Sunteți pe pagina 1din 12

Codul etic al studentului

Codul de Etic Universitar reprezint un contract moral ntre studeni, profesori i personalul administrativ al universitii, contribuind astfel la unirea membrilor instituiei de nvmnt, creterea prestigiului acesteia i formarea unui mediu universitar bazat pe competiie i cooperare dup reguli corecte. Codul de Etic coreleaz relaiile pur contractuale ale membrilor comunitii USM cu ncrederea, ataamentul i responsabilitatea lor i este chemat s-i protejeze pe acetia de comportamente nedrepte, necinstite sau oportuniste. n contractul individual de studii, se va include o clauz prin care studentul menioneaz c a luat cunotin de prevederile Codului de Etic universitar i se angajeaz, sub semntur proprie, s respecte prevederile acestuia. n Codul de Etic universitar al USM, sunt stabilite standardele de etic profesional pe care comunitatea academic i propune s le urmeze i sanciunile care se pot aplica n cazul nclcrii acestora. Codul de Etic universitar este un document obligatoriu i nu poate substitui regulamentele interne i nici nu poate contraveni acestora. In concluzie scopul codului etic consta in faptul de a depista si de a respecta toate normele morale de conduita prevazute de regulamentul universitatii pentru a mentine ordinea publica, iar in caz de nerespectare a principiilor etice, studenti, profesorii si personalului universitar sa fie supusi unui control si sanctionat in caz de necesitate.

Principiile etice :
Art. 1. USM este o instituie public de nvmnt fondat prin Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 537 din 25 septembrie 1991. USM este un centru de instruire, tiinific i cultural, al crei scop principal este pregtirea, perfecionarea i reciclarea, la nivel superior, a specialitilor i cadrelor tiinifice n domeniul economic, promovarea cercetrilor tiinifice i implementarea rezultatelor lor n practic. Art. 2. USM respect demnitatea fiecruia dintre membrii si i promoveaz integritatea academic. Membrii USM se angajeaz s contribuie la dezvoltarea democratic i la prosperitatea societii. Profesorii i studenii tind s obin noi cunotine i s mprteasc ideile, cercetrile tiinifice, de ale cror rezultate beneficiaz comunitatea n ansamblu. Art. 3. Valorile i principiile promovate n USM i a cror realizare efectiv se ncearc s se asigure sunt: libertatea academic, autonomia profesional, dreptatea i echitatea, meritul, profesionalismul, onestitatea i corectitudinea intelectual, transparena, responsabilitatea, respectul i tolerana, fidelitatea, bunvoina i grija. Art. 4. Libertatea academic (1) USM reprezint un spaiu liber de orice amestec, presiune i constrngere de ordin politic, economic sau religios, exceptnd constrngerile de natur legal, etic i tiinific. (2) Membrii comunitii au dreptul s-i exprime liber i deschis opiniile tiinifice i profesionale.

(3) Schimbul liber de idei i libertatea de exprimare sunt bazate pe respectul membrilor comunitii academice, indiferent de poziia lor n ierarhia profesional, i stimuleaz creativitatea academic i tiinific. Art. 5. Autonomia profesional (1) USM promoveaz i garanteaz membrilor si un mediu favorabil exercitrii autonomiei profesionale. Cadrele didactice au dreptul s elaboreze coninutul curriculumului la disciplina predat conform programelor de studii universitare, s aleag programele de cercetare, traseele de carier universitar, oportunitile, nivelul de recunoatere la care tind. Art. 6. Dreptatea i echitatea USM asigur membrilor si dreptul la o tratare corect i echitabil fr nici o form de discriminare, exploatare, abuz de putere. USM pledeaz pentru nediscriminare i egalitate de anse privind accesul la studii; angajare i promovare; eliminarea conflictelor de interese; prevenirea i combaterea oricrei forme de corupie, favoritism i nepotism. Art. 7. Meritul (1) USM asigur recunoaterea, cultivarea i aprecierea meritelor personale i colective care contribuie la realizarea obiectivelor specifice i creterea prestigiului USM. (2) Meritul va fi apreciat n funcie de ataamentul i dedicarea fa de profesie i studiu, fa de USM i membrii comunitii academice, n funcie de talent i efort propriu, creativitate, eficien i performan. Art. 8. Profesionalismul i competitivitatea (1) USM cultiv un mediu favorabil pentru profesionalism i competitivitate. USM susine programe academice la standarde nalte, capabile s conduc la progresul cunoaterii, la formarea specialitilor competitivi i la creterea prestigiului instituiei n domeniul cercetrilor tiinifice. (2) USM ncurajeaz i recompenseaz orientarea spre excelen n activitatea studenilor, cadrelor didactice i cercettorilor, personalului administrativ i de conducere. Totodat, se va aciona mpotriva imposturii, diletantismului (amatorismului), superficialit ii, dezinteresului i plafonrii n activitatea profesional. Art. 9. Onestitatea i corectitudinea intelectual (1) USM protejeaz rezultatele creaiilor intelectuale. Re-cunoaterea i beneficiile aparin celor care se afl la originea unei lucrri tiinifice, manuale, cri, teze de doctor, teze de licen sau proiect etc. (2) USM condamn, interzice i ia msuri mpotriva oricrei forme de fraud intelectual: plagiatul sau autoplagiatul, copiatul la examene sau alte forme de verificare a cunotinelor, substituirea lucrrilor sau a persoanelor examinate, distorsionarea voit a rezultatelor unor cercetri, nsuirea nemeritat a unor realizri tiinifice etc. Art. 10. Transparena USM respect principiul transparenei tuturor informaiilor i deciziilor care intereseaz membrii comunitii academice, potenialii candidai, absolvenii, instituiile cu care colaboreaz i publicul larg, asigurnd o informare consistent, corect i imparial. Prin aceasta, se creeaz premisele egalitii de anse n competiie i accesul echitabil la resursele academice. Art. 11. Responsabilitatea

USM ncurajeaz implicarea responsabil a membrilor comunitii academice n realizarea ndatoririlor ce le revin sau pe care i le asum n interesul societii i al comunitii academice. Fiecare persoan rspunde pentru faptele sale. Art. 12. Respectul i tolerana (1) USM pledeaz pentru crearea i meninerea unui climat academic liber de orice manifestare i forme de hruire, exploatare, umilire, dispre, ameninare sau intimidare. (2) Respectul i tolerana, n mediul academic, presupun acceptarea argumentului drept unic criteriu de convingere n disputele de idei, n general, i n cele tiinifice, n particular. Art. 13. Fidelitatea (1) Membrii comunitii academice i asum obligaia de a apra, n mod loial, prestigiul USM, evitnd orice fapt care ar putea prejudicia imaginea sau interesele acesteia. (2) USM condamn cu fermitate concurena neloial. Art. 14. Bunvoina i grija (1) USM consider indispensabile bunvoina i grija, ncurajnd aprecierea, mndria i recunotina fa de cei merituoi, compasiunea i sprijinul fa de cei aflai n dificultate, amabilitatea, politeea, altruismul, nelegerea, solidaritatea, promptitudinea i optimismul fa de toi membrii comunitii sale. Totodat, n USM, sunt descurajate comportamentele de invidie, cinism, vanitate, lips de amabilitate i dezinteres. (2) USM este recunosctoare tuturor celor care, n situaii de criz major sau calamiti, sunt dispui la autosacrificiu.

Promovarea studentelor: Instruirea practic a studenilor. Incubatoarele educaionale


Activitatea practic este parte intrinsec a procesului de instruire profesional a studenilor, component major n pregtirea acestora ca viitori specialiti n domeniu. Aceast activitate se realizeaz prin efortul conjugat al universitii i instituiilor de profil publice i non-guvernamentale, selectate dup criteriul manifestrii interesul pentru o ct mai bun pregtire a specialitilor i angajare ulterioar a lor. n procesul de instruire practic sunt implicai:

studenii, avnd responsabilitatea de a realiza cu succes obiectivele instruirii practice; instructorii de practic care lucreaz n instituiile desemnate ca locuri de practic i care asigur ndeplinirea de ctre studeni a obiectivelor de nvare specifice fiecrui an de studii; ndrumtorii din universitate care au responsabilitatea de a ajuta studenii s aplice teoria n practic i s asigure legtura cu instituia desemnat ca loc de practic; coordonatorul practicii care selecteaz locurile unde se va desfura practica i plaseaz studenii n activiti practice realiznd managementul

acestui proces, astfel ca studenii s beneficieze ct mai deplin de perioadele de pregtire practic.
Studentul are urmtoarele drepturi: sa urmeze activitatile didactice ale facultatii la care a fost nmatriculat n conformitate cu planurile de nvatamnt; sa foloseasca laboratoarele, amfiteatrele, salile de cursuri si seminare, salile de lectura, biblioteca, mediateca, complexul sportiv si celelalte mijloace puse la dispoziia sa de catre USM pentru pregatirea profesionala si pentru activitatii cultural-sportive; sa participe la activitatile universitare si stiintifice din cadrul USM; sa aleaga si sa fie ales ca reprezentant n diverse structuri si foruri universitare de conducere; sa beneficieze de asistenta medicala; sa beneficieze de burse de studii si de alte forme de sprijin material n conformitate cu actele normative n vigoare.

Studentul are urmtoarele ndatoriri: sa se pregateasca si sa participe activ la orele de curs, seminare, lucrari de laborator, precum si la verificrile periodice; sa sustina toate formele de evaluare a cunostintelor prevazute n cadrul sesiunilor de examene; sa-si verifice situatia universitara la sfrsitul fiecarui an de studiu; sa foloseasca cu grija bunurile materiale puse la dispoziia lui n spatiile de nvatamnt, camine, cantine etc., raspunznd pentru bunurile distruse; sa manifeste comportament civic si respect fata de colegi, precum si fata de cadrele didactice si personalul administrativ; sa excluda din vocabular expresiile necenzurate, obscene, vulgare; sa nu insulte, sa nu ofenseze cadrele didactice, administrative si colegii; s respecte regulile de prevenire a incendiilor; sa nu fumeze n incinta universitatii, sa foloseasca pentru fumat numai locurile special amenajate.

Proceduri i sanciuni :
Aici sunt expuse sanctiunile valabile daca vreun student sau actiune studenteasca se demonstreaza a fi vinovata de ncalcarea prezentului cod. 1. Avertizarea si mustrarea nseamna avertizare, mustrare n forma orala sau scrisa. 2. Cererea/porunca de ascultare/supunere nseamna respectarea de buna credinta/vointa a cererii universitatii ca o conditie de admitere la studii n universitate;

restrictii; restituire; eliminare/mutare din locuinta; retinerea/refuzul de eliberare a diplomei de studii sau a unui grad pentru o anumita perioada de timp. 3. Confiscarea nseamna confiscarea bunurilor folosite sau posedate prin ncalcarea regulamentelor universitatii; confiscarea certificatelor/documentelor false sau folosite fraudulos. 4. Stagiu disciplinar, eliberarea provizorie nseamna un statut special cu conditiile impuse n timp limitat dupa stabilirea abaterii n comportament. 5. Suspendarea sau exmatricularea. nseamna ncetarea/suspendarea statutului pe durata nu mai mare dect pentru un an de studii a studentului sau ncetarea definitiva a statutului studentului. a. Suspendarea provizorie, pe o perioada nedefinita pina la audienta n fata Comitetului Disciplinar; presedintele sau delegatul poate impune suspendarea imediata cu pierderea tuturor drepturilor si privilegiilor studentului dup estimarea/ aprecierea dovezilor primite.

Contestri privind pedeapsa studentului :


Orice student sau organizatie studenteasca care a fost nvinuita de ncalcarea regulilor sau statutului universitatii trebuie sa aib sansa de a obtine o audienta si accesul la cel putin o contestare corecta si deschisa. Pentru a proteja drepturile studentilor sau organizatiilor studentesti, presedintele sau delegatul ar trebui sa asigure fiecarui delincvent o procedur de contestare pentru a pune n discutie ncalcarile. Procedura de judecata va reflecta preocuparea universitatii pentru aflarea nevinovatiei studentului sau organizatiilor studentesti acuzate inclusiv si dreptul ambelor parti de a lua decizie si a solutiona cazul ntr-o anumita perioada de timp.

Procedura trebuie s includa: motiv pentru contestare; proceduri pentru documentarea cererii de contestare; examinarea celor care apeleaz.

Standarte profesionale :
Profesia de asistent social poate fi exercitata de catre persoana care indeplineste urmatoarele conditii: este licentiat sau absolvent al unei institutii de invatamant de specialitate, acreditata de stat in conditiile legii; detine avizul Colegiului Asistentilor Sociali din Romania pentru exercitarea libera a profesiei de asistent social; nu se gaseste in vreunul din cazurile de incompatibilitate sau nedemnitate prevazute de prezentul statut. Exercitarea profesiei de asistent social este incompatibila cu:

persoana care nu are capacitate deplina de exercitiu; promovarea sau apartenenta la o grupare scoasa in afara legii; folosesirea cu buna stiinta a cunostintelor profesionale in defavoarea clientului ; desfasurarea de activitati de natura a aduce atingere demnitatii profesionale de asistent social sau bunelor moravuri. Este nedemn de a exercita profesia de asisten social: asistentul social care a fost condamnat definitiv si irevocabil, chiar daca a fost reabilitat, pentru savarsirea unei infractiuni contra umanitatii in imprejurari legate de exercitarea profesiei de asistent social; asistentul social caruia i s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesia, indiferent de durata, prin hotarare judecatoreasca sau disciplinara. Valori si Principii Etice Acest set de principii etice reprezinta totalitatea exigentelor de conduita morala corespunzatoare activitatii asistentului social. Principiile au la baza valorile fundamentale ale asistentei sociale: furnizarea de servicii n beneficiul clientilor, justitia sociala, respectarea demnitatii si unicitatii individului, a confidetialitatii si integritatii persoanei, autodeterminarii si competentei profesionale. Fiecare asistent social si va nsusi aceste valori si principii, ele urmnd sa se regaseasca n comportamentul sau, astfel nct sa nu aduca prin actiunile sale prejudicii imaginii profesiei. Furnizarea de servicii n beneficiul clientilor Principiul etic: Scopul principal al activitatii asistentului social este acela de a asista persoanele aflate n dificultate implicndu-se n identificarea, ntelegerea, evaluarea corecta si solutionarea problemelor sociale. n toate demersurile sale, asistentul social actioneaza cu prioritate n interesul clientului. n situatia n care interesul clientului reprezinta o amenintare pentru comunitate / membrii comunitatii, asistentul social are responsabilitatea de a ndruma clientul si de a media n scopul armonizarii intereselor partilor implicate. 2. Justitia sociala Principiul etic: Asistentii sociali promoveaza principiile justitiei sociale. Asistentii sociali se asigura de egalitatea sanselor privind accesul clientilor la informatii, servicii, resurse si participarea acestora la procesul de luare a deciziilor. Ei contesta si combat diferitele forme ale injustitiei sociale precum: saracia, somajul, discriminarea, excluderea si alte asemenea forme. 3. Demnitatea si unicitatea persoanei Principiul etic: Asistentii sociali respecta si promoveaza demnitatea individului, unicitatea si valoarea fiecarei persoane. Asistentul social nu trebuie sa practice, sa tolereze, sa faciliteze sau sa colaboreze la nici o forma de discriminare bazata pe rasa, etnie, sex si orientare sexuala, varsta, convingeri politice sau religioase, statut marital, deficienta fizica sau psihica, situatie materiala si/sau orice alta preferinta, caracteristica, conditie sau statut. 4. Autodeterminarea Principiul etic: Asistentul social respecta si promoveaza dreptul clientilor la autodeterminare. Asistentul social asista clientii n eforturile lor de a-si identifica si clarifica scopurile, n vederea alegerii celei mai bune optiuni. Asistentii sociali pot limita drepturile clientilor la autodeterminare atunci cnd,

n judecata profesionala a asistentului social, actunile prezente si/sau viitoare ale clientilor prezinta un risc pentru ei nsisi si/sau pentru ceilalti. 5. Relatiile interumane Principiul etic: Asistentii sociali recunosc importanta fundamentala a relatiilor interumane si le promoveaza n practica profesionala. Asistentii sociali ncurajeaza si ntaresc relatiile dintre persoane cu scopul de a promova, reface, mentine si/sau mbunatati calitatea vietii persoanelor, famililor, grupurilor, organizatiilor si comunitatilor. 6. Integritatea Principiul etic: Asistentii sociali actioneaza cu onestitate si responsabilitate n concordanta cu misiunea profesiei si standardele profesionale. 7. Competenta Principiul etic: Asistentii sociali trebuie sa si desfasoare activitatea numai n aria de competenta profesionala determinata de licenta, expertiza si exprienta profesionala. Asistentii sociali au obligatia de a-si mbunatati permanent cunostintele si deprinderile profesionale si de a le aplica n practica. Asistentii sociali contribuie la mbunatatirea si dezvoltarea bazei de cunostinte a profesiei.

Standardele Etice
1. Responsabilitatile etice ale asistentului social fata de societate 1.1. Actiune sociala si politica Asistentul social pledeaza pentru conditii de viata care sa conduca la satisfacerea nevoilor umane de baza si promoveaza valorile sociale, economice, politice si culturale care sunt compatibile cu principiile justitiei sociale. Asistentul social trebuie sa fie constient de impactul vietii politice asupra profesiei si practicii profesionale. Asistentul social pledeaza pentru schimbari care sa contribuie la mbunatatirea conditiilor sociale n vederea satisfacerii nevoilor umane de baza si promovarii justitiei sociale. Asistentul social actioneaza pentru a facilita accesul la servicii specifice si posibilitatea de a alege pentru persoanele vulnerabile, dezavantajate sau aflate n dificultate. Asistentul social promoveaza conditiile care ncurajeaza respectarea diversitatii sociale si culturale att n interiorul Romniei, ct si la nivel global. Asistentul social promoveaza politicile si practicile care ncurajeaza constientizarea si respectarea diversitatii umane. Asistentul social faciliteaza si informeaza publicul n legatura cu participarea la viata comunitara si schimbarile sociale care intervin. Asistentul social trebuie sa asigure servicii profesionale n situatii de urgenta. Asistentul social actioneaza pentru a preveni si elimina dominarea, exploatarea sau discriminarea unei persoane, grup, comunitate sau categorie sociala pe baza etniei, originii nationale, sexului sau orientarii sexuale, vrstei, starii civile, convingerilor politice sau religioase, deficientelor fizice/psihice sau altor asemenea criterii. Asistentul social se asigura de respectarea drepturilor fundamentale ale omului si de aplicarea legislatiei internationale la care Romania a aderat, conform Constitutiei Romniei. 2. Responsabilitatile etice ale asistentilor sociali fata de profesie 2.1. Integritatea profesionala si promovarea profesiei Asistentul social promoveaza si mentine standardele practicii profesionale. Asistentul social promoveaza si dezvolta valorile si etica profesiei, baza de cunostinte si misiunea profesiei. Asistentul social protejeaza si promoveaza integritatea profesionala att prin studii, cercetare, analiza si critica constructiva, ct si prin activitati de predare,

consultanta, expuneri n cadrul comunitatii si participare activa n cadrul organizatiilor profesionale. Asistentul social actioneaza pentru a preveni si a elimina practicarea neautorizata si necalificata a profesiei de asistent social semnalnd Colegiul Asistentilor Sociali. 2.2. Evaluare si cercetare Asistentul social evalueaza si promoveaza politicile din domeniu, implementarea programelor si interventiile practice. Asistentul social care se agajeaza n programe de cercetare respecta etica profesiei si utilizeaza tehnici si metode profesionale. Asistentul social care se implica n programe de cercetare trebuie sa asigure anonimatul participantilor si confidentialitea asupra datelor obtinute. 3. Responsabilitatile etice ale asistentului social fata de clienti 3.1. Angajamentul fata de clienti: Principala reponsabilitate a asistentului social este de a promova bunastarea clientului. Intresele clientului primeaza. Asistentul social activeaza n limitele obligatiilor legale si ale responsabilitatilor sale n cadrul institutiei angajatoare. 3.2. Respectarea principiului autodeterminarii Asistentul social nu decide n numele clientului. Asistentul social l ajuta pe client sasi identifice si sa-si dezvolte resursele n vederea alegerii celei mai bune optiuni, acordnd totodata atentia necesara intereselor celorlalte parti implicate. Exceptiile sunt prevazute de lege. Asistentii sociali pot limita drepturile clientilor la autodeterminare atunci cnd, n judecata profesionala a asistentului social actiunile prezente si/sau viitoare ale clientilor prezinta un risc pentru ei insisi si/sau pentru ceilalti. 3.3. Contractul cu clientul Asistentul social va furniza servicii clientilor numai n contextul unei relatii profesionale bazate, atunci cnd este cazul, pe un contract scris si/sau pe consimtamntul clientului. n cazul n care clientul nu are capacitatea de a semna un contract, asistentul social trebuie sa protejeze interesele clientului urmarind sa obtina permisinea reprezentantului legal al acestuia (tutore, curator, etc.). Asistentul social foloseste un limbaj clar pentru a informa clientii despre scopul, riscurile si limitele serviciilor, costurile legate de serviciul respectiv, alternativele existente, dreptul clientului de a refuza sau de a rezilia contactul ct si despre perioada pentru care se ncheie contractul respectiv. Asistentul social trebuie sa ofere clientilor posibilitatea de a pune ntrebari. n situatiile n care clientii nu nteleg sau au dificultati n a ntelege limbajul primar folosit n practica, asistentul social trebuie sa se asigure ca acesta a inteles. Aceasta presupune asigurarea unei explicatii verbale detaliate sau asigurarea unui translator sau intepret. Asistentul social are responsabilitatea de a furniza informatii despre natura si necesitatea serviciilor si de a informa clientul cu privire la dreptul sau de a refuza serviciul oferit (indiferent daca serviciul a fost solicitat su nu de catre client). Asistentul social informeaza clientii cu privire la limitele si riscurile furnizarii de servicii prin intermediul computerelor, telefoanelor sau a altor mijloace de comunicare si solicita acordul scris al clientilor pentru orice nregistare audio si video, ct si pentru prezenta unei a treia persoane ca observator. 3.4. Competenta profesionala Toate actiunile asistentul social trebuie sa se nscrie n limitele de competenta ale profesiei. Pregatirea profesionala a asistentului social trebuie sa fie un proces continuu de perfectionare. Colegiul Asistentilor Sociali stabileste procedura, limita de timp si modalitatea prin care asistentii sociali si vor mentine si imbunatati

performantele profesionale. Pentru a asigura o interventie competenta, asistentul social are dreptul si obligatia de a asigura servicii si de a folosi tehnici specializate de interventie, numai dupa participarea la un program de instruire specializata. Starile personale (emotionale sau de alta natura) nu influenteaza calitatea interventiei profesionale a asistentului social. 3.5. Competenta culturala si diversitatea sociala Asistentul social ofera servicii n concordanta cu specificul cultural din care provine clientul, adaptndu-se diversitatii culturale prin cunoasterea, ntelegerea, acceptarea si valorizarea modelelor culturale existente. Asistentul social trebuie sa aiba cunostinte de baza despre mediul cultural si caracteristicile grupului/comunitatii din care fac parte clientii. Instruirea asistentului social i permite acestuia ntelegerea diversitatii sociale si culturale privind etnia, religia, sexul si orientarea sexuala, varsta, statutul marital, convingerile politice si religioase, dizabilitatile mentale sau fizice. 3.6. Conflicte de interes Asistentul social evita conflictele de interese n exercitarea profesiei si promoveaza o abordare impartiala a situatiilor profesionale. Asistentul social informeaza clientul despre posibilele conflicte de interese si intervine, dupa caz, n prevenirea sau rezolvarea acestora. n anumite cazuri, protejarea clientului poate conduce la ncheierea relatiei profesionale si orientarea clientului catre un alt coleg sau un alt serviciu. Asistentul social nu foloseste relatia profesionala cu clientul pentru obtinerea de avantaje sau alte beneficii n interes personal. Asistentul social care asigura servicii pentru doua sau mai multe persoane ntre care exista o relatie (de exemplu membrii unei familii, cuplul) trebuie sa clarifice care dintre indivizi sunt considerati clienti, natura obligatiilor profesionale ale asistentului social si ale partilor implicate, ncercnd sa atenueze sau sa previna conflictele de interese posibile sau reale. 3.7. Confidentialitatea si viata privata Asistentul social trebuie sa se bazeze pe principiile respectului apararii intimitatii, confidentialitatii si utilizarii responsabile a informatiilor obtinute n actul exercitarii profesiei. Asistentul social nu solicita informatii despre viata privata a clientului dect n cazul n care acestea sunt relevante pentru interventie. Odata ce aceste informatii au fost obtinute, asistentul social pastreaza confidentialitatea asupra lor. n anumite situatii, asistentul social poate dezvalui informatii confidentiale, cu acordul clientului sau al reprezentantului legal al acestuia. Asistentii sociali pot dezvalui informatii confidentiale fara acordul clientilor n anumite situatii de exceptie, cum ar fi: munca n echipa pluridisciplinara, cnd acest lucru este prevazut prin lege, cand se pune n pericol viata clientului si/sau a altor persoane, cnd se transfera cazul catre alt asistent social. Asistentul social informeaza clientul n masura posibilitatii despre ncalcarea confidentialitatii si despre posibilele consecinte. Asistentul social discuta cu clientii si alte parti implicate despre natura informatiei confidentiale si circumstantele n care aceasta poate fi ncalcata. Discutia trebuie sa se faca la nceputul relatiei profesionale si de cte ori este necesar pe parcursul acesteia. Atunci cnd asistentul social furnizeaza servicii de consiliere familiilor, cuplurilor sau grupurilor, acesta trebuie sa obtina un consens privind dreptul fiecaruia la confidentialitate si obligatia fiecaruia de a pastra confidentialitatea informatiilor. Asistentul social informeaza familia, cuplul sau membrii grupului cu care lucreaza despre faptul ca nu poate garanta pastrarea confidentialitatii de catre toate persoanele implicate. Asistentul social trebuie sa pastreze confidentialitatea atunci cnd prezinta un caz social n mass media. Asistentul social patreaza confidentialitatea n timpul procedurilor legale, n masura permisa de lege. 3.8. Accesul la dosare

Accesul la dosarele clientilor si transferul acestora se realizeaza astfel nct sa se asigure protectia informatiilor confidentiale. Accesul la dosarele clientilor este permis profesionistilor care lucreaza n echipa pluridisciplinara, supervizorilor activitatii profesionale de asistenta sociala si altor persoane autorizate n unele cazuri prevazute de lege. La cerere, clientii au acces la informatii din propriile dosare, n masura n care acestea servesc intereselor clientilor si nu prejudiciaza alte persoane. La ncheierea serviciilor, asistentul social are responsabilitatea de a arhiva dosarele clientilor pentru a asigura accesul la informatie n viitor si protectia informatiilor confidentiale. 3.9. Contactul fizic Contactul fizic cu clientul este evitat de catre asistentul social, daca acest lucru l afecteaza din punct de vedere psihologic pe client. Asistentul social care se angajeaza n contacte fizice cu clientii are responsabilitatea de a stabili limite adecvate diferentelor culturale. Asistentul social nu se angajeaza n relatii sexuale cu clientii sau rudele acestuia, pe toata durata relatiei profesionale. Asistentul social nu manifesta fata de clienti comportamente verbale sau fizice de natura sexuala, cum ar fi avansurile sexuale sau solicitarile de favoruri sexuale. 3.10. Limbajul Asistentul social foloseste un limbaj adecvat si respectuos fata de client si evita folosirea termenilor care pot aduce prejudicii persoanelor, grupurilor sau comunitatilor. 3.11. Plata serviciilor Atunci cnd se stabilesc taxe pentru furnizarea anumitor servicii, asistentul social se asigura ca acestea sunt rezonabile si n concordanta cu serviciile furnizate. Asistentul social nu accepta bunuri sau servicii din partea clientilor n schimbul serviciilor furnizate. 3.12. ntreruperea si ncheierea relatiei cu clientul Asistentul social asigura continuitatea serviciilor n cazul n care acestea sunt ntrerupte de factori cum ar fi: transfer, boala, indisponibilitate, etc. Asistentul social ncheie relatia profesionala cu clientul si serviciile oferite acestuia atunci cnd acestea nu mai raspund nevoilor si intereselor clientului. Asistentul social se asigura ca ncheierea relatiei profesionale cu clientul si a serviciului oferit este un proces planificat asupra caruia clientul are toate informatiile necesare. 4. Responsabilitatile etice ale asistentilor sociali ca profesionisti 4.1. Supervizarea si consultarea Pentru a exercita functii de supervizare sau consultanta, asistentii sociali trebuie sa detina pregatirea, cunostintele, abilitatile, specializarea si experienta practica solicitata de aceasta pozitie. Asistentul social exercita functii de supervizare si consultanta numai n aria de competenta specifica profesiei. Asistentii sociali cu functii de conducere asigura conditiile necesare respectarii prevederilor Codului Etic. 4.2. Educatia, formarea si evaluarea Asistentii sociali care ndeplinesc functii de supervizare trebuie sa asigure un program de pregatire si dezvoltare profesionala continua a asistentilor sociali din subordine. Asistentii sociali care au responsabilitatea de a evalua performantele asistentilor sociali din subordine vor folosi criterii si instrumente de evaluare profesionala clar definite. Asistentul social se implica activ n dezvoltarea continua a profesiei prin sprijin profesional acordat colegilor la nceputul carierei si prin participarea la schimb de experienta si cunostinte profesionale intra si interdisciplinare. 4.3. Angajamentul fata de institutia angajatore Asistentul social respecta politica, principiile si regulamentele interne ale institutiei angajatoare. Asistentul social participa la mbunatatirea politicilor si procedurilor

institutiei angajatoare si la sporirea eficientei serviciilor oferite. Asistentul social se asigura ca institutia angajatoare cunoaste obligatiile etice ale profesiei de asistent social prevazute de Codul Etic si implicatiile practice ale acestor obligatii. Asistentul social se asigura ca practicile, politicile si procedurile institutiei n cadrul careia si desfasoara activitatea sunt compatibile cu prevederile Codului Etic. Asistentul social actioneaza astfel nct sa previna si sa elimine orice forma de discriminare n activitatile, politicile si practicile institutiei angajatoare. 4.4. Conflictele de munca Conflictele de munca ale asistentilor sociali sunt rezolvate conform legislatiei n vigoare. Actiunile asistentilor sociali care sunt implicati n conflicte de munca trebuie sa se ghideze dupa valorile, principiile si standardele etice ale profesiei. n cazul unui conflict la locul de munca, trebuie acceptate diferentele de opinie, iar acestea trebuie puse n discutie tinnd cont si de interesele clientilor. 4.5. Discriminarea Asistentul social nu practica, nu se implica, nu faciliteza si nu colaboreaza la nici o forma de discriminare bazata pe etnie, sex sau orientare sexuala, stare civila, convingeri politice si/sau religioase, deficiente fizice sau psihice sau pe alte asemenea criterii. 4.6. Conduita privata Asistentul social va evita ca prin propriul comportament sa aduca prejudicii imaginii profesiei. Asistentul social va evita ca problemele personale sa i afecteze judecata, performantele profesionale sau intersele clientilor. n cazul n care aceasta situatie nu se poate evita, asistentul social trebuie sa solicite imediat consultanta si sprijin profesional, sa reduca numarul de cazuri cu care lucreaza, sa si ncheie activitatea profesionala sau sa ntreprinda orice alta actiune pentru a proteja clientii. 4.7. Reprezentare n situatia n care reprezinta o institutie, asistentul social trebuie sa prezinte clar si cu acuratete punctul oficial de vedere al institutiei respective. 4.8. Onestitate Asistentul social si asuma responsabilitatea si meritele numai pentru propria activitate si recunoaste cu onestitate meritele si contributia altor profesionisti. 5. Responsabilitatile etice ale asistentului social fata de colegi 5.1. Respectul Asistentul social si trateaza colegii cu respect si evita aprecierile negative la adresa lor n prezenta clientilor sau a altor profesionisti. Asistentul social acorda sprijin si asistenta colegilor care trec prin perioade dificile. Daca perioada respectiva se prelungeste si are urmari n planul activitatii profesionale, asistentul social va apela la procedurile din cadrul agentiei sau la Colegiul Asistentilor Sociali. 5.2. Confidentialitatea Asistentul social respecta confidentialitatea informatiilor mpartasite de colegi n cursul relatiilor profesionale. 5.3. Colaborarea interdisciplinara si consultarea Asistentii sociali care sunt membri n echipe multidisciplinare participa la luarea deciziilor care vizeaza bunastarea clientului, utiliznd valorile profesiei si experienta profesionala. Obligatiile etice si profesionale ale echipei multidisciplinare ca ntreg si a membrilor echipei trebuie clar definite. Asistentii sociali solicita si ofera consultanta si consiliere colegilor ori de cte ori este nevoie. 5.4. Disputele dintre colegi Disputele dintre colegi se rezolva n interiorul echipei de catre cei implicati si prin respectarea dreptului partilor la opinie. n cazul prelungirii acestora se apeleaza la un

mediator sau la supervizor. Disputa dintre angajator si un alt coleg nu este folosita de asistentul social pentru a obtine o pozitie sau un avantaj personal. Disputele sau conflictele dintre colegi sunt rezolvate fara implicarea clientului. 5.5. Orientarea catre alte servicii Asistentul social orienteaza clientii catre alte servicii atunci cnd problematica clientului depaseste competentele sale profesionale, cnd nu a nregistrat progrese semnificative si atunci cnd clientul are nevoie de servicii suplimentare sau specializate pe care el nu le poate oferi. Asistentul social care orienteaza clientul catre alte servicii, transmite catre noua agentie toate informatiile necesare solutionarii cazului. 5.6. Relatiile sexuale si hartuirea sexuala Asistentii sociali care desfasoara activitati de supervizare evita sa ntretina relatii sexuale cu supervizatii sau cu alte persoane asupra carora si exercita o autoritate profesionala. Asistentii sociali evita sa se implice n relatii sexuale cu colegii atunci cnd exista un posibil conflict de interese. Asistentii sociali nu trebuie sa manifeste fata de colegi comportamente verbale sau fizice susceptibile a fi interpretate drept hartuire sexuala. 5.7. Incompetenta si comportamentul lipsit de etica n situatiile n care asistentul social observa incompetenta sau comportamentul lipsit de etica al unuia dintre colegi, i acorda acestuia sprijin si asistenta. Daca cel n cauza nu si corecteaza comportamentul profesional, asistentul social va apela la procedurile din cadrul agentiei sau la Colegiul Asistentilor Sociali. Asistentul social actioneaza pentru a descuraja, preveni si corecta comportamentul lipsit de etica. Asistentul social trebuie sa apere si sa asiste colegii acuzati pe nedrept de comportament lipsit de etica. Asistentul social si desfasoara activitatea n institutii publice, private, ONG-uri sau poate sa desfasoare activitati n cadrul liberei practici, n conditii autorizate de lege. Activitatile desfasurate de catre asistentul social pot fi: consiliere familiala si sprijin terapeutic n depasirea unor situatii de criza; suport social si psihologic asistenta si protectie a copilului din: centrele de plasament, asistenta maternala, adoptie, institutii; sprijin pentru persoanele vrstnice: sprijin pentru persoanele afectate de violenta domestica; prevenirea si tratarea abuzului emotional, fizic, sexual la copii, tineri si adulti; prevenirea si tratarea dependentei de drog, alcool etc. sprijin pentru copiii delincventi si corectarea abaterilor de la normele sociale de viata; sprijinirea tinerelor mame singure aflate n situatii dificile; sprijinirea si integrarea acelor persoane sau familii din casele sociale ale caror vieti sunt puse n pericol (adaposturi sociale); ajutor specializat pentru cei saraci, someri, tineri proveniti din casele de copii, copiii strazii, probatiune etc. La tipurile de activitati mentionate mai sus se pot adauga si altele n functie de nevoile sociale care pot sa apara.