P. 1
Comunicarea Eficienta Cu Copiii

Comunicarea Eficienta Cu Copiii

|Views: 271|Likes:

More info:

Published by: Pasca Friss Eva Ramona on Oct 09, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPTX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/25/2014

pdf

text

original

FRISS(PASCA-FRISS) EVA

MOTTO: “Lumea ni s-a dat pentru comunicare intre noi, pentru a ne ajuta, prin ea, pe noi insine” Dumitru Staniloaie

de aceea in actul permanent al comunicarii. adultii trebuie sa fie atenti la diferenta dintre cuvintele care incurajeaza sau care demoralizeaza. Cuvintele formeaza personalitati sau le blocheaza. paraverbal si nonverbal. .   Formarea copiilor se intemeiaza in mare masura pe calitatea comunicarii noastre cu ei. comunicare realizata predominant verbal. De felul in care adultii transmit cunostiintele si parerile lor despre realitatile inconjuratoare depinde formarea viitorului adult.

transpunere in fapt. Pentru a ne spune ce vor sau ce le trebuie ei produc multe limbaje. Aproape toate comportamentele lor sunt limbaje. ritualuri. . Acestea au fost grupate in :gestica.  Inceputurile comunicarii -copiii foarte mici nu dispun de cuvinte pentru a comunica. de aceea este necesar sa-I privim cat mai des si cat mai atent. somatizari si simbolizari.

In cazul in care adultul nu raspunde corect mesajelor sau nu le da importanta. . tensionat si suferinta poate deveni somatica. Lipsa privirii poate fi resimtita ca agresiune. Ea poate comunica din partea adultului starea de bine. bucuria de a fi impreuna. copilul devine nelinistit.Gestica. Privirea este un limbaj nonverbal de maxima importanta. increderea. siguranta.

Zambetul este: -un semn al starii de bine -o confirmare -o stimulare a receptorilor Lipsa zambetului(privirea rece. absenta) transmite copilului: -violenta -ostilitate . inghetata.      Exista si un limbaj al zambetului.

Adultii le gandesc in termeni de bine si de rau dar ele pot capata diferite sensuri: -atragerea.     Transpunerea in fapt.agitatia motrica. accidentele. Cel mai des utilizate sunt distrugerile. jocurile de tachinare sau mai violente. excluderea . captarea atentiei adultului -revendicarea unui loc sau a unui spatiu privilegiat -gelozia. comportamentele agresive.

bunavointa si un punct de sprijin ferm. -ritualul de asezare a lucrurilor -ritualuri legate de mancare . De ex: la baie copilul spala o anumita parte a corpului. Indicat este sa Ie oferim ascultarea.    Cei mari se grabesc sa-I sanctioneze si de aceea nu pot intra in lumea interioara a copilului pentru a-I ajuta. Ritualurile constituie un alt limbaj nonverbal al copiilor.

Acestea sunt forme ale limbajului nonverbal prin care copiii. dureri in gat. se vor “dezvalui prin intermediul unor suferinte fizice”(febra. dureri de stomac).    Somatizarile(sau limbajul suferintelor fizice). pentru a se arata. Cauze posibile ale somatizarii: -conflictele anterioare -pierderile sau despartirile .

   Simbolizarile includ jocurile. .Intrebarile fac parte din limbajul (indirect) al copiilor mici dar intrebarile pot fi si un limbaj indirect cu doua functii principale: -de a arata si ascunde sentimente -de a deslusi marile probleme existentiale. intrebarile si visele copiilor.

trebuintele si problemelor copiilor -sa aiba capacitati empatice .Ea va asigura conditiile necasare comunicarii cum ar fi: atentia. consideratia.    La intrarea in gradinita educatoarea va juca rolul important in dezvoltarea si exersarea abilitatilor lui de comunicare. afectiunea. O buna comunicare parteneriala necesita din partea educatoarei: -sa asculte cu rabdare si atentie parerile. sentimentele.

In interactiunea zilnica cu educatoarele lor copiii pot invata: -sa cunoasca motivele actiunilor proprii si sa-si asume raspunderea pentru reactiile si comportamentele lor -sa afle cum sunt vazuti de alti adulti decat de parinti -sa vorbeasca despre situatiile prin care trec .       -sa faca propuneri in loc de comenzi si ordine -sa dezvolte capacitati autocritice si dispozitia de a-si schimba propriile pareri -sa invete sa faca deosebirea intre nevoile si problemele proprii si cele ale copiilor.

       Ca orice act de comunicare cel intre educatoare si prescolar este amenintat de blocaje/bariere. Acestea ar putea fi: -comenzile si dispozitiile -avertismente si amenintari -predicile si persuasiunea -judecatile negative -laudele -neluarea in serios .

Educatoarea va putea sa asculte pur si simplu ceea ce copilul ii spune(ascultare pasiva) dar poate asculta si cu dorinta explicita de a intelege ce vrea copilul sa-I spuna. asigurandu-se ca a inteles corect. pentru a se transpune in locul copilului (ascultare activa). . La gradinita copilul invata cand sa vorbeasca si cand sa asculte.

    S-a demonstrat ca in comunicarea cu elevii de varsta scolara si mijlocie este justificata si utila respectarea urmatoarelor reguli: -in loc sa negam sentimentele (copilului). . sa traducem sentimentele in cuvinte -in loc sa criticam si sa dam sfaturi sa acceptam sentimentele (copilului) printr-un cuvant sau printr-un sunet -in loc sa ignoram sentimentele. sa acceptam sentimentele (copilului) chiar si atunci cand punem capat comportamentelor inacceptabile.

pleaca spre barlogul ursului. Sta el. si isi aduce aminte ca ursul are o tigaie. imi ajung sase! . Iepurasul are de gatit 8 oua. mai raman eu cu sase si asta e. sa-I ceara tigaia cu imprumut! Mergand…mergand. se gandeste. Va rog sa ascultati povestea si sa meditati asupra moralei. Bucuros. dar nu are o tigaie in care sa le prajeasca. iepurasul se intreaba: -Daca ursul imi cere in schimbul tigaii doua oua? Hm…asta e. ii dau lui doua oua. O sa va spun o poveste despre un iepuras care vroia sa-si gateasca 8 oua.

asa e in afaceri.    Merge el ce merge si se intreaba din nou: --Dar daca imi cere patru oua? Asta nu-I bine deloc! Dar ce sa fac . daca imi cere patru mai raman si eu cu patru si imi ajung si astea pana la urma! Mai avea putin pana sa ajunga la barlogul ursului si-I veni o noua idee: --Din ce-l cunosc eu pe urs acesta va lua si pielea . castigul se imparte jumate-jumate! Fie si asa.ursul e singurul din padure care imi poate imprumuta tigaia! Apoi.

. dar asta e! Pana la urma. ii dau lui sase oua si eu sunt mai mic-raman cu doua. si eu care aveam opt oua! Sa raman doar cu doua oua? Delicata situatie.. cred c-o sa-mi lase doua oua! Uf!. e si cam nesimtit.   de pe mine. decat sa mor de foame.Doamne. in plus. Aceste oua o sa-mi tina de foame astazi! In sfarsit. era din ce in ce mai stresat pentru ca in tot acest timp el s-a gandit sa-l impace si pe urs si pe el si a tras niste concluzii clare. iepurasul ajunge in fata barlogului! Cazu din nou pe ganduri..

ce problema ai. . cu ce te pot ajuta? Iepurasul: -Mai ursule.       Dar nu-si pusese o singura intrebare: --Daca ursul imi cere toate ouale? Ce fac? Hm…asta ar fi foarte delicat!!! Se hotaraste si bate la usa ursului care iese cu un zambet larg si spune: --Zi-mi iepurasule.stii ceva? NU-MI TREBUIE TIGAIA TA! Apoi ii intoarce spatele si pleaca.

fara macar sa le ascultam punctul de vedere conduce la un esec ferm in comunicare! . prietenilor. colegilor. MORALA:  Etichetarea copiilor.

Psihologia copilului modern-Georgeta Panisoara.google.Polirom.2010 3.Comunicarea eficienta cu copiii-Adele Faber.2007 4.2011 2.www. Institutul european.ro-comunicarea cu copiii     .Comunicarea interpersonala. Ed.Curtea Veche. BIBLIOGRAFIE: 1.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->