Proiectarea cimentului Portland

I. Linia tehnologică de fabricare a cimentului Portland Să se proiecteze o linie tehnologică de fabricaţie a cimentului Portland cu adaos de zgură prin procedeul umed cu o capacitate de producţie de 1600 t/zi (66,66 t/h). Cimentul va conţine 13% zgură şi 5% ghips. Gradul de saturare în calce a clincherului K=98%, şi modulul de silice Msi=2,2. Ca adaos pentru Fe se va utiliza cenuşa de pirită.

Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice

1

25.10.2013

Proiectarea cimentului Portland

II. GENERALITĂŢI DESPRE CIMENTULUI PORTLAND Cimentul Portland este o pulbere fină obţinută prin măcinarea clincherului de ciment portland cu un adaos de 1-7% ghips pentru reglarea timpului de priză şi eventual cu alte adaosuri hidraulice sau inerte pentru a imprima acestuia proprietăţi speciale corespunzătoare destinaţiei. Clincherul de ciment portland este produsul obţinut prin arderea amestecului de materii prime până la topire parţială. Amestecul de materii prime se introduce în cuptor fie sub formă de pastă fie sub formă de făină în raport cu produsul folosit. Operaţiile menţionate pot fi grupate în trei etape importante: 0 - pregătirea amestecului brut 1 - arderea 2 - obţinerea cimentului Compoziţia oxidică obişnuită a unui ciment portland variază în limitele următoare: II.1. TABEL: CaO 60 – 67% SiO2 19 – 24% Al2O3 4 – 7% Fe2O3 2 – 6% MgO 4 – 5% SO3 Max 3% Pentru a obţine compoziţia arătată, materia primă trebuie să conţină în jur de 75 – 80% CaCO3 şi 25 – 30% SiO2, Al2O3, Fe2O3. Omogenizarea amestecului brut va fi cu atât mai bună, cu cât fineţea de măcinare va fi mai mare. Astfel concasarea trebuie să asigure obţinerea unui material ale cărui dimensiuni trebuie să facă posibilă alimentarea morilor şi funcţionarea lor cu un consum cât mai mic de energie. Materialul trebuie să se introdusă în moară cât mai fin concasat, adică să nu depăşească 20-30 mm. La obţinerea clincherului de ciment Portland cel mai important proces este clincherizarea. Acest proces presupune topirea parţială a amestecului, apariţia fazei lichide ajută la desăvârşirea reacţiilor de formare a constituenţilor clincherului. Pentru clincherele de compoziţie obişnuită, temperatura maximă de clincherizare se obţine prin arderea combustibililor cu ajutorul unui arzător combinat pentru combustibil solid, gazos, lichid şi este de aproximativ 1450oC. Cimentul ca produs finit se prezintă sub forma unor pulberi de culoare gri-verzui închis culoare care se datorează compuşilor ferici. Dintre proprietăţile sale fizice şi mecanice mai importante sunt: 1)Densitatea: este cuprinsă între 3 şi 3,2 g/cm3..Ease determină cu metoda pitrometrului, folosind ca lichid de lucru eter de petrol.

Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice

2

25.10.2013

Proiectarea cimentului Portland

2)Timpul de priză: începutul de priză şi sfârşitul prizei sunt termeni care servesc la deosebirea cimenturilor din punct de vedere al vitezei de întărire. La cimenturile normale începutul de priză are loc după cca. 3 ore, iar la cimenturile cu priză înceată înainte de 5-7 ore. Cimenturile la care începutul prizei are loc înainte de o oră sunt considerate ca cimenturi cu priză rapidă. Sfârşitul prizei are loc după 7 ore, iar la cele cu priza înceată, după 10 ore. 3)Apa de consistenţă normală: Apa adăugată cimentului în vederea pregătirii mortarelor sau a betoanelor trebuie să confere amestecului fluiditatea necesară. Adăugarea unor substanţe fluidificatoare determină folosirea unei cantităţi mai mici de apă. 4)Variaţia de volum: Piatra de ciment în curs de întărire prezintă fenomene de contracţie - umflare. Contracţia cimentului se dovedeşte mică în cazul unui conţinut ridicat de 3CaO.SiO2 (C3S). 5)Rezistenţele mecanice: Rezistenţa la compresiune se determină standardizat pe un amestec de nisip poligranular şi ciment. III. PROCEDEE PENTRU FABRICAREA CIMENTULUI PORTLAND În industria cimentului există mai multe procedee de fabricaţie şi anume: procedeul uscat, procedeul umed, procedeul semiuscat şi procedeul semiumed. III. 1. PROCEDEUL USCAT În cazul acestuia materiile prime înainte de a fi măcinate sunt uscate sau mau recent dacă umiditatea nu depăşeşte 15% uscarea se efectuează concomitent cu măcinarea. În acest caz cuptorul cu care se clincherizează amestecul de materii prime se alimentează cu făină. III. 2. PROCEDEUL UMED Materiile prime se macină umed obţinându-se amestecul brut sub forma unei paste cu un conţinut de apă de 30-50%. Cuptorul cu care se face clincherizarea este alimentată cu pasta obţinută la măcinare. III. 3. PROCEDEUL SEMIUSCAT Materiile prime se pregătesc după tehnologie analoagă procedeului uscat. Făina brută se granulează cu 8-12% apă şi cuptorul se alimentează cu granulele formate. III. 4. PROCEDEUL SEMIUMED Materiile prime se macină în mod analog ca şi în cazul procedeului umed. Pasta obţinută se filtrează pentru eliminarea excesului de apă. Turtele obţinute conţinând 1820% apă se granulează şi se introduc în cuptorul de clincherizare. Până la apariţia cuptoarelor rotative clincherul se obţinea prin procedeul uscat sau semiuscat, iar arderea se făcea în cuptoare verticale. Odată cu apariţia cuptorului rotativ s-a putut introduce şi procedeul umed de fabricaţie. Aceste două procedee principale de fabricaţie a clincherului s-au dezvoltat şi perfecţionat continuu în decursul anilor. Dezvoltarea preferenţială a unuia din cele două procedee a fost influenţată o serie de factori şi anume: 3 - proprietăţile fizice ale materiilor prime
Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 3 25.10.2013

Proiectarea cimentului Portland

4 5 6 7

- consumul specific de materii prime - consumul specific de căldură - consumul specific de energie electrică - consumul de metal Consumul specific de căldură ceea ce diferenţiază net procedeul umed de cel uscat este consumul de căldură, care este cu cca. 60% mai mare la procedeul umed la utilaje de capacităţi egale. Proprietăţile fizice ale materiilor prime exercită o influenţă asupra alegerii procedeului de fabricaţie, în special prin valoarea umidităţii naturale a acestora peste 15% uscarea ridică probleme dificile şi în acest caz procedeul umed este cel mai indicat de folosit. Consumul specific de energie electrică. Din datele literaturii de specialitate reiese că pentru obţinerea unei tone de clincher sunt necesari 35-45 KW la procedeul umed şi cu cca. 10-20% mai mult pentru procedeul uscat. Tendinţa generală este micşorarea acestor cifre la ambele procedee. În cazul procedeului uscat acest lucru s-a putut realiza datorită progreselor realizate la omogenizarea şi transportul făinii precum şi la îmbunătăţirea randamentului instalaţiilor de măcinare. Consumul specific de metal. Echipamentul mecanic al unei fabrici de ciment face parte din grupa utilajelor grele, datorită condiţiilor specifice de lucru: volum mare al producţiei, solicitări mecanice mari şi variabile în timpul exploatării, uzură mare datorită frecării şi temperaturii ridicate în cazul cuptoarelor. Analizând greutăţile utilajelor tehnologia de aceeaşi capacitate care funcţionează după cele două procedee rezultă că pentru procedeul uscat apare o importantă economie de metal 15%. Iniţial cimentul Portland s-a fabricat exclusiv după procedeul uscat. Odată cu introducerea cuptorului rotativ a apărut procedeul umed, care în scurt timp a căpătat o pondere predominată în producţia de ciment, datorită avantajului pe care îl avea în comparaţie cu procedeul uscat şi anume: realizarea amestecului brut, măcinarea şi omogenizarea se realizează în bune condiţii cu cheltuieli mult mai reduse decât în cazul procedeului uscat. Creşterea masivă a producţiei de ciment a dus la mărirea continuă a dimensiunilor de gabarit în special a cuptoarelor rotative, ajungându-se la cuptoare cu w 7,62x232m şi capacitate de producţie de 3600 t/zi. Aceasta a determinat creşterea complexităţii utilajelor şi mai ales a dificultăţilor de exploatare. Ca urmare tehnologia de ardere a evoluat spre sisteme care aveau în vedere scoaterea în afara cuptorului a anumitor faze ale procesului de ardere. Aceasta a dus la micşorarea dimensiunilor de gabarit ale cuptorului dar şi la Necesitatea renunţării la procedeul umed. Cel mai mare cuptor prezent în lume pentru acest procedeu a fost pus în funcţiune în anul 1972 în Japonia şi are o productivitate de 5100 t/zi clincher la dimensiuni ale cuptorului w 6,2x125 m. Toate aceste perfecţionări ale procesului tehnologic au produs mutaţii şi în ponderea proceselor de fabricaţie. Astfel că după perioada anilor 1955 ponderea pe plan mondial în producţia de ciment o deţinea procedeul umed, cca. 80% în perioada anilor 1965, procedeul uscat deţinea deja 10% din producţia mondială de ciment.
Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 4 25.10.2013

carierele fabricii sunt dispersate şi variaţia chimică a calcarului diferă de la carieră la carieră şi chiar în cadrul aceleiaşi cariere aceasta conducând la amplasarea excavatoarelor în fiecare carieră. Desprăfuirea este asigurată de filtru cu saci.10. IV. IV. Vatra carierei este situată la cota +20m. etc. Pregătirea şi depozitarea materiilor prime Calcarul adus din cariere este basculat în buncărele a 2 concasoare Wedag. Extragerea materiilor prime Zăcămintele de calcar sunt constituite în ansamblu din calcar gresoase.Metoda de exploatare folosită cuprinde următoarele operaţii: • descopertarea zăcământului • derocarea primară executată cu explozivi prin găuri de sondă realizată cu ajutorul forezelor • derocarea secundară a blocurilor negabaritice • încărcarea materialului derocat în vagoane basculante pe cale ferată normală cu ajutorul excavatorului de lanţ . 2.Proiectarea cimentului Portland IV. Gradul de ocupare ale excavatoarelor este între 50-60% din timpul efectiv de lucru datorită următoarelor cauze: 8 . Transportul materialului se execută pe cale ferată normală cu ajutorul locomotivelor. Concasarea calcarelor compacte se realizează în două trepte şi anume: • treapta I : concasor cu fălci • treapta II: concasor Wedag Tot aici se află şi staţia de descărcare a marnei şi a cenuşii de pirită. calcare cretoase. Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 5 25. nefiind nevoie zilnic să se aducă material calcaros sau cretos din fiecare punct de lucru. Încărcarea şi transportul materialului derocat Materialul derocat obţinut prin metodele descrise este încărcată în vagoane basculante cu ajutorul excavatorului cu lanţ. Transportul este asigurat de benzi transportoare de cauciuc. Zăcământul se prezintă sub formă de straturi sau pachete de straturi de calcar alternând într-o succesiune relativă cu straturi de argilă sau marnă. este concasat şi apoi transportat fie la buncărele morilor de făină fie la hala de materii prime. 3. DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC IV. Înălţimea maximă a frontului nu depăşeşte 35m. Din această cauză conţinutul în CaCO3 prezintă variaţii mari ceea ce constituie principala dificultate în exploatare fiind necesară uneori o exploatare preferenţială a zăcământului cu influenţe defavorabile asupra producţiei. 1. marne calcaroase. astfel că exploatarea se realizează într-o singură treaptă. gresii calcaroase.2013 .

Răcirea clincherului se face în răcitoare grătar. Dozarea cantităţii de făină ce va fi introdusă în cuptor este asigurată de benzi de cântărire automată. Clincherul răcit este preluat de transportoare cu racleţi şi benzi de cauciuc şi vărsat în hala de clincher. De aici este extrasă. Când s-a ajuns la compoziţia dorită făina este trecută în cele 3 silozuri de depozitare . Al2O3) ce constituie clincherizarea. De la pompe făina intră în turnul de cicloane al cuptorului . 4. circulaţia materialelor făcându-se în echicurent cu gazele de ardere. Omogenizarea făinii se face prin barbotare pneumatică aducând masa de făină brută în stare fluidizată cu ajutorul unui curent de gaz. Desprăfuirea se realizează în proporţie de 90% în electrofiltre şi în cicloane. de la focare auxiliare de ardere cu păcură. Acest mod de omogenizare este substanţial mai eficace decât folosirea metodelor mecanice. de unde se încălzeşte până la 700-800oC şi se decarbonatează parţial. iar transportul în hala de clincher sau bunchere se face cu transportoare cu racleţi şi benzi de cauciuc. Apoi făina trece printr-o baterie de cicloane de unde cade pe rigole pneumatice care o transportă la buncărele pompelor de făină „Fűller”. Măcinarea în aceste mori cu bile se face combinat cu uscarea materiilor prime folosind în acest scop gazele arse de la cuptor sau în cazul în care cuptorul staţionează. Obţinerea clincherului Procesul de ardere în cuptor comportă următoarele reacţii: decarbonatarea. amestecul brut nu iese omogen din punct de vedere chimic putând prezenta de asemenea unele abateri de la compoziţia calculată. trece apoi printr-un separator static care reintroduce în circuit fracţiunea grosieră numită „griş”. Arderea amestecului brut.schimbător de căldură Wedag. Făina măcinată. combinarea CaO cu restul de oxizi (SiO 2. Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 6 25. cenuşa de pirită şi argila sunt introduse în buncărele a 2 mori de făină. IV. Răcirea clincherului obţinut se face cu răcitoare grătar. Pompele asigură în continuare transportul făinii în 3 silozuri de omogenizare.10. Turnul de cicloane are 4 trepte. Datorită vâscozităţii ridicate la temperatură normală păcura trebuie preîncălzită la peste 100 oC. Fe2O3. transportate cu rigole pneumatice şi elevatoare la buncherele pompelor ce vor transporta făina la cuptor.Proiectarea cimentului Portland IV. 5. Arderea în cuptoare pentru realizarea unei temperaturi în zona de clincherizare de cca.2013 . Aceasta impune ca înainte de alimentarea cuptorului cu făină brută să se facă un control riguros al compoziţiei. Din procesul de măcinare. Măcinarea şi omogenizarea materiilor prime De la concasoare sau hală calcarul. 1500oC se face cu păcură injectată la o presiune de 20-30 atm. urmat de corectarea acestuia în conformitate cu datele stabilite prin calcul pentru tipul de clincher care se fabrică.

La această rampă livrarea se face şi în vrac. Se poate introduce pentru ciment cu zgură. zgură granulată de furnal în proporţie de 15. Cimentul staţionează în acestea cât este necesar pentru efectuarea analizelor fizico-chimice şi apoi este transportat la staţia de livrare. Excavator cu lanţ Se foloseşte un excavator cu mai multe cupe.sistem de deplasare Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 7 25. 7. Elementele constructive ale unui excavator: 12 . Ca adaos la măcinare se introduce ghips ca moderator de priză. Atât maşinile de însăcuit cât şi mijloacele de transport şi silozurile are asigurată desprăfuirea cu filtre cu saci.30%. Fiecare moară este dotată pentru desprăfuire cu filtre cu saci.cupă 14 . Sacii de ciment sunt preluaţi de benzi transportoare şi apoi de către transportori pe cărucioare şi introduşi în vagoane. Tot de aici prin instalaţii speciale se livrează ciment cu mijloace proprii ale beneficiarilor.Proiectarea cimentului Portland IV.10. iar încărcarea în vagoane se face cu benzi autoîncărcătoare tip Mőllers. Operaţiile de săpare şi umplerea cupelor. Amestecul este preluat de elevatoare şi transportat la rigolele pneumatice care-l colectează de la toate morile şi-l transportă la buncherele pompelor pneumatice. V. Ambalarea şi livrarea cimentului Livrarea se face la 3 rampe astfel : 9 la rampa 1 numai în saci. utilizând maşina de însăcuit. Cimentul e depozitat pe sortimente în silozuri. 6.braţ articulat 13 . transportul la locul de descărcare şi revenirea cupelor în poziţia iniţială se execută simultan. 10 la rampa 2 există posibilitatea de încărcare în saci. ÎNCADRAREA FLUXULUI TEHNOLOGIC CU UTILAJE V. Pompele pneumatice asigură în continuare transportul cimentului la silozurile de depozitare.20.2013 . IV. Depozitarea şi măcinarea clincherului Clincherul din hală este preluat de podurile rulante prevăzute cu graifer şi introdus în buncherele morilor de ciment. 1. funcţionând în acelaşi regim cu cele de la mori ciment. Cimentul colectat de filtre este reintrodus în circuit. 11 la rampa 3 are posibilitatea de livrare a cimentului atât în saci cât şi în vrac.

V. 3. Aceasta este asigurată de uscătoare rotative cu capacitate de 2-15 t/h. Constructiv se deosebesc : concasoare cu un singur arbore şi concasoare cu doi arbori orizontali. 2. Fiecare concasor este prevăzut cu un ciur. V. V.10.mişcarea de translaţie a căruciorului pe pod rulant 22 . 7. Aceste mori se compun dintr-un tambur cilindric care se roteşte în jurul axului său orizontal. Mori cu bile Mărunţirea materialului în morile cu bile se realizează prin efectul combinat de lovire şi frecare a unor corpuri de măcinare libere.lovire între ciocane şi placa excavatoare 19 . 6. Se poate utiliza concasorul conic V. V.lovire între ciocane şi grătare.2013 . Uscătoare cu tambur rotativ Întrucât zgura necesară pentru ciment soseşte în fabrică umed este necesară uscarea ei. Concasoare cu ciocane Sunt utilaje folosite în fabrică pentru sfărâmarea rocilor de duritate medie. Materialul este introdus la un Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 8 25. Concasorul conic 15 Concasare primară a calcarului se face cu concasoare cu fălci sau concasoare conice. Desprăfuirea acestora e asigurată de cicloane. Aceste concasoare se folosesc la concasarea secundară a calcarului şi a marnei.Proiectarea cimentului Portland V. 5. Tamburul este din tole de oţel şi este închis la ambele capete cu fundul in oţel turnat.lovire cu ciocane direct în bucăţile de material 18 . Poduri rulante cu graifăr Sunt maşinile de transport discontinuu cel mai des folosite în halele de materiale în industria silicaţilor. Sfărâmarea materialului în aceste concasoare are loc prin: 17 . 4.mişcarea de ridicare a sarcinii 21 . Se caracterizează prin aceea că exercită 3 mişcări perpendiculare între ele: 20 . Ciururi oscilante 16 Calcarul din concasoarele giratorii ajunge pe ciururi vibratoare cu dimensiunea ochiurilor 25x25 mm.mişcarea podului rulant de-a lungul halei .

La toate tipurile de silozuri de omogenizare pneumatică. La sfârşitul acestui ciclu făina este omogenizată. Cuptorul rotativ Cuptorul cu tambur rotativ cu funcţionare continuă este format dintr-un tub cilindric din tablă de oţel care se roteşte încet în jurul axei sale şi este uşor înclinat faţă de planul orizontal.Proiectarea cimentului Portland capăt al morii prin fusul tubular şi evacuat prin fusul tubular din capătul opus. V. 8. Metoda de omogenizare folosită este metoda sferturilor. Schimbător de căldură Wedag Schimbătoarele de căldură Wedag cu care sunt echipate cuptoarele sunt în 4 trepte tip Wedag. cât şi pe orizontală. fundul este prevăzut cu plăci de fluidizare. Scopul acestora este de-a preîncălzii făina până la temperatura de decarbonatare. 9. omogenizarea se impune din ce în ce mai mult. Procedeul Fũller (al sferturilor) se caracterizează prin aceea că fundul silozului este împărţit în 4 sectoare egale. V. Silozuri de omogenizare În orice fabrici moderne de ciment care funcţionează după procedeul uscat. În cicloanele din treapta I-a are loc recuperarea făinii din gaze. Făina este dozată şi apoi introdusă în camera de amestec a treptei I-a. Silozurile de omogenizare se construiesc din tablă de oţel pentru capacităţi mici. realizându-se astfel omogenizarea ei. Sectoarele active se schimbă pe rând după un anumit timp (10-15 minute). Aici făina întâlneşte un curent de gaze calde care antrenează făina în cicloanele treptei I-a transmiţându-i căldura până la egalizarea relativă a temperaturii celor două medii. acestea fiind aspirate de către instalaţia de exhaustoare de la baza cicloanelor în conductele de gaze dintre treapta III şi II de unde este antrenată în ciclonul treptei a II-a unde are loc o nouă separare după ce în prealabil s-a produs schimbul de căldură. realizate dintr-un material ceramic sau metal sinterizat prin care este insuflat aer cu debit care să producă fluidizarea parţială a făinii.2013 . La fiecare siloz sunt câte 2 bunchere de omogenizare. După umplerea silozului se insuflă aer cu presiune. 10. V. Procesul se continuă similar în treapta III şi IV după care făina preîncălzită la cca. sau din beton armat.10. 800o şi parţial decarbonatată intră în cuptorul rotativ prin camera de legătură. Această metodă presupune construirea unor compartimente de omogenizare deasupra silozurilor de depozitare a făinii brute. Făina brută capătă o mişcare de rotaţie atât pe verticală. Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 9 25. Tamburul e căptuşit în interior cu plăci de blindaj.

Pentru a evita hidratarea cimentului silozurile trebuie să fie ermetic închise şi bine izolate.10. V. de unde trece în maşina de însăcuit. V. Această moară este prevăzută cu 3 camere. Peretele dintre camerele I-II este dublu. V. Răcitorul grătar format din plăci perforate din oţel refractar are un rând de plăci fixe. sau până la transportul la maşini de însăcuit. Maşini de însăcuit Livrarea se face fie în vrac fie ambalat în saci. 15. Răcitor grătar Clincherul iese din cuptor la temperatura de aproximativ 1350 oC. Aici are loc păstrarea acestuia până la momentul livrării.2013 . În timpul însilozării cimentul se răceşte şi are loc stingerea calcei libere care mai există necombinată.maşina de însăcuit În principiu instalaţia funcţionează astfel: cimentul este adus pe cale pneumatică în siloz. urmat de un rând de plăci legate de o bară metalică acţionată de un mecanism bielă-manivelă cu 4-18 rotaţii/minut. Răcirea clincherului se realizează în etape cu ajutorul mai multor curenţi de aer produşi de un ventilator. V. Din această cauză se impune folosirea răcitorului grătar care reduce temperatura clincherului până la aproximativ 200oC. camera II care sunt prinşi de un disc de oţel pe care sunt sudate palete de preluare a cimentului. Ambalarea se face cu maşini compuse din: 23 . 14. Pompa Fűller Înaintarea materialului din camera de amestec se face printr-un şnec sub impulsul presiunii de aer ce rezultă prin duzele din camera de amestec . Fiecare siloz e prevăzut cu o pompă Fűller cu capacitate de 100 t/h. Pentru a împiedica aglomerarea şi pentru o evacuare normală este necesară să se efectueze o afânare în partea inferioare a silozurile ceea ce se realizează prin insuflare de aer prin plăcile poroase de la bază. Silozuri de ciment După măcinare cimentul se transportă pentru depozitare în silozuri. Mori de ciment Măcinarea clincherului şi a ghipsului. în camera I segmenţii sunt perforaţi. se realizează în mori tubulare cu bile. Cimentul este depozitat în silozuri pe sortimente. 13. Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 10 25. pentru obţinerea cimentului. Peretele dintre camerele II-III este format din segmenţi perforaţi. Transmisia e asigurată de un motor electric de 75 kW.transportoare de ciment către maşina de însăcuit 24 . 11.Proiectarea cimentului Portland V. 12.

ghipsul şi alte minerale.002 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 11 25. în funcţie de impurităţi. zgura. iar dacă conţine mai mult de 3% argilă. cenuşie sau galbenă. dolomitul. Mineralele care mai pot să fie prezente în proporţii foarte variabile sunt argilele. VI. ajungând până la 99%. calcarele nu reţin mai mult de 5% apă. de culoare albă. Calcarul: sau piatra de var este o rocă monominerală.80 g/m3. Calcarul compact cu granule fine este principala materie primă pentru obţinerea lianţilor. calcarele nu îşi schimbă volumul şi deci nu apar nici tensiuni interne în timpul uscării. marnele. VI. dar se utilizează şi calcarul olitic. Calcarul care conţine un procent ridicat de argile este numit mergel. ghipsul şi cenuşa de pirită. prin uscare şi umezire. ca urmare.40-2. Mineralele componente. conţinutul minim fiind de 70%.2013 . Rezistenţa calcarelor este cuprinsă între 50-1500 N/cm2. ambele au formula chimică CaCO3. 2. cuarţul. cu granule mai mici de 0. fiind roci sedimentare cu structura foarte fina. de precipitaţie chimică sau biochimică. Calcarele sunt roci sedimentare organogene. Calcarul prezintă rezistenţa la îngheţ-dezgheţ. alcătuită predominant din carbonat de calciu. Datorită compactităţii lor.10. Calcarele. argila. Pentru fabricarea acestuia cele mai nedorite impurităţi sunt cuarţul şi feldspatul. Argila :sunt unele dintre cele mai răspândite roci de pe suprafata pamantului. La un anumit conţinut de argilă se poate folosi pentru obţinerea cimenturilor. calcitul şi aragonitul. stabilitatea la ger şi apă scade puternic .Proiectarea cimentului Portland VI. au densitatea cuprinsă între 2. carbonatată. Caracterizarea materilor prime: Materiile prime utilizate în scopul obţinerii cimentului sunt: calcarul. 1. creta şi tuful calcaros.

realizati din alterarea feldspatilor si a altor silicati. Acestea sunt silicati de aluminiu sau de magneziu hidratati. foarte divers colorate: alb cenusiu.. montmorillonit.2013 .  Argilele sunt masive sau stratificate şi în funcţie de compoziţie.  Argilele sunt roci sedimentare cu plasticitate ridicată. structurale şi texturale. sau argile polimictice). argile sedimentare. rutil. caolin. alcatuite dintr-un amestec complex de minerale argiloase: caolinit. etc. glauconit. ilmenit. Fiind roci argilocalcaroase se utilizează în fabricarea cimenturilor Portland de diferite tipuri. argile de neoformaţie). Umiditatea variază de la câteva procente până la 20% în funcţie de compoziţie. magnetit. de obicei impermeabile. precum si din resturi de substante organice. hidratate. etc). conţinând carbonat de calciu şi hidrosilicaţi de aluminiu în diferite proporţii. illit.Proiectarea cimentului Portland mm. Este un reziduu. porozitate şi capacitate de absorţie mare. fragmente de cochilii precum si alte minerale diagenetice ca sulfuri. aluminaţi. Zgura: este un subprodus industrial rezultat din procesul tehnologic de obţinerea a fontei în combinatele siderurgice. 3. Au structuri variabile de la compactă şi dură până la friabilă. din complexe coloidale silicatate. minerale grele (zircon. feldspati. industriale (argile reziduale. apoi particule foarte fine de minerale nealterate provenite din roca initiala. amestec de silicaţi.10.  Argilele se clasifică după criterii mineralogice (argile oligomictice monominerale. Marnele: sunt roci tranziţie între argilă şi calcar . roşcat. calcit. şi aluminosilicaţi rezultat în procesul de extragere a metalelor din mindereuri Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 12 25. argile smectitice etc. negru. brun etc. granati. VI. 4. VI. Acestora li se adauga muscovit.

etc. Topiturile de zguri de furnal constă dintr-un amestec de silicaţi. conţinând o cantitate importantă de fază vitroasă chiar când sunt bazice. de fier. pulberea obţinută absoarbe din nou apă. conţinând cantităţi mici de MnO. SiO2 15-16%. este un mineral incolor. MgO. Prin încălzirea.constituind pachete legate între ele prin molecule de apă. VI. SiO2. măcinându-se relativ uşor. 6. având formula chimică: CaSO4. Clincher: Produs intermediar obţinut la fabricarea cimenturilor prin încălzirea materiei prime până aproape de temperatura de vitrifiere şi prin transformarea ei într-o masă compactă şi dură. foarte curat. alături de oxizii principali. alcalii. Prin pierderea în continuare a apei de cristalizare se formează sulfatul anhidru de calciu. Ti2O. pentru a reduce consumul de clincher portland a cărui producţie este mare consumatoare de energie. etc. până la alb. ca adaosuri mineralizatoare sau activatoare a întăririi se foloseşte şi anhidritul natural. solidificându-se. Zgura răcită brusc poate fi granulată. Reţeau cristalină a CaSO4. Prin calcinare pierde apa de cristalizare. Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 13 25. utilizat în scopul corecţiei conţinutului în Fe2O3 şi este un reziduu la arderea piritelor în industria acidului sulfuric.9% apă.1/2H2O. CaO. P2O5. 7.2H2O. în cantităţi mai mici sulf. Un exemplu de compoziţie chimică de cenuşă de pirită ar fi: Fe2O3 67-68%. MgO şi pierderi la calcinare. materii organice. Această rocă sedimentară de precipitaţie. Se găseşte în natură sub formă de ghips zaharoid. fosfaţi şi fosfosilicaţi.Proiectarea cimentului Portland sau la topirea metalelor. CaO 2. CaSO4. Zgurile se caracterizează printr-o compoziţieoxidică complexă. aluminaţi şi silico-aluminaţi de calciu. Ca materie primă pentru obţinerea unor lianţi. 46. Ghipsul: utilizat în scopul reglării timpului de priză. titan. sulfat natural hidratat de calciu conţine 32. nisip cuarţos. dar şi sulfuri. Zgura granulată şi expandată este folosită ca adaos la producerea cimentului.5-3%.5% oxid de calciu. expandată şi ca vată minerală. Cenuşă de pirită: este un adaos de corecţie.6% oxid de siliciu şi 20. Având un conţinut ridicat de Fe2O3 realizează o corecţie eficientă a amestecului brut pentru obţinerea clincherului.şi cationi Ca2+. VI. dar de cele mai multe ori amestecat cu diferite impurităţi: argilă.2013 . pierde o parte din apa de cristalizare formându-se un semihidrat cu formula chimică: CaSO4.2H2O este format din straturi de anioni SO42. VI. 5. cu forme intermediare de culoare. Al2O3 4-5%. calcar. magneziu şi în cantităţi mici. mangan. Al2O3.10.

măresc tendinţa de separare a apei. sunt utilizate pentru reducerea oreţului de cost al cimentului sau pentru îmbunătăţirea unor proprietăţi ale acestuia. reduc rata de creştere a rezistenţelor mecanice. nu modifică procesele de hidratare-hidrolfză ale cimentului.10.2013 . întărirea lor este accelerată de prezenţa hidroxidului de calciu. VI. VI. calcarul sau calcarul dolomitic. 3. diatomitele. Adaosurile cimentoide: • • • • • măresc necesarul de apă pentru prepararea pastei de consistenţă standard. Adaosurile cimentoide sunt materiale care în stare fin măcinată se intăresc lent în prezenţa apei. în principiu. 1. adaosuri cimentoide. Cimenturile cu adaos se obţin prin măcinarea clincherului cu ghips. bauxita calcinată. Adaosurile utilizate pot fi roci sau produse secundare industriale.65% şi eventual aditivi. cenuşile de termocentrală. Ca adaosuri inerte sunt utilizate nisipul. argila calcinată. Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 14 25. 8. Adaosurile inerte sunt materiale care. in cantităţi de 6 . VI. 8. creşte cu mărirea conţinutului de adaos. Din această categorie fac parte: zgura granulată de furnal şi unele cenuşi bazice de termocentrală. 8. puzzolanice sau inerte.Proiectarea cimentului Portland VI. dar reduc rezistenţa la ingheţdezgheţ repetat. influenţa acestor adaosuri asupra proprietăţilor cimentuiui. Din această categorie fac parte tufurile vulcanice pulverulente (puzzolane) sau măcinate (trass). 2. micşorează rezistenţa la îngheţ-dezgheţ repetat. în general îmbunătăţesc rezistenţa la coroziune. Adaosurile puzzolanice sunt materiale care în stare fin măcinată nu se întăresc decât în prezenţa apei şi a hidroxidului de calciu. 8. cresc rezistenţa la acţiuni corozive.

8 ⋅ SiO2 % + 1..........10....... Se ia în consideraţie valoarea gradului de saturare Sk şi valoarea modulului de silice MSi..............VII.... 1...... sociale si economice.98 M Si = % SiO2 % Al2O3 + % Fe2O3 ... Calcul reţetei pentru amestecul brut de clincher.... S k = 0. Amestecul brut se calculează din trei compuşi..2013 ...Proiectarea cimentului Portland Ce riscuri presupune producţia cimentului? Producerea cimentului implică riscuri de mediu. M Si = 2. Sk = CaO % 2..y părţi cenuşă de pirită C0 = C1 + xC2 + yC3 1+ x + y S0 = S1 + xS 2 + yS3 1+ x + y A0 = A1 + xA2 + yA3 1+ x + y F0 = F1 + xF2 + yF3 1+ x + y Tabel...x părţi argilă...18 ⋅ Al2O3 % + 0.65 ⋅ Fe2O3 % ...... VII.......2 % Al2O3 % Fe2O3 M Al = 1 p calcar. Compoziţia procentuală a materiilor prime: Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 15 25.......

5 31.84 +1.86 W 3 12 2 0.32 −2.26 3.00 0.62 −0.8 xA2 + 1.744 S1 −1.02 2.156 A1 − x ( 2.33 −8. 2.2 A1 − 2.80 5.637 ⋅86.637 ⋅ 0.744 S3 +1.50 20.744 xS 2 + 2.12 6.156 A2 + 0.92 0.156 yA3 + 0.2 = S1 + xS 2 + yS3 A1 + xA2 + yA3 + F1 + xF2 + yF3 C1 + xC2 + yC3 = 2.8 xS 2 + 2.80) = 98.05 98.744 ⋅ 3.24 1.15 6.05 +0.637 F2 −C 2 ) + y (2.5 40.20 1.65F1 + 0. S0.72 −1.72 64. Compoziţia procentuală în oxizi a materiilor prime: Materii Calcar Argilă Cenuşă de pirită Zgură Ghips CaO 98.41 Fe2O3 0.9 5.20 0.2 xF2 + 2.41 100 Tabel VII.156 A1 +1.12 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 16 25.33 86.2 xA2 + 2.10 44.2 A1 + 2.11 0.35 15.65 yF3 2.12 2.637 ⋅ 6.2 F1 + 2.04 5.27) + y ( 2.156 ⋅ 0.32 8.07 MgO 0.744 ⋅ 64.637 F3 −C3 ) = C1 − 2.80 5.04 5.46 Al2O3 0.76 PC 43.8S1 + 2.85 Σ 100 100 100 100 100 C0= conţinutul % în CaO în amestecul brut C1= conţinutul % în CaO al calcarului C2= conţinutul % în CaO al argilei C3= conţinutul % în CaO al cenuşii Pentru Al0.24 43.41 7.05 5.15 SiO2 0.68 2.2 F3 − S3 ) = S1 − 2.2 F2 − S 2 ) + y (2.5 0.01 2. 0.20 92.2 yA3 + 2.Proiectarea cimentului Portland Materii Calcar Argilă Cenuşă de pirită Zgură Ghips CaO SiO2 55.20 MgO 0.744 S1 + 2.98 = C1 + xC2 + yC3 2.24 41.5 5 Σ 99.156 A3 + 0.637 xF2 + 0 S1 + xS 2 + yS 3 = 2.744 yS 3 +1.2 A2 + 2.156 ⋅ 5.20 102.58 86.85 2.24 +1. Fe0 idem.19 Fe2O3 0.62 18.80 44.8 yS3 + 1.27 0.10.5 10.95 101.8 yA3 + 0.2 F1 x (2.26 − 2.25 0.84 3.8 A1 + 1.39 alcalii 0.156 xA2 +1.04 +0.07 5.65 xF2 + 0.3 - alcalii SO 3 0.156 ⋅18.2 A3 + 2.86 0.22 3.21 1.744 S 2 +1.27 2.29 57.744 ⋅ 0.80 3.34 1.22 Al2O3 0.2 yF3 x (2.2013 .637 F1 + 0.

....51% cenuşă de pirită VIII................Proiectarea cimentului Portland x ( 2.62 y =− 0...036 12...908 2.. 1..1 calcar..638 y −443..0228 → x=0...40% calcar l = 32....05 + 2..10.2 ⋅ 5..l.864 y =95....97 1+ x + y 1.33 −64.........204 x + 197.......04 + 2..27 ⋅ 0......27 x + 2.32 + 8..0228 cenuşă 100%...115 y = 2....4833 argilă.....80 y 98.........7 y 2...0228 = = 67. Conţinutul procentual în SiO2 în amestecul brut S0 = S1 + xS 2 + yS 3 1+ x + y Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 17 25. Conţinutul procentual în CaO în amestecul brut C0 = C1 + xC 2 + yC3 1+ x + y 98.2 ⋅18.26 −3..551 − 11.638 y =1 2.m k = 66.80 ⋅ 0.34 x −217.0..7 y =1 12...12 194........2 ⋅ 6....24) = 0.......2 ⋅86. 2...62 − 2...549 x +66..09% argilă m = 1. Calcul compoziţiei oxidice a clincherului VIII.036 y=0...64 y 12.0....34 −8...97%CaO VIII.64 y =1 x= 1 −0.5061 C0 = C 0 = 67.4833 + 2.....5061 părţi am....2013 ...k.036 −217.....32 + 8.84) + y ( 2......34 −8...........4833 1.......036 x +0.....72 − 2.....2 ⋅ 0..2 ⋅ 0...

4833 + 5.24% 1.28 1+ x + y 1. 5.0228 = 0.20 + 0.4833 + 0.5061 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 18 25.84 x + 3.26 ⋅ 0. Conţinutul procentual în Al2O3 în amestecul brut A0 = A1 + xA2 + yA3 1+ x + y 0.10.02 + 2.5061 S 0 = 21.4833 + 3.4833 +1.42% Fe 2 O3 VIII.24 ⋅ 0.28% Al 2 O3 VIII. 3.12 + 6.4833 + 86.33 x + 86. Conţinutul procentual în Fe2O3 în amestecul brut F0 = F1 + xF2 + yF3 1+ x + y 0.0228 = = 0.72 + 64.33 1+ x + y 1.27 ⋅ 0.80 y 0.5061 F0 = F0 = 3.84 ⋅ 0.75 1+ x + y 1.24 y 0.04 y 0.85 ⋅ 0.02 + 2.72 + 64. 6.Proiectarea cimentului Portland S0 = 0.05 x + 5.04 ⋅ 0.0228 = = 21.0228 = = 6.0228 = = 3.2013 .33% SiO2 VIII. Conţinutul procentual în MgO în amestecul brut M0 = M 1 + xM 2 + yM 3 1+ x + y 0.24 ⋅ 0.5061 A0 = A0 = 6.27 x + 0. 4.62 +18.26 y 0.80 ⋅ 0.33 ⋅ 0.05 ⋅ 0.42 1+ x + y 1.75% MgO VIII. Conţinutul procentual în alcalii în amestecul brut 0.12 + 6.5061 M0 = M 0 = 0.62 +18.

83 Se observă că modulul de alumină este mai mare decât 0.28 Fe2O3 3. Modulul de alumină: reprezintă raportul dintre alumina si oxidul feric.Al2O3.18% Al 2 O3 + 0.42 MgO 0. în calculul compoziţiei amestecului brut.SiO2 – 2CaO. Compoziţia oxidică a clincherului: Oxid % CaO 67.2 IX.SiO2 – 4CaO.65% Fe2 O3 S k = 0.75 alcalii 0. de obicei. Pentru a nu prezenta inconstanţă de volum.10.64 ceea ce înseamnă că clincherele fac parte din subsistemul de cristalizare: 3CaO.Proiectarea cimentului Portland Tabel. Calculul modulilor clincherului şi reprezentarea grafică: Exprimarea modulară a compoziţiei oxodice determină avantaje în generalizarea rezultatelor cercetărilor.2013 .Al2O3 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 19 25.33 Al2O3 6. un conţinut de CaO mai mic decât cel necesar saturării oxizilor acizi. VIII. Gradul de saturare în oxid de calciu: reprezintă raportul dintre oxidul de calciu existent în sistem şi cantitatea maximă de oxid de calciu necesar saturării oxizilor acizi.Fe2O3 – 3CaO. Modulul de silice: M Si = % Si 2 O % Al 2 O3 + % Fe2 O3 M Si = 2.64 M Al = 1. 1. 3. IX. Sistemul de modulare este cel care ia în considerare gradul de saturare în oxid de calciu. Modularea este strâns legată de compoziţia mineralogică a clincherului de sistemele de echilibru termic. M Al = % Al 2 O3 % Fe2 O3 Daca raportul dintre alumina si oxidul feric este echimolar atunci: MAl=102/160=0. 1.97 SiO2 21. clincherele tehnice au.98 Calcea standard: K=98% IX. Sk = %CaO 2. 2.8% SiO2 + 1.24 Σ 100 IX. modulul de silice si modulul de alumina.

5 1 0.5 4 3. Locul clincherului de ciment Portland în diagrama cuaternară: Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 20 25.5 0 0 1 2 3 4 5 6 MAl MSi Portland normal Silico portland Alumino portland Fero portland X.5 3 2.2013 . 4.10.5 2 1. Clasificarea modulară a cimenturilor Portland: 4.Proiectarea cimentului Portland IX.

în acest domeniu. silicatul tricalcic –C3S.5 (pentru cimenturi feroportland MSI poate fi egal cu 1). cristalizează sub forme de fibre. Locul cimenturilor Portland tehnice este delimitat de planul caracterizat de M SI=4 care dă limita cimenturilor normal vitrifiabile şi planul MSI=1. Sistemul CaO – Al2O3: Se caracterizează prin existenţa unui număr mare de componenţi. aluminatul monocalcic (CA). compus congruent cu punct de topire 1590˚C. ceea ce determină modificări în relaţiile de echilibru termic ce se stabilesc. C2AS (ghehlenitul). în afara silicaţilor şi aluminaţilor de calciu despre care s-a vorbit în paragrafele anterioare se remarcă compusul binar incongruent A3S2 (mulit).2013 . au loc schimbări de valenţă ale fierului. ultimul compus. ceea ce imprimă un caracter complex. Sistemul CaO – Al2O3 – SiO2: Prezintă cel mai mare interes pentru chimia cimentului Portland. Sistemul CaO – SiO2: În acest sistem binar se formează 4 componenţi: meta-silicatul de calciu (wollastonitul). Un interes particular pentru chimia cimentului Portland îl prezintă sistemele binare: CaO – SiO2. În sistemul SiO2 – Al2O3 – CaO. ca şi C3A se topeşte incongruent. CaO – Al2O3. dialuminatul monocalcic (CA2) şi hexaaluminatul monocalcic (CA6).orto-silicatul de calciu –C2S. pentru a evita existenta calciei libere se ajung la circumscrierea relativ exacta a domeniului clincherului Portland normal vitrifiabil.C3S2 şi C3S. Ţinand seama şi de faptul că gradul de saturare trebuie sa fie mai mic decât 1.CS. CaO – Fe2O3 şi sitemul ternar CaO – Al2O3 – SiO2. Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 21 25. Sistemul CaO – Fe2O3: În acest sistem se cunosc trei compuşi binari: feritul bicalcic (C2F). la 97-98%. Se cunosc 5 compuşi: aluminatul tricalcic (C3A). incongruent în stare solidă. care separă cimenturile cu priza normală de cele cu priza rapidă. C 2AS2 (granatul). Existenţa acestuia din urmă este mai greu de pus în evidenţă deoarece. C3AS (aluminosilicatul tricalcic). pentru cimenturile albe. cum şi compuşii ternari: CAS2 (anortitul) care cristalizează în sistemul triclinic şi se topeşte incongruent la 1550˚C. pirosilicatul de calciu (rankinit)-C3S2 . lianţ al cărui conţinut în silicaţi şi aluminaţi de calciu depăşeşte de obicei 85-90%. feritul monocalcic (CF) şi diferitul monocalcic (CF2). cristalizează cubic. incongruent în stare solidă. care cristalizează în forme cristaline pătratice. Doi dintre aceşti compuşi se topesc incongruent . trialuminatul pentacalcic (C5A3 sau C12A7).10.caracteristic clincherelor de ciment Portland.Proiectarea cimentului Portland O primă delimitare a zonei caracteristice clincherului de ciment Portland din sistemul cuaternar CaO – Al2O3 – Fe2O3 – SiO2 este dată de sistemul CaO-2CaO·SiO2-12CaO·7Al2O3-2CaO·Fe2O3 care cuprinde toţi compuşi mineralogici corespunzători clincherului.

Subsistemul cuaternar C 3 S − C 2 S − C 3 A − C 4 AF .X.Proiectarea cimentului Portland C2F C4AF C2S C3S CaO C3A C5A3 Fig.10.2013 .1. XI. Calculul compoziţiei mineralogice a clincherului Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 22 25.

64 % Fe2 O3 leagă………………………1.04 ⋅ 3.64 părţi Al 2 O3 ……………1.65 Al 2 O3 102 3CaO 3 ⋅ 56 = = 1. 1. vom avea următoarea compoziţie mineralogică: XI.65% Al 2 O3 − 1.28 −1.86% XI.64 Fe2O3 159 4CaO 4 ⋅ 56 = = 1.0. 3.64 % Fe2 O3 .69 ⋅ 3.0.86 C 3 A = 10.39% XI. Conţinutul procentual de C 3 A în clincher: conţine restul de alumină nelegată în C 4 AF .05 Fe 2 O3 159 C3 A %C 3 A = % Al 2 O3 − 0.2013 C3 S . Conţinutul procentual de C 3 S şi C 2 S în clincher: şi C 2 S conţin tot Si 2 O şi restul de CaO nelegat în C 3 A şi C 4 AF . Cantitatea de alumină din C 3 A este dată de % Al 2 O3 .4 Fe2 O3 159 Se poate exprima cantitatea de C 4 AF în funcţie de Fe2 O3 prin: %C 4 AF = 3. 2.65% Al 2 O3 − 1.04 ⋅ % Fe2 O3 %C 4 AF = 3.69% Fe2 O3 %C 3 A = 2.10..65 ⋅ 6.0.65 părţi CaO 3CaO 3 ⋅ 56 = = 1.39 C 4 AF = 10. Conţinutul procentual de C 4 AF în clincher: C 4 AF conţine întreaga cantitate de Fe 2 O3 .05% Fe2 O3 %C3 A = 2.42 = 10. 1 parte Fe2 O3 leagă………. Pentru CaO nelegat în C 3 A şi C 4 AF putem scrie: Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 23 25.Proiectarea cimentului Portland C 3 S − C 2 S − C 3 A − C 4 AF Presupunem clincherul plasat în subsistemul de echilibru termic .64% Fe2 O3 + 1.4 părţi CaO Al2O3 102 = = 0.42 = 10. % Al 2 O3 .

10.36 XII.65% Al 2 O3 + 0.XI.60 ⋅ 21. ştiind că cimentul conţine 13% zgură.28 +1.60% SiO2 + 5.65%C 2 S %C 3 S = 4.42 − 3.07%CaO − 7.35 ⋅ 3.33 + 5. 5%ghips.72% Al 2 O3 − 1.35%C 2 S 56.64% Fe2 O3 ) 159 102 %CaOrőőma = %CaO − (1.42) = 56. Calculul compoziţiei oxidice a cimentului Compoziţia oxidică a cimentului se calculează prin adăugarea de oxizi aduşi de zgură şi de ghips la cantităţile de oxizi din clincher.33 − 6. respectiv 82% clincher.60 ⋅ 21.06 ⋅ 6.35% Fe2 O3 ) = 21.05%CaO %C 3 S = 4.07 ⋅ 67.72 ⋅ 6.97 − (1.83 10.1.28 + 0.41 % SiO2 = 60 60 ⋅ %C 3 S + ⋅ %C 2 S 228 172 168 112 ⋅ %C 3 S + ⋅ %C 2 S 228 172 %CaO − (1.42 ⋅ 3.07% Fe2 O3 − 3.28 −1.60% SiO2 − 6.2013 .65 ⋅ 6.33 = 0. Compoziţia mineralogică a clincherului după adusă la 100: mineral % C3 S C2 S C3 A C 4 AF 67.53% Tabel.41 = 0.98 = 11.98 − 7.51 %C 2 S = 8.06% Al 2 O3 + 1. Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 24 25.35% Fe2 O3 ) %CaOrőőma = 67.53 C 3 S = 67.42 = 67.26%C 3 S + 0.31 11.51% C 2 S = 11.42% Fe2 O3 %C 2 S = 8.65% Al 2 O3 + 0.50 10.73%C 3 S + 0.05 ⋅ 67.07 ⋅ 3.Proiectarea cimentului Portland %CaOrőőma = %CaO − ( sau 4 ⋅ 56 3 ⋅ 56 )% Fe2 O3 − ( )(% Al 2 O3 − 0.

1606% SiO2 XII.61% CaOcim = 66.20 = 5.34 = 0. 2.28 = 5.05 ⋅ 92.33 = 17. 3.1496% Al 2 O3 zgurő = 0.73% CaO zgurő = 0. Conţinutul procentual de Fe2 O3 în ciment: Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 25 25.05 ⋅ 6.97 = 55.0914%CaO XII.35% SiO2 ghips = 0.13 ⋅ 41.4906% SiO2 zgurő = 0. Conţinutul procentual de CaO în ciment: CaOclincher = 0. 4.10.Proiectarea cimentului Portland XII. 1.32% SiO2 cim = 23.05 ⋅ 1.2013 .19 = 0.69% Al 2 O3 ghips = 0. Conţinutul procentual de SiO2 în ciment: SiO2 clincher = 0.13 ⋅ 44.82 ⋅ 67.82 ⋅ 6.15 = 4.746% CaO ghips = 0.82 ⋅ 21. Conţinutul procentual de Al 2 O3 în ciment: Al 2 O3 clincher = 0.13 ⋅ 5.06% Al 2 O3 cim = 5.46 = 0.15 = 5.8996% Al 2 O3 XII.

01% Fe2 O3 cim = 3.324 3.39 = 0.8044% Fe2 O3 zgurő = 0.13 ⋅ 5.315 alcalii 0.24 = 0.315% MgO MgO în ciment: XII.Proiectarea cimentului Portland Fe2 O3 clincher = 0.82 ⋅ 0.75 = 0.1.92 = 0.1 23.16 5.3244% Fe2 O3 XII. 5.1968 Σ 99.0914 66. Compoziţia oxidică a cimentului: oxid % % CaO SiO2 Al 2 O3 Fe 2 O3 MgO 66.2013 .1968 0.51% Fe2 O3 ghips = 0.7% MgOcim = 1.9 3.315 1.05 ⋅ 0.20 = 0.82 ⋅ 0.615% MgO zgurő = 0.42 = 2.10.98 100 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 26 25.XII.82 ⋅ 3.1968% alcalii din clincher Tabel.8996 5.324 1.1606 23. Conţinutul procentual de alcalii în ciment: 0. 6. Conţinutul procentual de MgOclincher = 0.13 ⋅ 3.

Proiectarea cimentului Portland XIII.10.2013 . Schema fluxului technologic de obţinere a cimentului Portland Umiditate calcar – 3% Umiditate argilă – 12% Umiditate cenuşă de pirită – 2% Umiditate pastă – 40% Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 27 25.

s1. s2 conţinutul in SiO2 al amestecului A. aşa cum iese din moară. Verificare omogenităţii se face prin determinarea titrului sau a analizei chimice. omogenizare. Corectarea după titru (T) presupune determinarea raportului în care trebuie să se amestece două fluxuri de făină brută.Proiectarea cimentului Portland XIV.[5] Pentru a obţine un amestec cu un titru impus se scriu două ecuaţii de bilanţ: A+ B= C aA +bB =cC aA+bB=c(A+B) aA+bB=cA+cB A(a-c)=B(c-b) A/B=(c-b)/(a-c) A= masa amestecului brut (1) cu titrul T1. nu are o compoziţie chimică constantă datorită faptului că materiile prime au o compoziţie chimică variabilă. a 1.B. B= masa amestecului brut (2) cu titrul T2. Se notează cu A. f2 conţinutul in Fe2O3 al amestecului A. Corectarea amestecului brut: Amestecul brut. rezultata din neuniformităţile din frontul de exploatare al carierei. omogenizare si controlul calităţii.B. amestecul brut să fie supus următoarelor operaţii: depozitare. Dacă se cunoaşte MAl: MAl=%Al2O3 / %Fe2O3 MAl=[(a1A+a2B)/(f1A+f2B)]:B MAl=(a1A/B+a2)/(f1A/B+f2) => MAl ∙f1A/B + MAl ∙f2 = a1A/B+a2 A/B = (a 2-MAl∙f2)/( MAl∙f1-a1) Dacă se cunoaşte MSi: MSi= (s1A+s2B)/(a1A+a2B+f1A+f2B) =>A/B= [(MSi(a2+f2)-a2] / [s1-MSi(a1+f1)] Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 28 25. C= masa amestecului brut final (3) cu titrul T3 pe care dorim să-l obţinem. cunoscându-se titrul pentru ambele fluxuri. corectare.B. controlul calităţii.10. Prin titru se inţelege conţinutul procentual de CaCO3. a.b. De aceea se impune că înainte de a fi introdus în cuptor.c= titrurile celor trei amestecuri Corectarea după moduli (M): impune cunoaşterea compoziţiei oxidice a amestecurilor cu care se lucrează. f1. a2 conţinutul in Al2O3 al amestecului A.2013 . B amestecurile brute care se amestecă.

66 t/h B Expediere XV.134= 61.13425 E= 0.13·67.08·a= 5.10.998= 67.727 t/h P2= 5.2.134=8.08·a= 0.Proiectarea cimentului Portland XV.3567 t/h H= 8.08·a D= a–0.05·67.3567 (5% ghips) H= 0.134 P2= 0.92·a+0.134=3.92·67.025·P2= 0. C Măcinare P2=8% D F G H C= 67 t/h C= E+D D= 61.134= 55.763 t/h F+G+H= a a= 67.763 F= 0.82·67.134 t/h F= 55.727 (13% zgură) Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 29 25.05 t/h G= 3.5% B= 66.66 t/h AmbalareB XV. E D P1=0.66 t/h P1=0.078·a= 0.08·a E= P2– P3 E= 0.982 t/h C= D+E D= (F+G+H)– P2 a= F+G+H P2= 0.078·a C= D+E= 0. 1600 t/zi = 66.2013 .237 D= 0.998·a a= 67/0. A C A= 66.025·0.078·a= 5.37 P3= 0.08·a–0.1.66 t/h B= 66.4.05 (82% clincher) G= 0.335 C= 67 t/h C=B+ P1 Depozitare XV.3. Bilanţul de materiale XV.

5% Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 30 H= 8.3567 t/h T 4=3.134= 5.5% G= 3.5% S5= 3.3736= 3.7.3567 P15= 0.3567/0.01687 t/h Dozare G G= S5–P15= S5–0.005·S5= 0.3735 t/h ghips XV.01678 t/h Depozitare S5 T4= S5+P16= 3.3567+0.134 t/h E= 5.3567 t/h S 5= 3.237= 0.078·67.10.134 E= 0.5% P2= 5.08·67.37 t/h P 3= 0.5.995= 3.6.134= 5.237 XV.01678 T4=3.005·S5= 0.995·3.3736 G= 0. S6 P17=0.237 t/h Purificare E P2= 0.025·5.995·S5 S5= 3.005·T4 T4= 3.727 t/h S 6= 8.044 t/h 25.Proiectarea cimentului Portland XV.01687 XV. T4 P16=0.3735 P16=0. P2=8% P3=2.2013 .8. S5 P15=0.7709 t/h P 17= 0.37 P3= 0.005·T4 P16= 0.3736 t/h P 15= 0.3735 t/h P 16= 0.

606 t/h P4= 0.815 P18= 0.2013 . T5 P18=0.7709 t/h P 18= 0.005· S6 S6= 8.044 XV.815 U5= T5+P19=8.727+0.815 t/h S 6= 8.815+0.727 t/h S6= H+ P17=8.815 t/h U 5= 9. J P4=1% Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 31 F=I =55.11.9045 t/h P 19= 1.005·S6=0. U5 P19=11% T 5= 8.0895 U5= 9.9045= 1.12.11·9.0441 XV.815+0.11·U5= 0.0441 t/h Depozitare S6 S6= 8.05 t/h J= 55.9045 P19= 0.11·U5 U5= 9.55606 t/h 25.10.9. I Dozare F XV.005· T5 T5= 8.0895 t/h Uscare T5 T5= 8.9045 t/h zgură XV.5% T 5=8.7709 P17= 0.10.7709 T5= S6+P18=8.Proiectarea cimentului Portland Dozare H H=8.05 t/h I= 55.005· T5=0.

.1..........34% ∑W = 3.....608 t/h L=154..60% material uscat...1.05+0...50% PC......2.....24% Total pierderi din pastă la calcinare (etapa de ardere): 40% apă (umiditate pastă)+ 19....0.......................10.997%........0...3% W (umiditate) 39.25% argilă 0.........55606 XV......................25% argilă......84% ..........Proiectarea cimentului Portland Concasare I I= 55...84% calcar 19...................................... uscat...34%.....5% PC..........2% ....20% SO 3 19..228% 102........197% 101................606= 0.....017%.17....49% ∑SO3 = 0.......01·55...... uscat..1........906% cenuşă de pirită 99.................2013 ..................606 t/h P6= 1...............762 t/h Ardere J 100% pastă........01·J J= 55........................1..09% argilă.05 J= I+P4 = 55...906%.......2% W..10.....................13.0...906% cenuşă Pasta conţine: 40% apă 39. L PC P6=1% J= 55.....4% calcar...............0.....40% apă 100% mat.................12% W...547 t/h PC= 97...2......19...................018% ∑PC = 19..28%.84% calcar....606 P4= 0...........66....39........1% SO 3 0.......34% PC Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 32 25..5% cenuşă..32..2% argilă....51% cenuşă 60% mat.43...........95% calcar.......

49% W 0.14.325 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 33 25.547 XV.608 P6=0.01·O O= 156.325 t/h P7= 1.762 PC=0.762 t/h Corecţie pastă M M=N= 154.762 t/h XV.07% J= 55.762+0.606 L=J+P6+PC L=55.563 t/h P1= 62.606+0. P1 P2 P3 O Măcinare umedă N P7=1% N= 154.15.16.6307·L L=154.416 t/h P3= 92.762 t/h O= 156.01·L+0.Proiectarea cimentului Portland 3.762 O= N+P7=154.01·L=1. N L=M= 154.6226 t/h N= 154. M Omogenizare L XV.24% SO3 63.10.2013 .279 t/h P2= 1.6307·L=97.

18. T1 P9=0.325= 156.563 O= P1+ P2+ P3 P1= 0.279 T1= S1+0.313 t/h S1= P1+P8 P1= 156.01·O=1.Proiectarea cimentului Portland P7= 0.10.6322 t/h 34 25.416 P3= 92.3984·O P2= 0.00906·156. U1 P10=1% Dozare T1 T1= 62.325+0.1925+0.005·T1= 0.3984·156.31296 XV.4)· 156.005· S1=0.4)·O O= 0.325 P1= 62.592 P8= 0.592 t/h P8= 0.1925+0.5% Dozare S1 S1= 62.005· S1 S1= 62.279 t/h T1= 62.592 t/h P9= 0.224 t/h P10= 0.19.325+(0.6226 XV.325+0.17.005· S1 S1= 156.279 P2= 1.5% Dozare P1 P1= 62.592 t/h U1= 63.005· T1 T1= 62.279 t/h S1= 62.31296 XV.592 P9= 0.325.2013 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice . P8= 0. S1 P8=0.00906·O P3= (0.313 t/h T 1= S1+ P9 S1= 62.

416 t/h Dozare P2 XV.Proiectarea cimentului Portland U1= T1+ P10 T1= 62. T2 P11=0.10.6226 t/h Dozare XV.416 1.01·U1 U1= 63.224 P10= 0.0925 t/h R2= 62.416+0.423 t/h P11= 0. S2 P2=S2= 1.53 t/h Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 35 25.01·U1= 0.005·T2= 0. R1 R P3 R2 Deleiere Q Q=R= 92.20.423 t/h cenuşă de pirită XV.224 t/h calcar XV.2013 .592 U1= T1+0. Q P3=Q=92.416 t/h T2= 1.6226 t/h R1= 30.22.6322 U1= 63.0071t/h T2= 1.0071 T2= S2+ P11 S2= 1.23.5% Depozitare S2 T 2= T2= 1.21.423 P11= 0.005·T2 S2= 1.

702 t/h P14= 0.53= 92. T3 P13=0.0925 R2= 0.3956 t/h P13= 0. U3 P14=1% Depozitare T3 T3= 30.Proiectarea cimentului Portland R= R1+R2 R= P3 P3= (0.3956 P13= 0. S3 P12=0.15198 t/h T3= S3+ P13 S3= 30.1925·O+0.307 t/h U3= T3+ P14 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 36 25.2437 t/h P12= 0.26.6225 XV.005· S3 S3= 30.1925+0.4·O=0.2437 P12= 0.0925 S3= 30.4·156.0925 t/h S3= 30.2437 T3= 30.0925+62.53 R= 0.5% Depozitare S3 S3= 30.325= 30.1925·156.005· T3 T3= 30.3956 t/h U3= 30.25.24.15198 XV.4)·O R1= 0.2437+0.2013 .10.1925·O= 0.0925+0.325= 62.1512 XV.1512 t/h S3= R1+ P12 R1= 30.2437 t/h T3= 30.5% Dozare R1 R1= 30.4·O= 30.

3956 U3= 30. S4 Dozare R2 R2= S4= 62.044 0.423 62.547 1.66 0.53 3.2013 .702 t/h argilă XV.55606 1.53 t/h apă Tabel XV.313 0.307 U3= 30.0441 1.10.3956+0.15198 0.Proiectarea cimentului Portland T3= 30.53 t/h S4= 62.01687 0.9045 Ieşiri (t/h) PC Productivitate P1 P3 P4 P6 P7 P8 P9 P10 P11 P12 P13 P14 P15 P16 P17 P18 P19 Total 97.702 P13= 0.702 1.0071 0.335 0.0895 171.304 0.224 30.63 0.3735 9.134 0.608 66.01· U3 U3= 30.563 0.166 0.157 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 37 25.49 Total 171. Bilanţ de materiale: Intrări (t/h) Calcar Argilă Cenuşă de pirită Apă Ghips Zgură 63.313 0.27.1.01678 0.

14858 XVI.9045/66. Consumul specific de zgură: Csz= 9.423/66.0506 XVI. Consumul specific de ghips: Csg= 3.4.3735/66.702/66.Proiectarea cimentului Portland XVI.2.9286 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 38 25.224/66.5.53/66.2013 .66= 0.66= 0.3.10. Consumul specific de cenuşă de pirită: Cscp= 1.66= 0.6.66= 0. Calculul consumului specific de materii prime XVI.46 XVI. Consumul specific de argilă: Csa= 30.66= 0.0213 XVI.66= 0.1. Consumul specific de calcar: Csc= 63. Consumul specific de apă: Csa= 62.948 XVI.

F.10. Goga – Principii de calcul şi proiectare  Teoreanu.Proiectarea cimentului Portland XVII. Utilaje şi instalaţii termotehnologice din industria silicaţilor – probleme şi exemple de proiectare Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 39 25. Bibliografie  Ion Teoreanu Bazele tehnologiei lianţilor–editura tehnică Bucureşti 1975  Georgeta Cuculeanu. D. Virginia Ciobotaru–Tehnologii industriale şi de construcţii (biblioteca digitală)  Literat. Gagea.L. Radu – Calcule de operaţii.2013 .

Încărcarea şi transportul materialului derocat IV. PROCEDEUL UMED III. 1. 4. Poduri rulante cu graifăr V. DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC IV. 3. Silozuri de omogenizare V. Pregătirea şi depozitarea materiilor prime IV. Ambalarea şi livrarea cimentului V. Excavator cu lanţ V. Concasorul conic V. 1. 1. Cuptorul rotativ Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 40 1 2 3 3 3 3 3 5 5 5 5 6 6 7 7 7 7 8 8 8 8 8 8 9 9 9 25. 2. Concasoare cu ciocane V. 3. 5. Depozitarea şi măcinarea clincherului IV. 2. Linia tehnologică de fabricare a cimentului Portland II. 6. Uscătoare cu tambur rotativ V.Proiectarea cimentului Portland Cuprins: I. PROCEDEUL SEMIUMED IV. Schimbător de căldură Wedag V. Măcinarea şi omogenizarea materiilor prime IV. ÎNCADRAREA FLUXULUI TEHNOLOGIC CU UTILAJE V. 7. 4. 7. 5.10. PROCEDEUL USCAT III. Ciururi oscilante V. 3. Arderea amestecului brut. 8.2013 . 10. PROCEDEE PENTRU FABRICAREA CIMENTULUI PORTLAND III. Obţinerea clincherului IV. GENERALITĂŢI DESPRE CIMENTULUI PORTLAND III. 9. 4. 2. Mori cu bile V. PROCEDEUL SEMIUSCAT III. 6. Extragerea materiilor prime IV.

Ghipsul VI. 2. 1. 3. 5. Adaosurile cimentoide VI. 2. Conţinutul procentual în alcalii în amestecul brut IX. Calculul compoziţiei mineralogice a clincherului XI.2013 . 8. Conţinutul procentual în MgO în amestecul brut VIII. 11. Conţinutul procentual de SiO2 în ciment XII. Cimenturile cu adaos VI. Conţinutul procentual de C 3 A în clincher XI. Cenuşă de pirită VI. 8. Marnele VI. Calcul compoziţiei oxidice a clincherului VIII. Modulul de silice IX. 7. 4. 8. 2. Caracterizarea materilor prime VI. Zgura VI. Adaosurile inerte VII. 4. Maşini de însăcuit V. 6. Răcitor grătar V. Calcarul VI. 1. Conţinutul procentual în Al2O3 în amestecul brut VIII. 3. 15. 3. 3. Conţinutul procentual de C 3 S şi C 2 S în clincher XII. Conţinutul procentual în Fe2O3 în amestecul brut VIII. Conţinutul procentual de Al 2 O3 în ciment XII. 6. 2. 4. Calcul reţetei pentru amestecul brut de clincher VIII.Proiectarea cimentului Portland V. 1. Conţinutul procentual de CaO în ciment XII. Calculul compoziţiei oxidice a cimentului XII. 3. 1. Clasificarea modulară a cimenturilor Portland X.10. 4. 13. Conţinutul procentual în SiO2 în amestecul brut VIII. Modulul de alumină IX. Conţinutul procentual de C 4 AF în clincher XI. 5. Locul clincherului de ciment Portland în diagrama cuaternară XI. Gradul de saturare în oxid de calciu IX. 3. Calculul modulilor clincherului şi reprezentarea grafică IX. 8. Argila VI. Silozuri de ciment V. 14. 2. Adaosurile puzzolanice VI. Conţinutul procentual de Fe2 O3 în ciment 10 10 10 10 10 11 11 11 12 12 12 13 13 14 14 14 14 15 17 17 18 18 18 18 19 19 19 19 19 20 21 23 23 23 24 25 25 25 25 26 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 41 25. Conţinutul procentual în CaO în amestecul brut VIII. Clincher VI. Pompa Fűller VI. 12. 2. Mori de ciment V. 1. 1.

XI.VII. 1. Compoziţia oxidică obişnuită a unui ciment Portland Tabel. II. Anexe Anexe: Tabel. Schema fluxului technologic de obţinere a cimentului Portland XIV. 6.4.1. Compoziţia oxidică a clincherului Fig.X. Compoziţia mineralogică a clincherului după adusă la 100 Tabel. Compoziţia procentuală în oxizi a materiilor prime Tabel. Tabel.Consumul specific de argilă XVI.6. Bilanţ de materiale 26 26 27 28 29 39 39 39 39 39 39 39 42 43 2 16 16 19 22 24 26 38 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 42 25. Corectarea amestecului brut XV.1.Consumul specific de ghips XVI.1. Conţinutul procentual de MgO în ciment XII.10. Bibliografie XVIII.2. Compoziţia procentuală a materiilor prime Tabel VII. 5.2013 .Consumul specific de cenuşă de pirită XVI. Consumul specific de apă XVII.Proiectarea cimentului Portland XII. Calculul consumului specific de materii prime XVI.XII. Subsistemul cuaternar C 3 S − C 2 S − C 3 A − C 4 AF .Consumul specific de calcar XVI. Bilanţul de materiale XVI.1.1.5. 2. Conţinutul procentual de alcalii în ciment XIII. 1. Compoziţia oxidică a cimentului Tabel XV. VIII.1.Consumul specific de zgură XVI.3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful