Jurnalismul Pentru Omul de Rand

JURNALISMUL PENTRU OMUL DE R~ND
Sus\inerea financiar= pentru apari\ia acestei c=r\i a fost oferit= de Alumni Local Initiative Grants Program, care este finan\at de Biroul pentru Educa\ie [i Afaceri Culturale al Departamentului de Stat al Statelor Unite (ECA), autorizat de Legea Fulbright-Hays din 1961 cu amendamentele corespunz=toare, [i administrat de Consiliile Americane pentru Educa\ia Interna\ional=: ACTR/ ACCELS. Opiniile exprimate ]n acest volum nu reflect= neap=rat punctul de vedere al ECA sau cel al Consiliilor Americane.
Ideea [i realizarea proiectului: Natalia Angheli Coordonator: Iulian Robu Autori: Natalia Angheli, Peter Eichstaedt, Arnold Isaacs, Iulian Robu, Tyrone Shaw, Karin Steinbrueck Traducerea textelor din englez= ]n rom`n=: Iulian Robu Redactare: Ludmila Costin Fotografii: Karin Steinbrueck, Iulian Robu Design: Tudor Fabian Grafic=: Iurie Dr=gan Tehnoredactare: Tudor Fabian
Prima pagin= a copertei, respectiv doi musulmani a[teapt= ora rug=ciunii la u[a Moscheii Pictate din Tetovo, Macedonia. Iunie 2000. (Foto: Iulian Robu) A patra pagin= a copertei, respectiv Moscheea Pictat= din Tetovo, Macedonia, nu este numai un loc de rug=ciune, ci [i un loc unde musulmanii ora[ului ][i pot petrece timpul ]n lini[te. Acesta a ales calmul Moscheii ca s= citeasc=. Iunie 2000. (Foto: Iulian Robu)
Introducere
Scrie pentru cei care citesc ziarele [i privesc [tirile la televizor, f=-\i lucrul astfel ]nc`t s= aib= o semnifica\ie pentru via\a cotidian= a oamenilor, spune o maxim= jurnalistic= bine cunoscut=. Foarte des ]ns=, jurnali[tii ignor= acest principiu fundamental [i scriu despre subiecte ce nu au leg=tur= direct= cu preocup=rile [i aspira\iile oamenilor de r`nd. Interesele celor ce formeaz= masa consumatorilor de [tiri (aleg=torii [i contribuabilii), [i care suport= greul tuturor reformelor reu[ite [i nereu[ite, sunt de multe ori umbrite de luptele [i intrigile din v`rfurile puterii. Aceast= situa\ie poate fi, cu siguran\=, urm=rit= ]n Republica Moldova, unde spusele [i evolu=rile politicienilor domin= paginile ziarelor [i timpii de anten= cei mai solicita\i. Obsesia cu cei puternici este probabil un lucru firesc pentru o societate ]n tranzi\ie. Or, dac= Moldova dore[te s= devin= o \ar= democratic= [i stabil=, ea trebuie s= se bizuie pe cet=\enii s=i, ascult`ndu-le cu mai mare aten\ie p=rerile [i obiectivele. }n consecin\=, presa va trebui s= reflecte un spectru c`t mai larg de probleme importante [i cu semnifica\ie pentru cet=\eanul de r`nd. Aceast= carte prezint= conceptul jurnalismului pentru oameni genul de consemnare, scriitur= [i fotografie care tinde s= pun= la dispozi\ie un tablou reprezentativ al societ=\ii, oferindule cet=\enilor suficient= informa\ie pentru ca ei s=-[i poat= forma independent opiniile [i s= poat= lua atitudini asupra unui [ir de probleme. Cartea ]ncearc= s= nu pun= accentul pe conflict [i senza\ional ]n [tiri, ci s= propun= o alternativ= metodei jurnalistice care este cunoscut=, de obicei, drept jurnalism de sus ]n jos. Acest volum include experien\e ale unor jurnali[ti, at`t occidentali c`t [i moldoveni, [i prezint= analize profunde ale unei
Jurnalismul pentru omul de r`nd
serii de probleme fundamentale, combinate cu sfaturi practice pentru reporteri [i fotografi. Jurnalismul pentru oameni, cunoscut [i ca jurnalism civic, prinde a se contura ]n ultimul deceniu al secolului XX. Unul dintre coautorii c=r\ii analizeaz= apari\ia jurnalismului civic ]n Statele Unite, misiunea pe care o are [i principiile de care se c=l=uze[te acest gen. Jurnalismul, care ]ncearc= cu adev=rat s= capete semnifica\ie pentru cititorii s=i, este un gen mult mai analitic [i mai contextual dec`t soiul de scriitur= ce se axeaz= preponderent pe conflicte, senza\ii [i personalit=\i proeminente. Unul din capitolele acestei c=r\i abordeaz= problema contextului potrivit ]n care trebuie plasate [tirile o c=l=uz= ce ghideaz= cititorii prin marea de evenimente [i le permite s=-[i ]nchipuie un tablou clar [i cuprinz=tor privind procesele ce au loc ]n lume. Acest volum ]ncearc=, de asemenea, s= ofere jurnali[tilor c`teva recomand=ri, care le-ar permite s= scrie dintr-un unghi uman, adic= s= reflecte evenimentele ]ntr-un mod interesant, semnificativ [i clar pentru cititorul de r`nd. Pentru a realiza articole vii [i cu impact este nevoie de mult efort, de cultur= general=, minte ager= [i respect pentru alte opinii, curiozitate [i dorin\= de a c=uta subiecte noi, aptitudini de documentare [i intervievare, capacitate str=lucit= de a descrie evenimentele [i respectarea eticii profesionale. Toate aceste aspecte sunt abordate ]n volumul de fa\=. Un bun instrument, care este ]ns= neglijat adeseori de jurnali[tii din Republica Moldova, este fotografia. Un fotoreporter bun folose[te imaginile ca [i reporterul cuvintele pentru a consemna nout=\ile. Un capitol aparte din aceast= carte examineaz= rolul fotografiei ]n pres=, no\iunea de legend= la fotografie [i modalit=\ile de abordare a reportajelor fotografice. }n anexe ve\i g=si mostre de articole care sunt supuse analizei pentru a ilustra no\iunile principale descrise ]n carte, precum [i un glosar al termenilor mai des ]nt`lni\i. Sper ca aceast= carte s= devin= o surs= util= pentru studen\i [i pentru to\i cei interesa\i de jurnalismul pentru oameni.
4
A[ vrea s=-mi exprim recuno[tin\a fa\= de Arnold Isaacs, Peter Eichstaedt, Iulian Robu, Tyrone Shaw [i Karin Steinbrueck, care ne-au pus la dispozi\ie cu amabilitate texte [i fotografii pentru acest volum. Mul\umiri speciale lui Iulian, care m-a ajutat s= definitivez acest proiect!!! Sus\inerea financiar= a fost oferit= de Alumni Local Initiative Grants Program, finan\at de Biroul pentru Educa\ie [i Afaceri Culturale al Departamentului de Stat al Statelor Unite (ECA), autorizat de Legea Fulbright-Hays din 1961 cu amendamentele corespunz=toare [i administrat de Consiliile Americane pentru Educa\ie Interna\ional=: ACTR/ACCELS. Opiniile exprimate ]n acest volum nu reflect= neap=rat punctul de vedere al ECA sau cel al Consiliilor Americane.
Dr. NATALIA ANGHELI, Consultant superior la Centrul Independent de Jurnalism din Moldova
Capitolul 1
Tyrone Shaw
JURNALISMUL CIVIC
Ce este Jurnalismul Civic? }n sens mai larg, jurnalismul civic nu este altceva dec`t un gen care crede ]n obliga\ia sa de a cultiva via\a civic=. Fie c= se nume[te jurnalism public, jurnalism civic sau jurnalism de comunitate, esen\a r=m`ne aceea[i. Una dintre personalit=\ile-cheie care sus\ine jurnalismul civic ]n America este Jay Rosen, al c=rui Project on Public Life and the Press (Proiectul pentru Via\a Public= [i Pres=) este elaborat la
6
Universitatea din New York. Rosen se inspir= din lucr=rile filozofilor sociali Michael Sandel [i John Dewey care sus\in c=, ]n ultim= instan\=, presa liber= [i chiar democra\ia ]ns=[i trebuie s= depind= una de alta, dac= vor s= supravie\uiasc=. Dup= cum ne spune Rosen, Esen\a jurnalismului public (civic) este utilizarea puterii pe care o are presa pentru atragerea cet=\enilor ]n via\a public=, [tiindu-se c= oamenii pasivi, placizi sau cei cinici nu sunt ]n stare s= foloseasc= ceea ce le ofer= jurnalismul. Criticii presei americane, James Fallows [i Neil Postman, sus\in c= practica tradi\ional= a presei, f=r= ]ndoial=, submineaz= democra\ia deoarece promoveaz= o cultur= de cinism [i apatie. }n cartea sa, Breaking the News: How the Media Undermine American Democracy ({tirile de senza\ie: cum presa, ]n America, submineaz= democra\ia ), Fallows sus\ine c= cinismul din mass-media a erodat ]ncrederea popula\iei ]n valoarea serviciului public [i a ]ntregii no\iuni de democra\ie reprezentativ=. Referindu-se la obsesia presei pentru scandaluri [i conflicte, accentul pe care ]l pune ea pe strategiile politice, l=s`nd ]n umbr= analiza profund= a problemelor de scar= na\ional= (cum ar fi ocrotirea s=n=t=\ii [i protec\ia social=), grani\a tot mai [tears= dintre informa\ie [i distrac\ie, precum [i reducerea campaniilor politice la citate sonore de 10 secunde, Fallows afirm= c= presa a degradat [i a trivializat nu numai discursul public, ci chiar procesul democratic. Aceste practici, observ= Fallows, prezint= via\a public= ca o activitate ipocrit= [i josnic=, [i nu ca o chemare nobil= de a servi interesele publicului, un izvor comun din care democra\ia ][i soarbe puterea. Mul\i dintre sus\in=tori ][i pun cele mai mari speran\e ]n jurnalismul public ]n vederea reabilit=rii presei ]n urma efectelor corosive ale presei cinice. }n loc s= prezinte via\a politic= ca o curs= de cai sau o partid= de box, ]n loc s= fie preocupat= de toate aspectele vie\ii private a politicienilor, o pres= responsabil= trebuie s= prezinte problemele astfel ]nc`t cet=\enii s= ]n\eleag= obiectivele propuse [i s= poat= ac\iona ]n mod corespunz=tor. }n primul r`nd, acest gen al jurnalismului ]ncearc= s= readuc= cet=\enii la via\a civic=.
Jurnalismul civic ]n ac\iune

Apari\ia jurnalismului civic ]n Statele Unite a fost pe c`t de aprobat=, pe at`t de supus= oprobriului public. Cea mai mare parte dintre calomniatori sunt chiar jurnali[ti, dar trebuie subliniat faptul c= no\iunea de jurnalism civic a fost bine acceptat= at`t de politicieni c`t [i de cititori. Mi[carea jurnalismului civic a fost lansat= ]n ultimul deceniu al secolului XX. }n anul 1990, ziarul The Wichita Eagle a f=cut un sondaj printre locuitorii statului Kansas pentru a determina problemele, care interesau cel mai mult ]n vederea apropiatelor alegeri, [i ]n ultimele dou= luni ale campaniei electorale The Wichita Eagle s-a concentrat anume asupra acelor probleme. Acest proiect, care se numea Votul t=u conteaz= [i a fost lansat de redactorul Davis Merritt, a avut drept rezultat o reflectare cu totul nou= a unei campanii electorale. }n locul obi[nuitei scheme care se bazeaz= pe conflictul dintre candida\i, The Eagle s-a axat pe pozi\iile candida\ilor privind problemele identificate ]n sondaj. Doi ani mai t`rziu, The Eagle a continuat acest experiment ]n domeniul jurnalismului civic cu Proiectul pentru cet=\eni, ]n cadrul c=ruia ziarul a studiat din nou rezultatele unui sondaj al cititorilor [i s-a axat pe probleme concrete printre care guvernarea, securitatea public=, ]nv=\=m`ntul [i stresul asupra familiei. (Patterson, Wilkins, 1998) }ntr-un alt exemplu, Jack Swift, redactor al ziarului LedgerEnquirer din Columbus, statul Georgia, a lansat proiectul Uni\i [i dup= 2000. Publica\ia a convocat o adunare a ora[ului la care s-au adunat reprezentan\i ai diferitelor grupuri civice, lideri ai comunit=\ii [i simpli ceta\eni care erau interesa\i s= discute problemele urbei a[a ca destr=marea industriei textile, tradi\ional= pentru acea regiune, rela\iile tensionate dintre diferite rase, problemele mediului [i ale ]nv=\=m`ntului. Inten\ia publica\iei nu a fost de a impune o agend= concret= ci mai degrab= de a facilita crearea unor strategii [i solu\ii neconven\ionale pentru rezolvarea problemelor reale ale regiunii date. Scopul publica\iei Ledger-Enquirer, a observat Jay Rosen, a fost s= reinterpreteze pozi\ia jurnalistului ]n politic=. }n loc s=
8
r=m`n= ]n afara comunit=\ii politice, reflect`ndu-i patologiile, jurnali[tii s-au ]ncadrat ]n ea (Fallows 1996). Un exemplu mai elocvent a fost proiectul de la The Charlotte Observer care a ]nceput ]n 1991, ]nainte de alegerile preziden\iale. }ntr-un sondaj al publica\iei, The Observer [i-a ]ntrebat cititorii care sunt problemele cele mai importante pentru ei, dup= care, ]n timpul alegerilor din 1992, s-a concentrat asupra acestor probleme. Publica\ia [i-a construit modul de reflectare a candida\ilor ]n func\ie de rezultatele sondajului. }n loc s= le permit= candida\ilor s=-[i impun= agendele care nu serveau dec`t propriilor interese, jurnali[tii i-au for\at s= ias= din cadrul scenariilor preg=tite din timp [i s= r=spund= la ]ntreb=rile semnalate de cititori. Schimbarea de c=tre The Observer a modului conven\ional de reflectare a alegerilor a trezit controverse. Mul\i redactori [i jurnali[ti au aplaudat acestei ]ncerc=ri de redefinire a nout=\ii, ]ns= al\ii nu au fost at`t de ]nc`nta\i. Criticii sus\ineau c= The Observer ][i abandonase responsabilitatea de a r=m`ne obiectiv [i neimplicat ]n evenimentele reflectate. Sus\in=torii ]ns= au perceput eforturile publica\iei ca o ini\iativ= pozitiv= ca o facilitare a unui mod mai democratic de stabilire a agendei politice. Gra\ie modalit=\ii ]n care The Observer a reflectat campania din 1992, la alegerile din acel an a participat cel mai mare num=r de aleg=tori din toate timpurile. Unii jurnali[ti celebri au sus\inut mi[carea chiar de la bun ]nceput. }n 1991, David Broder de la Washington Post, un reporter politic foarte respectat, a fost de acord cu ideea c= reflectarea tradi\ional= a vie\ii politice devenise un joc cinic al ini\ia\ilor, care nu avea nici un scop util, [i c= majoritatea reporterilor politici pierduse leg=tura dintre munca lor [i rezultatele alegerilor ce le reflectau. Broder a spus c= acest lucru ]l deranja extrem de mult. A venit timpul ca noi, cei din presa cea mai liber= din lume, s= devenim activi[ti, a scris el ]n 1990, [i nu de partea unui partid sau politician, ci de partea procesului de autoguvernare. (Fallows, 1996) }n Norfolk, statul Virginia, ziarul Virginia-Pilot a lansat un proiect de jurnalism civic cu scopul de revitalizare a demo-
cra\iei care a adus rezultate uimitoare. Publica\ia [i-a adunat reporterii [i redactorii care se specializau ]n ]nv=\=m`nt, activitatea poli\iei [i guvernarea municipal= [i a format un grup cu o misiune deloc u[oar=: nimic mai pu\in dec`t revitalizarea vie\ii civice prin cultivarea unui dialog continuu ]ntre cititori [i liderii comunit=\ii. Evit`nd modul tradi\ional de reflectare a alegerilor, Virginia-Pilot, de exemplu, a ini\iat o campanie de informare public= privind procesul de guvernare, trat`nd candida\ii mai degrab= ca pe aspiran\i la un post de munc= dec`t ca politicieni. Ziarul nu a reflectat obi[nuitele acuz=ri [i contra acuz=ri ale candida\ilor, ci a prezentat clar activit=\ile anterioare ale tuturor candida\ilor, a inclus pe paginile sale informa\ii de contact ale birourilor de campanie ale tuturor candida\ilor, [i a adunat de la cititori ]ntreb=ri concrete pe care mai apoi le-a adresat candida\ilor ]n interviuri. Candida\ii au devenit mai receptivi la necesit=\ile publicului, iar atitudinea acestuia fa\= de alegeri s-a schimbat sim\itor spre bine. (Fallows, 1996) Un exemplu dramatic de jurnalism civic a avut loc ]n statul Louisiana ]n 1991, c`nd publica\ia Times Picayne din New Orleans s-a lansat timp de un an ]ntr-o examinare a rela\iilor rasiale. Aceast= campanie a urmat o alta, la fel de controversat=, ]n care ziarul ]ncercase s= ]mpiedice un fost membru al Ku Klux Klan, David Duke, s= fie ales la postul de guvernator al statului. }n aceast= campanie au fost implica\i mai mul\i redactori care au scris o serie de editoriale de prima pagin=, numit= Alegerea vie\ii noastre, [i au documentat opinia public= ]n cazul lui Duke. Este evident c= Times Picayne a ]nc=lcat grani\ele tradi\ionale ale jurnalismului obiectiv [i echidistant, ]ns= a f=cut acest lucru din convingerea c= victoria lui Duke ar fi fost o catastrof= social= [i politic=. Ziarul a ]ns=rcinat 40 dintre angaja\ii s=i s= reflecte candidatura lui Duke [i s-a axat, f=r= mil=, pe comentariile rasiste [i antisemite ale lui Duke, atac`ndu-l ]n repetate r`nduri prin articole [i editoriale bazate pe fapte concrete. Dar ziarul a publicat [i un articol foarte controversat, Aleg=torii lui Duke, ]n care au fost prezentate echilibrat g`ndurile [i preocup=rile multor sus\in=tori de-ai lui, mul\i dintre care nu corespundeau imaginii stereotipice a rasi[tilor. Duke a pierdut alegerile,
10
]nvinuind de aceasta reflectarea ostil= din pres=. (Patterson, Wilkins, 1998) Aceast= campanie a scos la suprafa\= tensiunile rasiale ce mocneau ]n New Orleans, iar dup= alegeri ziarul a ]nceput o alt= campanie controversat=: de data aceasta ziarul a pus accentul pe rela\iile dintre rase. }n loc s= urmeze calea tradi\ional= [i s= publice articole despre violen\=, droguri, ceea ce spun rasi[tii albi despre afro-americani [i invers, ziarul a folosit 20 de reporteri din personalul s=u pentru a se documenta [i a ]n\elege contextul deplin, istoria [i aspectele politice ale problemelor rasiale din New Orleans. Reporteri de culoare [i albi [i-au luat locul unii altora ]n via\a de toate zilele pe c`t era posibil acest lucru pentru a ]n\elege mai bine realitatea. Rezultatul acestui efort a fost o serie de articole publicate ]n decursul a [ase luni care au stimulat apari\ia a mii de comentarii din partea cititorilor asupra problemelor rasiale. Dup= agresarea lui Rodney King, un b=rbat de culoare, de c=tre ni[te poli\i[ti albi la Los Angeles, BeaconJournal din Akron a publicat o serie de articole asem=n=toare, av`nd [i ele reac\ii pozitive din partea publicului. Beacon-Journal a c`[tigat premiul Pulitzer pentru aceste articole. (Patterson, Wilkins, 1998) }n Chicago, Chicago Sun-Times, ]mpreun= cu un post de radio local [i c`teva funda\ii de caritate, au convocat un grup de cet=\eni pentru a examina ineficien\a absolut= a sistemului de [coli publice. Au fost organizate trei [edin\e la care au participat p=rin\i, profesori [colari, elevi, consiliul [colar [i politicieni, printre care primarul [i guvernatorul statului Illinois. De[i aceste ]ntruniri nu au rezolvat problemele din sistemul [colilor publice, ele au reu[it totu[i s= sesizeze opinia public= asupra acestor probleme. (Fallows, 1996) }n ciuda neajunsurilor, astfel de eforturi ca cele depuse de Wichita Eagle, Charlotte Observer, Ledger-Enquirer [i alte 150 de ziare din Statele Unite au demonstrat c= jurnalismul civic poate avea efecte sim\itoare. Acestea ajut= cititorul s= participe ]n activitatea presei [i s= o consume. De asemenea, aceasta faciliteaz= solu\ionarea public= a problemelor existente ]n loc s= indice doar existen\a lor. Eforturile men\ionate au mai ar=tat
11
c= practicile tradi\ionale de obiectivitate de multe ori d=uneaz= societ=\ii prin faptul c= ]mpiedic= ]n\elegerea [i participarea comunit=\ii la via\a civic=. }ns=, mai presus de toate, aceste proiecte au sugerat necesitatea de a-i da o nou= interpretare no\iunii de [tire. De exemplu, reflectarea vie\ii politice care este un element critic pentru electoratul informat [i activ, trebuie s= se concentreze asupra problemelor majore pentru cet=\eni, [i nu asupra celor importante pentru politicieni, [i nu mai pu\in neglijabil pentru presa ]ns=[i. }n timp ce unii au ]ndoieli privind valoarea jurnalismului public, v=z`ndu-l ca pe o aplicare dubioas= a principiilor utilitare o abdicare a obiectivit=\ii ]n numele unui scop m=re\, dar nedefinit ap=r=torii ideii, a[a ca Davis Merritt care este [i autorul c=r\ii Public Journalism and Public Life (Jurnalismul public [i via\a public=, 1995) nu sunt de acord cu acest argument: Merritt nu vede de ce obiectivitatea [i angajamentul civic trebuie s= fie incompatibile. Nu este vorba de obiectivitate, observ= el. Exist= o diferen\= ]ntre obiectivitate [i deta[are. Jurnali[tii nu-[i pierd capacitatea de evaluare a faptelor atunci c`nd au o pozi\ie personal= fa\= de o problem=. (Patterson, Wilkins, 1998) La baza jurnalismului public se afl= un concept mai larg care define[te no\iunea de [tire. De[i s-a acordat o mare aten\ie ]n America experimentelor zgomotoase din ultimul deceniu, jurnalismul public a existat aici mai bine de un secol. Trebuie doar s= privim dincolo de marile metropole ca s= vedem c= jurnalismul civic a existat permanent sub form= de cotidiene [i s=pt=m`nale de tiraj mic (]n provincii), care se axau mai mult pe evenimentele din localitate dec`t pe politica interna\ional=, na\ional= sau chiar regional=. Mai mult de o mie de asemenea publica\ii exist= [i activeaz= ]n America [i sus\in coeziunea unei comunit=\i. Pe aceast= scen= jurnalismul de sus ]n jos joac= un rol cu mult mai mic; aici accentul se pune mai mult pe via\a cotidian=, pe guverne locale [i [coli, [i pe participarea publicului. Pentru conceptul de jurnalism civic primeaz= responsabilitatea presei de a-i aduce ]n prim-plan pe cei ce nu sunt auzi\i de nimeni, fiind de o importan\= major= ideea de contract social care define[te activitatea comunit=\ii. Iar o parte din acest
12
concept este no\iunea de justi\ie. Jurnalismul de calitate din America a fost realizat la sf`r[itul secolului XIX, fiind bazat pe lu=ri de pozi\ie [i n=sc`ndu-se din dezgustul [i revolta intern=. Joseph Pulitzer, el ]nsu[i fiind un imigrant, [i-a folosit ziarul s=u, New York World, pentru a demasca tratarea oribil= a noilor veni\i ]n America, la sf`r[itul secolului XIX. El a consumat resurse enorme pentru a demasca mizeria [i condi\iile ]ngrozitoare de pe Ellis Island, punctul de intrare ]n \ar= a refugia\ilor europeni. World, de asemenea, s-a lansat ]ntr-o lupt= informa\ional= ]mpotriva unor gigan\i industriali a[a ca Standard Oil [i New York Central Railroad. Lincoln Steffans a demascat corup\ia foarte r=sp`ndit= ]n inima guvernelor municipale din St. Louis, Minneapolis, Pittsburg, Philadelphia, Chicago [i New York. Pre[edintele Theodore Roosevelt a folosit termenul de scotocire ]n gunoi (muckraking) pentru a descrie acest fel de jurnalism, acuz`nd presa de interes excesiv pentru venalitate, crim= [i corup\ie, de[i eforturile jurnali[tilor revolta\i [i plini de pasiune au pavat calea spre ni[te reforme foarte necesare. Conceptul modern de jurnalism public datoreaz= mult lucrului efectuat de Comisia Hutchins care, imediat dup= al Doilea R=zboi Mondial, a ]ncercat s= clarifice rolul unei prese libere ]ntr-o \ar= democratic=. Proprietarul revistelor Time [i Life, Henry Luce, fiind alarmat de tendin\ele presei spre senza\ional, excludere [i conglomerare, l-a angajat pe Robert Hutchins, Cancelarul Universit=\ii din Chicago, s= fac= un studiu asupra viitorului libert=\ii presei ]n America. }n 1942, Hutchins a convocat un consiliu din 13 persoane printre care se aflau savan\i [i filozofi celebri. }n mod inten\ionat, nici un jurnalist nu a fost inclus ]n consiliu. Cinci ani mai t`rziu, Comisia Hutchins a publicat rezultatele cercet=rilor sale ]ntr-un raport intitulat O pres= liber= [i responsabil= care a generat ceea ce mai t`rziu se va numi teoria jurnalismului bazat= pe Responsabilitatea Social=. Comisia a demonstrat conving=tor c= ]n timp ce presa liber= avea drepturi indiscutabile, mai avea [i responsabilit=\i serioase pe care nu [i le onora. Comisia a identificat cinci obliga\iuni ale presei: s= relateze evenimentele zilei ]ntr-un mod veridic,
13
cuprinz=tor [i inteligent, ]ntr-un context care s= le dea semnifica\ie; s= serveasc= drept for pentru schimbul de comentarii [i critici; s= ofere un tablou reprezentativ al grupurilor componente ale societ=\ii; s= clarifice [i s= prezinte scopurile [i valorile societ=\ii; s= ofere cet=\enilor acces nelimitat la informa\ia existent=. La originea primei recomand=ri se afl= ideea referitoare la limitele obiectivit=\ii stricte. Comisia sugereaz= c= exactitatea nu este o valoare suficient=, [i de aceea presa trebuie s= consemneze [i adev=rul despre fapte prin oferirea unui context explicativ. Pentru a atinge acest scop, sugera comisia, trebuie evaluat= credibilitatea surselor care ofer= informa\ii contradictorii. Aceast= recomandare pare s= anticipeze nemul\umirea actual= privind limitele obiectivit=\ii stricte [i a lipsei contextului [i profunzimii ]n prezentarea de c=tre pres= a problemelor publice importante. Recomandarea a doua, s= serveasc= drept for pentru schimbul de comentarii [i critici, cap=t= o importan\= special= ]n zilele noastre c`nd mass-media este supus= unei presiuni tot mai mari din partea marilor corpora\ii o tendin\= care se manifest= [i la scar= interna\ional=. Fiind str`ns legat= de primul punct, aceast= recomandare face [i ea parte din mi[carea contemporan=, mai ales ]ncercarea de a da mai mult sens materialelor despre strategiile publice. Recomandarea a treia este [i ea foarte actual= ]n majoritatea redac\iilor din America, pentru a ]mbun=t=\i reflectarea minorit=\ilor prin eliminarea stereotipurilor rasiale, sociale [i culturale. De exemplu, modul ]n care presa prezint= la momentul actual via\a afro-americanilor, pun`nd accentul pe lupta dintre bandele or=[ene[ti, insolvabilitatea familiilor, drogurile [i s=r=cia, duce la percep\ii distorsionate [i contribuie la cre[terea tensiunilor rasiale [i etnice. Comisia Hutchins a sugerat, dup= cum sugereaz= [i jurnalismul civic contemporan, s= fie efectuat= o schimbare de accent, de la senza\ional [i conflict la alte realit=\i
14
mai reprezentative. }n cazul reflect=rii vie\ii minorit=\ilor, de pild=, mass-media ignor= total faptul c= afro-americanii [i popula\ia de origine spaniol= fac parte preponderent din clasa de mijloc [i au acelea[i preocup=ri ca [i omologii lor din popula\ia alb=. Comisia a mai recomandat ca mass-media s= devin= activ= [i s= stimuleze coeziunea social= [i participarea civic= prin formularea [i prezentarea scopurilor [i valorilor societ=\ii. }n sf`r[it, comisia a recunoscut at`t responsabilitatea vital= pe care o are presa [i rolul s=u de cìne de paz=, c`t [i necesitatea de a-[i folosi drepturile oferite de primul amendament ca un zid de siguran\= ]mpotriva tiraniei guvernului, oferind cet=\enilor acces nelimitat la informa\ia existent=. Un electorat neinformat sau informat gre[it, a concluzionat comisia, amenin\= at`t presa liber= c`t [i societatea liber= la fel de mult ca [i un guvern dictatorial. Prin extensiune, una rezult= din alta. C`nd raportul a fost f=cut public de c=tre comisie, jurnali[tii nu l-au ]nt`mpinat cu mare entuziasm, par\ial din cauza rezultatelor studiului ce puneau sub semnul ]ntreb=rii normele predominante ale jurnalismului. De fapt, acel semn de ]ntrebare nu a disp=rut nici ]n zilele noastre, mul\i jurnali[ti tradi\ionali[ti continu`nd s= critice recomand=rile Comisiei Hutchins pentru caracterul lor radical [i iresponsabil. Toate acestea ar putea explica de ce scopurile propuse de teoria Responsabilit=\ii Sociale a presei ]nc= nu au fost atinse, iar ]ncrederea publicului ]n mass-media este la cel mai jos nivel din toate timpurile. Sondaje dup= sondaje tot demonstreaz= c= publicul crede, [i pe bun= dreptate, c= mass-media nu ]i ofer= informa\ia esen\ial=.
O nou= definire a nout=\ilor

At`t recomand=rile Comisiei Hutchins c`t [i ini\iativele actuale privind jurnalismul civic sugereaz= c= este necesar de a l=rgi defini\ia tradi\ional= a nout=\ilor. Jurnalismul civic sus\ine un produs jurnalistic care este mai analitic [i mai pu\in situa\ional, cu mai mult= ini\iativ= (nu doar o reac\ie la evenimentele
15
deja ]nt`mplate) [i cu mai multe detalii ]n loc de prezentarea deta[at= a unor evenimente. }n mod tradi\ional, nout=\ile au fost definite de urm=toarele caracteristici: Impact; Conflict; Actualitate; Proeminen\=; Proximitate; Interes uman; Emotivitate; Singularitate. }n practic=, modul tradi\ional de reflectare a evenimentelor, mai ales a celor din domeniul politicii [i guvern=rii, se bazeaz= pe surse [i afirma\ii oficiale. Aceast= abordare de sus ]n jos trece cu vederea multe probleme care sunt cu adev=rat importante pentru public [i limiteaz= tematica la problemele considerate importante de c=tre autorit=\i, redactori [i jurnali[ti. Limit=rile acestei abord=ri sunt la fel de evidente ]n Moldova ca [i ]n America. Axarea pe elita politic= [i cea economic= ]mpiedic= examinarea mai larg= presupus= de jurnalismul civic. Cet=\enilor li se rezerv= rolul de observatori pasivi ai unui proces care, dup= cum simt ei, devine tot mai nesemnificativ pentru vie\ile lor. Par\ial, motiv`nd prin devotament fa\= de obiectivitate, dar [i din cauza unei arogan\e cresc`nde ]n mediul jurnalistic, presa mult prea des reflect= realitatea ca un observator extern ]n loc s= se implice ca membru al societ=\ii pe care pretinde s= o reprezinte. Din acest comportament rezult= [i pierderea ]ncrederii publicului fa\= de pres=, [i, dup= cum observ= Fallows, ]nstr=inarea tot mai mare a publicului de politicieni [i institu\iile publice ale \=rii. Jurnalismul public cere o schimbare de accente, de la reportajul de sus ]n jos la aten\ia acordat= preponderent vie\ii comunit=\ii: ONG-urilor, mi[c=rilor civice [i diferitelor activit=\i aferente, examin=rii problemelor care ]l preocup= pe cet=\eanul mediu. Defini\ia l=rgit= a nout=\ilor cere urm=toarele: Utilizarea unui spectru mai larg de surse, ]n afar= de tradi\ionalele surse oficiale; Diminuarea importan\ei aspectului de conflict;
16
Examinarea mai serioas= a proiectelor de politici publice [i a urm=rilor lor posibile; Reflectarea mai frecvent= a situa\iei minorit=\ilor din societate; Independen\a absolut= fa\= de presiunea clien\ilor publicitari; Descrierea unui context mai amplu, mai ales a contextului istoric, a evenimentelor legate de subiectul reportajului, situa\iilor [i tendin\elor sociale; Scene din via\a cotidian=; Materiale despre comunit=\i [i tradi\iile lor. Ca observa\ie practic=, este de o importan\= major= utilizarea unui spectru mai larg de surse. Adeseori, jurnali[tii se limiteaz= la suspec\ii obi[nui\i, adic= persoanele care de\in puterea ]n guvern, cer`ndu-le s= pun= lucrurile ]n perspectiv=, dar chiar [i ]n aceste cazuri num=rul surselor se mic[oreaz= p`n= la doar c`teva, care sunt mai accesibile [i mai prietenoase cu presa. Foarte rar este prezentat= opinia persoanelor din guvern care nu fac parte din cercurile puterii. {i foarte des sunt ignora\i membrii comunit=\ii, liderii grupurilor religioase, medicii, profesorii, muncitorii de la fabrici, proprietarii de mici magazine, [omerii [i cei ce sufer= de s=r=cie cronic=. Adesea, punctele de vedere reflectate ]n jurnalismul obi[nuit sunt limitate la un segment al societ=\ii foarte ]ngust, la elita puterii. Aceast= practic= de excludere ]mpiedic= presa s=-[i ]ndeplineasc= una dintre responsabilit=\ile sale mai importante: s= le dea cuv`ntul celor care nu sunt auzi\i de nimeni. Vechiul adagiu, S`ngele de prima pagin= (If it Bleeds, It Leads), r=m`ne a fi una dintre practicile de frunte ale jurnalismului tradi\ional. O astfel de fidelitate conflictului, dezastrului, crimei [i mor\ii are un efect distructiv asupra societ=\ii. De exemplu, mai multe sondaje au ar=tat c= persoanele, care se informeaz= despre via\a comunit=\ii lor de la radio [i televizor, cred c= lumea imediat= ]n care tr=iesc este cu mult mai periculoas= dec`t ]n realitate. Obsesia de care d= dovad= presa privind accidentele, crima [i violen\a na[te ]n mod direct aceste percep\ii gre[ite. Accentul pe conflict [i discordie ]n domeniul politicii las=
17
deseori ]n umbr= serioase probleme fundamentale [i ignor= multe domenii ]n care exist= cooperare [i realiz=ri. }n mod frecvent, presa ignor= dorin\a publicului de a auzi un alt fel de informa\ie. Un exemplu evident al acestei tendin\e se poate aduce din perioada timpurie a pre[edin\iei lui Bill Clinton, c`nd acesta [i-a dezv=luit programul Americorps ]n fa\a unor studen\i din Chicago. Acest program permitea viitorilor studen\i s= c`[tige p`n= la $10.000 ]n contul pl=\ii pentru studii lucr`nd la proiectele serviciului na\ional. Pentru majoritatea americanilor aceasta este o sum= considerabil=, [i publicul prezent a manifestat mare entuziasm pentru propunere [i l-a aplaudat pe pre[edinte ridic`ndu-se ]n picioare. Presa a r=mas cam indiferent= p`n= ]n momentul c`nd unul dintre studen\ii prezen\i l-a ]ntrebat pe Clinton cum de poate propune trimiterea trupelor americane la lupt=, pe c`nd el ]nsu[i se eschivase la timpul oportun de la ]nrolarea ]n armat=. Reflectarea ]n pres= a vizitei lui Clinton la Chicago nu a abordat importan\a unei propuneri foarte apreciate, ci mai degrab= a prezentat confruntarea de la sf`r[itul discu\iei. Jonathan Alter, comentator politic la revista Newsweek, observa: Ceea ce m= deranjeaz= este c= accentul exagerat pe confruntare, care a distrus sistemul juridic american, a ]nceput s= erodeze [i jurnalismul... Aceasta ]i obi[nuie[te pe oameni s= se afle mereu ]n discordan\=, [i contrar domeniului juridic acest fel de situa\ie de conflict nici m=car nu este util=. Este vorba aici de confruntare ca sport curat. (Fallows, 1996) Jurnalismul civic propag= o examinare serioas= a ini\iativelor politice [i nu doar o simpl= apreciere a strategiilor de joc ale elitei politice. Jurnalistul trebuie s= cunoasc= cum ]l afecteaz= pe cet=\ean propunerile concrete din domeniul ocrotirii s=n=t=\ii, ini\iativele din ]nv=\=m`nt, reglement=rile ce \in de mediu, sporirea sau retragerea subven\iilor ]n agricultur= sau industrie, acordurile multilaterale cu astfel de organiza\ii ca UE, OMC, NATO, OSCE, CSI. }n America, practicile jurnalistice tradi\ionale ]ntotdeauna au mers ]mpotriva interesului public ]n aceste probleme. De
18
exemplu, mai multe sondaje de opinie au ar=tat ]n timpul alegerilor din 1992, c= problema cea mai important=, conform percep\iilor electoratului american, era costul serviciilor medicale. Presa a pierdut posibilitatea de a explica publicului caracterul complex al acestei probleme [i aspectele pozitive [i negative ale diferitelor propuneri ]naintate de administra\ia Clinton pentru solu\ionarea problemelor din domeniul ocrotirii s=n=t=\ii. Presa ]ns= a prezentat dezbaterile drept o lupt= cinic= pentru avantaje politice [i nu a ]ntreprins nimic pentru rezolvarea problemelor care ]i preocupau pe majoritatea americanilor, probleme care mai sunt pe ordinea de zi [i ast=zi. Jurnalismul civic are caracter ]nglobat [i necesit= o abordare nuan\at= a problemei diversit=\ii culturale. Adesea modul obi[nuit de prezentare a minorit=\ilor este negativ sau pur [i simplu inexact. Sus\in=torii jurnalismului civic sugereaz= ideea c= reflectarea problemelor minorit=\ilor trebuie f=cut= ]n ansamblu, adic= at`t explicarea problemelor cu care se confrunt= minorit=\ile, c`t [i tradi\iile [i realiz=rile lor. Pentru ]n\elegerea mai profund= a minorit=\ilor trebuie prezentate scene din via\a lor cotidian=, inclusiv o prezentare onest= a presiunilor la care sunt ele supuse. }n Moldova, de exemplu, presa ar putea acorda mai mult= aten\ie modului ]n care reflect= ea via\a etniilor minoritare romi, g=g=uzi, ucraineni, ru[i [i evrei. Sunt oare aceste grupuri prezentate ]ntr-o lumin= echilibrat= [i veridic=? Provoac= oare presa discordie ]n societate sau dimpotriv=, faciliteaz= o mai bun= ]n\elegere a problemelor care divizeaz= republica? Este clar c= jurnalismul civic este un jurnalism care sus\ine anumite puncte de vedere, dar ]n sensul cel mai bun: comunitatea oamenilor este un lucru important, iar una dintre sarcinile mass-media este s= cultive interesul cet=\enilor fa\= de via\a civic=. }ntr-un sens mai larg, jurnalismul civic ][i recunoa[te rolul de sus\in=tor al viabilit=\ii democra\iei. O aplicare mai recent= a unor concepte de baz= ale jurnalismului civic provine dintr-o surs= improbabil=. R=spunz`nd la o sc=dere a num=rului cititorilor [i la critici la adresa jurnalismului pentru modul s=u iresponsabil de reflectare a evenimentelor,
19
re\eaua vast= de ziare din Statele Unite, Gannett Co, care de\ine USA Today [i alte peste 140 de titluri de cotidiene, a ini\iat proiectul News 2000. Aceast= ini\iativ= a stabilit o ierarhie clar= a priorit=\ilor ]n reflectarea nout=\ilor. Gannett prezint= acest concept ca pe o piramid= la a c=rei baz= se afl= interesul comunit=\ii:
anticipeaz= schimb=ri pune accentul pe caracterul imediat / cultiv= interac\iunea cu cititorii ofer= informa\ii de care au nevoie cititorii / evoc= emo\ii / fii consecvent respect= responsabilit=\ile care rezult= din primul amendament cere diversitate / utilizeaz= o prezentare captivant=
axeaz=-te pe interesul comunit=\ii

Redactorii de la fiecare ziar din grupul Gannett au realizat sondaje pentru a determina priorit=\ile cititorilor din fiecare comunitate, dup= care au elaborat planuri pentru reflectarea mai calitativ= a preferin\elor cititorilor. Cu toate c= unele ziare din grupul Gannett au f=cut pa[i gigantici spre jurnalismul civic, limit=rile generale ale jurnalismului tradi\ional mai r=m`n prezente ]n re\eaua Gannett, ca [i ]n toat= presa din America. Totu[i, Proiectul 2000 reprezint= un factor generator de optimism ]ntr-un viitor mai bun pentru jurnalismul american.
Jurnalismul etic
Un alt pas spre ]mbun=t=\irea defini\iei tradi\ionale a nout=\ilor care poate fi de ajutor jurnalismului civic este includerea unui spectru de valori etice care s= reflecte tensiunile dintre diferitele obliga\ii ale unei prese libere. Patterson [i Wilkins (1998) ofer= urm=toarele puncte de reper: Demnitatea trateaz=-\i sursele [i subiec\ii echitabil [i las=-le c`t mai mult posibil respect de sine. Reciprocitatea comport=-te cu cei din jur a[a cum vrei s= fii tratat tu. Acest concept include [i ideea c= jurnalismul cel mai bun este jurnalismul care cuprinde articole ce au fost ignorate p`n= acum.
20
Spiritul laborios aloc= resurse suficiente pentru a reflecta problemele importante. Aceasta poate cauza probleme, dac= e s= privim din punctul de vedere al presei ca afacere, deoarece lucrul de anchet=, necesar pentru cele mai bune produse jurnalistice, consum= mult timp [i bani. Corectitudinea fii atent s= nu faci niciodat= gre[eli. Este cu mult mai u[or s= distrugi reputa\ia cuiva dec`t s= repari daunele aduse de documentarea neglijent=. Jurnali[tii au datoria de a reflecta toate grupurile sociale ]n mod echitabil, evit`nd prezent=ri ieftine, stereotipice ale minorit=\ilor. Tenacitatea persevereaz= [i treci peste obstacole dac= tema este suficient de important=. Materialele bune nu sunt u[or de f=cut. Jurnali[tii trebuie s= reflecte lucrurile ]n profunzime, ceea ce ]nseamn= c= trebuie s= depun= mult efort pentru a se documenta [i s= examineze informa\ia cu suficient= aten\ie pentru a pune lucrurile ]n context. Echitatea tinde spre dreptate pentru toate p=r\ile [i trateaz= toate sursele [i subiec\ii cu acela[i grad al echit=\ii. Trebuie luate ]n considerare toate punctele de vedere. Fiecare problem= con\ine mai mult dec`t cele dou= par\i ale problemei. }n mod implicit, este necesar de a da cuv`ntul celor care nu sunt auzi\i; trebuie, de asemenea, s= fie ]n\eles faptul c= ]ntr-o societate s=n=toas= dreptate se face tuturor. Comuniunea pune aceea[i valoare pe coeziunea social= ca [i pe drepturile individuale. Aici, probabil, se afl= miezul jurnalismului public care se manifest= clar prin angajarea ]n via\a civic=. Diversitatea reflect= toate segmentele societ=\ii echitabil [i corect. Acest punct este str`ns legat de valorile tenacit=\ii, reciprocit=\ii [i a echit=\ii. Unul din principiile de baz= ale oric=rui jurnalist este s= caute adev=rul [i s=-l consemneze pe c`t de exact, pe at`t de amplu. }ntrebarea ]ns= este: Al cui adev=r consemn=m? Jurnalismul tradi\ional pune accentul pe reportajul de sus ]n jos, prezint=
21
[i reprezint= un singur punct de vedere asupra adev=rului, ]ns= adesea aceasta nu reflect= adev=rul v=zut de cet=\eanul de r`nd. }n acest sens, jurnalismul civic ]ncearc= s= remedieze o problem= cu caracter etic, clarific`ndu-[i scopul activit=\ii sale [i d`ndu-i un sens l=rgit no\iunii de noutate. Exist= dovezi din abunden\= care arat= existen\a unei leg=turi clare ]ntre presa cinic= [i popula\ia pasiv=. Tot abundente sunt [i dovezile care demonstreaz= c= presa poate juca un rol decisiv ]n stimularea particip=rii publicului ]n via\a civic=. Acei dintre noi care practic= jurnalismul civic cred c= una din responsabilit=\ile unei prese libere este ]nt=rirea democra\iei de participare [i a vie\ii civice ]n general. Dat fiind faptul c= acest punct de vedere se afl= ]n contradic\ie cu [coala obiectivit=\ii stricte, trebuie s= definim priorit=\ile ]n acest sens. Dar o pres= activ= [i angajat= nu ne ]mpiedic= s= ne ]ndeplinim [i alte responsabilit=\i vitale, inclusiv datoria de a-i scoate la suprafa\= pe cei care ]n[al= ]ncrederea societ=\ii. }ns= f=c`nd acest lucru, din p=cate, trebuie s= ne scoatem la suprafa\= [i pe noi ]n[ine, [i s= reflect=m asupra lucrurilor din cauza c=rora noi, jurnali[tii, am c=zut at`t de repede [i at`t de jos ]n ochii publicului. Practica jurnalismului civic reprezint= speran\a noastr= cea mai real= de a ne ]ndeplini responsabilit=\ile cele mai dificile [i de a ne reabilita profesia ]n acela[i timp. At`t ]n Moldova c`t [i ]n Statele Unite, efectul distructiv al pasivit=\ii publice, al apatiei [i disper=rii este mult prea evident. Suntem dezam=gi\i de liderii no[tri. }n Statele Unite, tot mai pu\ini aleg=tori particip= la alegeri deoarece presa ][i joac= bine rolul de a transforma campaniile electorale ]n exerci\ii triviale de vanitate, discreditare [i de manipulare a publicului. }n Moldova, speran\ele luminoase de acum zece ani, nu au rezistat ]n fa\a dezam=girii publicului ]n posibilitatea de a ajunge un popor ]nfloritor, ]mp=cat cu sine ]nsu[i. }n ambele \=ri presa este, cel pu\in par\ial, responsabil= pentru ]nstr=inarea continu= a oamenilor de la via\a politic= [i cea public=, iar aceast= ]nstr=inare este un semn r=u pentru s=n=tatea democra\iei [i, prin urmare, pentru s=n=tatea unei prese libere.
22
Moldova are mul\i oameni de onoare care ]ncearc= s= construiasc= o societate mai bun=. Procesul de constituire a unei na\iuni libere este greu [i plin de pericole. Cu siguran\=, exist= ]n guvern oameni binevoitori care ]ncearc= s= schimbe starea lucrurilor. De cine sunt ei sus\inu\i? Proliferarea ONG-urilor, asemenea ca Centrul Independent de Jurnalism, demonstreaz= c= mul\i cet=\eni de r`nd lupt= curajos pentru o via\= nou= [i decent=, [i ace[ti oameni trebuie auzi\i. Poate acum Moldova reprezint= o comunitate de s=raci, dar chiar [i astfel este totu[i o comunitate, iar mass-media trebuie s= se afle ]n centrul evenimentelor [i, sigur, nu ]n postur= de simplu observator.
Bibliografie Fallows, James, 1996. Breaking the News: How the Media Undermine American Democracy, New York, Pantheon Kurtz, Howard, 1994. Media Circus: The Trouble with Americas Newspapers, New York, Times Books Merritt, Davis, 1995. Public Journalism and Public Life, Hillsdale, NJ: Lawrence Erlbaum Associates Patterson, Philip, Lee Wilkins, 1998. Media Ethics: Issues and Cases, McGraw Hill Postman, Neil, 1985. Amusing Ourselves to Death: Public Discourse in the Age of Show Business, New York, Penguin Books Poynter Institute for Media Studies: Redefining the News (1992) Rich, Carole, 1997. Writing and Reporting News, Belmont, California, Wadsworth Publishing Co Rosen, J. 1995. What Should We Be Doing? The IRE Journal, 18, pp 6-8.
23
Capitolul 2
TRANSFORMAREA FAPTULUI }N INFORMA|IE
Iulian Robu
Dup= c=derea comunismului ]n Moldova, noi am fost martori ai unei explozii de mijloace de informa\ie, at`t scrise c`t [i audiovizuale. Cet=\eanul de r`nd a fost inundat de [uvoiul de informa\ie care a urmat. {uvoi este un termen prea indulgent pentru caracterul acestei informa\ii; mai degrab= ar trebui s= numim acest fenomen ploaie de informa\ie, pentru c= ea este compus= din pic=turi mici, deta[ate una de alta. Cet=\eanul le
24
cite[te, ]ns= din cauza num=rului lor mare ]i este greu s= discearn= un tablou general care s=-l ajute, cu adev=rat, s= ]n\eleag= ce se ]nt`mpl= ]n \ar=, ]n toate aspectele vie\ii, de la politic= la cultur= [i sport. Jurnali[tii opereaz= cel mai des cu no\iunea de eveniment. M= duc la un eveniment, Are loc un eveniment [i trebuie s= scriu ceva despre el. Se duce la eveniment, scrie ceva despre el [i se simte cu con[tiin\a ]mp=cat=. Fie pentru c= nu are timp deoarece trebuie s= scrie [i despre alte evenimente , fie pentru c= nu realizeaz= c= cititorul ar putea s= nu cunoasc= la fel de bine spectrul de evenimente ce s-au petrecut ]n ultimii ani, jurnalistul doar rareori explic= cititorului corela\ia dintre evenimentele care au loc la distan\e mari de timp. Cititorul este astfel lipsit de cunoa[terea [irului de evenimente, servindu-i-se doar fr`nturi care, la prima vedere, pot p=rea suficiente. De exemplu, parlamentul azi voteaz= o lege, cititorul afl= din ziare sau din alte surse despre aceasta, dar deseori f=r= a fi informat despre motivul pentru care aceast= lege a trebuit votat= (sau dac= era mai bine ca ea s= nu fi fost votat=), cum va afecta acest lucru via\a cititorului sau cum se vor schimba, ]n consecin\=, lucrurile din \ar=. Este adev=rat c= astfel de informa\ie mai analitic= poate fi g=sit= ]n articolele editoriale ale ziarelor. Dar editorialele reprezint= doar o opinie cea a redactorului care de multe ori este generat=, mai degrab=, de convingerea sa politic= sau filozofic= dec`t de o analiz= la rece a lucrurilor.
Faptele [i contextul ]n care se produc

Din DEX: Context Conjunctur=, situa\ie specific=, circumstan\=, stare de lucruri ]ntr-un anumit moment.
Acesta este sensul cuv`ntului context la figurat care deriv= din sensul s=u direct (tot dup= DEX): Fragment dintr-o scriere ]n cadrul c=ruia se g=se[te un cuv`nt, o expresie, un pasaj etc. interesant. Tot la fel [i evenimentele consemnate de pres= ][i au contextul lor; ele se afl= ]n cadrul unei scrieri, al c=rei autor
25
este via\a. Cuv`ntul poam= poate avea conota\ii diferite atunci c`nd apare ]ntr-un text botanic sau ]ntr-o conversa\ie despre o persoan=. La fel este [i ]n cazul no\iunilor scumpirea valutei na\ionale fa\= de dolar ar p=rea s= fie un lucru binevenit, ]ns= ]ntr-o economie dominat= de exporturi aceast= scumpire este, cu siguran\=, un dezastru. Reporterul [i-ar ]ndeplini munca con[tiincios [i i-ar oferi cititorului ceea ce trebuie s=-i ofere ca profesionist ]n domeniul informa\iei, dac= pe l`ng= faptul pur care constat= desf=[urarea unui eveniment, l-ar mai ]mbr=ca [i ]n contextul ]n care acesta are loc. De aceea reporterul are obliga\ia de a consemna [i opiniile unor exper\i ]n domeniul ]n care are loc evenimentul (fie aceasta o lege nou=, o destituire din func\ie sau o numire nou=). Chiar [i ]n societatea noastr=, extrem de polarizat= din punct de vedere politic, se pot g=si exper\i nep=rtinitori care s= poat= face analize mai mult profesioniste dec`t politice. Apelarea la un lucr=tor al academiei de [tiin\e din domeniul respectiv sau la o autoritate medical= atunci c`nd este vorba despre medicin= (cum a fost, de exemplu, cazul legii despre avorturi, examinat= ]n vara anului 2001), ar pune evenimentul ]ntr-un context profesional [i social. Referindu-m= la contextul social am ]n vedere p=rerea oamenilor de r`nd. }n cazul legii avorturilor, ar fi interesant s= afl=m ce cred femeile despre acest lucru, dar [i religia, deoarece religia a avut ]ntotdeauna o pozi\ie ferm= fa\= de avorturi [i alte probleme ce \in de familie [i reproducere. Astfel, cititorul va c=p=ta un tablou mai integru dec`t ]n cazul c`nd cite[te ]n 15 r`nduri de ziar despre faptul examin=rii sau adopt=rii acestei legi. }ntr-un articol din septembrie 2001, se povestea despre posibilitatea ca [colile rurale s= treac= la o s=pt=m`n= de studii care s= includ= [i duminica. Ministerul ]nv=\=m`ntului fusese solicitat de a lua o decizie ]n acest sens. Solicitan\ii doreau ca ]n acest mod s= ]nainteze mai repede ]n programul de studii [i s= fac= o pauz= ]n perioada rece a anului, deoarece [colile rurale nu aveau cu ce-[i ]nc=lzi ]nc=perile. Unica problem= ]n aceast= schem= era conform articolului nesincronizarea proceselor de ]nv=\=m`nt ]n [colile care vor face pauz= [i cele care ][i vor
26
putea permite s= beneficieze de c=ldur=. Ar fi fost bine ca autorul articolului s= ne spun= dac= a[a m=suri au mai fost luate [i ]n anii preceden\i, [i ce rezultate au avut, ce cred p=rin\ii despre aceast= posibilitate, dar un context [i mai important ar fi fost descrierea efectelor pe care ar putea s= le aib= un program de studii at`t de intens asupra s=n=t=\ii fizice [i psihice a copiilor. P=rerea unor pediatri sau poate chiar a medicilor din [coli, deoarece ace[tia sunt observatorii cei mai competen\i ai s=n=t=\ii copiilor, ar clarifica o latur= important= a acestei ac\iuni. Din articol era clar c= numai persoanele cu responsabilit=\i administrative examinau problema, iar scopul lor, desigur, era s= g=seasc= solu\ii eficiente doar din punct de vedere administrativ, factorii medicali [i familiali fiind neglija\i. Presa ]ns=, trebuie s= elucideze problema din mai multe puncte de vedere, consult`nd p=rin\ii [i medicii [colari. Este important ca reporterul s= se g`ndeasc= la nivelul de informare al cet=\enilor asupra unei sau altei probleme. Atunci c`nd sunt majorate sau mic[orate impozitele pe venit, cet=\eanul [tie exact care va fi efectul acestei schimb=ri asupra buzunarului s=u. }ns= atunci c`nd este vorba despre deschiderea accesului la informa\ia de\inut= de guvern, pentru mul\i cet=\eni aceast= no\iune poart= un caracter abstract [i opac. Cititorul s-ar putea s= uite foarte repede despre faptul c= a fost votat= legea accesului la informa\ie, dac= reporterul nu-i explic= cu ajutorul exper\ilor ]n tem= sau a persoanelor pe care acest lucru le afecteaz= cel mai mult, [i aceste persoane pot fi chiar lucr=torii din mass-media ce schimb=ri vor avea loc privitor la informa\ia de\inut= de guvern. Este important ca oricine s= poat= avea acces la informa\ia guvernamental=, ceea ce va face guvernul mai atent ]n ac\iunile sale, deoarece legea despre accesul la informa\ie d= posibilitatea monitoriz=rii ]ndeaproape a activit=\ii guvernului. Adic=, cet=\eanul cap=t= dreptul de a urm=ri ce fac persoanele pe care el le-a ales s= dirijeze \ara. Plas`nd [tirile de fiecare zi ]n contextul lor de evolu\ie sau leg=tur= cu mul\imea de alte evenimente ce au loc permanent, reporterul ]l ajut= pe cet=\ean s= ]n\eleag=. {tirile aparte nu reprezint= dec`t curiozit=\i, pe c`nd [tirile plasate ]n context
27
avanseaz= deja la nivel de informa\ie. Or, datoria mass-media, ]n rolul ei de mijloc de informare, este anume s= informeze cet=\enii. Curiozit=\ile sunt uitate repede, deoarece ceea ce am citit ieri este ]nlocuit cu ceea ce citim ast=zi. Atunci c`nd cititorul este ajutat s= ]n\eleag= leg=tura dintre evenimente, astfel ]nc`t s= li se acorde o semnifica\ie mai mare, sau atunci c`nd sunt formulate tendin\e de termen lung acestea nu se uit= at`t de u[or, [i ]n viitor, c`nd are loc ceva legat de aceste tendin\e generale, cititorul deja ][i poate da seama de semnifica\ia pe care o are evenimentul proasp=t descris. Dar nu trebuie s= ne bizuim pe faptul c= to\i cititorii urm=resc zilnic evenimentele. Ei se informeaz= din pres= sporadic [i de aceea de multe ori le scap= verigi ]ntregi din lan\ul unor tendin\e. Reporterul trebuie s= le explice permanent contextul celor ]nt`mplate, ]n special, dac= este vorba despre o revenire la o problem= mai veche care nu a fost discutat= mult timp. Am s= prezint ]n continuare un exemplu din propria experien\=. }n timp ce m= aflam cu o burs= ]n Slovacia, continuam s= scriu pentru o revist= interna\ional= de limb= englez=, TransitionsOnline, pentru care scriam de mai mult timp. Deoarece m= interesa domeniul culturii [i al artelor, urm=ream toate evenimentele culturale din Bratislava. Astfel de eveniment a fost o expozi\ie de lucr=ri cu tematic= social= plasate chiar pe str=zile ora[ului ]n form= de anun\uri sau panouri publicitare sau ascunse ]n alt mod ]n mediul urban. Printre aceste lucr=ri se afla [i un panou publicitar ]n care artistul reproducea ]nregistr=rile dosarelor poli\iei secrete de pe vremea comuni[tilor, dezv=luind colaborarea unui artist afirmat [i respectat cu poli\ia secret=. Presa local= scrisese foarte pu\in despre expozi\ie, ]n general, [i aproape nimic despre aceast= lucrare. }n cel mai bun caz se puteau g=si constat=ri scurte despre expozi\ie [i despre artistul informator. Am fost intrigat de aceast= tem= [i am hot=r`t s= scriu un articol pentru Transitions (vezi textul deplin ]n Anexa 1). Cel mai mult m-a intrigat faptul c= dup= a[a o expunere deschis= a unui informator (rostul ghilimelelor ]l ve\i ]n\elege mai t`rziu) nu a urmat nici o reac\ie a publicului, ]n presa scris= sau ]n alte mijloace de informare. }ns= c`nd am ]nceput a m= documenta asupra
28
artistului (]i spunea Alex Mlynarcik) [i a activit=\ii lui, mi-am dat seama c= problema cooper=rii cu poli\ia secret= (StB) nu se reducea doar la prezen\a numelor pe listele informatorilor. Contextul ]n care fiecare nume era inclus ]n aceste liste era at`t de complex [i ce\os, ]nc`t doar rareori se putea afirma cu certitudine despre o persoan= sau alta c= a cooperat, c= [i-a turnat vecinii [i prietenii, [i a beneficiat cumva de pe urma acestei colabor=rii cu StB-ul. C`nd dosarele StB-ului au fost f=cute publice ]n 1992, printre numele informatorilor poten\iali se afla [i cel al lui Vaclav Havel. Studiind via\a lui Mlynarcik dinainte de 1989, c`t [i opera lui artistic=, mi se dezv=luiau noi [i noi contradic\ii ]ntre personalitatea lui ca om [i artist, [i acuz=rile c= ar fi cooperat cu StB-ul. Mlynarcik ]ntotdeauna avuse probleme cu autorit=\ile comuniste, ]ncep`nd cu v`rsta de 16 ani c`nd ]ncercase, ]n 1951, s= evadeze clandestin ]n occident [i fusese prins [i condamnat la un an de ]nchisoare, iar mai apoi din cauza operei sale degradante, dup= cum o numeau autorit=\ile. }n 1972, autorit=\ile nu i-au mai putut suporta libertatea de crea\ie [i l-au exclus din Uniunea Arti[tilor Plastici. Ceea ce trezea cele mai mari suspiciuni fa\= de el din partea colegilor s=i de crea\ie au fost c=l=toriile lui frecvente peste hotare cu proiecte artistice. Pe atunci, nu era u[or s= pleci din \ar= [i s= revii f=r= a te pune bine cu autorit=\ile comuniste. }ns= dup= cum mi-a explicat Mlynarcik, el a reu[it s= foloseasc= toate ferestrele pe care le oferea acel sistem ipocrit [i imperfect, c`t [i influen\a prietenilor pe care ]i mai avea ]n mediul artelor, pentru a-[i tr=i visul artistic care se manifesta printr-un demers cosmopolit [i plin de umanism ]n arta sa Mlynarcik ]ntotdeauna a elogiat Omul [i valoarea libert=\ii personale. Dup= un studiu aprofundat al vie\ii [i operei lui, ]\i este greu s= \i-l ]nchipui pe Mlynarcik ]n rol de informator profitor, ascult`nd pe la u[ile vecinilor sau tr=g`nd cu urechea la ce spun colegii ]n timpul manifest=rilor artistice clandestine ascunse de ochii autorit=\ilor. O alt= latur= a contextului acestui material o constituia modul ]n care numele cet=\enilor Cehoslovaciei ap=reau pe listele informatorilor StB-ului. Multe nume ap=reau acolo din gre[eal=,
29
deoarece uneori agen\ii poli\iei secrete pur [i simplu inventau nume pentru a-[i ]ndeplini norma de recrutare. Alteori numele era trecut pe liste ca informator poten\ial, dup= o singur= conversa\ie cu persoana dat= sau dup= un interogatoriu. Iar Mlynarcik fusese la multe interogatorii, mai ales atunci c`nd pleca sau se ]ntorcea din occident. Dup= fiecare revenire ]n \ar=, mi-a explicat el, trebuia s= povesteasc= autorit=\ilor cu ce s-a ocupat acolo [i cu cine a comunicat. }n consecin\=, din sutele de mii de nume de pe listele StB-ului, doar o mic= parte erau acei care au informat de bun= voie sau au dat informa\ii cu consecin\e pentru al\ii. Pentru a-mi crea acest tablou al situa\iei privind StB-ul [i informatorii s=i, am discutat cu multe personalit=\i din lumea artelor [i am citit c`teva studii despre activitatea poli\iei secrete c`t [i dosarele f=cute publice dup= 1992. Din ter\e surse am aflat c= unii colegi ai lui Mlynarcik [tiau mai multe dec`t mi-au dezv=luit despre vinov=\ia lui, evit`nd cu toat= fermitatea s=-mi spun= ceea ce cuno[teau. Nici Mlynarcik nu mi-a r=spuns direct la ]ntrebarea dac= a cooperat con[tient cu StB-ul sau nu. S-a limitat doar s=-mi vorbeasc= despre som=rile de la poli\ie ]nainte [i dup= fiecare c=l=torie peste hotare. Chiar de n-am reu[it s= ob\in un r=spuns care s=-mi explice clar rolul pe care ]l avea numele lui Mlynarcik ]n dosarele poli\iei secrete, am ajuns la o concluzie cu mult mai important= care, de obicei este ignorat= de oameni pentru c= nu le ofer= un r=spuns ]n alb [i negru: ceea ce ni se ]nt`mpl= ]n via\= este plin de nuan\e gri [i de aceea nu putem ]ntotdeauna discerne albul de negru. Acest articol a examinat o problem= complex=, pun`nd-o ]n contextul care s=-i dezv=luie c`t mai multe laturi. }ns= ]n jurnalismul cotidian rareori ne ]nt`lnim cu probleme at`t de obscure, dar este totu[i important s= explic=m tendin\ele sau alte fenomene din care face parte evenimentul care ne-a atras aten\ia [i s= nu ne limit=m doar la un fapt izolat.
30
S= g`ndim ca cititorul
Am stabilit deja c=, pe l`ng= prezentarea evenimentelor curente, jurnalismul trebuie s= le explice semnifica\ia, plas`ndule ]n contextul potrivit. Pentru cititori ]ns=, chiar [i atunci c`nd cunosc lucruri mai importante despre un eveniment, aceasta poate s= nu fie suficient pentru a p=trunde ]n toat= semnifica\ia lor. Adeseori, jurnali[tii folosesc ]n articole informa\ia difuzat= de surse oficiale, dar uit= s= traduc= con\inutul lor, obscurizat de limbajul administrativ, ca acesta s= fie pe ]n\elesul cititorului de r`nd. Infla\ia a sc=zut cu 3%, PIB-ul a crescut cu 1%, investitorii str=ini se feresc s= investeasc= ]n Moldova etc., etc. Ce ]nseamn= aceste cifre [i afirma\ii? De exemplu, ]ntr-un articol din ziarul Flux se povestea despre faptul c= investitorii str=ini nu sunt prea atra[i de pia\a moldoveneasc=:
...]n anul 2000 s-a ]nregistrat o cre[tere nesemnificativ=, de numai unu la sut=, a volumului ISD (investi\ii str=ine directe), acestea constituind 128 milioane USD, circa 60 USD pe cap de locuitor. Moldova se reg=se[te pe lista celor mai slab dezvoltate 49 de \=ri ale lumii, c=rora ]n anul trecut le-au revenit doar 0,3 la sut= din volumul global al ISD ]n lume. Potrivit ministrului economiei (Andrei Cucu), ]n anul curent se atest= o descre[tere a ISD ]n economia moldoveneasc=, [i nu numai din cauza tendin\ei generale care caracterizeaz= ]ntreaga economie mondial=. Andrei Cucu a apreciat, indirect, c= prezen\a neesen\ial= a investitorilor str=ini ]n republica noastr= este o consecin\= a instabilit=\ii politice, economice [i legislative [i a lipsei unor garan\ii sigure pentru investitorii serio[i. De men\ionat c=, ]n anul 2000, ISD ]n economia mondial= au constituit 1,3 trilioane USD, cu o cre[tere de 18 la sut= fa\= de 1999. 71 la sut= din volumul global al ISD a revenit SUA, Japoniei [i statelor Uniunii Europene. ISD ]n \=rile Europei Centrale [i de Est au constituit 27 mlrd USD, de cele mai multe investi\ii beneficiind Federa\ia Rus=, Polonia [i Cehia.
Este salutat faptul c= autorul a prezentat cifre care indic= nivelul investi\iilor directe ]n diferite zone ale lumii. }ns= aceste cifre nu sunt raportate la un reper comun care ar prezenta nivelul
31
Cam astfel ar trebui s= g`ndeasc= jurnalistul atunci c`nd ]i parvine o noutate fie de pe agen\iile de [tiri, fie auzit= ]n strad=, la radio sau televizor. Toate informa\iile trebuie supuse unei examin=ri minu\ioase. Cititorul poate s= nu posede cuno[tin\e sau s= nu aib= experien\a [i posibilit=\ile profesionale ale jurnalistului pentru a desface firele mai fine din ghemul informa\ional pe care ]l reprezint= o noutate [i de aceea acest lucru trebuie s=-l indeplineasc= jurnalistul.
relativ al investi\iilor din diferite zone sau \=ri. Doar Moldova nu se poate compara cu Federa\ia Rus= nici ca m=rime [i nici ca num=r al popula\iei. Mai mult ca at`t, ]n cazul Moldovei ne este prezentat= cifra absolut= a investi\iilor str=ine (128 milioane USD), iar pentru restul lumii afl=m procentul din investi\iile f=cute global. Cititorului ]i este greu astfel s= aprecieze situa\ia relativ= a Moldovei fa\= de alte \=ri.
32
Dar [i mai important este faptul c= cititorului nu i se explic= ce semnifica\ie au pentru el investi\iile str=ine. Ce ]nseamn= c= fiec=rui locuitor al Moldovei i-au revenit 60 USD de investi\ii str=ine ]n anul 2000? Primul g`nd care apare ]n mintea cititorului este unde sunt ace[ti bani? Lui nu i se explic= c= investi\iile str=ine au un efect indirect asupra vie\ii cotidiene a oamenilor, prin apari\ia mai multor locuri de munc=, prin cre[terea calit=\ii unor
33
produse [i servicii, sau prin diversificarea lor. Care sunt alte efecte pe care cititorul le-ar putea sim\i? Iar privitor la prezentarea relativ= a volumului investi\iilor, men\ionat= mai sus, 60 USD pe cap de locuitor, este mult sau pu\in? Pentru a-i da acestei compara\ii mai mult sens, ar fi bine ca volumul ISD pe cap de locuitor ]n Moldova, s= fie raportat la o \ar= cu o dezvoltare economic= comparabil= de exemplu Slovacia, Bulgaria sau Rom`nia, sau la o \ar= cu economia dezvoltat= SUA, Japonia sau Germania. Nu este neap=rat ca reporterul s= cunoasc= toate efectele economice ale ISD asupra economiei Moldovei sau asupra cet=\eanului de r`nd. Reporterul ar putea solicita p=rerea unui economist ca s= explice aceste lucruri. Reporterul nu trebuie s= fie specialist ]n toate domeniile, ci trebuie s= fie curios [i s= poat= g`ndi asemeni publicului pentru care scrie. Dac= reu[e[te acest lucru s= se pun= ]n locul cititorului , atunci vor ap=rea [i ]ntreb=ri relevante la care trebuie s= g=seasc= r=spuns. Reporterul este ca un Hermes care traduce spusele oficialit=\ilor [i cifrele obscure ]ntr-un limbaj pe ]n\elesul cititorului. Iar pentru aceasta el trebuie s= dea dovad= de interes [i de zel, servind astfel nu numai intereselor cititorului ci [i ale sale este cu mult mai captivant s= cau\i, s= explici (chiar [i pentru tine ]nsu\i) no\iuni complexe [i fapte cifrate, dec`t doar s= le afli de la anumite surse [i s= le plasezi neschimbate pe pagina ziarului. A lua dintr-o parte [i a plasa ]n alta este o munc= mecanic= care te poate adormi la un moment dat. }ns= a lua un nod de informa\ie [i a-l dezlega, pentru a putea vedea clar toate firele din el, este o munc= mult mai intelectual=. Trebuie s= fii ingenios [i s=-\i satisfaci curiozitatea astfel vei satisface [i curiozitatea cititorului. Iat= ]nc= un exemplu de informa\ie care ar putea fi desf=[urat= ]n scopul de a r=spunde la ]ntreb=rile care-l preocup= pe cititorul de r`nd:
Administratorii rutelor de maxi-taxi au decis s= creeze, ]n urm=toarele zile, o baz= de date care ar include [oferii concedia\i din cauza diferitelor ]nc=lc=ri. Ini\iativa ]i apar\ine prefectului municipiului Chi[in=u, Simion
34
Furdui, pentru a ]mpiedica reangajarea pe rutele de maxi-taxi a conduc=torilor auto concedia\i din cauza indisciplinei. Potrivit unor date oficiale, ]n [apte luni ale acestui an, au fost concedia\i 33 de [oferi de maxi-taxi care au condus microbuzele ]n stare de ebrietate. Ion M=m=lig=, pre[edintele Asocia\iei transportatorilor priva\i, a spus c= de vin= pentru ]nc=lc=rile numeroase care se produc ]n timpul traficului sunt nu numai [oferii, ci [i c=l=torii care obi[nuiesc s= opreasc= microbuzele oriunde le convine, ceea ce ]mpiedic= circula\ia transportului pe str=zi.
Reprezentantul permanent al B=ncii Mondiale ]n Republica Moldova, Carlos Elbirt, a declarat s`mb=t= ... c= la sf`r[itul anului curent ]n Moldova se va ]nregistra o cre[tere economic=, comunic= Moldpres.
35
De[i scopul acestor m=suri pare a fi evident, nu putem [ti acest lucru cu siguran\= p`n= nu ]l clarific=m. Este normal ca patronii de maxi-taxi s= le cear= [oferilor disciplin= rutier= chiar [i din simplul motiv pentru a-i face s= respecte legea. Sau poate anume din acest motiv [i doresc patronii s=-[i disciplineze angaja\ii. Dar ]nseamn= oare aceasta c= cititorul se va sim\i mai sigur atunci c`nd traverseaz= strada? Sau [oferii de maxi-taxi vor da dovad= de mai mult respect fa\= de pasagerii lor? R=spunsul la aceste ]ntreb=ri, c`t [i altele pe care le poate g=si reporterul pun`nduse ]n locul cititorului, este cu mult mai important pentru cititor dec`t aspectul pur juridic al m=surilor descrise ]n articol. Pentru a afla dac= patronii de maxi-taxi inten\ioneaz= prin m=surile luate s= ]mbun=t=\easc= [i calitatea serviciilor, nu numai respectarea legilor, reporterul trebuie s= discute direct cu ei. Aceasta va ad=uga articolului [i o latur= uman= ]n afar= de cea pur juridic=. Dar ce cred [oferii de maxi-taxi despre pasagerii care obi[nuiesc s= opreasc= microbuzele oriunde le convine? Deseori, presa ne serve[te informa\ii economice [i de alt gen la care cititorii ]nceteaz= s= mai fie aten\i, pentru c= aceast= informa\ie nu ]nseamn= nimic pentru via\a lor cotidian=. S= citim un exemplu, dup= care vom vedea cum reporterul poate da semnifica\ie informa\iei care, la prima vedere, pare a fi goal=:
Potrivit lui Carlos Elbirt, cre[terea prognozat= nu va fi prea mare, dar important este s= fie oprit declinul economic continuu din ultimii ani.
Despre dezvoltarea economic= citim foarte des, astfel ]nc`t aceast= informa\ie devine un fel de zgomot monoton c=ruia nu-i mai acord=m nici o aten\ie. Citim frecvent afirma\iile exper\ilor despre progresul (sau regresul) din economie, ]ns= ]n via\a lui cotidian= cititorul nu sesizeaz= nici o schimbare. Astfel de informa\ie nu trebuie publicat= doar pentru a umplea spa\iul de ziar, ci trebuie explicat=. Ce ]nseamn= posibila cre[tere economic= pentru cititorul de r`nd? Mai mul\i ani la r`nd am citit [i auzit afirma\ii ]n acest sens, ]ns= starea material= a oamenilor nu s-a schimbat. De aceea reporterul trebuie s= se ]ntrebe [i s=-i l=mureasc= [i pe cititori, dac= cre[terea economic= are vreo semnifica\ie pentru via\a oamenilor ]n general, sau poate doar pornind de la un anumit nivel cre[terea economic= poate avea un impact asupra vie\ii cet=\enilor? Ce factori economici se iau ]n calcul c`nd se ajunge la astfel de concluzii: exporturile [i importurile, nivelul produc\iei autohtone, viteza de rota\ie a resurselor b=ne[ti ]n economie, rata de schimb a valutei na\ionale fa\= de valutele de referin\=? {i care din ace[ti factori pot avea un impact mai mare asupra vie\ii cotidiene a oamenilor? {i sunt oare aceste afirma\ii f=cute ]n baza unor date obiective sau manipulate? De exemplu, ]n vara anului 2001, Igor Smirnov afirma c= economia Transnistriei atinsese un nivel de cre[tere economic= de 15% ]n primele [apte luni ale anului. }n acest ritm locuitorii Transnistriei trebuiau, ]n c`\iva ani, s= ating= nivelul de trai al \=rilor occidentale. Pentru compara\ie, economiile Asiei de Sud Est, de pild=, Taivanul [i Coreea de Sud, care se dezvolt= vertiginos, ]nregistreaz= o cre[tere economic= ]ntre 5 [i 10 la sut= pe an. La fel trebuie explicat= semnifica\ia [tirilor interna\ionale, din punctul de vedere al impactului pe care ]l pot ele avea asupra cititorului din Moldova tot ce scriem trebuie prezentat din unghiul de vedere al omului de r`nd care cite[te ziarul. De exemplu, cititorul poate afla c= embargoul, din timpul r=zboiului asupra Iugoslaviei, a afectat economic multe \=ri vecine. Dar a afectat oare cumva acest embargo Republica Moldova? Direct
36
sau indirect? }n ce m=sura? Ce ]nseamn= asta pentru cititor? Tot astfel trebuie explicate [i alte evenimente interna\ionale (s= nu exager=m ]ns=, c=ut`nd o leg=tur= cu Republica Moldova, ]n cazul evenimentelor v=dit neutre pentru \ara noastr= aici trebuie s= se aplice discern=m`ntul [i puterea de analiz= a jurnalistului). Un alt exemplu: cum a afectat boala vacii nebune Republica Moldova? Avem cazuri printre vitele din \ara noastr=? C`t de mare este pericolul izbucnirii unor cazuri similare la noi (importurile, at`t legale c`t [i clandestine)? Ce m=suri ]ntreprinde guvernul pentru a feri Moldova de contaminarea cu ESB [i c`t de eficiente sunt aceste eforturi? Dar evenimentele din SUA, din 11 septembrie 2001? Cum se va schimba politica extern= a SUA [i a altor \=ri occidentale, [i o dat= cu ea, indulgen\a fa\= de datoriile externe ale fostelor \=ri sovietice, precum [i politica de acordare a ajutoarelor umanitare? Dar cum se va schimba fluxul banilor occidentali ]n form= de credite, granturi, investi\ii meni\i s= sus\in= \=rile ]n curs de dezvoltare? {i o problem= care ]l intereseaz= direct pe cititorul nostru se va schimba oare ceva ]n loteria vizelor organizat= de guvernul SUA ]n fiecare an? Multe evenimente interna\ionale au repercusiuni asupra Moldovei fie directe ajutoarele umanitare [i sus\inerea pe alte c=i - , fie indirecte cum a fost cazul embargoului impus Iugoslaviei. {i datoria jurnalistului este, pun`nd ]n ac\iune sim\ul ]n=scut al curiozit=\ii [i capacitatea de a privi ]n ad`ncul lucrurilor, s= detecteze [i s= explice influen\a posibil= asupra economiei noastre, prin contactarea diferitelor oficialit=\i [i persoane competente. Reporterul nu transmite doar informa\ia dintr-o m`n= ]n alta ca o band= rulant=, ci trebuie s= o supun= unei examin=ri sub microscopul scepticismului [i s=-i comunice cititorului rezultatele acestei examin=ri. Reporterul este dator s= se ]ntrebe ]ntotdeauna de ce?, cum de?, [i ce dac=? [i s= g=seasc= r=spuns la aceste ]ntreb=ri prin interviuri [i alte forme de documentare. Dac= nivelul economiei va cre[te sau nu, putem afla la sf`r[itul anului consult`nd un raport oficial al guvernului. Pe cititori ]ns= ]i intereseaz= dac= aceast= cre[tere va avea vreo semnifica\ie
37
pentru via\a lor sau nu reprezint= nimic altceva, dec`t o estimare care se face periodic. Pr=bu[irea celor doi zg`rie-nori din New York a fost o priveli[te ]ngrozitoare, dar pe l`ng= efectul pur senza\ional al atacului din septembrie 2001 asupra SUA, cititorul vrea s= mai [tie dac= acest eveniment, petrecut pe partea cealalt= a globului, la distan\= de un continent [i un ocean, ]i va influen\a cumva via\a ]n continuare.
38
Capitolul 3
FAPTE, ANALIZE, OPINII
Arnold Isaacs
Responsabilitatea cea mai important= a unui ziar, a unei reviste de actualitate, a unei emisiuni de actualit=\i la radio sau TV este s= consemneze fapte spre aten\ia cititorilor, ascult=torilor sau spectatorilor. Mass-media poate oferi analize pe marginea celor ]nt`mplate, dar poate prezenta [i opinii proprii sau ale comentatorilor (nu ]ns=, ]n articole de actualitate). Dar faptele reprezint= prima prioritate a jurnali[tilor. }n aceast=
39
FAPT: ]nt`mplare sau ]mprejurare real=, lucru petrecut ]n realitate (DEX)
ordine de idei, orice jurnalist trebuie s= porneasc= de la o ]n\elegere clar= [i strict= a no\iunilor de fapt, analiz= [i opinie, [i prin ce difer= una de alta. }n continuare urmeaz= un ]ndrumar care te poate ajuta la stabilirea acestor deosebiri: FAPTELE dintr-un material de actualitate pot fi: Un eveniment sau o ac\iune la care reporterul a fost martor [i de care este sigur: Moldova a c`[tigat 1- 0 la un meci de fotbal cu Belarus. Din geamurile de la etajele superioare r=zb=teau fl=c=ri portocalii [i fum negru (dac= ai fost prezent [i ai v=zut incendiul cu ochii proprii). }n centrul ora[ului a fost ]ntrerupt curentul electric timp de patru ore. O afirma\ie f=cut= ]n aten\ia reporterului sau ob\inut= de acesta: Poli\ia spune c= ]ntr-un accident rutier au fost r=nite dou= persoane. Ministerul de finan\e a anun\at c= deficitul bugetar pe anul trecut a constituit $2,6 trilioane. B=rbatul, arestat pe motiv de agresiune fizic=, a spus c= fusese nevoit s= se apere [i, c= cel=lalt l-a lovit primul. Purt=torul de cuv`nt al primului ministru a spus c= ]nvinuirile f=cute de liderul opozi\iei, privind proasta administrare [i corup\ia, sunt false. Un martor a afirmat c= din geamurile de la etajele superioare r=zb=teau fl=c=ri portocalii [i fum negru. Lucruri general cunoscute (DAR FII FOARTE ATENT!): Mul\i aleg=tori sunt nemul\umi\i din cauza infla\iei [i a corup\iei printre oficialit=\i. Mii de adolescente sunt ]nnebunite dup= noua vedet= rock. MAJORITATEA faptelor din articolele de actualitate cad ]n categoria a doua: informa\ia oferit= reporterului de altcineva adic= de o surs=. Observ= c=, ]n acest caz, faptul reprezint= spusele unei surse. Con\inutul celor spuse poate fi corect sau gre[it.
40
C`nd ob\ii de la poli\ie informa\ia despre un accident rutier, [tii doar c= poli\ia afirm=, c= au fost r=nite dou= persoane, ]ns= nu [tii dac= acest lucru este un fapt, cu excep\ia cazului ]n care ai fost la locul accidentului [i ai v=zut acest lucru cu ochii proprii. Iar dac= discu\i [i cu un membru al familiei accidentatului sau cu un martor ocular, care la fel spun c= au fost r=nite dou= persoane? }n cazul dat, faptul este c= dou= surse \i-au furnizat aceea[i informa\ie. Aceasta spore[te probabilitatea veridicit=\ii ei. }ns= nici acum nu po\i [ti, cu siguran\=, c= au fost r=nite dou= persoane. Trebuie s= consemnezi ceea ce \i s-a spus [i cine a spuso doar acestea sunt faptele de care po\i fi sigur. Datoria jurnalistului nu se limiteaz= la consemnarea corect= a spuselor unei surse. Obliga\ia noastr= este s= ne apropiem c`t mai mult de adev=r prin verificare. Aceasta ]nseamn= [i o evaluare a surselor, nu doar consemnarea celor spuse de ele. Este sursa competent= privind cele spuse? A fost oare sursa martorul celor ]nt`mplate? Sau este informa\ie de m`na a doua, sau chiar a cincia? Este oare sursa un observator neutru? Are ea de c`[tigat prin omiterea ori distorsionarea informa\iei? Ace[ti factori ne ajut= s= determin=m m=sura de ]ncredere, pe care o putem avea ]n informa\ia furnizat= de surs=. Sursa nu trebuie evaluat= numai de tine; trebuie s= le acorzi [i cititorilor posibilitatea de a o evalua. De regul=, [i anume din aceast= cauz= sursele trebuie numite, cu excep\ia cazului ]n care exist= un motiv incontestabil pentru a nu divulga identitatea unei persoane. Este necesar, de asemenea, s= indici de ce trebuie s= d=m crezare sursei date (Dna Jones, care privea pe geamul din birou ]n momentul ]n care s-a produs accidentul, v=z`nd astfel clar cele petrecute...), sau s= indici posibilitatea c= sursa s-ar putea s= aib= un punct de vedere p=rtinitor (Dl Miller, care se afla ]n r`ndurile demonstran\ilor, manifest`nd furie fa\= de poli\i[ti..., Consilierul Brandt, oponent politic al primarului...). Astfel, f=r= a ]nc=lca limitele faptului, le sugerezi cititorilor de ce ace[tia ar trebui s= cread= (sau poate s= pun= la ]ndoial=) afirma\iile pe care le-ai consemnat. Aceste detalii vor spori credibilitatea materialului.
41
Din moment ce o afirma\ie prezint= o latur= a unei probleme discutate (cel=lalt m-a lovit primul..., Eu nu am acceptat mite, a spus primarul...), trebuie s= depui tot efortul ca s= le prezin\i cititorilor [i opinia cealalt=. ANALIZA, conform dic\ionarului, este desfacerea unui ]ntreg ]n p=r\i cu scopul descoperirii naturii, func\iei, rela\iilor etc. sau pentru a descoperi originea lucrurilor. }ns= ]n jurnalism, cuv`ntul analiz= se folose[te ]ntr-un sens mai larg [i poate, de asemenea, con\ine sensul s=u opus sinteza: ]mpreunarea a dou= sau mai multe lucruri pentru a forma un tot ]ntreg. Analiza dintr-un articol de actualitate poate indica: Leg=tura (sau leg=tura posibil=) dintre fapte: Primarul a fost acuzat oficial de luare de mit=; procurorul care a ]naintat acuza\iile l-a sus\inut ]n ultimele alegeri pe oponentul primarului. Consecin\ele posibile sau semnifica\ia unui eveniment: Ministrul de finan\e a comunicat parlamentului c= este foarte nemul\umit de acumul=rile la buget; aceasta poate ]nsemna c= el are de g`nd s=-i elibereze din func\ie pe [efii serviciului fiscal [i vamal. Ministrul educa\iei a propus o m=rire considerabil= a bugetului; vor fi fondurile suplimentare folosite la majorarea salariilor profesorilor sau la angajarea noilor cadre didactice pentru a elimina regimul de studiere ]n dou= schimburi? Un motiv sau o explica\ie a unui eveniment: Politicianul a anun\at c= divor\eaz= de so\ia sa; f=c`nd acest anun\ chiar el ]nsu[i, politicianul i-a ]mpiedicat pe oponen\ii s=i s= prezinte ]n titlurile de ziar o versiune mai pu\in pl=cut= a acestui eveniment. O compara\ie a dou= evenimente sau men\ionarea unor evenimente mai vechi, dar care pot explica evenimentul consemnat de tine: Deputatul Schnellinger a propus o lege care s= oblige ministerul educa\iei s= angajeze mai mul\i profesori pentru a limita num=rul elevilor din fiecare clas= la 30. Ea a ]naintat aceast= propunere [i anul trecut, dar a fost
42
respins= de comisia respectiv=. }n acest an a fost ales un nou pre[edinte al comisiei care ar putea s= acorde mai mult= sus\inere acestei idei. OBSERV+ c= analizele se bazeaz= pe fapte. }\i folose[ti judecata [i cuno[tin\ele la crearea leg=turilor dintre evenimente sau la explicarea lor, ]ns= materialul pe care ]l prezin\i este totu[i un fapt. Adeseori, mai ales dac= analiza este speculativ= sau pretinde s= prezic= viitoare evenimente, este mai indicat s= g=se[ti alte persoane care vor specula asupra evenimentului sau ]l vor prezice, [i s= le citezi f=r= a prezenta propriile opinii. Acest lucru va plasa analiza ]n categoria fapt (o afirma\ie), comunic`nd ]n acela[i timp cititorului informa\ia [i ideile deliberat. Faptele [i analizele pot fi combinate ]n materialele de actualitate (c`nd articolul se bazeaz= pe multiple analize, e mai bine s= fie marcat analiz= sau analiza actualit=\ii). Dar ]n tradi\ia jurnalismului bazat pe fapte, opinia este ]ntotdeauna separat= de [tiri. OPINIILE dintr-un ziar sunt plasate ]n pagina editorial=, care exprim= punctul de vedere al publica\iei, sau ]n comentarii semnate. Opinia este afirmarea unor lucruri care se cred adev=rate [i nu a ceva ce este cunoscut ca adev=r incontestabil. Opinia exprim= preferin\e, aprobare sau dezaprobare: Directorul v=mii nu se mai bucur= de ]ncrederea publicului [i de aceea ar trebui s=-[i dea demisia. Suntem de p=rerea c= bugetul pentru ]nv=\=m`nt trebuie sporit astfel, ca s= se poat= majora salariile profesorilor [i, ]n acela[i timp, angajate noi cadre. Conform informa\iilor oficiale, b=rbatul care a cauzat accidentul de ieri, soldat cu r=nirea a dou= persoane, nu avea permis de conducere. Poli\ia ar trebui s= identifice conduc=torii auto f=r= permise, iar [eful poli\iei s=-i pedepseasc= pe acei poli\i[ti, care accept= mite ]n loc s=-i aresteze pe cei ce conduc neautorizat. Pianistul a interpretat partitura excelent, v=dind un sim\ profund. Vocea soprano deseori sc=pa tonalit=\i aspre, ]ns= baritonul a c`ntat superb.
43
REPORTERII, nici ]ntr-un caz, nu trebuie s=-[i exprime propriile opinii ]n articolele de actualitate. Aceasta nu ]nseamn= numai s= te ab\ii de la propria opinie asupra subiectului din material. Trebuie, deopotriv=, s= evi\i calificativele s= nu spui fata frumoas= sau poli\istul curajos. Standardul privind corectitudinea relat=rii faptelor trebuie s= fie acela[i pentru editoriale, comentarii [i actualit=\i. Orice fapt trebuie afirmat cu exactitate [i s= poat= fi verificat, ca cititorul s= aib= ]ncredere ]n faptele consemnate ]n ziar, indiferent de pagina ]n care sunt ele publicate. Mai mult, [i chiar dac= nu to\i autorii de opinie ]n\eleg acest lucru, faptele credibile confer= credibilitate [i opiniilor.
44
Capitolul 4
SCHI|E
Natalia Angheli
Jurnalistul, care hot=r=[te s= scrie dintr-un punct de vedere uman, adic= s= consemneze evenimentele ]ntr-un mod interesant, relevant [i pe ]n\elesul omului din strad=, are la dispozi\ie o serie ]ntreag= de modalit=\i. At`t [tirea pur= c`t [i articolele elaborate ]i ofer= jurnalistului multiple posibilit=\i de a aborda problemele oamenilor de r`nd. }ns=, doar schi\ele ofer= posibilitatea real= de a consemna adev=ratele emo\ii umane.
45
No\iunea de schi\=
Schi\a este genul de articol, legat de un eveniment sau situa\ie curent=, care confer= faptelor profunzime, semnifica\ie [i le plaseaz= ]n context. Schi\ele, de obicei, descriu evenimentele ]ntr-un context mai larg [i permit s= reflect=m asupra vie\ii [i activit=\ii unor personalit=\i. Schi\a combin= mai multe stiluri [i adesea seam=n= cu o oper= literar=. Pe l`ng= faptul c= schi\ele ]l informeaz= pe cititor, ele ]l mai [i amuz=, ]l distreaz=, ]l inspir= sau ]l stimuleaz=. }n schi\e ][i g=sesc locul interpret=rile, descrierile, imaginile vii [i emo\iile. Ca rezultat, multe schi\e sunt p=trunse de o atmosfer= mai special=. Autorii de schi\e folosesc epitete, compara\ii (exprim= triste\e, bucurie, ironie etc.) la descrierea unei ]nt`mpl=ri, a unei situa\ii. Cu toate acestea, schi\ele NU SUNT LITERATUR+ [i de aceea ele respect= toate regulile generale valabile pentru alte genuri de jurnalism. Ca [i orice alt articol, schi\ele trebuie s= fie echilibrate [i s= con\in= fapte corecte. Ele pot aborda o mul\ime de subiecte, cele mai r=sp`ndite fiind urm=toarele: oameni, locuri, programe [i probleme. Schi\ele se clasific= dup= gen: SCHI|A DE ACTUALITATE reprezint= o schi\= care descrie un eveniment curent. Acest gen con\ine analiza evenimentelor curente, explicarea lor [i prezicerea consecin\elor acestor evenimente. Tot aici includem [i schi\ele de anchet= care prezint= ]ntotdeauna un mare interes prin dezv=luirea unor fapte necunoscute p`n= atunci publicului.1 SCHI|ELE DE INTERES UMAN relateaz= neobi[nuitul [i extravagantul sau descriu ]ntr-un mod inedit un eveniment obi[nuit. Aceast= categorie con\ine articole ce includ probleme din localit=\i concrete, dar [i articole care descriu un moment din via\=, anumite locuri sau stiluri de via\=. O diversitate a acestui gen este a[a-numita schi\= de sezon un articol despre un anotimp sau vacan\=. Acest gen de articole sunt foarte greu de conceput, deoarece reporterii sunt nevoi\i de fiecare dat= s= priveasc= lucrurile [i evenimentele dintr-un
1 Writing the News. A Guide for Print Journalists. By Walter Fox. Second edition. Iowa State University Press, 1998, p. 144.
46
2 Reporting for the Media by Fred Fedler, John Bender, Lucinda Davenport, Michael Drager. Seventh Edition. Harcourt College Publishers, 2001, p. 336.
47
unghi nou pentru ca ele s= nu plictiseasc=. Articolele de interes uman amintesc cititorului c= oameni simpli, evenimente, la prima vedere, ne]nsemnate pot trezi emo\ii puternice [i se pot face concluzii din ele. Reporterul are nevoie de mult= r=bdare [i sensibilitate pentru a descoperi astfel de subiecte ]n [irul evenimentelor cotidiene. Scopul unei schi\e de interes uman este s= captiveze cititorul, trezindu-i diverse emo\ii. Schi\ele de interes uman reprezint=, de asemenea, o alternativ= relat=rilor succinte ([tirilor), prezent`nd evenimentele din punct de vedere uman, dincolo de fapte [i cifre. Astfel de articole deseori sunt oferite ]ntr-un pachet cu [tirile respective. PROFILUL constituie o schi\= al c=rei scop este descrierea unei persoane. }n profiluri sunt descrise persoane interesante care, de exemplu, au c`[tigat lupta cu un handicap, [i-au f=cut o carier= neobi[nuit= sau au devenit celebri gra\ie personalit=\ii lor vii. Pentru a-[i atinge obiectivul, profilurile nu se limiteaz= la enumerarea succeselor ob\inute sau a evenimentelor importante din via\a persoanei respective. Ele trebuie, ]n primul r`nd, s= dezv=luie caracterul subiectului. Pentru acumularea informa\iei necesare, autorii ][i examineaz= personajele la locul de munc=, le fac vizite acas=, intervieveaz= prietenii, rudele [i partenerii de afaceri ai acestora.2 SCHI|ELE ISTORICE comemoreaz= anivers=ri [i alte zile importante din via\a societ=\ii, precum ziua independen\ei sau a victoriei, ziua limbii materne sau ziua sf`ntului, care ]l s=rb=tore[te ora[ul / satul respectiv (hramul ora[ului / satului). Alt tip de schi\e istorice sunt legate de evenimente curente care pot prezenta interes pentru cititori. Dac= ora[ul este supus unei inunda\ii sau unui cutremur, sau dac= se instaleaz= o perioad= de canicul= extrem de lung=, atunci reporterii pot scrie articole despre inunda\ii, cutremure sau perioade de canicul= mai semnificative din trecut. Schi\ele istorice pot descrie evenimente istorice importante, lucr=ri de pionierat sau inova\ii din diferite
domenii: ]mbun=t=\irea serviciilor institu\iilor de ]nv=\=m`nt, distractive, medicale sau de transport; la fel [i schimb=rile ce au avut loc ]ntr-o zon= concret= privind componen\a na\ional=, de v`rst= sau de sex, modul de trai, alimentarea, dezvoltarea economic=, industrial=, religiile [i prosperitatea general=. SCHI|ELE DE CONSUM se mai numesc schi\e despre cum s= faci. Acest gen de articole ]nva\= cititorul s= confec\ioneze anumite lucruri, s= fac= fa\= problemelor fundamentale ale vie\ii sau celor psihologice [i sociale. Aici pot fi descrise activit=\i tangibile (preg=tirea unui fel de m`ncare, confec\ionarea unei piese de mobil=, coaserea hainelor, ]ngrijirea unei gr=dini sau dresarea unui c=\elu[). Dar ele se pot concentra [i asupra problemelor psihologice, de pild=, consolidarea unei c=snicii, educa\ia copiilor sau dep=[irea timidit=\ii. Sau se pot da sfaturi despre felul ]n care trebuie ]ndeplinit= declara\ia fiscal= sau cum se face ]nscrierea la o universitate str=in=. Multe schi\e despre domeniul medicinii sau afacerilor se includ ]n aceast= categorie. Elementul comun al tuturor articolelor de felul cum s= este faptul c= reporterul ]l instruie[te pe cititor. Este foarte important ca instruc\iunile s= fie explicate clar, pe ]n\elesul cititorilor. Pentru a scrie astfel de articole nu este nevoie s= fii expert ]n domeniul dat, ]ns= informa\ia trebuie verificat= prin explica\iile unui specialist.
Structura schi\elor
Deoarece schi\ele descriu un eveniment ]n amploarea lui [i ]ncearc= s= prezinte latura uman= a evenimentelor de actualitate, ele con\in c`teva elemente-cheie: Accentul: motiv pentru care este scris articolul, factorul [i ce dac=; Alineatul de deschidere [i alineatul esen\ial: care rezum= esen\a articolului; Istoria: evolu\ia problemei; Motivele: de ce problema sau conflictul descris are loc ]n aceast= perioad= de timp;
48
3 Writing and Reporting News. A Coaching Method. By Carole Rich, University of Kansas, Wadsworth Publishing Company, Belmont, California, 1994, p. 536-537.
49
Impactul: cine este afectat [i ]n ce mod; Mi[c=rile [i contrami[c=rile: cine ac\ioneaz= pro sau contra evenimentului [i cum anume procedeaz=; Viitorul: ce s-ar putea ]nt`mpla ]n rezultatul evenimentului dat sau a evolu\iei lui.3 Nu toate elementele trebuie s= reprezinte segmente separate ]n cadrul articolului [i s= strige la cititor. Toate ]ns= sunt esen\iale pentru realizarea unei schi\e cuprinz=toare, bine concepute [i viabile. Aceste elemente sunt str`ns legate ]ntre ele. Articolul bine g`ndit va avea la origine un alineat ce va exprima esen\a lui. }n momentul explic=rii impactului evenimentului, articolul devine interesant pentru publicul larg. Prin descrierea evolu\iei lui, a motivelor [i a viitoarelor consecin\e, autorul va prezenta exact toat= complexitatea evenimentelor, situa\iilor [i a comport=rii umane. }n sf`r[it, mi[c=rile [i contrami[c=rile vor completa cu un element de conflict articolul. Forma final= a schi\ei, c`t [i materialul inclus sau eliminat, va depinde de unghiul abordat. De exemplu, ]n profiluri, conflictul unor for\e ]n opozi\ie (adic= mi[c=rile [i contrami[c=rile) este deseori ]nlocuit prin obstacolele [i realiz=rile din via\a unei persoane. Pentru realizarea schi\elor nu exist= reguli de neschimbat, autorii av`nd posibilitatea de a aplica orice tehnici ale scrisului pentru atingerea scopului. Unii autori se conduc de structurile tipice pentru [tirea pur=. Majoritatea ]ns= folosesc tehnici speciale care separ= schi\ele de celelalte genuri. }n general, structura unei schi\e este mai organic= dec`t a altor genuri. Schi\ele au un ]nceput, cuprins [i ]ncheiere, toate aceste p=r\i fiind str`ns legate reciproc. P=r\ile componente se leag= ]ntr-un tot ]ntreg cu ajutorul tranzi\iilor care ne trec lin de la un alineat la altul. Schi\ele pot ]ncepe cu orice fel de alineat de deschidere, ]ns= cea mai r=sp`ndit= este a[a-numita deschidere artistic=. De obicei aici sunt incluse cele mai interesante detalii ale articolului, scopul fiind suscitarea interesului cititorului, atragerea lui ]n ad`ncul evenimentului.
Autorul poate ]ncepe cu o ]nt`mplare, un fragment de dialog, un alineat descriptiv, un citat, nara\iune sau exprim`ndu-[i punctul s=u de vedere. Schi\ele mai pot ]ncepe cu o ]ntrebare, o ac\iune sau un fapt [ocant. Prezentarea unei deschideri artistice necesit= imagina\ie, g`ndire [i capacitate de a identifica [i relata o idee interesant= ]ntr-un mod captivant. Articolele cu astfel de deschidere de obicei au [i un alineat esen\ial care urmeaz= imediat dup= deschidere. }n alineatul esen\ial se formuleaz= ideea principal= a articolului ce constituie esen\a evenimentului (adic= r=spunde la ]ntreb=rile cine, ce, c`nd, unde [i de ce). Informa\ia din articol poate fi prezentat= ]n c`teva variante: piramida inversat=, clepsidra, accentul sau nara\iunea.
Desenul 1
}n articole ]n form= de PIRAMID+ INVERSAT+ informa\ia este prezentat= ]n ordine descresc`nd= a importan\ei sau gradului de actualitate. Alineatul de deschidere con\ine informa\ia de ultima or=, important= sau frapant=, [i stabile[te miezul articolului. Alineatul al doilea iar uneori [i urm=toarele ofer= detalii ce amplific= deschiderea. }n continuare se con\in detalii mai pu\in importante sau se prezint= teme subordonate. Fiecare alineat con\ine informa\ie nou=: nume, descrieri, citate, puncte de vedere contrare, explica\ii [i informa\ii de fond.4 Din cauza geometriei dure, astfel de structur= rareori se folose[te la schi\e. (Des.1)
Desenul 2
Articolul ]n form= de CLEPSIDR+ con\ine trei p=r\i: partea superioar= ]n form= de piramid= inversat=, ]n care este rezumat= informa\ia cea mai important=, alineatul intermediar [i nara\iunea. Din piramida inversat=, care trebuie s= cuprind= trei-cinci alinieate,
4 Reporting for the Media, p. 178.
50
cititorul afl= pe scurt informa\ia cea mai important=. Partea de jos, nara\iunea, ]i permite autorului s= descrie evenimentul ]n profunzime [i cu lux de am=nunte, utiliz`nd puterea narativ= a cronologiei. 5 Aceast= structur= se potrive[te cel mai mult analizelor [i articolelor care descriu anumite tendin\e. (Des.2)
Desenul 3
Forma care se bazeaz= pe un MIEZ ]n cadrul articolului, se folose[te de ani de zile la The Wall Street Journal [i de aceea acest stil se mai nume[te [i STILUL WALL STREET JOURNAL (Des. 3). Stilul miezului, ca [i cel ]n form= de clepsidr=, ]ncearc= s= aplice ]n articolele de actualitate tehnici narative. }ns= spre deosebire de clepsidr=, un articol ]n stilul miezului ]ncepe cu o deschidere (introducere) care prezint= o persoan=, situa\ie sau ]nt`mplare concret=, prin care este ilustrat= o problem= mai general=. Acest gen de articole se compun din patru p=r\i. Prima parte este deschiderea care, spre deosebire de cea din piramida inversat=, poate con\ine trei, patru, cinci sau chiar mai multe alineate. Deschiderea ]n articolul cu miez descrie o persoan=, un loc, o situa\ie sau un eveniment ce poate s= nu prezinte interes gazet=resc ]n sine, dar care reprezint= un exemplu generalizator al unei probleme importante din societate. Partea a doua a stilului cu miez este alineatul esen\ial care presupune dou= sau trei alineate ]n care este desf=[urat= ideea principal= a articolului [i modul ]n care deschiderea ilustreaz= aceast= idee. Partea a treia, cuprinsul, desf=[oar= tema principal= ]n detalii, iar ultima parte este o ]ncheiere ce con\ine unu-trei alineate. }n ]ncheiere, de obicei, revine ]n prim-plan persoana, locul sau
5 Ibidem, p. 184.
51
situa\ia descris= ]n alineatele de deschidere.6 Aceast= structur= poate fi aplicat= unei serii ]ntregi de schi\e.
Desenul 4
NARA|IUNEA se aseam=n= foarte mult cu clasica a fost odat=. Ea con\ine dou= componente: povestirea [i povestitorul. Povestitorul, la fel ca [i dramaturgul sau romancierul, descrie rela\iile interumane ]ntr-o societate. Reporterul are nevoie de un dezvoltat spirit de observa\ie pentru a descoperi eroii principali ai evenimentului, ai intervieva, a reda ]mprejur=ri, locuri, oameni [i alte date importante ale evenimentului, descriindu-le am=nun\it [i ]n culori vii. Cu ajutorul acestor detalii cititorii vor ]n\elege mai bine esen\a evenimentelor. }ns= reporterul nu are dreptul, ]n acest caz, s=-[i exprime propriile opinii. Genul nara\iunii ]i permite s=-[i foloseasc= imagina\ia pe larg descriind via\a unei persoane cu lux de am=nunte. Un articol scris ]n stil narativ utilizeaz= o deschidere cu fapte pure care reprezint= partea cea mai important= a articolului ca mai apoi s= treac= la cronologia evenimentelor, amintiri, dialog [i alte tehnici narative. }n mod alternativ, articolul poate prezenta cronologia evenimentelor, [i s= sf`r[easc= cu informa\ii actuale [i de ultim= or=. De obicei, acest gen de articole are ]nceput, cuprins [i sf`r[it, toate p=r\ile fiind la fel de importante.7 Asemenea structurii cu miez, nara\iunea poate fi folosit= la o gam= ]ntreag= de schi\e. (Des. 4) Autorii de schi\e improvizeaz= adesea structura articolelor. Ei combin= [i potrivesc dup= caz elementele din genurile descrise mai sus. Din aceste improviz=ri, bine concepute [i bine realizate, rezult= schi\e extraordinare care pot avea un puternic efect emotiv asupra cititorilor.
6 Ibidem, p. 186 7 Ibidem, p. 189.

52
Cum s= g=sim subiecte pentru articole

Pu\ini jurnali[ti pot spune c= n-au ajuns niciodat= ]n criz= de idei. Uneori este greu s= g=se[ti [i s= dezvol\i subiecte pentru articole, iar temele pentru schi\e bune sunt [i mai greu de g=sit. Realizarea schi\elor necesit= mult= perseveren\=, spirit dezvoltat de observa\ie [i un mod de g`ndire adecvat. Multe articole reu[ite sunt scrise ]n urma unor observa\ii ]ndelungate. Reporterii tineri sunt sf=tui\i de [efii lor s= manifeste interes fa\= de tot ce se ]nt`mpl= ]n strad=, la magazin etc. }n momentul ]n care, de exemplu, este martorul demol=rii unei cl=diri ]n care se afla o bibliotec= pentru copii sau observ= c= oamenii cump=r= ]n cantit=\i neobi[nuit de mari un produs anume, unui reporter ingenios ]i vor veni multiple idei pentru articole interesante. De obicei, anun\urile din mica publicitate sau numele neobi[nuite din cartea de telefoane sunt [i ele o surs= bun= de subiecte noi. }n ajun de Cr=ciun sau de Sfintele Pa[ti, cititorii ar putea s= se bucure de articole amuzante despre numeroasele incidente din via\a oamenilor care au numele Cr=ciun sau Pa[te (]n Statele Unite oamenii cu astfel de nume (Christmas [i Easter) nu ][i primesc ]ntotdeauna coresponden\a pentru c= po[ta[ii cred c= este vorba despre o glum=; uneori ace[ti oameni nu sunt lua\i ]n serios atunci c`nd solicit= un loc de munc=). Jurnali[tii pot recurge [i la exerci\ii mintale de generare a ideilor: analiza cauzelor [i efectelor; extrapolarea; sinteza; proiectarea; schimbarea unghiului de vedere. Aplic`nd metoda cauz=-efect autorul poate s=-[i dea seama de tabloul general, adic= de cauzele din spatele anumitor evenimente c`t [i rezultatele lor. Aceasta este extrem de important ]n cazul schi\elor de actualitate. Are loc un eveniment care poate s= nu prezinte interes ]n sine. Prin extrapolare, adic= proiect`nd ceea ce cunoa[te despre acest
53
eveniment asupra altor domenii, reporterul va putea g=si o tem= mai larg= [i mai semnificativ=. De exemplu, dac= reporterul cunoa[te atitudinea publicului fa\= de o problem=, el poate deduce atitudinea lui fa\= de alte probleme aferente primei. Reporterul, care [tie s= fac= sinteza evenimentelor, este ]n stare s= observe [i s= g=seasc= o corela\ie ]ntre mai multe evenimente care, la prima vedere, par s= nu aib= nici o leg=tur= ]ntre ele. Reporterul iscusit poate astfel s= selecteze subiecte fenomenale pentru articole dintr-o sumedenie dup= cum li s-ar p=rea altora de piese ]nt`mpl=toare.8 Unul dintre cele mai utile instrumente de generare a ideilor este proiectarea accentuarea rezultatelor unui eveniment [i nu consemnarea lui detaliat=. Aceast= metod= permite jurnalistului s= priveasc= dintr-un unghi de vedere nou temele relatate [i arhirelatate. Schimbarea unghiului de vedere este [i aceasta o metod= bun= de a g=si unghiuri noi. Examinarea evenimentelor dintrun alt punct de vedere, prezentarea unor opinii neobi[nuite, poate fi interesant= at`t autorilor c`t [i cititorului.
Desenul 5
distrugere drumuri probleme transport FURTUN+ pl=\i asigur=ri victime capacitate spitale
anulare zboruri
Un alt instrument de generare a ideilor pentru articole a fost sugerat de cercet=torii care studiaz= func\iile emisferei st`ngi a creierului (emisfera g`ndirii logice) [i a emisferei drepte (cea creatoare). Este vorba despre un proces creator de legare a
8 The Art and Craft of Feature Writing. By William E. Blundell. Plume, 1988, p. 6.
54
cuvintelor ]ntre ele care se nume[te crearea unei scheme mintale, proprie ambelor emisfere concomitent. Crearea unei scheme mintale ]nseamn= s= cercetezi diferitele aspecte ale unei probleme interesante pentru public. }ncepe prin trasarea unui cerc care semnific= tema principal=. Pasul urm=tor este trasarea unor linii drepte care pornesc de la tema central= [i continu= enumerarea ideilor aferente ]n cercuri separate. Dup= ce a generat toate ideile posibile, autorul poate ]ncepe s= le elimine pe cele care nu par suficient de importante pentru a fi prezentate ]ntr-un articol aparte. (Des. 5) }n cazul ]n care nu se ]nt`mpl= evenimente majore, redac\iile recurg frecvent la un alt instrument de generare a ideilor. Aceast= metod= se nume[te combina\ii nea[teptate [i ]i ajut= pe jurnali[ti s= descopere idei despre fenomene ce par, la prima vedere, s= nu aib= nici o leg=tur= ]ntre ele. Astfel, jurnalistul ]nscrie ]ntr-o tabel= ]n primul r`nd [i prima coloan= aceea[i list= cu teme. Dup= aceasta marcheaz= aleatoriu o celul= a tabelei. Ca rezultat se ob\ine o combina\ie nea[teptat= a dou= teme,
M`ncare/ B=utur= Cas=/ Apartament
{coal=/ Educa\ie
S=n=tate/ Boal=
Dragoste/ Sex
Igien=
Haine
Mod=
Copii
S=n=tate/ Boal= {coal=/ Educa\ie Copii

M`ncare/ B=utur= Igien= Haine Mod= Cas=/ Apartament Dragoste/ Sex Bani
Bani
55
care poate fi explorat= ]n continuare. }n multe cazuri aceste combina\ii duc la articole originale. Utiliz`nd temele marcate ]n tabela de mai sus,9 jurnalistul poate scrie despre pericolul care poate ap=rea c`nd copiii sunt l=sa\i f=r= supraveghere sau despre ocupa\ia preferat= a copiilor c=rora le place s= stea acas= singuri etc., etc.
C+R|I LA TEM+ }N BIBLIOTECA CIJ: Reporting for the Media. By Fred Fedler, John Bender, Lucinda Davenport, Michael W. Drager. Seventh edition. Harcourt College Publishers, 2001. Writing Feature Articles. A Practical Guide to Methods and Markets. By Brendan Hennessy. Third edition. Focal Press, 1997. Writing the News. A Guide for Print Journalists. By Walter Fox. Second edition. Iowa State University Press, 1998. The Art and Craft of Feature Writing. By William E. Blundell. Plume, 1988.
9 Eric Farmann [i Lise Lyngbye. Atelier la Chi[in=u. Iunie 2001.

56
Capitolul 5
UTILIZAREA DETALIILOR DESCRIPTIVE
Peter Eichstaedt
Mul\i jurnali[ti au p=rerea gre[it= c= jurnalismul bazat pe fapte trebuie s= fie lipsit de detalii vii, descriptive. }ns= ele dau via\= articolului. Detaliile descriptive sunt utile at`t pentru articolele de actualitate pur=, c`t [i pentru schi\e, la fel, pentru articole despre crime [i tragedii. Chiar dac= jurnalismul bazat pe fapt oglinde[te obiectiv lucrurile, utilizarea descrierilor nu d=uneaz= nici articolelor pur informative.
57
Aminte[te-\i c= ]n majoritatea articolelor, de obicei sunt folosite trei surse legitime de informa\ie: alte persoane, documente [i observarea direct=. }n calitatea sa de martor al unei scene, jurnalistul este liber s= consemneze ceea ce vede [i aude. Astfel, detaliile descriptive ][i au un loc legitim ]n orice gen de articol ]n modul ]n care sunt observate de reporter. Iat= un exemplu de detalii descriptive incluse ]ntr-un articol de [tiri:
Un avion al companiei US Air, care ateriza la Aeroportul Interna\ional din Los Angeles, s-a lovit la sol, vineri seara, cu un avion al companiei Sky West, form`nd o gr=mad= dezordonat= de sf=r`m=turi arz`nde. Cel pu\in 12 oameni au murit, 24 au fost r=ni\i [i 21 sunt da\i disp=ru\i, sus\in sursele oficiale. Fl=c=ri portocalii se ridicau de pe fuzelaj, iar deasupra aeroportului se ]n=l\a o imens= coloan= de fum. Luminile reflectoarelor, precum [i cele de pe vehiculele poli\iei, pompierilor [i altor echipe de salvare, sculptau silueta r=m=[i\elor ]ncinse pe cerul ]ntunecat. Era o priveli[te de necrezut, a spus Brett Lyles, 23 de ani, din San Francisco.
58
Observ= c= toate detaliile esen\iale se con\in ]n primele dou= alineate: cine, ce, unde, c`nd [i de ce. Autorul ]ns= nu se limiteaz= doar la fapte. Dup= ce a urm=rit dramatismul scenei, ]n alineatul trei ne prezint= un tablou viu al celor v=zute. Aceasta confer= dramatism articolului [i ]l aduce pe cititor la fa\a locului. Autorul realizeaz= acest lucru folosind detalii descriptive. Detaliile descriptive sunt de o importan\= major= pentru articolele de actualitate, artistice, precum sunt schi\ele, interviurile [i profilurile. Dup= cum [tim cu to\ii, felul ]n care se ]mbrac= o persoan=, casa ]n care locuie[te toate bunurile materiale pe care le are sau nu le are ne comunic= multe despre persoana respectiv=. Incluz`nd aceste detalii descriptive ]n articol, ]n fa\a noastr= apare o persoan= vie cu calit=\i reale. }ntr-un articol pe care l-am citit nu demult despre un vagabond, autorul descrisese cutia de carton ]n care locuia acesta, g=urile din pantalonii lui, din jachet=, a mai pomenit c= nu purta ciorapi etc. Asemenea detalii constituie ni[te elemente critice, esen\iale pentru
articol [i ne prezint= cu mai mult= for\= s=r=cia vagabondului. Astfel de detalii critice au un impact mult mai puternic asupra cititorului dec`t simpla afirma\ie: omul era foarte s=rac. Cititorul vrea s= [tie exact CT de s=rac era omul. Detaliile descriptive ]i comunic= mult mai mult dec`t generalit=\ile vagi. Aceea[i tehnic= se potrive[te la orice descriere, fie persoana s=rac= sau bogat=. Dac= vrei s= ar=\i c= cineva este bogat, trebuie s= prezin\i am=nunte concrete: felul hainelor pe care le poart= persoana sau ma[ina pe care o are, sau chiar faptul c= [oferul persoanei ]n cauz= poart= inele de aur. Poate ]n casa subiectului chiuvetele sunt de marmur=, iar robinetele sunt poleite cu aur. Sarcina unui bun autor este s= g=seasc= astfel de detalii care ne vor face s= ]n\elegem mai mult dec`t o sumedenie de cuvinte. Detaliile pot fi de orice fel: un tic nervos, felul ]n care persoana dat= ][i piapt=n= p=rul sau felul ]n care vorbe[te, sau cum ][i \ine \igara orice detaliu ce dezv=luie un substrat mai profund al personalit=\ii subiectului. Dup= cum am mai men\ionat, detaliile descriptive aduc cititorul ]n locul unde are loc evenimentul. Unul dintre cele mai bune exemple ]n acest sens a fost scris de David Remnick, pe c`nd lucra la Washington Post, [i care ]n prezent este redactorul revistei New Yorker Magazine. El a fost trimis s= descrie cutremurul din Armenia, din 1988, care a devastat c`teva ora[e. }n unul din aceste ora[e, Spitak, el a f=cut urm=toarea prezentare a celor v=zute. Observ= cum autorul combin= detaliile descriptive cu faptele pentru ob\inerea unui efect foarte puternic. Mai observ= c= nu g=se[ti o singur= opinie ]n acest text.
}n Spitak cei vii ]i caut= pe cei mor\i. Un t`n=r de dou=zeci [i ceva de ani mergea ast=zi de-a lungul [irului de sicrie, deschiz`nd capacele ]n c=utarea fratelui s=u. }ntrun t`rziu, el a g=sit ceea ce nu dorea s= vad= [i v=z`ndu-[i fratele sa urcat ]n sicriu al=turi de el, gata s= se al=ture celor mor\i. Nu exist= preg=tire moral= pentru ceea ce vezi la Spitak, pentru priveli[tea unui stadion mic plin cu sicrie [i cadavre l=sate ]n frig. Av`nd 20.000 de locuitori [i fiind ]nconjurat de Caucazul Armenesc, acum o s=pt=m`n=, ora[ul Spitak era un ora[ frumos, spun oamenii. Dar p=m`ntul s-a mi[cat sub temelia ora[ului [i, timp de c`teva minute, Spitakul a fost distrus.
59
Cel pu\in o jum=tate din popula\ia ora[ului a murit. Opt gr=dini\e de copii, opt [coli, fabrici de s=pun, zah=r toate au fost transformate ]n ruine. Pe fiecare strad= sunt aliniate sicrie [i gr=mezi de gunoi menajer: o gr=mad= de romane ]n armean=, o gr=mad= de varz=, un bocanc, o pìne m`ncat= pe jumate, o reproducere de portret rupt=. {i peste tot miroase a fum, a z=pad= [i a mor\i care putrezesc ]n sicriele improvizate din sc`nduri neprelucrate de pin.
Observa\i cum autorul prinde miezul tragediei, descriind un om care se bag= ]ntr-un sicriu cu fratele s=u mort. Ce imagine puternic=! Apoi urmeaz= c`teva informa\ii despre ora[. }n continuare, autorul descrie stadionul ora[ului plin de sicrie. Apoi enumer= ce a fost distrus. Urmeaz= alte detalii descriptive din strad=. {i, ]n sf`r[it, autorul recurge la sim\ul mirosului care nu este folosit prea des de scriitori, dar care este un sim\ foarte puternic ]n acest context. Autorul nu pomene[te nic=ieri ceva de genul: aceasta este o tragedie groaznic=. Expresia aceasta este lipsit= de sens ]n descrierile de mai sus. Autorul ofer= cititorului DETALII CONCRETE. Detaliile ne comunic= ]n modul cel mai conving=tor c= a avut loc o tragedie groaznic=. Am=nuntele ne transmit acest lucru astfel, ]nc`t nu-l vom uita niciodat=. Utilizarea detaliilor reprezint= un element puternic ]n toate genurile de jurnalism, deoarece articolele sunt p=trunse de real [i adev=r. Elementele descriptive ]l aduc pe cititor la fa\a locului [i ]i comunic= mult mai multe despre subiectul descris dec`t pagini ]ntregi de proz= supraintelectual=, for\at=. Iar pentru a putea folosi detalii, nu ai nevoie de tragedii de propor\ii interna\ionale sau alte evenimente majore. Detaliile sunt utile ]n orice gen de articol. Totul depinde de autor, de dorin\a lui s= le g=seasc= [i s= le includ= ]n proza sa.
60
Capitolul 6
M+IESTRIA INTERVIULUI
Peter Eichstaedt
Aptitudinea de a realiza un interviu bun este esen\ial= pentru jurnali[ti. Poate, doar m=iestria scrisului este superioar= ]n ordinea importan\ei. Deseori ]ns= un interviu, care oglinde[te desf=[urarea evenimentului p`n= ]n cele mai mici detalii, poate fi suficient de bun ca s= compenseze calitatea proast= a scrisului. Esen\a profesiei de jurnalist este acumularea [i r=sp`ndirea informa\iei. }n cele mai dese cazuri noi, jurnali[tii, acumul=m informa\ii din convorbirile ]ntre\inute cu diferi\i oameni ce ne ]mp=rt=[esc g`ndurile [i sentimentele lor. De asemenea, putem
61
ob\ine de la ei rapoarte scrise, scrisori [i alte documente ce con\in informa\ia de care avem nevoie. De regul=, ei fac acest lucru cu pl=cere. Doar cu rare excep\ii, de obicei oamenii ursuzi, necomunicabili pot g=si cu u[urin\= motive pentru a refuza o discu\ie. Este foarte important ca conversa\ia s= aib= loc ]ntr-o atmosfer= calm= [i lini[tit= pentru a predispune interlocutorul la sinceritate. }n caz contrar, jurnalistul nu va ob\ine nimic. Acest lucru se simte ]n fostele republici sovietice, unde nu exist= legi care ar garanta accesul liber la informa\ia public=. Dar exist= [i excep\ii privind starea de spirit a intervievatului. O astfel de situa\ie poate fi ]n cazul unei anchete. }n reportajul de anchet=, jurnalistul trebuie s= aduc= argumente conving=toare care s= demonstreze c= subiectul a comis o crim=. }n acest caz subiectului i se pune ]ntrebarea direct=: A\i f=cut-o sau nu? Subiectul nu poate fi calm [i lini[tit ]n astfel de circumstan\e. }ns= aceast= form= de jurnalism nu se prea practic= ]n fosta Uniune Sovietic=. Un exemplu tipic ar fi cazul c`nd un politician este ]ntrebat direct dac= va candida ]n alegeri: Ve\i ]ncerca s= lupta\i pentru postul de pre[edinte? Cel intervievat nu ]ntotdeauna reac\ioneaz= calm. Oamenii politici au nevoie de pres= ca s= transmit= informa\ia aleg=torilor [i de aceea nu trebuie trata\i cu m=nu[i. }nainte de a intra ]ntr-un birou ]ncerc s=-mi creez o dispozi\ie pozitiv= [i prietenoas=. Am deosebit= grij= s= fiu amabil cu secretarele [i alte persoane din jurul subiectului meu. Din experien\= am descoperit c= astfel de eforturi dau mai t`rziu rezultate. Dac= secretarele [i alte persoane din aparatul administrativ te plac, ele ]\i vor spune unde se afl= [eful lor, ]\i vor comunica num=rul de celular al [efului, ]\i vor face copii la documente, [i ]\i vor face multe alte mici servicii care ]\i vor fi utile . C`nd, ]n sf`r[it, ajung la subiectul interviului, ]ncerc s= fac ]n a[a fel ca el s= se simt= relaxat. Arunc repede o privire prin birou c=ut`nd un subiect de discu\ie care nu are nici o leg=tur= cu tema interviului. De obicei, pe pere\ii birourilor pot fi v=zute fotografii sau alte lucruri care v= pot sugera ce ]i place sau ]i displace subiectului. S-ar putea s= fie fotografii ale familiei lui sau c=r\i po[tale din locurile vizitate. }ncep conversa\ia cu un comentariu
62
de felul: Ia te uit=, a\i fost la Paris? Cum v-a pl=cut ora[ul? Sau dac= v=d o fotografie ]n care subiectul se afl= la plaj=, ]l ]ntreb: Unde a\i fost la mare? }n primele cinci minute ale interviului sar putea s= discut=m despre vacan\a trecut=. }ns= aceasta nu este o pierdere de timp. Scopul final este s= stabile[ti o rela\ie cu intervievatul. Convinge-l c= nu e[ti doar jurnalist, ci [i om ca to\i ceilal\i un om care are o familie, c=ruia ]i plac concediile etc. Stabilirea acestui raport ]ntre tine [i subiect ]\i poate aduce dividende nea[teptate. Dac= subiectul se simte relaxat ]n timpul interviului, atunci va ]ncepe s= vorbeasc= despre al\i oameni [i probleme, [i ar putea s=-\i spun= lucruri pe care nu le [tiai, [i despre care nici nu ai fi ]ntrebat. Aceast= situa\ie este ideal= pentru un jurnalist c`nd subiectul ofer= mai mult= informa\ie dec`t avea de g`nd s= ofere ini\ial. {i invers, dac= subiectul r=spunde scurt [i rece la ]ntrebarea despre fotografia f=cut= pe plaj= sau nu r=spunde deloc, atunci fii gata de un interviu greu. Va trebui s= depui mai mult efort ca s= faci subiectul s= se simt= relaxat, dar [i mai important este c= vei avea nevoie de mai mult= insisten\= pentru a afla informa\ia necesar=. Deci, odat= subiectul relaxat [i odat= stabilit raportul dintre voi, lucrul jurnalistului abia ]ncepe. Pentru interviu trebuie s= te preg=te[ti din timp. Nimic nu poate s=-l irite pe subiectul interviului mai mult dec`t un jurnalist care habar nu are despre tema interviului. {i nimeni nu va dori s= piard= timpul explic`ndu-\i lucruri elementare sau lucruri generale despre via\a sau profesia sa. Persoana intervievat= este, f=r= ]ndoial=, expert ]n domeniul ]n care lucreaz= acesta [i este ,de fapt, motivul pentru care ]i lu=m interviul. El cunoa[te anumite lucruri sau are realiz=ri deosebite pe care noi vrem s= ni le comunice. Cum s= ne preg=tim? Prin documentare. G=se[te ce s-a scris deja despre persoana pe care o vei intervieva. Poate a mai acordat interviuri la aceea[i tem=. Astfel, ]\i vei putea impresiona subiectul spun`ndu-i: }n ultimul num=r al XXX a\i spus c=... A\i putea s=-mi explica\i ce a\i avut ]n vedere? Sau dac= nu au mai fost publicate articole la tema dat=, ori articolele nu pot fi g=site, discut= cu al\i reporteri sau oameni de alte profesii care sunt
63
exper\i ]n domeniu. Ei ]\i pot sugera ]ntreb=ri la care nici nu te-ai fi g`ndit. Rivalitatea profesional= exist= ]n toate domeniile. Dac= ]l ]ntrebi pe un savant ce crede despre lucr=rile altui savant, [i mai ales dac= ]i spui c= vei avea un interviu cu cel=lalt, atunci inevitabil el ]\i va sugera: }ntreab=-l despre ... Unii pot s=-\i comunice informa\ii de uz intern despre persoane din domeniul ]n care activeaz=. Aceasta se refer= mai ales la politicieni. Cea mai sigur= cale de a afla dac= cineva are de g`nd s= participe ]n alegeri, este s= ]ntrebi al\i politicieni. Ace[tia vor [ti exact cum se preg=tesc de alegeri concuren\ii lor. Vei putea pune politicienilor ]ntreb=ri de felul: Din c`te [tiu de la oponen\ii dvs. ]n alegeri, ave\i de g`nd... Ce ave\i de spus la aceasta? }n cazul pictorilor, scriitorilor sau muzicienilor, trebuie neap=rat s= le cuno[ti lucr=rile (s= le cite[ti c=r\ile, s= le cuno[ti tablourile, operele muzicale etc., etc.). Adesea jurnali[tii ][i ]nchipuie c= pot pur [i simplu s= se apropie de cineva f=r= nici o preg=tire, s= pun= o serie de ]ntreb=ri [i s= ob\in= un interviu bun. Eu ]ntotdeauna ]mi preg=tesc cinci-[ase ]ntreb=ri ]nainte de a merge la un interviu. }mi place ca ]ntreb=rile s= fie de ordin general, astfel ]nc`t subiectul s= se simt= liber s=-mi vorbeasc= ce dore[te el. }ncerc s=-mi formulez ]ntreb=rile ca fiecare din ele s= se axeze pe una din temele pe care vreau s= le discut cu subiectul. Am descoperit c= o list= cu ]ntreb=ri esen\iale este bine venit= ]n cazurile c`nd subiectul interviului ]ncepe s= bat= apa-n piu= sau se abate de la tema abordat=. O astfel de list= ]mi permite s= fac o pauz=, s=-mi consult agenda [i s= spun ceva de genul: Mai am aici o ]ntrebare sau o tem= pe care a[ vrea s= o discut=m. Aceasta m= ajut= s= readuc discu\ia pe f=ga[ul care m= intereseaz=. Preg=tirea prealabil= este cheia unui interviu reu[it. Dar [i flexibilitatea nu trebuie subestimat=. Dac= subiectul interviului ]ncepe s= discute o tem= interesant= la care nu te-ai g`ndit, continu= ]n aceast= direc\ie f=r= nici o grij=. Nu te limita doar la ]ntreb=rile din lista preg=tit=, crez`nd c= numai acestea trebuie discutate pe parcursul interviului. Lista s=-\i fie doar un ghid. De exemplu, nu demult am fost martorul unui interviu cu un
64
fotograf care lucrase ]ntr-o zon= de r=zboi. Interviul ]ncerca s= dezv=luie motiva\ia fotografului. Dar conversa\ia a evoluat ]ntro discu\ie despre importan\a riscului. Fotograful urma s= explice despre stabilirea gradului de risc. El a r=spuns c= acest lucru nu conteaz=, [i c= poate fi determinat abia dup= ]mplinirea faptului. Dac= reu[ea s= fac= o fotografie dramatic=, atunci riscul era meritat. Dac= nu reu[ea sau era r=nit, ]n rezultat, atunci riscul era ]n zadar. R=spunsul a fost pe c`t de surprinz=tor, pe at`t de revelator. Anume astfel de r=spunsuri pot schimba cursul interviului [i la ele trebuie s= fie atent jurnalistul, continu`nd discu\ia ]n aceea[i direc\ie. Nu este u[or s=-\i men\ii flexibilitatea ]n timpul interviului. Pentru aceasta nu este suficient doar s= ascul\i atent. Un jurnalist bun trebuie s= fac= mai multe lucruri simultan. }n primul r`nd, el trebuie s= pun= astfel de ]ntreb=ri ca interviul s= nu devieze de la tema abordat=. Dar ]n acela[i timp, jurnalistul trebuie [i s= asculte atent ceea ce spune intervievatul, astfel ca atunci c`nd aude un r=spuns nea[teptat, ori c`nd este prezentat un fapt neobi[nuit sau revelator, jurnalistul s= aib= prezen\a de spirit s= continue ]n aceast= nou= direc\ie cu alte clarific=ri. Jurnalistul trebuie, de asemenea, s= se g`ndeasc= la pasul urm=tor ]n timp ce ascult= un r=spuns [i s=-[i formuleze ]n minte urm=toarea ]ntrebare care l-ar aduce pe subiect tot mai aproape de r=spunsul dorit. }n plus, jurnalistul trebuie rapid s=-[i fac= noti\e exacte. Un interviu reu[it reprezint= un proces activ [i dificil care te poate epuiza, dar care ]\i poate aduce [i mari satisfac\ii. Recomandarea mea este s= ai ]ntotdeauna un reportofon, DAR {I un carnet de noti\e. }n unele situa\ii m-am bazat numai pe reportofon ca s= descop=r mai t`rziu c= o parte din interviu nu se ]nregistrase. Dar atunci c`nd fac noti\e (pe l`ng= ]nregistrarea de pe band=), [tiu c= dac= reportofonul m= trage pe sfoar=, cel pu\in, am noti\ele ca variant= de rezerv=. Iar reportofonul, la r`ndul s=u, serve[te ca variant= de rezerv= pentru noti\e. Pe band= se ]nregistreaz= orice cuv`nt spus de intervievat, inclusiv hmmm - urile [i alte probe ale contextului emo\ional. Banda ]mi permite s= transcriu citate complete [i exacte, ]n felul cum au fost pronun\ate.
65
C`nd pot alege, ]ntotdeauna prefer noti\ele f=cute cu m`na mea. O dat= cu trecerea anilor, am ]nv=\at s= fiu mai operativ la luarea de noti\e. C`nd merg la un interviu, de obicei [tiu dinainte tema [i modul ]n care o voi aborda. Astfel, ]n timpul interviului ]mi notez doar detaliile esen\iale pe care nu vreau s= le uit, inclusiv datele concrete: numele, zilele, orele [i, mai ales, numerele. }ns= temele generale le pot re\ine [i a[a. Privitor la citate, ]ncerc s= le folosesc doar pe cele mai interesante [i semnificative. Citatele lungi [i ]ntortocheate nu sunt nici pl=cute la citit, dar nici informative. Ele nu fac dec`t s= z=p=ceasc= cititorii sau [i mai r=u s=-i plictiseasc=. Dac= cititorul se plictise[te, tu ca scriitor, ]l pierzi. De aceea, ascult pe c`t de atent pot [i ]mi notez doar comentariile scurte [i memorabile. Citatele scurte [i senza\ionale ]ntotdeauna fac articolul mai interesant. }n comentariul f=cut de mine, explic conceptele largi [i generale [i folosesc citate scurte, precise, pentru a scoate ]n eviden\= anumite lucruri. Astfel, textul devine interesant. Iat= un mic sfat: dac= ]\i aminte[ti un comentariu concret f=r= a te uita ]n carnetul cu noti\e, atunci acest comentariu este, probabil, destul de semnificativ [i trebuie utilizat ]n articol.
Cum s= punem ]ntreb=rile

Citatele reu[ite sunt produsul ]ntreb=rilor reu[ite. Dar cum s= punem ]ntreb=ri reu[ite? }ntreb=rile pot fi ]mp=r\ite ]n dou= categorii: cele deschise [i cele ]nchise. Fiecare categorie reprezint= un instrument important de intervievare [i se folose[te cu un scop anumit. }ntrebarea deschis= este cea care extrage un r=spuns general. O astfel de ]ntrebare invit= intervievatul s= povesteasc= sau s= explice ceva. }ntreb=rile deschise ]ncep cu De ce [i Cum. Cum a\i reu[it asta? De ce a\i f=cut-o? Cum este posibil a[a ceva? De ce este posibil a[a ceva? De ce este acest lucru necesar? Cum ave\i de g`nd s= rezolva\i problema? }ntreb=rile ]nchise cer un r=spuns concret printr-un singur cuv`nt. De exemplu: A\i f=cut asta sau nu? R=spunsul este da sau nu. Deseori,
66
]ntreb=rile ]nchise creeaz= probleme jurnali[tilor. Uneori jurnali[tii a[teapt= un r=spuns lung [i detaliat, dar fac gre[eala de a pune ]ntreb=ri ]nchise. De pild=: Ave\i un plan concret de solu\ionare a problemei? R=spunsul este da sau nu. {i atunci reporterul trebuie s= mai pun= o ]ntrebare pentru a ob\ine r=spunsul dorit. Care este acest plan? sau Vorbi\i-mi despre c`teva elemente ale acestui plan? La fel, dac= reporterul ]ntreab=: A\i putea s=-mi explica\i planul ]n detalii? r=spunsul poate fi din nou da sau nu [i poate fi completat cu un comentariu: dar nu acuma. Un interviu reu[it este rezultatul select=rii [i aranj=rii reu[ite a ]ntreb=rilor. }n timpul oric=rui interviu, vrei s= ob\ii de la intervievat at`t fapte c`t [i comentarii. Anume aceste elemente dau calitate articolelor. }n urma ]ntreb=rilor ]nchise vei ob\ine date concrete: cine, ce, unde [i c`nd. }ntreb=rile de felul cum [i de ce ]\i vor furniza opiniile [i situa\iile ilustrative de care ai nevoie.
}ntreb=rile proaste
1) }ntreb=rile f=r= de esen\= }n calitatea noastr= de jurnali[ti, suntem obliga\i s= separ=m clar via\a noastr= profesional= de cea social=. Ca jurnali[ti profesioni[ti, trebuie s= punem ]ntreb=ri directe [i concrete pentru a ob\ine o informa\ie. Aceasta presupune ]ntreb=ri care nu s-ar potrivi ]ntr-un context social. De pild=, ]n via\a noastr= social= nu ne vom permite s= ]ntreb=m un prieten sau o rud= cum s-a sim\it c`nd i-a murit copilul sau unul din p=rin\i. Din contra, ]ncerc=m s=-i sus\inem [i s=-i comp=timim. Ca jurnali[ti ]ns=, suntem nevoi\i s= punem astfel de ]ntreb=ri pentru a ne face meseria. De exemplu, am putea scrie: Dna X era ]ndurerat= din cauza mor\ii copilului s=u, iar apoi am include un citat din partea Dnei X, pe care l-am ob\inut ]ntreb`nd-o cum se sim\ea dup= moartea copilului. Nu trebuie s= permi\i tabuurilor sociale s=-\i stea ]n calea muncii tale de jurnalist. 2) }ntreb=rile supra]nc=rcate Aceast= problem= are c`teva aspecte. Unul din ele este
67
]ntrebarea dubl= adic= situa\ia ]n care jurnalistul pune dou= ]ntreb=ri concomitent. Astfel, intervievatul trebuie s= decid= la care dintre ele s= r=spund= mai ]ntì. Aceasta ]l suprasolicit= pe subiect, ]ns= ele pot avea efectul a[teptat atunci c`nd se succed. Iat= o mostr=: Spune\i-mi ce ave\i de g`nd s= face\i [i apoi s=mi explica\i de ce. Un alt aspect al problemei este situa\ia ]n care jurnalistul de obicei, c`nd este foarte emo\ionat formuleaz= toate ]ntreb=rile de pe list= ]ntr-o singur= izbucnire. Chiar dac= ar vrea, subiectul nu ar fi ]n stare s= r=spund= la patru, cinci sau [ase ]ntreb=ri simultan. Acest lucru, de asemenea, nu-i permite jurnalistului s= asculte cu aten\ie r=spunsul. }n fine, jurnalistul se d= de gol, dezv=luindu-[i inaptitudinea de intervievator. O ultim= latur= este situa\ia ]n care jurnalistul face o afirma\ie foarte lung= [i ]ntortocheat=, care de obicei mai este [i ezoteric=, [i foarte detaliat=, dup= care a[teapt= r=spunsul subiectului. Aceasta nu reprezint= altceva, dec`t ]ncercarea jurnalistului de a-[i l=uda cuno[tin\ele [i de a-[i impresiona subiectul. Dac= subiectul este de[tept, ]l va privi pe jurnalist ]n ochi [i ]l va ]ntreba: Deci care a fost ]ntrebarea? 3) Cuvintele provocatoare Uneori jurnali[tii cred c= trebuie s= provoace sau s= irite persoana cu care discut= pentru a ob\ine un interviu bun. Ei repet= comentariile grosolane sau calomnioase f=cute de cineva la adresa intervievatului. De pild=: Dl XXX a declarat urm=toarele despre dvs. Ce ave\i de spus? Acesta este un truc ieftin [i lipsit de profesionalism. Acest fel de comportament treze[te o repulsie fa\= de jurnalistul ]n cauz= [i fa\= de ]ntreaga profesie de jurnalist. Mai mult, jurnali[tii pot suferi de pe urma acestui fel de comportament. 4) }ntreb=rile dure [i cele care sun= dur Aceast= problem= se apropie de cea descris= mai sus care \ine de provocare. }ntreb=rile sunte\i terorist? sau sunte\i criminal? pot p=rea curajoase [i ]ndr=zne\e. Dar nu este a[a. Nu sunt dec`t ]ntreb=ri ]nchise. Un interlocutor de[tept, pur [i simplu, va r=spunde nu. Aceste subiecte pot fi abordate cu succes ]n cazul c`nd ]ntrebarea sun= indulgent, dar este cu mult
68
mai inteligent=, cam de genul: Unii oameni sus\in c= sunte\i un criminal. Cum r=spunde\i acestor afirma\ii? O astfel de formulare scute[te jurnalistul de a deveni \inta unei sup=r=ri. Doar nu el este acela care sus\ine c= subiectul este un criminal, ci al\i oameni. Astfel, subiectul poate s= se supere pe al\i oameni [i nu pe jurnalistul din fa\a lui.
Reguli de intervievare
Ia interviurile la locul de trai sau de munc= al subiectului Adeseori, oamenii se simt mai siguri [i mai ]ncrezu\i ]n mediul lor obi[nuit. Casa sau biroul reprezint= sursa lor de putere [i, dac= se simt amenin\a\i, pot apela la protec\ia psihologic= pe care leo ofer= locul cunoscut. Dar, ]n acela[i timp, s= te asiguri dinainte c= nu vei fi ]ntrerupt ]n timpul discu\iei. Acest lucru este important ]n cazul ]n care interviul are loc ]ntr-un birou. }ntreruperile permanente (sunetul telefonului, intrarea [i ie[irea unor persoane din birou) distrag aten\ia intervievatului. Pentru a evita aceasta [i a da dovad= de profesionalism, previn=-\i subiectul c`t timp aproximativ va dura interviul. }n acest caz, subiectul ][i va rezerva timpul necesar astfel, ]nc`t s= nu fi\i ]ntrerup\i. Comport=-te ]n mod profesionist *Vin= la timp. Este foarte important. Prezent`ndu-te la locul [i timpul stabilit, dai dovad= de punctualitate [i onestitate. Dac= dintr-un motiv sau altul vei ]nt`rzia, pre]nt`mpin= imediat subiectul [i intereseaz=-te dac= este nevoie de a reprograma interviul (de obicei, demnitarii [i oficialit=\ile au un program destul de ]nc=rcat). Aceasta presupune o simpl= manifestare a profesionalismului. *Prezint= o \inut= profesional=. }mbrac=-te potrivit situa\iei. La o ]nt`lnire programat= cu pre[edintele, ]mbrac=-te corespunz=tor, iar la un interviu cu \=ranii nu e bine s= fii ]mbr=cat la patru ace. *Fii amabil. Acest lucru este esen\ial dac= vrei s= fii respectat. Mul\i lideri politici sunt plini de sine. Ei cred c= pot s=-[i permit=
69
totul, inclusiv s= se comporte ur`t. Nu te conforma comport=rii proaste sau limbajului brutal. Brutalitatea sau r=spunsurile grosolane sunt calea cea mai sigur= de a-\i ofensa sursa. *Prezint=-te. Chiar dac= interviul a fost programat, este important de a te prezenta. Fie aceasta o persoan= oficial= sau un om simplu, eu ]ntotdeauna ]i comunic cine sunt, la ce publica\ie lucrez [i cu ce scop iau interviul. Persoana respectiv= poate s= nu cunoasc= asemenea lucruri. Niciodat= nu ]ncerc s=mi ascund identitatea de reporter. T=inuirea identit=\ii este, de fapt, o inducere ]n eroare [i poate crea probleme ]n loc s= le solu\ioneze. Folosind ]n[el=ciunea, jurnalistul ][i sacrific= respectul pentru o glorie efemer=. *Explic= regulile. Explic= subiectului regulile interviului }NAINTE de a-l ]ncepe [i nu la sf`r[it. Iat= ni[te defini\ii standard: Pentru consemnare: toat= informa\ia din cadrul interviului este pentru publicare [i atribuire (persoana care furnizeaz= informa\ia va fi identificat= drept sursa acesteia). Nu pentru consemnare: reporterul va utiliza informa\ia pentru a crea un tablou pentru sine [i nu o va publica. Nu pentru atribuire: reporterul poate folosi informa\ia ]n articol, ]ns= nu are dreptul s= identifice sursa informa\iei. Pentru informare general=: reporterul poate folosi informa\ia, dar f=r= a identifica clar sursa, de exemplu conform unei oficialit=\i de la minister.
}ncepe relaxat Pentru a stabili o rela\ie uman= cu intervievatul, ]ncepe discu\ia despre ceva nesemnificativ, chiar [i despre timpul de afar=. Interviul va fi cu at`t mai reu[it, cu c`t intervievatul se va sim\i mai relaxat ]n prezen\a ta. }ncepe cu ]ntreb=ri competente Comunic=-i subiectului c= te-ai preg=tit de interviu. Aceasta ]nseamn= s=-i pui ]ntreb=ri care s=-\i reflecte cuno[tin\ele la tem=, dar nu fi ostentativ. De exemplu, po\i spune: Luna trecut= a\i afirmat XXXX, ]ns= ieri a\i spus...
70
Fii atent la gesturi Fii atent la tonul vocii [i la gesticul=ri. Subiectul poate deveni b=nuitor sau este disponibil s= discute o anumit= tem=. Prive[te-l ]n ochi. Chiar dac= ai nevoie s= faci noti\e, nu uita s= prive[ti interlocutorul uneori. Acest contact vizual ]l face s= ]n\eleag= c= este ascultat cu aten\ie. Printr-un gest de aprobare cu capul sau spun`nd ceva, faci subiectul s= ]n\eleag= c= e[ti interesat de ceea ce \i se vorbe[te. Nu te ]ncovoia. Nimic nu-l va irita mai mult pe subiect, dec`t jurnalistul care st= prea degajat pe scaun. Aceasta d= dovad= de plictiseal= [i lips= de interes fa\= de discu\ie. Ascult= atent Acest lucru este, probabil, decisiv. Ascult= atent r=spunsurile, pentru c= ele ]\i pot sugera noi ]ntreb=ri. Fii atent la tonul vocii, la nuan\e. Dac= subiectul se abate de la tem=, cu ajutorul ]ntreb=rilor, po\i reveni la discu\ia ]nceput=. Po\i face asta spun`nd: Este interesant ceea ce spune\i, ]ns= a[ vrea totu[i s= [tiu... Dac= subiectul vorbe[te la modul prea general, roag=-l s= fie mai concret. Fii flexibil Fii gata s= deviezi de la ]ntreb=rile preg=tite din timp. Pentru aceasta trebuie s= ascul\i atent. Ca s= po\i fi flexibil, trebuie s= te sim\i relaxat. Dac= e[ti emo\ionat sau ]ngrijorat, nu vei putea asculta cu aten\ie [i nu vei putea fi flexibil. Nu-\i fie team= s= taci. T=cerea te ajut= s=-\i aduni g`ndurile, dar ]i permite [i subiectului s= se concentreze sau s= r=spund= mai detaliat la ]ntrebarea pus=. T=cerea te ajut=, la fel, s= continui interviul atunci c`nd subiectul r=spunde evaziv sau retras. Nu-\i fie fric= s=-\i ar=\i incompeten\a Dac= nu reu[e[ti s= te preg=te[ti foarte bine la o tem=, nu-\i fie fric= s=-i comunici despre aceasta subiectului. Doar nu scrii pentru o publica\ie tehnic= sau academic=. }ncearc= s= adop\i punctul de vedere al cititorului mediu. Roag= un expert s=-\i
71
explice anumi\i termeni, teorii sau puncte de vedere. Aceasta se poate face ]ntreb`nd: A\i putea explica astfel ca s= fie pe ]n\elesul omului de r`nd? Nu exist= o situa\ie mai penibil= dec`t atunci c`nd vorbe[ti despre o problem= ]n care nu e[ti competent. Subiectul, dar [i cititorii, ][i vor da seama de aceasta din textul pe care ]l vei scrie.
Recapituleaz= [i repet= }n timpul interviului, precum [i la sf`r[it, recapituleaz= ceea ce ai auzit. Te va ajuta s= clarifici spusele subiectului, dar ]l va ajuta [i pe subiect s= precizeze dac= este nevoie ceea ce vroia s= spun=. Aceast= tehnic= este util= pentru temele dificile sau delicate. Este, de asemenea, important s=-i cite[ti intervievatului citatele pe care \i le-ai notat. Vei da dovad= de aten\ie [i con[tiinciozitate [i ]i vei permite subiectului s= schimbe sau s= concretizeze unele afirma\ii. }n\elege-te privitor la reveniri ulterioare De obicei, este imposibil s= rezolvi toate problemele la prima ]ntrevedere. Inevitabil, c`nd ]ncepi s= scrii articolul mai apar ]ntreb=ri. Preg=te[te-\i terenul ca s= po\i reveni mai t`rziu, noteaz= num=rul de telefon sau alte informa\ii de contact. }ns= nu promite subiectului c= ]i vei citi ]ntreg articolul ]nainte de a fi publicat. De obicei, eu cad de acord s=-i citesc citatele pe care le folosesc ]n articol, dar nimic mai mult.
72
Capitolul 7
FOLOSIREA CITATELOR
Arnold Isaacs
Citatele sunt folosite ]n [tiri din c`teva motive. Citatele pot fi incluse pentru: a comunica o anumit= informa\ie atunci c`nd sunt importante cuvintele exacte exprimate de o persoan=; a prezenta un exemplu (de pild=, reac\ia unei mul\imi); a include un limbaj mai viu, mai expresiv care face articolul interesant; a prezenta informa\ia ]ntr-o form= accesibil=, ceea ce o apropie mai mult de realitate; a conferi o tent= emo\ional= articolului.
73
Importan\a cuvintelor exacte

De exemplu, ]n articole despre procesele judiciare [i alte proceduri juridice, citatele sunt deseori forma cea mai exact= de comunicare a celor ]nt`mplate. }n exemplul ce urmeaz=, reporterul scrie despre un proces penal, ]n care inculpatul a fost achitat deoarece jura\ii nu au dat crezare martorului principal. Reporterul a folosit direct citate pentru a dovedi cititorului inconsecven\a declara\iilor martorului: Ast=zi a\i afirmat ]n fa\a jura\ilor c= a\i v=zut un pistol ]n m`na lui Courtney Noakes? Costley (procurorul) l-a ]ntrebat pe Whitfield (martorul). Da, doamn= procuror, a r=spuns Whitfield. Costley i-a reamintit lui Whitfield c= acesta nu men\ionase pistolul la interogarea f=cut= de poli\ie. Care dintre aceste afirma\ii este adev=rat=? Afirma\ia de azi, a r=spuns Whitfield. Nu cumva inventa\i m=rturiile chiar aici, ]n fa\a jura\ilor? Nu, doamn= procuror. }ntr-un alt articol despre alt caz judiciar, reporterul a citat un psihiatru: Atunci c`nd l-a omor`t pe dl. Barron, dl. Vladez nu era ]n stare s=-[i controleze ac\iunile... ]n termeni juridici, el era temporar nebun, a spus psihiatrul Cecil Mynatt. }n ambele exemple, utilizarea cuvintelor exacte ale persoanelor ]n cauz= comunic= sensul celor ]nt`mplate cu mult mai clar [i mai credibil dec`t parafrazarea. Cuvintele exacte ne pot ajuta s=-l convingem pe cititor de ce persoana citat= poate fi crezut= sau din contra. }ntr-un articol, ]n care se men\iona c= afirma\iile unui politician din timpul campaniei electorale erau false, reporterul a citat, ]n acest scop, cuvintele politicianului: Inten\ia noastr= nu este de a duce ]n eroare oamenii cu orice pre\. Se poate demonstra c= pot fi folosite [i alte expresii. Acest citat arat= clar c`t de fals= ]i este ap=rarea. Cuvintele exacte pot face articolul mai veridic [i mai conving=tor. Un articol despre condi\iile proaste de la unele [coli din
74
California con\inea citate din relat=rile unei oficialit=\i din domeniul ]nv=\=m`ntului: M= mir cum de p=rin\ii nu ne-au ]mpu[cat p`n= acum. Ar fi trebuit s-o fac=. Ziarul Washington Post a ob\inut c`ndva fragmente dintr-un raport oficial care critica ]nfl=c=rat o anchet= condus= de FBI. Articolul care a rezultat con\inea urm=toarele citate din raportul respectiv: aceast= anchet= reprezint= o paradigm= a felului ]n care nu trebuie condus un caz de contraspionaj, [i aceast= anchet= a suferit din cauza neglijen\ei, judec=\ilor gre[ite, deciziilor proaste, anchet=rii inapte c`t [i din cauza supravegherii neadecvate a acestei anchet=ri. (}n acela[i articol, ap=rea [i un alt citat din raport, apar\in`nd unui supervizor care scria c=, lucr`nd cu unul dintre agen\ii implica\i ]n anchet=, s-a sim\it de parc= ai ]mpinge o c=ru\= cu un m=gar mort.) Aceste citate surprinz=toare, deoarece limbajul utilizat este at`t de uzual [i nu seam=n= deloc cu limbajul rapoartelor oficiale denot= c`t= condamnare con\ine raportul respectiv.
Prezentarea exemplelor
}ntr-un articol despre metroul din Washington DC, reporterul cita un pasager: Warren Ansley a spus c= sta\ia Waterfront fusese at`t de aglomerat= ieri diminea\a, ]nc`t el se temea s= nu i se ]nt`mple ceva. Pe peron a[teptau vreo 300 sau 400 de oameni, a spus el. Au trecut patru trenuri ]nainte ca s= pot urca [i eu. Un alt reporter, scriind despre liceele care ]ncurajau elevii s= ]nve\e temele pentru acas= [i pentru examene ]n grup, a citat c`\iva elevi: }n ziua c`nd ni s-au ]napoiat testele [i am v=zut c= to\i b=ie\ii au luat 10, am hot=r`t c= data viitoare voi merge [i eu cu orice pre\ (o elev= care a lipsit de la ]ntrunirea grupului ]nainte de test). Uneori, ]ntr-adev=r ]mi este greu s= g=sesc timp, dar efectul este at`t de evident, ]nc`t nu-mi dau seama de ce nu am participat la [edin\ele ]n grup p`n= acum.
75
Dup= ce o curte de justi\ie din Sco\ia l-a condamnat la ]nchisoare pe un ofi\er de informa\ii libanez pentru explozia s=v`r[it= ]n avionul de pe ruta Pan Am 103, reporterul a citat c`teva rude ale victimelor: Sunt ]mp=cat=. Justi\ia [i-a ]ndeplinit func\iile, a spus Bert Ammerman, al c=rui frate de 36 de ani, pe nume Tom, murise ]n timpul exploziei. M-am sim\it u[urat c`nd am auzit c= s-a pronun\at verdictul, a spus Cohen, eu mi-am zis, Slav= Domnului! (Daniel Cohen, al c=rui fiic= murise ]n atentat.) Citatele directe servesc drept dovezi care sus\in idei mai generale: metroul din Washington este supraaglomerat; elevii care ]nva\= pentru examene ]n grup, g=sesc aceast= metod= eficient=; rudele victimelor unui atentat terorist s-au sim\it satisf=cu\i [i u[ura\i, c`nd teroristul a fost condamnat. Fiind o exemplificare concret=, citatele ne ajut= s= demonstr=m corectitudinea afirma\iilor mai generale din articol. Astfel, cititorul g=se[te articolul mai credibil.
Includerea limbajului viu

Citatele pot ]nviora articolul, d`ndu-i un caracter dramatic, umoristic sau un efect uimitor. }ntr-un articol despre tendin\a de sc=dere a duratei medii de via\= [i modul de via\= nes=n=tos din Rusia, reporterul a citat un b=rbat de 47 de ani care ]ncerca s= duc= un mod de via\= s=n=tos: Atunci c`nd mergi pe strad= cu o sticl= ]n m`n=, nimeni nu\i acord= nici o aten\ie, spunea el. }ns= dac= alergi f=c`nd sport, toat= lumea se uit= la tine ca la o fiin\= ciudat=. }ntr-un articol despre un grup de [oferi care se aflau ]ntr-un restaurant la marginea [oselei [i discutau despre via\=, reporterul l-a citat pe unul din ei: Pe [osea exist= o singur= lege, a spus Robert Strong: Dac= ro\ile nu se-nv`rt, nici tu nu c`[tigi banu . Alt articol despre p=rin\ii care prefer= s=-[i ]nve\e copiii acas=, ]n loc s=-i trimit= la [coal=, cita o mam=:
76
Nu serata de absolvire este scopul final al copiilor mei, ci studiile. }ntr-un articol despre o zi rece, cu v`nt, pe un litoral de vacan\= din Marea Britanie, era citat= o persoan= care ][i petrecea acolo vacan\a: Noi suntem aici ]n vacan\= [i de aceea nu folosim cuv`ntul rece. }n Marea Britanie, noi numim astfel de vreme ]nvior=toare. Asemenea citate fac articolele mai sonore, mai vioaie [i mai interesante.
Modalitatea mai accesibil=

C`nd auzi una [i aceea[i voce timp ]ndelungat, ea devine monoton=. Nu prea exist= oameni c=rora s= le plac= monologul ]n timpul unei discu\ii sau romanele f=r= dialog. {i articolele de pres= devin plictisitoare dac= nu este schimbat stilul prozei. Citatele permit autorului s= schimbe stilul unui articol introduc`nd un limbaj mai uzual, mai familiar. }ntr-un articol despre utilizarea ilegal= a unui medicament analgezic, care brusc devenise foarte c=utat ]n multe localit=\i rurale din America, reporterul a citat [eful poli\iei unui or=[el din statul Virginia: Am un interes fa\= de acest public, nu pot s= las oamenii s= moar= astfel, spune [eful poli\iei Gary Roche... Lucrul cel mai greu e c= medicamentul este legalizat, precizeaz= Roche. Dac=-l g=sesc asupra ta, iar tu ai re\et= pentru el, nu pot s= ]ntreprind nimic. }n acela[i articol era citat [i un utilizator al drogului: Eric Proffit, 24 de ani, tat= a patru copii, a trecut la injectarea medicamentului ]n vene. La ]nceput ]l mestecam, iar apoi am ]nceput s= am nevoie de cantit=\i din ce ]n ce mai mari. Un tip mi-a spus c= mestec`ndu-l, irosesc bun=tatea degeaba. Citatele fac acest articol mai captivant, deoarece ele introduc diversitate ]n limbajul lui. Articolul devine mai conving=tor [i mai real, cititorul are senza\ia c= aude vorbind persoana citat=.
77
}ntr-o schi\= despre un t`n=r care fusese martor al unui omor ]n strad=, dar se temea s= ]ncalce codul str=zii [i s= divulge identitatea criminalului, reporterul a descris felul ]n care mama sa [i propria-i con[tiin\= l-au ajutat, p`n= la urm=, s= depun= m=rturii. }n articol era adus un citat din spusele mamei: Nu vroiam ca criminalul s= scape. S= presupunem c= ar fi fost ucis fiul meu. Ce-a[ fi vrut eu atunci? Ca cei care au v=zut crima s= depun= m=rturii sau s= spun=: N-a fost omor`t copilul meu, a[a c= duc=-se naibii? Astfel nu e corect. Iat= de ce criminalitatea a ajuns la un nivel at`t de ]nalt. Reporterul a citat [i t`n=rul: Sincer, m= tot zg`ria la inim=. Cum numai am sc=pat (de droguri), am ]nceput s= v=d lumea altfel: Ai v=zut cum a fost ucis un pu[ti pentru nimic?. Iar ]n cealalt= ureche auzeam vocea mamei mele, ][i aminte[te Burley. Din cauza c= nu vroiam s= vorbesc, m= sim\eam de parc= eu a[ fi ap=sat pe tr=gaci. Spusele lui Burley [i ale mamei lui ajut= cititorul s= ]n\eleag= [i s= simt= lupta interioar= prin care au trecut mama [i fiul.
Emo\iile
}ntr-un articol despre un atac sinuciga[ cu bomb= ]n Ierusalim, se descria o mam= care fusese r=nit= ]mpreun= cu doi copii ai s=i. Femeia a fost dus= la un spital, iar copiii la altul. C`teva ore mai t`rziu, i s-a permis s= vorbeasc= cu feciorii s=i la telefon. Reporterul i-a redat cu exactitate cuvintele: Noam, Noam, dragul meu, cum te sim\i? }\i ard picioarele? E[ti ]ngrijit bine? Te sim\i mai bine acum? Puiule, te iubesc. Te iubesc. Dar unde e fratele t=u?.. Hagai? Cum te sim\i? Sim\i c= arzi? Din cauza [rapnelului? Am s= vin s= v= v=d imediat ce ies de aici. V= promit. {i un alt exemplu de citat care apar\ine lui Cecil Burgess din Noua Zeeland=, veteran al Primului R=zboi Mondial: M-am ]ntors acas= la o mam=, un tat= [i patru surori [i nimeni nu m-a ]ntrebat m=car o dat= cum a fost. Timp de [aptezeci de ani nimeni nu m-a ]ntrebat niciodat= cum a fost.
78
Un poli\ist din New York a fost acuzat de omor [i de conducerea ma[inii ]n stare de ebrietate, dup= ce a lovit cu ma[ina o familie din trei persoane, omor`ndu-i pe to\i. Dup= eliberarea poli\istului f=r= cau\iune, rudele [i vecinii familiei decedate au protestat ]n fa\a sediului sectorului de poli\ie. }ntr-un articol despre acest eveniment, citatele ar=tau m`nia protestatarilor: Vreau dreptate! striga ]nnebunit Victor Herrera \in`nd ]n mìni o pancart= cu fotografiile celor uci[i. Nu ]n\eleg de ce l-au eliberat pe poli\ist, a spus Yves Murad, 52 de ani, conduc=tor de taxi. Legea este scris= pentru to\i la fel. Dac= b=rbatul ar fi dat cu ma[ina peste poli\ist sau peste cineva din familia lui, e clar ce ar fi fost. F=r= ]ndoial=, nimerea direct la pu[c=rie. Un alt articol despre acela[i incident ]l cita tot pe Herrera care ][i pierduse fiul, so\ia ]ns=rcinat= [i cumnata: El trebuia ]nchis ca s= fie singur [i s= simt= ceea ce simt eu... Nu are dreptul s= se afle printre ai s=i, pentru c= el mi-a distrus familia mea. Trebuie s= simt= cum e atunci c`nd nu ai pe nimeni. Citatele din aceste exemple permit cititorului s= simt= frica, u[urarea [i dragostea mamei din Ierusalim; regretele [i singur=tatea soldatului din Noua Zeeland=; durerea [i m`nia dlui Herrera din New York. Ele fac articolele mai dramatice [i mai conving=toare.
Exactitatea
Citatul reproduce cuvintele exacte ale celui care vorbe[te. Nu trebuie s= schimbi cuvintele spuse [i nici ordinea ]n care au fost pronun\ate. Dac= nu e[ti sigur de exactitatea unui citat ]ntreg, include ]ntre ghilimele numai expresiile sau cuvintele de care e[ti sigur. Din respect, mai ales atunci c`nd folose[ti cuvintele unei persoane care nu se exprim= ]n limba sa matern=, po\i corecta gre[eli gramaticale nesemnificative. }ns= aceste schimb=ri trebuie s= fie c`t mai mici [i c`t mai pu\ine, [i nici ]ntr-un caz s= altereze sensul celor spuse.
79
Utilizarea citatelor ]n contextul potrivit

Exactitatea nu rezid= numai ]n cuvinte, ci [i ]n semnifica\ia lor. Trebuie s= indici clar la ce SE REFEREAU cuvintele spuse adic=, contextul. Exemplu: au fost r=ni\i mai mul\i oameni dup= ce o demonstra\ie public= a degenerat ]n violen\e ]ntre demonstran\i [i poli\ie. Un martor spune: Aceasta este o tragedie [i o crim=. }n acest caz trebuie s= clarifici dac= martorul a utilizat cuv`ntul crim= cu referire la comportarea demonstran\ilor sau a poli\iei. De[i toate cuvintele din citat sunt corecte, plasate la un loc gre[it, ele schimb= sensul spuselor vorbitorului. Un astfel de citat este considerat gre[it.
Clarificarea identit=\ii vorbitorului

Dac= ]ntr-un articol figureaz= c`teva persoane, atunci de fiecare dat= c`nd folose[ti un citat, indic= cine este vorbitorul. Exemplu: Ai scris ]ntr-un articol: Primul ministru a spus c= va candida din nou ]n alegeri cu orice pre\, ]ns= liderul opozi\iei a spus c= votul de ne]ncredere ]l va face s=-[i schimbe inten\iile. P`n= la urm= tot o s= c`[tig, a spus el. Cine a spus o s= c`[tig? Primul ministru sau liderul opozi\iei?
Nu cita limbajul confuz sau plictisitor

Trebuie s= parafrazezi dac= nu e[ti sigur c= \i-ai notat cuvintele cu exactitate, tot astfel procedeaz= [i ]n cazul c`nd vorbitorul nu se exprim= clar [i coerent sau se exprim= ne]ndem`natic. Citeaz= doar acele fragmente care sunt clare [i interesante.
80
Citatele trebuie s= completeze articolul cu informa\ie, [i nu s= o repete

Este necesar ca citatul s= explice ceva sau s= prezinte un exemplu, s= clarifice sau s= fac= articolul mai plin de via\= [i nu doar s= utilizeze cuvintele altcuiva pentru a comunica ceea ce tu ai comunicat deja ]n comentariu. De exemplu, dac= ai scris c= membrii opozi\iei sunt ]n dezacord privitor la ac\iunile lor ]n parlament, NU mai spui c= liderul opozi\iei a comunicat c= }nc= nu am ajuns la un acord privind ac\iunile noastre de mai departe. E mai bine s= folose[ti un citat care s= aduc= informa\ie nou=: Am reu[it s= cooper=m mai ]nainte [i de aceast= dat= vom g=si o cale de cooperare, a spus liderul opozi\iei. De obicei, nu e bine s= folose[ti citate pentru informa\ia general= sau pentru detalii, a[a ca ]n cazul urm=tor: Incendiul a izbucnit la 7 diminea\a [i noi presupunem c= a ]nceput ]n depozit. }n majoritatea cazurilor, exist= posibilitatea de a folosi aceste detalii (printr-o parafraz=) ]ntr-o form= mai clar= [i mai concis= . }ns= citatele TREBUIE folosite pentru a da via\= articolului: Am sim\it miros de fum [i nici n-am reu[it s= ne d=m bine seama de acest fapt, c`nd toat= camera se umplu de fl=c=ri.
Nume, nume
Atunci c`nd incluzi citate, identific= vorbitorul de c`te ori este posibil. }ncearc= s= convingi intervieva\ii s=-\i permit= utilizarea numelor lor. Dac= nu reu[e[ti s=-i convingi, ]ncearc= s=-\i permit= o identificare c`t mai exact= de pild=, o oficialitate de la ministerul de interne e o variant= mai bun= dec`t simplu o oficialitate sau o surs=. Explic= ]n articol de ce nu este inclus [i numele (la cererea sursei sau o alt= cauz= din care este protejat= identitatea sursei). Atunci c`nd incluzi citate f=r= men\ionarea numelui sursei, citatul trebuie s= prezinte un fapt sau o analiz= [i NU o opinie, o condamnare sau o critic=. Nu e bine s= permitem intervieva\ilor
81
s= critice anonim sau s=-[i exprime anumite opinii f=r= a-[i asuma responsabilitatea pentru cele spuse.
Nu le oferi ocazia surselor s=-[i verifice citatele

Dac= TU nu e[ti sigur de ceva [i vrei s= verifici, trebuie s=-\i suni sursa [i s= o ]ntrebi ]nc= o dat= ce a spus ]n cazul dat sau ce a inten\ionat s= spun=. }ns= trebuie s= te opui rug=min\ii sau insisten\ei de a-i ar=ta ce ai scris ]nainte ca materialul s= fie publicat. Este datoria TA s= redai cuvintele altora cu exactitate, dar te vei plasa ]ntr-o situa\ie nefavorabil= dac= le vei acorda surselor posibilitatea s=-[i schimbe cuvintele, ]n cazul c`nd tu e[ti sigur de ele. Regula de baz= este urm=toarea: ]i promi\i sursei c= o vei cita cu exactitate; ]i ceri s= aib= ]ncredere ]n tine; [i TREBUIE s= te \ii de cuv`nt.
82
Capitolul 8
FOTOGRAFIA GAZET+REASC+
Karin Steinbrueck
}n loc de cuvinte, ]n fotojurnalism, sunt folosite imaginile pentru relatarea nout=\ilor. Pentru a ob\ine o bun= fotografie de actualitate, fotoreporterul trebuie s= lucreze ]n acela[i mod ca [i un reporter. Nu este suficient s= cunoasc= numai cum s= realizeze o fotografie reu[it= din punct de vedere tehnic [i estetic, ci s= ]n\eleag= [i evenimentul pe care ]l consemneaz=: cine sunt participan\ii, de ce aceste persoane sunt implicate ]n evenimentul dat [i de ce evenimentul este important pentru cititorii
83
ziarului. Acest lucru este valabil at`t ]n cazul nout=\ilor pure, c`t [i a temelor elaborate. Acest capitol nu va prezenta aspecte tehnice ale fotografiei, ca expunerea corect= sau developarea filmului. Obiectivul acestui capitol este s= elucideze rolul fotografiilor ]n ziare, unele elemente ale fotografiei de actualitate, importan\a legendelor [i modul ]n care sunt scrise ele, astfel ]nc`t s= fie exacte [i informative, posibilitatea de a povesti ceva prin imagini [i unele idei pentru redactori, cum s= g=seasc= surse fotografice alternative.
Rolul fotografiilor ]n ziare

Ca [i ]n cazul articolelor, rolul fotografiilor este s= informeze cititorii. O fotografie izolat=, adic= una care nu ]nso\e[te un articol ci are doar o legend=, poate povesti despre un eveniment la fel ca [i un articol. }n presa scris= fotografiile adesea ]nso\esc un text. Rolul lor ]n acest caz este s= ilustreze tema, s= prezinte dovezi, s= genereze emo\ii sau s= atrag= aten\ia cititorilor asupra articolului ]n cauz=. De obicei, fotografiile joac= mai multe roluri concomitent. Fotografiile din ziare nu sunt toate la fel. De[i spa\iul de ziar ([i cel de pe ecranul calculatorului) este scump, mul\i redactori de ziare din SUA realizeaz= faptul c= elementele vizuale puternice atrag cititorii, le absorb aten\ia [i le suscit= interesul pentru a citi edi\iile ulterioare ale ziarului. Studiile arat= c= cititorii, ]n primul r`nd, privesc fotografiile [i citesc legendele, apoi trec nemijlocit la lectura articolului. Cititorii sunt atra[i de oameni [i locuri cunoscute. Fotografiile bune [i relevante reu[esc de obicei atunci c`nd fotoreporterul se c=l=uze[te de practicile jurnalistice generale.
84
Elementele reu[ite ale unei fotografii de ziar

Aprecierea unei fotografii de actualitate drept reu[it= sau proast= este un lucru subiectiv. Totu[i, exist= reguli care pot contribui la realizarea unor fotografii de actualitate relevante [i interesante.
Claritatea tehnic= Fotografiile publicate pe paginile ziarelor trebuie s= reprezinte o ]nalt= calitate tehnic=. Exist= [i excep\ii, ]n cazul c`nd nu poate fi ob\inut= o fotografie de calitate mai bun=, iar importan\a evenimentului cere o fotografie ]nso\itoare, indiferent de calitatea ei. Ca regul=, performan\a tehnic= a unei fotografii include urm=toarele elemente: claritatea subiectului primar; expunerea corect=; echilibrul dintre culoare [i contrast care s= reflecte corect condi\iile naturale. Relevan\a Con\inutul fotografiei trebuie s= fie relevant pentru articol [i pentru comunitatea ]n care se cite[te ziarul. Printre temele fotografice relevante se afl= [i ilustrarea artistic= a vie\ii cotidiene a oamenilor. Acest fel de imagini mai elaborate sunt la fel de importante pentru cititorii ziarului ca [i fotografiile de actualitate pur=. Lucrul cel mai important este ]n\elegerea de c=tre cititori a motivului pentru care a fost publicat= o fotografie sau alta. Larry Nighswander, profesor la Ohio University School of Visual Communication1 , a ]ntocmit o list= cu ]ntreb=ri care s=-i ajute pe fotografi [i redactorii de ziare s= determine relevan\a unei fotografii de actualitate: Con\ine oare fotografia informa\ia esen\ial= care s=-l ajute pe cititor s= ]n\eleag= evenimentul? Se con\in oare ]n fotografie elemente nemaiv=zute p`n= atunci: este ea excep\ional=, interesant= sau abordeaz= un subiect cunoscut ]ntr-un mod nou?
1 Horton, Brian. Associated Press Guide to Photojournalism. Second edition, 2001, p. 46.
85
Comunic= oare fotografia informa\ia mai eficient, mai reu[it sau mai elocvent dec`t o simpl= propozi\ie? Trece oare mesajul fotografiei dincolo de comun [i de evident?
Obiectivitatea [i exactitatea: con\inutul nu trebuie manipulat sau deformat Fotografiile publicate pe paginile ziarelor trebuie s= corespund= acelora[i standarde jurnalistice ca [i articolele pe care le ]nso\esc, adic= s= reflecte adev=rul. Ele trebuie s= reprezinte Asocia\ia Na\ional= a Fotoreporterilor din Statele Unite (NPPA) Declara\ie Privind Trucarea Fotografiilor
}n calitatea noastr= de jurnali[ti, noi suntem convin[i c= principiul de baz= al profesiei noastre este corectitudinea; de aceea avem certitudinea c= este condamnabil= perimarea con\inutului unei fotografii dac= acest lucru induce ]n eroare publicul. }n calitatea noastr= de fotoreporteri, avem responsabilitatea de a documenta societatea [i a conserva imagini ale societ=\ii ca documente istorice. Este clar c= noile tehnologii electronice fac tot mai dificil= p=strarea integrit=\ii imaginilor fotografice. Aceste tehnologii permit manipularea con\inutului unei imagini astfel, ]nc`t este practic imposibil s= depistezi trucarea. Spuse fiind toate acestea, noi, Asocia\ia Na\ional= a Fotoreporterilor, reafirm=m principiul de baz= al eticii noastre: reprezentarea corect= este standardul profesiei noastre. Suntem convin[i c= regulile fotojurnalismului, privind consemnarea echitabil= [i corect=, trebuie s= reprezinte criteriile dup= care s= fie stabilit gradul admisibil de manipulare a fotografiilor. Denaturarea con\inutului editorial al unei fotografii, ]n orice fel, este o ]nc=lcare a normelor etice recunoscute de NPPA. (Adoptat= de Comitetul Executiv al NPPA la 12 noiembrie 1990. Revizuit= de c=tre Consiliul Director al NPPA la 3 iulie 1991. Inclus= ]n Statutul NPPA ]n iunie 1995.)
86
relat=ri obiective [i exacte [i s= fie ]nso\ite de legende corecte.* Fotograful nu trebuie s= inventeze, s= ]nsceneze sau s= influen\eze evenimentul pe care ]l consemneaz=. Fotografiile nu trebuie deformate, manipulate sau schimbate astfel, ]nc`t s= fie schimbat esen\ial con\inutul sau contextul lor. Aceasta ]nseamn= c= nu trebuie incluse suplimentar sau eliminate elemente importante din fotografie, nu trebuie schimbate elementele ]n cadrul fotografiei sau publicat= imaginea ]n oglind= din considerente de machetare sau design. }ns= cadrarea [i cur=\irea negativului sunt tehnici acceptabile. Tehnologiile de deformare [i manipulare a fotografiilor au existat [i au fost folosite chiar din primele zile ale acestei meserii. Cu ajutorul tehnologiilor moderne, de exemplu camera obscur= digital=, este extrem de u[or de manipulat fotografiile astfel, ]nc`t s= nu poat= fi deosebite de fotografiile adev=rate. Imaginile manipulate nu ][i au locul ]n fotografia gazet=reasc=. }n 1990, agen\ia de pres= Associated Press (AP) a adoptat un set de reguli de etic= privind fotografia digital= ]n care se declar= urm=toarele:
S= fie clar, Associated Press nu deformeaz= fotografiile. Imaginile noastre ]ntotdeauna trebuie s= fie adev=rate... Numai metodele consacrate de reproducere a pozitivelor, cum ar fi supraexpunerea, subexpunerea, schimbarea tonului [i cadrarea sunt acceptabile. Manipularea este limitat= la eliminarea zg`rieturilor [i a firelor de praf. Con\inutul unei fotografii nu trebuie NICIODAT+ schimbat sau manipulat sub nici o form= (subliniere ]n original)2 .
* Vezi sec\iunea privind legendele. 2 Horton, Brian. Associated Press Guide to Photojournalism. Second edition, 2001, p. 38.
87
}n cadrul presei din SUA se discut= ]n jurul posibilei utiliz=ri a unui simbol care s=-i indice cititorului c= imaginea a fost manipulat=. Fotografiile ]nscenate, asemenea celor de grup sau portretelor, nu se consider= manipulate. Cititorul poate fi informat despre ]nscenarea sau deformarea u[oar= a fotografiilor ]n legendele care le ]nso\esc.
Elementul uman sau momentul decisiv Majoritatea fotografiilor de actualitate con\in imagini ale oamenilor. Ziarul la fel, scrie despre [i pentru oameni [i comunitatea lor fiind citit tot de ei. Cititorii a[teapt= s= reg=seasc= pe paginile ziarelor vecinii lor de locuin\=, prietenii ori du[manii.
Joi, 6 iunie 2001. Jack Barry din Goshen face ultimele retu[uri de revopsire a Bibliotecii din Haydenville. Noua culoare galben= care a ]nlocuit griul ]nchis, ]\i d= senza\ia c= biblioteca a devenit mai luminoas=, spune Barry. Karin Steinbrueck, reporter la Gazette }n timp ce se stabile[te identitatea persoanei, fa\a nu i se vede. Ac\iunea primar= din aceast= fotografie este ]nlocuirea inscrip\iei care identific= biblioteca ca atare. Aceast= imagine a fost g`ndit=, dar nu a fost ]nscenat=. V=zusem ]nt`mpl=tor cum era vopsit= o cl=dire, m-am oprit [i am discutat cu zugravul. {tiam c= cl=direa era identificat= printr-o inscrip\ie [i m-am ]n\eles cu zugravul s= revin la fa\a locului atunci c`nd avea s= ajung= la schimbarea inscrip\iei.
De regul=, persoana care se vede ]n fotografie trebuie identificat= ]n legend= prin numele deplin [i localitatea unde locuie[te. }ns= fotografiile gazet=re[ti care pretind s= fie reu[ite [i s= aib= efect asupra cititorului, pot con\ine [i persoane neidentificate pentru a da fotografiilor un caracter uman [i a le face mai interesante. Fotograful Henri Cartier-Bresson practic= a[anumitul moment decisiv a[teapt= momentul, ]n care elementul uman devine parte integrant= a compozi\iei, a designului, a evenimentului fotografiat.
Legenda
}n presa occidental=, de obicei nu se permite publicarea unei fotografii f=r= a se cunoa[te numele persoanei fotografiate.* * Informa\ia din legend= trebuie s= r=spund= la cele cinci ]ntreb=ri jurnalistice: Cine, Ce, Unde, C`nd [i De ce. Agen\ia de pres=
88
Associated Press respect= o structur= simpl= a legendelor: 1. }n prima propozi\ie se descrie (la timpul prezent) ceea ce se vede ]n imagine [i se concretizeaz= unde [i c`nd a fost f=cut= fotografia. 2. }n continuare se poveste[te despre evenimentul fotografiat sau se descriu motivele pentru care fotografia este important=3 .
19 iulie 2001. Detectivul din ora[ul Northampton, Anne McMahon, lucreaz= asupra unui desen ]n timpul seminarului sus\inut s=pt=m`na trecut= la JFK Middle School. La curs au participat pictori din trupele de poli\ie de pe Coasta de Est [i din Hawaii. Karin Steinbrueck, reporter la Gazette Legenda urmeaz= regulile stabilite de AP. Deoarece la eveniment au participat persoane din toat= \ara, eu am hot=r`t s= m= concentrez asupra unui poli\ist din localitate care a [i organizat evenimentul. }n imagine, se observ= [i ac\iunea primar= a evenimentului: o femeie poli\ist care deseneaz=. Momentul pe care l-am ales a fost acel, ]n care ea privea cu aten\ie desenul din prim-planul fotografiei un gest firesc atunci c`nd cineva deseneaz=.
C`teva reguli [i ]ndrum=ri la crearea legendelor: Dac= ]n imagine se v=d mai multe persoane, identific=-le ]n ordinea cea mai logic= de la st`nga la dreapta, din prim-plan spre fundal, prin ]mbr=c=mintea lor etc. C`nd precizezi numele unei persoane, roag-o s=-l scrie cu m`na ei sau pronun\=-l pe litere ]n timp ce-l notezi ]n carnet; nu ]ncerca s= ghice[ti (mai ales, ]n cazul numelor str=ine).
** Multe dintre primele fotografii ap=rute ]n presa occidental= dup= evenimentele din 11 septembrie 2001 din New York City [i Washington D.C. nu con\ineau numele persoanelor fotografiate pur [i simplu din cauza [ocului, apropierii imediate [i pericolului situa\iei. Nici un fotograf nu are dreptul s=-[i pun= subiectul ]n pericol oprindu-l ]n loc pentru a-i cere informa\ia necesar= pentru legend=. 3 The Associated Press Stylebook and Libel Manual. Norm Goldstein, ed., Perseus Books: Reading, MA, 1998, p. 307.
89
}ntotdeauna specific= ora[ul ]n care locuie[te subiectul. Pe l`ng= locul de re[edin\=, copiii (p`n= la 18 ani) trebuie identifica\i [i dup= v`rst=. Dac= nu ]n\elegi ceva sau nu-\i dai seama de ce se ]nt`mpl=, ]ntreab= oamenii pe care ]i fotografiezi. Ei sunt sursa cea mai direct= pentru a te informa; redactorul t=u s-ar putea s= nu cunoasc= nici el esen\a evenimentului. }ntotdeauna trebuie s= men\ionezi locul ]n care a fost f=cut= fotografia, chiar dac= locul este evident. Mai men\ioneaz= [i c`nd a fost f=cut= fotografia: s=pt=m`na trecut=, ieri, asear=, mar\i etc. }ntotdeauna specific= numele fotografului. }n multe ziare se mai indic= [i faptul c= fotograful este angajatul permanent al publica\iei. De exemplu: Karin Steinbrueck, reporter la Gazette. Multe mijloace de informare specific= numele fotografului chiar [i atunci c`nd achizi\ioneaz= fotografiile de la agen\ii de pres=. De exemplu: Giles Peres/Magnum Photos. Descrie ocupa\ia persoanelor fotografiate, de[i acest lucru este evident. Tot aceast= descriere trebuie s= con\in= [i explica\ia ac\iunilor lor. Majoritatea oamenilor nu se poart= firesc [tiind c= sunt fotografia\i. De aceea, abia dup= ce ai f=cut fotografia, ob\ine informa\ia necesar= pentru legend= de la persoanele ]n cauz=. Apropie-te [i ]ncepe cam a[a: Bun= ziua, sunt fotograf la (numele ziarului la care lucrezi). V-am f=cut o fotografie. A\i putea s=-mi spune\i numele dvs. ca s=-l avem ]n cazul, ]n care public=m fotografia?.
Fotografii elaborate
Fotografiile elaborate (sau un grup de fotografii) ofer= cititorului o secven\= din via\=. Ele acord= mai mult= aten\ie detaliilor [i explic= evenimentele mai detaliat. Astfel de fotografii sunt deseori considerate drept nout=\i interesante sau u[oare, dar nu neap=rat. Prin ele se poate consemna o singur=
90
component= sau o alt= latur= a unui eveniment de actualitate mai amplu. Omul din strad= are cele mai multe [anse s= nimereasc= pe paginile ziarelor prin intermediul unei fotografii elaborate. }ns= nu trebuie subapreciat sau ]n\eles gre[it rolul acestui gen de fotografie. El nu joac= doar rol de umplutur= atunci c`nd mai r=m`ne spa\iu ]n pagin=. Multe ziare public= fotografii elaborate ]n partea de sus a primei pagini ]n patru culori. Materialele vizuale reu[ite ajut= la v`nzarea ziarelor. Cititorilor le place s= g=seasc= pe paginile ziarelor chipuri cunoscute sau s= vad= c= [i al\i oameni sunt ]ncadra\i ]n acelea[i activit=\i ca [i ei.
2 august 2001. }n cadrul unei ac\iuni, care devine deja o tradi\ie anual=, echipa de para[uti[ti Golden Knights a Armatei Americane a zburat, joi seara, deasupra ora[ului Belchertown. Sergentul Peter White plana deasupra p=rin\ilor s=i, Joseph [i Phylis White. Sus, se vede cum Peter White ][i ]ndreapt= para[uta pe terenul din fa\a casei p=rinte[ti de pe North Liberty Street. Jos, trei persoane privesc din fa\a unui marcaj de fum ro[u care indic= zona de aterizare a para[utistului. Cei trei sunt, de la st`nga la dreapta, Rich Hutchinson din Belchertown, Matt Hansbury din statul Washington [i Gary Ricker din Belchertown. Karin Steinbrueck, reporter la Gazette Acesta este un exemplu de fotografie izolat=, dar cu con\inut elaborat [i cu o legend= descriptiv=. Fotografiile color au fost publicate pe prima pagin= a ziarului, chiar a doua zi dup= eveniment. Fotografia para[utistului era indispensabil= evenimentului: anume din cauza lui s-a hot=r`t aterizarea pe acel lot de p=m`nt. Fotografia unui alt para[utist nu ar fi relatat evenimentul la fel de efectiv. Tinerii din fa\a fumului ro[u reprezint= un element vizual puternic, f=c`ndu-se uz de fundalul ro[u neobi[nuit [i de acela[i gest de umbrire a ochilor, f=cut concomitent de cei trei. Aici chiar [i fumul face parte din evenimentul consemnat.
Uneori, atunci c`nd nu prea sunt nout=\i printre evenimen91
tele anun\ate, fotografii pot s= v`neze fotografii elaborate. Fotografiile izolate (fie una sau mai multe, ]nso\ite de legende descriptive) consemneaz= un eveniment f=r= a fi nevoie de un articol care s= le ]nso\easc=. Unele subiecte pot fi g=site pur [i simplu merg`nd prin ora[ fie cu ma[ina, maxi-taxi, troleibuz sau pe jos. Un alt loc formidabil pentru astfel de fotografii este mica publicitate din pres= de exemplu, cineva ar putea avea de v`nzare un lucru ie[it din comun. Locurile publice sunt [i ele o bun= surs= de subiecte: jocurile de [ah din parcuri, un cuplu t`n=r la o cafenea ]ntr-o sear= de prim=var=, copii juc`ndu-se ]n cartier etc. {i timpul poate furniza subiecte interesante de fotografii elaborate: cum face fa\= ora[ul frigului sau c=ldurii excesive, ploilor toren\iale sau secetei. Uneori, o fotografie elaborat= poate inspira un articol.
13 iulie 2001. Peter Amstutz, student ]n ultimul an, din st`nga, [i Michael Piantedosi, penultimul an, ambii specializ`ndu-se ]n calculatoare la Universitatea din Massachusetts, lucreaz= ]n aceast= var= cu wearables group de la facultatea de informatic= asupra proiectului Mars SDR. Karin Steinbrueck, reporter la Gazette Aceast= fotografie ([i o alt= fotografie cu un detaliu al c=[tilor purtate de studentul din st`nga) a fost f=cut= ]n timp ce urm=ream o alt= tem=. Treceam prin campusul Universit=\ii, c`nd i-am v=zut pe ace[ti studen\i purt`nd echipament electronic. Miam dat seama c= am descoperit un subiect interesant. M-am apropiat de ei [i i-am ]ntrebat despre echipamentul pe care ]l purtau. Am f=cut fotografii [i le-am luat num=rul de telefon. Redactorului de la ziarul la care lucram i-a pl=cut subiectul [i a trimis un reporter la universitate. Astfel, articolul a fost scris dup= ce f=cusem fotografia.
Urm=toarele ]ntreb=ri au fost selectate dintr-o list= alc=tuit= de c`[tig=toarea premiului Pulitzer, ziarista Lisa Pollack de la The Baltimore Sun 4 . Aceste ]ntreb=ri sunt valabile [i pentru fotoreporteri, atunci c`nd se preg=tesc de o relatare fotografic= mai ampl=.
4 Poynter Report, Fall 2000. St.Petersburg: Poynter Institute, p. 32.
92
1. Se poate relata evenimentul prin imagini? Care dintre elemente se prezint= bine vizual? Cum a[ putea reprezenta elementele importante care nu se pot ar=ta prin imagini? 2. M= impresioneaz= sau m= intereseaz= subiectul? Sunt eu ]n stare s= descriu ac\iunea care m= impresioneaz= sau m= intereseaz=? 3. Exist= o cronologie fireasc= care s= fie parte integrant= a evenimentului? 4. Particip= la eveniment personaje care l-ar interesa pe cititor? 5. A[ putea g=si un personaj sau subiect ideal cineva care ar vorbi pe ]n\elese, ar avea o bun= memorie, ar fi sincer [i ar fi gata s=-mi povesteasc= ]nt`mplarea? 6. Ne spune ceva acest eveniment despre caracterul uman? 7. Are subiectul un impact emo\ional puternic (fie pozitiv sau negativ)? 8. Mi-am ales corect subiectul? 9. Pot g=si un ]nceput, cuprins [i sf`r[it pentru a desf=[ura tema? 10. Voi avea acces liber la evenimente; ]mi ofer= mie aceast= tem= accesul necesar? 11. Con\ine aceast= tem= tensiune sau conflict? 12. Ce detalii ]mi ofer= tema? 13. Ce dialoguri a[ putea ]ntre\ine? Ce citate (sau legende fotografice) trebuie s= caut? 14. Care este succesiunea evenimentelor ]n acest subiect? 15. A[ putea scrie un articol psihologic? A[ putea afla ]n ce mod subiectul meu ]n\elege [i percepe lucrurile? 16. M= surprinde aceast= tem=? A[ dori eu s= citesc un astfel de articol sau s= v=d a[a fotografii ]n ziar?
Articolul fotografic, eseul fotografic

Articolul fotografic sau eseul fotografic ofer= fotografului posibilitatea s= devin= reporterul principal. Este vorba despre o serie de fotografii care relateaz= o tem=, deseori abord`nd subiectul cu o mai mult= profunzime dec`t un articol de actualitate. Un articol fotografic poate fi destul de scurt o serie
93
de la cinci la [apte imagini ]nso\ite de legende. Poate fi depus un efort mai mare care s= rezulte ]ntr-o serie de fotografii [i articole, publicate pe parcursul c`torva zile sau chiar luni. Fotograful, ca [i reporterul, prezint= redactorului subiectul . |ine de responsabilitatea fotografului s= contacteze sursele pentru material [i s= determine cum va putea prezenta tema vizual. Nu toate temele sunt u[or de prezentat vizual. Pentru a putea prezenta tema reu[it, ]n mod ideal, fotograful ar trebui s= conlucreze cu redactorul s=u ]nainte, ]n timpul [i dup= realizarea imaginilor pentru articolul fotografic, pentru a elabora lista imaginilor o list= cu idei [i modul lor de abordare. La fel ca regizorii de film, ei ar putea crea o schem= a imaginilor. Printre felurile de fotografii care pot fi incluse ]ntr-un eseu fotografic se pot plasa urm=toarele: O fotografie de deschidere (sau de atmosfer=) care stabile[te locul desf=[ur=rii ac\iunii. Un portret sau c`teva portrete ale personajului principal sau ale personajelor principale. O fotografie care reprezint= activitatea cea mai important=, reflectat= ]n subiectul dat. O fotografie de prim-plan, de obicei un prim-plan al unui detaliu important sau interesant. O fotografie de ]ncheiere care este de fapt o imagine, ce-i comunic= cititorului c= subiectul a fost epuizat.
Dac= nu ave\i printre angaja\i un fotograf, g=si\i alte surse de ob\inere a fotografiilor pentru ziar
}n cea mai mare parte articolele sunt despre oameni. }ntreab= oamenii despre care scrii dac= au ei cumva ni[te fotografii care ar putea ilustra tema dat= [i, care ar putea fi publicate ]mpreun= cu articolul. Asigur=-te c= fotografiile corespund cerin\elor tehnice minime de publicare. Aboneaz=-te la o agen\ie de [tiri local= sau interna\ional=.
94
Angajeaz= colaboratori netitulari, adic= persoane care ar putea conlucra cu redac\ia. Discut= cu sec\iunea de fotografie sau art= a universit=\ii. S-ar putea s= g=se[ti vreun student care s= doreasc= s= fac= ni[te fotografii generale sau de actualitate pentru ziarul t=u. Organizeaz= printre cititori un concurs de fotografie. Cititorii vor trimite fotografii la redac\ie, public`nd periodic c`te una (s=pt=m`nal, zilnic etc.), s-ar putea nici s= nu fie nevoie de un premiu publicarea fotografiilor trimise de cititori este de obicei o stimulare suficient= a interesului lor pentru concurs. Dac= localitatea ta se preg=te[te de aniversarea unui eveniment istoric, roag= cititorii s= trimit= la redac\ie fotografii vechi sau istorice. Bibliotecile [i birourile administrative or=[ene[ti, regionale sau na\ionale ar putea de\ine arhive fotografice care pot fi folosite eficient de publica\ie.
95
ANEXA 1
EXEMPLU: IMPORTAN|A CONTEXTULUI
Dificila problem= de condamnare a Micilor curve

}n Slovacia, se [opte[te mult ]n buc=t=riile arti[tilor din genera\ia veche De Iulian Robu (Transitions-Online, noiembrie 2000)
BRATISLAVA. Peter Kalmus crede despre Alexander Mlynarcik, ]n v`rst= de 66 de ani, c= este unul dintre cei mai talenta\i arti[ti ai anilor 70-80. Majoritatea arti[tilor [i criticilor din Slovacia, care apar\in genera\iei lui Mlynarcik, ]mp=rt=[esc aceea[i p=rere. Expozi\iile interna\ionale mai importante, ce vizeaz= istoria recent= a artei din Europa Central=, con\in [i lucr=rile lui Mlynarcik. }ns= aceste sentimente nu se r=sfr`ng neap=rat [i asupra rela\iilor personale Kalmus nu crede c= Mlynarcik a fost unul dintre cei mai buni oameni ai genera\iei sale. Anume acest lucru p=rea s=-l spun= Kalmus prin lucrarea sa din cadrul proiectului artistic Public Subject, din luna octombrie, ]n care numele lui Mlynarcik era scris pe un panou publicitar de pe str=zile Bratislavei, reprezent`nd colaborarea lui cu serviciile secrete din timpul Cehoslovaciei comuniste. Kalmus a ]ncercat astfel s= foloseasc= numele vestit al lui Mlynarcik pentru a galvaniza opinia public= [i a impune o discu\ie ]n jurul trecutului comunist al \=rii. }ns= nici presa [i nici publicul nu i-au acordat panoului prea
96
mult= aten\ie. De[i cercurile artistice din genera\ia lui Mlynarcik au remarcat destul de bine panoul, s-a preferat ca orice discu\ii asupra subiectului s= fie limitate la buc=t=rie ca pe timpuri. Mul\i arti[ti din Slovacia sunt de p=rerea c= faptul colabor=rii unor colegi de ai lor cu StB (serviciul secret) reprezint= o problem=, ]ns= ei prefer= s= nu se pronun\e, ci a[teapt= ca altcineva s= provoace discu\iile, spune Juraj Carny, doctorand ]n istoria artelor. La ]nceputul anilor 1990, c`nd ]n Cehoslovacia a fost adoptat= legea lustra\iei, slovacii au aflat c`t de relativ poate fi trecutul oamenilor [i c`t de vicioas= poate fi judecarea lor. Eu nu am inten\ionat s=l judec pe Mlynarcik, spune Kalmus ]n ap=rarea proiectului s=u cu panoul publicitar. Numai instan\ele de judecat= au dreptul s= fac= aceasta. Inten\ia sa, spune el, a fost doar s= atrag= aten\ia asupra circumstan\elor ]n care Mlynarcik devenise celebru. Abia acum, la v`rsta de 47 de ani, Kalmus ][i ]ncheie studiile universitare la Facultatea de Arte din Brno, Republica Ceh=. Aspira\iile sale de a ]nv=\a s-au sf`r[it atunci c`nd tat=l s=u, neam\ de origine, a fugit peste cortina de fier, Peter av`nd doar 16 ani. }n continuare comuni[tii nu m-au mai vrut, spune Kalmus. Dar nici pe Mlynarcik nu-l vroiau de la ]nceput. }n 1951, la v`rsta de 16 ani, el a ]ncercat s= evadeze ]n Europa Occidental=, dar a fost prins [i a stat un an la pu[c=rie. Diploma de absolvire a liceului [i-a luat-o abia la 25 de ani, iar cea universitar= la 31, ]n domeniul artelor vizuale. }n timpul studen\iei, Mlynarcik [i-a manifestat dib=cia ]n cadrul echipei na\ionale de scrim=, rec=p=t`nd ]ncrederea autorit=\ilor atunci c`nd a devenit campion al Slovaciei. La mijlocul anilor 60, i se permite s= c=l=toreasc= peste hotare ]n cadrul echipei de scrim=, iar el folose[te aceste ocazii pentru a stabili contacte printre comunit=\ile artistice din str=in=tate. Anume ]n acea perioad=, el l-a cunoscut la Paris pe Pierre Restany, patriarhul Noului Realism Francez, care va deveni mai t`rziu na[ul artistic al lui Mlynarcik. }n ciuda faptului c= pe panoul lui Kalmus pe care, de fapt, este reprodus un fragment din registrul StB-ului numele lui Mlynarcik con\ine un semn diacritic plasat gre[it, cei din cercurile artistice care ]l cunosc, nu au nici o ]ndoial= despre cine merge vorba. }n 1992, a[teptam ca Mlynarcik s=-[i cear= scuze de la noi
97
[i s= ne spun= c= nu vorbise niciodat= cu poli\ia secret= despre noi, arti[tii, spune Rudolf Sikora, colegul lui Mlynarcik ]ncep`nd cu sf`r[itul anilor 60. El crede c= numele din registru este al lui Mlynarcik, ]ns= mai crede c= serviciul secret l-a folosit pe artist drept surs= de informa\ie asupra numeroaselor sale c=l=torii ]n str=in=tate [i nu asupra prietenilor s=i din Cehoslovacia. Mlynarcik nici nu prea avea cum s= denun\e comunitatea artistic= cea mai mare parte a timpului el tr=ia ]n ora[ul s=u natal, Zilina, [i la Paris, unde se alimenta din geniul artistic al unor cercuri ce includeau a[a personalit=\i ca Restany, Christo, Salvador Dali [i Raoul-Jean Moulin. Lui Mlynarcik ]i pl=ceau jocurile, iar jocul vie\ii lui era omagiul. Gestul meu artistic ]ntotdeauna a \inut de omagiu: lui Fulla, Degas, Renoir, Bruegel [i multor altora. {i nu mi-a pl=cut niciodat= confruntarea, spune el. Dar confruntarea ]l g=sea u[or. }n 1972, ]n timpul perioadei de normalizare, care a urmat r=fuielii sovietice ]n Prim=vara de la Praga, Mlynarcik a fost exclus din Uniunea Arti[tilor din Slovacia.
U{A SPRE LIBERTATE

Daniel Fischer, un artist din aceea[i genera\ie, spune c= omului ]i este scris= soarta chiar din momentul c`nd s-a n=scut , [i el trebuie s= se descurce cum poate. Mlynarcik [i-a jucat m`na bine. Dup= a doua dizgra\iere, ]n 1972, Mlynarcik pleac= la Praga pentru a g=si o alt= cale spre str=in=tate, deoarece numele lui nu era cunoscut StB-ului de acolo, [i mai avea [i prieteni la Praga care ]i promiseser= ajutor. }n ciuda tuturor dificult=\ilor, Mlynarcik nu a pierdut niciodat= leg=tura cu lumea artelor de peste hotare. La Praga, spune Mlynarcik, regimul nu-l privea cu ochi buni ceea ce lui ]i f=cea pl=cere. El spune c= ]n momentul c`nd e[ti etichetat drept personaj negativ, \i se deschide concomitent u[a spre o mare libertate... deoarece nu ai nici o obliga\ie s= creezi ]ntr-un fel anume. }ns=, dup= cum scrie
98
Restany, mediul artistic din \ar= nu putea s=-i ierte lui Mlynarcik entuziasmul s=u pentru comunicarea cu arti[tii din str=in=tate, dar [i mai mult independen\a financiar=. De[i Mlynarcik profesa arta pentru oameni, el nu prea comunica cu mediul artistic din Slovacia. Acea izolare, ]mpreun= cu frecventele sale c=l=torii peste hotare, au trezit suspiciuni privind leg=tura lui Mlynarcik cu regimul. El se integrase at`t de mult ]n comunitatea artistic= interna\ional=, ]nc`t ]i era probabil greu s= stea doar ]n Slovacia, spune Jana Gerzova, critic [i curator de art=. }n acela[i timp, lui Sikora [i multor altor arti[ti tineri li se ofereau, ]n anii 70, burse ]n Statele Unite [i Europa Occidental=, ]ns= regimul nu le permitea s= plece. }n ciuda acestui fapt, mul\i cred c= motiva\ia lui Kalmus de a-l prezenta pe Mlynarcik drept colaborator al StB-ului, a avut la baz= invidia profesional=. Gerzova spune c= simte un fel de tensiune ]ntre cei doi arti[ti, ]n special pentru c= Kalmus nu a fost invitat s= participe la prestigioasa expozi\ie Arta Slovaciei ]n secolul XX, inaugurat= la ]nceputul anului. Conform spuselor lui Kalmus, subiectul arti[tilor-colaboratori ]ntotdeauna este prezent ]n memoria arti[tilor care erau nevoi\i s= creeze sub supraveghere comunist=. Sikora, ale c=rui tablouri se caracterizeaz= prin prezen\a unor teme siderale, a desenat recent o constela\ie compus= din numele de cod ale arti[tilor prezen\i ]n registrul StB-ului. Acest desen are caracter privat [i nu p=r=se[te niciodat= sertarul ]n care a fost b=gat de Sikora. {tiind numele de cod, este destul de u[or de aflat numele adev=rat cu ajutorul paginii Web StB-Online, care este ]ngrijit= de fostul disident ceh Petr Cibulka. Nu vreau s= devin un turn=tor, spune Sikora, acesta este un principiu etic [i moral de care m= conduc. Pentru mine este echivalent dac= denun\i poli\iei secrete sau publicului. (Dac= spun ceva ]n particular) nu pot s= [tiu cum vor fi interpretate cuvintele mele [i nu doresc s= judec. }ns= vom dep=[i acest marasm numai atunci c`nd... vom [terge masa de toate c`te s-au adunat ]ntre timp, [i vom ]ncerca s= ]n\elegem situa\ia a[a cum era ea atunci, spune Fischer, exprim`nd, crede el, p=rerea general= a colegilor s=i.
99
{i au dreptate oamenii atunci c`nd evit= s= judece. Dup= cum arat= Tina Rosenberg ]n cartea sa, The Haunted Land (P=m`ntul b`ntuit), c`nd ]n 1991, ]n Cehoslovacia, a fost adoptat= legea lustra\iei, oamenii au ]nceput s= fie elibera\i de la serviciu [i persecuta\i de prieteni doar pentru faptul c= numele lor ap=rea ]n registrul StB-ului. Oamenii erau pedepsi\i mai mult pentru prezen\a numelor lor ]n registru, dec`t pentru activit=\i de colaborare reale motivele prezen\ei lor ]n registru variind de la simple gre[eli la necesitatea de ]ndeplinire a normelor de recrutare stabilite de StB pentru agen\ii s=i. Chiar [i actualul pre[edinte ceh Vaclav Havel a fost inclus ]n registru drept persoan= potrivit= pentru colaborare. Lustra\ia a fost criticat= de numeroase organiza\ii neguvernamentale pentru violarea drepturilor omului. Lec\ia cea mai important=, ]nv=\at= ]n urma lustra\iei, este c= atunci c`nd sunt judeca\i oamenii care au tr=it ]n regimul comunist, este de o importan\= major= s= fie examinate circumstan\ele [i contextul ]n care un nume a ap=rut ]n lista colaboratorilor StB. }ns=, Dusan Brozman, [eful Funda\iei ProHelvetia din Bratislava [i cocurator al proiectului artistic Public Subject, spune c= el nu crede ]n aceast= teorie a relativit=\ii ]n cazul lui Mlynarcik. Kalmus l-a ]ntrebat (pe Mlynarcik) prin acest panou publicitar: Ce ai f=cut? Explic=-ne, pentru c= arta ta te prezint= ca pe un umanist [i dac= e[ti un umanist, atunci ce-i cu colaborarea asta? Mlynarcik este nedumerit [i se simte jignit. De ce numai eu? se ]ntreab=. Colegii lui din lumea artelor sunt [i ei surprin[i de alegerea lui Kalmus. C`nd exist= at`\ia politicieni care au colaborat, de ce Kalmus a ales un nume cunoscut doar unui cerc profesional ]ngust? Mlynarcik se simte de fapt at`t de jignit, ]nc`t spune c= are de g`nd s= consulte un jurist [i poate chiar s=-i dea ]n judecat= pe Brozman [i Kalmus. Nu este pentru prima dat= c`nd Kalmus ]ncalc= perimetrul sacru al acestui subiect. }ntr-o expozi\ie din prim=vara trecut=, intitulat= Malik Urvy (care la pronun\are se aude ca Micile Curve), Kalmus a creat o instala\ie numit= (I)lustra\ia, ]n care a aten\ionat publicul asupra pre[edintelui Slovaciei Rudolf
100
Schuster, al c=rui nume apare ]n registrul StB-ului, c`t [i asupra ultimului [ef al StB-ului, Alojz Lorenc, care acum activeaz= cu succes ]n sectorul privat. Contrar faptului c= ultima lucrare a lui Kalmus a provocat ceva disconfort printre arti[tii din genera\ia lui Mlynarcik, ]n memoria lor ]n siguran\a buc=t=riilor r=m`ne f=r= r=spuns ]ntrebarea: A informat oare Mlynarcik asupra lor? La acest subiect Mlynarcik r=spunde vag. El spune c=, da, era obligat s= se prezinte la poli\ia secret= ]nainte [i dup= plec=rile sale peste hotare dar acest lucru era inevitabil. Despre ce a vorbit el la poli\ie r=m`ne ]nc= secret. Mlynarcik spune c= dac= urci odat= ]ntr-un tren r=u, toat= via\a o vei parcurge ]n acest tren.
101
The Difficulty in Judging Little Whores
Theres a lot of whispering going on in the kitchens of communist-era artists in Slovakia. By Iulian Robu (Transitions-Online, November 2000)
BRATISLAVAPeter Kalmus thinks 66-year-old Alexander Mlynarcik is one of the best artists of the 1970s and 80s. And the majority of Slovakias artists and critics from Mlynarciks generation agree. No major international exhibition on the recent history of Central European art has failed to include his work. But those sentiments dont necessarily carry over to the personal realmKalmus doesnt consider Mlynarcik to be one of the best human beings of his generation. Kalmus seemed to say as much in October when, as part of a Public Subject art project in which he participated, he included Mlynarciks name on a Bratislava billboard that listed secret service collaborators in communist Czechoslovakia. Kalmus hoped to use Mlynarciks famous name to galvanize public opinion and to force a discussion on the countrys communist past. Neither the media nor the public took much notice, though. And while the artistic circles of Mlynarciks generation did notice the billboard, they have preferred to restrict any talk of the subject to the kitchenjust like old times. "Many artists in Slovakia feel its a problem that some of their fellow artists collaborated with the StB /secret service/, but they prefer to keep it to themselves" and expect someone else to broach the issue, says Juraj Carny, a doctoral candidate in art history. In the early
102
1990s when the law on lustration was passed in Czechoslovakia, Slovaks learned exactly how relative peoples pasts may be and how nefarious the judgments passed on them can also be. "I didnt want to judge Mlynarcik," Kalmus says, defending his billboard project. "Only courts have the right to do that." His intention, he says, was only to point out the circumstances under which Mlynarcik became famous. At 47, Kalmus is only now finishing up his undergraduate studies at the Faculty of Arts in Brno, Czech Republic. His educational ambitions took a nose dive after his father, an ethnic German, dashed across the iron curtain when Peter was only 16. From then on "the communists never wanted me," Kalmus says. Nor did they initially want Mlynarcik. In 1951, when he was 16, he tried to escape to Western Europe. He was caught and spent the next year in prison. He received a high school diploma at 25 and finished his undergraduate education in visual arts at 31. As a student Mlynarcik showed his prowess on the national fencing team, and he regained the authorities trust when he became the Slovak national champion. In the mid-1960s he was allowed to travel abroad with the team, and he used these trips to network within artistic communities as well. It was at that time in Paris that he became acquainted with Pierre Restany, the patriarch of French New Realism, who would later become Mlynarciks artistic godfather. Despite the fact that on Kalmus billboardwhich in effect reproduces an StB recordMlynarciks name has a misplaced diacritical sign, those who know him in art circles have no doubts. "I was waiting in 1992 for Mlynarcik to come and apologize and tell us that he had never spoken to the secret police about /us/ artists,"says Rudolf Sikora, Mlynarciks colleague since the late 1960s. He believes its Mlynarciks name on the StB record, but that the secret service only used the artist to inform on his numerous travels abroadnot on his friends in Czechoslovakia. Mlynarcik likely had little opportunity to inform on the artistic communityas he spent most his time not in Bratislava but in his hometown of Zilina and in Paris where he tapped the artistic
103
genius of circles that included the likes of Restany, Christo, Salvador Dali, and Raoul-Jean Moulin. Mlynarcik liked to play, and his game was homage. "In my art, gesture was a homage: to Fulla, Degas, Renoir, Bruegel, and many others. I never wanted confrontation," he says. Still, confrontation came easily enough. In 1972, Mlynarcik was expelled from the Union of Slovak Artists during the normalization period that followed the Soviet crackdown on the Prague Spring.
OPEN DOOR TO FREEDOM

Daniel Fischer, an artist of the same generation, says that at birth human beings are given a set of determinants with which they must make the best. Mlynarcik played his hand well. After his second fall from grace in 1972, Mlynarcik went to Prague in search of another venue, as his name was not so familiar to the Prague StB, and he had friends there who had promised to help him in his career. Against all odds, Mlynarcik never lost touch with the art world abroad. In Prague, Mlynarcik says, he was considered a "negative" character in the eyes of the regime and hes happy about that. He says that when you are labeled a negative character you are given an "open door to great freedom ... because you dont have any duties" to create in a certain way. But, as Restany writes, the domestic art milieu couldnt "forgive Mlynarcik his enthusiasm for communication with /artists/ abroad, but most of all his financial independence." Though he professed a desire to bring art to the people, his communication with the Slovak art world was sparse at best. It was initially that isolation, coupled with his frequent travels abroad, that aroused suspicion of Mlynarciks relationship with the regime. "He /had become/ such an integral part of the international art community that it must have been hard for him to stay in Slovakia," says Jana Gerzova, an art critic and curator. At the same time, Sikora and numerous other young artists in the 1970s were offered scholarships in the United States and Western Europe, but the regime refused to give them permission to go.
104
Despite that, many believe that it was simply professional jealousy that motivated Kalmus to expose Mlynarcik as a collaborator. Gerzova says she has sensed tension between the two artists, especially since Kalmus was not invited to participate in the prestigious "Slovakias 20th Century Art" exhibition held earlier this year. According to Kalmus, the subject of artist-collaborators is always lingering somewhere in the minds of artists who were forced to create under communist scrutiny. Sikora, whose paintings and installations characteristically feature sidereal themes, recently drew a constellation containing the code names of the Slovak artists listed in the StB register. The drawing is a private one and never leaves the dresser drawer where Sikora placed it upon its completion. From the codes, the real names are easy enough to trace on the StB-Online website maintained by former Czech dissident Petr Cibulka. "I dont want to be a denouncer," says Sikora, "this is my ethical and moral principle. Speaking to the secret police or to the public /about other people/ is the same to me." "/If I say something privately/ I dont know how it will be interpreted, and I dont want to judge. /But/ we will take a step forward from this morass only when ... we clear the table" and figure out the situation as it was back then, says Fischer, representing what he believes is the general opinion of his colleagues. And they have a point in shunning judgment. As Tina Rosenberg points out in her book The Haunted Land, when the 1991 law on lustration was passed in Czechoslovakia, people were fired from jobs and ostracized by friends merely for being in the StB register. People were punished indiscriminately for being listed rather than for actual collaborative activitiesfor reasons ranging from simple mistakes to the pressure of StB recruitment quotas. Even current Czech President Vaclav Havel was listed in the register as a suitable candidate for collaboration. Lustration has been criticized by numerous nongovernmental organizations for violating human rights. The most important lesson learned was that when judging people who had lived
105
under communism, looking at the context and circumstances under which a name appeared in the register of collaborators was crucial. But Dusan Brozman, head of the ProHelvetia foundation in Bratislava and co-curator of the Public Subject art project, says he doesnt buy the theory of relativity in Mlynarciks case. "Kalmus asked /Mlynarcik/ with this /billboard/: What did you do? Explain, because everything you did /makes you look like/ a humanist, and if you were a humanist, what about this collaboration?" Brozman says. Mlynarcik is puzzled and hurt. "Why only me?" he says. His fellow artists are likewise confused at Kalmus choice. When there are so many politicians who had collaborated, why has Kalmus chosen a name known only to a narrow professional circle? Mlynarcik is so hurt, in fact, that he says he is planning to meet with a lawyer and perhaps even sue Brozman and Kalmus. And its not the first time Kalmus has tread on this sacred ground. In an exhibition last spring called "Malik Urvy" (which sounds a lot like "Little Whores") Kalmus created an installation called "(I)lustracia" in which he called to attention Slovak President Rudolf Schuster, whose name is listed on the StB register, as well as the last StB boss, Alojz Lorenc, who is now working very successfully in the private sector. Despite the fact that Kalmus latest expose has stirred up a little discomfort among Mlynarciks generation of artists, on all their mindsin the security of the kitchenis perhaps one question that remains unanswered: Did Mlynarcik inform on them? On that subject Mlynarcik is vague. He says that, yes, he was obliged to talk to the secret police before and after going abroadbut it was inevitable. What they talked about remains a secret. Mlynarcik says that if you once board a bad train, all your life you will ride on that train.
106
ANEXA 2
ARTICOLE CU COMENTARII
C=ldura este un lux ]n Moldova

Furnizorii m=resc pre\urile; animalele de cas= ]nghea\= De G. Pascal Zachary Reporter la The Wall Street Journal Comentarii de Peter Eichstaedt
Acest articol este un exemplu excelent de schi\=. Articolul este despre R. Moldova [i a fost publicat ]n Wall Street Journal, publica\ie ce a elaborat un stil urmat pe larg ]n pres=. Structura articolului poate fi aplicat= unui spectru larg de articole, inclusiv articolelor de analiz= [i celor de anchet=. Acest articol con\ine urm=torul format:
Deschiderea artistic=
Articolul ]ncepe cu o persoan= concret=, ]ntr-un mediu concret. }n cazul dat, este vorba despre o profesoar= [colar= pe nume Lidia Gri\co. Chiar de la ]nceput o vedem pe coridorul [colii, privind fotografiile fo[tilor s=i elevi. Autorul folose[te cu m=iestrie detaliile.
Alineatul esen\ial
Acesta reprezint= un element principal ]n articol. }n acest alineat se descrie pe scurt esen\a articolului. Aici situa\ia concret=, descris= ]n primele c`teva alineate, este plasat= ]ntrun context mai larg, dezv=luindu-ne c= problema descris= face parte dintr-o situa\ie mai general=. }n acest caz, este vorba despre lipsa ]nc=lzirii de care sufer= ]ntreaga \ar=.
107
Sec\iunile de desf=[urare
Autorul desf=[oar= tema cu ajutorul mai multor detalii [i descrieri. Sunt folosite citate [i explica\ii din partea oficialit=\ilor [i a exper\ilor ]n domeniu privind cauzele acestei situa\ii. Autorul, de asemenea, viziteaz= alte locuri [i discut= cu mai mul\i oameni care sufer= de pe urma aceleia[i probleme. El discut= cu oamenii despre posibilele solu\ii pentru situa\ia creat=.
Tranzi\iile
Pentru ca articolul s= progreseze lin de la o sec\iune la alta, trebuie folosite tranzi\iile. Acestea sunt propozi\ii sau fraze care leag= sec\iunile ]ntre ele. Poate fi comparat cu schimbarea vitezei la ma[in=. }ns= acest lucru trebuie f=cut cu m=iestrie.
Concluzia
Autorul revine la persoana sau locul de unde a ]nceput articolul. Acesta este un mod reu[it de a ]ncheia articolul, realiz`ndu-se leg=tura dintre ]nceput [i sf`r[it (de parc= ai lega un pachet cu o sfoar=).
H~NCE{TI, Moldova. St`nd ]n holul [colii medii din localitate, pe pere\ii c=ruia at`rn= fotografiile absolven\ilor, Lidia Gri\co sur`de la g`ndul despre realiz=rile fo[tilor s=i elevi. Acest elev a devenit bancherul principal al \=rii. Cel=lalt a devenit avocat; are un suflet mare. Cel de-al treilea gestioneaz= o fabric= de producere a vinului. Dna Gri\co a predat multor tineri capabili timp de 27 de ani, dar a ]ncetat s= mai viseze la lucrurile mari pe care ei le vor ]nf=ptui ]n viitor. Acum ]i este suficient ca ei s= nu ]nghe\e.
Dup= trei alineate ce con\in detalii deschiderea artistic=, ]n alineatul urm=tor, autorul descrie contextul mai larg. Acesta este ALINEATUL ESEN|IAL.
Men\inerea c=ldurii este un imperativ pentru o [coal=, un ora[, [i fire[te, o \ar= unde lipse[te c=ldura ]n mijlocul iernii un adev=rat dezastru pentru o zon= geografic=, ]n care uneori este la fel de frig ca [i ]n statul Wisconsin, SUA. Aici, ]n partea de est a Europei, temperatura la ]nceputul lui decembrie oscileaz= ]n
108
jurul grada\iei zero, cobor`nd uneori suficient de mult.

}n continuare autorul desf=[oar= tema utiliz`nd detalii [i citate.
Dna Gri\co, o femeie cu p=rul ro[cat, cu un r`s spontan [i ochi sclipitori, poart= o cu[m= groas= din blan=, pantaloni de l`n=, un tricou ro[u cu guler colant, un pulover gros de l`n=, o vest= groas= de blan= [i un fular de vreo doi metri. {i toate acestea le poart= ]n ]nc=pere. Sim\i o u[urare c`nd ie[i din aceast= cl=dire, spune ea, respira\ia ei condens`ndu-se ]n aer. Afar= este mai cald. Via\a ]n aceste condi\ii cu adev=rat nu poate fi comparat= cu disconfortul pe care americanii ]l ]ncearc= iarna drumuri acoperite cu z=pad=, acumulatoare care ]nceteaz= s= func\ioneze, \evi ]nghe\ate. }n frigul amor\itor de aici,interesul pentru predare cedeaz= luptei pentru supravie\uire. Elevii poart= cu[me la lec\ii. Cerin\ele caligrafice sunt neglijate, astfel ca elevii s= poat= scrie cu m=nu[ile pe mìni. Recrea\iile sunt mai frecvente, pentru ca elevii unii dintre ei av`nd doar 10 ani s= alerge ]n voie pe coridoarele ]ntunecoase pentru a-[i pune s`ngele ]n mi[care. Iarna trecut= a fost at`t de frig, ]nc`t p=rin\ii au adus c=mine electrice ]n s=lile de clas=. Dar ]n septembrie, autorit=\ile locale au interzis acest lucru deoarece ele achit= energia electric= consumat= de [coli.
Din nou urmeaz= descrieri pentru a ar=ta amploarea problemei.
}n fosta Uniune Sovietic=, via\a ]n timpul iernii este o lupt= continu= pentru supravie\uire. Perspectivele sunt sumbre. Iernile sunt foarte friguroase. Aprovizionarea cu c=ldur= se va ]nr=ut=\i [i mai mult, iar aceast= situa\ie va dura ani de zile. Mijloacele ]nvechite de distribuire a c=ldurii cauzeaz= mari pierderi, iar bani sunt prea pu\ini pentru a pl=ti frurnizorii de energie, care continu= s= majoreze pre\urile p`n= la nivelul pie\ei mondiale. Situa\ia ]n Moldova este mai proast= dec`t ]n majoritatea \=rilor din zon=. Ea depinde ]n ]ntregime de un singur furnizor
109
de energie din Rusia, Gazprom. Dup= destr=marea Uniunii Sovietice, ]n 1991, el i-a permis Moldovei s= adune datorii enorme pentru energie, anul`ndu-le par\ial sau lu`nd bunuri materiale ]n schimbul datoriilor.
Comentarii [i explica\ii date de o oficialitate.
}ns= ]n prezent compania trece la un sistem de achitare imediat= a consumului. Am stabilit o ]n\elegere cu consumatorii de aici, spune Mihai Lisnic, director general al ]ntreprinderii mixte MoldovaGaz, reprezentant local al Gazpromului. Vom ]ncerca s= facem fa\= situa\iei ]n iarna aceasta, ]ns= iarna viitoare nu vom mai tolera facturi neachitate. La anul, indiscutabil, nimeni nu va mai primi gaz f=r= a-l achita.
Autorul face o vizit= la un spital, unde situa\ia este la fel, dezv=luind un alt aspect al problemei.
110
De[i nimeni nu poate dirija for\ele naturii, moldovenii nu sunt nici victime pasive ale frigului, a[tept`nd prim=vara care uneori ]ncepe cu adev=rat pe la sf`r[itul lunii mai. La Cead`r-Lunga, un or=[el din sudul Moldovei, aflat ]n apropierea hotarului cu Ucraina, coridoarele spitalului local nu sunt iluminate, economisindu-se astfel energia electric=. Dar dac= deschizi vreo u[= ]n sec\ia de maternitate, vezi ]nc=perea sc=ldat= de o lumin= vie. Marina Cavlac, care acum dou= ore a n=scut o feti\=, este ]mpreun= cu ea. Sunt ]nvelite cu o plapum= groas= deoarece este cam frig, bebelu[ul, Vlada, ]ns= este ]nf=[at= [i ]ntr-o p=tur=, iar pe cap are o c=ciuli\= care ]i este tras= p`n= peste ochi. To\i sunt preocupa\i de p=strarea c=ldurii, pentru ca Vladei s= nu-i fie frig. Mama [i bebelu[ul nu trebuie separa\i nici chiar pentru o clip=, spune asistenta Tatiana Barbova. Chiar [i atunci c`nd a venit medicul s= examineze feti\a, ea a r=mas pe burta mamei sale. O voi \ine numai l`ng= mine, spune ea, promi\`nd chiar s=-[i ]nc=lzeasc= s`nii ca s= nu r=ceasc= copilul ]n timpul al=pt=rii. To\i se comport= de parc= starea lucrurilor ar fi normal=, aceasta fiind de fapt o stare excep\ional= ]n condi\iile unei maternit=\i. La sf`r[itul anilor 90, c`nd punctul de termoficare a ]ncetat s= mai livreze c=ldur=, pruncii nou-n=scu\i mureau din cauza frigului din saloanele ne]nc=lzite.
Urm`nd obiceiul sovietic, medicii separau dup= na[tere pruncii de mame ignor`nd frigul. Doi ani ]n urma, [eful spitalului amintit a ]ncetat aceast= practic= [i, ajutat de o asistent= din SUA, a ]nv=\at personalul spitalului procedura de ]ngrijire a noun=scu\ilor ]n condi\iile c`nd ace[tia sunt l=sa\i l`ng= mamele lor. Rata mortalit=\ii copiilor a sc=zut la minimum, men\ioneaz= [eful spitalului.
Aici se arat= cum o alt= persoan= face fa\= problemei, de data aceasta un cet=\ean american.
}n Moldova activeaz= o mul\ime de exper\i str=ini, [i nou-veni\ii adesea sunt [oca\i de faptul c= animalele de cas= mor de frig. Ace[tia tremur= toat= ziua de frig ]n birourile guvernamentale ne]nc=lzite sau sunt for\a\i s= se culce ]ncoto[m=na\i. Majoritatea str=inilor cu func\ii ]nalte locuiesc ]n case cu ]nc=lzire autonom=. Dar uneori, nici ]nc=lzirea autonom= nu ]i face imuni ]mpotriva iernii. Patricia Orlowitz, un expert ]n agricultur= din Iowa care contribuie la restructurarea gospod=riilor colective, adesea doarme cu o pern= pe fa\= pentru a-[i \ine nasul ]n c=ldur=. Dna Orlowitz c=l=tore[te mult prin sate, unde lipsa c=ldurii este combinat= cu limitarea consumului de energie electric=. Unele sate mai ]ndep=rtate au curent electric doar c`teva ore pe zi. }n timpul acestor c=l=torii, ea atrage o aten\ie deosebit= picioarelor sale, deoarece ]n multe cl=diri s=te[ti podelele sunt din ciment. }n primul r`nd, ea se ]mbrac= cu ciorapi Donna Karan (cei mai gro[i pe care-i poate g=si), apoi cu dou= perechi de ciorapi de schi, peste care mai ]mbrac= o pereche de ciorapi ]mpleti\i manual. Ea ][i pune cizme p`n= la genunchi, c=ptu[ite pe din=untru. Chiar [i dup= aceasta, spune ea, ]mi este frig la picioare.
Autorul mai viziteaz= un spital, adun`nd detalii suplimentare despre modul ]n care oamenii fac fa\= problemei. Este citat un medic.
La un spital de urgen\= din Chi[in=u aglomerat, medicii [i asistentele constat= uneori c= este prea rece ca pacien\ii s= fie dezbr=ca\i pentru opera\ie, deoarece administratorii ]ncearc= s= se ]ncadreze ]n limitele bugetului spitalului pe contul deconect=rii ]nc=lzitoarelor pentru perioade ]ndelungate. }ntr-o sal= de
111
opera\ii, pe tavan este montat un ]nc=lzitor electric p=trat. Fiind amplasat la vreo 1,5 metri deasupra pieptului pacientului, el eman= ]n jos aer cald. }nc=lzitoare electrice portabile sunt peste tot, cu toate c= sunt permise doar ]n ]nc=perile cu pacien\i. Medicii [i surorile medicale se adun= ]n jurul lor pentru a se ]nc=lzi, juc`ndu-se dea [oarecele [i pisica cu inspectorii spitalului care mai fac c`te un raid pentru a pune m`na pe utilizatori neautoriza\i. Dup= ce ei pleac=, noi conect=m din nou ]nc=lzitoarele, zice medicul Alexandru Clim. A[a e via\a. Condi\iile materiale disperate fac ca ]nfruntarea frigului s= fie [i mai dur=. Dr. Clim nu [i-a primit salariul timp de [ase luni. Dar cel pu\in prime[te bani c`nd ia salariul. Mul\i muncitori de la fabrici primesc marf= ]n schimbul salariilor. Ei trebuie s= v`nd= aceast= marf=.
Urmeaz= descrierea general= a problemelor economice existente ]n Moldova, fiind prezentat= o persoan= concret= drept exemplu. Muncitorii sunt nevoi\i s= v`nd= produc\ia pe care o confec\ioneaz=.
}ntr-o dup=-amiaz= cu v`nt, o femeie supl= st= cu mìnile ]n buzunare la marginea unei str=zi din Chi[in=u. La c`\iva metri, trei radiatoare electrice se ]ntrez=resc din ni[te cutii. Marginile cutiilor se deschid [i se ]nchid ]n b=taia v`ntului. Se apropie un b=rbat [i propune 350 lei, sau circa 30 dolari, pentru un radiator. Plec`ndu-[i capul Eugenia Sapetna, st=p`na radiatoarelor, spune nu. Ea nu vrea s= scad= din pre\ ]n ajun de iarn=. Noi sper=m c= atunci c`nd se va r=ci timpul, oamenii vor avea nevoie de ele [i le vom vinde, zice femeia. So\ul ei lucreaz= la fabrica de peste drum. }n loc de salariu, el prime[te radiatoare, scaune, alte bunuri pe care le produce. Dna Sapetna a v`ndut un radiator ]n aceast= diminea\=. Mìne va reveni ]n acela[i loc. Niciodat= nu-i va da salariul ]n bani, spune ea despre patronul so\ului. Dar unde s= ne ducem? Peste tot e la fel.
Concluzia. Autorul revine la d-na Gri\co, dar de data aceasta la ea acas=. Acum vom vedea cum lupt= ea cu frigul ]n propria cas=.
112
Frigul necru\=tor face momentele de c=ldur= s= par= mai dulci. La ora 16.30, dna Gri\co, care este [i [ef de studii, se ]ntoarce acas= (casa se afl= nu departe de [coal=). Ea intr= ]n casa rece [i, f=r= a-[i scoate c=ciula de blan=, pune absent c`teva lemne ]n soba vopsit= ]n albastru pal, care serve[te drept perete desp=r\itor ]ntre salon [i dormitor. Peretele este utilat cu ni[te g=uri prin care se eman= c=ldura, aceasta fiind unica modalitate de a ]nc=lzi casa; s= \ii un ]nc=lzitor este prea costisitor. Ea aprinde focul [i m=n`nc= c`teva ro[ii murate. Apoi mai pune c`teva lemne pe foc, include televizorul [i, nesco\`ndu-[i ]nc= vesta de blan= [i cu[ma, se culc= pe patul de l`ng= perete. Mai t`rziu, dup= cin=, c`nd peretele va ]ncepe s= emane c=ldur=, ea ][i va scoate vesta [i puloverul [i se va culca s= doarm=, spune ea, dar nu se va dezbr=ca de pantaloni [i nici de tricoul cu g`t colant, ]nvelindu-se [i cu o plapum= groas=. Peretele se va mai ]nc=lzi [i spre miezul nop\ii va deveni ]ntrat`t de fierbinte, ]nc`t ea va fi nevoit= s= treac= pe un alt pat, din partea opus= a camerei, mai departe de c=ldur=.
Pentru coresponden\a cu G. Pascal Zachary, scrie\i la gregg.zachary@wsj.com
113
Heat Is a Luxury in Moldova
Supplier Lifts Prices, Pets Freeze By G. Pascal Zachary Staff Reporter of The Wall Street Journal
HINCESTI, Moldova Standing in the lobby of the local middle school, the walls lined with photographs of alumni, Lydia Gritsco beams as she ticks off their achievements. This student who became the countrys top banker. That one who became a lawyer with the biggest charity. A third who runs a big winery. Ms. Gritsco has taught many fine youngsters in her 27 years here, but shes stopped dreaming of the great things theyll go on to do. Now, it is enough if they dont freeze. Keeping warm is imperative in a school, a town and indeed a country that lacks heat in the dead of winter a real hardship in a place that gets as cold as Wisconsin. Here in the eastern reaches of Europe, temperatures in early December hover around freezing, dipping some days down to zero. Just look at Ms. Gritsco, a red-haired woman with an easy laugh and twinkling eyes. She wears a thick fur hat, bulky wool pants, a red turtleneck, a heavy wool sweater, a thick fleece vest and a six-foot long scarf. And thats what she wears inside. Sometimes, its a relief to leave the building, she says, her breath condensing in the air. Its warmer outside. Life in a truly frozen land puts the irritations Americans experience in winter snow-packed driveways, dead batteries, frozen pipes into perspective. In the numbing cold here, teaching makes way for mere survival. Students wear hats in class. Penmanship standards are
114
relaxed so they can write with gloves on. Breaks are more frequent so that students some as young as 10 years old can race up and down darkened corridors to get their blood moving. Last winter, the cold was so bad that parents brought electric heaters into classrooms, plugging them into wall sockets. But in September, the local government banned the practice. (It pays the schools electric bills.) Throughout the former Soviet Union, simply living is a struggle in winter. The outlook is bleak. This winter is bad. The lack of heating is likely to get worse and last for many years. Outdated means of heat distribution results in a lot of waste, and there is too little money to pay energy suppliers, who are steadily raising prices to the world-market level. Moldova is worse off than most places in the region. It depends entirely on a single Russian supplier for its energy. After the Soviet breakup in 1991, the supplier, Gazprom, let Moldova pile up huge energy debts and then wrote them off periodically or took property in exchange for debt. But the company is moving to a full pay-as-you-go basis. We have made a deal with consumers here, says Mihai Lesnic, director of MoldovaGaz, Gazproms local agent. Well manage to cope with the situation this winter, but these unpaid bills wont continue next winter. By then no one will get gas without payment, absolutely. Although they are at the mercy of forces beyond their control, Moldovans arent passive victims of the cold, pining for a spring that may not burst forth until late May. At a hospital in Ceadar Lunga, near the Ukrainian border in southern Moldova, hallways are dark to save electricity. But push through a door in the maternity ward and a room is bathed in bright light. A woman lies under the covers with her baby girl, born just two hours ago. The air is cool, but the infant, Vlada, is swaddled in a blanket and wears a cap pulled down low on her brow. Everyone is obsessed with keeping Vlada warm. Mother and baby should not be separated, even for a minute, says the nurse, Tatiana Barbova. Even when a doctor came to examine Vlada, he kept the baby on the belly of her mother, Marina Cavlac.
115
I will stay very close to my baby always, she says, even promising to warm her breasts so that her child isnt cold when she feeds. The measures may seem normal but actually reflect a revolution in maternity care here. In the late 1990s, as the heating crisis worsened, newborn babies died of exposure in unheated hospital nurseries. Following Soviet custom, doctors took away babies from their mothers at birth and placed them in cribs, ignoring the cold. Two years ago, the chief of this hospital halted the practice and, with the help of an American nurse, taught nurses to swaddle babies and keep them with their mothers at all times. The rate of infant mortality has plunged, the hospital chief says. Moldova has a large community of foreign aid workers, and newcomers to the country are often shocked to have pets freeze to death, to shiver through days in unheated government offices or to be forced to go to bed wearing ear muffs. Most senior foreigners live in homes with private boilers, rather than the communal heating systems in use on many blocks in Moldova. Still, this gives them no immunity to the winter. Patricia Orlowitz, an Iowa-raised farm expert who helps to break up Soviet-style collectives, often sleeps with a pillow over her face to keep her nose warm. Ms. Orlowitz travels to villages in the countryside, where heat scarcity is compounded by electricity rationing, which leaves some remote villages with only a few daytime hours of power. On these trips, she pays special attention to her feet, since many village buildings have only concrete floors. First she puts on Donna Karan super-opaque tights (the thickest she can find), then two pairs of ski socks, followed by a pair of hand-knitted socks. Then she dons kneehigh L.L. Bean boots lined with Thinsulate. Even then, she says, Ive gotten cold feet. At a busy emergency hospital in the capital of Chisinau, doctors and nurses sometimes find it too chilling to undress a patient and operate, because administrators often keep within their budgets by shutting off the boiler for long stretches. In one operating room, theres a boxy electric heater bolted to
116
the ceiling. Five feet above a patients chest, it shoots down warm air. Portable electric heaters are everywhere, although they are supposed to be used for patients only. Physicians and nurses gather around them to stay warm, playing a game of cat-andmouse with hospital inspectors, who stage raids to nab unauthorized users. When they leave, we plug the heaters back in, says Alexandru Clim, a physician. Thats life. Desperate economic straits make coping with the cold even tougher. Dr. Clim hasnt been paid for six months. But at least he gets money when he is paid. Many factory workers receive goods in lieu of wages. They must sell them. One windy afternoon, a slender woman stands on a Chisinau street with her hands in her pockets, a few feet behind three gleaming electric radiators, the sides of their packing boxes flapping open and shut. A man walks up and offers 350 lei, or about $30, for a radiator. The woman, Eugenia Sapetna, says no, her eyes on the ground: She wont give a discount with so many cold days to come. We hope it will get colder and people will need them and we will sell them, she says. Her husband works in the factory across the street. Instead of a salary, he gets radiators, chairs, other stuff that he makes. Ms. Sapetna sold a radiator this morning. Tomorrow, she will be back in the same spot. They will never give him cash wages, she says of her husbands employer. But where should he go? Everywhere else is the same. The relentless cold makes moments of warmth sweeter. At 4:30 one afternoon, Ms. Gritsco, the head teacher, returns to a three-room cottage a short walk from the school. She enters a cold house and, without taking off her fur hat, absently places a few hunks of wood into a stove built into a pale-blue wall separating her sitting room and her bedroom. The wall, equipped with vents to radiate heat, is the sole method of heating her house; running a space heater costs too much. She lights the fire and has a snack of pickled tomatoes. Then
117
she puts more wood into the stove, turns on the TV and, still in her fleece vest and hat, lies down on a bed next to the wall. Later, after dinner, as the wall starts to radiate heat, shell remove the vest and sweater and lie down to sleep, she says, still wearing the pants and turtleneck and clutching heavy blankets. The wall will get warmer and by midnight become so hot that she will wake up and move to a second bed across the room, far enough away from the heat so that she can sleep.
Write to G. Pascal Zachary at gregg.zachary@wsj.com
118
Un grup de entuzia[ti ofer= sprijin p=rin\ilor imigran\i, ajut`ndu-i s= se integreze social
De David Cho, reporter la Washington Post The Washington Post 30 aprilie 2001 Comentarii de Arnold Isaacs
Farfurii cu orez galben [i tortilla sunt ]mp=r\ite celor prezen\i, aroma lor trezind asocia\ii pl=cute mamelor latino-americane care s-au adunat la al doilea dejun ]n rulota Mariei Demarest din spatele {colii Primare Bailey. }n timp ce m=n`nc=, femeile stau la taifas vorbind ]n spaniol=, unele \in`ndu-[i pruncii ]n bra\e, altele venite cu pu[ti g=l=gio[i care alearg= unul dup= altul. Unele dintre aceste mame vor r=m`ne aici pentru a-[i petrece cea mai mare parte a zilei.
Atunci c`nd scrie\i articole de actualitate, g`ndi\i-v= c= folosi\i un teleobiectiv. Articolul trece de la un plan la altul, descriind tabloul general, ca mai apoi s= ]nceap= o examinare mai am=nun\it= a detaliilor care sus\in sau explic= tema general=. Acest articol ]ncepe cu un prim-plan: scena din rulota Mariei Demarest. Autorul folose[te astfel de detalii ca mirosul, sunetele [i ceea ce vede ]n rulot= pentru a face o descriere vie [i real= a scenei, [i pentru a trezi curiozitatea cititorului.
Nu orice [coal= ]i poate face pe p=rin\ii imigran\i s= se simt= at`t de bine. Unii p=rin\i se simt nesigur, fiind intimida\i de complexitatea sistemului educa\ional din Statele Unite. Pentru
119
al\ii, ideea particip=rii la procesul de [colarizare a copilului lor este la fel de greu de p=truns ca [i engleza pe care de-abia o ]n\eleg. }ns= {coala Primar= Bailey este altfel. P=rin\ii imigran\i se simt aici ca acas=, iar cauza este Maria Demarest. Originar= din Columbia, ea tr=ie[te ]n aceast= \ar= din 1972 [i a fost printre primii p=rin\i care 10 ani ]n urm= au fost ale[i s= fie p=rin\i de leg=tur=, c`nd [colile din regiunea Fairfax au ini\iat un program pentru a u[ura adaptarea familiilor imigrate din alte \=ri.
Alineatele trei [i patru ]ncep s= explice situa\ia [i s= r=spund= la ]ntrebarea [i ce dac=? (care este rostul articolului?), explic`nd tema articolului [i de ce este el interesant, important sau relevant.
}n prezent exist= 110 p=rin\i de leg=tur= ]ntr-un sistem [colar de 160.000 de elevi. Aproximativ o treime din elevi apar\in minorit=\ilor etnice.
Aici autorul trece la un plan mai general pentru a ar=ta tabloul ]n ]ntregime. Aceasta ilustreaz= faptul, c= inten\ia articolului nu este numai de a dezv=lui ceva neobi[nuit sau interesant de la o [coal= primar=, articolul explic= ni[te evenimente mai importante care se petrec ]n general ]n societate.
P=rin\ii elevilor de le [coala Bailey [tiu c= Demarest, fiind ea ]ns=[i imigrant=, le va ]n\elege problemele [i grijile. Ea ]i sf=tuie[te ce formulare trebuie s= completeze, unde s= ob\in= asigurarea medical= pentru copiii lor, ce teme pentru acas= ace[tia trebuie s= fac=. }n timpul [edin\elor cu profesorii, ea traduce ambelor p=r\i [i merge [i la copii acas= c`nd apar probleme.
Autorul aduce exemple concrete pentru a explica la ce folose[te leg=tura dintre p=rin\i [i de ce aceasta este util= [i necesar=.
Mamele din rulota lui Demarest continu= discu\ia ]n timp ce gust= din tortilla, dna Demarest r=spunz`nd la solicit=rile telefonice permanente. Un profesor are nevoie de Maria ]n clas=. Uneori e nebunie mare pe l`ng= rulota mea, spune Demarest plec`nd. Avem aici at`\ia p=rin\i care vin la noi de pretutindeni... Mul\i dintre ei se tem de [coli, a[a c= trebuie s= le
120
cre=m o atmosfer= ca acas=, unde ei s=-[i poat= petrece timpul, s= comunice cu al\i p=rin\i, chiar [i s= m=n`nce. Eu le spun mereu c= rulota mea le apar\ine.
Autorul trece din nou la prim-planul ac\iunii pentru a dezv=lui detalii din scena de deschidere, [i pentru a ne prezenta spusele lui Demarest printr-un citat. Citatul r=spunde ]n continuare la ]ntrebarea [i ce dac=? ne face s= ]n\elegem de ce lucrul efectuat de Demarest este important.
La fel ca Demarest, majoritatea p=rin\ilor de leg=tur= sunt imigran\i, to\i (]n afar= de 6 persoane) sunt bilingvi, spaniola [i coreeana fiind cele mai des ]nt`lnite limbi. Programul a ]nceput ]n 1990, c`nd num=rul copiilor imigran\i ce se ]nscriau la [coli, a ]nceput s= creasc= vertiginos, iar administratorii [colilor [i profesorii au sim\it nevoia ca cineva s= le ]ntre\in= leg=tura cu p=rin\ii. Sub aspectul diversit=\ii culturale [coala Bailey este una din primele pe \ar=, av`nd elevi din 45 de \=ri, care vorbesc 20 de limbi. Aproximativ 70% dintre ei studiaz= engleza ca a doua limb=. }nainte de ini\ierea acestui program, ]n cazul ]n care profesorii telefonau p=rin\ilor pentru a-i invita la [edin\e, deseori nu se puteau ]n\elege, ace[tia din urm= neposed`nd limba englez=. Acum, Demarest discut= la telefon.
}n aceste trei alineate autorul l=rge[te orizontul de abordare, explic`nd mai am=nun\it situa\ia general=. Detaliile despre [coala Bailey ]l ajut= pe cititor s= ]n\eleag= care sunt problemele existente acolo [i de ce este nevoie de un program ca acesta.
}i reu[e[te foarte bine s= atrag= p=rin\ii la [coal=, spune directorul [colii Carol Franz. Mai ales atunci c`nd p=rin\ii nu au acte de imigrare [i le este fric= s= se prezinte. Maria reu[e[te s=-i conving= c= este foarte important ca ei s= vin= la [coal=.
Spusele directorului [colii ne prezint= un alt punct de vedere [i ne demonstreaz= ]nc= o dat= c= programul este util. Noi ]n\elegem c= directorul unei [coli trebuie s= [tie care sunt condi\iile [i problemele acesteia, [i de aceea avem ]ncredere ]ntr-o astfel de surs=.
121
De[i aceast= munc= de stabilire a leg=turilor cu p=rin\ii nu se consider= drept o norm= deplin= de munc=, unii p=rin\i spun c= lucreaz= p`n= la 50 de ore pe s=pt=m`n=. Ann Doan, una din cei patru p=rin\i de leg=tur= vietnamezi, ][i ]mparte timpul ]ntre patru [coli. Ea petrece deseori ore ]n [ir la telefon, ]ncerc`nd s=-i conving= pe p=rin\i s= vin= la [edin\e. Ea spune c= ]n Vietnam profesorii nu prea doresc ca p=rin\ii s= se implice ]n treburile [colii. Aici unii p=rin\i lucreaz= c`te 12, 14 ore pe zi [i g`ndesc astfel: p=i, bine, ]mi las copilul la [coal= ca ]n \ara noastr= [i nu-mi mai fac griji, zice Doan. Eu ]ncerc s=-i conving c= a[a nu e bine. David Rivera, originar din Guatemala, spune c= ]n calitate de p=rinte de leg=tur= la {coala Medie din Glasgow el le ajut= p=rin\ilor s=-[i rezolve diverse probleme: de chirie, s= g=seasc= informa\ie privind cet=\enia sau s= ob\in= permis de conducere, ]i ]ndreapt` la agen\ii de asigur=ri medicale ce ajut= imigran\ii ironia sor\ii, spune el, deoarece ca angaja\i pe jum=tate de norm=, p=rin\ii de leg=tur= nu au dreptul la asigurare medical= din partea sistemului [colar.
Aceste dou= noi exemple ne demonstreaz= c= articolul nu prive[te o singur= persoan= sau un grup de p=rin\i imigran\i, vorbitori de spaniol=. Demarest reprezint= un grup cu mult mai mare [i mai divers.
Nu demult, p=rin\ii de leg=tur= care sunt pl=ti\i cu 17 dolari pe or= au ]nceput s= discute posibilitatea de a se asocia pentru a cere beneficii. Anul acesta Consiliul {colar le-a refuzat cerin\ele. Dar [i f=r= beneficii, spune Demarest, ea nu va renun\a niciodat= la munca ei. Ca un fel de explica\ie ea poveste[te urm=toarea ]nt`mplare: }ntr-o zi, un b=tr`n latino-american a venit la rulota ei. Acesta avea o durere cumplit= de din\i, dar nu avea bani ca s= pl=teasc= la dentist. Un vecin i-a spus s= mearg= la Demarest. O mam= care era acolo cuno[tea un dentist latino-american prin apropiere, care i-ar scoate dintele cu 45 de dolari. O alt= mam= a sugerat s= adune bani de la p=rin\i, iar un asistent social al [colii, care era prin preajm= cu ma[ina ]n acel moment, s-a oferit s=-l duc= pe b=tr`n la dentist.
122
A doua zi, b=tr`nul a venit din nou la rulot=. Dentistul ]i oferise o reducere [i el s-a ]ntors s= restituie banii r=ma[i. Mici miracole ]n fiecare zi, spune Demarest z`mbind. Mici miracole ce se petrec ]n rulota asta.
Situa\ia descris= ne ajut= s= ]n\elegem importan\a muncii dnei Demarest care duce la solu\ionarea unor probleme reale. Citatul contribuie la elocven\a articolului.
Iat= c= a ajuns [i ]n clas=. Mama unui b=iat care are dificult=\i la citire a fost chemat= la [coal= pentru c= b=iatul nu-[i f=cea temele. Cu o min= lipsit= de orice expresie mama se uit= la profesoara care vorbe[te engleze[te. Nu ]n\elege nici un cuv`nt. Demarest ]i face semn profesoarei s= continue lec\ia. Ea ]i [opte[te mamei la ureche ]n spaniol=, explic`ndu-i ce face profesoara [i de ce fiul ei are probleme. Cu ]ncetul, mama ]ncepe s= ]n\eleag=. Ea se apleac= ]nainte pentru a vedea mai bine [i se uit= cu ochii larg deschi[i cum fiul ei cite[te c`teva cuvinte din carte. Ave\i grij= s= fac= acela[i lucru [i acas=, o instruie[te profesoara. Demarest ]i traduce spusele profesoarei, totodat= lini[tind-o. Mama d= afirmativ din cap [i z`mbe[te timid. V= mul\umesc foarte mult, reu[e[te ea s= spun= ]n englez= la sf`r[itul lec\iei. Apoi adaug= ]n spaniol=: V= sunt foarte recunosc=toare pentru tot ce face\i pentru fiul meu.
Aici reporterul ne prezint= un exemplu al problemelor cu care se confrunt= Demarest [i o descrie cititorului ]n plin= activitate o ilustrare concret= a temei articolului. Acest exemplu face articolul mai viu [i mai real, mai util cititorului. Cit`nd aceast= mam= ca [i, anterior, pe directorul [colii, autorul aduce ]n prim-planul ac\iunii ]nc= un erou, astfel sporind importan\a articolului [i ad=ug`nd o latur= emo\ional= la opera sa (deoarece munca prestat= de Demarest este necesar=). Ar fi trebuit oare acest exemplu plasat mai la ]nceputul articolului?
123
School Liaisons Open Arms, Doors to Immigrant Parents
By David Cho, Washington Post Staff Writer The Washington Post April 30, 2001
Plates of yellow rice and tortillas are passed around, the aroma warmly familiar to the Latino mothers who have gathered for brunch in Maria Demarests trailer behind Baileys Elementary School. The women chat in Spanish as they eat, some with babies in their arms, others with toddlers who scream delightedly as they chase one another. Some of the mothers will stay and socialize for the better part of the day. Not every school makes immigrant parents feel so comfortable. Some parents shy away, intimidated by the complexities of the U.S. educational system. For others, the thought of participating in their childs schooling is as incomprehensible as the English they barely understand. But Baileys Elementary School is different. Immigrant parents feel at home there, and the reason is Maria Demarest. A native of Colombia who has lived in this country since 1972, she was one of the first tapped to be a parent liaison 10 years ago when Fairfax schools initiated a program to ease the way for families from other countries. Today there are 110 parent liaisons in the school system of 160,000 students. About a third of the students are ethnic minorities. Baileys Elementary parents know that Demarest, as an immigrant herself, will understand their questions and concerns.
124
She will tell them which forms they need to complete, where to get medical insurance for their family, what homework their children should be doing. She will interpret when they have a teacher conference, and she will visit them at home if problems arise there. The mothers in Demarests trailer continue to talk. Nearby, she is busy answering the incessantly ringing phone. A teacher needs her in a classroom. It does get a little crazy around my trailer, she says as she scurries off. We have so many parents coming in now from all over. . . . So many feel afraid of the schools. So you have to create for them a kind of home here, where they can hang out, say hi, get together, eat. I always say my trailer belongs to them. Like Demarest, most of the other parent liaisons are immigrants, and all but six are bilingual, with Spanish and Korean the most common foreign languages spoken. The program began in 1990, when immigrant children began enrolling in greater numbers and school administrators and teachers saw the need for someone to focus on reaching out to their parents. Baileys has one of the countys most culturally diverse enrollments, with 45 countries and 20 languages represented. Before the program, when teachers would call to arrange parent conferences, often the adult who answered the phone spoke little or no English. Now Demarest makes those calls for them. She does a wonderful job of drawing everybody in, Principal Carol Franz said. Especially if a parent is undocumented, they might be afraid. Maria has a way of overcoming that and lets them know its very important for them to come to school. Although the parent liaisons are considered part time, some say they work up to 50 hours a week. Ann Doan, one of four Vietnamese liaisons, divides her time among four schools. She frequently spends hours on the phone at night, persuading parents to come for a teacher conference. In Vietnam, she said, there is no equivalent of a PTA; parents are expected to stay out of the teachers business. Some parents
125
/here/ work 12, 14 hours a day, and they think, Okay, Ill just leave my child at school like in my country and thats enough, Doan said. I try to tell them thats wrong. As the liaison at Glasgow Middle School, David Rivera said he has helped parents deal with landlord issues, given them information about citizenship and helped them obtain drivers licenses. Rivera, a native of Guatemala, also directs them to medical insurers who help immigrants an irony, he says, because, as part-time employees, liaisons do not qualify for health insurance from the school system. Lately, the liaisons who are paid $17 an hour have been talking about joining together to get benefits. The School Board turned them down this year. Even without benefits, Demarest says she will never give up her job. By way of explanation, she relates this story: One day, an elderly Latino man came to her trailer. He had a toothache but had neither a dentist nor the money to pay for one. A neighbor told him to see Demarest. A mother there that day said she knew a Latino dentist nearby who would pull the mans tooth for $45. Another mother suggested they take up a collection. A school social worker who dropped by at that moment offered to drive the man to the dentist. The next day, the man returned to the trailer. The dentist had given him a discount, so he came back to return the rest of the money. Small miracles every day, Demarest says, smiling. Small miracles happen in that trailer. She has reached the classroom now. The mother of a firstgrade boy who is struggling with reading has been called in because he hasnt been doing his homework. The mother stares blankly at the teacher, who is speaking English. She cant understand a word. Demarest walks in and signals the teacher to continue the lesson. In Spanish, she whispers in the mothers ear, explaining what the teacher is doing and why her son is having trouble. Slowly the mother becomes engaged. She leans over for a better view, and her eyes widen as her son slowly reads a few words from the book.
126
Make sure he does this at home, the teacher instructs. Demarest translates for the mother, adding soft reassurances. The mother nods and smiles shyly. Thank you . . . so much, she manages to say in English at the end. Then, in Spanish: I greatly appreciate all you are doing for my son.
127
O clinic= juridic= acord= asisten\= muncitorilor
O institu\ie din Washington D.C. sprijin= lupta pentru ap=rarea drepturilor De Sylvia Morena, reporter la Washington Post The Washington Post Luni, 30 Aprilie, 2001, Edi\ie Final= Comentarii de Arnold Isaacs
Edward Dailey a muncit din greu toat= via\a. Are pielea aspr=, iar ochii alba[tri-tulburii sunt ]ncercui\i de riduri. Unghiile de la mìni sunt ]mb`c[ite cu murd=rie, iar ]ncheieturile degetelor grosolane. Are tatuat: L-O-V-E (dragoste) pe m`na dreapt=, HA-T-E (ur=) pe st`nga.
Un ]nceput viu care ]\i atrage aten\ia. Detaliile neobi[nuite suscit= interesul cititorului: cine este Edward Dailey [i ce urmeaz= s= afl=m despre el?
128
Dailey a lipit afi[e pentru una [i aceea[i companie timp de 34 de ani. }n septembrie, ]n timp ce ducea o scar=, a lunecat pe iarba ud= [i a c=zut. Nemaifiind ]n stare s= munceasc= [i refuz`ndu-ise orice compensare, el este pe cale de a-[i pierde casa, de a i se deconecta energia electric=, telefonul [i gazul. El a venit ]n aceast= sear= de prim=var= s=-[i spun= povestea la singura consulta\ie juridic= din zona Washington-ului care are menirea s= ajute oameni ca el: cu venituri mici, muncitori care nu au bani s= angajeze avoca\i ca s= lupte pentru drepturile lor. Dailey [i so\ia sa Mary cresc un nepot de 12 ani [i tr=iesc din credite b=ne[ti [i m`ncarea primit= de la o fiic=, un frate [i un fost cumnat. Nu mai avem pe altcineva de la care s= putem ]mprumuta, spune Mary Dailey.
Alineatele doi, trei [i patru r=spund la ]ntrebarea [i ce dac=. Ele relateaz= faptele importante despre Dailey (c= el a fost r=nit, nu este ]n stare s= lucreze, [i c= are probleme financiare) [i explic= subiectul articolului (existen\a unui program care acord= asisten\= juridic= persoanelor ce nu-[i pot permite s= pl=teasc= un avocat). Exemplele men\ionate din via\a familiei Dailey aduc probe concrete despre problemele lor economice [i efectul pe care ]l are handicapul asupra vie\ii lui.
}n timpul dezvolt=rii prospere a economiei, c`nd rata [omajului atinge un nivel record, exist= mul\i muncitori ca Dailey. Ei sunt folosi\i sub capacitatea lor sau se face abuz de ei, fiind trata\i ca muncitori de care po\i dispune dup= plac, spune Judith M. Conti, cofondatoare a Centrului pentru Justi\ia Muncii din Washington D.C. }n Washington, de patru ani exist= un vid de asisten\= juridic= pentru muncitorii s=raci care n-au sindicatele lor sau care lucreaz= ]n companii mici, spune Kerry OBrien, alt fondator al Centrului. Noi suntem linia lor de ap=rare, spune ea. }n 1998, un raport al Asocia\iei Baroului din Washington D.C. ar=ta c= deseori muncitorii nedocumenta\i erau supu[i abuzurilor din partea patronilor, inclusiv se ]nc=lcau legile cu privire la salarizare [i se refuza de a pl=ti orele suplimentare, sau se f=ceau calcule gre[ite ]n statele de plat=.
}n aceste trei alineate reporterul explic= situa\ia general=: care este problema, de ce este nevoie de un program de asisten\= juridic=. Citatul propus sus\ine aceast= informa\ie printr-un limbaj captivant, trat`nd tema din punct de vedere uman.
{apte luni ]n urm=, Conti [i OBrien au creat Centrul pentru Justi\ia Muncii din Washington [i au fondat o institu\ie care s= apere drepturile muncitorilor, cu program ]n zilele de miercuri de la ora 6 la 8 seara. }n una din zile, cu o jum=tate de or= ]nainte de deschiderea consulta\iei juridice, patru persoane deja erau ]nscrise: Un menajer care face cur=\enie la oficiile Bethesda [i care a adus cotoarele de plat= unde se vede clar c= lucreaz= 45 de ore pe s=pt=m`n=, dar e pl=tit numai pentru 40.
129
O [oferi\= de autobuz care a fost pedepsit= pentru dep=[irea vitezei [i a fost concediat= dup= aceasta, dar i s-a promis slujba ]napoi dac= i se retrag acuza\iile. Acestea i s-au retras, ]ns= ea nu a fost reangajat=. O poli\ist= de la eliber=ri condi\ionate care a fost r=nit= ]n timpul serviciului [i i s-a refuzat compensa\ia de rigoare; ea se ocup= singur= de cazul s=u, dar are nevoie de consulta\ii. O reprezentant= a serviciului pentru consumatori care spune c= supraveghetorul ei o h=r\uie[te verbal.
Aici, exemplele concrete ]l ajut= pe cititor s= ]n\eleag= mai bine esen\a institu\iei ce acord= asisten\= juridic=: cine o viziteaz=, cu ce probleme vin ace[ti oameni, de ce este nevoie de serviciile ei.
Unele pl`ngeri au temei, altele nu, ]ns= toate sunt ascultate. Zugravul Gregorio Castillo, un imigrant din Salvador, care s-a mutat ]n District doi ani ]n urm=, avea o reclama\ie temeinic= ]n opinia avoca\ilor. Fostul patron al lui Castillo ]i datoreaz= 2.740 de dolari pentru trei s=pt=m`ni de lucru [i ore suplimentare din luna august. Dac= tot nu vroia s= m= pl=teasc=, am ]ncetat s= lucrez la el, a spus Castillo ]n spaniol=. Apoi s-a enervat pentru c= m-am dus la el acas= [i mi-am cerut banii. Un voluntar, care a discutat cu Castillo ]n spaniol=, [i avocatul au scris o reclama\ie adresat= Oficiului pentru Plata Muncii din Washington D.C. OBrien [i Conti, de asemenea, au promis s=-i g=seasc= un avocat care s=-l dea ]n judecat= pe contractor.
Aceast= situa\ie ilustreaz= genul de servicii pe care le presteaz= juri[tii consulta\iei [i reprezint=, de asemenea, un exemplu care sus\ine temele principale ale articolului.
130
Law Clinic Is Giving Workers A Voice
D.C. Organization Helps Fight for Rights By Sylvia Moreno, Washington Post Staff Writer The Washington Post April 30, 2001, Monday, Final Edition
Edward Dailey has worked hard all his life. Weathered skin. Cloudy blue eyes swimming in wrinkles. Fingernails encrusted with dirt and knuckles coarse and tattooed: L-O-V-E on the right, H-A-T-E on the left. Dailey has pasted billboards for the same company for 34 years. But in September, he slipped on wet grass while carrying a ladder and fell. Unable to work and denied workers compensation benefits, hes about to lose his house, his telephone, the lights and the gas. He has come this spring evening to tell his story to the only legal clinic in the Washington area designed to help people like him: low-income, working-class employees without the money to hire lawyers to fight for their jobs, their benefits or their dignity. Dailey and his wife, Mary, who are raising a 12-year-old grandson, live on cash loans and gifts of food from a daughter, a brother and an ex-brother-in-law. Theres not anybody else we can borrow from, Mary Dailey said. At a time of abundant prosperity and record low unemployment, there are plenty of workers like Dailey. They are underemployed or abused; they are being treated as disposable, said Judith M. Conti, a co-founder of the D.C. Employment Justice Center. In 1998, a report by the D.C. Bar Association said that undocumented workers often were subjected to abuses by
131
employers, including violations of minimum wage laws, denial of overtime and wrongful payroll deductions. Seven months ago, Conti and Kerry OBrien created the D.C. Employment Justice Center and started a workers rights clinic on Wednesdays from 6 to 8 p.m. A half-hour before the legal clinic opened recently, four workers were already signed in: A janitor who cleans Bethesda offices and has the pay stubs to show he works 45 hours weekly but gets paid for 40. A bus driver who was stopped for speeding, was fired but was promised her job back if she was cleared of charges. She was, but was not rehired. A probation officer who was injured on the job, was refused workers compensation, was representing herself and wanted advice. A customer services representative who said her supervisor was verbally harassing her. Some grievances have merit; some dont. All get an audience. House painter Gregorio Castillo, a Salvadoran immigrant who moved to the District two years ago, had a claim, lawyers thought. Castillos former boss owes him $ 2,740 for three weeks of work and for overtime dating to August. Since he didnt want to pay me, I stopped working for him, Castillo said in Spanish. Then he got mad because I went to his house and asked for my money. A volunteer, who interviewed Castillo in Spanish, and a lawyer filled out a claim on the spot for the house painter to mail to the D.C. Office of Wage-Hour. OBrien and Conti also promised to find a lawyer to sue the contractor for him.
132
}nv=\=tura ca afacere de familie
Trei genera\ii de femei dintr-o familie din West Baltimore ]nva\= la Colegiul Sojourner-Douglass De Kimberly A.C. Wilson The Baltimore Sun Luni, 23 aprilie , 2001 Comentarii de Arnold Isaacs
Sandra, Victoria [i Amanda sunt cele mai active studente ]n clasa de matematic= a domnului Andrew. Ele stau una l`ng= alta de-a lungul peretelui din spate [i noteaz= totul ]n am=nunte. C`nd uneia ]i reu[e[te un r=spuns corect, celelalte dau afirmativ din cap [i z`mbesc. Un r=spuns gre[it provoac= dou= grimase similare. Adunate ]n jurul unui manual, pentru a rezolva o problem= de geometrie, ele se h`rjonesc ca ni[te surori. Sandra are cuv`ntul hot=r`tor: totu[i Victoria este fiica ei, iar Amanda - nepoat=.
}n loc s= ]nceap= cu ceea ce este neobi[nuit aduc`nd astfel o noutate , autoarea ][i ]ncepe articolul descriind trei femei la lec\ie, suger`nd astfel o leg=tur= ]ntre ele. Apoi ne surprinde, atunci c`nd explic= leg=tura dintre ele. Provoc`nd cititorul s= a[tepte aceast= explica\ie, care vine mai t`rziu, autoarea creeaz= o stare de tensiune [i un efect dramatic, articolul devenind mai captivant. Dar trebuie s= observa\i c= autoarea nu a am`nat elementul de surpriz= prea mult. Dac= aceast= dezv=luire ar mai fi ]nt`rziat cu c`teva alineate, cititorul s-ar fi plictisit sau [i-ar fi pierdut r=bdarea, renun\`nd s= citeasc= mai departe.
Reprezent`nd trei genera\ii ale unei familii din West Baltimore, Sandra Davidson, 53 de ani, Victoria Adams-Kennedy, 37
133
de ani, [i Amanda Aleong, 18 ani, petrec fiecare sear= de miercuri ]n aceea[i clas= de matematic= a colegiului Sojourner-Douglass. Nu exist= statistici cu privire la membrii unei familii din genera\ii diferite care ]nva\= la [coal= ]n aceea[i clas=. }ns= cazul Davidson, Adams-Kennedy [i Aleong reprezint= o excep\ie la colegiul privat din East Baltimore. Ne-am dus ]mpreun= la [coal= [i cei de la ]nmatriculare, [i profesorii, au exclamat: Trei genera\ii, vai, minunat! spune Adams-Kennedy.
Acest citat ajut= cititorul s= ]n\eleag= c`t de neobi[nuit este faptul ca membrii unei familii, reprezent`nd trei genera\ii, s= ]nve\e ]n aceea[i clas=. Citatul contribuie la aspectul emo\ional al articolului: surpriza [i pl=cerea.
Aleong [i Davidson s-au ]nscris la anul ]ntì luna trecut=, la ]ndemnul lui Adams-Kennedy, student= ]n anul doi la profilul de business. Toate trei studiaz= ]n clasa de algebr= [i geometrie a lui Lewis Andrew, unde o duzin= de studen\i le-au remarcat pe cele trei femei (aceia[i pome\i ]nal\i ai obrajilor [i acelea[i mìni lungi [i plinu\e). Eu le-am spus c`t de mult= speran\= ]mi inspir= ele, spune un coleg de clas=. Ele ne fac pe fiecare din noi s= persever=m.
Prin acest citat autoarea ne face s= realiz=m c= ]n afar= de aceast= situa\ie neobi[nuit= mai este ceva; [i pentru al\i studen\i prezen\a unei mame [i a unei bunici la universitate poate avea un efect stimulator.
Anume perseveren\a [i trecutul comun le-au f=cut pe Davidson, Aleong [i Adams-Kennedy s= se ]nscrie la colegiu. Povestea a ]nceput cu Davidson care a abandonat Liceul de Sculptur= George Washington la v`rsta de 17 ani, dup= ce o n=scuse pe Victoria. Davidson este unul din cei 11 copii ai lui Myrtilla [i Naaman Brown. Mama ei a fost casnic=, cre[tea flori [i \inea o gr=din= de zarzavaturi ]n spatele casei lor din Sandtown-Winchester. Fiind o cititoare pasionat=, ea le-a transmis [i genera\iilor mai tinere setea pentru cuno[tin\e. Naaman, care a lucrat aproape 50 de ani la Combinatul Siderurgic Bethlehem din Sparrows Point, credea ]n munca asidu=.
134
}n acest caz autoarea ne explic= situa\ia ne face cuno[tin\= cu familia, povestindu-ne c`te ceva din trecutul ei. Detaliile concrete, exacte, ne fac s= sim\im c= este vorba despre o persoan= real=.
Din cele dou= lec\ii s= ob\ii studii bune [i o slujb= bun= ultima a avut un efect mai puternic asupra copiilor Brown. Majoritatea fra\ilor [i surorilor lui Davidson au ob\inut posturi de func\ionari, ]ns= nici unul din ei nu a terminat colegiul. Davidson a lucrat la ]nceput la ghi[eul de primire a reclama\iilor din Departamentul Munc=, Licen\e [i Reglement=ri al statului Maryland, ajung`nd ]n cele din urm= secretar=-[ef=, timp ]n care i-a crescut pe Victoria [i Derrick, cel de-al doilea copil al ei. Studiile superioare ]ns= ]i sc=pau. Ea s-a ]nscris la liceul Fairmount-Harford de pe Harford Road cinci ani ]n urm=, dup= o opera\ie de cancer mamar. Davidson a preferat s= se ]ntoarc= la [coal= printre adolescen\i, ]nscriindu-se la Fairmount-Harford, dec`t s= dea Examenul General de Dezvoltare Educa\ional=, pentru c= vroia s= recupereze ce sc=pase abandon`nd [coala, [i pentru c= Aleong era la anul ]ntì in aceea[i [coal=. Eu nu am vrut certificat, explic= Davidson, Am vrut s= absolvesc liceul pentru a ob\ine o diplom=. Dup= absolvire, timp de trei ani, Davidson [i-a ]ngrijit s=n=tatea. Apoi ]n martie, c`nd boala a mai cedat, [i-a reluat studiile ]nscriindu-se la cursuri la Sojourner-Douglass, p=str`ndu[i [i programul de munc= ]ntegral. Ea are dreptul s= se pensioneze dup= 30 de ani de munc=, ]n 2005, anul ]n care sper= s= absolveasc= cu diplom= ]n managementul afacerilor [i s= foloseasc= aceste cuno[tin\e pentru a deschide un Internet Cafe. Exemplul ei a fost molipsitior. C`nd notele joase de la admitere i-au spulberat lui Aleong visul de a studia jurnalismul la Universitatea de Stat Morgan, ea s-a ]nscris repede la colegiul local, dar l-a abandonat imediat ce atmosfera de acolo i-a amintit de al 13-lea an de liceu. Apoi cineva i-a recomandat: De ce nu te ]nscrii la SojournerDouglass cu mama ta? Mama mea este o persoan= foartre insistent=. Ea nu m= las= s= renun\ a[a u[or. {i bunica mea e la fel de hot=r`t=. Nici ea nu
135
renun\=, spune Aleong. Cred c= acest lucru m= poate inspira s=-mi continuu studiile aici, pentru c= nu sunt singur=. Prim=vara trecut=, c`nd Aleong termina ]nv=\=m`ntul secundar, Adams-Kennedy ]ncepea colegiul, dup= 20 de ani de la absolvirea liceului, c`nd era plin= de vise s= devin= c`nt=rea\= [i s=-[i ia licen\a de studii superioare. Dup= liceu [i-a luat un an liber, a n=scut-o pe Amanda [i s-a ]nscris la Universitatea Towson ]n 1983. Dup= un semestru [i-a mai luat o pauz= ca s= c`nte cu o trup= reggae ]n Ocean City.
}n loc s= ne spun= direct, c= Adams-Kennedy a plecat de la [coal= pentru a se lansa ]n muzic=, autoarea folose[te detalii concrete [i exacte, articolul devenind astfel mai personalizat, mai real, [i mai credibil.
Acel semestru s-a transformat ]n dou=, apoi ]ntr-un an [i mai apoi tot ]n ani [i ani , spune Adams-Kennedy cu m`hnire. Ea s-a ]nscris la Strayer Business College, ]n timpul unei ]ntreruperi ]n activitatea sa muzical=, dar a renun\at iar=[i. Dup= un an s-a ]nscris la Sojourner-Douglass cu o mai mare hot=r`re de a absolvi. }n ad`ncul sufletului ]ntotdeauna am avut acest scop, nu pentru o bucat= de h`rtie sau pentru promovare ]n serviciu, ci pentru c= [tiam c= pot face acest lucru, spune Adams-Kennedy, care este colector fiscal [i lucreaz= pe acela[i coridor cu mama sa, la Departamentul Munc=, Licen\e [i Reglement=ri.
Acest citat ne ofer= informa\ii, dar ne mai dezv=luie [i c`te ceva din personalitatea vorbitorului.
Faptul c= ]nva\= ]n aceea[i clas= cu mama [i fiica i-a dat un nou imbold. Nu vreau ca mama s= m= certe ca pe un copil, ad=ug= ea cu un sur`s. Trebuia s= lipsesc odat= de la o lec\ie, deoarece eram bolnav= [i ea m-a certat pentru asta. }ntr-o miercuri, mama, fiica [i bunica [i-au ocupat locurile lor obi[nuite de l`ng= perete la cursul de matematic= al lui Andrew. Timp de dou= ore [i jumate ele au f=cut geometrie elementar=. Dup= lec\ii, Davidson [i Aleong au mers la laboratorul de matematic= pentru a consolida cuno[tin\ele proaspete. Adams-Kennedy a mers acas=. Dar mai t`rziu s-a consultat cu mama [i fiica la telefon ca s= verifice dac= ]n\elesese corect tema de acas=.
136
Suntem foarte hot=r`te din diferite motive, spune AdamsKennedy. Eu personal vreau s-o scot odat= la cap=t. Mamei iau reu[it mai multe lucruri [i e gata pentru noi provoc=ri, iar Amanda probabil ne urmeaz= exemplul.
}ncheierea articolului cu un citat reprezint= ]n cele mai dese cazuri o mi[care cu un anumit efect. Un citat astfel utilizat poate rezuma informa\ia prezentat= ]n articol sau emo\iile pe care articolul le treze[te cititorilor, sau [i una, [i alta.
137
Turning Education Into a Family Affair
Three generations of women from a West Baltimore family are pursuing a degree at Sojourner-Douglass College By Kimberly A. C. Wilson The Baltimore Sun April 23, 2001 Monday
Sandra, Victoria and Amanda are the most vocal students in Mr. Andrews college math class. They sit near each other along the far wall and diagram pages of detailed notes. When one shouts out a correct answer, the others nod and smile; the wrong answer prompts two similar grimaces. Clustered around the same textbook, they banter like sisters over a geometry question. But ultimately Sandra has the final say: After all, Victoria is her daughter and Amanda is her granddaughter. Representing three generations of a West Baltimore family, Sandra Davidson, 53, Victoria Adams-Kennedy, 37, and Amanda Aleong, 18, spend every Wednesday night in the same SojournerDouglass College math class. There is no clearinghouse for statistics about multigenerational family members attending college together, but Davidson, Adams-Kennedy and Aleong are a rarity at the private East Baltimore college. We all got to school, and the registration people and the teachers pointed it out and said, Three generations, wow, thats great! said Adams-Kennedy.
138
Aleong and Davidson enrolled as freshmen last month, on the heels of Adams-Kennedy, a sophomore business major. All three ended up in Lewis Andrews geometry and algebra class, where a dozen students took note of the three attentive women with the same high cheekbones and long, plump hands. I was telling them how much hope they give me, said a classmate. They empower each of us to persevere. Perseverance and a shared history are the reasons Davidson, Aleong and Adams-Kennedy are in college in the first place. The story begins with Davidson, who dropped out of George Washington Carver High School (now Carver Vocational Tech) at age 17 after giving birth to Victoria. Davidson is one of 11 children born to Myrtilla and Naaman Brown. Her mother was a homemaker who raised flowers and tended a vegetable garden behind the familys SandtownWinchester area home. An avid reader, she handed down a thirst for knowledge; Naaman, who labored at Bethlehem Steel in Sparrows Point for nearly 50 years, preached hard work. Of the two lessons get an education and a good job the latter made the biggest impression on the Brown children: Most of Davidsons siblings landed civil service jobs, but none finished college. Davidson worked her way from entry-level claims taker at the Maryland Department of Labor, Licensing and Regulation to senior secretary, while raising Victoria and her second child, Derrick. But higher education was elusive. She enrolled at Fairmount-Harford High School on Harford Road five years ago after a radical mastectomy and reconstructive surgery for breast cancer. Davidson returned to classes alongside teen-agers at Fairmount-Harford rather than taking the General Educational Development exam because she wanted to experience what she had missed by dropping out and because Aleong was a freshman at the school. I didnt want a certificate, Davidson explained. I wanted a diploma and to graduate. After finishing, Davidson spent three years tending to her health. Then, in March, her disease in remission, she resumed her
139
schooling, signing up for classes at Sojourner-Douglass around a full work schedule. She is eligible to retire after 30 years in 2005, the year she hopes to graduate with a degree in business management and use her new business acumen to open an Internet cafe. Her resolve was infectious. When mediocre SAT scores dashed Aleongs dream of studying journalism at Morgan State University, she briefly enrolled in community college but dropped out when the atmosphere reminded her of the 13th year of high school. Then someone made the recommendation: Why not go to Sojourner with your mother? My mother is a very persistent person: Shes not going to let me give up so easily. And my grandmother is determined, too. She doesnt give up, Aleong said. I think it may inspire me to stay because I am not alone. Last spring, when Aleong was winding down her secondary education, Adams-Kennedy was kick-starting college, 20 years after graduating from Western High School with a head full of dreams about making it as a singer and earning a bachelors degree. She took a year off after high school, had Amanda, and enrolled at what is now Towson University in 1983. After a semester, she took another break to sing with a reggae band in Ocean City. That one semester off turned into two, and then a year and then years off, Adams-Kennedy said ruefully. She enrolled at Strayer Business College during a lull in her music pursuits but again dropped out. A year ago, she enrolled at Sojourner-Douglass with a renewed determination to see it through. In the back of my mind, that was always a goal of mine, not for the piece of paper or for a promotion on the job but because I know that I could do it, said Adams-Kennedy, a tax collector who works down the hall from her mother at Labor, Licensing and Regulation. Sharing a class with mother and daughter is fresh incentive. I dont want my mother to scold me like Im her child, she
140
added with a laugh. I had to miss a class because I was sick, and she gave me the blues over that. On a recent Wednesday, the mother, daughter and granddaughter took their usual seats along the wall in Andrews math class. For 2 1/2 hours, they were consumed with basic geometry. After class, Davidson and Aleong headed to the math lab to study while the lessons were fresh. Adams-Kennedy headed home. But she consulted with her mother and daughter later by telephone to make sure she understood the homework assignment. Were all very focused for different reasons, AdamsKennedy said. For me, I want to stick it out for once. For my mother, shes overcome a lot and is ready for a new challenge, and for Amanda, probably because shes following our example.
141
}n timp ce a[teapt= s= se ]ntoarc= acas=, brutarii refugia\i hr=nesc mii de oameni
De Peter Eichstaedt Comentarii de Peter Eichstaedt

Acesta este un exemplu de schi\=. Articolul este despre o brut=rie ap=rut= ]n timpul bombardamentelor NATO din Kosovo, ]n ora[ul Kukes, la grani\a dintre Albania [i Kosovo. Sunt prezenta\i refugia\i albanezi care lucreaz= la brut=rie, articolul ]ncheindu-se cu livrarea pìnii ]n tabere. Este citat un refugiat care se bucur= de pìnea proasp=t=. Observa\i cum sunt folosite detaliile descriptive [i citatele. Observa\i, de asemenea, lipsa oric=rei opinii sau a prezen\ei autorului ]n articol, cu g`ndurile [i opiniile sale.
KUKES, ALBANIA. Zorii se aprind, peste mun\ii pustii\i de r=zboi, ]n sunetul chem=rii musulmane la rug=ciune [i un miros de pìne proasp=t coapt= se r=sp`nde[te ]n jur. }n lumina soarelui de diminea\=, marea de corturi ale refugia\ilor ]ncepe s= se agite, iar schimbul de diminea\= al brutarilor refugia\i din Kosovo produce la brut=ria mobil= 15 mii de buc=\i, norma zilnic= de pìne. Este o munc= extraordinar=, spune Gjur Gjuraj, un refugiat de 32 ani, proasp=t b=rbierit care se afl= ]n Kukes ]mpreun= cu familia sa mai bine de dou= luni. Lucrez cu mult= pl=cere. Mul\i oameni primesc aceast= pìne. Gjuraj se consider= un norocos, fiind membru al echipei de aproximativ 40 de refugia\i, care lucreaz= la amestec=toarele de
142
aluat, mesele de fr=m`ntat [i cuptoarele care fac parte din procesul continuu de producere a pìnii proaspete [i hr=nitoare pentru aproximativ 25 mii de refugia\i, stabili\i ]n aceast= tab=r= [i ]n jurul ei. }nainte de asamblarea acestei brut=rii, cu vreo dou= s=pt=m`ni ]n urm=, pìnea trebuia s= suporte o c=l=torie grea de 12 ore pe drumurile montane ]nguste, fiind adus= din ora[ele din centrul [i nordul Albaniei. Pìnea era ]nc=rcat= ]n remorcile unor camioane murdare [i ajungea strivit= [i acoperit= cu pietri[. }mbr=cat ]ntr-un halat alb de brutar, Gjuraj controleaz= pìnea ce se coace ]n tave, apoi se ]ntoarce [i vorbe[te prin intermediul unui translator, pe fundalul vuietului ventilatoarelor electrice care nu prea reu[esc s= ]mpr=[tie aerul sufocant din cortul-brut=rie. Gjuraj explic= c= poli\ia s`rb= l-a alungat din casa lui, din satul Grciu din apropiere de Kosovo, ]n a cincea zi de bombardament de c=tre trupele NATO. S`rbii i-au incendiat casa dup= ce el a fugit cu so\ia, cei [ase copii ai lor [i tat=l s=u. Zice c= locuiesc cu rudele sale din Kukes [i este mul\umit de suma modest= de bani pe care o c`[tig= acum [i pentru posibilitatea de a contribui la alimentarea torentului nesf`r[it de refugia\i care trec hotarul din apropiere, dintre Kosovo [i Albania. Le mul\umesc acestor oameni, spune Gjuraj referindu-se la agen\iile de asisten\=, cum ar fi Copilul r=zboiului [i alte organiza\ii care au sponsorizat brut=ria. El nu prea are ]ncredere ]n acceptarea aparent= de c=tre Iugoslavia a acordului de pace, dar sper= s= se ]ntoarc= ]n satul natal. Zice c= se va ]ntoarce doar ]n cazul, ]n care satul va fi p=zit de for\ele NATO. Gjuraj explic= c= are de g`nd s= locuiasc= ]ntrun cort l`ng= cas= [i s= ]nceap= lucr=rile de reconstruc\ie a acesteia. Gjuraj ar putea reveni ]n Kosovo ]mpreun= cu cuptorul la care lucreaz= acum, spune managerul brut=riei Tony Langan, un brutar-administrator din Sligo, Irlanda. Brut=ria va fi transportat= ]n Kosovo, zice Langan. Ea este alc=tuit= din patru unit=\i separate, fiecare dintre ele put`nd fi operat= pe o remorc= plat= [i alimentat= cu energie de unul dintre cele patru generatoare electrice, explic= el.
143
Unit=\ile brut=riei sunt menite s= produc= pìne proasp=t= pentru refugia\ii care se ]ntorc [i pentru cei r=ma[i ]n Kosovo, explic= Langan. Oficialit=\ile ONU din Kukes sus\in c= un num=r tot mai mare de refugia\i povestesc despre criza de alimente care ia propor\ii ]n Kosovo, situa\ie ce se va ]nr=ut=\i dac= r=zboiul va continua. {i Gjuraj este preocupat de acest lucru. La televizor v=d situa\ia celor r=ma[i acolo [i m= ]ngrijorez pentru ei, zice el. Ei to\i ]mi sunt apropia\i. }n eventualitatea re]ntoarcerii, refugia\ii [i \=rile membre ale NATO vor trebui s= aduc= cu ei rezerve considerabile de hran=, relateaz= oficiali de la ONU. Aceast= brut=rie mobil= se aseam=n= cu o brut=rie care a fost asamblat= ]n or=[elul Mostar din Bosnia, ]n timpul r=zboiului de acolo, spun sponsorii. Zemiu Berishe, 27 ani, este un brutar refugiat care la fel [i-a v=zut casa incendiat= ]n timp ce era alungat din acela[i sat ca [i prietenul s=u, Gjuraj. Noi am fost for\a\i s= plec=m, dar am v=zut cum ne-au dat foc la case, spune el cu triste\e. Berishe vorbea ]n timpul unei pauze de lucru, st`nd l`ng= o duzin= de saci de 50 kg fiecare, plini cu f=in= de grù din SUA [i Japonia. Berishe zice c= se va ]ntoarce ]n Kosovo, dac= acolo vor fi prezente [i trupele NATO, ]ns= el se ]ndoie[te de acest fapt. Nu cred ca aceasta se va ]nt`mpla vreodat=, zice Berishe. Dac= va trebui s= r=m`n aici, voi r=m`ne. Berishe spune c= prime[te mult= satisfac\ie [tiind c= contribuie la men\inerea s=n=t=\ii altor refugia\i. Este un lucru bun [i curat, spune el. El este unul dintre refugia\ii cu care Langan s-a sf=tuit ]n privin\a re\etei pìnii asem=n=toare ca form= [i gust cu pìnea tradi\ional= din Kosovo. Berishe a sugerat s= se adauge cartofi ]n pìne pentru a-i da un gust special, zice el. Este important ca noi s= producem pìne asem=n=toare cu cea pe care o au ei acas=, adaug= Langan d`nd afirmativ din cap. Aprecierile refugia\ilor sunt pozitive, zice el. Langan s-a oferit s= dea o m`n= de ajutor, dup= ce a auzit un apel la un radio local, [i iat= c= au trecut cinci s=pt=m`ni de
144
atunci. Sarcina mea a fost s= instalez brut=ria [i s-o pun ]n func\iune, spune el, dup= ce oficialit=\ile au auzit de experien\a sa de 20 de ani ]n calitate de brutar. Mi s-a p=rut un lucru ce merita s= fie f=cut. M= bucur c= a reu[it at`t de bine. }n timp ce o nou= partid= de pìne se preg=te[te, pìnea coapt= noaptea este ]nc=rcat= ]ntr-un camion pentru a fi livrat=. O dat= cu diminea\a ce apare deasupra mun\ilor, camionul ]nainteaz= cu greu prin Kukes, pe l`ng= un [ir de tractoare [i vagoane acoperite ce ad=postesc familii de refugia\i, pe l`ng= moschee [i porne[te pe drumul din partea de sud a ora[ului spre o tab=r= dirijat= de Medicii f=r= frontiere, o organiza\ie francez=. Camionul intr= pe poart=, face un cerc [i se apropie cu spatele de un cort de livrare unde pìnea este desc=rcat= de doi asisten\i [i vreo [ase voluntari refugia\i. Copiii se adun= repejor ]mprejur cer`nd s= li se arunce [i lor vreo pìne. Dac= reu[im s= hr=nim oamenii, nu e r=u, nu? zice Mehali Bejexlina, 35 ani, un refugiat care ]n fiecare zi ajut= la desc=rcarea [i distribuirea pìnii. Pur [i simplu, vreau s= fiu de folos, zice Rexhep Neziri, 33 ani, un refugiat care se afl= ]n tab=ra din Kukes mai bine de dou= luni. Pìnea proasp=t= de la noua brut=rie este un supliment bine venit la regimul alimentar al taberei, zice Neziri. M`ncarea ]n fiecare zi este aceea[i, zice el. Pìnea ]ns= este foarte gustoas=. Noi avem cea mai bun= pìne din Kukes, adaug= el. Neziri vine dintr-un sat care se afl= chiar de partea cealalt= a hotarului cu Kosovo, scena unor lupte continue dintre for\ele s`rbe, Armata de Eliberare din Kosovo, [i bombard=rile aproape zilnice ale for\elor NATO. Explozii sporadice se aud ]n fiecare zi. El nu a plecat din Kukes, ]n pofida cererilor agen\iilor pentru refugia\i [i oficialit=\ilor ONU, deoarece dore[te s= se ]ntoarc= c`t mai cur`nd posibil acas=, zice el. Neziri z`mbe[te larg ]n timp ce-[i scoate pantofii [i explic= c= va merge pe jos ]n satul s=u natal [i-[i va aduce de acolo toate lucrurile sale. Noi nu am plecat (din Kukes), fiindc= vrem s= revenim acas= oameni liberi, spune Neziri.
145
Refugee Bakers Feed Thousands While Waiting to Return
By Peter Eichstaedt
KUKES, ALBANIA Dawn breaks over the war-ravaged mountains here to the Muslim call to prayers and the smell of fresh baked bread. As the morning sun lights a sea of refugee tents and the camps begin to stir, the early shift of Kosovo refugee bakers is producing the mobile bakerys daily output of some 15,000 loaves. This is a great job, says Gjur Gjuraj, a clean-shaven, 32-yearold refugee who has been in Kukes with his family more than two months. I am very happy to work. There are many people receiving the bread. Gjuraj considers himself lucky to be among the crew of nearly 40 refugees who operate dough mixers, kneading tables, and ovens that are part of this round-the-clock operation that provides fresh, nutritious bread to an estimated 25,000 refugees camped in and around here. Until the bakery was assembled here about two weeks ago, bread had to endure a brutal 12-hour trip over rugged mountain roads from cities in central and northern Albania. The bread was piled into the back of dirty trucks and arrived smashed and covered with grit. Dressed in white bakers overalls, Gjuraj checks the loaves baking in oven shelves, then turns to talk via an interpreter over the hum of electric fans that do little to cool the stifling heat of the bakery tent.
146
Gjuraj explains that he was driven from his home in the Kosovo village of Grciu by Serbian police on the fifth day of NATO bombing. Serbs torched his house as he fled with his wife, his six children and his father. He lives with relatives in Kukes, he says, and is grateful for the small amout of money he now earns and for the opportunity to help feed the endless stream of refugees who cross the KosovoAlbanian border near here. I thank these people, Gjuraj said of the relief agencies such as War Child and the other organizations that sponsored the bakery. He is distrustful of Yugoslavias apparent acceptance of a peace agreement, but has hope of returning to his village. He wont go back unless its secured by NATO forces, he says. Gjuraj explains that he plans to live in a tent near his house and begin work to rebuild his house. Gjurajs return to Kosovo could possibly be with one of the large ovens he tends, says bakery manager Tony Langan, a master baker from Sligo, Ireland. The bakery is going to be taken to Kosovo, Langan says. It is made up of four individual units, each of which can be operated on the back of a flat-bed trailer and powered by one of four gas-fueled electric generators, he explains. The bakery units are designed to provide fresh bread to returning refugees and those who have remained behind in Kosovo, Langan explained. UN officials in Kukes say increasing numbers of refugees report of wide-spread food shortages in the Kosovo, a situation that will only worsen as the war drags on. This worries Gjuraj as well. When I see TV, I see the others still there and Im worried about them, he says. They are my family as well. In the event of a return, refugees and NATO countries will need to bring extensive food supplies with them, UN officials say. The mobile bakery duplicates a similar bakery that was assembled in the town of Mostar, in Bosnia during the Bosnian war, sponsors say. Zemiu Berishe, 27, is a refugee baker who also saw his house burned as he was chased from the same village as his friend,
147
Gjuraj. We were forced to leave and we saw our house burned, he says whistfully. Berishe spoke during a break in the work and stood beside a dozen 100-pound sacks of wheat flour from the US and Japan. Berishe says he will not return to Kosovo without NATO troops being present, a event that he doubts will ever occur. I dont believe its going to happen, Berishe says. If I have to stay here, I will. Berishe says he gets a lot of satisfaction from knowing he contributes to the health of his fellow refugees. Its good and its clean, he says of the work. He is one of the refugees to whom Langan sought advice on arriving at a recipe that duplicated the look and taste of the traditional Kosovo bread. Berishe said he suggested adding potatoes to the bread to give it a special taste, he says. It was important that we duplicate the bread they have at home, Langan adds with a nod. The reports from the refugees have been good, he says. Langan volunteered to help after hearing of an appeal on a local radio show, he says, and is nearing the end of a five-week stint. My job was to get the bakery up and running, he says, after officials heard of his 20 years as a baker. It seemed like a worthwhile thing to do. Im pleased its turned out so well. Once a new batch of bread is prepared, loaves baked the previous night are stacked to cool then loaded into a truck for delivery. As the morning hangs over the mountains, the truck rambles slowly through Kukes, past rows of tractors and covered wagons that house refugees families, past the mosque and out the road south of Kukes to a camp operated by Doctors Without Borders, a French-based group. The truck passes through the gate, turns in an arc and backs up to a supply tent where the bread is unloaded by a couple aid worked and a half-dozen refugee volunteers. Children quickly gather, begging for a loaf to be tossed their way. If we feed somebody, its not bad, is it? says Mehali Bejexlina, 35, a refugee who helps unload and distribute the bread each day.
148
The fresh bread from the new bakery is a welcomed addition to the camp diet, says Rexhep Neziri, 33, a refugee who has been in the camp for two months. The food each day is the same, he says. The bread is very tasteful. We have the best bread in Kukes, he says. Neziri comes from a village just across the Kosovo border, which has been the scene of continued battles between Serbian forces, the Kosovo Liberation Army, and almost daily NATO bombings. Sporadic explosions are heard daily. He has not left Kukes despite the frequent pleas of refugee agencies and UN officials because he wants to return as soon as possible, he said. He grins broadly as he takes off his shoes and explaines that he will walk back to his village and take all his belongings with him. We didnt go (from Kukes) because we want to go back as free people, Neziri says.
149
ANEXA 3
Glosar
Alineat de deschidere - primul alineat ]ntr-un articol. }n func\ie de genul articolului, alineatul de deschidere poate con\ine faptele cele mai importante [i actuale sau (]n deschiderea artistic=) descrierea unei situa\ii, ]nt`mpl=ri sau persoane concrete. Alineat esen\ial - alineatul dintr-un articol care urmeaz= dup= deschidere. Rezum= esen\a articolului problema abordat=, situa\ia creat= [i relevan\a acestora pentru articolul dat. Analiz= - desfacerea unui ]ntreg ]n p=r\i cu scopul descoperirii naturii, func\iei, leg=turilor sau originii lucrurilor. }n jurnalism, poate, de asemenea, con\ine sensul s=u opus, sinteza: combinarea a dou= sau mai multe lucruri pentru a forma un tot ]ntreg. Analiza dintr-un articol de actualitate poate indica leg=tura (sau leg=tura posibil=) dintre fapte, consecin\ele posibile sau semnifica\ia unui eveniment, o motiva\ie sau o explica\ie a unui eveniment, o compara\ie a dou= evenimente sau men\ionarea unor evenimente mai vechi, dar care pot explica evenimentul consemnat. Clepsidr= - stil de articol ce se compune din trei p=r\i: partea de sus ]n form= de piramid= inversat= ]n care este rezumat= informa\ia cea mai important=, alineatul de trecere [i nara\iunea. Din piramida inversat=, cititorul afl= pe scurt informa\ia cea mai important=. Partea de jos, nara\iunea, ]i permite autorului s= descrie evenimentul ]n profunzime [i cu lux de am=nunte, utiliz`nd puterea narativ= a cronologiei. Aceast= structur= se potrive[te mai mult analizelor [i articolelor care descriu anumite tendin\e.
150
Combina\ii nea[teptate - un colac de salvare c`nd nu au loc evenimente majore [i redac\iile se afl= ]n criz= de idei. Aceast= metod= de generare a ideilor ]i ajut= pe jurnali[ti s= stabileasc= leg=turi ]ntre fenomene aparent absolut str=ine. Astfel, jurnalistul face o tabel= [i ]nscrie ]n primul r`nd [i prima coloan= a tabelei aceea[i list= cu teme. }n continuare, marcheaz= aleatoriu o celul= a tabelei. Ca rezultat, se ob\ine o combina\ie nea[teptat= a dou= teme care pot fi explorate mai departe. Context - toate fenomenele [i evenimentele legate de subiectul unui articol care ]i acord= semnifica\ia cea mai exact=. Subiectul izolat nu reprezint= dec`t un fapt, pe c`nd subiectul plasat ]n context se transform= ]n informa\ie util= ce ajut= cititorii s= ]n\eleag= semnifica\ia subiectului. Deschidere artistic= - ]nceputul unui articol ]n care nu se prezint= fapte, ci se descrie o situa\ie, ]nt`mplare sau persoan= care ilustreaz= tema articolului. Se folose[te de obicei ]n schi\e. Extrapolare - proiectarea a ceea ce se cunoa[te despre un eveniment concret asupra altor domenii, g=sindu-se astfel o tem= mai larg= [i mai semnificativ=. De exemplu, dac= reporterul cunoa[te atitudinea publicului fa\= de o problem=, el poate deduce atitudinea lui fa\= de alte probleme aferente primei. Fapt - ]nt`mplare sau ]mprejurare real=, lucru petrecut ]n realitate. Indic= un eveniment sau o ac\iune la care reporterul a fost martor [i de care este sigur, o afirma\ie f=cut= ]n aten\ia reporterului sau ob\inut= de acesta, lucruri general cunoscute. Jurnalism civic (public) - un gen de jurnalism care crede ]n obliga\ia sa de a cultiva via\a civic=. }ncearc= s= informeze cet=\enii asupra problemelor importante pentru via\a lor, astfel ]nc`t ace[tia s= poat= ]n\elege op\iunile pe care le au ]n fa\=, [i s= poat= ac\iona ]n mod corespunz=tor. }n primul r`nd, acest gen al jurnalismului ]ncearc= s= readuc= cet=\enii la via\a civic=. Legend= - informa\ia ce ]nso\e[te o fotografie sau un alt material grafic. R=spunde la cele cinci ]ntreb=ri esen\iale ale jurnalismului cine, ce, unde, c`nd, cum [i de ce [i descrie
151
ac\iunea din fotografie. O legend= mai desf=[urat=, ]mpreun= cu fotografia pe care o ]nso\e[te, poate constitui un material ]n sine. Metoda cauz=-efect - ajut= la crearea tabloului general, adic= sunt elucidate at`t cauzele din spatele anumitor evenimente, c`t [i rezultatele lor. Aceast= metod= este extrem de important= ]n cazul schi\elor de actualitate. Nara\iune - element ce se aseam=n= foarte mult cu clasicul a fost odat=. Povestitorul, la fel ca dramaturgul sau romancierul, descrie rela\iile dintre oameni, ace[tia fiind persoane reale implicate ]n evenimentul relatat. Sunt folosite detalii vii pentru a ajuta cititorii s= ]n\eleag= mai bine esen\a evenimentelor. Opinie - punctul de vedere al publica\iei sau al autorilor de comentarii. Opinia este afirmarea unor lucruri care pretind a fi adev=rate, [i nu a ceva ce este cunoscut drept adev=r incontestabil. Opinia exprim= preferin\e, aprobare sau dezaprobare. Piramid= inversat= - un stil de a scrie [tirile ]n care informa\ia cea mai actual= [i mai important= este plasat= la ]nceputul articolului, dup= care urmeaz= celelalte informa\ii ]n ordine descresc=toare a importan\ei. Profil - o schi\= al c=rei scop este s=-i fac= cunoscut cititorului caracterul unei persoane. }n profiluri sunt descrise persoane interesante, neobi[nuite. Profilurile, ]n primul r`nd, dezv=luie caracterul subiectului, f=c`ndu-se descrieri semnificative at`t din via\a acestuia, c`t [i din spusele revelatoare ale prietenilor, rudelor [i partenerilor de afaceri ai acestuia. Proiectare - accentuarea rezultatelor unui eveniment ]n loc de consemnarea detaliat= a evenimentului ]nsu[i. Aceast= metod= permite jurnalistului s= oglindeasc= temele arhirelatate dintr-un punct de vedere nou. Revenire ulterioar= - o punte l=sat= spre intervievat dup= terminarea interviului, pentru clarificarea ulterioar= a detaliilor sau ob\inerea r=spunsurilor la ]ntreb=rile ce pot ap=rea ]n procesul definitiv=rii articolului. La sf`r[itul interviului, jurnalistul
152
preg=te[te terenul pentru a putea reveni, solicit`nd num=rul de telefon sau alte informa\ii de contact. Schem= mintal= - un instrument de generare a ideilor pentru articole, bazat pe un proces creator de legare a cuvintelor ]ntre ele. Crearea unei scheme mintale ]nseamn= cercetarea diferitelor aspecte ale unei probleme. }ncepe prin trasarea unui cerc care semnific= tema principal=. Apoi tras=m linii drepte care pornesc de la tema central= [i enumer=m ideile aferente ]n cercuri separate. Astfel ob\inem o schem= a ideilor relevante [i a leg=turilor dintre ele. Schimbarea unghiului de vedere - g=sirea de unghiuri noi. Examinarea evenimentelor dintr-un alt punct de vedere sau prezentarea unor opinii neordinare poate fi interesant=, at`t autorului c`t [i cititorului. Schi\= - genul de articol legat de un eveniment sau situa\ie curent= care confer= faptelor profunzime, semnifica\ie [i le plaseaz= ]n context. Schi\ele, de obicei, descriu evenimentele ]ntrun context mai larg [i permit s= reflect=m asupra vie\ii [i activit=\ii unor personalit=\i. }n schi\e ][i g=sesc locul interpret=rile, descrierile, imaginile vii [i senza\iile tari, ]ns= schi\ele, fiind un gen jurnalistic, trebuie s= fie echilibrate [i s= con\in= fapte adev=rate. Schi\= de actualitate - o schi\= care are leg=tur= direct= cu un eveniment curent. Acest gen con\ine at`t analize ale evenimentelor curente, descriind anumite tendin\e, c`t [i articole interpretative prin care se ]ncearc= explicarea unor evenimente [i prezicerea consecin\elor lor. Tot acest gen con\ine [i schi\e de anchet= care ajung ]n r`ndul actualit=\ilor, dezv=luind anumite fapte necunoscute p`n= atunci publicului. Schi\= de consum - schi\= despre cum s= faci. Acest gen de articole ]nva\= cititorul s= confec\ioneze anumite lucruri, s= fac= fa\= problemelor practice ale vie\ii sau problemelor psihologice [i sociale. Multe schi\e din domeniul medicinei sau al afacerilor se includ [i ele ]n aceast= categorie. Elementul comun al tuturor articolelor de tipul cum s= este instruirea cititorului de c=tre reporter.
153
Schi\= de interes uman - relateaz= evenimentul neobi[nuit [i extravagant sau descrie ]ntr-un mod inedit un eveniment obi[nuit. Aceast= categorie con\ine articole despre probleme concrete ]n localit=\i concrete, dar [i articole care ne descriu un moment din via\=, anumite locuri sau stiluri de via\=. Schi\= istoric= - comemoreaz= anivers=ri [i alte zile importante din via\a societ=\ii, cum ar fi ziua independen\ei sau a victoriei, ziua limbii materne sau ziua sf`ntului care este s=rb=torit ]n ora[ul / satul respectiv (hramul ora[ului / satului). Alte feluri de schi\e istorice sunt legate de evenimentele curente care pot prezenta interes pentru cititori. Schi\ele istorice mai pot descrie evenimente istorice importante, lucr=ri de pionierat sau inova\ii din diferite domenii: schimbarea caracterului unor institu\ii sau schimb=rile sociale [i economice care au avut loc ]ntr-o regiune concret= a \=rii. Sintez= - observarea leg=turii dintre mai multe evenimente care, la prima vedere, par s= nu aib= nici o leg=tura ]ntre ele. Astfel, este posibil= selectarea unor subiecte de articole promi\=toare dintr-o sumedenie dup= cum li s-ar p=rea altora de piese ]nt`mpl=toare. Stilul miezului (sau stilul Wall Street Journal) - ]ncepe cu o deschidere care ne prezint= o persoan=, situa\ie sau ]nt`mplare concret= care oglinde[te o problem= mai general=. Acest gen de articole se compun din patru p=r\i. Prima parte este deschiderea care descrie o persoan=, un loc, o situa\ie sau eveniment concret. Partea a doua este alineatul esen\ial ]n care se prezint= tema principal= a articolului [i modul ]n care deschiderea ilustreaz= aceast= tem=. Partea a treia desf=[oar= tema principal= ]n detalii. Iar ultima parte este o ]ncheiere ]n care revine ]n prim-plan persoana, locul sau situa\ia descris= ]n alineatele de deschidere. Tranzi\ie - un alineat scurt sau o propozi\ie care face leg=tura dintre dou= p=r\i diferite ale unui articol, astfel ]nc`t lectura lui s= decurg= lin, f=r= o trecere brusc= de la o situa\ie la alta.
154
{tire pur= - se bazeaz= numai pe fapte, f=r= a se sugera interpret=ri sau opinii. Jurnalistul consemneaz= doar faptele spre aten\ia publicului pentru a-l informa asupra evenimentelor curente. }ntrebare deschis= - cere ca r=spuns o explica\ie sau descriere. Acord= intervievatului o mai mare libertate de exprimare [i posibilitatea de a-[i dezv=lui ideile. }ntrebare ]nchis= - cere un r=spuns concret, de obicei da sau nu.
155
Cuprins
Introducere Capitolul 1: Jurnalismul civic Capitolul 2: Transformarea faptului ]n informa\ie Capitolul 3: Fapte, analize, opinii Capitolul 4: Schi\e Capitolul 5: Utilizarea detaliilor descriptive Capitolul 6: M=iestria interviului Capitolul 7: Folosirea citatelor Capitolul 8: Fotografia gazet=reasc= Anexa 1: Exemplu: importan\a contextului Anexa 2: Articole cu comentarii Anexa 3: Glosar
3 6 24 39 45 57 61 73 83 96 107 150
Centrul Independent de Jurnalism Str. {ciusev 53, MD-2012 Chi[in=u tel: 21 36 52, 22 75 39 fax: 22 66 81 www.ijc.iatp.md

Jurnalismul Pentru Omul de Rand

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Jurnalismul Pentru Omul de Rand

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

JURNALISMUL PENTRU OMUL DE R~ND

Jurnalismul pentru omul de r`nd

Jurnalismul pentru omul de r`nd

Jurnalismul pentru omul de r`nd

Jurnalismul civic ]n ac\iune

Jurnalismul pentru omul de r`nd

Jurnalismul pentru omul de r`nd

Jurnalismul pentru omul de r`nd

O nou= definire a nout=\ilor

Jurnalismul pentru omul de r`nd

Jurnalismul pentru omul de r`nd

axeaz=-te pe interesul comunit=\ii

Jurnalismul pentru omul de r`nd

TRANSFORMAREA FAPTULUI }N INFORMA|IE

Faptele [i contextul ]n care se produc

Jurnalismul pentru omul de r`nd

Jurnalismul pentru omul de r`nd

Jurnalismul pentru omul de r`nd

Jurnalismul pentru omul de r`nd

Jurnalismul pentru omul de r`nd

Jurnalismul pentru omul de r`nd

FAPTE, ANALIZE, OPINII

Jurnalismul pentru omul de r`nd

FAPT: ]nt`mplare sau ]mprejurare real=, lucru petrecut ]n realitate (DEX)

Jurnalismul pentru omul de r`nd

Jurnalismul pentru omul de r`nd

Jurnalismul pentru omul de r`nd

Jurnalismul pentru omul de r`nd

Jurnalismul pentru omul de r`nd

Jurnalismul pentru omul de r`nd

6 Ibidem, p. 186 7 Ibidem, p. 189.

Cum s= g=sim subiecte pentru articole

Jurnalismul pentru omul de r`nd

S=n=tate/ Boal= {coal=/ Educa\ie Copii

9 Eric Farmann [i Lise Lyngbye. Atelier la Chi[in=u. Iunie 2001.

UTILIZAREA DETALIILOR DESCRIPTIVE

Jurnalismul pentru omul de r`nd

Jurnalismul pentru omul de r`nd

Jurnalismul pentru omul de r`nd

Jurnalismul pentru omul de r`nd

Jurnalismul pentru omul de r`nd

Cum s= punem ]ntreb=rile

Jurnalismul pentru omul de r`nd

Jurnalismul pentru omul de r`nd

Jurnalismul pentru omul de r`nd

Jurnalismul pentru omul de r`nd

Importan\a cuvintelor exacte

Jurnalismul pentru omul de r`nd

Includerea limbajului viu

Modalitatea mai accesibil=

Jurnalismul pentru omul de r`nd

Jurnalismul pentru omul de r`nd

Utilizarea citatelor ]n contextul potrivit

Clarificarea identit=\ii vorbitorului

Nu cita limbajul confuz sau plictisitor

Citatele trebuie s= completeze articolul cu informa\ie, [i nu s= o repete

Jurnalismul pentru omul de r`nd

Nu le oferi ocazia surselor s=-[i verifice citatele

Jurnalismul pentru omul de r`nd

Rolul fotografiilor ]n ziare

Elementele reu[ite ale unei fotografii de ziar

Jurnalismul pentru omul de r`nd

Jurnalismul pentru omul de r`nd

Uneori, atunci c`nd nu prea sunt nout=\i printre evenimen91