Sunteți pe pagina 1din 430

MINISTERUL CULTURII, CULTELOR I PATRIMONIULUI NA IONAL

COMISIA NA IONAL DE ARHEOLOGIE

DIREC IA MONUMENTE ISTORICE, ARHEOLOGIE, PEISAJE CULTURALE I ZONE PROTEJATE

COMPLEXUL NA IONAL MUZEAL „CURTEA DOMNEASC “ TÂRGOVI TE

CRONICA CERCET RILOR ARHEOLOGICE DIN ROMÂNIA

CAMPANIA 2008

A XLIII-a SESIUNE NA IONAL DE RAPOARTE ARHEOLOGICE TÂRGOVI TE, 27 – 30 MAI 2009

VALAHICA XXI

(num &r aniversar cu ocazia împlinirii a 40 de ani de apari4 ie a revistei)

cIMeC – INSTITUTUL DE MEMORIE CULTURAL

i

COMPLEXUL NA IONAL MUZEAL „CURTEA DOMNEASCA“ TÂRGOVI TE

2009

Cuprins

Cuvânt înainte

/

5

Introducere

/

7

Lista abrevierilor

/

55

Lista siturilor arheologice – cercet ri sistematice

/

61

Rapoartele de cercetare arheologic – cercet ri sistematice

/

65

Lista siturilor arheologice – cercet ri preventive

/ 237

Rapoartele de cercetare arheologic – cercet ri preventive

/ 241

Proiecte de cercetare $ i evalu ri de teren

/ 365

Anexe

/ 373

Indici

Indice de localit ' i

/ 391

Indice cronologic

/ 395

Indice de tipuri de sit

/ 399

Indice de institu' ii

/ 403

Indice de persoane

/ 407

Date statistice ale DMIA - PC - ZP

/ 419

Harta cercet rilor arheologice din 2008

/421

Cronica cercet rilor arheologice din România – campania 2008

INTRODUCERE *

Cercetarea arheologic în România 2008. Repere ale unei strategii viitoare.

Utilitatea unei strategii coerente pentru viitorul cercet rii arheologice din România este evident , în contextul transform rilor de ordin administrativ, academic, metodologic i chiar economic prin care trece disciplina în ultima perioad , ca i metamorfoza continu a contextului cultural, social i economic c ruia i se adreseaz arheologul. Acestea impun o regândire fundamental a statutului arheologiei, ca disciplin tiin$ific , a arheologului, ca actor social i nu în ultimul rând restructurarea i redimensionarea, în sensul m ririi, comunit $ii profesionale. În$elegerea necesit $ii unei astfel de strategii presupune o analiz a situa$iei curente, a a cum atrage dup sine, pe cale de consecin$ , asumarea critic a concluziilor unei astfel de analize.

În paginile ce urmeaz au fost reunite analizele privind situa$ia cercet rii arheologice din România pentru perioadele paleolitic , neolitic , epoca bronzului i a fierului. Sugestiile sintetizeaz concluziile autorilor ale c ror analize sunt anexate. Cel mai proeminent obiectiv care reiese din interven$iile lor ne apare a fi cre terea vizibilit ii publice a disciplinei, ceea ce implic de la sine o regândire a politicii formative, a standardelor metodologice de cercetare, ca i a formulelor de finan are a cercet rii. Consider m c modul în care aceste obiective vor fi acceptate, asumate i urm rite în practic de forul central al arheologiei române ti i de ansamblul comunit $ii de speciali ti este esen$ial pentru îmbun t $irea calit $ii tiin$ifice i a imaginii publice a cercet rii arheologice din România. Sugestii în loc de concluzii:

- În lipsa unor planuri coerente, cercetarea se desf oar extrem de nuclearizat, mai degrab în rela$ie cu înclina$iile sau

tenta$iile arheologilor. Lipsesc aproape în totalitate analizele cu caracter tiin$ific, care s motiveze atât necesitatea, cât i strategia unei cercet ri prin s p tur . De cele mai multe ori, nici m car argumentul patrimonial nu este considerat important. În consecin$ , rezultatele sunt haotice i nu de pu$ine ori lipsite de relevan$ .

- Definirea temelor de cercetare este aleatorie, depinzând, odat în plus, de afinit $ile personale. Din acest punct de

vedere, deciziile conduc torilor de doctorat sunt imperative i, prin aceast prism , personalitatea acestora i nu în ultimul rând, concep$iile lor sunt cele care decid atât con$inutul, nivelul, cercet rilor efectuate, cât i modul lor de valorificare.

- Absen$a unor minime preocup ri privind concep$iile de s p tur , metodele sau tehnicile opera$ionalizate transform

multe dintre s p turile arheologice într-o acumulare de "fapte" de cercetare, repetitive, lipsite de substan$ .

- Caren$ele cele mai evidente privesc secven a formativ din cariera unui profesionist i apoi cea a criteriilor de selec ie în evolu$ia profesional . Prima are în vedere perioada de formare din timpul studiilor universitare i este simptomatic faptul c , pân în prezent, nu exist în nici o facultate de istorie m car o catedr de arheologie. Cea de-a doua se refer la

necesitatea amelior rii sistemului de recunoa tere profesional i mai ales a criteriilor pe baza c rora cineva poate accede la nivelul de specialist sau expert. Ponderea calit $ilor pe baza c rora se poate avansa trebuie mult m rit în favoarea celor ce privesc în primul rând capacitatea de a realiza o s p tur modern , care s corespund tuturor parametrilor acredita$i la nivel european.

- Dac se are în vedere amploarea previzibil a interven$iilor antropice asupra siturilor arheologice, apare drept absolut

necesar crearea la nivel na$ional a unui num r de minimum 2.000 de posturi de arheologi califica$i, capabili s intervin

rapid pe teren. Num rul de cca. 700 arheologi existen$i în prezent dimensioneaz pregnant catastrofa posibil a se manifesta în viitorul apropiat în domeniul patrimoniului arheologic. - C.N.A., prin îns i statutul ei, trebuie s se preocupe de ameliorarea deficien$elor semnalate i nu trebuie s - i transforme sl biciunile în defecte. În primul rând, trebuie s încerce s reprezinte interesele breslei fa$ de to$i partenerii sociali implica$i i interesa$i respectiv universit $i, muzee, institute, structuri ale administra$iei de stat, centrale i locale, colectivit $i locale.

- C.N.A. trebuie s renun$e la expectativ i s apere interesele breslei prin promovarea ferm a unei politici active i nu reactive fa$ de problemele cu care arheologia româneasc se confrunt i, f r îndoial , se va mai confrunta i în perioada urm toare.

- Planul na$ional de cercetare arheologic trebuie s acorde o aten$ie crescut tematicii de cercetare specifice fiec rei

epoci, perioade, culturi i zone geografice, f r a decide discre$ionar asupra importan$ei lor relative. Orice selec$ie pe

criterii de importan$ sugereaz mai degrab un interes politic sau de grup, i, în general, o ierarhie subiectiv a

* n. red. – textele cuprinse în capitolul Introducere au fost prezentate în edin$ele CNA în cursul anilor 2008-2009 i reprezint ceea ce s-a dorit o “strategie a cercet rii arheologice din România”. Am preluat aceste texte a a cum ne-au fost puse la dispozi$ie de c tre d- nul Emilian Gamureac, secretarul CNA, f r a le aduce alte modific ri decât cele impuse de tehnoredactarea volumului.

7

Cronica cercet rilor arheologice din România – campania 2008

priorit $ilor, imposibil de sus$inut pe criterii tiin$ifice. Într-un context matur de practic tiin$ific , claritatea obiectivelor de cunoa tere propuse i capacitatea profesional de a le urm ri i împlini, printr-o cercetare conform standardelor acreditate, reprezint singurele criterii ce trebuie urm rite.

- Cercetarea sistematic s fie practicat numai în condi$iile în care, din dosarul depus, reiese cu claritate c aceasta poate fi condus la cele mai înalte standarde de c tre colectivul de cercetare.

- CNA trebuie s sprijine ferm generalizarea unui model de cercetare complex, larg interdisciplinar, capabil s ofere

informa$ii istorice diverse, i s descurajeze cercet rile oportuniste, “filatelice”, cu gust anticarist, aceast tendin$ trebuind astfel s devin prioritar . Astfel, ini$iativele individuale trebuie s fie transformate într-o caracteristic general , atât de necesar , a cercet rii arheologice române ti.

- Mecanismul de selec$ie în acordarea subven$iilor dezavantajeaz net siturile preistorice, pentru c nu $ine seama de

specificitatea acestor situri (loca$ie, natura conserv rii) i stimuleaz prea pu$in dezvoltarea proiectelor complexe.

- MCCPN trebuie în aib în vedere cu prioritate finan$area proiectelor de cercetare complexe, coerente, multianuale,

capabile s antreneze un num r cât mai mare de speciali ti integra$i în colective de cercetare pluridisciplinare, s asigure recuperarea unui maxim de informa ii istorice i s permit o valorificare superioar a patrimoniului arheologic. Siturile pluristratificate, cu un grad bun sau mediu de conservare, r spund cel mai bine necesit $ilor pragmatice impuse de lipsa de bani i ofer cel mai bun raport investi$ie-rezultate. CNA trebuie s furnizeze MCCPN tocmai astfel de proiecte i

programe, multianuale, care s poat fi sprijinite financiar.

- Sprijinirea financiar i logistic a s p turilor sistematice, capabile a se transforma în antiere- coal . Acestea pot fi

definite numai de programul de cercetare, calitatea concep$iei, metodelor i tehnicilor de cercetare puse în oper .

- În principiu, cercetarea preventiv nu poate, decât în anumite situa$ii deosebite, s ofere r spunsuri satisf c toare unor categorii de probleme, cum sunt, de exemplu, cele privind cauzele i mecanismele evolu$iei, structurile sociale, organizarea i amenajarea spa$iului, paleoeconomia; în atari situa$ii, cercetarea sistematic este cea care, cu prec dere,

poate i trebuie s ofere date privind aceste categorii de informa$ie.

- Practicarea pe scar larg , în mod real, a arheologiei preventive nu se poate face f r implicarea mai activ a C.N.A.

care trebuie s colaboreze mult mai strâns cu Ministerul Culturii în aceast direc$ie. - Singura solu$ie pentru o rezolvare acceptabil a salv rilor o reprezint crearea unei institu ii de stat care s efectueze s p turi de salvare si preventive i s gestioneze eliberarea certificatelor de desc rcare de sarcin istoric . Cel mai bun

exemplu de urmat este INRAP-ul din Fran$a, care, în cei 10 ani de existen$ , a atins performan$e excep$ionale. Întreprinderea pentru salvarea patrimoniului arheologic se va autofinan$a, prin pl $i f cute de c tre investitorii interesa$i în efectuarea sau dezvoltarea unor proiecte. În acela i mod este finan$at INRAP-ul din Fran$a, dar i institu$ia asem n toare din Marea Britanie. Crearea unei astfel de institu$ii are i avantajul c va oferi de lucru tinerilor absolven$i. Atragem aten$ia c nu sunt pu$ini cei nevoi$i s renun$e la arheologie, din pricina salariilor descurajante i pu$inelor oportunit $i de angajare în cadrul muzeelor, a c ror politic de personal este decis de c tre finan$ator, adic de autorit $ile locale, rareori con tiente de importan$a misiunii culturale a arheologiei.

- Urm rirea cu stricte$e a respect rii planului anual de cercetare prin supravegherea antierelor pe zone, pentru a se evita

s p turi efectuate f r autoriza$ie, sau a se identifica acele s p turi care fac rabat de la normele de cercetare. În acest sens, numirea unor inspectori de zone cu atribu$ii în acest sens pare a fi o solu$ie viabil . Ea ar putea fi util i în cazul trecerii la nivelul de arheolog specialist i expert.

- C.N.A. trebuie s aib în vedere imposibilitatea coordon rii adecvate, de c tre un singur cercet tor, a mai mult de dou

antiere anual

i s ac$ioneze în consecin$ .

- Sanc$ionarea, prin ridicarea dreptului de a s pa, arheologilor care: nu respect planul anual de cercetare, sau sap f r

autoriza$ie de s p tur ; prin metodele de s p tur sau înregistrare, nu respect standardele actuale, distrugând ireversibil situa$iile stratigrafice; nu î i public rapoartele exhaustive pentru s p turile care se deruleaz de peste zece ani.

Preistoria în Muntenia, Dobrogea ' i Oltenia (Paleolitic, neolitic, epoca bronzului). Dezvoltarea cercet rilor paleolitice În România. Repere ale unei strategii viitoare Mircea Anghelinu (UV Târgovi' te)

Arheologia paleoliticului continu s r mân , în România, „cenu reasa”. Indiferen$a cu care este tratat de c tre ansamblul comunit $ii arheologice române ti este egalat doar de ambi$ia pu$inilor paleoliticieni activi de a perpetua i alinia la standardele europene cercetarea acestei epoci, aspect u urat mult atât de forma$ia lor, în mod necesar eclectic , pluridisciplinar , cât i de interesul constant i în continu cre tere acordat de comunitatea tiin$ific interna$ional descoperirilor paleolitice din România.

8

Cronica cercet rilor arheologice din România – campania 2008

Putem afirma – f r riscul de a gre i foarte mult, chiar i în absen$a unei situa$ii statistice – c , în ultimul deceniu cel pu$in, s-au aflat în cercetare sistematic cel mult 5 situri paleolitice anual; în ultimele trei decenii, o singur expozi ie temporar a avut ca obiect epoca paleolitic (CNMCD Târgovi te, aprilie 2006); num rul de speciali ti care activeaz în acest domeniu este mai mic de 10, în condi$iile unei comunit $i arheologice de peste 500 de debutan$i, speciali ti i exper$i. În acest moment, cu excep$ia MCDR Deva i a CNMCD Târgovi te, nici o institu$ie muzeal din România nu

num r , printre angaja$ii s i, un specialist în paleolitic, pu$inii practicieni r ma i fiind concentra$i în universit $i sau institute de cercetare ale Academiei, eventual în structuri private de cercetare. Valorificarea muzeistic în expozi$iile permanente a celei mai lungi epoci din istoria umanit $ii este deprimant în sine i ridicol în compara$ie cu statele Uniunii Europene. În acest sens, pu$in tatea speciali tilor în domeniu se reflect fidel în calitatea expozi$iilor, înc ancorate conceptual în „comuna primitiv ”. Situa$ia este cu atât mai dramatic , cu cât patrimoniul arheologic de vârst paleolitic de care dispune România este impresionant, chiar i în condi$iile în care el este înc foarte slab valorificat tiin$ific i muzeistic. O exprim faptul, oarecum suprinz tor, pe fundalul dezinteresului general, c epoca paleolitic este singura care dispune de un repertoriu complet al siturilor de pe teritoriul na ional (realizat prin efortul lui Al. P unescu i publicat între 1998-2000). Atât aceast cuprinz toare sintez , cât i eforturile mai recente de valorificare i reinterpretare a informa$iilor vechi, eviden$iaz c majoritatea fenomenelor culturale esen$iale pentru evolu$ia umanit $ii paleolitice (colonizarea Europei, evolu$ia original a societ $ilor musteriene, p trunderea lui Homo sapiens sapiens în Europa, unitatea pan-european a tehno-complexului gravettian, diversitatea cultural din paleoliticul final etc.) se reg sesc generos reprezentate pe teritoriul actual al României, care a constituit în mod evident o plac turnant pentru dinamica societ $ilor din aceast zon eurasiatic , timp de 500.000 de ani. Mai mult, dac exist o epoc istoric capabil s stârneasc un interes cultural de nivel european, aceasta este paleoliticul, ale c rui fenomene culturale i adaptative întrunesc forme de ampl generalitate i relevan$ pe imense spa$ii geografice. Recentele descoperiri de la Pe tera cu Oase sunt evocatoare în a semnala interesul deosebit de care îl poate suscita, pe mapamond, paleoliticul din România. De altfel, prezen$a activ a speciali tilor occidentali – în practic toate colectivele de cercetare care cerceteaz siturile paleolitice din România ultimului deceniu! – este foarte evocatoare i merit s dea de gândit. Ea indic cu t rie nu numai interesul comunit $ii tiin$ifice interna$ionale, cât i un anumit mod de concepere a misiunii de cercetare, înc rar atins în cercetarea arheologic a altor epoci. Epoca paleolitic a fost dintotdeauna, prin natura cronologiei i documenta$iei sale, distant în raport cu abloane ideologice na$ionaliste, dar i fa$ de steril onorantele preocup ri pentru „civiliza$iile clasice”, a c ror mo tenire secular înc îngreuneaz maturizarea (cite te autonomizarea) disciplinei arheologice în România. În acest context, atitudinea sa tiin$ific s-a apropiat de la sine de practica disciplinelor naturaliste. Aceast deriv , care a înstr inat treptat arheologia paleoliticului de atmosfera umanist a celorlalte specialit $i arheologice, a încurajat în contrapartid standardizarea problematicii de cercetare, a aparatului metodologic, ca i a limbajului tiin$ific. În acela i timp, s r cia documenta$iei, dar

i absen$a (fortuit ) a unei suprastructuri institu$ionale greoaie, a permis adoptarea prompt a unui set larg de metode i

tehnici inovative. Toate aceste achizi$ii au permis translatarea rezultatelor i au u urat în permanen$ dialogul cu speciali tii str ini, fapt ce se reflect cu claritate în situa$ia actual . O strategie realist pentru viitorul cercet rii acestei epoci trebuie în mod necesar s $in cont de aceste realit $i i s responsabilizeze toate p r$ile implicate (MCCPN, MEC, autorit $i locale, institu$ii muzeale i universitare, paleoliticienii în i i). Într-o prim instan$ , este necesar crearea unei noi atmosfere colegiale în mediul profesionist, care s aprecieze la adev rata valoare contribu$ia tiin$ific a paleoliticienilor. Cel mai proeminent obiectiv care trebuie avut în vedere r mâne, în opinia noastr , cre terea vizibilit ii publice a disciplinei, ceea ce atrage dup sine restructurarea politicii formativ-educative, ameliorarea standardelor de cercetare, i regândirea formulelor de finan are a cercet rii. Dac , din nefericire, r spunderea forma$iei profesional revine, în continuare, celor câteva universit $i care i-au asumat-o voluntar cu ceva vreme în urm , CNA i MCCPN de$in o responsabilitate direct în cazul ultimelor dou aspecte. Ameliorarea standardelor de cercetare constituie un obiectiv esen$ial. Calitatea expozi$iilor i a altor forme de valorificare public se leag direct de calitatea cercet rii i, în acest sens, r mân multe de f cut. F r a insista aici asupra acestei probleme, este evident c f r generalizarea unui model de cercetare complex, larg interdisciplinar, capabil s exploateze inteligent contextele preistorice i s înlocuiasc tradi$ionala obsesie pentru tipologia artefactelor, atractivitatea

i vizibilitatea disciplinei nu se vor îmbun t $i. A invoca interdisciplinaritatea ar putea p rea futil în contextul arheologiei de la începutul secolului XXI, dac situa$ia real a arheologiei preistorice române ti i rarele exemple de succes nu ne-ar motiva. În prea multe situa$ii, arheologia preistoric româneasc practic o cercetare plasat , la nivel conceptual i metodologic, în perioada interbelic . MCCPN are la dispozi$ie o pârghie important în vederea amelior rii standardelor de cercetare, în completarea ini$iativelor deja cunoscute, i anumite mecanismul de selec ie în acordarea subven iilor. În acest sens, Planul na$ional de cercetare arheologic ar trebui s acorde o aten$ie crescut tematicii de cercetare proprii paleoliticului. Doar consultarea a

9

Cronica cercet rilor arheologice din România – campania 2008

speciali tilor în paleolitic (care nu au nici un reprezentant la nivelul Comisiei) poate asigura receptarea punctelor lor de vedere. Actuala formul de evaluare a „importan$ei” sau „relevan$ei” unui proiect de cercetare descurajeaz explicit

s p turile sistematice în siturile preistorice, în general, i pe cele paleolitice, în special. În fapt, în ultimii ani, cercetarea

paleoliticului a recurs, dup tiin$a noastr , aproape în exclusivitate la alte surse de finan$are decât cele ale Ministerului Culturii Aceasta pentru c unele dintre criteriile propuse ridiculizeaz cu o nedorit precizie exact acele domenii în care cercetarea paleoliticului exceleaz (claritatea obiectivelor tiin ifice de cunoa tere, gradul de investi$ie interdisciplinar , dificultatea proprie cercet rilor în situri izolate etc.). Din ra$iuni proprii, MCCPN prefer o ierarhie a importan$ei siturilor i cercet rilor aferente edificat pe criterii precum accesibilitatea turistic , spectaculosul monumental, relevan$a „na$ional ” sau „european ” etc. Este, credem, menirea CNA, ca for reprezentativ al arheologiei profesioniste, s sus$in o ierarhie

fondat pe criterii pur tiin ifice, caz în care relevan$a unor cercet ri va fi evaluat , pe cât posibil, în func$ie de con inutul

s u, i nu în raport cu accesibilitatea sa imediat pentru publicul larg, sau cu defini$ia popular care asociaz „patrimoniul

arheologic” monumentelor de zid rie. Accesibilitatea pentru publicul finan$ator a unei cercet ri preistorice se m soar inclusiv prin calitatea actului de cercetare, singurul care poate gira o valorificare muzeistic adecvat . În acest sens, MCCPN trebuie în aib în vedere cu prioritate finan$area proiectelor de cercetare complexe, coerente, multianuale, capabile s antreneze un num r cât mai mare de speciali ti, s asigure recuperarea unui maxim de informa$ii arheologice i s permit o valorificare superioar a patrimoniului arheologic. Siturile pluristratificate, cu un grad bun sau mediu de conservare, r spund cel mai bine necesit $ilor pragmatice impuse de lipsa de bani i ofer cel mai bun raport investi$ie-rezultate. Trebuie subliniat, dac mai este necesar, c cercetarea siturilor paleolitice este extrem de lent i costisitoare financiar, datorit arsenalului de metode solicitate în stabilirea cronologiei, ca i în procesarea i interpretarea m rturiilor arheologice. Aceasta explic de ce proiectele coerente desf urate în ultimul deceniu în România (Mitoc, Poiana Cire ului, C line ti-Oa , Pe tera cu Oase etc.) au apelat invariabil ( i) la surse de finan$are externe. F r acoperirea acestor necesit $i, nu este de a teptat o îmbun t $ire a standardelor de cercetare i nici nu putem spera la expozi$ii consacrate epocii paleolitice care s dep easc formula vitrinelor cu unelte impecabil aliniate i absolut plictisitoare pentru public. În privin$a acestui ultim aspect, institu$iile muzeale ar trebui s apeleze constant la consultarea speciali tilor în structurarea expozi$iilor permanente (majoritatea dep ite ca informa$ie i mod de prezentare). La fel, muzeele care dispun de un patrimoniu paleolitic bogat î i pot asuma ini$iativa, mai pu$in temerar decât pare, de a organiza expozi$ii temporare dedicate paleoliticului. Expozi$ia de la muzeul din Târgovi te s-a bucurat de un nea teptat succes, iar vizibilitatea public a epocii paleolitice este în continu cre tere, mai ales din cauza canalelor de televiziune specializate în emisiuni tiin$ifice. Toate aspectele amintite mai sus depind, îns , de o renovare general a modului de concepere a practicii arheologice i a sistemului de valorificare, pentru public, a eforturilor echipelor de cercetare. Cât vreme cercetarea preistoriei se va rezuma, în continuare, la o cronic seac a culturilor arheologice, paleoliticul va avea pu$ine anse de a ocupa o pozi$ie just i va continu s r mân un preambul geologic al „istoriei na$ionale”, sau dup caz, „europene”.

Raport asupra cercet rilor arheologice efectuate în siturile preistorice din Moldova, în perioada 2003-2007 Gheorghe Dumitroaia (CMJ Neam 5)

Am procedat la întocmirea prezentului raport, $inând cont de informa$iile oferite de:

- cronicile cercet rilor arheologice din România, 2004-2008;

- fi ele tehnice afi ate pe site-ul CIMEC referitoare la cercet rile arheologice din România;

- r spunsurile la chestionarele trimise Direc$iilor Jude$ene pentru Cultur , Culte i Patrimoniu Cultural Na$ional i institu$iile

care au ini$iat

- datele de$inute de institu$ia la care ne desf ur m activitatea. În cea mai mare parte, informa$iile culese din sursele citate coincid, situa$ie care reflect faptul c la ora actual

exist un sistem de stocare i difuzare a rezultatelor cercet rii acceptabil, la care pot apela atât personalul de specialitate,

cât

În privin$a siturilor arheologice preistorice din Moldova cercetate în perioada 2003-2007, am constatat urm toarea situa$ie, pe jude$e:

i finan$at cercet ri;

i func$ionarii serviciilor abilitate cu protec$ia patrimoniului cultural mobil.

10

Cronica cercet rilor arheologice din România – campania 2008

 

Total

BC

BT

GL

IS

NT

SV

VN

VS

S p turi sistematice

23

4

2

-

4

5

5

-

3

S p turi preventive

11

2

1

1

2

1

2

-

2

Supravegheri

3

-

2

-

-

-

-

-

1

Evalu ri

3

-

-

-

-

2

1

-

-

Total obiective cercetate

40

6

5

1

6

8

8

-

6

Dintre acestea, semnificative sunt cercet rile arheologice din tell-ul de la Poduri-Dealul Ghindaru, jud. Bac u ( antier de importan$ na$ional , prioritar pentru cunoa terea eneoliticului din România), sus$inut de c tre Complexul Muzeal Jude$ean Neam$, cele de la Piatra-Neam$-Poiana Cire ului, sus$inut de Universitatea Valahia din Târgovi te i antierul din a ezarea eponim de la Costi a, jud. Neam$, coordonat de Institutul de Arheologie Bucure ti, care au avut loc de-a lungul întregii perioade raportate. În acela i interval de timp, dar cu întrerupere de un an, importante s-au dovedit s p turile de la Fete ti, jud. Suceava, efectuate de Universitatea Itefan cel Mare i Isaiia, jud. Ia i, coordonate de prof. N. Ursulescu de la Universitatea Al. I. Cuza. În doar 3 campanii au fost investigate siturile de la Ruginoasa i Târgu Frumos, jud. Ia i, care apar$in tot eneoliticului. Celelalte s p turi sistematice, efectuate doar în 1-2 campanii, au depins de gradul de finan$are, rezultatele mai pu$in spectaculoase, atingerea obiectivelor cercet rii sau ini$ierea lor în ultima parte a intervalului. În anii 2003-2007 au existat s p turi i supravegheri autorizate, dar neefectuate. În acest sens am consemnat antierele de la:

- Adâncata-Dealul Lipovanului (jud. Suceava), s p tur sistematic ;

- Mitoc-La Mori (jud. Boto ani), supraveghere;

- Trestiana-Trestiana (jud. Vaslui), s p tur sistematic ;

- Vl deni-Intravilan (jud. Boto ani), supraveghere. Au existat i cercet ri autorizate, care s-au soldat f t rezultate:

- Corl teni-Vatra satului Movil (jud. Boto ani), supraveghere

- Curte ti-Vatra satului (jud. Boto ani), supraveghere

- Iendriceni Dealul Volintiru (jud. Boto ani), supraveghere În privin$a evalu rilor, s-au constatat situa$iile de la Adâncata-Sub P dure, jud. Suceava (2006), Ceahl u- Bistricioara – Lut rie I i II i Ceahl u-Dâr u – vechiul cimitir, jud. Neam$ (2007). Dup cum cunoa tem, s p turile preventive în siturile arheologice sunt impuse de necesitatea prevenirii distrugerii sau degrad rii obiectivelor arheologice. Din acest motiv, credem c s-a admis i efectuarea s p turilor preventive din sta$iunile eneolitice de la Fulgeri , jud. Bac u (finan$ate de Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bac u) i Cre$e tii de Sus, jud. Vaslui (finan$ate de Muzeul Municipal Hu i), derulate de-a lungul celor 5 ani. Dar, din punctul nostru de vedere, format pe baza informa$iilor oferite chiar de c tre efii de antier (arheologi speciali ti, pentru care s-a ob$inut derogare de la regula stipulat pentru s p turi sistematice) i a materialelor publicate, credem c încadrarea antierelor în categoria s p turilor preventive este for$at . Referitor la echipele de cercet ri interdisciplinare, de remarcat sunt doar colabor rile de pe antierele de la Poduri, Poiana Cire ului, Lunca, Kolici, Mitoc i Scânteia, în care au fost efectuate, cu amploare diferit , prospec$iuni magnetometrice, sedimentologice i palinologice, studii arheozoologice i arheobotanice, prelev ri de materiale pentru dat ri C14 etc. Au fost prezente pe antiere echipe de cercet tori din Germania, Fran$a, Belgia i SUA. Cât prive te autorizarea s p turilor preventive, a supravegherilor i evalu rilor de teren, am constatat „ilegalit $i” doar în

cazul antierelor de la Poduri i Fete ti, pentru care în anul 2006 nu s-au eliberat autoriza$ii, pe motiv c nu au actualizat ridicarea topografic . Norocul efilor de antier a fost acela c au aflat c sunt în culp abia dup efectuarea s p turilor ! Finan$area s p turilor arheologice a fost sus$inut de c tre:

- muzee – 13

antiere (2-4, 10, 12, 13, 15, 17, 22, 23, 30, 33, 34);

- antiere (6, 9, 11, 14, 20, 23, 25, 31, 35, 36);

beneficiari – 10

- i Cultelor – 7

Ministerul Culturii

antiere (1, 7, 8, 21, 26, 27, 29);

- ONG-uri – 7

- neprecizat – 4

antiere (14, 16, 22, 24, 26, 28, 32);

antiere (5, 18, 19, 37);

11

Cronica cercet rilor arheologice din România – campania 2008

- Academia Român – 1 antier (7); - Ministerul Educa$iei i Cercet rii – 1 antier (21). Stadiul prelucr rii materialelor. Prea pu$ine sunt informa$iile referitoare la starea materialelor arheologice descoperite cu prilejul cercet rilor sistematice i preventive din Moldova. Exceptând câteva rapoarte, în care se men$ioneaz la modul general c materialele au fost prelucrate, nu de$inem alte informa$ii. B nuim c în majoritatea cazurilor, artefactele g site sunt prelucrate par$ial, în primul rând descoperirile deosebite, cele mai spectaculoase dintre acestea fiind publicate deja. Valorificarea prin expozi$ii, publica$ii i comunic ri a rezultatelor cercet rii din Moldova s-a situat la un nivel ridicat, $inând cont de num rul comunic rilor, rapoartelor, articolelor i studiilor de specialitate. Acestora li se adaug mai multe expozi$ii temporare, organizate la nivel local i regional, dar i participarea unor exponate inedite, descoperite în ultimii cinci ani, la expozi$iile de la Olten (Elve$ia) i Vatican.

Reparti$ia descoperirilor arheologice din Moldova pe epoci

Lista siturilor cercetate 2003-2007

1. - Iantierul: Adâncata-Ima , com. Adâncata, jud. Suceava

i culturi (2003-2007)

- Codul de sit: 146806.01

- Epoca: Eneolitic; Bronzului

- Cultura: Costi a-Komarov

- Tipul sitului: Necropol

- Responsabil

- Colectivul de cercetare: Niculic Bogdan Petru (CMB Suceava), Boghian Dumitru, Ign tescu Sorin.

- Autoriza$ia nr.: 215/2003; 139/2005;

- Tipul cercet rii: Cercetare sistematic

- Finan$are: Ministerul Culturii

- Unde se p streaz materialul: CMB Suceava

- Principalele rezultate: În cele cinci campanii desf urate aici au fost cerceta$i 11 tumuli din aceast necropol . În

campania din 2003 au fost cerceta$i integral sau par$ial trei tumuli (T 6, T 7, T 8). Cercetarea în T 6 a început din 2002.

În cadrul lui nu au fost descoperite oase umane, ceea ce a condus la c acesta a putea fi un tumul de tip cenotaf. T 7 a fost cercetat integral în 2007, aici fiind descoperite mai multe oase umane, f r a se putea preciza dac este vorba de unul sau mai mul$i indivizi. T 8 a fost cercetat par$ial. În mantaua acestuia au fost descoperite resturile unei vetre. Toate materialele arheologice au fost descoperite în mantalele tumulilor. În campania din 2004 au fost cerceta$i tumulii

i T9, iar în 2005 au fost cerceta$i T 10 i T 11. În mantaua unor tumuli au fost g site

nota$i cu T 8 (început în 2003) fragmente ceramice cucuteniene.

antier: Mare

Ion (CMB Suceava)

i Cultelor

2. - Iantierul: Baia-Cet uie, com. Baia, jud. Suceava

- Codul de sit: 146913.01

- Epoca: Eneolitic; Bronzului; Hallstatt

- Cultura: Precucuteni, Cucuteni, Horodi tea-Folte ti/Erbiceni

- Tipul sitului: A ezare

- Responsabil

- Colectivul de cercetare: Ion Mare , (CMB Suceava), Dumitru Boghian, Sorin Ign tescu, - Autoriza$ia nr.: 217/2003

- Tipul cercet rii: Cercetare sistematic

- Unde se p streaz materialul: CMB Suceava

- Principalele rezultate: Cercetarea a constat în taluzarea unor gropi f cute de c tre localnici. Suprafa$a cercetat totaliza 12 mp. Stratul de cultur avea o grosime de 0,50 m, cele mai multe materiale fiind descoperite între 0,25-0,50 m. A fost

descoperit ceramic atribuit culturilor Precucuteni, Cucuteni, faza B

nivelurile de locuire specifice fiec rei culturi, cel mai probabil din cauza nivel rilor din epoca bronzului. A fost descoperit

i ceramic atribuit grupului Gr nice ti,

i Horodi tea-Folte ti. Nu s-au putut individualiza

antier: Niculic Petru-Bogdan (CMB Suceava)

ceramic atribuit etapei timpurii a epocii bronzului cultura Gáva-Holihrady.

i culturii Costi a-Komarov

3. - Iantierul: B l$ata-Între B l a i (La Movili ), com. S rata, jud. Bac u

- Codul de sit: 23733.01

- Epoca: Eneolitic

- Cultura: Cucuteni

- Tipul sitului: A ezare

- Responsabil

antier: Ursulescu Nicolae – responsabil (UAIC Ia i)

12

Cronica cercet rilor arheologice din România – campania 2008

- Colectivul de cercetare:, Stratulat L cr mioara, Istina Elena-L cr mioara, Tencariu Felix-Adrian (CMIA Bac u)

- Autoriza$ia nr.: 199/24.08.2004

- Tipul cercet rii: Cercetare sistematic

- Finan$are: Consiliul Jude$ean Bac u

- Unde se p streaz materialul: Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”, Bac u

- Principalele rezultate: Au fost trasate dou sec$iuni (S I de 20x2 m i S II de 16x2 m). S-a putut constata ca stratul

cucutenian a fost afectat de lucr rile agricole. Întreaga depunere arheologic pare s nu dep easc 0,40 m grosime. A fost recoltat ceramic i câteva unelte de piatr .

4. - Iantierul: Brad-La Stânc , com. Negri, jud. Bac u

- Codul de sit: 23662.01

- Epoca: Bronzului

- Cultura: Monteoru

- Tipul sitului: A ezare

- Responsabil

- Colectivul de cercetare: Hânceanu George (M.I. Roman)

- Autoriza$ia nr.: 17/2004

- Tipul cercet rii: Cercetare sistematic

- Finan$are: CMJ Neam$, Ministerul Culturii

- Unde se p streaz materialul: Muzeul de Istorie Roman

- Principalele rezultate: Cercet rile arheologice efectuate pe o suprafa$ de 200 mp au avut ca obiective depistarea celui de-

al doilea

traseul acestuia era spre sud-est. În aceast sec$iune au fost descoperite doar materiale de epoca bronzului. În interiorul

zonei delimitate de

an$ de ap rare din epoca bronzului. Pentru aceasta a fost trasat o caset de 4 x 12 metri putându-se stabili c

antier: Ursachi Vasile (CMJ Neam$-M.I. Roman)

i Cultelor

an$ul de epoca bronzului a fost efectuat o sec$iune de 60 x 1,5 metri. Stratul de cultur este sub$ire,

materialele arheologice fiind pu$in numeroase

i fragmentare.

5. - Iantierul: Bune ti-Arm eni-Muncel, com. Bune ti Avere ti, jud. Vaslui

- Codul de sit: 162951.01

- Epoca: Neo-eneolitic; Bronzului; Hallstatt

- Cultura: Cri , Cucuteni; Monteoru;

- Tipul sitului: A ezare

- Responsabil

- Colectivul de cercetare: Paul Salomeia

- Autoriza$ia nr.: 372/2006

- Tipul cercet rii: Cercetare preventiv

- Principalele rezultate: A fost trasat o sec$iune de 15x2 m

apar$inând aceleia i culturi, o locuin$a de suprafa$ Cucuteni A3

men$ioneaz

antier: Merlan Vicu

i au fost identificate materiale Cri , un semibordei i mai multe gropi cu materiale amestecate. Se i a unora hallstattiene.

i descoperirea unor fragmente ceramice Monteoru

6. - Iantierul: Conce ti-Intravilan, com. Conce ti, jud. Boto ani

- Codul de sit: 36541.01

- Epoca: Eneolitic

- Responsabil

- Autoriza$ia nr.: 97/2005

- Tipul cercet rii: Supraveghere

- Finan$are: Mihai Ioan (persoan fizic )

- Principalele rezultate: A fost s pat o suprafa$ de 40 mp, f r s se precizeze ce descoperiri au fost f cute. Se men$ioneaz identificarea a nou puncte arheologice în timpul unor cercet ri anterioare, cele mai vechi fiind neo- eneolitice.

antier: Setnic Gheorghe-Eduard

7. - Iantierul: Costi a-Cet uia, com. Costi a, jud. Neam$

- Codul de sit: 122141.01

- Epoca: Eneolitic; Bronz

- Cultura: Precucuteni; Costi a; Monteoru

- Tipul sitului: A ezare fortificat

- Responsabil

antier: Vulpe Alexandru (IAB)

13

Cronica cercet rilor arheologice din România – campania 2008

- Colectivul de cercetare: Popescu Anca, Bejenaru Radu (IAB)

- Autoriza$ia nr.: 174/2003; 102/2004; 118/2005; 70/2006; 33/2007

- Tipul cercet rii: Cercetare sistematic

- Finan$are: Ministerul Culturii

- Unde se p streaz materialul: IAB

- Principalele rezultate: În campaniile 2003-2004 au fost cerceta$i peste 300 mp, avându-se ca obiective epuizarea suprafe$elor deschise în anul 2002, verificarea unor informa$ii mai vechi privind existen$a unor complexe funerare în partea de nord-vest a Cet $uii i completarea datelor privind succesiunea depunerilor arheologice din an$ul de ap rare. În S II, printre pietre, au fost descoperite cinci vetre atribuite nivelului Monteoru Ic2-Ic1, putându-se face mai multe observa$ii asupra acestor tipuri de descoperiri. În sec$iunea S III a fost epuizat depunerea precucutenian , acesta fiind reprezentat de aglomer ri de chirpici, oase de animale, ceramic i obiecte mici din os, piatr sau lut. În zona de nord-vest, în sec$iunea S V au fost descoperite dou morminte, unul (M.3) f r inventar, dar dup pozi$ie ar putea fi preistoric, cel lalt (M.4), dup inventar, apar$ine perioadei medievale. Între S II i S III a fost descoperit un mormânt colectiv. Oasele provin de la cel pu$in patru indivizi. Din mormânt provine un vas ce a fost atribuit bronzului timpuriu. În 2005 au fost continuate cercet rile în S II, în care au fost descoperite cele cinci vetre în campania 2004, continuându-se cercetarea lor. Dup epuizarea nivelului de epoca bronzului (Monteoru Ic2-Ic1), a fost cercetat nivelul precucutenian, fiind descoperite fragmente ceramice, unelte de os i piatr . Acest nivel era perforat de o groap în care au fost descoperite materiale atribuite culturii Costi a. Pe platoul ce leag Cet uia de terasa Bistri$ei au trasate trei sec$iuni cu dimensiuni de 10 x 3 metri, la distan$ de 6 metri una de cealalt , cercet ri fiind efectuate doar în dou dintre acestea. În sec$iunea S VI a fost descoperit o aglomerare de chirpici i ceramic Costi a. La est de S VI a fost trasat S VII în care au fost descoperite resturile unor construc$ii i o vatr de mari dimensiuni. Printre aglomer rile de chirpici au fost descoperite fragmente ceramice atribuite culturii Costi a. Anul urm tor cercet rile s-au concentrat în zona platoului mai scund. Pe lâng redeschiderea unor sec$iuni mai vechi (S. VII), au fost deschise i altele noi (S. IX). În aceast zon (platoul B) pânza de pietre din depunerea Monteoru nu este la fel de dens ca în zona platoului A, mai bogat fiind depunerea Costi a care era concentrat în zona central . În 2007 au continuat cercet rile pe Platoul B fiind cercetate mai multe complexe din epoca bronzului.

- Stadiul prelucr rii materialului: În curs de prelucrare

- Existen$a unor echipe de cercetare interdisciplinare: Da

- Valorificare tiin$ific : Publicare

i Cultelor

8. - Iantierul: Cotu-Poiana Cost chel, com. Copal u, jud. Boto ani

- Codul de sit: 36612.02

- Epoca: Eneolitic

- Cultura: Cucuteni

- Tipul sitului: A ezare

- Responsabil

- Colectivul de cercetare: Ignat Mircea

- Autoriza$ia nr.: 28/2004

- Tipul cercet rii: Cercetare sistematic

- Finan$are: Ministerul Culturii

- Principalele rezultate: A fost cercetat o suprafa$ de 894 mp. Au fost identificate patru locuin$e cucuteniene din faza A-B.

antier: Iovan Octavian Liviu

i Cultelor

9. - Iantierul: Cre$e tii de Sus-La Intersec ie, com. Cre$e ti, jud. Vaslui

- Codul de sit: 163235.01

- Epoca: Eneolitic; Bronz

- Cultura: Precucuteni, Cucuteni; Noua

- Tipul sitului: A ezare; Necropol

- Responsabil

- Colectivul de cercetare: Salomeia Paul (MM Hu i)

- Autoriza$ia nr.: 197/2003; 75/2004; 8/2005; 7/2006; 302/2007

- Tipul cercet rii: Cercetare preventiv

- Finan$are: Prim ria Cre$e ti

- Unde se p streaz materialul:

- Principalele rezultate: Au fost efectuate mai multe sec$iuni, de-a lungul acestora fiind cercetate par$ial sau integral

apte locuin$e cucuteniene, atribuite fazei A-B. Au fost identificate i câteva fragmente atribuite culturii Precucuteni. Au

fost identificate

antier: Merlan Vicu

i cercetate 16 morminte Noua, majoritatea având inventar compus din vase.

14

Cronica cercet rilor arheologice din România – campania 2008

10. Iantierul: Cucuie$i-Slatina Veche, com. Solon$, jud. Bac u

-

-

Codul de sit: 25503.01

-

Epoca: Neo-eneolitic; Bronz

-

Cultura: Cri , Precucuteni, Cucuteni; Costi a; Monteoru

-

Tipul sitului: A ezare sezonier

-

Responsabil antier: Dumitroaia Gheorghe (C.M.J. Neam$)

-

Colectivul de cercetare: Munteanu Roxana, Nicola Dorin, Preoteasa Constantin (C.M.J. Neam$), Monah Dan (I.A.

Ia

i)

- Autoriza$ia nr.: 26/2003;18/2004

- Tipul cercet rii: Cercetare sistematic

- Finan$are: CMJ Neam$

- Unde se p streaz materialul: CMJ Neam$

- Principalele rezultate: Cercet rile de aici fac parte dintr-un proiect mai amplu privind exploatarea s rii în preistorie. Depunere arheologic se prezenta sub forma a dou movile. În 2003 au fost trasate dou sec$iuni (S I cu laturile de

14x2 m

i S II cu laturile e 7x2 m). În 2004 au fost deschise dou noi sec$iuni. Prima dintre acestea, notat cu S III, a

sec$ionat transversal cea de-a doua movil , având dimensiunile de 10 x 1,5 m. Nu s-a putut observa un nivel clar

atribuit neo-eneoliticului, din cauza faptului c în timpul locuiri getice au fost f cute nivel ri. Nu s-a putut observa un

nivel clar atribuit epocii bronzului. Materialele descoperite apar$in culturilor Costi a

i Monteoru.

-

Stadiul prelucr rii materialului: Prelucrat

-

Valorificare expozi$ional : Da

-

Valorificare tiin$ific :Publicat

11. Iantierul: Dim cheni-La Biseric , com. Dim cheni, jud. Boto ani

-

-

Codul de sit: 36701.01

-

Epoca: Eneolitic, Bronz

-

Cultura: Cucuteni, Noua?

-

Tipul sitului: ?

-

Responsabil

antier: Setnic Gheorghe-Eduard

-

Autoriza$ia nr.: 99/2005

-

Tipul cercet rii: Supraveghere

-

Finan$are: Icoala Dim cheni

-

Principalele rezultate: Se precizeaz c a fost cercetat o suprafa$ de 30 mp, de i ni se spune c în momentul

efectu rii cercet rilor lucr rile de excavare erau deja finalizate. Încadrarea a fost f cut pe baza unor men$iuni mai vechi.

12. Iantierul: Fete ti-La Schit, com. Adâncata, jud. Suceava

-

-

Codul de sit: 146842.01

-

Epoca: Eneolitic

-

Cultura: Cucuteni, Horodi tea-Folte ti

-

Tipul sitului: A ezare

-

Responsabil antier: Boghian Dumitru (UItcM Suceava)

-

Colectivul de cercetare: Sorin Ign tescu – responsabil adj. (UItcM Suceava); Ion Mare , Bogdan-Petru Niculic

responsabil sector (CMB Suceava)

- Autoriza$ia nr.: 219/2003; 115/2004; 141/2005; S p tur neautorizat /2006;

- Tipul cercet rii: Cercetare sistematic

- Unde se p streaz materialul: UItcM Suceava

- Principalele rezultate: Au fost cercetate complexe Cucuteni A i B, aducându-se importante contribu$ii la cunoa terea

unor aspecte ale acestei perioade. În nivelul Horodi tea-Folte ti au fost descoperite mai multe aglomer ri de gresii nisipoase în jurul unor gropi (cu diametrul de 0,10 m), care ar putea provenii de la stâlpii unei colibe. Alte materiale sunt greu de atribuit acestei culturi deoarece sunt intercalate cu cele cucuteniene.

13. Iantierul: Fulgeri -Dealul Fulgeri (La 3 cire i), com. Pânce ti, jud. Bac u

-

-

Codul de sit: 24221.02

-

Epoca: Eneolitic; Bronz

15

Cronica cercet rilor arheologice din România – campania 2008

- Cultura: Cucuteni; Costi a

- Tipul sitului: A ezare

- Responsabil antier: Artimon Alexandru (2003), Istina Elena-L cr mioara (2004-2007)

- Colectivul de cercetare: Marius Alexandru Istina, Felix Adrian Tencariu

- Autoriza$ia nr.: 99/2003; 226/2004; 29/2005; 405/2006; 215/2007

- Tipul cercet rii: Cercetare preventiv

- Finan$are: Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”, Bac u

- Unde se p streaz materialul: Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”, Bac u

- Principalele rezultate: Situl a fost identificat

i sondat în anii ‘80 de V. C pitanu. Cercet rile au fost reluate în 2003. În cei

i cercetate cinci locuin$e

i peste 30 de gropi atribuite aceleia i culturi. Dintre alte descoperiri remarc m dou cuptoare, un topor de

i ceramic Cucuteni C. În urma cercet rilor de aici au fost

cinci ani de cercet ri, prin trasarea a nou sec$iuni ce totalizeaz 330 mp, fiind identificate

cucuteniene

cupru, numeroase statuete antropomorfe

identificate

i zoomorfe, cât

i fragmente ceramice specifice culturii Costi a.

-

Stadiul prelucr rii materialului: În curs de prelucrare

-

Existen$a unor echipe de cercetare interdisciplinare: Da

-

Valorificare expozi$ional : Expozi$ii temporare

-

Valorificare tiin$ific : Prin publicare

14. Iantierul: Hoise ti-La Pod, com. Dume ti, jud. Ia i

-

-

Codul de sit: 96986.01

-

Epoca: Eneolitic

-

Cultura: Cucuteni

-

Tipul sitului: A ezare

-

Responsabil antier: Nicola Ursulescu (UAIC Ia i)

- Colectivul de cercetare: Vasile Cotiug , George Bodi, Leti$ia Chiril (UAIC Ia i), Daniel Garv n (2003-2004), Dumitru Boghian (UItcM Suceava), Senica Kurcanu, M d lin V leanu (CNMM Ia i).

- Autoriza$ia nr.: 225/2003; 171/2003; 54/2004

- Tipul cercet rii: Cercetare preventiv

- Finan$are: Consiliul Jude$ean Ia i, Funda$ia „Cucuteni pentru mileniul III” Bucure ti

- Unde se p streaz materialul: UAIC Ia i

- Principalele rezultate: A fost cercetat o suprafa$ ce totaliza 300 mp, fiind identificate i cercetate, par$ial sau integral,

i mai multe amenaj ri interioare.

A fost recoltat o foarte mare cantitate de ceramic , reu indu-se îmbog $irea repertoriului de forme i decoruri ceramice.

resturile a 14 locuin$e. Dintre acestea se remarc L 9, de aprox. 60 mp, cu

an$ de funda$ie

-

Stadiul prelucr rii materialului: Lucrare de doctorat în curs de preg tire.

-

Existen$a unor echipe de cercetare interdisciplinare: Da (arheozoologie, analize chimice).

-

Valorificare expozi$ional : Expozi$ii temporare în $ar

i str in tate.

-

Valorificare

tiin$ific : Publicare par$ial .

15. Iantierul: Ige ti-Scândureni, com. Bl ge ti, jud. Vaslui

-

-

Codul de sit: 166035.01

 

-

Epoca: Eneolitic

-

Cultura: cultura Gumelni$a, faciesul (aspectul cultural Stoicani-Aldeni)

-

Tipul sitului: A ezare

 

-

Responsabil

antier: Lauren$iu Chiriac

-

Colectivul de cercetare: Ciprian Lazanu, Marin Rotaru, Cristian Onel,

-

Autoriza$ia nr.: 311/2007

 

-

Tipul cercet rii: cercetare sistematic

-

Finan$are: Muzeului Jude$ean „Itefan cel Mare” Vaslui

-

Unde se p streaz materialul: Muzeul Jude$ean „Itefan cel Mare” Vaslui

-

Principalele rezultate: au constat în descoperirea a ez rii de tip Stoicani-Aldeni (de pe latura sud-vestic a sitului); b) unelte i

i râ ni$e de mân ; c) unelte din os i corn de cerb:

împung toare, str pung toare, d lti$e, s p ligi etc.; d) obiecte din lut ars: o fusaiol bitronconic , fragmente de figurine

i protome

zoomorfe de pe vase etc.; e) obiect de podoab : pandantiv circular dintr-o roc vulcanic verzuie i bine lefuit ; f) fragmente de

ceramic : vase de tip fructier , vase de tip cupe, vase cu decor incizat t vi circulare, toarte de la vase mari i vase pictate.

antropomorfe (picioru e de statuete feminine cu decor incizat, o statuet fragmentar feminin în pozi$ia

arme din silex: lame, r zuitoare (gratoare), percutoare, topoare, frec toare

ezând)

i vase cu decor alveolat, castroane, coad de polonic,

16

Cronica cercet rilor arheologice din România – campania 2008

- Stadiul prelucr rii materialului: în curs de restaurare

16. - Iantierul: Isaiia-Balta Popii, com. R duc neni, jud. Ia i

- Codul de sit: 98710.01

- Epoca: Neo-eneolitic; Bronz; Hallstatt

- Cultura: Ceramicii liniare, Precucuteni; Corl teni-Chi in u

- Tipul sitului: A ezare

- Responsabil antier: Nicolae Ursulescu (UAIC Ia i)

- Colectivul de cercetare: Tencariu Felix-Adrian (2003-2007), Merlan Vicu (2003-2005), Scarlat Leti$ia, Bodi George,

Lazanu Ciprian, Solcan Loredana, Robu Ioana (2004-2005), Vornicu Diana-M riuca, Vornicu Andreea, Furnic Radu

(2005-2007),

- Autoriza$ia nr.: 160/2003; 92/2004; 108/2005; 111/2007

- Tipul cercet rii: Cercetare sistematic

- Finan$are: Funda$ia „Cucuteni pentru Mileniul III”, Bucure ti

- Unde se p streaz materialul: UAIC Ia i

- Principalele rezultate: Prin s p turile efectuate în perioada 2003-2005 i 2007 s-au continuat cercet rile în a ezarea

de aici. Au fost identificate noi structuri de locuire atribuite în special culturii Precucuteni, putând fi observate detalii

i un an$ ce împrejmuia a ezarea. Tot

în acest interval au fost cercetate mai multe gropi ce con$ineau materiale atribuite ceramicii liniare sau culturii

Precucuteni. Au fost descoperite materiale datate din perioada bronzului timpuriu, dintre care se pare un mormânt de inhuma$ie. Alte materiale sunt datate Hallstatt, grupul Corl teni-Chi in u.

arhitecturale ( an$uri de funda$ie, amenaj ri interioare), în 2007 fiind identificat

- Stadiul prelucr rii materialului: În curs de prelucrare

- Existen$a unor echipe de cercetare interdisciplinare: Da

- Valorificare expozi$ional : Expozi$ii temporare în $ar

- Valorificare

i interna$ionale

tiin$ific : Prin publica$ii

17. - Iantierul: Lunca-Poiana Slatinei, com. Vân tori-Neam$, jud. Neam$

- Codul de sit: 125034.01, 125034.02

- Epoca: Neo-eneolitic

- Cultura: StarRevo-Cri , Precucuteni, Cucuteni

- Tipul sitului: A ezare sezonier

- Responsabil

- Colectivul de cercetare: Nicola Dorin, Munteanu Roxana, Preoteasa Constantin (CMJ Neam$)

- Autoriza$ia nr.: 104/2004; 120/2005; 67/2007

- Tipul cercet rii: Cercetare sistematic

- Finan$are: CMJ Neam$

- Unde se p streaz materialul: CMJ Neam$

- Principalele rezultate: Cercet rile s-au desf urat doar în campania 2004. S-a cercetat o suprafa$ de 5x4 m în

centrul depunerii din zona A. Principala descoperire a constat în resturile unui pu$ de ap s rat amenajat din

trunchiuri de copaci

finalizat din cauza condi$iilor meteo.

i împletitur de nuiele, s pat în nivelurile StarRevo-Cri . Cercetarea acestui complex nu a fost

antier: Dumitroaia Gheorghe (CMJ Neam$)

- Stadiul prelucr rii materialului: În curs de prelucrare

- Existen$a unor echipe de cercetare interdisciplinare: Da (sedimentologie, carpologie, antracologie)

- Valorificare expozi$ional : Expozi$ii temporare

tiin$ific : Publicare

- Valorificare

18. - Iantierul: Mitoc-Valea Izvorului, com. Mitoc, jud. Boto ani

- Codul de sit: 38385.01

- Epoca: Paleolitic

- Cultura: Musterian

- Responsabil

- Colectivul de cercetare: Alain Tuffreau (2003-2004), Patrick Auguste (2003), Paul Haesaerts (Institutul Regal de Itiin$ele Naturii din Bruxelles) (2004), Sanda B lescu, M d lin V leanu (CNMM Ia i)

- Autoriza$ia nr.: ?

- Tipul cercet rii: Cercetare sistematic

antier: Chirica Vasile (IA Ia i)

17

Cronica cercet rilor arheologice din România – campania 2008

- Principalele rezultate: În campania din 2003 au fost trasate ase sec$iuni, trei în perimetrul s p turilor dintre anii 1956-1957 i trei în perimetrul s p turilor dintre anii 1977-1978. Au fost identificate mai multe posibile niveluri de industrie litic , ce con$ineau numeroase piese; existen$a unei concentr ri mari de a chii, lame, nuclee i fragmente de nuclee pe o suprafa$ de 1 mp, a condus la ideea existen$ei unui atelier de prelucrare a silexului. Cert este c , prin sondajele din 2003 nu s-au putut face corel ri cu s p turile anterioare, acest lucru fiind greu de stabilit i dup s p turile din anul urm tor, când a fost deschis o nou caset de 16 mp i au fost efectuate mai multe sondaje cu foreza între a ezarea de la Malul Galben i Valea Izvorului.

-

Existen$a unor echipe de cercetare interdisciplinare: Da

19. Iantierul: Negrile ti-Zaharia-5coala General , com. Negrile ti, jud. Gala$i

-

-

Codul de sit: 75285.01

-

Epoca: Neolitic; Bronz

-

Cultura: Cri ; Noua

-

Tipul sitului: A ezare

-

Responsabil

antier: Mircea Nicu (MM Tecuci)

-

Colectivul de cercetare: Costel Ilie (MI Gala$i)

-

Autoriza$ia nr.:131/2007

-

Tipul cercet rii: Cercetare preventiv

-

Principalele rezultate: Au fost deschise trei sec$iuni. Au fost surprinse mai multe gropi. Ceramica atribuit nivelului

neolitic apar$ine culturii Cri

i ceramica din nivelul din epoca bronzului apar$ine culturii Noua.

20. Iantierul: One ti-Malu, jud. Bac u

-

-

Codul de sit: 20572.01

-

Epoca: Eneolitic; Bronz

-

Cultura:?

-

Responsabil

antier: Vasiliu Ioan

-

Autoriza$ia nr.: 4/2006

-

Tipul cercet rii: cercetare preventiv

-

Finan$are: Consiliul Local One ti

-

Principalele rezultate: Au fost efectuate numai cercet ri de suprafa$ . Cu aceast ocazie s-au identificat urme de

locuire eneolitice târzii (neprecizat)

i din epoca bronzului (neprecizat).

21. Iantierul: Piatra Neam$-Poiana Cire ului, jud. Neam$

-

-

Codul de sit: 120735.04

-

Epoca: Paleolitic; Neolitic

-

Cultura: Gravettian, Epigravettian; Cri

-

Tipul sitului: A ezare

-

Responsabil antier: Cârciumaru Marin (UV Târgovi te)

-

Colectivul de cercetare: Mircea Anghelinu, Loredana Ni$ , Daniela Iamandi, Marian Cosac, Florin Dumitru, Valentin

Dumitra cu, Iulia Neaga (UV Târgovi te), Leif Steguweit (Erlagen-Nürnberg), Ulrich Hambach (Bayreuth), Ovidiu Cârstina (CNMCD Târgovi te)

- Autoriza$ia nr.: 175/2003; 105/2004; 119/2005; 73/2006; 132/2007

- Tipul cercet rii: Cercetare sistematic

- Finan$are: Ministerul Culturii i Cultelor; Ministerul Educa$iei i Cercet rii

- Unde se p streaz materialul: UV Târgovi te

- Principalele rezultate: Pe lâng continuarea cercet rilor în sec$iunea V, deschis în anii anteriori, s-a urm rit i extinderea

cercet rilor interdisciplinare, recurgându-se la e antionarea din punct de vedere micro-sedimentologic a întregului depozit i l rgirea colectivului de cercetare, fiind coopta$i speciali ti din Germania i Fran$a. Prin mai multe sondaje s-a putut estima suprafa$a sitului. În cele cinci campanii a fost recoltat o cantitate mare de material faunistic, destul de bine conservat, i unelte

litice i resturi de debitaj. Mai bogat s-a dovedit a fi al doilea nivel gravettian. În cadrul nivelului tardigravettian, cercetat în campania din 2005, în care ap reau numeroase perturb ri stratigrafice, au fost descoperite i resturi de debitaj, dou topoare lefuite din silicolit i ceramic neolitic , atribuite culturii StarRevo-Cri . Din observa$iile geomorfologice realizate a rezultat c acumularea de loess din perimetrul poienii s-a realizat în regim eolian i în regim coluvial. Dintre descoperirile mai importante amintim vârful de suli$ din filde de mamut , singura pies de acest tip descoperit în siturile paleolitice din România, 10 melci perfora$i ce f ceau parte probabil dintr-un colier, buc $i de ocru.

- Stadiul prelucr rii materialului: În curs de prelucrare

18

Cronica cercet rilor arheologice din România – campania 2008

-

Existen$a unor echipe de cercetare interdisciplinare: Da

-

Valorificare

tiin$ific : Prin publicare

22. Iantierul: Poduri-Dealul Ghindaru, com. Poduri, jud. Bac u

-

-

Codul de sit:24640.01

-

Epoca: Eneolitic; Bronz

-

Cultura: Precucuteni, Cucuteni; Jigodin; Costi a; Monteoru

-

Tipul sitului: A ezare

-

Responsabil

antier: Monah Dan (IA Ia i) (2003-2006), Dumitroaia Gheorghe (CMJ Neam$) (2007-prezent)

-

Colectivul de cercetare: Monah Felicia (2003-2007), Preoteasa Constantin, Munteanu Roxana, Garv n Daniel, U$ Lucian,

Nicola Dorin (CMJ Neam$) (2003-2007), Popovici Dragomir Nicolae, C t lin Bem (MNIR), George Bodi (Funda$ia “Cucuteni

pentru Mileniul III”- Bucure ti), Adrian B l escu, Valentin Radu, Constantin Hait (MNIR-CNCP) (2003-2005), Lumini$a Bejenaru (UAIC Ia i) (2005-2007).

- Autoriza$ia nr.: 30/2003 ;19/2005; s p tur neautorizat /2006; 98/2007

- Tipul cercet rii: Cercetare sistematic

- Finan$are: Ministerul Culturii

- Unde se p streaz materialul: CMJ Neam$

- Principalele rezultate: În acest interval cercet rile arheologice s-au desf urat în toate cele trei suprafe$e deschise. În Cas. A, cea mai mare ca suprafa$ , cercet rile s-au desf urat în anii 2003-2005 i 2007. Aici au fost cercetate mai multe locuin$e.

L 85 apar$inând nivelului Cucuteni A2, L 73c, 86, 87, 88 toate atribuite nivelului Cucuteni A1/Precucuteni III. Toate locuin$ele

din acest ultim nivel au fost surprinse în întregime, putându-se astfel face unele observa$ii privind sistemul de construc$ie, amenaj ri interioare, inventar i rituri de fundare. L 73c i L 88 s-au remarcat prin prezen$a în interiorul lor a unor importante

complexe de vase, cu peste 20 de piese fiecare. În Cas. B cercet rile s-au efectuat doar în 2004, cu aceast campanie fiind epuizat nivelul Cucuteni B1. Cas. C a fost deschis în 2005 i are o suprafa$ de peste 500 mp. În primele trei campanii a fost cercetat în întregime nivelul Cucuteni B1. Au fost cercetate mi multe complexe de locuire, dintre acestea remarcându-se L2. Aceasta era o locuin$ cu etaj, cu mai multe înc peri, ase vetre - dintre care una la etaj – i o amenajare (vatr ) cruciform . Inventarul locuin$ei este de peste 50 de vase de toate dimensiunile. În intervalul 2005-2007, în Cas. C a fost cercetat o parte dintr-o structur de mari dimensiuni, de form semicircular , ce consta dintr-un an$ de mari dimensiuni (7 m deschidere la gur i 3,5 – 4 m adâncime), la suprafa$ acesta fiind acoperit cu o pânz de pietre de râu. Materialele ceramice descoperite în umplutura an$ului apar$in atât perioadei Bronzului timpuriu (cultura Jigodin) cât i Bronzului mijlociu (culturile Costi a i Monteoru). Lipsa unor structuri de locuire a dus la concluzia c ar fi vorba despre un loc de cult.

i Cultelor, CMJ Neam$; Funda$ia „Cucuteni pentru Mileniul III”, Bucure ti

-

Stadiul prelucr rii materialului: În curs de prelucrare

 

-

Existen$a unor echipe de cercetare interdisciplinare: Da (arheozoologie, arheobotanic )

 

-

Valorificare expozi$ional : Expozi$ia permanent a MIAPN, expozi$ii temporare în $