Sunteți pe pagina 1din 2

Desmodontiul Desmodontiu sau peridontiul este un tesut conjunctiv moale ce inconjoara radacina dintelui, legandu-l de structurile alveolare prin

intermediul fibrelor Sharpey ce se insera in cement, pe de o parte, si in osul alveolar pe de alta parte. (fig. 71- Schema de ansamblu a desmodontiului) Spatiul dintre cementul radicular si compacta interna a osului alveolar se numeste spatiul periodontal(desmodontal). el comunica cu tesutul gingival supraalveolar, cu spatiile medulare ale osului alveolar si cu tesutul conjunctiv pulpar, pe calea orificiului apical si a canalelor laterale ale radacinilor. Strucutura desmodontiului Desmodontiul este contituit din: ligament alveolodentar, celule, substanta fundamentala, vase si nervi. Ligamentul alveolo dentar. Este format in majoritate din fibre colagene( colgan tip I si III), dar contine si fibre oxitalamice, de reticulina si elastice. Fibrele oxitalamice(fibre elastice imature) sunt atasate fibrelor colagene, inserandu-se pe cement, dar niciodata in tesutul osos. Ligamentul alveolodentar se prezinta sub forma unor fascicule cu directii variabile,ce merg din peretele alveolar, strabat spatiul desmodontal si se continua in interiorul cementului sub forma fibrelor Sharpei. Aceste fascicule fibrilare sunt bine individualizate si sunt reprezentate de (fig. 72): a) Fibrele crestelor alveolare( rebordului alveolar)b) Fibre orizontale- se intind de la cement la osul alveolar, perpendicular pe axa longitudinala a radacinii. c) Fibrele oblice- sunt cele mai numeroase, ocupand majoritatea inaltimii radacinii. Suspenda dintele in alveola d) Fibrele apicale e) Fibrele interradiculare- se intalnesc la dintii pluriradiculari Demodontiul, in afara fibrelor alveolodentare ce formeaza ligamentul alveolodentar propriu-zis, cuprinde si fibrele ligamentului gingival si ligamentele transseptale. Fibrele ligamentului gingival au rol de a fixa gingia la suprafata cementara cervicala si sunt reprezentate de: -fibre gingivodentare - fibre orizontale,circulare Fibrele transseptale se insera pe cementul a doi dinti vecini, trecand peste septul interdentar. Contribuie la mentinerea dintilor in alveolele lor, realizand solidarizarea dintilor pe aceeasi arcada si constitue,in acelasi timp,un suport pt gingia interdentara. Celulele desmontiului Sunt reprezentate de : -celule de tip fibroblastic: fibroblasti si fibrocite, responsabile de biosinteza colagenului si a elementelor de structura ale substantei fundamentale. -Celulele osoase si cementare -Celule de aparare: macrofage, leucocite polimorfonucleare, plasmocite, mastocite,limfocite. Infiltratul inflator devine insa semnificativ in stari septici sau in cursul unei patologii parodontale. - Celule epiteliale :

Structura ameloblastului funtional (secretor) Trecerea din stadiul de preameloblast in cel de ameloblast functional este marcata de: - oprirea mitozelor - alungirea celulelor - dezvoltarea extremitatii apicale (polul secretor) Ameloblastul are un corp celular de forma prismatica, alungit (40-64 m lungime). Nucleul este situat bazal si ocupa toata largimea celului. Organitele celulare sunt numeroase si bine dezvoltate. Reticulul endoplasmatic rugos este raspandit in toata celula, dispus paralel cu marele ax al acesteia si in continuare cu foita externa a membranei nucleare. Ribozomii liberi sunt mai putin numerosi decat in stadiul precedent. Pot fi observate si agregate poliribozomale de 5-10 ribozomi, in apropierea complexului Golgi, care la inceputul procesului de secretie migreaza in pozitie infranucleara si contin un material de aspect filamentos sau granular.

Mitocondriile sunt prezente in toata citoplasma si au creste bine dezvoltate. De asemenea, sunt prezenti numerosi microtubuli si microfilamente, care au rol in transportul produselor de sinteza catre locul de eliminare (secretie). Polul apical al celulei, care in stadiul de preameloblast prezinte numeroase microvilozitati, se dezvolta sub forma unei expansiuni piramidale, ce va forma prelungirea Tomes. La acest nivel, citoplasma contine fagozomi sau lizozomi, car vor interveni in reglarea produsilor de secretie. Totodata membrana plasmatica la nivelul prelungirii Tomes prezinta numeroase repliuri, vilozitati sau aspecte de exocitoza. Polul secretor al ameloblastului prezinta in cursul amelogenezei aspecte morfologice diferite. Astfel, se pot observa ameloblasti ce prezinta numeroase microvilozitati, in timp ce la altele membrana apicala este relativ neteda. Aceste aspecte structurale diferite reflecta dubla activitate de secretie si de reabsorbtie a ameloblastului, activitate ce este prezenta pe tot parcursul amelogenezei. Spre deosebire de polul apical, cel bazal este putin modificat fata de stadiul precedent si, prin intermediul desmozomilor, se leaga de celulele stratului intermediar. Ameloblastii sunt solidarizati intre ei prin bare terminale la nivelul polului bazal nuclear si prin desmozomi asociati cu bare terminale intre corpul celular si prelungirea Tomes. Intre cele doua extremitati celulare exista spatii intercelulare de largime variabila.