Sunteți pe pagina 1din 17

NORME GENERALE

Amplasarea unittilor Se va face cu respectarea normelor privind protectia sanitar fat de nocivitti (n zone ferite de surse de poluare a atmosferei si de zgomote, n afara arterelor de mare circulatie) avnd orientarea ferestrelor slilor de grup sau de clas si ale amfiteatrelor spre sud, sud-est, sud-vest. ntre cldirea unittii si accesul n curtea acesteia va fi prevzut un spatiu verde cu ltimea de minimum 25 m. Terenul Se alege n functie de anumite criterii, dou fiind mai importante: Solul : s fie uscat, ferit de inundatii si infiltratii. Apa subteran superficial s se gseasc la cel putin 0,5-1 m sub nivelul inferior al fundatiei cldirii. Dimensiunile terenului : s permit desfsurarea n aer liber a activittilor copiilor si tinerilor, asigurndu-se minimum 20 mp pentru un copil anteprescolar sau prescolar si ntre 1050 mp pentru un elev, n functie de factorii geografici, de mediu (urban sau rural) si de specificul unittii (cu sau fr internat sau cantin). Natura solului si subsolului Se vor evita terenurile formate din pamant cu umplutura, nisip, argila nisipoasa moale, siliciu, huma, turba, calcar, lut, cele recent asanate, gropi de gunoi, mlastini, etc. Sunt indicate : solurile poroase cu posibilitati de autopurificare, de filtrare a apei, cu suficienta soliditate, cu posibilitati de crestere a vegetatiei si reflectare a razelor solare .Solurile care indeplinesc aceste conditii sunt cele formate din pietris fin si nisip si solurile argilonisipoase tari . Umiditatea solului Solul trebuie sa fie uscat. Nivelul apei subterane trebuie sa fie la 0,5-1 m. sub partea inferioara a fundatiei . Terenul va fi departe de rauri si mlastini . Relieful terenului Terenul trebuie sa fie usor inclinat, pentru a favoriza scurgerea apelor meteorice, sa nu aiba denivelari . Dimensiuni si configuratii Terenul trebuie sa aiba forma regulata (dreptunghi, patrat). Suprafata terenului variaza in functie de factorii geografici, de mediu (urban, rural) si in general este cuprinsa intre 10-50 metri patrati pentru un elev . Posibilitati de transport, vecinatati Terenul va fi situat cat mai aproape de zonele de locuinta . Distanta pana la domiciliul copilului variaza in functie de tipul de institutie. Terenul trebuie sa fie izolat de strazi zgomotoase, la o distanta de minimum 500 m de calea ferata, de magistralele cu trafic mare, de fabrici si uzine, de piete de desfacere, rampe de gunoi,etc. Amenajarea terenului La impartirea si amenajarea terenului se va tine seama de nevoia de teren pentru constructia institutiei, zona de protectie, spatii verzi, spatii destinate copiilor, spatii pentru necesitatile de aprovizionare pentru bucatarie, etc. Cerinte igienice ale cladirii Materialul de constructie al scolii, gradinitei, cresei, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii igienice, tehnice si arhitecturale : sa aiba conductibilitate termica mica (termoizolante); sa aiba porozitate; sa nu retina apa; sa fie rezistente, elastice, neinflamabile; sa fie izolatoare fonice. Caramida arsa indeplineste o mare parte din aceste conditii. Mai pot fi utilizate

substantele plastice, lemnul, tabla, etc. Pentru acoperis se recomanda tigla . Betonul si betonul armat avand mare rezistenta se utilizeaza la constructia fundatiei si a scheletului cladirii. Forma cladirii, dimensiuni, orientare Forma cladirii, dimensiunile ei trebuie sa corespunda specificului activitatii, numarului de copii pe care ii deserveste, varstei acestora, cerintelor igienice . Planificarea si organizarea cldirii Unittile pentru anteprescolari (crese, leagne) si pentru prescolari (grdinite, case de copii), vor fi prevzute cu ncperi pentru primire (filtru-vestiar), situate la fiecare nivel al cldirii, iluminate, ventilate natural si dimensionate astfel nct s se evite aglomerarea la orele de primire sau plecare. n internatele scolare, casele de copii scolari si cminele studentesti se vor asigura spatii pentru studiul individual si pentru activitti cultural educative si sportive. Vor fi prevzute si spatii pentru pstrarea mbrcmintii si a obiectelor personale. Unittile care asigur cazarea pentru copii si tineri, inclusiv taberele, vor fi prevzute cu spltorii dotate cu spatii, aparatur si mijloace tehnice pentru colectarea, dezinfectia, splarea, fierberea, uscarea, clcatul si distribuirea rufelor. Se vor asigura si spatii pentru depozitarea rufelor, cu respectarea obligatorie a circuitelor separate pentru rufria curat si cea murdar. Pentru uscarea si clcatul lenjeriei personale de ctre elevi si studenti se vor asigura spatiile necesare n internate si cmine studentesti. La splarea rufelor se vor respecta urmtoarele faze: dezinfectia timp de 30 minute n solutie 0,5%, splare, fierbere si limpezire. Clcarea lenjeriei de corp, de pat si a fetelor de mas este obligatorie. In internatele scolare si n cminele studentesti se vor amenaja oficii la fiecare nivel al cldirii, dotate corespunztor. n interiorul unittilor, circulatia copiilor va fi separat de cea pentru activittile administrativ-gospodresti. Dimensionarea, amplasarea si adaptarea instalatiilor sanitare se vor realiza n raport cu vrsta copiilor si tinerilor. Grupurile sanitare pentru copii si tineri vor fi separate de cele pentru personalul adult si vor fi repartizate la fiecare etaj. De asemenea, vor fi separate pe sexe. n vestibulul grupurilor sanitare se vor amenaja surse de ap potabil cu jet ascendent si chiuvete (lavoare) pentru splarea minilor. Acolo unde nu exist posibilitatea de racordare la alimentarea central cu ap potabil se va asigura amenajarea surselor proprii (controlate periodic din punct de vedere al potabilittii) si retelelor de distrubuire a apei potabile n unitatea respectiv. Dac nu exist sisteme publice de canalizare se vor prevedea instalatii proprii pentru colectarea, tratarea si evacuarea reziduurilor fecaloid-menajere si a apelor reziduale, cu evitarea polurii solului, a apei si a aerului. Pentru reziduurile menajere se vor amenaja ghene betonate, prevzute cu hidrant si sifon de scurgere situate la minimum 10 m fat de blocul alimentar. Dotarea cu mobilier Va fi asigurat corespunztor vrstei si dezvoltrii fizice a copiilor si tinerilor avnd n vedere numrul acestora, caracterul activittii si destinatia ncperilor. Pentru a nu constitui un factor de risc pentru sntatea copiilor si tinerilor, mobilierul trebuie s ndeplineasc cteva conditii: materialul s fie rezistent s poat fi splat si dezinfectat dimensiunile s fie ct mai mici pentru a nu reduce spatiul ncperilor s se evite colturile si muchiile ascutite pentru a preveni traumatismele suprafetele s fie netede pentru a nu favoriza depunerea si retinerea prafului

culoarea s fie deschis pentru a absorbi ct mai putin lumin greutatea s fie redus amplasarea n ncpere s nu mpiedice circulatia s se evite accidentarea copiilor. Tipurile de mobilier vor fi avizate obligatoriu de Ministerul Snttii. Nu se admite utilizarea paturilor pliante (exceptie fac grdinitele cu program prelungit). Nu se admite utilizarea paturilor suprapuse (cu exceptia unittilor n care sunt respectate cubajele specifice tipului de colectivitate, n cazurile n care sunt evitate riscurile de accidentare etc.). Paturile vor fi strict individualizate. n laboratoare sau ateliere scolare se interzice utilizarea taburetelor cu suprafata de sedere metalic. n slile de clas nu este permis utilizarea scaunelor fr sptar. Asigurarea microclimatului optim Pentru prevenirea mbolnvirilor cauzate de disconfortul termic se vor asigura urmtoare conditii ale regimului de nclzire: oscilatiile de temperatur din ncperi nu vor depsi 2oC pe perioda n care copiii si tinerii se afl n ncperile respective; diferentele ntre temperatura ncperilor destinate activittii sau odihnei copiilor si cea a anexelor (coridoare, vestiare etc.) nu vor depsi 2 oC (pentru unittile de anteprescolari si prescolari) si 3oC (pentru unittile scolare si de nvtmnt superior); sistemele de nclzire utilizate s nu permit degajarea substantelor toxice n ncperi; pentru evitarea accidentelor toxice se interzice utilizarea sobelor metalice si folosirea drept combustibil a crbunilor n crese, grdinite si case de copii prescolari; Suprafata de nclzire va avea o temperatur care nu va depsi 70-80 oC (pentru a nu scdea umiditatea relativ sub 30%). Pentru evitarea accidentelor, corpurile de nclzire central din ncperile unittilor pentru anteprescolari si prescolari si din slile de educatie fizic din scoli vor fi prevzute cu grilaje de protectie. Pentru evitarea accidentelor prin arsuri, n dreptul usilor sobelor se vor monta paravane protectoare din materiale ignifuge (n sezonul rece). Pentru evitarea supranclzirii ncperilor n anotimpul cald se vor folosi mijloace de reducere a nsoririi directe si vor fi utilizate metode de intensificare a ventilatiei. n dormitoare, sli de grup si de clas, sli de gimnastic si n laboratoare se vor asigura pardoseli din materiale izoterme (parchet, dusumea) sau izolatii termice (linoleum). Pentru laboratoarele de chimie, pavimentul va fi acoperit cu suprafete care s permit splarea periodic a acestuia. Ventilatia natural va fi utilizat n toate ncperile destinate copiilor si tinerilor. Mijloacele de ventilatie s asigure o primenire a aerului de minimum 1,5 schimburi de aer/or (n ncperile de grup din unittile pentru anteprescolari si prescolari), 3 schimburi/or (n slile de clas pentru elevi si de cursuri pentru studenti) si 5 schimburi/or (pentru grupurile sanitare). La calcularea cubajului se va lua n calcul o valoare a nltimii ncperii sub 3 m (exceptie fac slile de educatie fizic). Numrul maxim de copii admisi la o grup n unittile de anteprescolari si scolari sau ntr-o clas de elevi se va stabili n functie de normele specifice de cubaj si de particularittile tipului de unitate. Numrul nu va depsi 15 sugari sau 20 copii de celelalte vrste n crese; 12-15 copii n casele de copii prescolari; 20 copii n grdinite; 25 elevi n ciclul primar; 30 elevi n ciclul gimnazial, nvtmntul liceal si profesional. Eficienta ventilatiei va fi apreciat prin metode de laborator.

Ventilatia prin deschiderea ferestrei se va realiza astfel nct s se evite disconfortul termic si s se asigure nlturarea aerului viciat. Pentru asigurarea unei ventilatii naturale permanente, oberlihturile vor avea o suprafat total de cel putin 1/50 din suprafata ncperii. Sensul de deschidere a acestora va fi spre interior si n sus. ncperile destinate copiilor si tinerilor se vor ventila prin deschiderea ferestrelor n pauzele din cadrul programelor de activitate. n aceste perioade, copiii si tinerii vor prsi ncperea. Aerisirea dormitoarelor si a slilor de mese se va efectua n perioadele n care copiii nu se afl n aceste ncperi. Viteza curentilor de aer nu va depsi 0,3 m/secund. Iluminatul: natural, direct: va avea raportul luminos de 1/4-1/5 (n slile destinate activittii copiilor si tinerilor), 1/6-1/8 (n slile pentru odihn) si 1/3 (n slile de desen si n ateliere) La locul de activitate, lumina natural va fi asigurat din partea stng. Se va evita reducerea iluminatului natural prin obstacole exterioare, perdele sau prin culori nchise utilizate la zugrvirea peretilor interiori. artificial : va asigura o iluminare uniform a spatiilor n care se desfsoar activitatea . Se vor evita efectul stroboscopic (de plpire), fenomenele de strlucire si de modificare a culorilor. Se va utiliza iluminatul local, n functie de specificul si dificultatea sarcinii vizuale (tabl, sli de lectur, sli de desen etc.). Zgomotul: n ncperile pentru activitatea teoretic s nu depseasc 35 dB(A), curba de zgomot 30. Dezinfectie, dezinsectie si deratizare Dotarea si aprovizionarea cu materiale pentru ntretinerea curteniei si efectuarea dezinfectiei, dezinsectiei si deratizrii vor fi asigurate permanent. Pstrarea lor se va face n spatii nchise, destinate acestui scop. Se vor asigura materialele necesare igienei personale (hrtie igienic, spun, mijloacere de uscare a minilor dup splare etc.) la grupurile sanitare din unitti, corespunztor numrului de copii si tineri. Echipamentul de protectie sanitar a personalului Echipamentul de protectie sanitar a personalului de ngrijire din blocurile alimentare si spltorii va fi pstrat n ncperi separate, cu dulapuri separate pentru mbrcmintea proprie si respectiv, echipamentul de protectie sanitar. Mentinerea strii de igien n unitate CURAENIA const n ndeprtarea microorganismelor de pe suprafee, obiecte sau tegumente, odat cu ndeprtarea prafului i substanelor organice. Curenia poate realiza o decontaminare de 95-98%. Metode: 1. Splarea cu ap cald 35-400C (duritate sczut - efect optim) se adaug 1-2% spun, detergeni anionici, carbonat de sodiu 2. tergerea umed a suprafeelor (paviment, mobil) Condiii de eficacitate: utilizarea tergtoarelor curate umezirea cu soluie detergent a prosoapelor dezinfectarea, uscarea crpelor i recipientelor folosite 3. Aspirarea

cu aspiratoare umede care pot fi curate, dezinfectate i meninute uscate 4 .Metode combinate: splare + aspirare (mochete) 5. Alte metode: periatul umed, mturat sunt metode cu eficacitate sczut curat + aerisire n unele boli (rubeol, varicel, rujeol) curenia este singura metod de decontaminare necesar n focar. ntretinerea igienic permanent a terenului, localurilor, instalatiilor si mobilierului. Mturarea umed sau aspirarea mecanic a prafului, zilnic sau ori de cte ori este nevoie, precum si dezinfectia periodic si n functie de necesitate, a mobilierului si a jucriilor. Intretinerea permanent a strii de curtenie general si a grupurilor sanitare, prin dotarea si folosirea corespunztoare a materialelor de curtenie si a substantelor dezinfectante si prin splarea si dezinfectarea zilnic sau n caz de necesitate. ntretinerea strii permanente de curtenie n spatiile de nvtmnt, cazare, n blocul alimentar, spltorie si n spatiile exterioare cldirii unittii. Dezinsectia si deratizarea ncperilor si a anexelor, periodic sau ori de cte ori se constat prezenta insectelor si a roztoarelor. Colectarea si transportul reziduurilor potrivit prevederilor legislatiei sanitare. Platformele pentru colectarea reziduurilor vor fi amplasate la distanta de minimum 10 m de cldirea unittii. Asigurarea curteniei generale si a dezinfectiei mobilierului si a pavimentelor, sptmnal n unittile de anteprescolari si prescolari, iar n unittile scolare, casele de copii scolari, internatele scolare si cminele studentesti, nainte de reluarea activittii dup vacantele scolare sau la nevoie. n taberele de odihn vor fi asigurate efectuarea curteniei generale si a dezinfectiei mobilierului si a pavimentelor, nainte de nceperea activittii si n intervalele dintre serii, precum si pregtirea material corespunztoare (repararea cldirii, a mobilierului, instalatiilor sanitare si electrice, a celor de ap si de canalizare, a utilajelor si aparatelor blocului alimentar; dotarea cu inventar moale n cantitti suficiente si de calitate corespunztoare, cu tacmuri si vesel egale ca numr cu numrul consumatorilor; stabilirea modului si a locului de splare a inventarului moale; asigurarea apei calde necesare blocului alimentar si mbierii sptmnale a elevilor; efectuarea vidanjrii ritmice a foselor septice; asigurarea mijloacelor adecvate de transport auto pentru aprovizionarea taberei; amenajarea si dotarea corespunztoare a cabinetului medical, a izolatorului si a infermeriei). Se vor respecta recomandrile medicale cu privire la regimul microclimatului favorabil fiecrui copil sau tnr, precum si alte reglementri ale Ministerului Snttii (aviz epidemiologic; consemnarea antecedentelor vaccinale n fisa de tabr; existenta examenelor medicale periodice la personalul taberei si la cadrele didactice nsotitoare; controlul clinic, n centre anume destinate, cu 24 ore nainte de plecarea n tabr si consemnarea ntr-un proces-verbal, a situatiei medicale a elevilor si a nsotitorilor care pleac n tabr). Asistenta medical Se va desfsura n urmtoarele spatii: cabinet medical n: crese, grdinite cu program prelungit si sptmnal, case de copii prescolari si scolari, unitti scolare din mediul urban sau grupuri scolare industriale din mediul rural, internate scolare cu sediu diferit de cel al scolii, institutii de nvtmnt superior, tabere; izolator n: crese, leagne, grdinite cu program prelungit si sptmnal, case de copii prescolari si scolari, internate, tabere; infirmerie n: case de copii scolari, internate, tabere. n izolatoare si infirmerii se va asigura separarea bolnavilor pe sexe. Numrul de paturi n izolator va fi de 1%, iar n infirmerie de 2% din efectivul copiilor, dar nu mai putin de dou paturi.

Izolatoarele si infirmeriile vor fi prevzute cu ap curent. Cabinetele medicale vor fi dotate cu instrumentar, aparatur, medicamente, materiale sanitare, mobilier tip M.S. Personalul medico-sanitar va fi dotat cu echipament de protectie, conform regulamentelor existente. Pentru promovarea si mentinerea strii de sntate a copiilor si tinerilor, precum si a persoanelor adulte din institutiile de copii si tineri se impun urmtoarele obligatii: Formarea si fixarea deprinderilor de igien la copii si tineri, asigurndu-se materialele necesare pentru igiena individual a acestora. Controlul periodic a igienei individuale la copii si tineri, a strii de curtenie a mbrcmintei si a lenjeriei de pat. Interzicerea utilizrii pentru alte activitti, a personalului care lucreaz n blocul alimentar sau care manipuleaz alimentele. Interzicerea folosirii elevilor si studentilor la activitti de intretinere igienic a grupurilor sanitare, precum si la unele activitti n cadrul blocurilor alimentare, pentru a cror prestare este necesar controlul strii de sntate. Prezentarea personalului adult la controalele medicale la angajare , periodice si la imunizri, precum si la instruirea n problemele igienico-sanitare, potrivit programelor stabilite de organele sanitare. Programarea copiilor si tinerilor la efectuarea examinrilor medicale de bilant al strii de sntate, la controalele medicale periodice si la imunizri. Anuntarea cazurilor suspecte de boal transmisibil n termen de 24 de ore de la depistare si a oricror cazuri de mbolnvire acut provocat de consumul sau de inhalarea substantelor toxice, precum si a cazurilor suspecte de toxiinfectii alimentare. Prezentarea elevilor la triajele epidemiologice dup fiecare vacant scolar. Asigurarea activittii educativ-sanitare.

NORME SPECIFICE

Unittile de copii anteprescolari si prescolari se deosebesc de unittile pentru scolari, fiind structurate pe principiul izolrii grupelor de vrst pentru reducerea contactului dintre acestia si limitarea rspndirii bolilor transmisibile. Fiecrei grupe i este stabilit un anumit circuit, care permite circulatia copiilor ntr-un anumit sens. Unitti pentru copii anteprescolari (crese, leagne) Planificarea si organizarea cldirii Pentru fiecare grup de copii vor fi asigurate urmtoarele ncperi: vestibul cu intrare separat ; vestiar-filtru (10-12 mp); camer cu boxe de izolare temporar (3-5 mp); camer de primire si alptare (12-20 mp); camer de grup pentru joc si mas (minimum 2,5 mp pe copil); dormitor (2 mp/copil); teras-verand (minimum 1,5 mp/copil); camer de toalet (10 mp) cu baie, WC, spatiu pentru olite; oficiu. La nivelul oficiilor din crese vor fi respectate urmtoarele conditii: mobilierul si instalatiile vor cuprinde un dulap pentru depozitarea veselei (separat pe grupe de copii), mas acoperit cu tabl zincat sau cu alt material ioxidabil, chiuvet dubl pentru splat, dezinfectat si zvntat vesel, sistem de ap cald si rece, resou pentru nclzirea unor mncruri; controlul zilnic al strii de igien si functionrii oficiilor.

ncperile grupei vor fi astfel amplasate, nct s asigure comunicare direct ntre vestibul si vestiar, de unde se poate ptrunde att n izolator, ct si n camera de grup. Se continu apoi, legtura direct cu toalet si teras. Pe de alt parte, vestibulul are legtur direct si cu camera de primire si alptare. Amplasarea slilor de grup pentru copiii de 1-2 ani se va face numai la parter. Copiii sunt adusi n unitate prin vestibul, trec n vestiarul filtru ( cu dulapuri pentru hainele de strad), unde se efectueaz zilnic triajul epidemiologic si nregistrarea copiilor. Bolnavii sau suspectii sunt orientati n boxa izolator. Copiii sntosi sunt introdusi n camera de primire si alptare, unde sunt examinati, termometrizati si li se d mbrcmintea de cres. Apoi trec n camera de toalet, de unde sunt dusi n camera de grup. Dotarea cu mobilier Patul cu dimensiuni de 95/56/50 cm poate fi utilizat de copii de toate vrstele aflati n aceste unitti . n dormitoare , paturile vor fi amplasate la o distant de minimum 1m fat de perete, iar intervalele ntre rnduri vor fi de 0,75-1m. Cazarmamentul adecvat vrstei ( saltea, pled, musama de protectie) va fi asigurat n 2-3 schimburi de pat. Se va asigura lenjerie pentru fiecare copil. Tarcul pentru 10 sugari , de form dreptunghiular (2,5/1,5m) Masa de toalet (90/50cm) avnd nltimea unei mese obisnuite permite asezarea comod a copilului n timpul mbrcrii. Dulapurile pentru hainele de strad , amplasate n vestiarul -filtru Obiectele sanitare: o cdit cu scurgere la reteaua de canalizare pentru maximum 10 copii ;

o chiuvet pentru maximum 5 copii ; un scaun WC pentru maximum 10 copii; un dus flexibil pentru maximum 10 copii. Pentru copiii sub 2 ani vor fi prevzute si olite individuale , care vor fi splate si dezinfectate pentru a se evita riscul aparitiei unor boli transmisibile. ntre perioadele de folosire, olitele vor fi pstrate n recipiente cu solutie dezinfectant,complet acoperite. Asigurarea microclimatului optim Microclimatul din slile de grup si din dormitoare va asigura: temperatura de 22-240C; umiditatea relativ de 40-50%; viteza curentilor de aer de 0,1-0,3 m/s. Cubajul de aer va fi de minimum 8 mc/copil n dormitor si de minimum 5 mc/copil n spatiul de joac din slile de grup. Iluminatul artificial: n camera de primire - 300 lucsi; n sala de grup - 200 lucsi. Prizele si ntreruptoarele electrice vor fi amplasate mai sus dect posibilitatea de apucare a copiilor. n plus, vor fi protejate. Unitti pentru copii prescolari (grdinite) Gradinitele sunt institutii destinate pentru educarea si instruirea copiilor cu varsta cuprinsa intre 3 si 6 ani. Ele pot functiona cu program redus (8-12), cu program normal (8,30-19) si cu orar saptamanal; in ultimele doua cazuri, copiilor li se vor asigura conditii de alimentatie, iar pentru gradinita saptamanala se va asigura si cazare. Gradinita poate deservi un teritoriu cu o raza care nu trebuie sa depaseasca 500 de metri; distanta pana la gradinita sa poata fi parcursa pe jos de copii in aproximativ 15-20 minute. Daca aceasta distanta este depasita atunci se va asigura transportul copiilor cu mijloace de transport special destinate acestui scop . Daca gradinita este amplasata in incinta unei intreprinderi, se va avea grija de urmatoarele: analizele periodice ale aerului vor exclude prezenta substantelor nocive; terenul gradinitei nu se va afla in directia vanturilor dominante; obligatoriu, terenul va fi inconjurat de spatii verzi. Pentru suprafata terenului, normele sanitare prevad urmatoarele dimensiuni: - suprafata totala a terenului trebuie sa asigure minim 40 m2 / copil; - terenul pentru constructie trebuie sa ocupe 20% din suprafata totala; - teren liber pentru jocuri sa asigure minim 5 m2 / copil; - odihna in aer liber, plimbari, teren pentru educatie fizica sa asigure minim 3 m2 /copil; - terenul destinat gospodariei sa ocupe 10% din totalul suprafetei; - suprafata cladita nu poate depasi 40% din suprafata totala. Planificarea si organizarea cldirii Pentru fiecare grup de copii se vor asigura urmtoarele ncperi: vestiar filtru (10-15 mp) boxe de izolare temporar camera de grup pentru joc si, la nevoie, pentru dormit (2,5-3 mp/copil), avnd nltimea de minimum 3,2 m. Dac sunt mai multe camere de grup se va asigura pentru fiecare intrare separat din coridor. dormitor, dac e posibil separat de camera de joc. n grdinitele cu program prelungit la care, din motive obiective, nu se pot amenaja dormitoare cu paturi fixe se pot utiliza, n slile de grup, paturi pliante pentru somnul de dup mas. Conditiile obligatorii sunt dimensionarea la talia prescolarilor, asigurarea unei

pozitii fiziologice n timpul somnului si dotarea cu cazarmamentul corespunztor dimensiunilor paturilor. camera pentru pstrarea paturilor (5 mp) dac nu sunt dormitoare terasa-verand acoperit (1,5-2,5 mp/copil) baie-spltor cu WC (0,3-0,5 mp/copil). Vestiarul comunic direct cu camera de grup, pe de o parte si cu boxele de izolare, pe de alt parte. Camera de grup are acces direct pe verand sau terenul de joc. Planificarea si organizarea cldirii grdinitei asigur circulatia copiilor ntr-un mod asemntor cu cea a copiilor din unittile anteprescolare. In plus, trebuie respectate si urmtoarele reguli: s se evite ncrucisarea circulatiei copiilor cu a personalului adult de la blocul alimentar, spltorie, administratie etc.; s se evite ncrucisarea circuitului copiilor cu al alimentelor, cu circuitul spltoriei, al ndeprtrii reziduurilor etc. Dotarea cu mobilier Mobilierul este compus din paturi, mese, scaune, cuiere, etajere si rafturi sau dulapuri pentru mbrcmintea de strad (amplasate n vestiar). Msutele (pentru 4 prescolari) si scunelele vor respecta urmtoarele dimensiuni n functie de vrsta si talia copiilor: - Msute, cu 3 dimensiuni (cm), pentru 4 copii Marimea Inaltimea I 43 II 47 III 52 - Scaunele cu trei dimensiuni (cm) Marime Inaltime Adancime Latime I 21 20 20 II 26 24 23 III 30 29 26 Obiectele sanitare vor fi asigurate n conformitate cu STAS 1478/90. Amplasarea chiuvetelor se va face la o nltime de 45 cm fat de podea pentru copiii n vrst de 3-4 ani, de 50 cm pentru copiii n vrst de 4-5 ani si de 55 cm pentru copiii n vrst de 5-6 ani. OBIECTE SANITARE N COLECTIVITTILE DE PRESCOLARI Destinatia cladirii B
gradinite cu program normal , prelungit sau saptamanal, case de copii prescolari; pt. un numar maxim de copii

W.C.-uri F B

Lavoare F B

Dusuri F

25 50 75 100 150 200 250 300 pentru personalul feminin

3 5 8 10 15 20 22 25 40

3 5 8 10 15 20 22 25 40

2 4 6 8 11 15 17 20 40

Observatii: grupurile sanitare sunt comune pentru copiii de ambele sexe. Cifrele se refera la copii de pe un nivel. Bateriile dusurilor sunt cu tub flexibil. La oficiu se prevede un spalator. La cabinetul medical se prevede un lavoar. Asigurarea microclimatului optim Microclimatul din slile de grup si dormitoare va asigura : o temperatur de 20-22oC, o umiditate relativ de 30-60% si o vitez a curentilor de aer de 0,1-0,3 m/s. Cubajul de aer va asigura : 8 mc/copil (n camerele de grup folosite ca dormitoare sau/si sli de mese, precum si n dormitoarele cu paturi fixe din colectivittile cu program sptmnal si casele de copii prescolari), de 5 mc/copil (n cazul utilizrii camerelor de grup numai pentru procesul instructiv-educativ) si de minimum 6 mc/copil (n dormitoarele cu paturi fixe din grdinitele cu program prelungit). Iluminatul artificial va asigura : 150 lucsi pentru iluminatul incandescent si 300 lucsi pentru iluminatul fluorescent n slile de grup. Pentru servirea meselor n slile de grup din crese, grdinite si case de copii prescolari se vor asigura urmtoarele conditii: mncarea va fi adus de la buctrie n vase acoperite; personalul care aduce mncarea de la buctrie va purta echipament sanitar de protectie a alimentelor si va avea efectuate examinrile medicale periodice specifice personalului din unittile de alimentatie colectiv si prevzute de legislatia sanitar n vigoare; se interzice servirea mesei pe msute fr fete de mas din material textil; fetele de mas se vor pstra, ntre orele de servire a meselor, n asa fel nct s fie ferite de contactul cu praful, mustele sau gndacii; msutele pe care se serveste masa copiilor vor fi sterse n prealabil, cu o solutie clorigen de 1%; una dintre msute va fi folosit n exclusivitate pentru asezarea vaselor mari; nainte de servirea mesei, copiii se vor spla pe mini sub supravegherea educatoarelor (la prescolari) si a asistentelor sau a infirmierelor (n crese); dup servirea mesei se vor efectua operatiunile de curtenie a slilor de grup, cu aerisirea obligatorie a acestora timp de 15-30 de minute, n functie de sezon si de tipul slii de grup (cu dubl sau tripl functionalitate); paharele copiilor (pentru but apa ntre mese) vor fi strict individualizate si vor fi pstrate n locuri ferite de praf sau de contactul cu insectele; se interzice asezarea scaunelor pe msute n timpul efecturii curteniei slii de grup; montarea paturilor n slile de grup folosite si ca dormitoare n colectivittile de prescolari, nu se va face nainte de terminarea curteniei efectuate dup servirea mesei. Unitti pentru copii scolari si studenti

Posibilitati de transport-scoala Terenul scolii va fi situat cat mai aproape de zonele de locuinta. Distanta pana la domiciliul elevului variaza intre 0,5-2 km sau 15 min. de mers cu un mijloc de transport . Amenajarea terenului Se va tine seama de urmatoarele necesitati : teren pentru cladirea scolii, zona de protectie, zona pentru cultura fizica, lectii practice de stiinte naturale, spatii verzi etc. Planificarea si organizarea cldirii Orientarea cladirii cea mai indicata este sud-est, sud-vest, sud, deoarece in aceste conditii se asigura in clase o insorire suficienta, fara patrunderea razelor solare directe in timpul orelor de predare . Planificarea incaperilor Exista doua tipuri de incaperi : incaperi principale destinate exclusiv procesului de invatamant - sala de clasa, laboratoare, ateliere, sala de desen, sala de sport, sala de muzica, sala de limbi straine, etc. incaperi auxiliare - cabinetul medical, biblioteca, birouri, spalatoare,etc. Cerinte igienice ale salii de clasa Asezarea cea mai indicata a salii de clasa este la parter. Este contraindicata asezarea ei la etajul III sau mai sus. Numarul maxim de elevi din clasa este 25-30. Orientarea salii de clasa este : S.V.; S.E.; S. Dimensiuni minime : - lungime : 8,3 m - latime : 6,1 m - inaltime : 3,5 m - suprafata : 50 metri patrati . In aceste conditii se asigura fiecarui elev o suprafata de 1,25 metri patrati si un cubaj de 4 metri cubi . Forma salii de clasa trebuie sa permita facilitarea relatiilor dintre profesor sim elev. In acest sens sunt indicate salile de clasa in forma de cerc, semicerc sau patrat . Culoarea peretilor va fi in general deschisa, tinandu-se cont de influenta acesteia asupra psihicului elevilor . Pentru asigurarea spatiului suficient n nvtmntul superior, caracterizarea sanitar prin indici cantitativi trebuie s tin seama de dou elemente: Planul de nvtmnt (numrul sptmnal de ore si raportul ntre orele teoretice si practice). Planul de scolarizare (numrul studentilor nscrisi). Raportul global ntre orele de nvtmnt teoretic (t) si cel practic (p), trebuie s fie cel mult echiunitar (1/1). Din punct de vedere sanitar si pedagogic, raportul optim trebuie s fie ns, subunitar (1/2). Indicele global de asigurare a spatiului de nvtmnt teoretic, pe de o parte si de nvtmnt practic, pe de alt parte, dintr-un centru universitar se calculeaz dup anumite formule care includ valoarea t/p. De asemenea, exist formule pe baza crora se pot calcula indicii globali de asigurare a spatiului pentru biblioteci si a spatiului total dintr-un institut de nvtmnt superior. Normele sanitare prevd: Indicele global de asigurare a spatiului n amfiteatre, sli de curs si seminarii s fie de 2-2,5 mp/student Indicele global de asigurare a spatiului n laboratoare si ateliere s fie de 4-4,5 mp/student Indicele global de asigurare a spatiului n biblioteci s fie de 2 mp/student.

Dotarea cu mobilier Banca scolar n fiecare sal de clas (sau de curs) vor fi asigurate trei dimensiuni de bnci asezate "n amfiteatru" pentru evitarea aparitiei deformrilor de coloan vertebral la elevi si studenti. Dimensiunile bncilor vor fi de 8 mrimi pentru urmtoarele grupe de nltime a elevilor (studentilor): 101-110 cm; 111-120 cm; 121-130 cm; 131-140 cm; 141-150 cm; 151-160 cm; 161-170 cm; peste 171 cm. Construirea bncilor cu respectarea conditiilor de igien, asigur o desfsurare normal a procesului instructiv-educativ, determin o pozitie comod a copiilor ameliornd capacitatea de munc, mpiedic pozitiile incorecte si aparitia sau accentuarea tulburrilor de postur. ntr-o banc corespunztoare, pozitia este corect atunci cnd corpul are ca baz de sustinere zona ischio-coccigian si treimea posterioar a coapselor, reazem n regiunea lombar si dorsal inferioar, la nivelul tlpilor si sprijin suplimentar cu coatele pe pupitru. n aceast pozitie, linia orizontal a ochilor si umerilor, precum si linia articulatiilor coxofemurale sunt paralele cu marginea posterioar a pupitrului; capul este nclinat usor n fat; ochiul este usor nclinat la circa 35 cm distant fat de planul pupitrului. Regiunea anterioar si inferioar a toracelui se apropie de marginea pupitrului, lsnd un spatiu liber de ctiva centimetri. n aceast pozitie, centrul de greutate se gseste la nivelul vertebrei a X-a toracice si cade pe planul orizontal, n spatele liniei articulatiilor coxo-femurale. De aceea, efortul muscular este minim, organele toraco-abdominale nu sunt comprimate, circulatia la nivelul extremittilor nu este stnjenit, iar solicitarea de adaptare a ochilor este moderat. Dac banca este necorespunztoare, pozitia devine incorect, iar musculatura bazinului, a coapselor si a spatelui nu poate asigura mult timp pozitia corect. Corpul se apleac nainte, copilul se reazm mai puternic pe coate sau este asezat pe scaun spre partea anterioar, reducnd suprafata de sedere si cutnd un reazem dorsal si plantar mai puternic. Aceste pozitii se schimb frecvent, toate fiind incorecte, cu influent nevaforabil asupra dezvoltrii coloanei, asupra functiilor organelor bazinului, a activittii toracice si abdominale, a functiilor vizuale si, n final, asupra capacittii de lucru. Elementele principale ale bncii sunt scaunul, speteaza si pupitrul. Scaunul este asezat deasupra podelei, la o nltime egal cu lungimea gambei elevului pn la genunchi plus 2 cm (pentru tocul ncltmintei). Dac scaunul este nalt, elevul nu poate sprijini picioarele si alunec de pe scaun. Dac scaunul are o nltime prea mic, picioarele se articuleaz sub un unghi ascutit, ceea ce ngreuneaz circulatia extremittilor. Suprafata scaunului s corespund, n profil, formei coapsei si bazinului, avnd o scobitur cu nclinare posterioar. n acest caz, scolarul nu alunec de pe scaun, ci are un punct de sprijin suplimentar si o pozitie stabil si comod. Lungimea scaunului s fie de cel putin 2/3 din lungimea coapsei elevului. n acest caz, greutatea corpului se distribuie pe o mare suprafat a coapsei. Dac scaunul e mai lung se poate produce o comprimare a vaselor sanguine si a nervilor din regiunea poplitee. Speteaza scaunului se afl la nivelul curburii lombare a coloanei vertebrale si are o sectiune corespunztoare formei acestei curburi.n acest caz, centrul de greutate a corpului se gseste deasupra triunghiului format de oasele coxale si de punctul de sprijin al coloanei vertebrale. Pozitia trunchiului fiind stabil, efortul muscular este mic. n aceast pozitie, cutia toracic st drept, respiratia este liber si profund, iar organele abdominale nu sunt comprimate. Pupitrul este nclinat fat de marginea bncii sub un unghi de 35 grade, avnd o nltime care asigur sezutul drept, adic antebratul s fie asezat comod pe pupitru. Centrul de greutate al capului se gseste n regiunea oaselor faciale; pozitia dreapt a capului este mai putin obositoare pentru musculatura cervical si spinal superioar. Pozitia nclinat a pupitrului permite elevului sau studentului s vad manualul situat pe pupitru, sub un unghi mai mare, nclinnd capul mai putin.

Pupitrul se compune fie dintr-o singur suprafat (cu dezavantajul c elevul trebuie s ias din banc) fie dintr-una imobil si alta mobil, care se ridic. Aceasta permite elevului s se ridice fr a iesi din banc. Distant dintre speteaz si marginea posterioar a pupitrului trebuie s corespund distantei diametrului antero-posterior toracic plus 5 cm. Dac aceast distant este prea mare, elevul nu o poate folosi drept sprijin pentru c trunchiul va fi departe de pupitrul bncii si nu-i va fi comod s scrie. n timpul cititului si a scrisului se va sprijini cu coatele pe banc, ceea ce va determina pozitii incomode a cutiei toracice, aparitia unei respiratii superficiale si va accentua oboseala. Pozitia incorect a corpului timp ndelungat poate duce la turtirea cutiei toracice. Bncile se aseaz n asa fel, nct copiii si tinerii s poat ocupa loc dup nltime: cei mici n fat, cei mari n spate. Amplasarea bncilor se va face n asa fel nct s fie posibil plasarea elevilor miopi si cu auzul mai slab, n fat si mai aproape de fereastr. Lumina natural cea mai intens s vin din partea stng a elevilor. ntre coloanele de bnci si ntre acestea si peretii laterali ai slii se va lsa un spatiu liber de cel putin 60-70 cm. Se va asigura un spatiu de trecere ntre ultima banc si peretele posterior al slii. ntre sursa de nclzire si bncile din apropiere s existe un spatiu de cel putin un metru. Distanta dintre prima banc si tabl s fie de cel putin 2 metri. Tabla scolara La acest capitol se fac referiri la igiena vederii, comoditatea scrisului, prevenirea poluarii aerului din sala de clasa cu praful de creta . In acest sens tabla trebuie sa fie : neteda, mata, sa nu produca reflexii, vopsita periodic, la marginea inferioara sa fie prevazuta cu un jgheab colector pentru praful de creta, sa fie intretinuta corespunzator. Obiectele sanitare vor fi asigurate n conformitate cu prevederile STAS 1478/90 Asigurarea microclimatului optim n slile de clas si cursuri se va asigura : o temperatur de 18-20o C, umiditatea relativ de 20-60% si o vitez a curentilor de aer de 0,2-0,3 m/s. n dormitoare : temperatura s fie de 18-190C, umiditatea relativ de 30-60% si viteza curentilor de aer de 0,2-0,3 m/s. n slile de educatie fizic, temperatura va fi de 16-180C. Cubajul de aer: in slile de clas si cursuri: 5-8 mc/persoan, n dormitoare: pentru scolarii ntre 7-10 ani - 10-12 mc/persoan, pentru scolarii ntre 11-15 ani - 13-15 mc/persoan, pentru scolarii peste 15 ani - 16-20 mc/persoana. Iluminatul: n slile de clas, cursuri, lectur, meditatii, n bibliotec si n laboratoare: minimum 300 lucsi pentru iluminatul fluorescent si minimum 150 lucsi pentru iluminatul incandescent (sau 24 W/mp),

n slile de desen: 400-500 lucsi pentru iluminatul fluorescent si minimum 40 W/mp pentru iluminatul incandescent, n slile de gimnastic si de festivitti, iluminatul artificial va fi de 200 lucsi.

OBIECTE SANITARE N SPATIILE DE NVTMNT SCOLARE SI STUDENTESTI Destinatia cladirii

(Tabel)

W.C.-uri B F

Pisoare

Robinete cu jet ascendent

Lavoare B F

Dusuri B F

scoli,inst.sup.pt. un nr.max.elevi concomitent

50 100 200 400 600 1000


Sali de gimnastica si ateliere scoala pt. cadre didactice si personal administrativ

2 3 4 6 8 10 B 60 B 60

5 8 8 20 25 30 F 20 F 20

3 5 5 14 17 20 B 30 B 30

1 1 2 4 5 6 B+F 50 _

1 1 2 4 5 6 B 10 B 25

1 1 2 4 5 6 F 10 F 35

B 10

F 10

Observatii : Valorile inscrise sunt valabile pentru elevii de acelasi sex, pentru acelasi grup sanitar .

OBIECTE SANITARE N INTERNATELE SCOLARE SI CMINELE STUDENTESTI Destinatia cladirii camine si internate cu ob.sanit. in grup.sanit. camine si internate cu lavoare in camera cam.si

(Tabel)

W.C.-uri B 15 F 10

Pisoare

Bai pentru picioare B F 40 40

Lavoare B 7 F 7 B 15

Dusuri F 15

20

15

10

20

40

40

30

30

15

15

internate cu grup.sanit in camera

10

10

10

10

Observatii :cel putin unul dintre dusuri, la fete, va fi mobil, pentru igiena intima, la fiecare sala de dusuri . Cantinele si semiinternatele scolare fr buctrie vor avea asigurate urmtoarele conditii: amenajarea obligatorie a unui oficiu pentru splarea si depozitarea veselei, cu un ghiseu pentru servirea mesei, o us pentru debarasarea veselei din sala de mese si o chiuvet dubl aducerea tuturor produselor alimentare de la blocul alimentar (buctrie) al altei unitti de alimentatie colectiv, numai cu mijloace de transport auto care s nu fie folosite n alte scopuri, n recipiente cu capace etanse, care s asigure o ermetizare perfect montarea unui sistem de nclzire n oficii pentru unele mncruri servite asigurarea splrii veselei si a tacmurilor obligatoriu cu ap cald. Splarea va consta n urmtoarele operatiuni: curtare mecanic de resturi alimentare; splare cu ap cald si sod de 1-2% sau detergenti 1-2%; dezinfectie cu solutie clorigen (var cloros sau cloramin 0,5-2%) timp de 20-30 minute; cltire cu ap rece; zvntare. depozitarea veselei si tacmurilor n dulapuri nchise asigurarea veselei si tacmurilor n numr egal cu cel al consumatorilor care servesc masa. Se interzice splarea veselei ntre serii si folosirea la mai multe serii de consumatori. montarea sitelor la ferestrele ncperilor, mpotriva mustelor. Pentru usile de acces n oficiu se vor asigura mijloace mecanice de protectie. asigurarea echipamentului de protectie pentru personal si efectuarea la zi a examinrilor medicale prevzute de instructiunile Ministerului Snttii. pstrarea probelor din toate alimentele consumate timp de 36-48 ore n scopul prevenirii toxiinfectiilor alimentare. Pstrarea se va face la frigider. efectuarea curteniei generale la sfrsitul fiecrei sptmni si a dezinsectiei trimestriale interzicerea folosirii slii de mese pentru alte activitti individualizarea strict a lenjeriei n semiinternatele cu paturi; montarea cuierelor sau amenajarea de dulapuri-vestiare n sala de mese s se asigure o suprafat de cel putin 1,2 mp/elev interzicerea asezrii scaunelor pe mese n timpul efecturii curteniei dup servirea mesei.

METODOLOGIA APRECIERII CONDITIILOR IGIENICOSANITARE


METODA MASURATORILOR GEOMETRICE Pe baza acestei metode se obtin : date privind caracteristicile arhitectonice ale terenului, cladirii, incaperii, dimensiunilor ; calcularea raportului luminos, a unghiului de inchidere si deschidere ;

calcularea dimensiunilor mobilierului, a instalatiilor sanitare etc. Pentru determinarea caracteristicilor mobilierului se utilizeaza o panglica metrica . Metodologia este urmatoarea : - se masoara toate dimensiunile (lungimea, latimea, inaltimea pupitrelor, meselor, scaunelor, etc.) - se stabilesc raporturile elementelor mobilierului, facandu-se observatii privind corespondenta raporturilor si dimensiunilor mobilierului, cu indicii de dezvoltare a copiilor si tinerilor . Metode fizico- chimice Cu ajutorul acestor metode se stabilesc : valorile microclimatului incaperilor ; iluminatul natural si artificial ; capacitatea instalatiilor sanitare (incalzit, ventilatie etc.) calitatea apei potabile etc. Metode fiziologice Cu ajutorul acestor metode se studiaza reactivitatea organismului in conditii variate de microclimat, prin determinarea modificarilor functiilor fiziologice ale acestuia (determinarea metabolismului, a temperaturii centrale, pierderea de caldura, bilantul hidric, modificarile aparatului cardiovascular, ale aparatului respirator, reactiile activitatii nervoase superioare si endocrine etc.). Metode psihologice (fiziologice subiective), care se adreseaza senzatiei de caldura a organismului . Metode microbiologice Cu ajutorul acestora se determina numarul si tipul de germeni din incaperi, de pe suprafete, obiecte etc. Aparatura necesara aprecierii conditiilor igienico-sanitare in institutiile pentru copii si tineri este urmatoarea: busola, ruleta, echer, raportor, jaloane, termometru de camera, psihrometru, catatermometru, luxmetru, panglica metrica, placi Petri, aparate pentru determinari fiziologice etc.
Criterii de apreciere a iluminatului natural in sala de clasa Evidentierea posibilitatii de a citi ramane o proba subiectiva de apreciere

Raportul luminos = coeficientul de luminozitate, se refera la raportul dintre suprafata sticloasa a ferestrelor si suprafata clasei; el variaza intre 1/4 - 1/6 .Si aceasta proba permite o apreciere generala, relativa a iluminatului natural. Valoarea optima a cestui coeficient variaza dupa destinatia incaperilor (pentru camera de locuit este necesar sa fie intre 1/8 si 1/10). Unghiul de patrundere, (incidenta) este dependent de inaltimea ferestrelor si de distanta de la fereastra la locul de munca considerat. Valoarea lui este de 27 grade. El se determina prin doua linii imaginare, una plecand din locul determinarii la marginea superioara a ferestrei si alta formata de orizontala locului determinarii. Unghiul de deschidere = de vedere libera a cerului, are o valoare de cel putin 5 grade. Este format din doua linii, una care trece din locul de cercetat la marginea superioara a ferestrei, iar cealalta prin punctul cel mai inalt al obstacolului din fata ferestrei.

Ungiul de deschidere si unghiul de patrundere pot fi calculate prin masuratori simple sau determinate instrumental. Acesti indicatori permit o apreciere indirecta a iluminatului natural. Pentru o apreciere directa, ne servim de luxmetru.