Cercetari privind educatia copiilor n familie Principalele concluzii ale cercetarilor anterioare privind educatia n familie: - adevaratul subiect

al proceselor educative este copilul, tnarul; deoarece constructia sinelui (dezvoltarea psiho-sociala a copilului) implica o dinamica a proceselor corelative de socializare individualizare si identificare - diferentiere, rezulta ca transmiterea valorilor si normelor se nfaptuieste selectiv, iar reproductia culturala si sociala se mpleteste cu schimbarea. - ambii parteneri - educator si educat - au un rol activ (sunt agenti ai actiunii, att n sensul pedagogic, ct si n sensul sociologic al termenului); desi parintii si copiii nu sunt ntotdeauna constienti de consecintele educative ale actiunilor lor, se pot pune n evidenta strategii educative ale acestora - care apar ca produsul unor negocieri ntre parinti si copii; - exist deosebiri ntre generatii sau ntre idealul de personalitate formulat n proiectele politicoeducative si modelele reale din practicile educative; - influenta familiala se exercita n interiorul unei retele de agenti educativi (familie, scoala, grup de egali, mass- media etc.); - strategiile educative familiale sunt produsul interactiunilor si negocierilor ntre familie si alti agenti sociali; - indiferent de ceea ce doresc agentii politicilor educative, interventionismul pedagogic care tinde sa impuna un model unic de personalitate, se "mpiedica" acum de pluralismul modelelor pe care practicile educative le produc. Principii metodologice Nu exista nca, n cercetarea sociopedagogica din Romnia, anchete care sa releve tendinte actuale clar conturate privind educatia familiala. Cercetarea monografica realizata de Xenia Costa-Foru releva tendinte ale educatiei n familie din urma cu sase decenii. n perioada dictaturii comuniste nu sunt realizate/cunoscute cercetari empirice semnificative privind educatia n familie. n perioada de tranzitie, n afara unor sondaje de opinie, s-a realizat o cercetare, prin ancheta privind educatia parintilor si o cercetare calitativa, de explorare, privind educatia familiala. nca din perioada interbelica, parintii vizau sansele de reusita ale copiilor si se straduiau sa investeasca n educatia lor, n masura n care vedeau n educatie o conditie a reusitei sociale si n limitele resurselor lor. Axa principala a educatiei familiale are la un pol moralitatea iar la polul opus cultura /nvatatura (instruirea livreasca) si civilizatia (privind alimentatia, tinuta, politetea etc.). Copilul de la tara este "moral", copilul de la oras este "civilizat"; ce au unii le lipseste celorlalti etc.

Familiile care traiesc ntr-o societate n schimbare profunda si rapida, trebuie sa-si socializeze copiii potrivit unui model cultural pe care chiar parintii nu-l cunosc suficient. Familiile mijlocii urbane, de origine rurala, ncearca sa sintetizeze un model moral - intelectual /scolar de tip paternalist - clientelar de viata cotidiana si de dezvoltare psihosociala; aceasta permite sa se conserve continuitatea ntre modelul rural mostenit si modelul urban (sa se conserve sentimentul ordinii si securitatii ntr-o lume n schimbare). Cercetari recente au condus la infirmarea unor teze privind: familia atotputernic, principal/unic responsabil al esecurilor n dezvoltarea copiilor; familia neputincioas, ale carei prerogative ar fi cedate institutiilor de stat. Parintii nu sunt dezinteresati de dezvoltarea psihosociala a copiilor lor, ci cauta competentele specialistilor nsa ca resursa, nu ca autoritate (care ar impune modele unice ce ignora practicile/rutinele parentale). Studierea (diversitatii) familiilor sporeste n valoare daca: - suntem mai sensibili la intersectia diferitelor dimensiuni ale diversitatii (sociale, economice, culturale) si folosim o metodologie complexa, interdisciplinara; - extindem definirea (tipurilor) familiei astfel nct sa acoperim realitatile prezente si punem mai mare accent pe procesualitatea familiei, explornd atitudinile, ntelesurile si sensurile pe care actorii familiei le acorda deciziilor si actiunilor lor; - combinam datele cercetarilor cu reflexivitatea, cu o interpretare mai globala a fragmentului de realitate studiat, admitnd un pluralism al comprehensiunii dincolo de datele certe, care sunt oricum partiale. n contextul schimbarilor sociale, resimtite n viata familiei (modificari ale structurilor, functiilor, statusurilor si rolurilor socio- familiale) cercetarea stiintifica a educatiei n familie poate contribui la transformarea mentalitatilor parentale si familiale, la formarea constiintei parentale. Metodologia cercetarii se constituie n raport cu natura obiectului cercetarii, cu scopul si obiectivele ei, tinnd seama de mijloacele, resursele de care dispune. Obiectul cercetarii educatia n familie este un teren cu contururi difuze privit din perspective teoretice diferite, cu transparenta redusa, ceea ce sporeste dificultatea ncercarii de a descoperi semnificatii noi si sensuri posibile de evolutie.

Scopul cercetarii este acela de a surprinde punctele tari si cele nevralgice ale educatiei realizate n familie, pentru a identifica modurile de ameliorare n contextul schimbarilor din societatea romneasca. Obiective: - a verifica modalitatile n care se mpletesc reproductia si schimbarea social-culturala , interventionismul si liberalismul n practicile/strategiile educatiei familiale (potrivit ipotezei, n perioada de tranzitie a societatii, strategiile educatiei familiale nu sunt clar conturate fata de alte perioade istorice distincte). - analiza familiei ca grup microsocial (structurarea raporturilor ntre membrii diverselor tipuri de familie, distributia rolurilor conjugale si parentale, raportul de autoritate n familie, interactiunea familiei cu alte institutii cu functii educative, cu mediul social). - identificarea unor strategii educative ale familiei (finalitati-aspiratii; continuturi educativevalori, atitudini; stiluri educative- modalitati de a transmite continuturile educative). - surprinderea disfunctionalitatilor n exercitarea functiilor familiei de socializare/educatie. - identificarea nevoilor de pregatire a parintilor si a viitorilor parinti , pentru realizarea functiei lor educative. Cercetarea urmareste ca, pe baza rezultatelor obtinute, sa elaboreze concluzii, prioritati si recomandari privind politici sociale (strategii si programe de sprijin si protectie a unor tipuri de familii cu copii), precum si privind politici educationale (strategii si programe de educatie a parintilor si viitorilor parinti, de cooperare si parteneriat scoala- familie). Metode, tehnici si instrumente de investigatie Pluralismul metodologic care mbina metodele cantitative cu cele calitative, metodele transversale cu cele longitudinale constituie formula optim pentru maximizarea sanselor de a descoperi semnificatii si sensuri ale educatiei familiale. ntr-o prima etapa se realizeaz o analiza documentara a studiilor teoretice privind educatia familiala, cu o anumita grila tematica viznd: modele istorice de familie si evolutia educatiei familiale; factori de influenta a educatiei familiale (macrosociologici - ntre care, ocupatia parintilor, nivelul socio-economic si cultural, rezidenta n mediul rural sau urban, precum si microsociologici - ai interactiunilor de coeziune intrafamiliala si de integrare extrafamiliala); agenti ai educatiei familiale (mama, tata, frati, bunici, rude); stiluri si practici educative ale familiei (obiective, continuturi, forme , metode);

raporturi ale familiei cu alti agenti ai socializarii si educationale (scoala, grup de similitudine, mass-media).

Familia compusa din adulti si copii, ntre care exista relatii de filiatie - naturala (de snge) sau sociala - reprezinta "modelul normal" (n sens sociologic) n Romnia contemporana. Pe baza rezultatelor analizelor teoretice se formuleaz premisele/principiile metodologice ale anchetei prin chestionar, care-si propune investigarea opiniilor si atitudinilor parintilor si a copiilor lor (elevi de clasa a VII-a, la vrsta preadolescentei, cnd se formeaza atitudinile fata de viata sociala si familiala) privind educatia familiala. Un merit al cercetarii consta n punerea "n oglinda" a opiniilor parintilor si copiilor; acest demers are avantajul ca permite o mai buna decantare a faptelor de simplele opinii izolate, subiective - ale parintilor sau ale copiilor. Se analizeaz: - dimensiuni ale unor concepte fundamentale (familie, socializare, educatie, educatie familiala); - dimensiuni ale unor concepte specifice problematicii (stil parental, stil educativ familial, strategii educative familiale, control parental, suport parental, conflict familial, cooperare si parteneriat familie-scoala, educatia parintilor si consilierea parintilor). Dimensiunile acestor concepte snt operationalizate n indicatori, itemi ai chestionarelor construite (care snt, mai nti, pretestate). Chestionarul pentru elevi cuprinde 36 ntrebari/itemi, cu raspunsuri nchise sau semi-deschise, viznd cunostinte, obiceiuri, atitudini. Chestionarul pentru parinti cu o structura asemanatoare, este diferentiat n formele A, B, C, cu 35 ntrebari comune si 5 ntrebari diferite. Avantajul itemilor cu raspuns nchis consta n aplicarea si prelucrarea mai usoara, ceea ce este important n conditiile eficientizarii utilizarii resurselor cercetarii. Pentru a obtine informatii suficiente/suplimentare, se completeaz itemii cu raspuns nchis cu variante semi-deschise (n categoria "...altele, care?"). Un aspect metodologic important, privitor la proiectarea instrumentelor de cercetare, l constituie utilizarea unor itemi "n oglinda", comuni pentru Chestionarul parintilor si Chestionarul elevilor, care sa evidentieze influentele educationale dintre parinti si copiii lor. Administrarea si aplicarea instrumentelor de cercetare se face de ctre cadre didactice instruite si au ghidul de aplicare a chestionarelor n unitatile esantionate. Chestionarele snt confidentiale. Elaborarea instrumentelor de cercetare, ca si prelucrarea datelor si interpretarea rezultatelor se realizeaz n echipa.

Populatia investigata Investigatia se face pe un esantion reprezentativ din perspectiva principalelor caracteristici ale populatiei tinta parinti ai elevilor si elevi ai nvatamntului obligatoriu si care sa raspunda obiectivelor proiectului. Datorita caracterului individual/privat al familiei, realizarea unui sondaj la nivelul familiei, cu utilizarea unui numar restrns de operatori este practic imposibila, pentru abordarea tuturor categoriilor de familii fiind necesare, n fapt, resursele de investigare ale unui recensamnt. Dar, proiectele politicilor educative si sociale sunt sortite esecului daca ignora nevoia coerentei cu practicile educative. Gradul de coerenta ntre proiectele social-educative si practicile cotidiene nu poate fi relevat prin observatii sau opinii, ci prin analize de profunzime, care necesita investitii materiale si umane, timp, precum si ntelepciunea de a solicita/opera asemenea analize. Desi baza de cercetare o constituie familia - ca mediu socio-educational, exista argumente care sa sustina constituirea bazei de sondaj ca esantion derivat din esantionul principal, cel al elevilor. Primul se refera la diversitatea reala a tipologiilor de familii si ale gospodariilor (familii cu ambii parinti sau monoparentale, familii nucleare sau extinse unde la educarea copiilor participa si bunici sau alte persoane, parinti n concubinaj, recasatoriti sau divortati, tutori sau alti parinti adoptivi etc.), diversitate care nu ar putea fi respectata pentru reprezentativitatea esantionului. Astfel de informatii, fie date de structura, fie cantitative sunt posibil de obtinut numai pe baza de recensamnt. Desi exista unele date statistice (n raportari curente sau cele rezultate din recensamnt - mai putin utile dupa trecerea celor cinci ani de la desfasurarea acestuia) referitoare la anumite caracteristici ale familiei, pentru diversitatea situatiilor existente, n realitate acestea sunt nesemnificative ca sursa de informatii. Un al doilea argument se refera la faptul ca, pentru cercetarea desfasurata, nu prezinta interes familia n general, ci familia ca mediu socio-educational, deci familia cu copii. Resursele cercetarii au constituit si ele o restrictie metodologica n ce priveste abordarea cercetarii si, respectiv, a elaborarii esantionului. O analiza la nivelul oricarei categorii de familie cu copii, desi de mare interes pentru informa tiile posibil de obtinut despre caracteristici ale mediului educational n raport cu diferite categorii de vrsta ale copilului, ar implica costuri foarte ridicate. n aceste conditii, o prima optiune n stabilirea bazei de cercetare a fost limitarea acesteia la o anumita categorie de vrsta a copilului, cercetarea derulndu-se la nivelul familiilor cu copii de 13-14 ani (corespunzatoare elevilor din clasa a VII-a). Un alt aspect legat de dificultatea de abordare a familiei ca baza de sondaj este cel legat de caracterul individual / privat al acesteia, n sensul unor unitati de sondaj particulare, lipsite de o autoritate care sa permita monitorizarea sau sprijinul unui astfel de demers. Realizarea unui

sondaj la nivelul familiei de catre o echipa de cercetare cu utilizarea unui numar restrns de operatori este practic imposibil, pentru abordarea tuturor categoriilor de familii amintite fiind necesare, n fapt, resursele de investigare ale unui recensamnt. Pornind de la familie ca unitate de sondaj, cautnd si selectnd pe cele de un anumit tip si cu copii de o anumita vrsta, cercetarea ar fi necesitat mult timp, multi operatori de teren, precum si dificultati n contactarea acestora (evitabile, nsa, atunci cnd se vine din partea scolii). n aceste conditii s-a ales ca baza de esantionare populatia scolara cuprinsa n clasa a VII-a (la vrsta de 13-14 ani), esantionul familiilor rezultnd din selectia prealabila a elevilor cuprinsi n unitatea de nvatamnt selectata. Acest aspect a avut ca efect pozitiv (!) o monitorizare eficienta a administrarii instrumentelor de investigare, si, nu n ultimul rnd, posibilitatea colectarii si corelarii de informatii din partea ambelor categorii de actori implicati n unitatea educationala studiata: parinti si copii. Privit din alta perspectiva, ca efect negativ, esantionul obtinut ca urmare a sondajului nu permite o generalizare asupra populatiei tinta, nefiind reprezentativ pentru tipologiile de familii rezultate ca urmare a cercetarii. Sub aspect metodologic, primul demers n abordarea cercetarii l-a constituit identificarea tipologiilor de familii rezultate din sondaj, deci definirea tuturor structurilor asupra carora sa se realizeze observarea. Aceste structuri nefiind apriori cunoscute, familia a fost abordata nu ca variabila de esantionare, ci ca variabila de cercetare. Totusi, avantajele acestei abordari metodologice sunt: - posibilitatea compararii / asocierii / corelarii informatiilor obtinute din partea celor doua categorii de actori implicati (elevi / parinti); - reducerea timpului si a costului unei astfel de cercetari, ca si a numarului de operatori; - cresterea accesibilitatii n ce priveste dialogul cu familia. Din perspectiva reprezentativitatii, au fost alese ca variabile de esantionare distributia populatiei scolare pe medii de rezidenta si pe regiuni de dezvoltare economica. Pe baza celor doua criterii, ntr-o prima etapa au fost selectate n mod aleator unitatile de nvatamnt, urmata de selectia populatiei scolare. n vederea respectarii reprezentativitatii populatiei scolare din unitatile selectate, pe cele doua medii de rezidenta si cele opt regiuni de dezvoltare, n conditiile unei retele scolare de mare diversitate n ce priveste volumul efectivelor de elevi pe scoala, s-a recurs la o esantionare de tip cluster. n locul unei selectii proportionale cu numarul de elevi din scoala, esantionarea de tip cluster implica selectia unui numar egal de elevi din fiecare unitate scolara (n cazul de fata, cte 25 elevi), n cercetarea de fata cluster- ul fiind asimilat unei clase de elevi din fiecare unitate scolara selectata. n vederea mentinerii caracterului aleator al sondajului, pentru a evita desemnare preferentiala a clasei de elevi la nivelul unitatii scolare, aceasta a fost desemnata de catre echipa de

cercetare odata cu selectia unitatii de nvatamnt. O alta consecinta a acestui demers a fost o mprastiere (distributie) ct mai mare a unitatilor de esantionare, care sa permita cuprinderea unei diversitati ct mai mari de medii educationale. De regula, n abordarea unor categorii de populatii compacte de tipul efectivelor de elevi din scoala, pentru cercetari la nivelul mai multor unitati de nvatamnt, pentru evitarea unor raspunsuri cvasiuniforme (sugerate de unul sau altul dintre elevi si preluate de colegi ai acestuia) sau pentru surprinderea unei diversitati mai extinse de mediu educational este de preferat o mprastiere ct mai mare a unitatilor de sondaj, respectiv cuprinderea n esantion a unui numar ct mai mare de unitati. Acest demers este valabil pentru toate evaluarile (fie ele si teste de cunostinte) n care se apreciaza mediul educational ca factor de influenta. n cercetarea de fata, daca scoala ar fi fost luata n considerare ca partener al familiei n educatia copilului, ar fi fost de dorit si o mprastiere a subiectilor pe mai multe clase, indicndu-se modul de selectie a elevilor din diferite clase. Dat fiind faptul ca obiectul prezentei cercetari l reprezinta familia, desemnarea unei anumite clase (prin specificarea indicatorului A, B etc. ca fiind clusterul de subiecti) se ncadreaza n standardele de calitate ale cercetarii. Cele doua esantioane de subiecti au fost utilizate ca baze de sondaj, fiecareia dintre ele aplicndui-se cte un chestionar, ca instrument de evaluare. Volumul mare de informatii necesar a fi colectate pe baza de chestionar a impus un alt demers metodologic. Daca numarul de itemi adresati elevilor s-au ncadrat ntr-o dimensiune rezonabila a unui chestionar , banca de itemi pregatita pentru chestionarea parintilor s-a dovedit deosebit de numeroasa, mai cu seama pentru o mare diversitate sociala si de nivel educational n ce priveste familiile esantionate. Pentru a mpaca cele doua aspecte obtinerea unui numar ct mai mare de informatii utiliznd instrumente de investigare de volum rezonabil s-a recurs la urmatoarea metodologie. Itemii destinati parintilor au fost grupati n doua categorii, prima cuprinznd itemii ce urmau sa surprinda informatii necesar a fi colectate despre toate familiile esantionate, n timp ce, cea de a doua categorie se refera la itemii care, prin informatia adusa chiar si numai de o parte dintre parinti, furnizeaza suficiente elemente de analiza pentru cercetarea abordata. Astfel chestionarul pentru parinti a fost alcatuit din doua parti, una cu caracter general, reprezentnd itemii generali inclusi n toate chestionarele, cea de a doua parte fiind distincta pe trei tipuri de chestionar. Cele trei chestionare pentru parinti (QP A, QP B, QP C) cuprind fiecare cte o treime dintre itemii specifici de care s-a amintit. Din punct de vedere statistic, modul de construire a instrumentelor prezentat mai sus nu a afectat

esantionul de subiecti. Acest risc a fost evitat prin modul de distribuire a instrumentelor n cadrul clasei, pe baza urmatorului algoritm de administrare a chestionarelor. ntr-o prima etapa s-a procedat la stabilirea unei reguli de organizare a elevilor (fie n succesiunea din catalog, fie dupa pozitia n banci, fie ntr-o alta ordine bine stabilita). n a doua etapa, fiecarui elev i s-a distribuit cte un chestionar pentru elevi (QE), iar n succesiunea prestabilita, la fiecare grupa de trei copii s-au nmnat, n ordine, cele trei chestionare QP A, QP B, QP C. Algoritmul utilizat a permis utilizarea a trei esantioane paralele de acelasi volum, toate purtnd caracteristicile esantionului initial. Caracteristici ale esantionului rezultate din sondaj n cadrul cercetarii a fost investigat un numar de 3440 subiecti, respectiv 1720 elevi din 64 unitati scolare si cte unul dintre parintii acestora. Dimensiunea medie rezultata a unei clase investigate a fost de 26,9 elevi, distributia unitatilor si a subiectilor pe cele doua criterii de esantionare prezentndu-se astfel: Zona: rural, urban; Bucuresti, Centru, NE, NV, SE, SUD-MUNTENIA, SV-OLTENIA, VEST. Fiecare dintre cele trei tipuri de chestionare pentru parinti a fost administrat unui esantion de cte aproximativ 570 familii. n conformitate cu metodologia propusa, primul demers facut dupa culegerea datelor de sondaj a fost stabilirea principalelor tipologii de familii, ca principale variabile de cercetare. n contextul cercetarii de fata - n care tocmai familia este obiectul de studiu aceste variabile ar trebui sa preia si putin dintre caracteristica unei variabile de esantionare. Ca urmare a validarilor si analizei informatiilor legate de familie a fost permisa definirea urmatoarelor tipologii: Tipologii de familii: Tip 1 : familii n functie de statutul social 1- familie cu ambii parinti naturali, indiferent de statutul marital 2- familie reorganizata, cu un parinte natural si unul vitreg, indiferent de statutul marital 3- familie monoparentala Tip 2 : familii n functie de numarul de copii n familie 1- un singur copil 2- doi copii 3- trei sau mai multi copii Tip 3 : familie nucleara / extinsa : n functie de participarea bunicilor la educarea copiilor 1- familie nucleara (fara mentionarea bunicilor) 2- familie extinsa (cu participarea bunicilor la educarea copiilor)

Tip 4 : familii n functie de activitatea parintilor 1- ambii parinti n activitate 2- lucreaza doar unul dintre parinti 3- nu lucreaza nici unul 4- NonR Tip 5 : familii n functie de conditiile participarii parintilor la educatie 1- parintii n tara, fara probleme speciale 2- cel putin unul dintre parinti lucreaza n strainatate 3- cel putin unul dintre parinti are probleme grave de sanatate sau este n detentie 4- NonR Tip 6 : familii n functie de nivelul ocupational al familiei (cel mai ridicat dintre ocupatia celor doi parinti) 1- cel putin unul dintre parinti este patron 2- cel putin unul dintre parinti este angajat, cel de al doilea nefiind patron 3- cel putin unul dintre parinti lucreaza pe cont propriu, cel de al doilea nefiind nici patron, nici angajat 4- nu lucreaza nici unul dintre parinti Tip 7 : familii n functie de autoevaluarea nivelului de trai 1- (f.) ridicat 2- mediu 3- scazut Tip 8 : familii n functie de decenta de trai (4 repere posibile, 1p. pentru fiecare) 1- locuinta stabila si toate cele trei bunuri din dotarea de baza 2- locuinta stabila si doua dintre cele trei bunuri din dotarea de baza 3- doua elemente 4- dotare cu unul din bunuri, inclusiv cei 6 lipsiti de bunuri sau locuinta Tip 9 : familii n functie de o dotare minima care sa indice un interes pentru cultura / educatie/ formare (un punctaj total posibil egal cu 4 elemente : biblioteca pe nivelele sub 100 carti, 100-500 ; peste 500 & computer) 1- peste 500 carti+computer 2- trei din patru surse de cultura 3- doua din trei surse de cultura 4- o singura sursa Tip 10 : familii n functie de statutul marital

1- parinti casatoriti 2- concubinaj 3- alte Ca variabile de cercetare au fost stabilite cele care operationalizeaza principalii factori de influenta, specifici prezentei cercetari: 1/ Mediul de rezidenta 2/ Tipologii de familii 3/ Conditii de locuit si dotare Cond. 1 : conditii de locuit (locuinta stabila si / sau camera de lucru) 1- locuinta stabila si camera de lucru 2- locuinta stabila sau camera de lucru 3- lipsa conditii Cond. 2 : dotare de baza : frigider / masina de spalat 1- frigider + masina de spalat 2- una dintre utilitati 3- lipsa dotare Cond. 3 : dotare cu mijloace de informare : radio / televizor / acces la INTERNET 1- radio + televizor + acces la INTERNET 2- doua dintre surse 3- una dintre surse 4- nici o sursa 4/ Alti factori Fact. 1 : cine a completat chestionarul 1- tata 2- mama 3- alta persoana Fact. 2 : studiile persoanei care a completat : mama sau tata