C OA GU LA R E A si FL OC U LA R E A

IIn n iin nt tr re ea ag ga a llu um me e,, e es st te ea ap plliic ca at ta ao os se er riie e lla ar rg ga ad de ep pr ro oc ce es se ed de et tr ra at ta ar re e a aa ap pe ello or rr re ez ziid du ua alle e.. C Ce ell m ma aii u ut tiilliiz za at te es st te ep pr ro oc ce ed de eu ull d de et tr ra at ta ar re ef fiiz ziic co o-c ch hiim miic ca a,, iin nc ca ar re e s su un nt tf fo ollo os siit tii c co oa ag gu ulla an nt tiiii s sii f fllo oc cu ulla an nt tiiii..

CUPRINS
1 1.. D Da atte eg ge en ne er ra alle ed de es sp pr re ec co oa ag gu ulla ar re es sii ffllo oc cu ulla ar re e
1.1. Coagularea 1.1.1. Principiile de baza ale coagularii 1.1.2. Particulele coloidale 1.1.3. Mecanismul coagularii 1.1.4. Coagulantii 1.2. Floculare 1.2.1. Principiile de baza ale flocularii 1.2.2. Particulele destabilizate 1.2.3. Mecanismul flocularii 1.2.4. Floculantii 4 4 4 5 5 5 7 7 8 8 8

2 2.. P Pr ro oc ce es se elle ed de e ttr ra atta ar re e ffiiz ziic co o--c ch hiim miic ca aa ap pe eii
2.1. Schema generala a procesului fizico-chimic 2.2. Instalatie de tratare a apei 2.2.1. Bazine de coagulare si floculare 2.2.2. Bazine de sedimentare 2.2.3. Instalatii de flotare 2.2.4. Filtre 2.3. Parametri care influenteaza alegerea produsului 2.3.1. Caracteristicile efluentului 2.3.2. Conditiile de operare 2.3.3. Rezultatele obtinute

10 10 11 11 11 13 13 14 14 14 14

3 3.. T Te es stte ed de e lla ab bo or ra atto or r

3.1. Prelevarea probelor 3.1.1. Probe de apa de tratat 3.1.2. Probe de polimer 3.2. Instalatii de laborator 3.3. Proceduri de testare 3.4. Parametri urmariti si interpretarea rezultatelor

15 15 15 15 16 16 17

4 4.. E Ex xp pe er riim me en ntte e iin nd du us sttr riia alle e

4.1. Desfasurarea experimentului 4.2. Parametri urmariti si interpretarea rezultatelor

18 18 18

5 5.. E Er ro or rii e ex xp pe er riim me en ntta alle e

5.1. In laborator 5.2. Pe teren

19 19 19

1. DATE GENERALE DESPRE COAGULARE SI FLOCULARE

Coagularea si flocularea reprezinta doua etape distincte ale procesului de tratare fizico chimica a apelor reziduale.

1 1..1 1.. C Co oa ag gu ulla ar re ea a

C Co oa ag gu ulla ar re ea ae es stte ee etta ap pa a iin nc ca ar re es siis stte em mu ull ffo or rm ma att d diin np pa ar rttiic cu ulle elle ec co ollo oiid da alle e ((a as se em ma an na atto oa ar re e c cu us sffe er re ea av va an nd dd diia am me ettr ru ull s su ub b1 1m miic cr ro om me ettr ru u)) e es stte ed de es stta ab biilliiz za att..

1.1.1 Principiile de baza ale coagularii

Termenul de coagulation provine din cuvantul latin coagularae, care inseamna a aglomera. In tratarea apei, coagularea este rezultatul aderarii reactivilor chimici la particulele suspendate in apa, cand particulele coloidale dispersate se unesc in agregate mai mari, denumite flocoane sau microflocoane.

SCHEMA COAGULARII
PARTICULE COLOIDALE STABILE

PARTICULE COLOIDALE DESTABILIZATE

FORMAREA MICROFLOCOANELOR

Coagularea este o etapa intermediara, care este esentiala in procesul de tratare fizico chemical a apelor si apelor reziduale. Aceasta reprezinta primul pas in eliminarea particulelor coloidale si functia sa principala consta in destabilizarea particulelor. Aceasta destabilizare este reprezentata prin neutralizarea sarcinilor electrice prezente pe suprafata particulelor, ceea ce inlesneste aglomerarea coloizilor.

1.1.2 Particulele coloidale

Coloizii sunt particule insolubile suspendate in apa. Diametrul lor redus (sub 1 micron) confera particulelor o stabilitate extrema. Coloizii pot avea origini diferite : Mineral: namoluri, argile, silice, saruri si hidroxizi metalici Organic: acizii humic si fulvic, agenti active de suprafata, culoare N No otta a :: Micro-organismele de tipul bacterii, plancton, alge, virusi, sunt considerate de asemenea drept coloizi.

1.1.3 Mecanismul coagularii

Stabilitatea si respective instabilitatea particulelor in suspensie reprezinta factorul determinant al diferitelor forte de atractie sau de repulsie : forte Van der Waals forte electrostatice forte de atractie universala miscare browniana Coagularea este un proces care reprezinta un fenomen complex, atat fizic cat si chimic. Reactiile intre particule si coagulant conduc la formarea de aggregate si in consecinta la sedimentare. Coagulantii cationici neutralizeaza sarcinile negative ale coloizilor si formeaza o masa spongioasa denumita microflocoane. Mecanismul coagularii poate fi prezentat pe scurt in doua etape : 1- Neutralizarea sarcinilor : corespunde reducerii sarcinilor electrice care au un efect de repulsie asupra coloizilor ; 2- Agregarea particulelor

1.1.4 Coagulantii
Coagulantii folositi in present fac parte din doua categorii :

a C Co oa ag gu ulla an nttiiii m miin ne er ra allii

Acestia sunt coagulantii utilizati in modul cel mai frecvent si sunt pe baza de saruri de fier (FeCl3, Fe2 (SO4)3) si saruri de aluminiu (PAC = policlorura de aluminiu, alauni). Sarcinile cationice sunt aduse de ionii metalici, Fe3+ sau Al3+ , care formeaza hidroxizii feric Fe(OH)3 sau de aluminiu Al(OH)3 in contact cu apa. Principalele avantaje ale utilizarii acestor coagulanti sunt domeniul universal range de aplicare si pretul scazut.

Co oa ag gu ulla an nttiiii o or rg ga an niic cii b C

Sarcinile cationice sunt aduse de ionul de amoniu cuartenar fixat pe catena principala a polimerului.

POLIAMINE

POLIDADMAC E

In prezent exista pe piata patru familii principale de coagulanti organici :

TM TM Poliaminele ((F FL LO OQ QU UA AT TT M F FL L1 17 7,, F FL LO OQ QU UA AT TT M F FL L2 28 8P P2 2)) T M T M T M T M T M T M FL 45 CLV) ( F L O Q U A F L 4 5 C , F L O Q U A T PoliDADMAC (FLOQUA FL 45 C, FLOQUAT FL 45 CLV) T TM M Rasini diciandiamide ((F FL LO OQ QU UA AT TT M D DE EC C5 50 0)) T T TM M TM M Rasini melamin-formaldehidice ((F FL LO OQ QU UA AT TT M F FL L4 42 2,, F FL LO OQ QU UA AT TTM F FL L6 61 1)) TM TM

Principalele avantaje ale utilizarii acestora sunt dozele scazute si volumul redus de namol format (lipsit de hidroxizi). De asemenea, acesti coagulanti nu afecteaza pH-ul sau dozarea volumetrica a duritatii.

c A Am me es stte ec cu ur rii d de ec co oa ag gu ulla an nttii m miin ne er ra allii s sii o or rg ga an niic cii

Aceste amestecuri aduc, intr-un singur produs comercial, avantajele atat ale coagulantilor organici cat si ale celor minerali. Coagulantul mineral cel mai frecvent utilizat in aceste amestecuri este PAC (policlorura de aluminiu).

1 1..2 2.. F Fllo oc cu ulla ar re ea a

F Fllo oc cu ulla ar re ea ae es stte ee etta ap pa a iin nc ca ar re ep pa ar rttiic cu ulle elle ec co ollo oiid da alle ed de es stta ab biilliiz za atte e ((s sa au up pa ar rttiic cu ulle elle e ffo or rm ma atte e iin n ttiim mp pu ull e etta ap pe eii d de ec co oa ag gu ulla ar re e)) s se eu un ne es sc c iin n aglomerari.

1.2.1 Principiile de baza ale flocularii

Etapa de floculare poate fi aplicata in procedeele de tratare a apelor / apelor reziduale numai in situatiile in care particulele sunt deja destabilizate. Ca urmare, este o etapa care urmeaza logic celei de coagulare.

SCHEMA FLOCULARII

SISTEM COLOIDAL DESTABILIZAT

FORMAREA PUNTILOR DE LEGATURA

FORMAREA FLOCOANELOR

1.2.2 Particulele destabilizate

Originea particulelor destabilizate este variata si depinde in principal de originea apei care trebuie tratate. Acestea pot proveni din etapa initiala de coagulare. Sarcina electrica (+ sau -) adusa de floculant este selectata in functie de natura particulelor destabilizate din apa. In general, selectarea fiind in general de : floculant anionic (-) pentru particulele minerale floculant cationic (+)pentru particulele organice

1.2.3 Mecanismul flocularii

Floculantii, cu greutatile lor moleculare foarte mari (lant lung al monomerului) si sarcinile electrice pe care le poarta, aglomereaza particulele destabilizate si le leaga de-a lungul lantului polimerului. In cursul etapei de floculare urmeaza apoi o crestere a dimensiunilor particulelor prezente in apa, rezultand formarea flocoanelor. Tipul de legaturi intre particulele destabilizate si floculant sunt in principal legaturi ionice si legaturi de hidrogen.

1.2.4 Floculantii
In cadrul gamei de 800 floculanti diferiti tip F FL LO OP PA AM M TM,, se disting doua categorii principale de floculanti :
T TM M

1. Floculantii anionici si ne-ionici care aduc in mediu sarcini electrice negative (-)

POLIACRILAMIDE ANIONICE SI NE-IONICE Copolimeri ai acrilamidei si acidului acrilic

Acrilamida + Acid acrilic + Soda caustica Poliacrilamida anionica

Nota : daca m = 0, poliacrilamida este ne-ionica

sarcina anionica (-)

Sunt disponibile diferite forme comerciale : T TM M in forma solida : Seria tip F FL LO OP PA AM M TM A AN N9 90 00 0 T M T M T M in forma de emulsie : Seria tip F FL LO OP PA AM M E EM M3 3

2. Floculantii cationici care aduc in mediu sarcini electrice pozitive (+)

POLIACRILAMIDE CATIONICE Copolimeri ai acrilamidei si monomerului cloro-metilat

Acrilamida + Monomer cloro-metilat

Poliacrilamida cationica

sarcina cationica (+)

Nota : daca R= H ADAM (dimetilaminoetil acrilat) daca R =CH3MADAM (dimetilaminoetil metacrilat)

Sunt disponibile diferite forme comerciale : T TM M in forma solida : Seria tip F FL LO OP PA AM M TM F FO O4 40 00 00 0 T M T M T M in forma de emulsie : Seria tip F FL LO OP PA AM M E EM M4 4

2. PROCESELE FIZICO-CHIMICE IN T RAT ARE A AP E I

2
Aceste procese sunt caracterizate prin : Utilizarea reactivilor chimici pentru destabilizarea si cresterea dimensiunilor particulelor care produc poluarea, urmata de Separarea fizica a solidelor de faza lichida. Separarea este de obicei realizata prin procesel de decantare, flotare sau filtrare.

2 2..1 1.. S Sc ch he em ma ag ge en ne er ra alla aa au un nu uii p pr ro oc ce es sf fiiz ziic co o-c ch hiim miic c

COAGULANT ORGANIC
(poliamine, poliDADMAC)

COAGULANT MINERAL

A A P P A A B B R R U U T T A A

(Al ,Fe )

3+

3+

FLOCULANT decantare

A A P P A A T T R R A A T T A A T T A A

Bazin de coagulare
(amestecare rapida)

Bazin de floculare
(amestecare lenta)

flotare

filtrare

Reactivii cei mai uzuali sunt : coagulantii minerali si / sau organici, aditivi pentru floculare (silice activa, talc, carbune activ), floculanti anionici si cationici si reactivi de corectie pH, cum sunt acizii si bazele. In cursul fazei de coagulare pot fi adaugati de asemenea si agenti de chelatizare a metalelor.

2 2..2 2.. IIn ns st ta alla at tiiii p pe en nt tr ru ut tr ra at ta ar re ea aa ap pe eii

2.2.1 Bazine pentru coagulare si floculare
Etapele de coagulare / floculare, in cursul carora particulele coloidale si / sau particulele destabilizate reactioneaza cu agentii chimici, se realizeaza in bazine sau rezervoare avand diferite dimensiuni si forme. Acestea pot fi uneori incluse ca parti din bazinul de decantare propriu-zis. Pentru buna desfasurare a procesului, trebuie respectate o serie de reguli : Volumul bazinului se alege in functie de debitul care trebuie tratat ; Punctele de injectie of pentru fiecare reactive sunt stabilite in functie de caracteristicile reactivilor. De exemplu, un coagulant va fi intotdeauna injectat inaintea unui floculant. Dispozitivele de amestecare (cu anumite dimensiuni si viteze de agitare) sunt alese in functie de tipul de reactivi utilizati. Agitarea trebuie sa fie intensa in timpul etapei de coagulare (amestecare rapida cu un gradient de viteza recomandat de cca 1.000s-1) si mai redusa in timpul etapei de floculare (cu un gradient de viteza de cca 100s-1), pentru a proteja formarea flocoanelor.

2.2.2 Bazine de decantare

Exista diferite tipuri de bazine de decantare. Acestea trebuie sa permita separarea fazei solide din apa prin sedimentare. Proiectarea lor se bazeaza, ca principal parametru, pe viteza de sedimentare a particulelor. Cele mai utilizate sunt : Bazinul de decantare radial cu pod raclor pentru razuirea si evacuarea namolului depus. Alimentarea se face prin centrul bazinului, iar apa tratata este evacuata prin preaplinul inelului circular periferic din partea superioara. Un sistem curatitor de namol format dintr-un cu pod raclor cu brate previne acumularea namolului pe pantele conicitatii bazinului si impinge namolul spre evacuarea de la fundul bazinului.

B BA AZ ZIIN ND DE EC CA AN NT TO OR R C CU UP PO OD DR RA AC CL LO OR R
Intrare apa reziduala Evacuare namol Zona de sedimentare Distributie efluent Zona de colectare namol Preaplin de evacuare apa limpezita Pod rotativ Raclor de namol

Bazin decantor cilindric cu con (cu curgere verticala): Intr-un astfel de bazin de sedimentare nu exista sisteme de raclare iar namolul este directionat spre evacuare de conicitatea de la baza cilindrului. Alimentarea se realizeaza central, iar evacuarea apei tratate prin preaplin periferic.

B BA AZ ZIIN ND DE EC CA AN NT TO OR RC CU U L LA AM ME EL LE E

B BA AZ ZIIN N D DE EC CA AN NT TO OR RV VE ER RT TIIC CA AL L C CIIL LIIN ND DR RIIC C C CU UC CO ON N

Influent

Influent apa uzata Apa limpezita Evacuare apa limpezita Zona floculare

Zona sedimentare lamelara Concentrare namol Evacuare namol

Zona distributie apa floculata

Bazin decantor cu blocuri lamelare : Este compus din module cu orificii prin care se evacueaza apa limpezita. Configuratia inclinata permite namolului sa se acumuleze gravitational la baza decantorului.

Evacuare namol

Bazin de decantare orizontal cu curgere continua : Denumit si bazin de decantare longitudinal, este caracterizat prin functionare in prezenta fluxului de apa de tratat, care il strabate continuu in plan orizontal.

Influent

B BA AZ ZIIN N D DE EC CA AN NT TO OR R C CO ON NT TIIN NU UU U O OR RIIZ ZO ON NT TA AL L

Apa limpezita

2.2.3 Instalatii de flotare

Contrar proceselor din bazinele de sedimentare, in instalatiile de flotare separarea solid/lichid se realizeaza prin flotarea spre suprafata a solidelor. Flotatia poate fi naturala (cand densitatea particulelor este < 1) sau indusa (prin introducerea unor micro-bule la particule). Evacuarea namolului se face la suprafata instalatiei.

IIN NS ST TA AL LA AT TIIE ED DE EF FL LO OT TA AR RE EC CU UA AE ER RD DIIZ ZO OL LV VA AT T

((D DA AF F= =D Diis ss so ollv ve ed dA Aiir rF Fllo otta attiio on nu un niitt))
Namol

Apa limpezita
Micro-bule care se fixeaza pe particule

Apa recirculata

Aer Efluent floculat

Expansiune amestec apa-aer

V Va as sd de e p r e s i u presiun ne e

2.2.4 Filtre
Filtrarea este procesul de trecere a amestecului solid-lichid printr-un mediu poros, pentru a retine solidele si a lasa sa treaca numai lichidul. Filtrarea este o tehnologie bine adaptata pentru tratarea efluentilor cu concentratii scazute de impurificatori sau ca etapa de finisare a calitatii apei tratate. Cele mai obisnuite filtre sunt : Filtrele de nisip Filtrele cu banda sau cu sac filtrant Filtrele cu rulouri de hartie filtranta Filtrele de vid (cu discuri sau cu placi) Filtrele cu membrane, pentru ultrafiltrare Nisip Structura de beton Duze de filtrare Influent

F FIIL LT TR RU U D DE E N NIIS SIIP P

Suflanta pentru recirculare Evacuare apa filtrata Evacuare namol

2 2..3 3.. P Pa ar ra am me et tr rii c ca ar re e iin nf fllu ue en nt te ea az za aa alle eg ge er re ea ap pr ro od du us su ullu uii

Atat la preselectarea coagulantilor si floculantilor in testele de laborator, cat si in selectarea finala prin experimente industriale, trebuie luata in considerare o serie de parametri.

2.3.1 Caracteristicile efluentului

pH continut de substanta uscata (g/l) balanta ionica raportul mineral / organic

2.3.2 Conditiile de operare

capacitatea de a se asigura oamestecare rapida punctele de injectie a reactivilor conditiile de amestecare timpul de contact timpul de sedimentare

2.3.3 Rezultatele obtinute

suspensii solide turbiditate culoare consum chimic de oxigen

IIN NF FL LU UE EN NT TA AG GR RE EU UT TA AT TIIII M MO OL LE EC CU UL LA AR RE EA AS SU UP PR RA AV VIIT TE EZ ZE EII D DE ES SE ED DIIM ME EN NT TA AR RE ES SII A AG GR RA AD DU UL LU UII D DE EL LIIM MP PE EZ ZIIR RE E

mare mare

Viteza de sedimentare

mica

Gradul delimpezire

mica

mica

mare

Greutatea moleculara a floculantului

3. TESTE DE LABORATOR
Realizarea etapei de testare la nivel de laborato este esentiala. Luand in considerare gama foarte larga de produse disponibile (peste 800), testele de laborator sunt necesare pentru : Selectarea celui mai potrivit produs pentru a fi testat industrial Obtinerea datelor preliminare si estimarea performantelor asteptate : suspensii solide, turbiditate, consum chimic de oxigen, s.a. Estimarea preliminara a dozelor necesare Stabilirea conditiilor optime de operare industriala : puncte de injectie, amestecare, s.a.

N No otta a :: Testele de laborator nu sunt suficient de precise pentru a se extrapola rezultatele la o performanta industriala exacta.

3 3..1 1.. P Pr re elle ev va ar re ea ap pr ro ob be ello or r

3.1.1 Prelevarea probelor de apa de tratat
Inainte de efectuarea testului de laborator este necesara prelevarea unei probe reprezentative a efluentului de tratat. Pentru a putea fi efectuate testele cele mai adecvate, este necesara completarea unei cunoasteri aprofundate a procesului cu date referitoare la : Calitatea apei (pH, suspensii solide, substante dizolvate, culoare, turbiditate, consum chimic de oxigen, s.a.) Debitele medii si maxime de efluent Variatiile calitative Echipamentele utilizate Necesarul de investitii viitoare in proces si/sau echipamente

3.1.2 Prelevarea probelor de polimer

Nu este necesar sa fie testate toate produsele disponibile, fiind realizata o selectie preliminara. Pentru coagulanti, poate fi testata cate o proba din fiecare clasa importanta de T TM M produse : poliamine (F FL LO OQ QU UA AT TT M F FL L1 17 7), poliDADMAC policlorura de T M T T M TM M T M FL 4 5 C F L O Q U A T dialildimetilamoniu (FLOQUAT FL 45 C), rasini diciandiamidice (F FL LO OQ QU UA AT TT M D DE EC C 5 50 0), saruri metalice (PAC policlorira de aluminiu). Pentru floculanti, se selecteaza sarcina ionica prin testarea domeniului de produse T TM M avand aceeasi greutate moleculara : seria F FL LO OP PA AM MTM A AN N9 90 00 0S SH H pentru pudrele T M T M T M F L O P A M F O 4 0 0 0 S H anionice si FLOPAM FO 4000 SH pentru pudrele cationice.

3 3..2 2.. IIn ns st ta alla at tiiii d de e lla ab bo or ra at to or r

Cel mai cunoscut aparat utilizat in testarea proceselor fizico-chimice este Aparatul Jar-test. Acesta permite un control strict al agitarii simultane in mai multe pahare de laborator (de obicei 6) si permite compararea eficientei mai multor produse sau a diferitelor doze din acelasi produs. Pentru desfasurarea experimentului este necesar un echipament anex redus : seringi, pipette si un cronometru pentru masurarea timpilor de amestecare.

Aparat Jar-test automat

Aparat Jar-test manual

N No otta a :: In documentul Prepararea polimerilor organici sunt prezentate metodele de dizolvare pentru prepararea solutiilor de coagulanti si floculanti.

3 3..3 3.. P Pr ro oc ce ed du ur rii d de et te es st ta ar re e

Scopul acestui capitol nu este de a impune o procedura de testare, ci de a descrie elementele cheie care sunt importante si commune in toate procedurile existente. Orice procedura de testare la faza de laborator are ca scop simularea conditiilor industriale si verificarea manevrelor de operare. Urmarind aceste criterii, fiecare test este totusi specific. Injectia reactivilor : dupa prepararea diferitelor solutii de reactivi care trebuie comparate, se realizeaza simultan injectia dozelor de reactivi predeterminate.

 Amestecarea reactivului in effluent : dupa injectie este necesara o faza de amestecare, pentru a dispersa reactivul in masa de efluent. Aceste faze de amestecare pot varia in functie de timp si de viteza. De exemplu: - pentru coagulant : 250 rot/min pentru 2 min, apoi 40 rot/min pentru 15 min ; - pentru floculant : 250 rot/min pentru 10 s, apoi 40 rot/min pentru 5 min. Sedimentarea flocoanelor : Odata ce s-au format flocoanele, incepe faza de sedimentare cu un timp mediu de 20 min pentru coagulanti si 10 min pentru floculanti.

3 3..4 4.. P Pa ar ra am me et tr rii d de eu ur rm ma ar riit ts sii iin nt te er rp pr re et ta ar re ea ar re ez zu ullt ta at te ello or r

Principalii parametri care se controleaza in timpul testelor de laborator sunt : Timpul de reactie Dimensiunea flocoanelor Timpul de sedimentare Limpezirea Amestecarea Taria floconului Acesti parametric pot fi controlati visual sau cu echipamente de tipul turbidimetrului cu 6 pozitii, perfectionat de SNF pentru masurarea continua a turbiditatii intr-un experiment Jartest. Toate datele sunt inregistrate, pentru a analiza rezultatele.

1. Injectie coagulant si amestecare rapida 2. Amestecare lenta 3. Sedimentare

TIMP (min)

4. EXPERIMENTE INDUSTRIALE
Desfasurarea experimentelor industriale trebuie sa poata sa verifice si sa confirme rezultatele obtinute anterior in faza de laborator.

4.1. Desfasurarea experimentului

In timpul desfasurarii experimentului industrial, calitatea si debitul efluentului de tratat trebuie sa fie cat mai apropiate posibil de valorile medii curente. Pregatirea reactivilor trebuie facuta cu minutiozitate. Concentratiile reactivilor si punctele de injectie ale acestora trebuie sa fie alese pe baza rezultatelor de laborator anterior determinate.

4.2. Parametri urmariti si interpretarea rezultatelor

Principalii parametri care sunt urmariti in timpul experimentului se aleg in functie de rezultatele urmarite. Totusi, cei mai des utilizati sunt : Debitul de reactiv (l/h, kg/h) Debitul de efluent (m3/h) Concentratia poluantilor in efluent (g/l) Punctul de injectie a reactivilor Gradul de limpezire al apei tratate Gradul de ingrosare a namolului separate

Pentru a analiza aceste rezultate, este util ca ele sa fie centralizate tabelar pentru a inlesni calcularea consumurilor specifice de reactivi, per volum tratat sau per greutate de substanta uscata.

5. ERORI EXPERIMENTALE
5 5..1 1.. IIn n lla ab bo or ra at to or r
In laborator pot fi obtinute rezultate neasteptate datorita : unei amestecari ineficiente a reactivului : pot aparea dificultati in amestecarea reactivului in proba de apa, datorita vascozitatii mari a floculantilor organici. unei supradozari : la anumite doze, sarcinile ionice (+) sau (-) remanente in effluent sunt prea mari si provoaca un effect de repulsie intre particule.

5 5..2 2.. P Pe et te er re en n
Cand apare o problema cu doza de reactiv, este foarte important sa se verifice fiecare din etapele urmatoare :

DOZAREA IN TRATAREA APEI

Functioneaza pompa de dozare ?

Se verifica motorul, valvele, conducta de injectie a reactivului

NU DA
Se mentine uniforma calitatea efluentului ? Se verifica pH-ul si temperatura. Corecteaza doza la noile conditii, dupa testele de laborator.

NU DA
Este polimerul preparat corect ? Se verifica conditiile de depozitare, instalatia de preparare, concentratia polimerului, pH-ul...

NU DA
Este polimerul utilizat corespunzator ? Se verifica amestecul polimer / efluent, conditiile de amestecare, punctele de injectie, ...

NU DA
Este polimerul ales adaptat efluentului ? Se reia testarea in laborator a unei game mai largi de polimeri

NU

SNF S.A.
Zac de Milieux, 42163, Andrezieux Cedex, France Telefon : +33 (0)4 77 36 86 00 Fax: +33 (0)4 77 36 86 00 E-mail : info@snf.fr www.snf-group.com

Flochem SNF Romania

Str. Mihail Cioranu 4, sector 5, Bucuresti Telefon : 021 410 78 09 0744 567 466 0744 425 079 Fax : 021 410 30 26 E-mail : flochem@floerger.ro office@snf.ro