P. 1
Fabricarea cimentului.doc

Fabricarea cimentului.doc

|Views: 5|Likes:
Industrie fabricari cimentului
Industrie fabricari cimentului

More info:

Published by: coman_claudiu_silviu on Oct 25, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/27/2015

pdf

text

original

Proiectarea cimentului Portland

I. Linia tehnologică de fabricare a cimentului Portland Să se proiecteze o linie tehnologică de fabricaţie a cimentului Portland cu adaos de zgură prin procedeul umed cu o capacitate de producţie de 1600 t/zi (66,66 t/h). Cimentul va conţine 13% zgură şi 5% ghips. Gradul de saturare în calce a clincherului K=98%, şi modulul de silice Msi=2,2. Ca adaos pentru Fe se va utiliza cenuşa de pirită.

Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice

1

25.10.2013

Proiectarea cimentului Portland

II. GENERALITĂŢI DESPRE CIMENTULUI PORTLAND Cimentul Portland este o pulbere fină obţinută prin măcinarea clincherului de ciment portland cu un adaos de 1-7% ghips pentru reglarea timpului de priză şi eventual cu alte adaosuri hidraulice sau inerte pentru a imprima acestuia proprietăţi speciale corespunzătoare destinaţiei. Clincherul de ciment portland este produsul obţinut prin arderea amestecului de materii prime până la topire parţială. Amestecul de materii prime se introduce în cuptor fie sub formă de pastă fie sub formă de făină în raport cu produsul folosit. Operaţiile menţionate pot fi grupate în trei etape importante: 0 - pregătirea amestecului brut 1 - arderea 2 - obţinerea cimentului Compoziţia oxidică obişnuită a unui ciment portland variază în limitele următoare: II.1. TABEL: CaO 60 – 67% SiO2 19 – 24% Al2O3 4 – 7% Fe2O3 2 – 6% MgO 4 – 5% SO3 Max 3% Pentru a obţine compoziţia arătată, materia primă trebuie să conţină în jur de 75 – 80% CaCO3 şi 25 – 30% SiO2, Al2O3, Fe2O3. Omogenizarea amestecului brut va fi cu atât mai bună, cu cât fineţea de măcinare va fi mai mare. Astfel concasarea trebuie să asigure obţinerea unui material ale cărui dimensiuni trebuie să facă posibilă alimentarea morilor şi funcţionarea lor cu un consum cât mai mic de energie. Materialul trebuie să se introdusă în moară cât mai fin concasat, adică să nu depăşească 20-30 mm. La obţinerea clincherului de ciment Portland cel mai important proces este clincherizarea. Acest proces presupune topirea parţială a amestecului, apariţia fazei lichide ajută la desăvârşirea reacţiilor de formare a constituenţilor clincherului. Pentru clincherele de compoziţie obişnuită, temperatura maximă de clincherizare se obţine prin arderea combustibililor cu ajutorul unui arzător combinat pentru combustibil solid, gazos, lichid şi este de aproximativ 1450oC. Cimentul ca produs finit se prezintă sub forma unor pulberi de culoare gri-verzui închis culoare care se datorează compuşilor ferici. Dintre proprietăţile sale fizice şi mecanice mai importante sunt: 1)Densitatea: este cuprinsă între 3 şi 3,2 g/cm3..Ease determină cu metoda pitrometrului, folosind ca lichid de lucru eter de petrol.

Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice

2

25.10.2013

Proiectarea cimentului Portland

2)Timpul de priză: începutul de priză şi sfârşitul prizei sunt termeni care servesc la deosebirea cimenturilor din punct de vedere al vitezei de întărire. La cimenturile normale începutul de priză are loc după cca. 3 ore, iar la cimenturile cu priză înceată înainte de 5-7 ore. Cimenturile la care începutul prizei are loc înainte de o oră sunt considerate ca cimenturi cu priză rapidă. Sfârşitul prizei are loc după 7 ore, iar la cele cu priza înceată, după 10 ore. 3)Apa de consistenţă normală: Apa adăugată cimentului în vederea pregătirii mortarelor sau a betoanelor trebuie să confere amestecului fluiditatea necesară. Adăugarea unor substanţe fluidificatoare determină folosirea unei cantităţi mai mici de apă. 4)Variaţia de volum: Piatra de ciment în curs de întărire prezintă fenomene de contracţie - umflare. Contracţia cimentului se dovedeşte mică în cazul unui conţinut ridicat de 3CaO.SiO2 (C3S). 5)Rezistenţele mecanice: Rezistenţa la compresiune se determină standardizat pe un amestec de nisip poligranular şi ciment. III. PROCEDEE PENTRU FABRICAREA CIMENTULUI PORTLAND În industria cimentului există mai multe procedee de fabricaţie şi anume: procedeul uscat, procedeul umed, procedeul semiuscat şi procedeul semiumed. III. 1. PROCEDEUL USCAT În cazul acestuia materiile prime înainte de a fi măcinate sunt uscate sau mau recent dacă umiditatea nu depăşeşte 15% uscarea se efectuează concomitent cu măcinarea. În acest caz cuptorul cu care se clincherizează amestecul de materii prime se alimentează cu făină. III. 2. PROCEDEUL UMED Materiile prime se macină umed obţinându-se amestecul brut sub forma unei paste cu un conţinut de apă de 30-50%. Cuptorul cu care se face clincherizarea este alimentată cu pasta obţinută la măcinare. III. 3. PROCEDEUL SEMIUSCAT Materiile prime se pregătesc după tehnologie analoagă procedeului uscat. Făina brută se granulează cu 8-12% apă şi cuptorul se alimentează cu granulele formate. III. 4. PROCEDEUL SEMIUMED Materiile prime se macină în mod analog ca şi în cazul procedeului umed. Pasta obţinută se filtrează pentru eliminarea excesului de apă. Turtele obţinute conţinând 1820% apă se granulează şi se introduc în cuptorul de clincherizare. Până la apariţia cuptoarelor rotative clincherul se obţinea prin procedeul uscat sau semiuscat, iar arderea se făcea în cuptoare verticale. Odată cu apariţia cuptorului rotativ s-a putut introduce şi procedeul umed de fabricaţie. Aceste două procedee principale de fabricaţie a clincherului s-au dezvoltat şi perfecţionat continuu în decursul anilor. Dezvoltarea preferenţială a unuia din cele două procedee a fost influenţată o serie de factori şi anume: 3 - proprietăţile fizice ale materiilor prime
Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 3 25.10.2013

Proiectarea cimentului Portland

4 5 6 7

- consumul specific de materii prime - consumul specific de căldură - consumul specific de energie electrică - consumul de metal Consumul specific de căldură ceea ce diferenţiază net procedeul umed de cel uscat este consumul de căldură, care este cu cca. 60% mai mare la procedeul umed la utilaje de capacităţi egale. Proprietăţile fizice ale materiilor prime exercită o influenţă asupra alegerii procedeului de fabricaţie, în special prin valoarea umidităţii naturale a acestora peste 15% uscarea ridică probleme dificile şi în acest caz procedeul umed este cel mai indicat de folosit. Consumul specific de energie electrică. Din datele literaturii de specialitate reiese că pentru obţinerea unei tone de clincher sunt necesari 35-45 KW la procedeul umed şi cu cca. 10-20% mai mult pentru procedeul uscat. Tendinţa generală este micşorarea acestor cifre la ambele procedee. În cazul procedeului uscat acest lucru s-a putut realiza datorită progreselor realizate la omogenizarea şi transportul făinii precum şi la îmbunătăţirea randamentului instalaţiilor de măcinare. Consumul specific de metal. Echipamentul mecanic al unei fabrici de ciment face parte din grupa utilajelor grele, datorită condiţiilor specifice de lucru: volum mare al producţiei, solicitări mecanice mari şi variabile în timpul exploatării, uzură mare datorită frecării şi temperaturii ridicate în cazul cuptoarelor. Analizând greutăţile utilajelor tehnologia de aceeaşi capacitate care funcţionează după cele două procedee rezultă că pentru procedeul uscat apare o importantă economie de metal 15%. Iniţial cimentul Portland s-a fabricat exclusiv după procedeul uscat. Odată cu introducerea cuptorului rotativ a apărut procedeul umed, care în scurt timp a căpătat o pondere predominată în producţia de ciment, datorită avantajului pe care îl avea în comparaţie cu procedeul uscat şi anume: realizarea amestecului brut, măcinarea şi omogenizarea se realizează în bune condiţii cu cheltuieli mult mai reduse decât în cazul procedeului uscat. Creşterea masivă a producţiei de ciment a dus la mărirea continuă a dimensiunilor de gabarit în special a cuptoarelor rotative, ajungându-se la cuptoare cu w 7,62x232m şi capacitate de producţie de 3600 t/zi. Aceasta a determinat creşterea complexităţii utilajelor şi mai ales a dificultăţilor de exploatare. Ca urmare tehnologia de ardere a evoluat spre sisteme care aveau în vedere scoaterea în afara cuptorului a anumitor faze ale procesului de ardere. Aceasta a dus la micşorarea dimensiunilor de gabarit ale cuptorului dar şi la Necesitatea renunţării la procedeul umed. Cel mai mare cuptor prezent în lume pentru acest procedeu a fost pus în funcţiune în anul 1972 în Japonia şi are o productivitate de 5100 t/zi clincher la dimensiuni ale cuptorului w 6,2x125 m. Toate aceste perfecţionări ale procesului tehnologic au produs mutaţii şi în ponderea proceselor de fabricaţie. Astfel că după perioada anilor 1955 ponderea pe plan mondial în producţia de ciment o deţinea procedeul umed, cca. 80% în perioada anilor 1965, procedeul uscat deţinea deja 10% din producţia mondială de ciment.
Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 4 25.10.2013

Zăcământul se prezintă sub formă de straturi sau pachete de straturi de calcar alternând într-o succesiune relativă cu straturi de argilă sau marnă. IV. Transportul este asigurat de benzi transportoare de cauciuc. Transportul materialului se execută pe cale ferată normală cu ajutorul locomotivelor.Metoda de exploatare folosită cuprinde următoarele operaţii: • descopertarea zăcământului • derocarea primară executată cu explozivi prin găuri de sondă realizată cu ajutorul forezelor • derocarea secundară a blocurilor negabaritice • încărcarea materialului derocat în vagoane basculante pe cale ferată normală cu ajutorul excavatorului de lanţ . Desprăfuirea este asigurată de filtru cu saci. astfel că exploatarea se realizează într-o singură treaptă. IV.10.carierele fabricii sunt dispersate şi variaţia chimică a calcarului diferă de la carieră la carieră şi chiar în cadrul aceleiaşi cariere aceasta conducând la amplasarea excavatoarelor în fiecare carieră. este concasat şi apoi transportat fie la buncărele morilor de făină fie la hala de materii prime. gresii calcaroase. Vatra carierei este situată la cota +20m. etc. calcare cretoase.2013 . Gradul de ocupare ale excavatoarelor este între 50-60% din timpul efectiv de lucru datorită următoarelor cauze: 8 . nefiind nevoie zilnic să se aducă material calcaros sau cretos din fiecare punct de lucru. Concasarea calcarelor compacte se realizează în două trepte şi anume: • treapta I : concasor cu fălci • treapta II: concasor Wedag Tot aici se află şi staţia de descărcare a marnei şi a cenuşii de pirită. Extragerea materiilor prime Zăcămintele de calcar sunt constituite în ansamblu din calcar gresoase. Înălţimea maximă a frontului nu depăşeşte 35m. DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC IV. 1. Din această cauză conţinutul în CaCO3 prezintă variaţii mari ceea ce constituie principala dificultate în exploatare fiind necesară uneori o exploatare preferenţială a zăcământului cu influenţe defavorabile asupra producţiei. 3. Pregătirea şi depozitarea materiilor prime Calcarul adus din cariere este basculat în buncărele a 2 concasoare Wedag.Proiectarea cimentului Portland IV. Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 5 25. 2. marne calcaroase. Încărcarea şi transportul materialului derocat Materialul derocat obţinut prin metodele descrise este încărcată în vagoane basculante cu ajutorul excavatorului cu lanţ.

5.10. Desprăfuirea se realizează în proporţie de 90% în electrofiltre şi în cicloane. Răcirea clincherului obţinut se face cu răcitoare grătar. amestecul brut nu iese omogen din punct de vedere chimic putând prezenta de asemenea unele abateri de la compoziţia calculată. Aceasta impune ca înainte de alimentarea cuptorului cu făină brută să se facă un control riguros al compoziţiei. Dozarea cantităţii de făină ce va fi introdusă în cuptor este asigurată de benzi de cântărire automată. iar transportul în hala de clincher sau bunchere se face cu transportoare cu racleţi şi benzi de cauciuc.schimbător de căldură Wedag. De aici este extrasă. Arderea în cuptoare pentru realizarea unei temperaturi în zona de clincherizare de cca. combinarea CaO cu restul de oxizi (SiO 2. Acest mod de omogenizare este substanţial mai eficace decât folosirea metodelor mecanice. Răcirea clincherului se face în răcitoare grătar. de la focare auxiliare de ardere cu păcură. Clincherul răcit este preluat de transportoare cu racleţi şi benzi de cauciuc şi vărsat în hala de clincher. Când s-a ajuns la compoziţia dorită făina este trecută în cele 3 silozuri de depozitare . Din procesul de măcinare.Proiectarea cimentului Portland IV. Obţinerea clincherului Procesul de ardere în cuptor comportă următoarele reacţii: decarbonatarea. transportate cu rigole pneumatice şi elevatoare la buncherele pompelor ce vor transporta făina la cuptor. Omogenizarea făinii se face prin barbotare pneumatică aducând masa de făină brută în stare fluidizată cu ajutorul unui curent de gaz. Făina măcinată. Măcinarea în aceste mori cu bile se face combinat cu uscarea materiilor prime folosind în acest scop gazele arse de la cuptor sau în cazul în care cuptorul staţionează. Fe2O3.2013 . Arderea amestecului brut. circulaţia materialelor făcându-se în echicurent cu gazele de ardere. Al2O3) ce constituie clincherizarea. Apoi făina trece printr-o baterie de cicloane de unde cade pe rigole pneumatice care o transportă la buncărele pompelor de făină „Fűller”. Pompele asigură în continuare transportul făinii în 3 silozuri de omogenizare. Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 6 25. De la pompe făina intră în turnul de cicloane al cuptorului . IV. Turnul de cicloane are 4 trepte. trece apoi printr-un separator static care reintroduce în circuit fracţiunea grosieră numită „griş”. urmat de corectarea acestuia în conformitate cu datele stabilite prin calcul pentru tipul de clincher care se fabrică. de unde se încălzeşte până la 700-800oC şi se decarbonatează parţial. Măcinarea şi omogenizarea materiilor prime De la concasoare sau hală calcarul. cenuşa de pirită şi argila sunt introduse în buncărele a 2 mori de făină. 1500oC se face cu păcură injectată la o presiune de 20-30 atm. Datorită vâscozităţii ridicate la temperatură normală păcura trebuie preîncălzită la peste 100 oC. 4.

10 la rampa 2 există posibilitatea de încărcare în saci.sistem de deplasare Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 7 25.braţ articulat 13 . zgură granulată de furnal în proporţie de 15. transportul la locul de descărcare şi revenirea cupelor în poziţia iniţială se execută simultan. Ambalarea şi livrarea cimentului Livrarea se face la 3 rampe astfel : 9 la rampa 1 numai în saci.Proiectarea cimentului Portland IV. V. ÎNCADRAREA FLUXULUI TEHNOLOGIC CU UTILAJE V. Atât maşinile de însăcuit cât şi mijloacele de transport şi silozurile are asigurată desprăfuirea cu filtre cu saci. Cimentul colectat de filtre este reintrodus în circuit. Sacii de ciment sunt preluaţi de benzi transportoare şi apoi de către transportori pe cărucioare şi introduşi în vagoane. Cimentul e depozitat pe sortimente în silozuri. Elementele constructive ale unui excavator: 12 . IV. 11 la rampa 3 are posibilitatea de livrare a cimentului atât în saci cât şi în vrac. funcţionând în acelaşi regim cu cele de la mori ciment. Amestecul este preluat de elevatoare şi transportat la rigolele pneumatice care-l colectează de la toate morile şi-l transportă la buncherele pompelor pneumatice.cupă 14 . Fiecare moară este dotată pentru desprăfuire cu filtre cu saci. Cimentul staţionează în acestea cât este necesar pentru efectuarea analizelor fizico-chimice şi apoi este transportat la staţia de livrare. Se poate introduce pentru ciment cu zgură. Ca adaos la măcinare se introduce ghips ca moderator de priză. 7. utilizând maşina de însăcuit. Excavator cu lanţ Se foloseşte un excavator cu mai multe cupe. iar încărcarea în vagoane se face cu benzi autoîncărcătoare tip Mőllers.10.20.30%. 6. 1. La această rampă livrarea se face şi în vrac. Tot de aici prin instalaţii speciale se livrează ciment cu mijloace proprii ale beneficiarilor. Operaţiile de săpare şi umplerea cupelor.2013 . Depozitarea şi măcinarea clincherului Clincherul din hală este preluat de podurile rulante prevăzute cu graifer şi introdus în buncherele morilor de ciment. Pompele pneumatice asigură în continuare transportul cimentului la silozurile de depozitare.

V. Aceste concasoare se folosesc la concasarea secundară a calcarului şi a marnei. Se caracterizează prin aceea că exercită 3 mişcări perpendiculare între ele: 20 .mişcarea de ridicare a sarcinii 21 . Se poate utiliza concasorul conic V. Concasorul conic 15 Concasare primară a calcarului se face cu concasoare cu fălci sau concasoare conice. V. Tamburul este din tole de oţel şi este închis la ambele capete cu fundul in oţel turnat. 7.mişcarea de translaţie a căruciorului pe pod rulant 22 . Uscătoare cu tambur rotativ Întrucât zgura necesară pentru ciment soseşte în fabrică umed este necesară uscarea ei. 3. Poduri rulante cu graifăr Sunt maşinile de transport discontinuu cel mai des folosite în halele de materiale în industria silicaţilor. Ciururi oscilante 16 Calcarul din concasoarele giratorii ajunge pe ciururi vibratoare cu dimensiunea ochiurilor 25x25 mm. V. V.10. 6. Aceasta este asigurată de uscătoare rotative cu capacitate de 2-15 t/h. Concasoare cu ciocane Sunt utilaje folosite în fabrică pentru sfărâmarea rocilor de duritate medie. Constructiv se deosebesc : concasoare cu un singur arbore şi concasoare cu doi arbori orizontali.lovire cu ciocane direct în bucăţile de material 18 . 5. Sfărâmarea materialului în aceste concasoare are loc prin: 17 .lovire între ciocane şi grătare.2013 . Materialul este introdus la un Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 8 25.mişcarea podului rulant de-a lungul halei . 4. 2. Mori cu bile Mărunţirea materialului în morile cu bile se realizează prin efectul combinat de lovire şi frecare a unor corpuri de măcinare libere.Proiectarea cimentului Portland V. Desprăfuirea acestora e asigurată de cicloane.lovire între ciocane şi placa excavatoare 19 . Fiecare concasor este prevăzut cu un ciur. Aceste mori se compun dintr-un tambur cilindric care se roteşte în jurul axului său orizontal.

realizate dintr-un material ceramic sau metal sinterizat prin care este insuflat aer cu debit care să producă fluidizarea parţială a făinii. sau din beton armat.2013 . realizându-se astfel omogenizarea ei. 10. 800o şi parţial decarbonatată intră în cuptorul rotativ prin camera de legătură. cât şi pe orizontală.Proiectarea cimentului Portland capăt al morii prin fusul tubular şi evacuat prin fusul tubular din capătul opus. omogenizarea se impune din ce în ce mai mult. În cicloanele din treapta I-a are loc recuperarea făinii din gaze. La sfârşitul acestui ciclu făina este omogenizată. acestea fiind aspirate de către instalaţia de exhaustoare de la baza cicloanelor în conductele de gaze dintre treapta III şi II de unde este antrenată în ciclonul treptei a II-a unde are loc o nouă separare după ce în prealabil s-a produs schimbul de căldură. Sectoarele active se schimbă pe rând după un anumit timp (10-15 minute). La toate tipurile de silozuri de omogenizare pneumatică. V. Procedeul Fũller (al sferturilor) se caracterizează prin aceea că fundul silozului este împărţit în 4 sectoare egale. Aici făina întâlneşte un curent de gaze calde care antrenează făina în cicloanele treptei I-a transmiţându-i căldura până la egalizarea relativă a temperaturii celor două medii. 8. Silozuri de omogenizare În orice fabrici moderne de ciment care funcţionează după procedeul uscat. 9. Procesul se continuă similar în treapta III şi IV după care făina preîncălzită la cca.10. Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 9 25. La fiecare siloz sunt câte 2 bunchere de omogenizare. Metoda de omogenizare folosită este metoda sferturilor. Tamburul e căptuşit în interior cu plăci de blindaj. Făina este dozată şi apoi introdusă în camera de amestec a treptei I-a. Silozurile de omogenizare se construiesc din tablă de oţel pentru capacităţi mici. Această metodă presupune construirea unor compartimente de omogenizare deasupra silozurilor de depozitare a făinii brute. După umplerea silozului se insuflă aer cu presiune. V. Făina brută capătă o mişcare de rotaţie atât pe verticală. V. Scopul acestora este de-a preîncălzii făina până la temperatura de decarbonatare. fundul este prevăzut cu plăci de fluidizare. Cuptorul rotativ Cuptorul cu tambur rotativ cu funcţionare continuă este format dintr-un tub cilindric din tablă de oţel care se roteşte încet în jurul axei sale şi este uşor înclinat faţă de planul orizontal. Schimbător de căldură Wedag Schimbătoarele de căldură Wedag cu care sunt echipate cuptoarele sunt în 4 trepte tip Wedag.

Proiectarea cimentului Portland V. 14. 12. Ambalarea se face cu maşini compuse din: 23 . Fiecare siloz e prevăzut cu o pompă Fűller cu capacitate de 100 t/h. Pentru a împiedica aglomerarea şi pentru o evacuare normală este necesară să se efectueze o afânare în partea inferioare a silozurile ceea ce se realizează prin insuflare de aer prin plăcile poroase de la bază. Pompa Fűller Înaintarea materialului din camera de amestec se face printr-un şnec sub impulsul presiunii de aer ce rezultă prin duzele din camera de amestec . Răcirea clincherului se realizează în etape cu ajutorul mai multor curenţi de aer produşi de un ventilator. de unde trece în maşina de însăcuit.maşina de însăcuit În principiu instalaţia funcţionează astfel: cimentul este adus pe cale pneumatică în siloz. urmat de un rând de plăci legate de o bară metalică acţionată de un mecanism bielă-manivelă cu 4-18 rotaţii/minut. Peretele dintre camerele I-II este dublu. Pentru a evita hidratarea cimentului silozurile trebuie să fie ermetic închise şi bine izolate. în camera I segmenţii sunt perforaţi. Cimentul este depozitat în silozuri pe sortimente. 15. Această moară este prevăzută cu 3 camere. V. V. Din această cauză se impune folosirea răcitorului grătar care reduce temperatura clincherului până la aproximativ 200oC. sau până la transportul la maşini de însăcuit. Răcitorul grătar format din plăci perforate din oţel refractar are un rând de plăci fixe. Transmisia e asigurată de un motor electric de 75 kW. Răcitor grătar Clincherul iese din cuptor la temperatura de aproximativ 1350 oC.10. V. Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 10 25.2013 . V.transportoare de ciment către maşina de însăcuit 24 . camera II care sunt prinşi de un disc de oţel pe care sunt sudate palete de preluare a cimentului. Aici are loc păstrarea acestuia până la momentul livrării. Silozuri de ciment După măcinare cimentul se transportă pentru depozitare în silozuri. se realizează în mori tubulare cu bile. 11. Peretele dintre camerele II-III este format din segmenţi perforaţi. 13. În timpul însilozării cimentul se răceşte şi are loc stingerea calcei libere care mai există necombinată. Mori de ciment Măcinarea clincherului şi a ghipsului. Maşini de însăcuit Livrarea se face fie în vrac fie ambalat în saci. pentru obţinerea cimentului.

calcitul şi aragonitul. cuarţul. de precipitaţie chimică sau biochimică. calcarele nu îşi schimbă volumul şi deci nu apar nici tensiuni interne în timpul uscării. stabilitatea la ger şi apă scade puternic . Calcarele. ca urmare. 1. Pentru fabricarea acestuia cele mai nedorite impurităţi sunt cuarţul şi feldspatul. prin uscare şi umezire. creta şi tuful calcaros. Calcarul prezintă rezistenţa la îngheţ-dezgheţ. dar se utilizează şi calcarul olitic. cenuşie sau galbenă. ajungând până la 99%. Rezistenţa calcarelor este cuprinsă între 50-1500 N/cm2. Mineralele componente. 2. Calcarele sunt roci sedimentare organogene. marnele.80 g/m3. ghipsul şi alte minerale. ambele au formula chimică CaCO3. Calcarul: sau piatra de var este o rocă monominerală.40-2. dolomitul.10. Calcarul compact cu granule fine este principala materie primă pentru obţinerea lianţilor. ghipsul şi cenuşa de pirită. Caracterizarea materilor prime: Materiile prime utilizate în scopul obţinerii cimentului sunt: calcarul. alcătuită predominant din carbonat de calciu. conţinutul minim fiind de 70%. zgura. Mineralele care mai pot să fie prezente în proporţii foarte variabile sunt argilele.Proiectarea cimentului Portland VI.002 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 11 25. argila. Argila :sunt unele dintre cele mai răspândite roci de pe suprafata pamantului. VI. au densitatea cuprinsă între 2. fiind roci sedimentare cu structura foarte fina. calcarele nu reţin mai mult de 5% apă. La un anumit conţinut de argilă se poate folosi pentru obţinerea cimenturilor. VI. carbonatată. cu granule mai mici de 0. Calcarul care conţine un procent ridicat de argile este numit mergel. Datorită compactităţii lor. în funcţie de impurităţi. de culoare albă.2013 . iar dacă conţine mai mult de 3% argilă.

Umiditatea variază de la câteva procente până la 20% în funcţie de compoziţie. magnetit. glauconit. precum si din resturi de substante organice. ilmenit. hidratate.10. alcatuite dintr-un amestec complex de minerale argiloase: caolinit. structurale şi texturale. etc.2013 . conţinând carbonat de calciu şi hidrosilicaţi de aluminiu în diferite proporţii. VI.Proiectarea cimentului Portland mm. aluminaţi. rutil. foarte divers colorate: alb cenusiu.  Argilele se clasifică după criterii mineralogice (argile oligomictice monominerale. Acestea sunt silicati de aluminiu sau de magneziu hidratati. caolin. 4. amestec de silicaţi. calcit.  Argilele sunt masive sau stratificate şi în funcţie de compoziţie. porozitate şi capacitate de absorţie mare. Au structuri variabile de la compactă şi dură până la friabilă. argile smectitice etc. industriale (argile reziduale. sau argile polimictice). illit.  Argilele sunt roci sedimentare cu plasticitate ridicată. feldspati. realizati din alterarea feldspatilor si a altor silicati. montmorillonit. din complexe coloidale silicatate. granati. 3. Fiind roci argilocalcaroase se utilizează în fabricarea cimenturilor Portland de diferite tipuri. argile sedimentare. negru. de obicei impermeabile. minerale grele (zircon. argile de neoformaţie). Este un reziduu. roşcat. Marnele: sunt roci tranziţie între argilă şi calcar . Acestora li se adauga muscovit. Zgura: este un subprodus industrial rezultat din procesul tehnologic de obţinerea a fontei în combinatele siderurgice. fragmente de cochilii precum si alte minerale diagenetice ca sulfuri. apoi particule foarte fine de minerale nealterate provenite din roca initiala. etc).. şi aluminosilicaţi rezultat în procesul de extragere a metalelor din mindereuri Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 12 25. VI. brun etc.

utilizat în scopul corecţiei conţinutului în Fe2O3 şi este un reziduu la arderea piritelor în industria acidului sulfuric. Al2O3 4-5%. CaSO4. nisip cuarţos. este un mineral incolor. măcinându-se relativ uşor. CaO 2. ca adaosuri mineralizatoare sau activatoare a întăririi se foloseşte şi anhidritul natural. Ca materie primă pentru obţinerea unor lianţi. pierde o parte din apa de cristalizare formându-se un semihidrat cu formula chimică: CaSO4. 7. magneziu şi în cantităţi mici. alcalii.constituind pachete legate între ele prin molecule de apă. VI. Această rocă sedimentară de precipitaţie. etc. 5. Clincher: Produs intermediar obţinut la fabricarea cimenturilor prin încălzirea materiei prime până aproape de temperatura de vitrifiere şi prin transformarea ei într-o masă compactă şi dură. 46.5% oxid de calciu. P2O5. etc. foarte curat. Zgura răcită brusc poate fi granulată. VI. Ti2O. Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 13 25. în cantităţi mai mici sulf. Al2O3. SiO2. Se găseşte în natură sub formă de ghips zaharoid. 6.2H2O este format din straturi de anioni SO42. CaO. Prin încălzirea. dar de cele mai multe ori amestecat cu diferite impurităţi: argilă. Ghipsul: utilizat în scopul reglării timpului de priză. dar şi sulfuri.9% apă.10. cu forme intermediare de culoare. alături de oxizii principali.6% oxid de siliciu şi 20. până la alb. materii organice. fosfaţi şi fosfosilicaţi. conţinând o cantitate importantă de fază vitroasă chiar când sunt bazice. titan.2H2O. pulberea obţinută absoarbe din nou apă. Cenuşă de pirită: este un adaos de corecţie.2013 . Reţeau cristalină a CaSO4. sulfat natural hidratat de calciu conţine 32. pentru a reduce consumul de clincher portland a cărui producţie este mare consumatoare de energie. MgO. Zgura granulată şi expandată este folosită ca adaos la producerea cimentului. Prin calcinare pierde apa de cristalizare. de fier. Topiturile de zguri de furnal constă dintr-un amestec de silicaţi. expandată şi ca vată minerală. având formula chimică: CaSO4.Proiectarea cimentului Portland sau la topirea metalelor. Zgurile se caracterizează printr-o compoziţieoxidică complexă. Având un conţinut ridicat de Fe2O3 realizează o corecţie eficientă a amestecului brut pentru obţinerea clincherului. solidificându-se. mangan.1/2H2O. aluminaţi şi silico-aluminaţi de calciu. conţinând cantităţi mici de MnO. Prin pierderea în continuare a apei de cristalizare se formează sulfatul anhidru de calciu. VI.5-3%.şi cationi Ca2+. MgO şi pierderi la calcinare. Un exemplu de compoziţie chimică de cenuşă de pirită ar fi: Fe2O3 67-68%. calcar. SiO2 15-16%.

nu modifică procesele de hidratare-hidrolfză ale cimentului. creşte cu mărirea conţinutului de adaos. 1. Ca adaosuri inerte sunt utilizate nisipul.65% şi eventual aditivi. calcarul sau calcarul dolomitic. in cantităţi de 6 . bauxita calcinată. 3. dar reduc rezistenţa la ingheţdezgheţ repetat. în general îmbunătăţesc rezistenţa la coroziune. VI. reduc rata de creştere a rezistenţelor mecanice. puzzolanice sau inerte. diatomitele. sunt utilizate pentru reducerea oreţului de cost al cimentului sau pentru îmbunătăţirea unor proprietăţi ale acestuia. Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 14 25. 8. Cimenturile cu adaos se obţin prin măcinarea clincherului cu ghips. Adaosurile cimentoide sunt materiale care în stare fin măcinată se intăresc lent în prezenţa apei. 8. Adaosurile inerte sunt materiale care.2013 . Adaosurile puzzolanice sunt materiale care în stare fin măcinată nu se întăresc decât în prezenţa apei şi a hidroxidului de calciu. 8.10. Din această categorie fac parte: zgura granulată de furnal şi unele cenuşi bazice de termocentrală.Proiectarea cimentului Portland VI. cenuşile de termocentrală. măresc tendinţa de separare a apei. VI. micşorează rezistenţa la îngheţ-dezgheţ repetat. întărirea lor este accelerată de prezenţa hidroxidului de calciu. argila calcinată. Din această categorie fac parte tufurile vulcanice pulverulente (puzzolane) sau măcinate (trass). în principiu. adaosuri cimentoide. 8. Adaosurile utilizate pot fi roci sau produse secundare industriale. Adaosurile cimentoide: • • • • • măresc necesarul de apă pentru prepararea pastei de consistenţă standard. 2. influenţa acestor adaosuri asupra proprietăţilor cimentuiui. cresc rezistenţa la acţiuni corozive. VI.

sociale si economice...... Compoziţia procentuală a materiilor prime: Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 15 25........ Sk = CaO % 2....2013 . Se ia în consideraţie valoarea gradului de saturare Sk şi valoarea modulului de silice MSi........ 1.Proiectarea cimentului Portland Ce riscuri presupune producţia cimentului? Producerea cimentului implică riscuri de mediu... Calcul reţetei pentru amestecul brut de clincher...x părţi argilă... VII... S k = 0..2 % Al2O3 % Fe2O3 M Al = 1 p calcar..8 ⋅ SiO2 % + 1.... M Si = 2..98 M Si = % SiO2 % Al2O3 + % Fe2O3 ........10.....VII..y părţi cenuşă de pirită C0 = C1 + xC2 + yC3 1+ x + y S0 = S1 + xS 2 + yS3 1+ x + y A0 = A1 + xA2 + yA3 1+ x + y F0 = F1 + xF2 + yF3 1+ x + y Tabel......18 ⋅ Al2O3 % + 0..... Amestecul brut se calculează din trei compuşi.......65 ⋅ Fe2O3 % ....

2 = S1 + xS 2 + yS3 A1 + xA2 + yA3 + F1 + xF2 + yF3 C1 + xC2 + yC3 = 2.41 100 Tabel VII.27 0.5 40.27) + y ( 2.84 +1.8 A1 + 1.72 −1.156 A3 + 0.8S1 + 2.20 102.76 PC 43.04 5.26 3.24 43.5 31.744 S1 −1.2 xF2 + 2.637 ⋅ 6.5 5 Σ 99.637 ⋅86.92 0.8 yA3 + 0.22 3.156 yA3 + 0.21 1.58 86.05 +0.2 A1 + 2.41 7.05 98. 0.80 5.15 6.65 xF2 + 0.24 41.00 0.637 xF2 + 0 S1 + xS 2 + yS 3 = 2.62 −0.24 +1.637 ⋅ 0.Proiectarea cimentului Portland Materii Calcar Argilă Cenuşă de pirită Zgură Ghips CaO SiO2 55.41 Fe2O3 0.25 0.07 5.2013 .85 Σ 100 100 100 100 100 C0= conţinutul % în CaO în amestecul brut C1= conţinutul % în CaO al calcarului C2= conţinutul % în CaO al argilei C3= conţinutul % în CaO al cenuşii Pentru Al0.637 F1 + 0. Fe0 idem.62 18.20 0.744 S3 +1.20 1.65 yF3 2.10.156 ⋅ 5.01 2.15 SiO2 0.33 −8. Compoziţia procentuală în oxizi a materiilor prime: Materii Calcar Argilă Cenuşă de pirită Zgură Ghips CaO 98.2 A3 + 2.744 ⋅ 64.8 yS3 + 1.22 Al2O3 0.744 yS 3 +1.156 A1 − x ( 2.156 A1 +1.68 2.2 F3 − S3 ) = S1 − 2.80 5.5 10.02 2.156 xA2 +1.32 8.35 15. 2.34 1.19 Fe2O3 0.50 20.2 A1 − 2.156 ⋅ 0.12 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 16 25.156 A2 + 0.744 ⋅ 0.637 F2 −C 2 ) + y (2.10 44. S0.2 xA2 + 2.84 3.2 A2 + 2.2 F2 − S 2 ) + y (2.86 W 3 12 2 0.33 86.27 2.65F1 + 0.24 1.95 101.2 F1 x (2.744 ⋅ 3.39 alcalii 0.04 5.2 F1 + 2.07 MgO 0.20 92.05 5.12 2.80) = 98.2 yA3 + 2.744 S1 + 2.46 Al2O3 0.5 0.72 64.8 xS 2 + 2.9 5.12 6.98 = C1 + xC2 + yC3 2.2 yF3 x (2.04 +0.29 57.80 44.20 MgO 0.80 3.156 ⋅18.26 − 2.637 F3 −C3 ) = C1 − 2.744 S 2 +1.32 −2.86 0.8 xA2 + 1.3 - alcalii SO 3 0.11 0.744 xS 2 + 2.85 2.

.0228 → x=0.........638 y −443.09% argilă m = 1.638 y =1 2...62 y =− 0..2 ⋅18.........34 −8....5061 C0 = C 0 = 67...1 calcar....4833 1...7 y =1 12.80 y 98.10.....Proiectarea cimentului Portland x ( 2......0....05 + 2. Conţinutul procentual în CaO în amestecul brut C0 = C1 + xC 2 + yC3 1+ x + y 98.....2 ⋅ 0.........2 ⋅86.24) = 0....80 ⋅ 0.27 x + 2....7 y 2........036 x +0..5061 părţi am.0.036 12...34 −8.k...34 x −217....32 + 8.04 + 2.97 1+ x + y 1.....2 ⋅ 6.72 − 2..........51% cenuşă de pirită VIII.l..0228 = = 67. 1.33 −64...97%CaO VIII.....204 x + 197..549 x +66.4833 argilă........ Conţinutul procentual în SiO2 în amestecul brut S0 = S1 + xS 2 + yS 3 1+ x + y Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 17 25.2 ⋅ 5....036 y=0..........2013 ....0228 cenuşă 100%.26 −3.2 ⋅ 0..27 ⋅ 0..........64 y =1 x= 1 −0.4833 + 2.115 y = 2..m k = 66...864 y =95..32 + 8.40% calcar l = 32.036 −217...... Calcul compoziţiei oxidice a clincherului VIII..64 y 12.12 194.62 − 2...908 2...84) + y ( 2.551 − 11....... 2.......

5061 S 0 = 21.42% Fe 2 O3 VIII.26 ⋅ 0.80 y 0.80 ⋅ 0.4833 + 5.5061 A0 = A0 = 6.10.20 + 0.0228 = = 21.75 1+ x + y 1.04 ⋅ 0.72 + 64.0228 = = 0. 4. Conţinutul procentual în alcalii în amestecul brut 0.85 ⋅ 0.5061 M0 = M 0 = 0.Proiectarea cimentului Portland S0 = 0.4833 +1. Conţinutul procentual în MgO în amestecul brut M0 = M 1 + xM 2 + yM 3 1+ x + y 0.24% 1.62 +18.24 ⋅ 0.4833 + 86.4833 + 3.33 1+ x + y 1. 6.33 x + 86. Conţinutul procentual în Fe2O3 în amestecul brut F0 = F1 + xF2 + yF3 1+ x + y 0.84 ⋅ 0.28 1+ x + y 1.2013 .33% SiO2 VIII.28% Al 2 O3 VIII. 3.0228 = = 6.27 ⋅ 0. 5.26 y 0.05 ⋅ 0.0228 = 0.33 ⋅ 0.84 x + 3.4833 + 0.27 x + 0.5061 F0 = F0 = 3. Conţinutul procentual în Al2O3 în amestecul brut A0 = A1 + xA2 + yA3 1+ x + y 0.04 y 0.72 + 64.12 + 6.5061 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 18 25.02 + 2.24 ⋅ 0.75% MgO VIII.0228 = = 3.62 +18.42 1+ x + y 1.05 x + 5.12 + 6.02 + 2.24 y 0.

18% Al 2 O3 + 0. IX. Pentru a nu prezenta inconstanţă de volum. un conţinut de CaO mai mic decât cel necesar saturării oxizilor acizi. Compoziţia oxidică a clincherului: Oxid % CaO 67.42 MgO 0.64 M Al = 1.64 ceea ce înseamnă că clincherele fac parte din subsistemul de cristalizare: 3CaO.75 alcalii 0. Calculul modulilor clincherului şi reprezentarea grafică: Exprimarea modulară a compoziţiei oxodice determină avantaje în generalizarea rezultatelor cercetărilor. 1. 1.8% SiO2 + 1. VIII.10.98 Calcea standard: K=98% IX. 2.28 Fe2O3 3.SiO2 – 4CaO. Sistemul de modulare este cel care ia în considerare gradul de saturare în oxid de calciu. modulul de silice si modulul de alumina.2 IX. M Al = % Al 2 O3 % Fe2 O3 Daca raportul dintre alumina si oxidul feric este echimolar atunci: MAl=102/160=0. Modulul de silice: M Si = % Si 2 O % Al 2 O3 + % Fe2 O3 M Si = 2.Fe2O3 – 3CaO. Modularea este strâns legată de compoziţia mineralogică a clincherului de sistemele de echilibru termic. Modulul de alumină: reprezintă raportul dintre alumina si oxidul feric.83 Se observă că modulul de alumină este mai mare decât 0. Gradul de saturare în oxid de calciu: reprezintă raportul dintre oxidul de calciu existent în sistem şi cantitatea maximă de oxid de calciu necesar saturării oxizilor acizi.65% Fe2 O3 S k = 0.33 Al2O3 6. în calculul compoziţiei amestecului brut. de obicei.97 SiO2 21.Al2O3.2013 . clincherele tehnice au.24 Σ 100 IX.SiO2 – 2CaO. Sk = %CaO 2.Al2O3 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 19 25.Proiectarea cimentului Portland Tabel. 3.

Proiectarea cimentului Portland IX. Clasificarea modulară a cimenturilor Portland: 4.5 3 2.2013 . Locul clincherului de ciment Portland în diagrama cuaternară: Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 20 25.5 1 0.5 0 0 1 2 3 4 5 6 MAl MSi Portland normal Silico portland Alumino portland Fero portland X.5 4 3.10.5 2 1. 4.

feritul monocalcic (CF) şi diferitul monocalcic (CF2). incongruent în stare solidă. ceea ce imprimă un caracter complex. CaO – Fe2O3 şi sitemul ternar CaO – Al2O3 – SiO2. Sistemul CaO – Al2O3: Se caracterizează prin existenţa unui număr mare de componenţi. care separă cimenturile cu priza normală de cele cu priza rapidă. CaO – Al2O3. trialuminatul pentacalcic (C5A3 sau C12A7). pentru cimenturile albe. pentru a evita existenta calciei libere se ajung la circumscrierea relativ exacta a domeniului clincherului Portland normal vitrifiabil. C3AS (aluminosilicatul tricalcic). Doi dintre aceşti compuşi se topesc incongruent . în acest domeniu. cristalizează cubic. au loc schimbări de valenţă ale fierului. cum şi compuşii ternari: CAS2 (anortitul) care cristalizează în sistemul triclinic şi se topeşte incongruent la 1550˚C. C2AS (ghehlenitul). Un interes particular pentru chimia cimentului Portland îl prezintă sistemele binare: CaO – SiO2. Se cunosc 5 compuşi: aluminatul tricalcic (C3A).2013 . ultimul compus. Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 21 25. silicatul tricalcic –C3S. incongruent în stare solidă.Proiectarea cimentului Portland O primă delimitare a zonei caracteristice clincherului de ciment Portland din sistemul cuaternar CaO – Al2O3 – Fe2O3 – SiO2 este dată de sistemul CaO-2CaO·SiO2-12CaO·7Al2O3-2CaO·Fe2O3 care cuprinde toţi compuşi mineralogici corespunzători clincherului.caracteristic clincherelor de ciment Portland. Sistemul CaO – Fe2O3: În acest sistem se cunosc trei compuşi binari: feritul bicalcic (C2F).5 (pentru cimenturi feroportland MSI poate fi egal cu 1). Locul cimenturilor Portland tehnice este delimitat de planul caracterizat de M SI=4 care dă limita cimenturilor normal vitrifiabile şi planul MSI=1. Existenţa acestuia din urmă este mai greu de pus în evidenţă deoarece. lianţ al cărui conţinut în silicaţi şi aluminaţi de calciu depăşeşte de obicei 85-90%. În sistemul SiO2 – Al2O3 – CaO. C 2AS2 (granatul).CS. aluminatul monocalcic (CA). dialuminatul monocalcic (CA2) şi hexaaluminatul monocalcic (CA6). Sistemul CaO – SiO2: În acest sistem binar se formează 4 componenţi: meta-silicatul de calciu (wollastonitul). care cristalizează în forme cristaline pătratice. compus congruent cu punct de topire 1590˚C. în afara silicaţilor şi aluminaţilor de calciu despre care s-a vorbit în paragrafele anterioare se remarcă compusul binar incongruent A3S2 (mulit). pirosilicatul de calciu (rankinit)-C3S2 . ceea ce determină modificări în relaţiile de echilibru termic ce se stabilesc. Ţinand seama şi de faptul că gradul de saturare trebuie sa fie mai mic decât 1. la 97-98%.orto-silicatul de calciu –C2S.10.C3S2 şi C3S. ca şi C3A se topeşte incongruent. Sistemul CaO – Al2O3 – SiO2: Prezintă cel mai mare interes pentru chimia cimentului Portland. cristalizează sub forme de fibre.

Proiectarea cimentului Portland C2F C4AF C2S C3S CaO C3A C5A3 Fig.10. Subsistemul cuaternar C 3 S − C 2 S − C 3 A − C 4 AF . Calculul compoziţiei mineralogice a clincherului Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 22 25.2013 .1. XI.X.

05% Fe2 O3 %C3 A = 2.4 Fe2 O3 159 Se poate exprima cantitatea de C 4 AF în funcţie de Fe2 O3 prin: %C 4 AF = 3.10.0. Conţinutul procentual de C 3 S şi C 2 S în clincher: şi C 2 S conţin tot Si 2 O şi restul de CaO nelegat în C 3 A şi C 4 AF .. Pentru CaO nelegat în C 3 A şi C 4 AF putem scrie: Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 23 25.64% Fe2 O3 + 1.69 ⋅ 3.86 C 3 A = 10.42 = 10. vom avea următoarea compoziţie mineralogică: XI.64 % Fe2 O3 .04 ⋅ % Fe2 O3 %C 4 AF = 3. 3.64 părţi Al 2 O3 ……………1. 1 parte Fe2 O3 leagă……….65 părţi CaO 3CaO 3 ⋅ 56 = = 1.0. Cantitatea de alumină din C 3 A este dată de % Al 2 O3 . % Al 2 O3 .39% XI.4 părţi CaO Al2O3 102 = = 0.Proiectarea cimentului Portland C 3 S − C 2 S − C 3 A − C 4 AF Presupunem clincherul plasat în subsistemul de echilibru termic .05 Fe 2 O3 159 C3 A %C 3 A = % Al 2 O3 − 0.69% Fe2 O3 %C 3 A = 2.65% Al 2 O3 − 1.86% XI.2013 C3 S .04 ⋅ 3.65 Al 2 O3 102 3CaO 3 ⋅ 56 = = 1.64 Fe2O3 159 4CaO 4 ⋅ 56 = = 1.64 % Fe2 O3 leagă………………………1.0.28 −1.42 = 10.65% Al 2 O3 − 1. 2. Conţinutul procentual de C 4 AF în clincher: C 4 AF conţine întreaga cantitate de Fe 2 O3 .65 ⋅ 6. Conţinutul procentual de C 3 A în clincher: conţine restul de alumină nelegată în C 4 AF . 1.39 C 4 AF = 10.

35%C 2 S 56. Calculul compoziţiei oxidice a cimentului Compoziţia oxidică a cimentului se calculează prin adăugarea de oxizi aduşi de zgură şi de ghips la cantităţile de oxizi din clincher.65 ⋅ 6.42 − 3.51% C 2 S = 11.41 % SiO2 = 60 60 ⋅ %C 3 S + ⋅ %C 2 S 228 172 168 112 ⋅ %C 3 S + ⋅ %C 2 S 228 172 %CaO − (1.60 ⋅ 21.28 −1.64% Fe2 O3 ) 159 102 %CaOrőőma = %CaO − (1. Compoziţia mineralogică a clincherului după adusă la 100: mineral % C3 S C2 S C3 A C 4 AF 67.XI.72% Al 2 O3 − 1.05%CaO %C 3 S = 4.72 ⋅ 6.Proiectarea cimentului Portland %CaOrőőma = %CaO − ( sau 4 ⋅ 56 3 ⋅ 56 )% Fe2 O3 − ( )(% Al 2 O3 − 0.42% Fe2 O3 %C 2 S = 8.42) = 56.50 10.60% SiO2 − 6.36 XII. respectiv 82% clincher.26%C 3 S + 0.42 = 67.10.07%CaO − 7.73%C 3 S + 0.53 C 3 S = 67.28 +1.33 − 6. ştiind că cimentul conţine 13% zgură.53% Tabel.41 = 0.33 = 0.60 ⋅ 21.2013 .83 10.65% Al 2 O3 + 0.06% Al 2 O3 + 1.60% SiO2 + 5.97 − (1.35% Fe2 O3 ) %CaOrőőma = 67. 5%ghips.1.07 ⋅ 3.65%C 2 S %C 3 S = 4.65% Al 2 O3 + 0.07 ⋅ 67.05 ⋅ 67.06 ⋅ 6. Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 24 25.51 %C 2 S = 8.35 ⋅ 3.42 ⋅ 3.33 + 5.28 + 0.98 = 11.35% Fe2 O3 ) = 21.07% Fe2 O3 − 3.31 11.98 − 7.

1.73% CaO zgurő = 0.1496% Al 2 O3 zgurő = 0. Conţinutul procentual de CaO în ciment: CaOclincher = 0.82 ⋅ 21.33 = 17. 4.8996% Al 2 O3 XII.2013 .13 ⋅ 44.82 ⋅ 67.32% SiO2 cim = 23. 3. Conţinutul procentual de SiO2 în ciment: SiO2 clincher = 0. 2.06% Al 2 O3 cim = 5.13 ⋅ 41.46 = 0.0914%CaO XII.97 = 55.05 ⋅ 6.15 = 5.05 ⋅ 1.35% SiO2 ghips = 0.15 = 4.746% CaO ghips = 0.28 = 5.82 ⋅ 6.1606% SiO2 XII.19 = 0.61% CaOcim = 66.34 = 0.20 = 5.69% Al 2 O3 ghips = 0.10. Conţinutul procentual de Fe2 O3 în ciment: Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 25 25. Conţinutul procentual de Al 2 O3 în ciment: Al 2 O3 clincher = 0.4906% SiO2 zgurő = 0.05 ⋅ 92.Proiectarea cimentului Portland XII.13 ⋅ 5.

16 5.01% Fe2 O3 cim = 3. 6.1.39 = 0.315% MgO MgO în ciment: XII.7% MgOcim = 1.615% MgO zgurő = 0.1 23.82 ⋅ 0.13 ⋅ 3. Conţinutul procentual de alcalii în ciment: 0. Compoziţia oxidică a cimentului: oxid % % CaO SiO2 Al 2 O3 Fe 2 O3 MgO 66.42 = 2.324 3.2013 .10.20 = 0.XII.51% Fe2 O3 ghips = 0.315 alcalii 0.92 = 0.1968% alcalii din clincher Tabel.Proiectarea cimentului Portland Fe2 O3 clincher = 0.3244% Fe2 O3 XII.1968 0.324 1. 5.8996 5.0914 66.8044% Fe2 O3 zgurő = 0.98 100 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 26 25.315 1.75 = 0.24 = 0.1606 23.82 ⋅ 3.05 ⋅ 0.82 ⋅ 0.13 ⋅ 5.9 3.1968 Σ 99. Conţinutul procentual de MgOclincher = 0.

10. Schema fluxului technologic de obţinere a cimentului Portland Umiditate calcar – 3% Umiditate argilă – 12% Umiditate cenuşă de pirită – 2% Umiditate pastă – 40% Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 27 25.2013 .Proiectarea cimentului Portland XIII.

a2 conţinutul in Al2O3 al amestecului A. B amestecurile brute care se amestecă. a 1. De aceea se impune că înainte de a fi introdus în cuptor.B. Corectarea după titru (T) presupune determinarea raportului în care trebuie să se amestece două fluxuri de făină brută. Dacă se cunoaşte MAl: MAl=%Al2O3 / %Fe2O3 MAl=[(a1A+a2B)/(f1A+f2B)]:B MAl=(a1A/B+a2)/(f1A/B+f2) => MAl ∙f1A/B + MAl ∙f2 = a1A/B+a2 A/B = (a 2-MAl∙f2)/( MAl∙f1-a1) Dacă se cunoaşte MSi: MSi= (s1A+s2B)/(a1A+a2B+f1A+f2B) =>A/B= [(MSi(a2+f2)-a2] / [s1-MSi(a1+f1)] Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 28 25.[5] Pentru a obţine un amestec cu un titru impus se scriu două ecuaţii de bilanţ: A+ B= C aA +bB =cC aA+bB=c(A+B) aA+bB=cA+cB A(a-c)=B(c-b) A/B=(c-b)/(a-c) A= masa amestecului brut (1) cu titrul T1. s2 conţinutul in SiO2 al amestecului A. Prin titru se inţelege conţinutul procentual de CaCO3.B. omogenizare si controlul calităţii.Proiectarea cimentului Portland XIV. cunoscându-se titrul pentru ambele fluxuri. nu are o compoziţie chimică constantă datorită faptului că materiile prime au o compoziţie chimică variabilă.B.b. Corectarea amestecului brut: Amestecul brut.10. a. corectare. Se notează cu A. B= masa amestecului brut (2) cu titrul T2. rezultata din neuniformităţile din frontul de exploatare al carierei. C= masa amestecului brut final (3) cu titrul T3 pe care dorim să-l obţinem. f1. amestecul brut să fie supus următoarelor operaţii: depozitare. f2 conţinutul in Fe2O3 al amestecului A. Verificare omogenităţii se face prin determinarea titrului sau a analizei chimice.2013 . aşa cum iese din moară. controlul calităţii. omogenizare.c= titrurile celor trei amestecuri Corectarea după moduli (M): impune cunoaşterea compoziţiei oxidice a amestecurilor cu care se lucrează. s1.

05 t/h G= 3.763 t/h F+G+H= a a= 67.66 t/h B Expediere XV.727 t/h P2= 5.37 P3= 0.134 P2= 0.3567 t/h H= 8.2.763 F= 0.3.13·67.025·P2= 0.078·a= 5.66 t/h P1=0.05 (82% clincher) G= 0.08·a–0.10.998= 67.13425 E= 0.3567 (5% ghips) H= 0.134 t/h F= 55.92·67.134= 61.025·0.05·67.08·a= 5.134=3. 1600 t/zi = 66. A C A= 66.Proiectarea cimentului Portland XV.2013 .66 t/h B= 66.66 t/h AmbalareB XV.335 C= 67 t/h C=B+ P1 Depozitare XV.08·a= 0.08·a E= P2– P3 E= 0. E D P1=0.078·a C= D+E= 0.134=8.998·a a= 67/0.08·a D= a–0.078·a= 0.82·67.5% B= 66. C Măcinare P2=8% D F G H C= 67 t/h C= E+D D= 61.1. Bilanţul de materiale XV.237 D= 0.134= 55.982 t/h C= D+E D= (F+G+H)– P2 a= F+G+H P2= 0.4.92·a+0.727 (13% zgură) Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 29 25.

2013 .727 t/h S 6= 8.237 XV.Proiectarea cimentului Portland XV.005·S5= 0.7.3736 G= 0.8.005·S5= 0.995= 3.237= 0.3735 t/h ghips XV.37 t/h P 3= 0.3736= 3.134 E= 0. S5 P15=0.01678 t/h Depozitare S5 T4= S5+P16= 3.37 P3= 0. P2=8% P3=2.134 t/h E= 5.005·T4 T4= 3.3567 t/h S 5= 3.237 t/h Purificare E P2= 0.5.7709 t/h P 17= 0.134= 5.134= 5.5% G= 3.3567/0.044 t/h 25.995·S5 S5= 3.995·3.3567+0.08·67.3567 t/h T 4=3.01687 XV.10.078·67.01678 T4=3.3736 t/h P 15= 0.025·5.3735 t/h P 16= 0.3735 P16=0.6.3567 P15= 0.5% P2= 5.5% Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 30 H= 8.5% S5= 3.01687 t/h Dozare G G= S5–P15= S5–0. S6 P17=0. T4 P16=0.005·T4 P16= 0.

005·S6=0.9045 P19= 0.10.05 t/h J= 55.044 XV.727+0.0441 t/h Depozitare S6 S6= 8.12.815+0. U5 P19=11% T 5= 8.7709 P17= 0.0895 U5= 9.55606 t/h 25.815 U5= T5+P19=8.11.005· T5=0. J P4=1% Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 31 F=I =55.9045= 1.005· S6 S6= 8. T5 P18=0.11·9.10.Proiectarea cimentului Portland Dozare H H=8.727 t/h S6= H+ P17=8.815+0.815 P18= 0.606 t/h P4= 0.11·U5 U5= 9.9045 t/h zgură XV. I Dozare F XV.7709 t/h P 18= 0.5% T 5=8.05 t/h I= 55.7709 T5= S6+P18=8.005· T5 T5= 8.0441 XV.815 t/h S 6= 8.9.2013 .11·U5= 0.0895 t/h Uscare T5 T5= 8.815 t/h U 5= 9.9045 t/h P 19= 1.

.2% .84% .......0.......2........1.....606 t/h P6= 1....05+0..43...........547 t/h PC= 97..10..12% W.84% calcar 19.............................608 t/h L=154.997%...5% PC.......018% ∑PC = 19.17.49% ∑SO3 = 0................13.............1........................... L PC P6=1% J= 55....0..24% Total pierderi din pastă la calcinare (etapa de ardere): 40% apă (umiditate pastă)+ 19...60% material uscat.....09% argilă......228% 102..51% cenuşă 60% mat.............95% calcar...........906%......20% SO 3 19..50% PC....40% apă 100% mat.....Proiectarea cimentului Portland Concasare I I= 55..............66.2% W........017%. uscat.....2......39.....34%... uscat............906% cenuşă de pirită 99....01·J J= 55.........................84% calcar.....34% PC Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 32 25.10........606 P4= 0.1.......5% cenuşă...........25% argilă 0...........................1..197% 101.........32.2% argilă...............................28%.................906% cenuşă Pasta conţine: 40% apă 39.3% W (umiditate) 39.....34% ∑W = 3..25% argilă...1% SO 3 0............0............606= 0.......4% calcar..01·55...05 J= I+P4 = 55.2013 ..........55606 XV....................762 t/h Ardere J 100% pastă.....0...19.....

2013 .24% SO3 63.606+0.10.762 PC=0.6226 t/h N= 154.16.325 t/h P7= 1.762 t/h XV.07% J= 55.15.762+0. M Omogenizare L XV.416 t/h P3= 92.49% W 0.01·L=1.547 XV.6307·L=97.01·L+0.279 t/h P2= 1.762 O= N+P7=154.606 L=J+P6+PC L=55.762 t/h O= 156.14.325 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 33 25.Proiectarea cimentului Portland 3. N L=M= 154.608 P6=0.762 t/h Corecţie pastă M M=N= 154.6307·L L=154.563 t/h P1= 62.01·O O= 156. P1 P2 P3 O Măcinare umedă N P7=1% N= 154.

6322 t/h 34 25.563 O= P1+ P2+ P3 P1= 0.3984·156.279 t/h S1= 62.416 P3= 92.4)· 156.19.10.313 t/h S1= P1+P8 P1= 156.592 t/h P8= 0.1925+0.5% Dozare S1 S1= 62.005·T1= 0.325+0.005· S1 S1= 156.592 P9= 0.00906·O P3= (0.31296 XV.592 t/h P9= 0.01·O=1. T1 P9=0.17. U1 P10=1% Dozare T1 T1= 62.6226 XV.1925+0.325 P1= 62.279 t/h T1= 62.3984·O P2= 0.18.005· S1=0.4)·O O= 0.592 t/h U1= 63.325+(0. P8= 0.279 T1= S1+0.313 t/h T 1= S1+ P9 S1= 62.5% Dozare P1 P1= 62.325+0.224 t/h P10= 0.00906·156.325.592 P8= 0.005· T1 T1= 62.279 P2= 1.2013 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice . S1 P8=0.005· S1 S1= 62.31296 XV.Proiectarea cimentului Portland P7= 0.325= 156.

416 1.423 P11= 0.21.423 t/h P11= 0.224 P10= 0.0071t/h T2= 1.22.Proiectarea cimentului Portland U1= T1+ P10 T1= 62.005·T2 S2= 1.23.416+0.01·U1= 0.10.6226 t/h R1= 30.6226 t/h Dozare XV.224 t/h calcar XV.0071 T2= S2+ P11 S2= 1.005·T2= 0.423 t/h cenuşă de pirită XV.592 U1= T1+0.416 t/h T2= 1. Q P3=Q=92.53 t/h Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 35 25.416 t/h Dozare P2 XV.5% Depozitare S2 T 2= T2= 1.6322 U1= 63. S2 P2=S2= 1. T2 P11=0.01·U1 U1= 63.0925 t/h R2= 62.2013 . R1 R P3 R2 Deleiere Q Q=R= 92.20.

0925 R2= 0. U3 P14=1% Depozitare T3 T3= 30.0925+62.6225 XV.53 R= 0.2437 T3= 30.307 t/h U3= T3+ P14 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 36 25.Proiectarea cimentului Portland R= R1+R2 R= P3 P3= (0.005· T3 T3= 30.1925·156.325= 30.10.2437 t/h T3= 30.0925 S3= 30.1925+0.26.2437+0.1512 t/h S3= R1+ P12 R1= 30.005· S3 S3= 30.3956 t/h U3= 30.1925·O= 0.25.4·O=0.53= 92.4·156. T3 P13=0.1512 XV. S3 P12=0.2013 .2437 P12= 0.2437 t/h P12= 0.15198 XV.0925 t/h S3= 30.5% Depozitare S3 S3= 30.4·O= 30.3956 t/h P13= 0.5% Dozare R1 R1= 30.24.15198 t/h T3= S3+ P13 S3= 30.4)·O R1= 0.702 t/h P14= 0.1925·O+0.3956 P13= 0.0925+0.325= 62.

224 30.2013 .66 0.423 62.044 0.702 P13= 0.15198 0.134 0.Proiectarea cimentului Portland T3= 30. S4 Dozare R2 R2= S4= 62.55606 1.27.0441 1.0895 171. Bilanţ de materiale: Intrări (t/h) Calcar Argilă Cenuşă de pirită Apă Ghips Zgură 63.01678 0.307 U3= 30.313 0.3735 9.49 Total 171.608 66.53 t/h apă Tabel XV.63 0.335 0.53 3.3956 U3= 30.166 0.10.01687 0.702 1.702 t/h argilă XV.1.313 0.9045 Ieşiri (t/h) PC Productivitate P1 P3 P4 P6 P7 P8 P9 P10 P11 P12 P13 P14 P15 P16 P17 P18 P19 Total 97.547 1.563 0.304 0.3956+0.0071 0.157 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 37 25.01· U3 U3= 30.53 t/h S4= 62.

9286 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 38 25.3.423/66.4.10. Consumul specific de argilă: Csa= 30.5.6.66= 0.66= 0.46 XVI.Proiectarea cimentului Portland XVI.14858 XVI.1.948 XVI.66= 0. Consumul specific de cenuşă de pirită: Cscp= 1.224/66.9045/66. Calculul consumului specific de materii prime XVI. Consumul specific de calcar: Csc= 63.702/66.66= 0.53/66.0213 XVI.66= 0.3735/66. Consumul specific de apă: Csa= 62.2013 .66= 0. Consumul specific de zgură: Csz= 9. Consumul specific de ghips: Csg= 3.2.0506 XVI.

Proiectarea cimentului Portland XVII. Radu – Calcule de operaţii. Virginia Ciobotaru–Tehnologii industriale şi de construcţii (biblioteca digitală)  Literat. Utilaje şi instalaţii termotehnologice din industria silicaţilor – probleme şi exemple de proiectare Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 39 25.F.10. Goga – Principii de calcul şi proiectare  Teoreanu. Gagea. D.2013 . Bibliografie  Ion Teoreanu Bazele tehnologiei lianţilor–editura tehnică Bucureşti 1975  Georgeta Cuculeanu.L.

6. PROCEDEUL UMED III. 3. PROCEDEUL USCAT III. 1. Concasoare cu ciocane V. Măcinarea şi omogenizarea materiilor prime IV. Concasorul conic V. Mori cu bile V. Silozuri de omogenizare V. Uscătoare cu tambur rotativ V. Schimbător de căldură Wedag V. 7. Pregătirea şi depozitarea materiilor prime IV. DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC IV. ÎNCADRAREA FLUXULUI TEHNOLOGIC CU UTILAJE V. 3. 4. 4. Depozitarea şi măcinarea clincherului IV. 6. 5. 1. PROCEDEUL SEMIUSCAT III. Ambalarea şi livrarea cimentului V. 1. 8. Extragerea materiilor prime IV. 2. Excavator cu lanţ V. Cuptorul rotativ Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 40 1 2 3 3 3 3 3 5 5 5 5 6 6 7 7 7 7 8 8 8 8 8 8 9 9 9 25. Obţinerea clincherului IV. 10. GENERALITĂŢI DESPRE CIMENTULUI PORTLAND III. 3. Linia tehnologică de fabricare a cimentului Portland II. Ciururi oscilante V. 5. PROCEDEE PENTRU FABRICAREA CIMENTULUI PORTLAND III. 7. Încărcarea şi transportul materialului derocat IV. 2.2013 . PROCEDEUL SEMIUMED IV. 9. Poduri rulante cu graifăr V. 2. 4.10. Arderea amestecului brut.Proiectarea cimentului Portland Cuprins: I.

2. Locul clincherului de ciment Portland în diagrama cuaternară XI. 8. Adaosurile cimentoide VI. 5. Cenuşă de pirită VI. 5. Mori de ciment V. 3. 6. 2. Pompa Fűller VI. 6. 8. 11. Cimenturile cu adaos VI. 15. Clasificarea modulară a cimenturilor Portland X. Silozuri de ciment V. 4. 4. Argila VI. Calculul compoziţiei oxidice a cimentului XII. 4. 1. Adaosurile inerte VII. 3. Caracterizarea materilor prime VI. Răcitor grătar V. Conţinutul procentual de Al 2 O3 în ciment XII. Conţinutul procentual de CaO în ciment XII. 14. 1. Adaosurile puzzolanice VI.Proiectarea cimentului Portland V. Marnele VI. 4. 3. 2. Gradul de saturare în oxid de calciu IX. 3. 1. Calculul modulilor clincherului şi reprezentarea grafică IX. Calcul reţetei pentru amestecul brut de clincher VIII. 1. Conţinutul procentual de SiO2 în ciment XII. Conţinutul procentual în Fe2O3 în amestecul brut VIII. Zgura VI. Conţinutul procentual de Fe2 O3 în ciment 10 10 10 10 10 11 11 11 12 12 12 13 13 14 14 14 14 15 17 17 18 18 18 18 19 19 19 19 19 20 21 23 23 23 24 25 25 25 25 26 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 41 25. Conţinutul procentual de C 3 A în clincher XI. Conţinutul procentual în MgO în amestecul brut VIII. 7. Conţinutul procentual în SiO2 în amestecul brut VIII. 8. Modulul de alumină IX.10. 12. Conţinutul procentual în Al2O3 în amestecul brut VIII. Conţinutul procentual în alcalii în amestecul brut IX. Maşini de însăcuit V. Ghipsul VI. Calcarul VI. 8. 2. 13. Modulul de silice IX. 1. 1. 2. Conţinutul procentual în CaO în amestecul brut VIII. 3. Conţinutul procentual de C 4 AF în clincher XI. 2. Calculul compoziţiei mineralogice a clincherului XI. Conţinutul procentual de C 3 S şi C 2 S în clincher XII.2013 . Clincher VI. 3. Calcul compoziţiei oxidice a clincherului VIII.

Consumul specific de zgură XVI. II. Calculul consumului specific de materii prime XVI. Compoziţia oxidică a cimentului Tabel XV. 6.6. Conţinutul procentual de MgO în ciment XII. 5. Compoziţia procentuală a materiilor prime Tabel VII. Bibliografie XVIII. Compoziţia procentuală în oxizi a materiilor prime Tabel. Compoziţia oxidică obişnuită a unui ciment Portland Tabel.1. VIII. Schema fluxului technologic de obţinere a cimentului Portland XIV. 1.4. Consumul specific de apă XVII. 1. 2. Subsistemul cuaternar C 3 S − C 2 S − C 3 A − C 4 AF .2013 .1.5. Corectarea amestecului brut XV. Compoziţia mineralogică a clincherului după adusă la 100 Tabel.10. Tabel.1.1.XII.3.XI. Bilanţul de materiale XVI.1.Proiectarea cimentului Portland XII.Consumul specific de ghips XVI.1.X.Consumul specific de cenuşă de pirită XVI.2.Consumul specific de argilă XVI.VII. Compoziţia oxidică a clincherului Fig. Bilanţ de materiale 26 26 27 28 29 39 39 39 39 39 39 39 42 43 2 16 16 19 22 24 26 38 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 42 25. Anexe Anexe: Tabel. Conţinutul procentual de alcalii în ciment XIII.Consumul specific de calcar XVI.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->