studiu. Parerile subiectilor sunt diferite, ceea ce este considerat a fi foarte grav de unii, este vazut ca si deloc grav de altii, astfel ca, este greu de stabilit ce este bine si ce este rau sa se intample intr-o familie, ce este normal si ce nu. Insusi conceptul de normalitate fiind foarte 56
relativ (normalitatea fiind sistemul de valori si norme creeate de indivizii dintr-o societate). In lipsa acestor delimitari a ceea ce e rau si ceea ce este bine, nu este corect sa fie facute catalogari sau sa fie obligati sa isi schimbe conceptiile despre viata de familie. Rezultatele studiului sunt greu de concluzionat, sunt multe detalii care doar impreuna formeaza o imagine de ansamblu la nivel intregal si la nivel de zona de studiu. Putem mentiona ca cele mai multe mituri inca active au fost identificate in zona Maramuresului, iar ca si mediu de rezidenta, la locuitorii din mediul rural (la nivel de esantion). Din punct de vedere al nivelului de instruire, cei mai multi sunt absolventi de studii superioare (putem sa luam aceasta informatie ca si corecta, desi este adevarat si faptul ca din totalul respondentilor la chestionar, apoape 38% sunt absolventi de studii superioare). Din punct de vedere al genului subiectilor, se observa o complementaritate: barbatii accepta intr-o mai mare masura miturile conform carora femeile trebuie sa se ocupe de cresterea si educarea copiilor, iar femeile sustin ca barbatii sunt cei care trebuie sa aduca bani in casa. Referitor la modul in care violenta domestica poate afecta prestatia la locul de munca, aici din cauza ratei mici de raspunsuri, putem sa spunem doar ca femeile sunt in general afectate de acest fenomen, dar ca, consecintele nu se rasfang intr-un mod semnificativ asupra prestatiei muncii lor. Campaniile de constientare, in special la nivel urban, ar fi potrivite pentru a diminua rata prejudecatilor si pentru a incuraja barbatii sa participe activ la cresterea si educarea copiilor, iar femeile sa renunte la dependenta financiara fata de barbat. O alta conceptie intalnita in toate zonele este cea conform careia este o rusine sa divortezi. O campanie in aceasta privinta este importanta, desi la fel de important ar fi si prezentarea posibilitatilor de salvare a mariajului, cum ar fi: mersul la consilierea psihologica, in cazul in care exista sansele salvarii casniciei (actiune care este slab dezvoltata in tara noastra). Constientizarea faptului ca scoala nu are rolul de a se ocupa de cresterea si educarea copiilor, ci acest rol revine parintilor este de asemenea o concluzie importanta a studiului.
57
Bibliografie Doron, R. Si Parot F. (2006), Dictionar de psihologie, ed. Humanitas, Bucuresti (trad. N. Cernauteanu & all.) Ferreol G., Cauche P, Duprez J., Gadrey N., Simon M., (1995), Dictionar de sociologie, ed. Polirom, Iasi (trad. L. Decei si R. Garmacea) Popescu-Neveanu P., (1978), Dictionar de psihologie, Ed. Albatros, Bucuresti Sillany N., (1995), Dictionar de psihologie, ed. Univers Enciclopedic, Bucuresti http://www.politiaromana.ro/violenta_in_familie.htm www.dictsociologie.net dictionar online de sociologie
58

Violenta Domestica in Romania

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Violenta Domestica in Romania

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CERCETARE SOCIOLOGICA VIOLENTA DOMESTICA IN ROMANIA

Figura 1. Intervalele de varsta ale subiectilor Varsta

Figura 2. Genul subiectilor

Figura 4. Nivelul de instruire al subiectilor

36,76% 22,22% 0,50% 3,09%

0 fara studii studii superioare

Figura 5. Mediul de rezidenta al subiectilor Mediul de rezidenta

Figura 7. Conflicte cu sotul sau alti membri

75,63% 22,29% 2,09%

Figura 8. Frecventa conflictelor

3,26% 10,60% 18,03% 8,68% 1,59% 0,83% 1,84% 36,98% 18,20%

3,76% 20,12% 23,12% 10,52% 5,26% 1,09%

certurile repetate 3,26% bataia relatiile sexuale silite

2.4 2.0 2.8 3.1 2.2 2.2 37.2 2.1

82.6 82.5 57.2 70.8 71.9 76.4 50.6 31.3

8.8 9.3 15.4 12.3 13.3 12.3 3.8 6.6

0.5 0.5 1.3 0.8 0.5 0.5 0.3 2.2

2.2 1.8 13.2 7.1 6.8 4.0 0.7 21.3

1.3 2.1 7.0 3.5 2.8 1.9 0.3 32.1

2.1 1.7 3.1 2.3 2.6 2.7 7.1 4.4

6.3 11.2 7.8

93.7 88.8 92.2

Figura 12. Prioritizarea situatiilor in functie de gravitatea lor

Care din urm toarele situaii este m ai grav ?

Cum va intelegeti cu actualul/a partener/a?

45.2 55.6 69.3

54.8 44.4 30.7 18

Studii superioare (%) 20 35.3 36.5 19

Maramures Iasi Timisoara Bucuresti

63.3 % 54.3 % 57.9 % 55.6 %

36.7 % 45.7 % 42.1 % 44.4 %

68,50% 17,79% 3,59% 6,43% 2,34% 1,34%

NU F (%) 15.54 24.06 10.61 17.13 21.47

Figura 15. Cunoasterea organizatiilor de spijin a victimelor violentei domestice

Dvs. ati apelat vreodata la o astfel de organizatie?

In ceea ce priveste apelarea la acest tip de organizatie, doar 2% au declarat ca au apelat.

Analiza datelor in functie de zona (Maramures, Iasi, Timis, Bucuresti) 31

MARAMURES Figura 17. Normalitatea conflictelor in familiile din Maramures

76,00% 23,33% 0,67%

Figura 19. Frecventa conflictelor in familiile din Maramures

saptamanal de 3 ori pe luna

22,67% 28,67% 34,00% 11,33%

IASI Figura 21. Normalitatea conflictelor in familiile din Iasi

Figura 22. Existenta conflictelor in familiile din Iasi

72,67% 24,33% 3,00%

Figura 23. Frecventa conflictelor in familiile din Iasi

39,00% 27,67% 1,33%

o cearta in cazul in care partenerul/a nu se ocupa de treburile casnice 10.3%

o separare provizorie in cazul in care partenerul/a vine beat/a acasa 14.7%

partenerul/a isi inseala partenera/ul 18%

6,00% 10,67% 27,00% 33,00% 18,33%

TIMIS Figura 25. Normalitatea conflictelor in familiile din Timis

Figura 26. Existenta conflictelor in familiile din Timis

72,67% 26,33% 1,00%

Figura 27. Frecventa conflictelor in familiile din Timis

38,00% 2,33% 9,67%

o cearta in cazul in care partenerul/a vine beat/a acasa 15.3%

o separare provizorie - partenerul/a isi inseala partenera/ul 20.7%

divort partenerul/a isi inseala partenera/ul 32.3%

3,68% 27,09% 39,80% 15,72% 1,34% 1,00%

BUCURESTI Figura 29. Normalitatea conflictelor in familiile din Bucuresti

Figura 30. Existenta conflictelor in familiile din Bucuresti

Figura 31. Frecventa conflictelor in familiile din Bucuresti