Utilizarea si efectele nocive ale fenolului

Utilizarile fenolului
In 1865 fenolul a fost utilizat pentru prima data ca antiseptic la dezinfectia ranilor, dar din cauza caracterului iritant a fost inlocuit in chirurgie de alte antiseptice. Fenolul are un efect caustic asupra membranei celulei nervoase. Din cauza efectului bactericid se folosea ca dezinfectant, fiind folosit si la cultivarea plantelor producatoare de droguri ca erbicid. Fenolul mai este folosit la producerea rasinilor artificiale precum bachelita care este un policondensat al fenolului si formaldehidei. In timpul celui de al doilea razboi mondial, prinzionerii erau omorati in lagarele germane cu injectii intracardiace cu fenol. In tehnica microscopica se foloseste de asemenea formolul sau la conservarea organelor in anatomia patolgica. La constructiile de lemn se foloseste adezivul format din fenol-rezorcina-formaldehida. Creozotul un amestec de fenoli si crezoli este folosit ca dezinfectant, la injectarea lemnului pentru a-l feri de putrezire. Conservarea carnii afumate se datoreste creozotului care se gaseste in fumul rezultat prin arderea lemnului. Fenolii sunt compusi cu abilitati anti-inflamatorii, anti-oxidante si anti-coagulante, si potrivit cercetatorilor spanioli, reprezinta cheia pentru reducerea riscului atacurilor de inima. Cantitati mari de fenoli se gasesc in uleiurile virgine si extravirgine de masline. Se pare ca in spatele efectelor miraculoase ale uleiurile de masline se afla o concentratie ridicata a moleculelor de oxid nitric, al caror rol este sa dilate vasele de sange, si un nivel redus de tensiune rezultat in urma oxidarii. 'Consumul alimentelor bogate in fenoli imbunatateste sanatatea cardiovasculara si protejeaza inima,' a concluzionat cercetatorul Francisco Perez Jimenez. Fenolii sunt utilizati pentru producerea substantelor plastice policarbonate (ex. sticle, cd-uri, casti), produse pentru igiena personala si a casei si a cosmeticilor. De asemenea fenolii sunt utilizati si pentru fabricarea hartiei, a lichidelor antigel si a lacurilor. Alte utilizari: Fenolul la fabricarea materialelor plastice (relon, bachelita), in industria medicamentelor, a antidaunatorilor, in industria colorantilor si a parfumurilor . Crezolii sunt utilizati pentru obtinerea materialelor plastice de tipul bachelitelor si inindustriaexplozivilor. Au actiune bactericida mai puternica decat fenolul, de aceea se folosesc ca antiseptici, mai ales sub forma de emulsie, cu o solutie de sapun in apa. Naftolii se utilizeaza ca intermediari in industria colorantilor. Hidrochinona este utilizata in tehnica fotografica si in industria colorantilor. Pirogarol este folosit in dozarea oxigenului din amestecurile de gaze si ca revelator fotografic. Utilizarea fenolului in tratamente de reintinerire a pielii Peelingul chimic este o tehnica neinvaziva ( nechirurgical) pentru a restaura o fata ridata , patati sau distrusa de soare, utilizand o solutie chimica care va indeparta straturile superficiale ale pielii. Noile celule ce se formeaza in timpul procesului de vindecare produc o suprafata a pielii mai neteda, mai intinsa, si cu aspect mai tanar. Peeling-ul cu fenol se utilizeaza pentru a trata riduri fine faciale, pete ale pielii cauzate de sarcina, anticonceptionale, boli virale, expunerea la soare, alte forme de distructii cronice ale pielii cauzate de soare incluzand si afectiuni precanceroase ale pielii. Pentru ca pateaza ariile

tratate ale pielii fenolul este utilizat pentru peeling-ul intregii fete sau poate fi folosit pe arii limitate ale fetei pe o piele unde contrastul cu ariile netratate sa nu fie atat de evident. Fenolul este utilizat exclusiv la fata. Daca se utilizeaza la gat sau in alta parte a corpului poate cauza cicatrici. TOXICITATEA FENOLULUI Fenolul este un toxic protoplasmatic, care patrunde in interiorul celulei, prin solubilizarea lipidelor. Actioneaza asupra sistemului nervos central producand hipotermie si paralizia centrului vasomotor. Contactul cu pielea: Este un iritant puternic pentru piele. Local, fenolul exercita o actiune caustica asupra pielii provocand leziuni grave, albicioase, dureroase. Gravitatea leziunilor este in functie de concentratia solutiei, timpul de contact si dimensiunea zonei de expunere. Solutiile diluate provoaca dermatite severe, mai ales la contact repetat. Contactul cu ochii: Este un iritant puternic pentru ochi. Patrunderea accidentala in ochi a fenolului, sau a solutiilor concentrate, provoaca o iritatie severa, care poate duce la distrugerea corneei. Inhalare: Inhalarea sub forma de vapori, in doze cronice, duce la iritarea cailor respiratorii si determina scleroza vaselor sanguine. . Ingestia: In caz de ingestie, produce efecte caustice asupra tubului digestiv, tulburari neurologice, cardiovasculare, hepatice, renale. Doza letala pentru om este de 10 g fenol. FENOLUL este o substanta toxica si coroziva, emana vapori toxici, de aceea se va lua urmatoarele masuri de protectie: - purtati echipament de protectie: ochelari pentru protectia completa a ochilor; manusi; imbracaminte corespunzatoare de protectie; masca de protectie; aparat de respiratie. - fenolul se pastreaza numai in recipientul original, intr-un loc racoros si bine ventilat; - produsul nediluat nu trebuie utilizat intr-un spatiu inchis fara o buna ventilatie; - nu deversati fenolul in canalizare sau in mediu, duceti la un centru autorizat de colectare a deseurilor - pastrati containerele inchise atunci cand nu sunt utilizate si trebuie sa fie etichetate; - depozitati la temperatura ambianta ferit de soare si de umiditate sau alte deseuri; - conditiile de munca in spatii inchise trebuie bine aerisite; - nu inspirati vaporii/fumul. IN CAZUL IN CARE: - la contactul cu ochii, se spala imediat cu multa apa si se consulta medical; - la contactul cu pielea, se spala imediat cu multa apa si sapun; - in caz de inghitire, a nu se provoca voma: se consulta imediat medicul si i se arata ambalajul (recipientul) sau eticheta .

PROBLEME DE POLUARE SI PROTECTIA MEDIULUI

Fenolul polueaza aerul atmosferic, datorita utilizarii in cantitati mari in industrie, la obtinerea fenoplastelor, a colorantilor si a unor medicamente. Pericolul fenolului activat de radiatiile ultraviolete ale soarelui, consta in provocarea de modificari patologice la plante. Fenolul se intalneste in apele de suprafata sau subterane, unde ajung o data cu apele reziduuale industriale, provenite de la descompunerea pirogenetica a lemnului, de la fabricile de coloranti, materiale plastice, etc. De asemenea ei pot fi prezenti in apa ca urmare a descompunerii si putrefactiei organismelor vegetale.

Folosirea fenolilor este limitata doar pentru dezinfectia mediului (suprafete, aer). Nu este recomandata utilizarea lor pentru dezinfectia instrumentarului, datorita corozivitatii si nici utilizarea ca antiseptice, datorita toxicitatii. Se folosesc, uneori, pentru dezinfectia instrumentarului utilizat in anatomia patologica si a echipamentelor contaminate cu bacilul tuberculozei, cand nu se poate folosi decontaminarea prin caldura. Efectele toxice ale derivatilor fenolici sunt similare cu ale fenolului, actionand asupra sistemului nervos central. Pot fi absorbiti de piele, mucoasele cailor respiratorii si tubului digestiv, dar rata de penetrare este in functie de suprafata expusa si de concentratie. Solutiile concentrate sunt local corozive pentru piele si mucoase, iar solutiile diluate provoaca roseata si ulceratii ale pielei. Fabricarea fenolilor impune luarea unor masuri de protectie a mediului inconjurator. Poluarea accidentala cu fenoli poate modifica mult calitatea factorilor de mediu.