Sunteți pe pagina 1din 4

Societatea Civila Globala

Termenul societate civila globala este folosit atat in sens normativ cat si in sens descriptiv.In sens normativ acesta tinde sa se refere la aspiratia de extindere teritoriala a societatii civile.Definitia clasica a societatii civile(desi mereu au existat mai multe interpretari) in general se refera la norma de drept garantat de stat si existenta unor grupuri de cetateni capabili sa sustina si dismineze valorile si normele care stau la baza statului de drept si controleaza abuzurile de putere ale statului.Sociologul german Norbert Elias a folosit terenul de democratizare pentru a descrie modul in care a fost eliminate din viata de zi cu zi in limitele teritoriale ale statului. In sens descriptiv termenul de societate civila globala la acele ONG-uri independente si miscari sociale care opereaza in afara granitelor nationale,desi exista dispute considerabile cu privire la ceea ce cuprinde sau nu acest termen.Societatea civila globala ca sintagma poate fi folosita pentru a desemna sectorul non-profit :tot ceea ce opereaza dincolo de granite si intre state,putere si familie .Alternativ se poate referi la aria intre stat si familie,ceea ce inseamna ca poate include si piata.Finalmente se poate incorpora retele de sustinere,incluzand atat cei care sustin procesul de civilizare la nivel global cat si cei care au pozitii fundaentaliste. Aparitia termenului de societate civila globala poate fi situata la intersectia a doua evolutii istorice din anii 90 :raspandirea democratiei si intensficarea procesului de interconectare globala.Redescoperirea termenului de societate civiolain Europa de Est in anii 80 a fost o replica statala autoritara si acest lucru a avut rezonanta in aceste pozitii ale lumii unde paternalismul si rigiditatea de stat post-razboi a fost pusa in discutie.Aceasta a reflectat o noua cerere de autonomies i auto-organizare in societatile caracterizate prin cresterea complexitatii si incertitudinii unde formele traditionale de organizare politica in special partidele politice nu mai erau principalele subiecte de dezbatere publica . Termenul de societate civila si termini(concisi) cum ar fi anti-politica sau puterea celor fara de putere ,parea sa ofere un discurs in care s-ar putea incadra preocupari paralele cu privire la capacitatea de a controla circumstantele in care traiesc indivizii cu privire la responsabilizarea cetatenilor .In timp ce elitele occidentale sunt puse sub sechestru de aceasta limba ca dovada a victoriei democratiilor existente mostenitorii ,asa numite noi miscari sociale au inceput sa foloseasca termenul pentru a exprima dorinta extinderii radicale a democratiilor.

1.Protest neateptat

Aparitia unei micri de protest la nivel mondial nu a fost de asteptat. Iniial, multe analize privind globalizarea tendina pentru a prognoza pesimist dispariia micrilor. Concentrate n partea de nord a lumii i concentrndu-se pe procesele de instituionalizare (sau

normalizare) a micrilor, tiine sociale au ntrziat n a vedea apariia unei micri de protest la nivel mondial. Globalizarea nsi a fost acuzat pentru c mpiedic formarea de subieci colectivi care s modifice cursul istoriei, astfel nct micrile sociale tind s fie fragmentate, singulare sau locale. Prognoza rezultat, cel puin partea tehnologic a globalizrii, considerat ca un produs al mobilitii capitalului facilitat de folosirea internetului sau a noilor tehnologii. n timp ce procesul de interdependena global i are rdcinile n trecutul ndeprtat, revoluia tehnologic a anilor optzeci au contribuit la intensificarea "att realitatea de interdependen la nivel mondial i de asemenea gradul de contientzare a lumii ca o singur unitate. Economiile din ntreaga lume au devenit la nivel global interdependente, introducnd o nou form de relaii ntre economie, stat i societate, ntr-un sistem de geometrie variabil. n sistemul economic, interdependena tot mai mare a nsemnat producie fiind transferate ctre ri cu salarii mai mici, o consolidare a corporaiilor transnaionale i n special de internaionalizare financiar n msura n care unii vorbesc de o "economie fr frontiere." Interdependena economic global a fost un factor n a face presiuni asupra unui numr mare de oameni din sud i est din lume pentru a-i mpinge la nord i vest i de asemenea, n transformarea diviziunii internaional a muncii de ctre industrializarea din nord i industrializarea unor zone din sud, n special n America Latin i Central Asia i acum, de asemenea, n Europa de Est, n cazul n care economia se baza pe exportul de materii prime. n acest sens, globalizarea economic a pus la ndoial nu numai rolul de naiune - stat, tot mai puin capabil de guvernare n interiorul propriilor frontiere, dar, de asemenea, n termeni mai generali, capacitatea de politic s intervin n economie i de a reglementa conflictele sociale. Capitalismul a nclcat lung - alianta istorica consolidat ntre capitalism, statul bunstrii, i democraie. Pentru a preveni hemoragiile de capital, chiar guvernele de stnga au mbriat conceptele liberale precum de a face munca mai flexibil i reducerea cheltuielilor sociale. n partea de nord, le-a adus omajului, o scdere n sigurana locului de munc, precum i o cretere de neprotejare la condiiile de munc, cu frecvente mobilizri ale sindicatelor att n industrie ct i n agricultur. De asemenea, n partea de sud a lumii, efectele sociale negative a politicilor neoliberale impuse, au forat rile n curs de dezvoltare s fac reduceri substaniale ale cheltuielilor sociale, iar guvernele deja slbite au permis exploatarea privat a resurselor, chiar cu un impact devastator asupra mediului. Populaiile native s-au mobilizat mpotriva distrugerii mediului lor. Globalismul criticat de micare este n primul rnd varietii neoliberale. Maxima larg acceptat al anilor nouzeci c mobilitatea capitalului favorizat de tehnologie a erodat capacitatea politic pentru a guverna piee a fost pus la ndoial, nu n ultimul rnd datorit eforturilor organizaiilor care s-au dezvoltat peste tot n lume n semn de protest fa de politica neoliberal. n cadrul micrii se crede c o alt lume este posibil, aceea a nonintervenionismului statului n politicile de pia, aceea a impozitelor mai mici. Liberalizarea comerului i n special a pieelor financiare a fost mpins att de actorii politici n cadrul statelor individuale precum i de ctre actorii internaionali i n primul rnd instituii nanciare, BM, FMI, OMC i, care sunt obiective principale ale protestului. n sistemul politic, globalizarea a adus o transnaionalizare a relaiilor politice. n timp ce contextul politic naional nc filtreaz impactul asupra politicii naionale de

schimburi internaionale, creterea economic merge mn n mn cu o globalizare corespunztoare a activitii politice. Organizaiile internaionale, a cror numr a crescut foarte mult, au contribuit la rspndirea internaional de regulamente i norme care, n unele cazuri, nlocui suveranitatea naional. Exist un numr tot mai mare de organizaii supranaionale n care se iau deciziile cu caracter obligatoriu pentru toate statele membre. OIG-urile au fost ambele instrumente de globalizare economica, prin politici precum liberalizarea comerului i libera circulaie a capitalurilor, i expresii ale unei ncercri de a guverna procesele care nu mai pot fi gestionate la nivel naional. n acest sens, globalizarea nu tocmai a slbit puterea politic pe economie, dar a generat, de asemenea conflicte transnaionale pe politici ale instituiilor internaionale care produc diferite rezultate n funcie de organizarea i cmpul de intervenie ale prilor implicate. Opoziia a aprut la politicile neoliberale ale aa numitului institut financiar internaional care exercita o puternic putere coercitiv, prin amenintarea cu sanctiuni economice i condiionaliti pe credit internaional. Globalizarea a produs schimbri culturale importante, puntul fundamental fiind acela c din ce in ce mai multe aciuni sociale petrecute ntr-un anume timp i spaiu sunt puternic influenate de aciuni petrecute ntr-un spaiu foarte ndeprtat. Cum Giddens a sugerat, globalizarea presupune crearea i intensificarea de "relaii sociale din ntreaga lume care leag localiti distincte n aa fel nct ntmplri locale sunt modelate de evenimente care au loc de mile deprtare si viceversa ." Exist aici un risc foarte mare i anume acela de a predomina un singur mod de gndire, orice eveniment sa fie trecu prin filtrul de gndire vestic. Rspndirea acestor valori i modaliti de gndire este posibil cu ajurorul tehnologiei, aceasta fcnd comunicarea instantanee i trecerea peste graniele naionale uoar. Globalizarea nu este doar "acolo", dar i "aici se transform viaa de zi cu zi i duce la rezistenta la nivel local n scopul de a apra tradiiile culturale mpotriva intruziunilor de idei strine i problemele globale. D natere unor forme de naionalism, micrile etnice, mobilizrile religioase, i islamice, fundamentalismul sunt n parte, o reacie la acest tip de intruziune. Diversele dimensiuni ale globalizrii au favorizat apariia i dezvoltarea unei societi civile globale - o societate civil care se reprezint la nivel global, dincolo de naiune - graniele de stat, prin formarea de instituii la nivel mondial. De-a lungul ultimelor decenii, campanii de protest transnaionale s-au nmulit, n special cu privire la aspecte cum ar fi protecia mediului, gen, discriminare, i drepturile omului. Cu toate acestea, micarea global, care a aprut n Seattle a reuit s implice aceste organizaii n demonstraii de mas foarte vizibile. O societate civil global a fost creeat cu structura, mijloace, precum i instrumente cognitive pentru a mobiliza protestele la nivel mondial.
. Genova, Iulie 19-22 2001 Summit-ul G8 a fost tinut in Genova. Un an mai tarziu, la Forumul Social Mondial in Porto Alegre, intalnirea pentru miscarea pentru globalizare de jos, a decis sa se mobilizeze pe o scara internationala impotriva versiunii neo-liberale a globalizarii. Aproximativ 800 de organizatii s-au

reunit impreuna la Forumul Social din Genova, care impreuna cu alte grupuri au organizat proteste. Au fost puse bariere inalte pentru a proteja zona asa-numita rosie a locului sumit-ului, aeroportul, statile de tren si autostrazile au fost inchise. Seful de politie national, De Gennaro a vorbit de verificarea a aproximativ 140,000 de persoane, dintre care aproximativ 2000 au fost trimisi inapoi la granitele italiene. In data de 20 iulie, au aparut provocarile miscarii Black Bloc, urmate de actiunile nediscriminate a politiei. Potrivit presei italiene, intre 400 si 1000 de membrii BB au fost implicati, in timp ce politia a vorbit de aproximativ 500 italieni si 2000 de straini. Dupa atacurile membrilor BB, politia a rapuns folosind gaze lacrimogen, batoane si canoane cu apa. Printre victime, datorita faptului ca politia a actionat in mod nediscriminatoriu, se numaru protestatari pasnici, doctori, asistente medicale, paramedici, jurnalisti si fotografi. In urma atacurilor neprovocate a politiei impotriva marshului Desobedientilor, niste grupuri de protestatari au reactionat. O masina de politie a fost oprita, ocupantii acesteia fiind atacati. Unul dintre ocupantii acesteia a omorat un tanar activist genovez. Pe 21 iulie, s-au adunat intre 200 000 si 300 000 de protestatari. Din nou, au avut loc atacuri ale membrilor BB, pe care protestatarii au incercat sa le opreasca. De aceasta data, politia a folosit gazuri lacrimogen lansate din elicoptere pentru a se distanta de conflict. Cele trei zile din Genova s-au terminat cu 411 de oameni tratati in spitale publice, dintre care 328 protestatari, 67 polististi. Daunele materiale care au aparut in urma evenimentelor s-au ridicat la aprox 8 milioane de euro. In urma protestelor, actiunile politiei nu s-au oprit, acestia efectuand nenumaroase arestari si confiscatii de materiale media. Protestatarii au fost ridicati de la scoala Diaz-Pertini, 93 din acestia au fost detinuti, dintre care 62 au fost raniti, unii chiar serios. Datorita modalitatii de actiune a politiei italiene, aproximativ 100 000 de protestatari s-au adunat in diferite orase italiene pe data de 24 iulie pentru a-si exprima nemultumirile in legatura cu represiile din Genova.