Legenda Soarele si Luna

Oamenii au incercat din cele mai vechi timpuri sa descifreze misterul celor doua principii cosmogonice, Soarele si Luna, creand intre ele diferite legaturi. Cele doua principii, diurn si nocturn, caracterizate prin cautare si despartire, diferente si asemanari, au dat frau liber imaginatiei oamenilor care de-a lungul timpul timpului au creat diferite legende legate de cele doua astre. Una dintre legende ne spune ca de fapt Soarele si Luna ar fi fost frati. Venind vremea Soarelui sa se insoare, se spune ca acesta ar fi coborat de pe bolta cereasca pe pamant pentru a-si cauta aleasa. Dar cat timp Soarele a fost pe pamant, pretutindeni a stapanit intunericul. Soarele a colindat pamantul insa nu si-a gasit fata potrivita dar a prins drag de sora sa, Luna. Mama lor vazand acest lucru si pentru a evita un incest, i-a luat pe unul intr-o mana si pe celalalt in cealalta mana si i-a blestemat: Zi si noapte sa va zariti, dar sa fiti tot despartiti. Asa se face ca, desi Soarele si Luna se afla in permanenta pe cer si se pot uita unul la celalalt, nu se pot intalni niciodata. O alta legenda ne spune ca Luna era o fecioara tare frumoasa si care stralucea atat de minunat incat Soarele s-a indragostit de ea. Si in aceasta legenda cei doi sunt frati. Soarele i-a cerut lui Dumnezeu sa-i ingaduie sa o ia de sotie pe Luna: Doamne, Doamne, stele-s multe si mai mari si mai marunte; dar cat sunt de luminoase, nu-s ca Luna de frumoase. Pe ea sa mi-o dai, Doamne!. Dumnezeu ii spune Soarelui ca prin aceasta dorinta e pe cale de a savarsi un mare pacat. Si pentru a-i arata cum se pedepseste asemenea pacat Domnul l-a luat pe Soare si i-a aratat Iadul. Cu toate acestea, Soarele a ramas statornic in dragostea lui pentru Luna. Si, ca sa-l pazeasca de pacat si sa-l pedepseasca, a apucat bunul Dumnezeu Luna de par, si a zvarlit-o cu putere sus pe cer, schimband-o in chip de Luna. Si ca sa nu se prapadeasca Soarele de dor, Dumnezeu a manjit Luna si a innegrit-o in unele locuri, ca Soarele sa nu o mai placa. In alte culturi, Luna este o fata care s-a indragostit de Soare, un flacau chipes care insa nu o placea. Si cum Luna se incapatana sa creada in povestea aceasta poveste de dragoste, Soarele i-a aruncat balegar pe fata. Asa a ajuns Luna sa aiba pete. Romanii par sa fie fost neobositi in crearea de legende care sa explice existenta Soarelui si a Lunii. Se spune astfel ca Soarele este vara - femeie si iarna - barbat sau ca Soarele si Luna sunt doi tineri care se casatoresc, iar stelele sunt copiii lor.

Romanii au creat astfel mituri legate de Soare si Luna pe care le-au transpus in versuri si balade, dupa cum reiese si din poezia populara romaneasca culeasa de Vasile Alecsandri: Soarele si Luna, precum si din balada populara romaneasca culeasa de Gheorghe Dem Teodorescu: Soarele si Luna.

POVESTEA PLANETEI PAMANT

A fost odat ca niciodat, c dac n-ar fi nu s-ar mai povesti A fost odat un mprat mndru i frumos pe nume Pmnt. Fraii i surorile lui triau alturi de el n Cosmos, casa pe care le-o druise Tatl lor, Creatorul. Pe Pmnt, ins, l iubea Dumnezeu Tatl cel mai mult. Dup ce a creat timpul i a desprit ziua de noapte, Dumnezeu s-a gndit s i druiasc Pmntului o mprie plin de via. A creat plante i animale, muni i ape, dar, mai presus de toate, i-a druit Pmntului doi copii minunai: Adam i Eva. Cei doi l iubeau mult pe mpratul Pmnt. Triau n grdinile lui ca n Paradis i nu ieeau din poruncile lui, iar mpratul Pmnt le promisese c i va proteja mereu de orice lucru ru. Dar timpul trecea, iar Adam i Eva creteau i dorinele lor odat cu ei. Mai nti i-au cerut Pmntului lemne ca s fac focul. Apoi i-au cerut voie s vneze cte un animal pentru carnea lui gustoas sau blana clduroas. Au vrut apoi s foloseasc i bogiile subsolului. Pentru c i iubea, Pmntul le ndeplinea rugminile, iar Adam i Eva i promiteau s aib grij de mprie i s foloseasc toate lucrurile noi cu chibzuial. Anii treceau cu miile. Pmntul ncepuse s ncruneasc i rezervele mpriei s se mpuineze. Adam i Eva crescuser i plecaser de mult din grdinile unde i adusese Dumnezeu pe Pmnt. Construiser castele ce atingeau norii, pe locul vechilor pduri, din care animalele fuseser alungate i copacii rpui. Aveau muli fii care la rndul lor aveau copii. Cu toii uitaser de btrnul Pmnt, iar din frumoasa mprie nu mai rmsese nimic. Apele aproape secaser, pdurile fuseser tiate, animalele vnate Auzind c Pmntul este n aa mare necaz, fraii lui Soarele, Luna i Stelele i-au srit n ajutor. Soarele s-a prefcut n Ft Frumos, Luna n Ileana Cosnzeana, Stelele n Snziene. Ft-Frumos i Ileana Cosnzeana s-au urcat ntr-o caleac tras de un bour cu stea n frunte iar Snzienele au nclecat pe vulturi naripai. Cu toii au cobort n mpria Pmntului. L-au gsit singur i trist Oamenilor nu le mai pas de mprie i nu se gndesc la viitorul lor. Vom pieri mpreun, ofta Pmntul. Bourul va aminti oamenilor c mpria va tri ct vreme nu i folosesc resursele fr noim, zise Soarele ntrupat n Ft-Frumos

 Vzndu-l, adug Luna sub chipul Ilenei Cosnzene, oamenii i vor aminti de vremurile cnd mpria era acoperit de ape cristaline i pduri fonitoare. Iar vulturii falnici, luar cuvntul i Stelele Snziene, i vor chema pe fiii ti, Pmntule, la nelepciunea strveche V mulumesc! Eu, Pmntul, nu m mai simt prsit Mesajele au ajuns deja la oameni. Unii, iat, le-au i neles Milioane de copii planteaz copcei. n curnd, vor crete pduri. Tornadele vor fi oprite, valurile uriae domolite. Haina mea de ozon se va reface. Oameni buni, copiii mei, venii s v strng la pieptul meu btrn de milenii. Rmnei ai mei!

Povestea Pmntului

Planeta noastr este o sfer enorm, care se rotete n jurul unei stele: Soarele. Pmntul s-a format cu circa 4,6 miliarde de ani n urm, din gaze fierbini i praf, care au devenit o sfer din roc topit i incandescent. n milioane de ani, temperatura din centrul Pmntului a cobort pn la 5500 C, iar gazele ieite la suprafa din adncuri s-au adunat n jurul acestuia formnd un balon gazos, numit atmosfer. Cum s-a format Pmntul

1 n primii si ani, Pmntul era o sfer de roc topit i incandescent. Cnd s-a format scoara, gazele au nit prin vulcani, crend o atmosfer n jurul planetei.

2 Pmntul s-a rcit treptat, iar roca topit, prezent la suprafa, a devenit solid. n noua atmosfer s-au format nori i a nceput s plou: oceanele i mrile au nceput s se umple cu ap.

3 n urm cu circa 3 milioane de ani, n oceane au aprut primele forme de via. La nceput erau organisme simple. Apoi s-au dezvoltat plantele, animalele au nceput s evolueze i viaa s-a mutat treptat din ap pe uscat.

4 n zilele noastre exista pe Pamnt foarte multe plante i animale diferite. Planeta s-a rcit, dar nucleul su este nc foarte cald. Exist nc vulcani i furtuni, dar nu la lel de multe ca atunci cnd Pmntul era nc n formare. Vedere din spaiu

Vzut de pe Lun, Pmntul pare rotund, dar, n realitate, este uor turtit la cei doi poli i bombat la mijloc. O mare parte din suprafaa sa este acoperit de ap, ceea ce l face s par de culoare albastr.