Sunteți pe pagina 1din 24

Monografia comunei suplacu de barcu

Cap I. Pozitia si localizarea geografica


Comuna Suplacu de Barcu, cu cele ase localiti componente: Borumlaca, Dolea, Fogla, Suplacu de Barcu, Valea Cerului i Vlcelele este situat n nord-vestul Romniei, n partea nord-estic a judeului Bihor, la aproximativ 75 km nord-est de Oradea (n linie dreapt fiind doar 50 de km). Are o suprafa de 4448 ha, din care 775,53 intravilan, i o populaie de 4522 de locuitori1. La vest se nvecineaz cu Marca, comun din judeul Slaj, iar n judeul Bihor este mrginit la nord i la vest de comuna Balc i la sud-vest de comunele Abram i Popeti. 1.1Relieful Regiunea avut n vedere este situat n sud-vestul bazinului imleu (n depresiunea Plopi), la confluena cu Platforma Sljean Marginal (piemonturile Dernei i colinele Toglaciului), bazin dependent de depresiunea Panonic, care este delimitat la sud i vest de Barcu, parte component a unei uniti de relief mai mari: Dealurile de Vest. Aceste dealuri mrginite la sud de munii Plopi (sau es) sunt caracterizate de numeroase golfuri. Ele au fost ncadrate n categoria piemonturilor i prezint dou trepte de relief: una superioara (400 - 450 m) i alta inferioar (300-350 m), marcnd trecerea spre Cmpia de Vest.

n raza comunei, altitudinea maxim este nregistrat pe culmea ce se nvecineaz cu Huta Marca, avnd o nlime absolut de 568,8 m2. Alte nlimi semnificative se afl la Dealul Mare, ce domin localitatea Borumlaca (532 m), i Dealul Popuri (354 m). Cea mai sczut altitudine se nregistreaz pe Valea Sldbagiului, la ieire din raza comunei (180 m).

Vrful de la Huta Marca vzut dinspre Suplacu de Barcu

Dealul Popuri De multe ori apare greit indicat vrful Huta Boiovski ca fiind cea mai mare nlime din raza comunei, cu altitudinea de 671 m. In realitate, vrful Huta Boiovski are o altitudine de 611,8 m, iar vrful se afl pe teritoriul comunei Popeti, grania ntre cele dou judee constituind-o cumpna de ape dintre "bazinele" apelor Borumlcii i Varvizelului. Ca genez, regiunea avut n vedere s-a scufundat fa de munii nconjurtori n Neozoic (etapa badenian), ca i celelalte depresiuni din nordul Munilor Apuseni. Dealurile de Vest sunt foste cmpii de acumulare litoral din perioada Pliocenului, continuate pe uscat cu acumulri continentale de tip piemontan. Depresiunea s-a scufundat pe linii de falii fa de munii limitrofi. Dealurile din zona comunei Suplacu de Barcu s-au format prin depunerea depozitelor sedimentare neozoice peste un fundament permo-triasic datorit mrilor care s-au succedat n acest bazin sedimentar3, sedimentele depuse anterior fiind apoi modelate, rezultnd relieful actual. Modelarea reliefului a fost dat, n primul rnd, de ctre rurile care urmreau marea n retragere.
2

Din punct de vedere litologic, n zona cercetat predomin la suprafa i n adncime sedimente comune ariilor de subsiden sau mrilor epicontinentale: argile, marne, nisipuri, calcare organogene i horsturi cristaline izolate. Zona Suplacului se caracterizeaz prin micaisturi de culoare brun-verzuie, care n Neolitic au constituit materia prim pentru realizarea numeroaselor unelte. Pintenul Marca este realizat din formaiuni cristaline constituite din roci mezo- i katamorfice n care predomin micaisturile cu granai, micaisturile cu granai i biotit, precum i gnaisurile. Formarea acestei uniti geografice explic i tipul unitii de relief: este o unitate piemontan cu nclinare monoclinal, relativ redus, dinspre zona montan spre zona de cmpie (SE spre NV). Cursurile de ap au fragmentat piemontul, astfel c aspectul actual este de dealuri prelungi, situate discontinuu. Rurile nu numai c au dat un relief de eroziune, dar au determinat i acumulri aluvionare de-a lungul luncilor lor n timpul Cuaternarului. In sedimentele marine depuse de fostele mri, rurile au modelat dealurile actuale ale depresiunii, dealuri care au o structur piemontan (adic, straturile nclin lin spre axul depresiunii). 1.2 Clima Intreaga zon are un climat temperat-continental de tranziie, aflndu-se sub influena maselor de aer vestice, mai umede i mai calde, ce vin dinspre Oceanul Atlantic. Iarna mai influeneaz i mase de aer umede dinspre Oceanul Arctic i M. Baltic, iar vara mase de aer mai calde, dinspre Africa i, respectiv, dinspre Marea Mediteran. Valorile termice medii ale zonei sunt n jur de 10C, media celei mai sczute temperaturi lunare fiind de -1,2C, iar media celei mai calde temperaturi lunare este de 21,0C. Cantitatea medie multianual a precipitaiilor atinge 608 mm/an, cu valorile cele mai ridicate n lunile mai (75 mm) i iunie (98 mm) i cele mai sczute n februarie (35 mm). In sezonul rece precipitaiile cad sub form de ninsoare. Ninsorile sunt determinate de masele de aer nordice, dinspre Oceanul Arctic i Marea Baltic i, parial, dinspre Atlantic. Vnturile predominante sunt cele dinspre vest. Aceste mase de aer sunt umede i produc precipitaii. Masele de aer vestice ptrund n zon prin Valea Barcului. Ptrunderea peste Munii es a acestor mase de aer face ca ele s-i piard o parte din umezeal, ajungnd n depresiune mai uscate. Masele de aer sudice sunt prezente, cu influene variabile, n tot cursul anului. In perioadele de intensitate mai mare, acestea determin nclziri ale vremii, cu zile caniculare vara i cu zile blnde n timpul iernii. Ele vin dinspre Marea Mediteran (mai umede) sau dinspre Africa (uscate). Masele de aer nordice influeneaz zona mai ales pe perioada iernii. Venind dinspre Oceanul Arctic, determin formarea de precipitaii solid lichide (lapovi i ninsoare), iar n sezonul cald produce coborrea intens a temperaturilor i precipitaii lichide, cu durata de cteva zile (ploi "mocneti"). Pe ansamblu, comunei Suplacu de Barcu i este specific un climat de dealuri joase.

1.3 Reteaua Hidrografica Principalul curs de ap care strbate comuna este rul Barcu, un afluent situat pe partea stng a Criului Repede (se vars pe teritoriul Ungariei), care, dup traversarea DN 19B, constituie grania cu judeul Slaj. Aa cum se poate observa n teren, la ieirea din defileul Marca, rul a avut mai multe albii de-a lungul timpului, fapt ce n mod sigur a afectat locuirea depresiunii. Acest fenomen are la baz influena omului asupra modelrii reliefului (despduriri n primul rnd), ceea ce conduce n zona noastr la accelerarea proceselor de eroziune i alunecri de teren care determin o instabilitate a albiilor Barcului. Valorile depunerilor de aluviuni sunt foarte mari, datorndu-se n parte i nclinaiei mici a Barcului n aceast zon, panta longitudinal fiind ntre defileul Marca i Balc de 1-2 m/km, fapt care favorizeaz inundaiile (de unde i necesitatea construirii barajului de la Suplacu de Barcu). Limea medie a Vii Barcului este de circa 20 m. Adncimea Vii este de 2-3 m, n anumite poriuni ajungnd chiar pn la 4 m. Are maluri abrupte, supuse eroziunilor n mod accentuat. Adncimea medie a apei este de 0,5-1 m, exceptnd anumite poriuni, unde adncimea apei poate ajunge pn la 2 m. Valea este caracterizat printr-o foarte mare neuniformitate, att n adncimea apei, ct i n ceea ce privete natura fundului, forma malului etc. Debitul rului este foarte variabil, de la 0,5 mc/sec la 15 mc/sec n timpul revrsrilor. Debitul mediu este n jur de 1,5-2 mc/sec.

Cel de-al doilea curs de ap ca importan, ce strbate comuna pe o lungime de cca. 15 km nainte de a se vrsa n Barcu, este Valea Borumlcii, ce izvorte din pdurile de deasupra localitii Borumlaca.

Valea Borumlcii n apropiere de vrsarea n Barcu Limea medie a vii este de 3-4 m, iar adncimea ei este de maximum 1,5 m. Adncimea apei este de 0,5 m, ns cu ocazia torentelor rezultate n urma ploilor sau dezgheurilor rapide poate atinge valori mult mai ridicate. Debitul are valori cuprinse ntre 0,5 - 6 mc/sec. In timp de secet, valea seac. Celelalte cursuri de ap ce strbat comuna Suplacu de Barcu, neavnd debit permanent sau, n unele cazuri, nici mcar izvor, sunt cursuri sezoniere, ele adunnd precipitaiile i apele rezultate n urma dezgheului, cea mai important fiind Valea Frumoas, care este un afluent de parte stng a Borumlcii i care constituie pentru o bun poriune grania cu comuna Balc. Valea Birtokoserdo este un afluent al Vii Frumoase. Aceste dou

cursuri de ap pornesc din zona satului Fogla. In zona satului Dolea mai sunt dou cursuri de ap temporare: Valea Suplac i Valea Sldbagiului. 1.4 Vegetaia Vegetaia comunei este cea specific de trecere de la regiunea deluroas spre cea muntoas, aparinnd n cea mai mare parte domeniului forestier, unde predomin stejarul (Quercus robur), carpenul (Carpinus betulus), fagul (Fagus silvatica), tei (Tillia parviflora), cer (Quercus cerris), pin (Pinus), salcii (Sallix), plopi (Pupullus sp.), gorun (Quercus petraea). n amenajamentele silvice a fost introdus sporadic i bradul. Existena pdurilor de cer n zona acestei comune a dus la apariia toponimicului Valea Cerului pentru unul din satele comunei. Arbutii sunt reprezentai de alun (Corylus avellana), lemn cinesc (Ligustrum vulgare), lemnul rios (Evonymus verrucosa). De remarcat este existena n vile reci din zonele npdurite a unei specii endemice, liliacul carpatin (Syringa josikaea), relicva a perioadei glaciare. Fauna este reprezentat mai ales prin iepuri slbatici (Lepus europeus), mistrei (Sus scrofa), cprioare (Capreolus capreolus), vulpi (Vulpes vulpes), jderul (Martes martes). Datorit apropierii de domeniul fagului n zona Balc se semnaleaz prezena sporadic a lupilor (Canis lupus), iar psrile sunt reprezentate prin fazani (Phasianus colchicus), potrnici, rae slbatice, corbi (Corvus corax). De semnalat este prezena, n bazinul Barcului, a pescruului albastru, o specie de pasre de ap cu un colorit deosebit. Totodat, paradoxal fa de poluarea fizico-chimic specific zonelor petroliere, au fost semnalate exemplare de ausel, pasre specific zonelor nepoluate. n ultim ii ani se semnaleaz o nlocuire a efectivelor de rndunici cu un numr mare de lstuni (Josan.N.,2004). n rul Barcu sunt bine reprezentai petii ca cleanul (Leuciscus cephalus), scobarul (Chondrostoma nasus), mreana (Barbus meridionalis peteny), carasul (Carasius sp.), crapul (Cyprinus carpio). 1.5 Bogiile solului i subsolului Felul solului prezint o importan nsemnat n ceea ce privete ocupaia locuitorilor i producia agricol a comunei. n comuna Suplacu de Barcu sunt urmatoarele soluri: - Soluri brune de pdure pe cale de podzolire. - Soluri negre de fnee. - Soluri aluvionare. Solurile brune de pdure sunt mai puin fertile ns prin administrarea de amendamente i ngrsminte pot da recolte de bun calitate. Solurile negre de fanete se ntind pe terasa Barcului, sunt fertile, prielnice pentru cultivarea de legume i zarzavaturi. Solul este prielnic pentru cultivarea cerealelor, pe marginea Barcului se gsesc fnee naturale i puni.
6

Dealurile din mprejurimile comunei sunt prielnice cultivrii viei de vie i a pomilor fructiferi. Subsolul comunei este foarte bogat n crbune i iei. Aceste bogii sunt cunoscute i au fost, ntr-o msur mai mic sau mai mare exploatate din cele mai vechi timpuri. Astfel, conform cercetrilor efectuate pe durat de peste trei decenii de arheologul cel mai ataat de istoria acestei comune, de d-na dr.Doina Igna, ceramica neolitic realizat de locuitorii zonei noastre, era decorat cu motive geometrice, florale i animale din bitum. 1.6 Solurile Au o importan mare pentru potenialul agricol al microregiunii i sunt caracterizate printr-o fertilitate ridicat, neexistnd areale n care solul s fie neevoluat i de o slab calitate. Rezult de aici o mare capacitate de exploatere agricol ce poate fi valorificat cu cele mai bune rezultate. Tipurile de soluri prezente sunt legate de tipul de vegetaie prezent, astfel n pdurile cu stejar sunt prezente solurile argiluviale iar n cele de fag, soluri brune, n arealele cu pauni i fnee specifice sunt solurile negre de fnea, n luncile rurilor sunt soluri gleice sau aluvionare cu umiditate ridicat iar n zona masivului de sare apar soluril e srturate.Dealurile din sunt prielnice cultivrii viei de vie i a pomilor fructiferi. Pe teritoriul comunei Suplacu de Barcu subsolul comunei este foarte bogat n crbune i iei. 1.7 Resursele naturale Reprezint rezultatul condiiilor naturale prezenate anterior, cu rol important n desfurarea activitilor i mai ales diversificarea posibilitilor pentru o dezvoltare durabil a microregiunii. Resursele solului de o calitate ridicat dau posibilitatea practicrii agriculturii pe ntreg teritoriul, solul reprezentnd i principala resurs a microregiunii.De asemenea zcmntul de crbune i iei de pe teritoriul comunei Suplacu de Barcu este unul seminificativ.O alt resurs o reprezint pdurile preponderent de foioase cu un grad ridicat de calitate a lemnului.

Cap II. Administratia local.


Localitatea Suplacu de Barcau este atestata documentar pentru prima data in socotelile de dijma ale episcopiei romano-catolice din Oradea pe anii 1291-1294,cu denumirea villa Zeplac .Toponimicul este un mister,circuland variante care leaga numele asezarii de presupusul nume al unui principe dac,stiuta fiind apropierea asezarii de cetatea dacica de la Marca- Suplac.

Denumirea actuala in limba maghiara a localitatii Suplacu de Barcau explica faptul ca toponimic,localitatea era legata de raul Barcau prin asezarea sa geografica intr-un loc frumos (Szeplak= loc frumos,in maghiara) pe Barcau. Comuna Suplacu de Barcau are o suprafata de 4448 ha avand o populatie totala de 4605 persoane , in componenta sa 6 sate : -Suplacu de Barcau atestat documentar in 1291-1294,avand o suprafata de 2735 ha si o populatie de 2554 persoane. -Borumlaca atestat documentar in anul 1327,avand o suprafata de 689 ha si o populatie de 950 persoane. -Vilcelele atestat documentar in anul 1785-1786,avand o suprafata de 91 ha si o populatie de 267 persoane. -Valea Cerului atestat documentar in anul 1785-1786,avand o suprafata de 216 ha si o populatie de 432 persoane. -Dolea atestat documentar in anul 1905,avand o suprafata de 297 ha si o populatie de 190 persoane. In urma studiilor sociologice efectuate,s-a constatat ca primii locuitori ai satului Dolea provin din zona actualului oras Mezokovesd din Ungaria.Din aceasta cauza,sau stabilit dupa anul 2000 o relatie de prietenie concretizata in vizite reciproce si schimburi culturale intre comuna Suplacu de Barcau si orasul ungar Mezokovesd. -Foglas atestat documentar in anul 1916,avand o suprafata de 420 ha si o populatie de 212 persoane.

Cap III. Recensamantul comunei


Date statistice Actualizate in anul 2011

MAGHIARI

GERMANI

ALTII SAU

ROMNI

SLOVACI

TOTAL

SUPLACU DE BARCAU BORUMLACA DOLEA FOGLAS VALEA CERULUI VILCELELE TOTAL COMUNA

2.343 953 184 174 390 246 4.290

887 416 15 30 13 80 1.441

1.175 6 168 12 3 4 1.368

57 117 1 132 374 122 803

217 414 0 0 0 40 671

RUSI

ETNIA

2 0 0 0 0 0 2

1 0 0 0 0 0 1

NEDECL.

RROMI

4 0 0 0 0 0 4

SUPLACU DE BARCAU BORUMLACA DOLEA FOGLAS VALEA CERULUI VILCELELE TOTAL COMUNA

2.343 953 184 174 390 246 4.290

ROMANA

LIMBA

TOTAL

MATERNA

898 830 14 30 13 120 1.905

1.285 6 169 12 3 5 1.480

53 101 1 132 374 121 782

101 16 0 0 0 0 117

2 0 0 0 0 0 2

0 0 0 0 0 0 0

ALTA SAU NEDECL.

LIMBA MAGHIARA

LIMBA GERMANA

LIMBA RROMANI

LIMBA SLOVACA

LIMBA

LIMBA RUSA

4 0 0 0 0 0 4

GRECO CATOLICA

MARTOR AL LUI IEHOVA

PENTICOSTALA

CRESTIN DUPA EVANGHELIE

SUPLACU DE BARCAU BORUMLACA DOLEA FOGLAS VALEA CERULUI VILCELELE TOTAL COMUNA

2.3 43 953 184 174 390 246

670 791 14 26 11 103

471 129 146 140 378 134 1.398

158 10 2 1 1 0 172

853 0 20 7 0 2 882

107 0 0 0 0 0 107

57 19 0 0 0 5 81

6 1 0

1 0 2 0

11 0 0 0 0 1 12

1 0 0 0 0 0 1

0 0 7

0 0 3

429 1.61 0 5

AlTA RELIGIE / NEDECLARATA

REFORMATA

ADVENTISTA

ORTODOXA

CATOLICA

ROMANO

RELIGIA
TOTAL

BATISTA

ATEU

8 3 0 0 0 1 12

CLADIRI - LOCUINTE

GOSPODARII -PERSOANE

CAMERE UTILIZATE PENTRU SCOP COMERCIAL

NUMARUL GOSPODARIILOR POPULATIEI

A
SUPLACU DE BARCAU BORUMLACA DOLEA FOGLAS VALEA CERULUI VILCELELE TOTAL COMUNA

TOTAL

LOCATIV

2.343 953 184 174 390 246 4290

711 303 79 54 139 60 1346

942 303 79 54 139 85 1602

2.562 772 182 148 259 200 4123

45.673 11.500 3.002 2.297 5.525 3.008 71.005

31 4 1

840 296 71 56

2.219 901 179 167 335 206 4.007

PERSOANE TEMPORAR ABSENTE PERSOANE PLECATE PENTRU PERIOADA INDELUNGATA (>12 LUNI) PERSOANE TEMPORAR PREZENTE

NUMERE ADMINISTRATIVE

SUPRAFATA CAMERELOR DE LOCUIT

NUMARUL CAMERELOR DE LOCUIT

NUMARUL LOCUINTELOR

NUMARUL CLADIRILOR

SITUATIE
POPULATIE

PERSOANE PREZENTE

124 52 5 7 55 40 283

62 9 0 1 1 0 73

44 17 0 1 1 4 67

2.343 953 184 174 390 246 4.290

2 0 38

129 74 146 6

Cap IV. Micarea naturala a populatiei


Micarea natural a populaiei este format din urmtorii indici: natalitate, mortalitate i sporul natural, iar pentru o mai bun analiz a acestora se vor lua n calcul ultimii 7 ani (ntre 2002 i 2008) n care acetia au fost evaluai la direcile de statistic. Important este faptul c pentru analiza acestor indicii s-au folosit att valori absolute adic numrul exact de nateri sau de decese dar mai ales valori relative reprezentate de numrul de nateri sau decese la 1 000 de locuitori. 4.1 Natalitatea Analiznd unitatea administrativa n perioada 2002 2008 se observ c ntreaga microregiune se confrunt cu scderi mari ale natalitii, situaie ntlnit la nivelul ntregii ri mai ales n mediul rural. Astfel din anul 1992 pna n anul 2012 se constata scderi seminificative, valorile scznd cu 37% n Suplacu de Barcu.

10

Cauza principal a valorilor sczute ale natalitii se datoreaz i mbtrnirii accentuate a populaiei ceea ce va duce n viitor la scderi continue a numrului de nou nscui. 4.2 Mortalitatea Acest indice este cel care arat n mod ngrijortor situaia satelor, unde, din cauza mbtrnirii populaiei, numrul deceselor a crescut considerabil dup 1990. 4.3 Sporul natural Reprezint diferena dintre natalitate i mortalitate i este rezultatul cercetrilor celor doi indici.La fel ca i n cazul zonelor rurale din Romnia sporul natural al populaiei din GAL Muntele es Bihor are valori ridicate pe alocuri . La nivel administrativ valorile negative la nivelul anului 2008 s-a nregistrat -3,1%.Suplacu de Barcu. 4.4 Micarea mecanic a populaiei Este definitorie pentru evoluia populaie prin numrul de sosiri, dar i de plecri mai ales dup anul 2000 cnd acestea au avut loc mai mult n afara rii. ntreaga situaie se refer la schimbrile definitive de domicilui fr a se ine cont de prezene sau plecri temporale din microregiune, din perioada 2002 2012.

Cap V. Dezvoltarea economic i durabil


Pe termen mediu si lung,dezvoltarea economica a comunei va fi gandita in functie de oportunitatile aparute sau in curs de aparitie .Astfel,pot fi exploatate urmatoarele premise de dezvoltare : asigurarea unei infrastructuri rutiere corespunzatoare,retelele de drumuri fiind adevaratele artere sanguine ale oricarui sistem economic sanatos si dinamic. realizarea unor retele de canalizare in fiecare localitate a comunei,cu statiile de epurare aferenta,pentru rezolvarea unitara la nivel de comuna a gestionarii apelor uzate. dezvoltarea unei zone rezidentiale cu utilitatile aferente,adiacente lacului barajului de acumulare de pe raul Barcau.Aceasta zona de constructii cu caracter turistic in prima faza,va conduce la atragerea unor investitori,si cresterea potentialului economic si a plajei activitatilor cu caracter lucrativ.

11

Barajul Suplacu de barcau realizarea unei statii moderne de tratarea apei,pe seama barajului de acumulare de pe raul Barcau in vederea asigurarii necesarului de apa potabila a comunei si a zonei. implementare tehnologiilor moderne in ceea ce priveste productia agricola,in vederea obtinerii de produse biologice,ca alternativa la actuala agricultura de subzistenta.In acest sens se impune cu necesitate organizarea de cursuri de pregatire,in vederea diversificarii tipurilor de exploatari agricole,precum si a metodelor de exploatare. diversificarea activitatilor industriale,pentru utilizarea potentialului mare de mana de lucru calificata din comuna. atragerea de investitori in domeniul productiei si serviciilor pe seama amplasarii comunei in traseul Autostrazii Transilvania.

Autostrada Transilvania in cooperare cu Petrom,incercarea de accedere a comunei in industria producatoare de energie,prin dezvoltarea producerii de energie electrica prin tehnologia de cogenerare. Dezvoltarea infrastructurii turistice,pentru folosirea potentialului natural si antropic al comunei noastre,cu traditii de exploatare a resurselor naturale din cele mai vechi timpuri.Oportunitatile creeate de existenta siturilor arheologice neolitice de pe raza comunei,trebuie sa fie exploatate in vederea imbunatatirii perceptiei publice asupra comunei.

12

5.1 Economia local Acest capitol include o parte de analiz calitativ i una cantitativ. Partea calitativ a studiului a fost aborbat dintr-o perspectiv ampl i deschis, am urmrit s fie realizat o descriere a informaiilor studiate. Analiznd datele existente din punct de vedere cantitativ s-a realizat o analiz n profunzime, iar datele au fost analizate din punct de vedere statistic.

5.2 Repartizarea populaiei active

RAMURI ALE ECONOMIEI NAIONALE POPULATIA OCUPAT TOTAL SILVICULTUR , EXPLOATARE FORESTIER, PISCICULTUR RAMURI ALE ECONOMIEI NAIONALE INDUSTRIE
EXTRA CTIV PRELU CRTO ARE ENERGIE ELECTRI C, TERMIC , APE

COMUNA

AGRICULTUR

SUPLACU DE BARCAU

1,390

151

826

403

414

Agricultura este ramura de activitate cea mai rspndit n zona rural studiat. Oamenii din toate timpurile s-au ocupat de cultura plantelor, creterea animalelor i alte activiti care deriv din acestea, de aceea este normal ca ei s perceap agricultura ca i activitatea care le poate oferi noi perspective de dezvoltare. Pe teritoriul comunei exist numeroase posibiliti de dezvoltare cum ar fi realizarea de piee volante pentru promovarea produselor agricole, constituirea de ferme noi prin comasarea terenurilor agricole sau ntreprinderi sociale care s prelucreze produsele agricole din zon (legume, zarzavaturi, fructe de pdure, ciuperci, mierea). Aceste ntreprinderi pot reprezenta viitorul zonelor rurale unde agricultura este o important surs de venit. Se pot crea venituri suplimentare prin vinderea produselor, noile locuri de munc contribuind la diminuare ratei omajului, i nu n ultimul rnd ar crete ncrederea locuitorilor fa de zonele n care tresc. Efectul implementrii acestor proiecte ar fi automat mbuntirea calitii vieii n mediul rural. Pentru a putea avea o agricultura durabila sunt necesare unele masuri, cum ar fi:

mrirea numrului de asociaii agricole i zootehnice; creterea numrului de tineri care vor practica o agricultur eficient dup preluarea exploataiilor; creterea rolului nvmntului agricol i mrirea numrului de cursuri de formare profesional disponibile;
13

dotarea tehnic a agriculturii, prin sprijinirea productorilor agricoli, procurarea de maini i utilaje agricole, semine, ngrminte, pesticide i produse petroliere, conform legilor existente, inclusiv cu plata n produse agricole; sprijinirea specialistului n protecia plantelor, pentru a deveni medic de familie pentru un grup de ferme, gestionarul unui agroecosistem ca parte integrant a naturii, gestionarul reziduurilor toxice folosite n agricultur; crearea i modernizarea structurilor agrare, n mod deosebit a factorilor de producie, a instituiilor publice i a organismelor parteneriale, precum i a pieei comerciale; amenajarea unei piee locale agroalimentare, pentru valorificarea produciei; nfiinarea unui centru de consultan agricol ; nfiinarea unui punct de colectare de plante medicinale i fructe de pdure; dotarea dispensarului veterinar i nfiinarea unei farmacii veterinare; nfiinarea unor ntreprinderi mici i mijlocii cu profil agricol; obinerea unor produse naturale i tradiionale fabricate i valorificate n sistem naional sau internaional; cultura terenurilor agricole se va face n funcie de culturile cerute de pia; crearea unor asociaii profesionale, comerciale de valorificare a produselor din carne, lapte, legume, fructe; modernizarea i nfiinarea a unor noi capaciti de prelucrare a produselor agricole, morrit i panificaie, conform normelor U.E.

In sectorul zootehnic exist o tendin ascendent a activitii de cretere a numrului psrilor i al porcinelor.
SPECIFICARE Suplacu de Bracu Bovine Cap. Ovine cap. Porcine cap. Psri cap.

720

1150

1789

14700

5.3 Repartiia firmelor n domeniul serviciilor gsim firme active n ramuri ca transportul, hoteluri i restaurante, editare i difuzare de pres, intermedieri, inginerie, servicii sociale.
Comuna Total ntreprinderi Microntreprinderi cu 1-10 salariai 72 ntreprinderi cu 10 50 salariai 4 ntreprinderi cu 50 250 salariai 4 ntreprinderi cu peste 250 salariai 2

SUPLACU DE BARCAU

82

Actualmente fora de munc ocupat n anterior n aceste domenii nu i mai gsete locul pe piaa muncii, iar acest fapt genereaz serioase probleme sociale n zon.

14

Cap VI. Potenial turistic antropic


Obiectivele din aceast categorie sunt rezultatul evoluiei activitilor i gndirii umane n decursul istoriei. Obiective turistice cu valene arhitectonice i cultural artistice: reprezint valori ale creaiei umane realizate de-a lungul secolelor, care aparin unor curente artistice naionale sau internaionale.

6.1 Statuia lui Iisus Redentor Statuia este o sculptur care reprezint , n trei dimensiuni, imaginea integral a unor fiine, a unor figuri alegorice, expus de obicei ntr-un spaiu deschis. Statuia lui Iisus Redentor a fost construit n anul 1938 n satul Borumlaca de ctre nvtorul slovac Rudolf Docolomansky. Statuia are dimensiunile staturii unui om, fiind singura statuie de acest gen din Europa, copie fidel la o scar mai mic a statuii cu acelai nume amplasat pe cpna de zahr" ce domina oraul Rio de Janeiro. Pentru punerea n valoare a acestei piese de deosebit valoare istoric i cultural din comuna Suplacu de Barcu, n anul 2004 luna octombrie, au fost efectuate unele lucrri de consolidare i amenajare a amplasamentului. Totodata au fost fcute unele reparaii la coala slovac din Borumlaca, n a crei incint se afl statuia. n luna noiembrie a fost inut ziua comunitii slovace din Borumlaca, cu care ocazie a fost resfinit statuia. (www.suplacudebarcau.ro). Sub statuie nvtorul Rudolf Docomansky a scris urmtoarele: Sfnta inim a l ui Iisus Cristos ocrotete neamul slovac care i-a fost ncredinat; Pentru Dumnezeu i neam i pentru ntregul popor.( Najsvejie srdce Jeiovo, Chra ebe oddan nrod slovensk! Za Boha a Narod a pre pokoj sveta. X1938). Rudolf Docolomansky a fost nvtor de limba slovac trimis n Romnia n anul 1932 din Slovacia n satul Borumlaca. Aici el a predat la trei clase limba slovac. Era un om gospodar, avea grdin, cretea animale; Tibor Raban i ducea vacile s pasc la pune aa povestete bunicul. Era cstorit i avea 7 biei care l ajutau la treburile gospodriei. Statuia a fost ridicat n anul 1938 ca i o amintire pentru steni ca s-i aminteasc de el( Hercus Ioan, Borumlaca).

15

Foto.1. Statuia lui Iisus Redentor

6.2 Monumentul nchinat eroilor comunei Monumentul reprezint o lucrare de arhitectur, de sculptur destinat s perpetueze amintirea unui eveniment sau a unei personaliti remarcabile.
16

n anul 2004,in zilele de 21-22 iulie,au fost sarbatorite Zilele comunei Suplacu de Barcau-prima editie,cu care ocazie a fost dezvelit si sfintit monumentul inchinat eroilor comunei care si-au jertfit viata in cele doua razboaie se doreste totodata si un simbol al reconciliereii si bunei convietuiri a tuturor locuitorilor comunei,fiind inscriptionat cu textul:In cinstea eroilor comunei cazuti in cele doua razboaie mondiale.in patru limbi.Pe langa limbile romana,maghiara si slovaca,deoarece locatia monumentului corespunde cu fostul amplasament al unei sinagogi,textul a fost tradus si in aceasta limba,ca omagiu adus suferintelor poporului evreu(www.suplacudebarcau.ro).

Foto.2. Monumentul nchinat eroilor comunei din Suplacu de Barcu

17

Fig.1. Harta turistic cu obiectivele turistice din comuna Suplacu de Barcu

6.3 Catelul Degenfeld-Schomburg din Balc

Castelul a fost construit n jurul anului 1484 de episcopul oradean Pruisz Janos, episcopul Oradiei. Urmele construciei au fost vizibile pn la mijlocul secolului XIX. Actualul castel construit n stil romantic a fost ridicat la comanda familiei Degenfeld n 1896, iar mai trziu a
18

ajuns n posesia familiei Krolyi. Dup 1918 bancherul ordean Iosif Pinca - provenit dintr-o familie evreiasc cu descenden spaniol - a cumprat castelul de la Krolyi Imre, groful sta Dup naionalizarea din 1948, n castel s-a nfiinat un spital-sanatoriu pentru nevrotici, care a funcionat pn n 1978. Odat cu intensificarea exploatrii zcmintelor de iei din zon factorii de decizie ai regimului comunist au hotrt mutarea sanatoriului la Nucet i trecerea castelului n administrarea Ministerului Economiei. Imobilul a cptat i o destinaie militar, aici fiind cantonai soldaii n termen care serveau patria prin munc la schela de extracie din Suplacu de Barcu. Castelul este brzdat de rul Barcu, iar apa de sond care curge n trandul din interiorul castelului are efecte terapeutice iar parcul dendrologic din jurul castelului are o suprafa de 15.97 de hectare, 763 de arbori din specia rainoase i 1.108 din specia foioase. n 1996 castelul a fost preluat de PETROM cu o promisiune.(www.encyclopedia.com).

Foto.3. Castelul Degenfeld-Schomburg din Balc

6.4 Locuri de cazare n comuna Un loc de cazare in comuna este Pensiunea Alex care dispune: salon elegant, numai bun pentru nunti sau alte evenimente organizate, dar si pentru servitul mesei, mini-sala de conferinte, crama rustica, terasa in plina padure, bar cu cele mai alese bauturi, ceaiuri sau cocktail-uri, bucatarie de clasa cu meniuri de la preparate traditionale romanesti sau unguresti, pana la spaghetele si pizzele italiene sau la bucataria chinezeasca, dotata cu rotisor si cuptor cu protap in aer liber.

19

Pe cei care doresc sa innopteze aici ii asteapta camere confortabile dotate cu tot ce presupune o sedere civilizata, iar pentru divertisment doritorii au la dispozitie biliard, tenis de masa, sah sau mini-popice. Tarife de cazare in perioada 1 ian 2013 - 1 ian 2014

Tip camera Single Double 3 locuri

Conditii cazare cu mic dejun Cazare cu mic dejun Cazare mic dejun

Pret/noapte 75 RON 130 RON 150RON

Facilitati: Parcare Loc de joaca pentru copii Sala de conferinte Grup sanitar in camera Incalzire centrala Restaurant Sala divertisment Organizare evenimente Internet Mancare bio/eco Bar Room service Aer conditionat Catering Gratar/Foisor

Metode de plata: Plata prin OP / transfer bancar Card bancar (POS) Cash

Servicii: Organizare excursii


20

Alte activitati: Turism cultural Drumetii montane Evenimente

CAP VII. ANALIZA CONTEXTULUI SOCIO-ECONOMIC AL


COMUNITII
ANALIZA SWOT ASEZARE GEOGRAFICA SI CADRU NATURAL Asezare in zona apropiata Muntilor de Arama,linga defileul raului Barcau. Clima temperat continentala,fara geruri extreme. Teren pretabil activitatilor economice,agricole sau de alta natura(constructii). Paduri de foioase,cu potential cinegetic si economic. Resurse naturale semnificative de petrol si carbune,cu vechi traditii de exploatare. Puncte slabe Relief framantat,in majoritate deluros,intretaiat de numeroase cursuri de apa Situarea la circa 25 km. distanta de orasele Marghita si Simleul Silvaniei,centre urbane cu potential de atractie. Puncte tari Posibilitatea accesarii programelor comunitare,structurale,etc. Amplasarea intr-un areal predispus la calamitati naturale ( inundatii,alunecari de teren datorate in special cauzelor antropice ). ECONOMIE,POPULATIE SI RESURSE UMANE Oportunitati Amenintari

21

Existenta fortei de munca cu inalt nivel de pregatire in domeniu industrial (mecanici,electromecanici,soferi,sondori,mineri,specialisti cu pregatire superioara,numar semnificativ de absolventi de studii superioare). Comunitate locala de afaceri cu o diversitate si o dezvoltare semnificativa. Experienta in implementarea proiectelor (SAPARD,FRDSE,alte proiecte). Existenta unei comunitati cu o puternica diversitate etnica,bazata pe traditia unei convietuiri armonioase. Organizarea anuala a Festivalului International de Folclor Slovac. Disponibilitae din partea comunitatii si autoritatilor locale pentru atragerea de investitori privati. Puncte slabe Insuficienta diversificare a activitatilor industriale Locuri de munca insuficiente datorita restrangerii numarului de locuri de munca in industria extractiva a petrolului. Incetarea activitatii de exploatare a carbunelui. Lipsa locurilor de munca pentru femei. Parcelarea terenului,degradarea acestuia datorita activitatilor industriale,cu efect de scadere al productiei agricole,precum si lipsa formelor associative. Migrarea fortei de munca ,in special a tineretului,spre alte tari (Ungaria,Slovacia,Italia,Spania),cu rezultat in imbatranirea populatiei,si depopulare. Oportuniti Existenta la nivelul comunei a investitorilor de succes in afaceri,cu potential de oferire de exemplu. Realizare din fonduri proprii si atrase,de investitii in infrastructura sport turism,cu scopul de a oferi conditii atractive tineretului. Atragerea de investitori in activitati de industrie usoara,pentru creearea de locuri de munca,si diversificarea activitatilor industriale. Ameninri Dezvoltarea economica monoindustriala,bazata pe industria de exploatare petroliera si sectoare conexe acesteia. Reducerea natalitatii. O oarecare reticenta la schimbare,in special la nivelul populatiei de varsta adulta. Cresterea somajului in randul tinerilor absolventi. Existenta unei strategii gresite la nivel national in ceea ce priveste formarea fortei de munca (profilul scolar neadaptat realitailor de azi). Populatia de varsta tanara are tendinta de a-si cauta un trai mai bun in alte tari sau in aglomerarile urbane apropiate. INFRASTRUCTURA Puncte tari In comuna exista retea de apa in toate satele,iar in centrul de comuna exista retea de distributie a gazelor naturale. Amplasarea comunei in zona DN 19 B,si DJ 191 B,precum si in traseul Autostrazii Transilvania.Existenta haltei CFR,pe linia Sacuieni Sarmasag. Exista o retea CATV,cu furnizare servicii de telefonie si Internet,in masura a asigura accesul la informatie. Construirea barajului de acumulare de pe raul Barcau,va creea pe linga sursa de apa Puncte tari
22

potabila si functia de preventie a inundatiilor si un potential turistic al comunei. Perspectiva extinderii retelei de canalizare in centrul de comuna,prin Ordonanta 7 / 2006,precum si realizarea retelelor de canalizare in toate satele comunei (USAID). Comuna poseda o infrastructura scolara puternica,constand din un Grup Scolar Industrial,cinci scoli cu clasele I-IV si una cu clasele I-VIII, sapte gradinite cu program normal si doua gradinite cu program prelungit.La nivelul GRI Suplacu de Barcau,functioneaza un Centru de Documentare modern,ce asigura accesul la facilitatile moderne de comunicatie tuturor locuitorilor comunei. La nivelul centrului de comuna functioneaza un cabinet al medicului de familie,un cabinet medical de intreprindere,un centru de permanenta deservit de cinci medici,si o statie de salvare. Parcuri de joaca pentru copii in fiecare localitate a comunei. Existenta unui serviciu local de salubrizare. Montarea cosurilor de gunoi stradal in centrul de comuna si extinderea la sate. Reteaua de strazi si drumuri din administratia comunei se prezinta in stare buna. Puncte slabe Starea proasta de intretinere a drumului judetean DJ 191 B,precum si a drumului national DN 19 B. Reteaua electrica apartinand SC Electrica S.A,necesita lucrari de reparatii si modernizare. Sursa de apa este,pentru majoritatea comunei, Statia de Potabilizare a SC Petroservice SA. Oportuniti Posibilitatea accesarii fondurilor guvernamentale si eurocomunitare pentru proiecte de infrastructura. Realizarea de lucrari tehnico-edilitare,din surse proprii sau atrase: -canalizare ape menajere -construirea de camine culturale moderne cu posibilitatea de desfasurare a nuntilor. -construirea unei Sali de sport -construirea unui teren de fotbal cu suprafata artificiala si iluminat nocturn. -construirea unei capele mortuare. Ameninri Reducerea potentialului economic al comunei prin restrangerea activitatii industriale extractive. TURISM Puncte tari Impletirea armonioasa a traditiilor culturale ale romanilor,maghiarilor,slovacilor si rromilor. Existenta in satul Borumlaca a replicii statuii din Rio de Janeiro reprezentand pe Iisus Redentor,singura cunoscuta in Europa. Existenta ansamblului de dansuri si cantece populare slovace Cerovina din Valea Cerului,infiintarea de majorete,etc. Organizarea Festivalului International de Folclor Slovac de la Valea Cerului. Construirea barajului de pe raul Barcau,cu potential turistic potentat si de traversarea acestuia de catre Autostada Transilvania pe un viaduct de 1,75 km. Debuseu spre zona Marca-Huta,cu potential de realizare a caselor de vacanta.
23

Puncte slabe Lipsa traditiilor in materie de activitate turistica la nivel de comuna. Pregatire profesionala insuficienta Oportuniti Dezvoltarea activitatilor de punere in valoare a patrimoniului cultural si istoric al comunei. Exploatarea turistica a siturilor arheologice neolitice de pe raza comunei. Dezvoltarea de parteneriate cu organisme interne si internationale,guvernamentale si neguvernamentale. Ameninri Existenta unor zone cu traditie turistica in vecinatatea apropiata. PROBLEMATICA DE MEDIU Existenta serviciului local de colectare centralizata a deseurilor. Eforturi de implementare a cadrului legal in domeniul protectiei mediului. Asocierea cu celelalte administratii locale din zona Marghita,in vederea realizarii unui sistem zonal de de colectare si neutralizare a deseurilor . Puncte slabe Colectarea neselectionata a deseurilor. Lipsa unei rampe ecologice de depozitare. O oarecare lentoare in finalizarea lucrarilor necesare de combatere a efectelor inundatiilor si a alunecarilor de teren. Poluare datorata specificului activitatii petroliere,cu risc de accidente majore. Oportuniti Programe de ecologizare realizate de catre SC Petrom SA. Posibilitatea de atragere a programelor guvernamentale sau comunitare pentru infrastructura de mediu sau educatia in domeniul protectiei mediului. Atragerea tineretului de varsta scolara in activitati specifice de prezervare a mediului. Puncte tari Ameninri Reticenta locuitorilor la masurile de protectie a mediului. Incetarea activitatii de salubrizare din cauza refuzului de plata a serviciilor prestate.

24