PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL IASI

PRINCIPALELE OBSERVATII ALE MEMBRILOR O.A.R. FILIALA TERITORIALA IASI-VASLUI / 31.05 SI 10.06.2013 Documentatia pusa la dispozitia O.A.R. de catre Directia de Urbanism a Primariei Iasi a cuprins partea desenata, planul de ansamblu cu reglementarile urbanistice, precum si o serie de zone detaliate: zona centrala, zona strazii Moara de Vant str. C.A. Rosetti, zona Copou str. Viticultori sos. Pacurari, zona Galata, zona strazii Cicoarei. Documentatia nu este in faza finala. Observatii. - nu s-a putut obtine o imagine generala asupra proiectului, in lipsa studiului de fundamentare (cel putin a principalelor capitole referitoare la trafic, demografie, economie, spatii verzi) si a reglementarilor urbanistice (partea scrisa), ceea ce a condus la o analiza dificila si partiala; - nu rezulta cum se reflecta asupra municipiului dezvoltarea principalelor comune satelit (Miroslava, Barnova, Rediu), componente a zonei metropolitane; - orasul Iasi este unul cu mari probleme de circulatie auto, cu o trama cu putine artere majore (care ar fluidiza mult traficul), cu stradute intortocheate, multe generate de relief, situatie care impune ACUM, pentru viitorul apropiat, dar mai ales pentru cel indepartat decizii capitale, prezervarea unor zone pentru dezvoltarea unor viitoare artere, care sa faca orasul functional ; - trama stradala preia din P.U.G. ul anterior o serie de rezolvari, desi acestea nici atunci nu puteau fi puse in practica decat prin decizii capitale ale administratiei locale, cu atat mai putin acum, cand presiunea imobiliara a condus la blocarea partiala sau chiar totala a unor prevederi din P.U.G. : - circulatia auto este mentinuta in zona istorica a municipiului, in contextul in care peste tot, in orasele cu pretentii, se incearca conservarea zonelor istorice si redarea spatiilor aferente acestora pietonilor. Deci eliminarea treptata a traficului auto, cu toate implicatiile care decurg din aceasta decizie: asigurarea unui inel auto ocolitor a zonei istorice, locuri de parcare adiacente acestui inel, etc. Evident ca oportunitatea sau nu a parcarii din scuarul Teatrului National rezulta dintr-o astfel de decizie. ` - nu este clara relatia pe directia nord-sud, Copou splai Bahlui, imposibil de realizat pe strada Gandu sau pe la Piata Garii (s-ar crea un punct de conflict major); - nu este clar statutul bulevardului Stefan cel Mare si Sfant, carosabil sau pietonal ? Cu toate implicatiile de trafic auto care rezulta dintruna dintre aceste variante. Transformarea in pietonal, chiar si numai a unei portiuni din bulevard ar trebui sa conduca la solutii alternative. Statutul bulevardului ar trebui sa fie generat de decizia privind rezolvarea traficului pe intreaga zona istorica, nu pe segmente. - nu este valorificata o idee, chiar daca veche, insa foarte buna, in contextul in care orasul dispune de o axa pietonala, sustinuta functional, care exista partial, dar care se poate intregi si valorifica, fara sacrificii mari: Copou, strada Lapusneanu, bulevardul Stefan cel Mare si Sfant; - referitor la zonificarea functionala, daca in P.U.G.-ul anterior se observa foarte clar caracterul unor U.T.R.-uri, acum majoritatea dintre acestea au devenit cu functiuni

mixte, ceea ce reprezinta un regres, conduce la aparitia unor disfunctii inerente, la pierderea caracterului functional si chiar arhitectural. U.T.R.-urile se prezinta mai degraba ca o analiza a situatiei existente si nu ca ceea ce ar trebui sa devina sau redevina in viitor. Diversele insertii sau transformari functionale in zone clar definite functional sunt greseli care trebuie corectate si nu preluate si perpetuate prin transformarea lor in zone mixte. orasul este traversat si aproape rupt in doua de calea ferata. Nu rezulta ce masuri trebuiesc luate in perspectiva pentru protejarea zonelor adiacente, in vederea micsorarii sau chiar eliminarii impactului pe care-l produce traficul feroviar; zona depoului din vecinatatea garii centrale a orasului are peste 80 ha. Aceasta enclava feroviara situata aproape in centrul de greutate a orasului NU poate sa-si mentina acelasi statut la infinit, in contextul in care reprezinta o importanta disfunctie a orasului si este mare nevoie de un plaman verde; in continuarea zonei sus amintite (cea cuprinsa intre calea ferata, strada Tabacului, strada O. Bancila) dintr-o zona de depozitare si productie (in vechiul PUG), clar definita, se transforma intr-o zona mixta din punct de vedere functional, desi si ea este bordata partial de locuite colective, cuprinde locuinte individuale, birouri, dar si statii de betoane, ateliere de productie, cladiri de cult, etc. Oare se poate mentine si dezvolta acest statut functional mixt al zonei, aproape la fel de mare ca cea sus amintita ? o serie de functiuni majore si cu mare impact in functionarea orasului sunt mentinute in continuare pe vechile amplasamente: - stadionul din dealul Copoului, fara nici o perspectiva de dezvoltare ca teritoriu si fara a asigura minimele cerinte UEFA pentru competitii. Nu este prevazuta o zona de dotari sportive, mai ales ca si actuala sala a sporturilor a devenit improprie ca amplasament, dar cu siguranta in viitor ca si capacitate; - penitenciarul (!). - unitatea militara tot din dealul Copoului. - depoul de care s-a amintit, etc.

Sunt doar o parte dintre cele mai importante observatii, determinante pentru abordarea de ansamblu a P.U.G.-ului, celelalte de detaliu decurgand de fapt din acestea, fapt ce ne determina sa nu le mai enumeram. Ca o unica concluzie, tinand cont de faptul ca se traseaza dezvoltarea viitoare a orasului, nu numai pe urmatorii 10 ani (perioada de valabilitate a unui P.U.G., pe care realitatea insa a infirmat-o) : P.U.G. ul nu ne prezinta un oras Iasi functional, care sa se dezvolte conform necesitatilor privind calitatea vietii, sa permita si sa creeze conditii pentru o dezvoltare economica sustenabila si nu in ultimul rand universitara (pionul de baza acum si in viitor).