Proiectarea cimentului Portland

I. Linia tehnologică de fabricare a cimentului Portland Să se proiecteze o linie tehnologică de fabricaţie a cimentului Portland cu adaos de zgură prin procedeul umed cu o capacitate de producţie de 1600 t/zi (66,66 t/h). Cimentul va conţine 13% zgură şi 5% ghips. Gradul de saturare în calce a clincherului K=98%, şi modulul de silice Msi=2,2. Ca adaos pentru Fe se va utiliza cenuşa de pirită.

Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice

1

25.10.2013

Proiectarea cimentului Portland

II. GENERALITĂŢI DESPRE CIMENTULUI PORTLAND Cimentul Portland este o pulbere fină obţinută prin măcinarea clincherului de ciment portland cu un adaos de 1-7% ghips pentru reglarea timpului de priză şi eventual cu alte adaosuri hidraulice sau inerte pentru a imprima acestuia proprietăţi speciale corespunzătoare destinaţiei. Clincherul de ciment portland este produsul obţinut prin arderea amestecului de materii prime până la topire parţială. Amestecul de materii prime se introduce în cuptor fie sub formă de pastă fie sub formă de făină în raport cu produsul folosit. Operaţiile menţionate pot fi grupate în trei etape importante: 0 - pregătirea amestecului brut 1 - arderea 2 - obţinerea cimentului Compoziţia oxidică obişnuită a unui ciment portland variază în limitele următoare: II.1. TABEL: CaO 60 – 67% SiO2 19 – 24% Al2O3 4 – 7% Fe2O3 2 – 6% MgO 4 – 5% SO3 Max 3% Pentru a obţine compoziţia arătată, materia primă trebuie să conţină în jur de 75 – 80% CaCO3 şi 25 – 30% SiO2, Al2O3, Fe2O3. Omogenizarea amestecului brut va fi cu atât mai bună, cu cât fineţea de măcinare va fi mai mare. Astfel concasarea trebuie să asigure obţinerea unui material ale cărui dimensiuni trebuie să facă posibilă alimentarea morilor şi funcţionarea lor cu un consum cât mai mic de energie. Materialul trebuie să se introdusă în moară cât mai fin concasat, adică să nu depăşească 20-30 mm. La obţinerea clincherului de ciment Portland cel mai important proces este clincherizarea. Acest proces presupune topirea parţială a amestecului, apariţia fazei lichide ajută la desăvârşirea reacţiilor de formare a constituenţilor clincherului. Pentru clincherele de compoziţie obişnuită, temperatura maximă de clincherizare se obţine prin arderea combustibililor cu ajutorul unui arzător combinat pentru combustibil solid, gazos, lichid şi este de aproximativ 1450oC. Cimentul ca produs finit se prezintă sub forma unor pulberi de culoare gri-verzui închis culoare care se datorează compuşilor ferici. Dintre proprietăţile sale fizice şi mecanice mai importante sunt: 1)Densitatea: este cuprinsă între 3 şi 3,2 g/cm3..Ease determină cu metoda pitrometrului, folosind ca lichid de lucru eter de petrol.

Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice

2

25.10.2013

Proiectarea cimentului Portland

2)Timpul de priză: începutul de priză şi sfârşitul prizei sunt termeni care servesc la deosebirea cimenturilor din punct de vedere al vitezei de întărire. La cimenturile normale începutul de priză are loc după cca. 3 ore, iar la cimenturile cu priză înceată înainte de 5-7 ore. Cimenturile la care începutul prizei are loc înainte de o oră sunt considerate ca cimenturi cu priză rapidă. Sfârşitul prizei are loc după 7 ore, iar la cele cu priza înceată, după 10 ore. 3)Apa de consistenţă normală: Apa adăugată cimentului în vederea pregătirii mortarelor sau a betoanelor trebuie să confere amestecului fluiditatea necesară. Adăugarea unor substanţe fluidificatoare determină folosirea unei cantităţi mai mici de apă. 4)Variaţia de volum: Piatra de ciment în curs de întărire prezintă fenomene de contracţie - umflare. Contracţia cimentului se dovedeşte mică în cazul unui conţinut ridicat de 3CaO.SiO2 (C3S). 5)Rezistenţele mecanice: Rezistenţa la compresiune se determină standardizat pe un amestec de nisip poligranular şi ciment. III. PROCEDEE PENTRU FABRICAREA CIMENTULUI PORTLAND În industria cimentului există mai multe procedee de fabricaţie şi anume: procedeul uscat, procedeul umed, procedeul semiuscat şi procedeul semiumed. III. 1. PROCEDEUL USCAT În cazul acestuia materiile prime înainte de a fi măcinate sunt uscate sau mau recent dacă umiditatea nu depăşeşte 15% uscarea se efectuează concomitent cu măcinarea. În acest caz cuptorul cu care se clincherizează amestecul de materii prime se alimentează cu făină. III. 2. PROCEDEUL UMED Materiile prime se macină umed obţinându-se amestecul brut sub forma unei paste cu un conţinut de apă de 30-50%. Cuptorul cu care se face clincherizarea este alimentată cu pasta obţinută la măcinare. III. 3. PROCEDEUL SEMIUSCAT Materiile prime se pregătesc după tehnologie analoagă procedeului uscat. Făina brută se granulează cu 8-12% apă şi cuptorul se alimentează cu granulele formate. III. 4. PROCEDEUL SEMIUMED Materiile prime se macină în mod analog ca şi în cazul procedeului umed. Pasta obţinută se filtrează pentru eliminarea excesului de apă. Turtele obţinute conţinând 1820% apă se granulează şi se introduc în cuptorul de clincherizare. Până la apariţia cuptoarelor rotative clincherul se obţinea prin procedeul uscat sau semiuscat, iar arderea se făcea în cuptoare verticale. Odată cu apariţia cuptorului rotativ s-a putut introduce şi procedeul umed de fabricaţie. Aceste două procedee principale de fabricaţie a clincherului s-au dezvoltat şi perfecţionat continuu în decursul anilor. Dezvoltarea preferenţială a unuia din cele două procedee a fost influenţată o serie de factori şi anume: 3 - proprietăţile fizice ale materiilor prime
Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 3 25.10.2013

Proiectarea cimentului Portland

4 5 6 7

- consumul specific de materii prime - consumul specific de căldură - consumul specific de energie electrică - consumul de metal Consumul specific de căldură ceea ce diferenţiază net procedeul umed de cel uscat este consumul de căldură, care este cu cca. 60% mai mare la procedeul umed la utilaje de capacităţi egale. Proprietăţile fizice ale materiilor prime exercită o influenţă asupra alegerii procedeului de fabricaţie, în special prin valoarea umidităţii naturale a acestora peste 15% uscarea ridică probleme dificile şi în acest caz procedeul umed este cel mai indicat de folosit. Consumul specific de energie electrică. Din datele literaturii de specialitate reiese că pentru obţinerea unei tone de clincher sunt necesari 35-45 KW la procedeul umed şi cu cca. 10-20% mai mult pentru procedeul uscat. Tendinţa generală este micşorarea acestor cifre la ambele procedee. În cazul procedeului uscat acest lucru s-a putut realiza datorită progreselor realizate la omogenizarea şi transportul făinii precum şi la îmbunătăţirea randamentului instalaţiilor de măcinare. Consumul specific de metal. Echipamentul mecanic al unei fabrici de ciment face parte din grupa utilajelor grele, datorită condiţiilor specifice de lucru: volum mare al producţiei, solicitări mecanice mari şi variabile în timpul exploatării, uzură mare datorită frecării şi temperaturii ridicate în cazul cuptoarelor. Analizând greutăţile utilajelor tehnologia de aceeaşi capacitate care funcţionează după cele două procedee rezultă că pentru procedeul uscat apare o importantă economie de metal 15%. Iniţial cimentul Portland s-a fabricat exclusiv după procedeul uscat. Odată cu introducerea cuptorului rotativ a apărut procedeul umed, care în scurt timp a căpătat o pondere predominată în producţia de ciment, datorită avantajului pe care îl avea în comparaţie cu procedeul uscat şi anume: realizarea amestecului brut, măcinarea şi omogenizarea se realizează în bune condiţii cu cheltuieli mult mai reduse decât în cazul procedeului uscat. Creşterea masivă a producţiei de ciment a dus la mărirea continuă a dimensiunilor de gabarit în special a cuptoarelor rotative, ajungându-se la cuptoare cu w 7,62x232m şi capacitate de producţie de 3600 t/zi. Aceasta a determinat creşterea complexităţii utilajelor şi mai ales a dificultăţilor de exploatare. Ca urmare tehnologia de ardere a evoluat spre sisteme care aveau în vedere scoaterea în afara cuptorului a anumitor faze ale procesului de ardere. Aceasta a dus la micşorarea dimensiunilor de gabarit ale cuptorului dar şi la Necesitatea renunţării la procedeul umed. Cel mai mare cuptor prezent în lume pentru acest procedeu a fost pus în funcţiune în anul 1972 în Japonia şi are o productivitate de 5100 t/zi clincher la dimensiuni ale cuptorului w 6,2x125 m. Toate aceste perfecţionări ale procesului tehnologic au produs mutaţii şi în ponderea proceselor de fabricaţie. Astfel că după perioada anilor 1955 ponderea pe plan mondial în producţia de ciment o deţinea procedeul umed, cca. 80% în perioada anilor 1965, procedeul uscat deţinea deja 10% din producţia mondială de ciment.
Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 4 25.10.2013

Desprăfuirea este asigurată de filtru cu saci. DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC IV. Transportul este asigurat de benzi transportoare de cauciuc. calcare cretoase. gresii calcaroase. Din această cauză conţinutul în CaCO3 prezintă variaţii mari ceea ce constituie principala dificultate în exploatare fiind necesară uneori o exploatare preferenţială a zăcământului cu influenţe defavorabile asupra producţiei. Încărcarea şi transportul materialului derocat Materialul derocat obţinut prin metodele descrise este încărcată în vagoane basculante cu ajutorul excavatorului cu lanţ.10. IV. Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 5 25. Transportul materialului se execută pe cale ferată normală cu ajutorul locomotivelor. 2. astfel că exploatarea se realizează într-o singură treaptă.2013 . Gradul de ocupare ale excavatoarelor este între 50-60% din timpul efectiv de lucru datorită următoarelor cauze: 8 . Zăcământul se prezintă sub formă de straturi sau pachete de straturi de calcar alternând într-o succesiune relativă cu straturi de argilă sau marnă.Metoda de exploatare folosită cuprinde următoarele operaţii: • descopertarea zăcământului • derocarea primară executată cu explozivi prin găuri de sondă realizată cu ajutorul forezelor • derocarea secundară a blocurilor negabaritice • încărcarea materialului derocat în vagoane basculante pe cale ferată normală cu ajutorul excavatorului de lanţ . Extragerea materiilor prime Zăcămintele de calcar sunt constituite în ansamblu din calcar gresoase. Vatra carierei este situată la cota +20m. este concasat şi apoi transportat fie la buncărele morilor de făină fie la hala de materii prime. Înălţimea maximă a frontului nu depăşeşte 35m. Concasarea calcarelor compacte se realizează în două trepte şi anume: • treapta I : concasor cu fălci • treapta II: concasor Wedag Tot aici se află şi staţia de descărcare a marnei şi a cenuşii de pirită. 3.Proiectarea cimentului Portland IV. Pregătirea şi depozitarea materiilor prime Calcarul adus din cariere este basculat în buncărele a 2 concasoare Wedag. etc. 1.carierele fabricii sunt dispersate şi variaţia chimică a calcarului diferă de la carieră la carieră şi chiar în cadrul aceleiaşi cariere aceasta conducând la amplasarea excavatoarelor în fiecare carieră. IV. marne calcaroase. nefiind nevoie zilnic să se aducă material calcaros sau cretos din fiecare punct de lucru.

Desprăfuirea se realizează în proporţie de 90% în electrofiltre şi în cicloane. Omogenizarea făinii se face prin barbotare pneumatică aducând masa de făină brută în stare fluidizată cu ajutorul unui curent de gaz. Arderea amestecului brut. Fe2O3. combinarea CaO cu restul de oxizi (SiO 2.schimbător de căldură Wedag. cenuşa de pirită şi argila sunt introduse în buncărele a 2 mori de făină. transportate cu rigole pneumatice şi elevatoare la buncherele pompelor ce vor transporta făina la cuptor. Apoi făina trece printr-o baterie de cicloane de unde cade pe rigole pneumatice care o transportă la buncărele pompelor de făină „Fűller”. Făina măcinată. De aici este extrasă. 1500oC se face cu păcură injectată la o presiune de 20-30 atm. 5. De la pompe făina intră în turnul de cicloane al cuptorului . Turnul de cicloane are 4 trepte. circulaţia materialelor făcându-se în echicurent cu gazele de ardere. Pompele asigură în continuare transportul făinii în 3 silozuri de omogenizare. Arderea în cuptoare pentru realizarea unei temperaturi în zona de clincherizare de cca. 4. de unde se încălzeşte până la 700-800oC şi se decarbonatează parţial.2013 . Dozarea cantităţii de făină ce va fi introdusă în cuptor este asigurată de benzi de cântărire automată. Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 6 25. amestecul brut nu iese omogen din punct de vedere chimic putând prezenta de asemenea unele abateri de la compoziţia calculată.10. Aceasta impune ca înainte de alimentarea cuptorului cu făină brută să se facă un control riguros al compoziţiei. Al2O3) ce constituie clincherizarea. Acest mod de omogenizare este substanţial mai eficace decât folosirea metodelor mecanice. Obţinerea clincherului Procesul de ardere în cuptor comportă următoarele reacţii: decarbonatarea.Proiectarea cimentului Portland IV. trece apoi printr-un separator static care reintroduce în circuit fracţiunea grosieră numită „griş”. iar transportul în hala de clincher sau bunchere se face cu transportoare cu racleţi şi benzi de cauciuc. Datorită vâscozităţii ridicate la temperatură normală păcura trebuie preîncălzită la peste 100 oC. Când s-a ajuns la compoziţia dorită făina este trecută în cele 3 silozuri de depozitare . Măcinarea şi omogenizarea materiilor prime De la concasoare sau hală calcarul. Din procesul de măcinare. Răcirea clincherului obţinut se face cu răcitoare grătar. Măcinarea în aceste mori cu bile se face combinat cu uscarea materiilor prime folosind în acest scop gazele arse de la cuptor sau în cazul în care cuptorul staţionează. urmat de corectarea acestuia în conformitate cu datele stabilite prin calcul pentru tipul de clincher care se fabrică. Răcirea clincherului se face în răcitoare grătar. IV. Clincherul răcit este preluat de transportoare cu racleţi şi benzi de cauciuc şi vărsat în hala de clincher. de la focare auxiliare de ardere cu păcură.

Cimentul colectat de filtre este reintrodus în circuit. 7. Cimentul e depozitat pe sortimente în silozuri. 10 la rampa 2 există posibilitatea de încărcare în saci. iar încărcarea în vagoane se face cu benzi autoîncărcătoare tip Mőllers.cupă 14 . utilizând maşina de însăcuit. ÎNCADRAREA FLUXULUI TEHNOLOGIC CU UTILAJE V. Atât maşinile de însăcuit cât şi mijloacele de transport şi silozurile are asigurată desprăfuirea cu filtre cu saci. funcţionând în acelaşi regim cu cele de la mori ciment. La această rampă livrarea se face şi în vrac. Tot de aici prin instalaţii speciale se livrează ciment cu mijloace proprii ale beneficiarilor. IV.braţ articulat 13 . Se poate introduce pentru ciment cu zgură. Sacii de ciment sunt preluaţi de benzi transportoare şi apoi de către transportori pe cărucioare şi introduşi în vagoane.10. 1.30%. Fiecare moară este dotată pentru desprăfuire cu filtre cu saci. Pompele pneumatice asigură în continuare transportul cimentului la silozurile de depozitare.20. 6. Amestecul este preluat de elevatoare şi transportat la rigolele pneumatice care-l colectează de la toate morile şi-l transportă la buncherele pompelor pneumatice.sistem de deplasare Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 7 25. Operaţiile de săpare şi umplerea cupelor. zgură granulată de furnal în proporţie de 15.2013 . 11 la rampa 3 are posibilitatea de livrare a cimentului atât în saci cât şi în vrac. transportul la locul de descărcare şi revenirea cupelor în poziţia iniţială se execută simultan. V. Cimentul staţionează în acestea cât este necesar pentru efectuarea analizelor fizico-chimice şi apoi este transportat la staţia de livrare. Elementele constructive ale unui excavator: 12 . Ca adaos la măcinare se introduce ghips ca moderator de priză. Excavator cu lanţ Se foloseşte un excavator cu mai multe cupe. Depozitarea şi măcinarea clincherului Clincherul din hală este preluat de podurile rulante prevăzute cu graifer şi introdus în buncherele morilor de ciment. Ambalarea şi livrarea cimentului Livrarea se face la 3 rampe astfel : 9 la rampa 1 numai în saci.Proiectarea cimentului Portland IV.

Aceste mori se compun dintr-un tambur cilindric care se roteşte în jurul axului său orizontal. Fiecare concasor este prevăzut cu un ciur. 3. Constructiv se deosebesc : concasoare cu un singur arbore şi concasoare cu doi arbori orizontali. 2. V. Ciururi oscilante 16 Calcarul din concasoarele giratorii ajunge pe ciururi vibratoare cu dimensiunea ochiurilor 25x25 mm. Concasorul conic 15 Concasare primară a calcarului se face cu concasoare cu fălci sau concasoare conice. V.mişcarea de translaţie a căruciorului pe pod rulant 22 . Desprăfuirea acestora e asigurată de cicloane. Se caracterizează prin aceea că exercită 3 mişcări perpendiculare între ele: 20 . Aceste concasoare se folosesc la concasarea secundară a calcarului şi a marnei. 7. Poduri rulante cu graifăr Sunt maşinile de transport discontinuu cel mai des folosite în halele de materiale în industria silicaţilor.lovire între ciocane şi grătare. 4. Concasoare cu ciocane Sunt utilaje folosite în fabrică pentru sfărâmarea rocilor de duritate medie.mişcarea de ridicare a sarcinii 21 . Sfărâmarea materialului în aceste concasoare are loc prin: 17 . Materialul este introdus la un Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 8 25. Aceasta este asigurată de uscătoare rotative cu capacitate de 2-15 t/h.lovire între ciocane şi placa excavatoare 19 .mişcarea podului rulant de-a lungul halei . Tamburul este din tole de oţel şi este închis la ambele capete cu fundul in oţel turnat. Uscătoare cu tambur rotativ Întrucât zgura necesară pentru ciment soseşte în fabrică umed este necesară uscarea ei. Se poate utiliza concasorul conic V. V.lovire cu ciocane direct în bucăţile de material 18 . 6. Mori cu bile Mărunţirea materialului în morile cu bile se realizează prin efectul combinat de lovire şi frecare a unor corpuri de măcinare libere. V.2013 .Proiectarea cimentului Portland V. 5.10.

800o şi parţial decarbonatată intră în cuptorul rotativ prin camera de legătură. omogenizarea se impune din ce în ce mai mult. Silozuri de omogenizare În orice fabrici moderne de ciment care funcţionează după procedeul uscat. realizate dintr-un material ceramic sau metal sinterizat prin care este insuflat aer cu debit care să producă fluidizarea parţială a făinii. Făina este dozată şi apoi introdusă în camera de amestec a treptei I-a.10. 9. 8. sau din beton armat. La sfârşitul acestui ciclu făina este omogenizată. V. 10. realizându-se astfel omogenizarea ei. V. La toate tipurile de silozuri de omogenizare pneumatică. Metoda de omogenizare folosită este metoda sferturilor. Această metodă presupune construirea unor compartimente de omogenizare deasupra silozurilor de depozitare a făinii brute. Făina brută capătă o mişcare de rotaţie atât pe verticală. V. În cicloanele din treapta I-a are loc recuperarea făinii din gaze. Scopul acestora este de-a preîncălzii făina până la temperatura de decarbonatare. Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 9 25. La fiecare siloz sunt câte 2 bunchere de omogenizare. Procesul se continuă similar în treapta III şi IV după care făina preîncălzită la cca. fundul este prevăzut cu plăci de fluidizare. Cuptorul rotativ Cuptorul cu tambur rotativ cu funcţionare continuă este format dintr-un tub cilindric din tablă de oţel care se roteşte încet în jurul axei sale şi este uşor înclinat faţă de planul orizontal.2013 .Proiectarea cimentului Portland capăt al morii prin fusul tubular şi evacuat prin fusul tubular din capătul opus. Sectoarele active se schimbă pe rând după un anumit timp (10-15 minute). Aici făina întâlneşte un curent de gaze calde care antrenează făina în cicloanele treptei I-a transmiţându-i căldura până la egalizarea relativă a temperaturii celor două medii. Tamburul e căptuşit în interior cu plăci de blindaj. Silozurile de omogenizare se construiesc din tablă de oţel pentru capacităţi mici. Procedeul Fũller (al sferturilor) se caracterizează prin aceea că fundul silozului este împărţit în 4 sectoare egale. Schimbător de căldură Wedag Schimbătoarele de căldură Wedag cu care sunt echipate cuptoarele sunt în 4 trepte tip Wedag. acestea fiind aspirate de către instalaţia de exhaustoare de la baza cicloanelor în conductele de gaze dintre treapta III şi II de unde este antrenată în ciclonul treptei a II-a unde are loc o nouă separare după ce în prealabil s-a produs schimbul de căldură. După umplerea silozului se insuflă aer cu presiune. cât şi pe orizontală.

Din această cauză se impune folosirea răcitorului grătar care reduce temperatura clincherului până la aproximativ 200oC. 12.2013 . camera II care sunt prinşi de un disc de oţel pe care sunt sudate palete de preluare a cimentului. 11. Răcirea clincherului se realizează în etape cu ajutorul mai multor curenţi de aer produşi de un ventilator.transportoare de ciment către maşina de însăcuit 24 . de unde trece în maşina de însăcuit. Peretele dintre camerele I-II este dublu. Silozuri de ciment După măcinare cimentul se transportă pentru depozitare în silozuri. Pentru a împiedica aglomerarea şi pentru o evacuare normală este necesară să se efectueze o afânare în partea inferioare a silozurile ceea ce se realizează prin insuflare de aer prin plăcile poroase de la bază. Transmisia e asigurată de un motor electric de 75 kW. Răcitor grătar Clincherul iese din cuptor la temperatura de aproximativ 1350 oC. Răcitorul grătar format din plăci perforate din oţel refractar are un rând de plăci fixe.Proiectarea cimentului Portland V. pentru obţinerea cimentului. Pentru a evita hidratarea cimentului silozurile trebuie să fie ermetic închise şi bine izolate. Pompa Fűller Înaintarea materialului din camera de amestec se face printr-un şnec sub impulsul presiunii de aer ce rezultă prin duzele din camera de amestec . Fiecare siloz e prevăzut cu o pompă Fűller cu capacitate de 100 t/h. În timpul însilozării cimentul se răceşte şi are loc stingerea calcei libere care mai există necombinată.maşina de însăcuit În principiu instalaţia funcţionează astfel: cimentul este adus pe cale pneumatică în siloz. Aici are loc păstrarea acestuia până la momentul livrării. 14. în camera I segmenţii sunt perforaţi. V. urmat de un rând de plăci legate de o bară metalică acţionată de un mecanism bielă-manivelă cu 4-18 rotaţii/minut. 15. V. V. se realizează în mori tubulare cu bile. Peretele dintre camerele II-III este format din segmenţi perforaţi.10. Mori de ciment Măcinarea clincherului şi a ghipsului. Cimentul este depozitat în silozuri pe sortimente. Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 10 25. Maşini de însăcuit Livrarea se face fie în vrac fie ambalat în saci. sau până la transportul la maşini de însăcuit. Această moară este prevăzută cu 3 camere. 13. Ambalarea se face cu maşini compuse din: 23 . V.

zgura.80 g/m3. stabilitatea la ger şi apă scade puternic . Caracterizarea materilor prime: Materiile prime utilizate în scopul obţinerii cimentului sunt: calcarul. de precipitaţie chimică sau biochimică. cenuşie sau galbenă. 1. Argila :sunt unele dintre cele mai răspândite roci de pe suprafata pamantului. au densitatea cuprinsă între 2. 2. Mineralele care mai pot să fie prezente în proporţii foarte variabile sunt argilele. Calcarul: sau piatra de var este o rocă monominerală. prin uscare şi umezire. Calcarele. VI. iar dacă conţine mai mult de 3% argilă. argila. ca urmare. ghipsul şi cenuşa de pirită.10. conţinutul minim fiind de 70%. ajungând până la 99%.40-2. alcătuită predominant din carbonat de calciu. Calcarele sunt roci sedimentare organogene. fiind roci sedimentare cu structura foarte fina. Pentru fabricarea acestuia cele mai nedorite impurităţi sunt cuarţul şi feldspatul. creta şi tuful calcaros. Calcarul care conţine un procent ridicat de argile este numit mergel. cu granule mai mici de 0. calcarele nu reţin mai mult de 5% apă. Calcarul compact cu granule fine este principala materie primă pentru obţinerea lianţilor. Calcarul prezintă rezistenţa la îngheţ-dezgheţ. dar se utilizează şi calcarul olitic. calcitul şi aragonitul. ghipsul şi alte minerale. Rezistenţa calcarelor este cuprinsă între 50-1500 N/cm2.Proiectarea cimentului Portland VI. carbonatată. de culoare albă. Datorită compactităţii lor. în funcţie de impurităţi. La un anumit conţinut de argilă se poate folosi pentru obţinerea cimenturilor. marnele. ambele au formula chimică CaCO3. dolomitul. VI. calcarele nu îşi schimbă volumul şi deci nu apar nici tensiuni interne în timpul uscării.2013 . Mineralele componente.002 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 11 25. cuarţul.

negru. sau argile polimictice). Au structuri variabile de la compactă şi dură până la friabilă. fragmente de cochilii precum si alte minerale diagenetice ca sulfuri. industriale (argile reziduale. VI.  Argilele se clasifică după criterii mineralogice (argile oligomictice monominerale. Fiind roci argilocalcaroase se utilizează în fabricarea cimenturilor Portland de diferite tipuri. Este un reziduu. ilmenit.  Argilele sunt masive sau stratificate şi în funcţie de compoziţie. 3. de obicei impermeabile. argile de neoformaţie). illit.  Argilele sunt roci sedimentare cu plasticitate ridicată. caolin. etc). şi aluminosilicaţi rezultat în procesul de extragere a metalelor din mindereuri Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 12 25. alcatuite dintr-un amestec complex de minerale argiloase: caolinit. Marnele: sunt roci tranziţie între argilă şi calcar .2013 . argile smectitice etc. rutil. aluminaţi. VI. Zgura: este un subprodus industrial rezultat din procesul tehnologic de obţinerea a fontei în combinatele siderurgice. magnetit. foarte divers colorate: alb cenusiu. realizati din alterarea feldspatilor si a altor silicati.10. roşcat. feldspati. din complexe coloidale silicatate. calcit. Acestea sunt silicati de aluminiu sau de magneziu hidratati. hidratate.. structurale şi texturale. minerale grele (zircon. granati. Acestora li se adauga muscovit. apoi particule foarte fine de minerale nealterate provenite din roca initiala. brun etc. Umiditatea variază de la câteva procente până la 20% în funcţie de compoziţie. etc. conţinând carbonat de calciu şi hidrosilicaţi de aluminiu în diferite proporţii. argile sedimentare. precum si din resturi de substante organice. 4. montmorillonit. amestec de silicaţi.Proiectarea cimentului Portland mm. porozitate şi capacitate de absorţie mare. glauconit.

Ti2O. titan. MgO şi pierderi la calcinare.2H2O. alcalii. MgO. 6. Prin calcinare pierde apa de cristalizare. este un mineral incolor. Zgurile se caracterizează printr-o compoziţieoxidică complexă. conţinând o cantitate importantă de fază vitroasă chiar când sunt bazice. în cantităţi mai mici sulf.6% oxid de siliciu şi 20. aluminaţi şi silico-aluminaţi de calciu. pentru a reduce consumul de clincher portland a cărui producţie este mare consumatoare de energie. Ca materie primă pentru obţinerea unor lianţi. Al2O3 4-5%. VI. Cenuşă de pirită: este un adaos de corecţie. având formula chimică: CaSO4. SiO2 15-16%. de fier. etc. P2O5. CaO 2. pulberea obţinută absoarbe din nou apă.9% apă.constituind pachete legate între ele prin molecule de apă.Proiectarea cimentului Portland sau la topirea metalelor. 5. Clincher: Produs intermediar obţinut la fabricarea cimenturilor prin încălzirea materiei prime până aproape de temperatura de vitrifiere şi prin transformarea ei într-o masă compactă şi dură. măcinându-se relativ uşor. VI. etc. Ghipsul: utilizat în scopul reglării timpului de priză. sulfat natural hidratat de calciu conţine 32. materii organice.5-3%.5% oxid de calciu. Al2O3. dar şi sulfuri. Un exemplu de compoziţie chimică de cenuşă de pirită ar fi: Fe2O3 67-68%. calcar. dar de cele mai multe ori amestecat cu diferite impurităţi: argilă.2013 . SiO2. Se găseşte în natură sub formă de ghips zaharoid. Zgura granulată şi expandată este folosită ca adaos la producerea cimentului.1/2H2O. Topiturile de zguri de furnal constă dintr-un amestec de silicaţi. expandată şi ca vată minerală. ca adaosuri mineralizatoare sau activatoare a întăririi se foloseşte şi anhidritul natural.şi cationi Ca2+. Având un conţinut ridicat de Fe2O3 realizează o corecţie eficientă a amestecului brut pentru obţinerea clincherului. Această rocă sedimentară de precipitaţie. Reţeau cristalină a CaSO4. Zgura răcită brusc poate fi granulată. foarte curat. nisip cuarţos.10. magneziu şi în cantităţi mici. CaSO4. până la alb. utilizat în scopul corecţiei conţinutului în Fe2O3 şi este un reziduu la arderea piritelor în industria acidului sulfuric. CaO. Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 13 25. conţinând cantităţi mici de MnO. fosfaţi şi fosfosilicaţi. alături de oxizii principali.2H2O este format din straturi de anioni SO42. Prin pierderea în continuare a apei de cristalizare se formează sulfatul anhidru de calciu. Prin încălzirea. 46. VI. cu forme intermediare de culoare. 7. mangan. pierde o parte din apa de cristalizare formându-se un semihidrat cu formula chimică: CaSO4. solidificându-se.

8. Adaosurile utilizate pot fi roci sau produse secundare industriale.65% şi eventual aditivi. puzzolanice sau inerte.Proiectarea cimentului Portland VI. VI. 3. Adaosurile cimentoide: • • • • • măresc necesarul de apă pentru prepararea pastei de consistenţă standard. 2. 8. Cimenturile cu adaos se obţin prin măcinarea clincherului cu ghips. sunt utilizate pentru reducerea oreţului de cost al cimentului sau pentru îmbunătăţirea unor proprietăţi ale acestuia. bauxita calcinată. Adaosurile cimentoide sunt materiale care în stare fin măcinată se intăresc lent în prezenţa apei. 1. în general îmbunătăţesc rezistenţa la coroziune. nu modifică procesele de hidratare-hidrolfză ale cimentului. argila calcinată. reduc rata de creştere a rezistenţelor mecanice. 8. VI. cresc rezistenţa la acţiuni corozive. dar reduc rezistenţa la ingheţdezgheţ repetat. în principiu. 8.2013 . VI.10. diatomitele. creşte cu mărirea conţinutului de adaos. Adaosurile inerte sunt materiale care. influenţa acestor adaosuri asupra proprietăţilor cimentuiui. cenuşile de termocentrală. Din această categorie fac parte tufurile vulcanice pulverulente (puzzolane) sau măcinate (trass). măresc tendinţa de separare a apei. micşorează rezistenţa la îngheţ-dezgheţ repetat. adaosuri cimentoide. Adaosurile puzzolanice sunt materiale care în stare fin măcinată nu se întăresc decât în prezenţa apei şi a hidroxidului de calciu. întărirea lor este accelerată de prezenţa hidroxidului de calciu. Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 14 25. Din această categorie fac parte: zgura granulată de furnal şi unele cenuşi bazice de termocentrală. calcarul sau calcarul dolomitic. Ca adaosuri inerte sunt utilizate nisipul. in cantităţi de 6 .

1.....VII............10. Sk = CaO % 2.y părţi cenuşă de pirită C0 = C1 + xC2 + yC3 1+ x + y S0 = S1 + xS 2 + yS3 1+ x + y A0 = A1 + xA2 + yA3 1+ x + y F0 = F1 + xF2 + yF3 1+ x + y Tabel... VII.... sociale si economice....Proiectarea cimentului Portland Ce riscuri presupune producţia cimentului? Producerea cimentului implică riscuri de mediu... S k = 0....98 M Si = % SiO2 % Al2O3 + % Fe2O3 ...... Se ia în consideraţie valoarea gradului de saturare Sk şi valoarea modulului de silice MSi.......2 % Al2O3 % Fe2O3 M Al = 1 p calcar...2013 ..65 ⋅ Fe2O3 % ..... Compoziţia procentuală a materiilor prime: Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 15 25. M Si = 2.. Amestecul brut se calculează din trei compuşi...18 ⋅ Al2O3 % + 0..8 ⋅ SiO2 % + 1...x părţi argilă........... Calcul reţetei pentru amestecul brut de clincher.....

10.744 S1 −1.46 Al2O3 0.98 = C1 + xC2 + yC3 2.2 A2 + 2.86 W 3 12 2 0.156 A1 − x ( 2.10 44.05 +0.86 0.35 15.85 2.5 10.2 F3 − S3 ) = S1 − 2.41 Fe2O3 0.2 A3 + 2.85 Σ 100 100 100 100 100 C0= conţinutul % în CaO în amestecul brut C1= conţinutul % în CaO al calcarului C2= conţinutul % în CaO al argilei C3= conţinutul % în CaO al cenuşii Pentru Al0.00 0.8S1 + 2.744 ⋅ 3.41 100 Tabel VII.62 18.34 1.01 2.9 5.2 yF3 x (2. S0.25 0.27 0.2 A1 − 2.65 xF2 + 0.39 alcalii 0.21 1.637 F1 + 0.19 Fe2O3 0.33 −8.156 ⋅18.156 yA3 + 0.5 40.744 S 2 +1.58 86.29 57.156 ⋅ 5.156 ⋅ 0.744 xS 2 + 2.744 ⋅ 0.Proiectarea cimentului Portland Materii Calcar Argilă Cenuşă de pirită Zgură Ghips CaO SiO2 55.27 2.5 31.2 F2 − S 2 ) + y (2.637 xF2 + 0 S1 + xS 2 + yS 3 = 2.07 5.68 2.76 PC 43.156 A3 + 0.2 F1 + 2.156 xA2 +1.744 S1 + 2.05 5.05 98.12 6.32 8.20 102.80) = 98.80 3.84 3.24 1.2 F1 x (2.156 A1 +1.95 101.24 41.637 ⋅ 6.637 F2 −C 2 ) + y (2.8 xS 2 + 2.2 yA3 + 2. Fe0 idem.15 SiO2 0.72 −1.11 0.637 ⋅ 0.15 6.65 yF3 2.26 3.5 5 Σ 99.2 xA2 + 2.04 5.72 64.2 A1 + 2.2 xF2 + 2.80 5.24 43.3 - alcalii SO 3 0.744 S3 +1.12 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 16 25.744 yS 3 +1.2 = S1 + xS 2 + yS3 A1 + xA2 + yA3 + F1 + xF2 + yF3 C1 + xC2 + yC3 = 2.8 yS3 + 1.50 20.41 7.27) + y ( 2.84 +1.2013 .04 5.22 Al2O3 0.04 +0. Compoziţia procentuală în oxizi a materiilor prime: Materii Calcar Argilă Cenuşă de pirită Zgură Ghips CaO 98.8 yA3 + 0.8 xA2 + 1.26 − 2.32 −2.156 A2 + 0.20 MgO 0.62 −0. 0.637 F3 −C3 ) = C1 − 2.20 0.24 +1.20 1.80 5.65F1 + 0.744 ⋅ 64. 2.80 44.637 ⋅86.20 92.07 MgO 0.02 2.92 0.8 A1 + 1.12 2.5 0.22 3.33 86.

.2 ⋅ 0......036 −217... 2.1 calcar.72 − 2....036 12....10..........5061 C0 = C 0 = 67.....638 y −443...64 y 12....115 y = 2.4833 + 2.........551 − 11.2 ⋅ 0.62 y =− 0.27 x + 2...l.638 y =1 2. Conţinutul procentual în SiO2 în amestecul brut S0 = S1 + xS 2 + yS 3 1+ x + y Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 17 25..0228 cenuşă 100%.80 y 98..k.........24) = 0..2 ⋅ 5...0..0228 = = 67..Proiectarea cimentului Portland x ( 2..2 ⋅18.. 1..... Calcul compoziţiei oxidice a clincherului VIII...32 + 8.........7 y =1 12...62 − 2.2013 ..51% cenuşă de pirită VIII.4833 argilă... Conţinutul procentual în CaO în amestecul brut C0 = C1 + xC 2 + yC3 1+ x + y 98.........04 + 2....34 x −217..32 + 8.036 x +0....549 x +66..5061 părţi am..09% argilă m = 1.204 x + 197.26 −3...34 −8.05 + 2...84) + y ( 2...40% calcar l = 32........m k = 66......2 ⋅ 6..4833 1..7 y 2...34 −8...97%CaO VIII...036 y=0.2 ⋅86.....80 ⋅ 0..97 1+ x + y 1....64 y =1 x= 1 −0...0228 → x=0.....27 ⋅ 0..0..908 2.12 194.....864 y =95.....33 −64..........

0228 = = 3.26 ⋅ 0.Proiectarea cimentului Portland S0 = 0. Conţinutul procentual în MgO în amestecul brut M0 = M 1 + xM 2 + yM 3 1+ x + y 0.0228 = = 0.24% 1.42% Fe 2 O3 VIII.0228 = = 6.26 y 0.24 y 0.02 + 2.04 y 0.27 ⋅ 0.4833 + 5.28 1+ x + y 1.85 ⋅ 0.0228 = 0.12 + 6.84 ⋅ 0.10.4833 + 3. 5.27 x + 0.24 ⋅ 0.84 x + 3.80 ⋅ 0.75 1+ x + y 1.62 +18.5061 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 18 25.72 + 64.02 + 2.62 +18.24 ⋅ 0.33% SiO2 VIII.33 x + 86.05 x + 5.04 ⋅ 0. Conţinutul procentual în Fe2O3 în amestecul brut F0 = F1 + xF2 + yF3 1+ x + y 0. Conţinutul procentual în Al2O3 în amestecul brut A0 = A1 + xA2 + yA3 1+ x + y 0.72 + 64.2013 .4833 +1.80 y 0.4833 + 86.0228 = = 21.33 1+ x + y 1.5061 F0 = F0 = 3.5061 S 0 = 21. 6. Conţinutul procentual în alcalii în amestecul brut 0.42 1+ x + y 1.75% MgO VIII.4833 + 0.28% Al 2 O3 VIII. 4.5061 A0 = A0 = 6.12 + 6.5061 M0 = M 0 = 0.20 + 0.33 ⋅ 0. 3.05 ⋅ 0.

1. 3. Compoziţia oxidică a clincherului: Oxid % CaO 67.Al2O3.Proiectarea cimentului Portland Tabel. M Al = % Al 2 O3 % Fe2 O3 Daca raportul dintre alumina si oxidul feric este echimolar atunci: MAl=102/160=0.97 SiO2 21.64 ceea ce înseamnă că clincherele fac parte din subsistemul de cristalizare: 3CaO.Al2O3 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 19 25.42 MgO 0. Sk = %CaO 2. IX. clincherele tehnice au.2013 . Calculul modulilor clincherului şi reprezentarea grafică: Exprimarea modulară a compoziţiei oxodice determină avantaje în generalizarea rezultatelor cercetărilor.65% Fe2 O3 S k = 0.18% Al 2 O3 + 0. 2.2 IX. Sistemul de modulare este cel care ia în considerare gradul de saturare în oxid de calciu.Fe2O3 – 3CaO. modulul de silice si modulul de alumina. VIII. Pentru a nu prezenta inconstanţă de volum. Gradul de saturare în oxid de calciu: reprezintă raportul dintre oxidul de calciu existent în sistem şi cantitatea maximă de oxid de calciu necesar saturării oxizilor acizi. Modulul de alumină: reprezintă raportul dintre alumina si oxidul feric. de obicei. în calculul compoziţiei amestecului brut.24 Σ 100 IX.33 Al2O3 6. Modulul de silice: M Si = % Si 2 O % Al 2 O3 + % Fe2 O3 M Si = 2.64 M Al = 1.10.SiO2 – 4CaO. Modularea este strâns legată de compoziţia mineralogică a clincherului de sistemele de echilibru termic.28 Fe2O3 3.SiO2 – 2CaO.8% SiO2 + 1. 1.83 Se observă că modulul de alumină este mai mare decât 0. un conţinut de CaO mai mic decât cel necesar saturării oxizilor acizi.75 alcalii 0.98 Calcea standard: K=98% IX.

5 3 2.Proiectarea cimentului Portland IX. Locul clincherului de ciment Portland în diagrama cuaternară: Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 20 25.10. Clasificarea modulară a cimenturilor Portland: 4.5 0 0 1 2 3 4 5 6 MAl MSi Portland normal Silico portland Alumino portland Fero portland X.5 4 3.5 2 1.2013 . 4.5 1 0.

Se cunosc 5 compuşi: aluminatul tricalcic (C3A). Un interes particular pentru chimia cimentului Portland îl prezintă sistemele binare: CaO – SiO2. C2AS (ghehlenitul). dialuminatul monocalcic (CA2) şi hexaaluminatul monocalcic (CA6). în afara silicaţilor şi aluminaţilor de calciu despre care s-a vorbit în paragrafele anterioare se remarcă compusul binar incongruent A3S2 (mulit). C3AS (aluminosilicatul tricalcic). Doi dintre aceşti compuşi se topesc incongruent .10.Proiectarea cimentului Portland O primă delimitare a zonei caracteristice clincherului de ciment Portland din sistemul cuaternar CaO – Al2O3 – Fe2O3 – SiO2 este dată de sistemul CaO-2CaO·SiO2-12CaO·7Al2O3-2CaO·Fe2O3 care cuprinde toţi compuşi mineralogici corespunzători clincherului. pirosilicatul de calciu (rankinit)-C3S2 . feritul monocalcic (CF) şi diferitul monocalcic (CF2). cristalizează cubic. cum şi compuşii ternari: CAS2 (anortitul) care cristalizează în sistemul triclinic şi se topeşte incongruent la 1550˚C. pentru a evita existenta calciei libere se ajung la circumscrierea relativ exacta a domeniului clincherului Portland normal vitrifiabil.caracteristic clincherelor de ciment Portland. Locul cimenturilor Portland tehnice este delimitat de planul caracterizat de M SI=4 care dă limita cimenturilor normal vitrifiabile şi planul MSI=1. lianţ al cărui conţinut în silicaţi şi aluminaţi de calciu depăşeşte de obicei 85-90%. au loc schimbări de valenţă ale fierului. trialuminatul pentacalcic (C5A3 sau C12A7). Sistemul CaO – SiO2: În acest sistem binar se formează 4 componenţi: meta-silicatul de calciu (wollastonitul). CaO – Al2O3. Ţinand seama şi de faptul că gradul de saturare trebuie sa fie mai mic decât 1.5 (pentru cimenturi feroportland MSI poate fi egal cu 1). compus congruent cu punct de topire 1590˚C. ca şi C3A se topeşte incongruent. în acest domeniu. ceea ce imprimă un caracter complex.2013 .C3S2 şi C3S. Existenţa acestuia din urmă este mai greu de pus în evidenţă deoarece. Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 21 25. incongruent în stare solidă. aluminatul monocalcic (CA). În sistemul SiO2 – Al2O3 – CaO. ultimul compus. incongruent în stare solidă. ceea ce determină modificări în relaţiile de echilibru termic ce se stabilesc. care cristalizează în forme cristaline pătratice. C 2AS2 (granatul). la 97-98%. Sistemul CaO – Al2O3: Se caracterizează prin existenţa unui număr mare de componenţi.CS. Sistemul CaO – Al2O3 – SiO2: Prezintă cel mai mare interes pentru chimia cimentului Portland. care separă cimenturile cu priza normală de cele cu priza rapidă. CaO – Fe2O3 şi sitemul ternar CaO – Al2O3 – SiO2. cristalizează sub forme de fibre.orto-silicatul de calciu –C2S. silicatul tricalcic –C3S. pentru cimenturile albe. Sistemul CaO – Fe2O3: În acest sistem se cunosc trei compuşi binari: feritul bicalcic (C2F).

10.1. Calculul compoziţiei mineralogice a clincherului Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 22 25.Proiectarea cimentului Portland C2F C4AF C2S C3S CaO C3A C5A3 Fig.2013 . XI. Subsistemul cuaternar C 3 S − C 2 S − C 3 A − C 4 AF .X.

69 ⋅ 3.0.0. 1 parte Fe2 O3 leagă……….4 Fe2 O3 159 Se poate exprima cantitatea de C 4 AF în funcţie de Fe2 O3 prin: %C 4 AF = 3.39 C 4 AF = 10.64 % Fe2 O3 leagă………………………1.04 ⋅ 3.05 Fe 2 O3 159 C3 A %C 3 A = % Al 2 O3 − 0.64 Fe2O3 159 4CaO 4 ⋅ 56 = = 1.65 părţi CaO 3CaO 3 ⋅ 56 = = 1.42 = 10. 1.64% Fe2 O3 + 1. Pentru CaO nelegat în C 3 A şi C 4 AF putem scrie: Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 23 25.2013 C3 S .05% Fe2 O3 %C3 A = 2.64 % Fe2 O3 . Conţinutul procentual de C 4 AF în clincher: C 4 AF conţine întreaga cantitate de Fe 2 O3 .65 ⋅ 6.0.86 C 3 A = 10. % Al 2 O3 .10. Conţinutul procentual de C 3 S şi C 2 S în clincher: şi C 2 S conţin tot Si 2 O şi restul de CaO nelegat în C 3 A şi C 4 AF .65 Al 2 O3 102 3CaO 3 ⋅ 56 = = 1..86% XI. Cantitatea de alumină din C 3 A este dată de % Al 2 O3 . 2.Proiectarea cimentului Portland C 3 S − C 2 S − C 3 A − C 4 AF Presupunem clincherul plasat în subsistemul de echilibru termic . Conţinutul procentual de C 3 A în clincher: conţine restul de alumină nelegată în C 4 AF .65% Al 2 O3 − 1.04 ⋅ % Fe2 O3 %C 4 AF = 3. 3.65% Al 2 O3 − 1.64 părţi Al 2 O3 ……………1.42 = 10.69% Fe2 O3 %C 3 A = 2. vom avea următoarea compoziţie mineralogică: XI.28 −1.4 părţi CaO Al2O3 102 = = 0.39% XI.

06 ⋅ 6.07 ⋅ 3.98 = 11.1.35%C 2 S 56. Calculul compoziţiei oxidice a cimentului Compoziţia oxidică a cimentului se calculează prin adăugarea de oxizi aduşi de zgură şi de ghips la cantităţile de oxizi din clincher.83 10.53% Tabel.36 XII.2013 .60% SiO2 − 6.26%C 3 S + 0.42% Fe2 O3 %C 2 S = 8. Compoziţia mineralogică a clincherului după adusă la 100: mineral % C3 S C2 S C3 A C 4 AF 67.50 10.60 ⋅ 21.28 −1.72 ⋅ 6.28 + 0.64% Fe2 O3 ) 159 102 %CaOrőőma = %CaO − (1.33 − 6.42 − 3.97 − (1.33 + 5.35% Fe2 O3 ) %CaOrőőma = 67.73%C 3 S + 0.05 ⋅ 67. 5%ghips.06% Al 2 O3 + 1.42) = 56. respectiv 82% clincher.31 11.XI.60 ⋅ 21.72% Al 2 O3 − 1.98 − 7.65%C 2 S %C 3 S = 4.65 ⋅ 6. Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 24 25.07%CaO − 7.53 C 3 S = 67.07 ⋅ 67.28 +1.65% Al 2 O3 + 0.10.07% Fe2 O3 − 3. ştiind că cimentul conţine 13% zgură.33 = 0.41 % SiO2 = 60 60 ⋅ %C 3 S + ⋅ %C 2 S 228 172 168 112 ⋅ %C 3 S + ⋅ %C 2 S 228 172 %CaO − (1.51% C 2 S = 11.35% Fe2 O3 ) = 21.41 = 0.65% Al 2 O3 + 0.42 ⋅ 3.51 %C 2 S = 8.42 = 67.35 ⋅ 3.60% SiO2 + 5.Proiectarea cimentului Portland %CaOrőőma = %CaO − ( sau 4 ⋅ 56 3 ⋅ 56 )% Fe2 O3 − ( )(% Al 2 O3 − 0.05%CaO %C 3 S = 4.

10.82 ⋅ 67. 3.19 = 0. Conţinutul procentual de CaO în ciment: CaOclincher = 0.61% CaOcim = 66.13 ⋅ 41.82 ⋅ 6.0914%CaO XII. 2.32% SiO2 cim = 23.1606% SiO2 XII.2013 .73% CaO zgurő = 0.35% SiO2 ghips = 0.05 ⋅ 1.69% Al 2 O3 ghips = 0.13 ⋅ 5.4906% SiO2 zgurő = 0.15 = 4. 1.05 ⋅ 6.1496% Al 2 O3 zgurő = 0.20 = 5.97 = 55.13 ⋅ 44.28 = 5.06% Al 2 O3 cim = 5.33 = 17.Proiectarea cimentului Portland XII. Conţinutul procentual de Fe2 O3 în ciment: Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 25 25.15 = 5. 4.05 ⋅ 92.8996% Al 2 O3 XII. Conţinutul procentual de SiO2 în ciment: SiO2 clincher = 0.746% CaO ghips = 0.82 ⋅ 21.46 = 0. Conţinutul procentual de Al 2 O3 în ciment: Al 2 O3 clincher = 0.34 = 0.

75 = 0.8044% Fe2 O3 zgurő = 0.2013 .1968% alcalii din clincher Tabel.324 1.315 1.16 5.1.92 = 0.Proiectarea cimentului Portland Fe2 O3 clincher = 0.01% Fe2 O3 cim = 3.13 ⋅ 3.615% MgO zgurő = 0.315 alcalii 0.05 ⋅ 0. Compoziţia oxidică a cimentului: oxid % % CaO SiO2 Al 2 O3 Fe 2 O3 MgO 66.1968 0.13 ⋅ 5.98 100 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 26 25.324 3.82 ⋅ 0.7% MgOcim = 1.1968 Σ 99.20 = 0.42 = 2.1 23.51% Fe2 O3 ghips = 0.8996 5.82 ⋅ 3.3244% Fe2 O3 XII.315% MgO MgO în ciment: XII.39 = 0.1606 23. Conţinutul procentual de MgOclincher = 0.82 ⋅ 0. 5. 6.XII.0914 66.9 3.24 = 0.10. Conţinutul procentual de alcalii în ciment: 0.

2013 . Schema fluxului technologic de obţinere a cimentului Portland Umiditate calcar – 3% Umiditate argilă – 12% Umiditate cenuşă de pirită – 2% Umiditate pastă – 40% Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 27 25.10.Proiectarea cimentului Portland XIII.

amestecul brut să fie supus următoarelor operaţii: depozitare. cunoscându-se titrul pentru ambele fluxuri. omogenizare si controlul calităţii. s2 conţinutul in SiO2 al amestecului A.B. rezultata din neuniformităţile din frontul de exploatare al carierei. a2 conţinutul in Al2O3 al amestecului A.B.c= titrurile celor trei amestecuri Corectarea după moduli (M): impune cunoaşterea compoziţiei oxidice a amestecurilor cu care se lucrează. s1. f1. nu are o compoziţie chimică constantă datorită faptului că materiile prime au o compoziţie chimică variabilă. Se notează cu A. aşa cum iese din moară. a. Prin titru se inţelege conţinutul procentual de CaCO3.2013 .B. Corectarea după titru (T) presupune determinarea raportului în care trebuie să se amestece două fluxuri de făină brută. C= masa amestecului brut final (3) cu titrul T3 pe care dorim să-l obţinem. B amestecurile brute care se amestecă.10.Proiectarea cimentului Portland XIV. omogenizare. controlul calităţii. Dacă se cunoaşte MAl: MAl=%Al2O3 / %Fe2O3 MAl=[(a1A+a2B)/(f1A+f2B)]:B MAl=(a1A/B+a2)/(f1A/B+f2) => MAl ∙f1A/B + MAl ∙f2 = a1A/B+a2 A/B = (a 2-MAl∙f2)/( MAl∙f1-a1) Dacă se cunoaşte MSi: MSi= (s1A+s2B)/(a1A+a2B+f1A+f2B) =>A/B= [(MSi(a2+f2)-a2] / [s1-MSi(a1+f1)] Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 28 25. Corectarea amestecului brut: Amestecul brut. f2 conţinutul in Fe2O3 al amestecului A. B= masa amestecului brut (2) cu titrul T2.[5] Pentru a obţine un amestec cu un titru impus se scriu două ecuaţii de bilanţ: A+ B= C aA +bB =cC aA+bB=c(A+B) aA+bB=cA+cB A(a-c)=B(c-b) A/B=(c-b)/(a-c) A= masa amestecului brut (1) cu titrul T1. De aceea se impune că înainte de a fi introdus în cuptor.b. a 1. Verificare omogenităţii se face prin determinarea titrului sau a analizei chimice. corectare.

C Măcinare P2=8% D F G H C= 67 t/h C= E+D D= 61.025·0.66 t/h B= 66.3.92·a+0.05·67.2.08·a= 0. A C A= 66.10.727 t/h P2= 5. Bilanţul de materiale XV.134= 55.998= 67.05 t/h G= 3.13·67.982 t/h C= D+E D= (F+G+H)– P2 a= F+G+H P2= 0.078·a C= D+E= 0.763 t/h F+G+H= a a= 67. E D P1=0.3567 t/h H= 8.078·a= 0.3567 (5% ghips) H= 0.66 t/h P1=0.134=8.08·a E= P2– P3 E= 0.134=3.237 D= 0.82·67.Proiectarea cimentului Portland XV.1.078·a= 5.66 t/h B Expediere XV.08·a= 5.5% B= 66. 1600 t/zi = 66.66 t/h AmbalareB XV.08·a–0.134 t/h F= 55.025·P2= 0.2013 .05 (82% clincher) G= 0.37 P3= 0.727 (13% zgură) Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 29 25.92·67.998·a a= 67/0.763 F= 0.08·a D= a–0.4.134 P2= 0.13425 E= 0.134= 61.335 C= 67 t/h C=B+ P1 Depozitare XV.

01678 t/h Depozitare S5 T4= S5+P16= 3.3567/0.237= 0.005·T4 P16= 0.3567 t/h S 5= 3.134 t/h E= 5.Proiectarea cimentului Portland XV.01678 T4=3.5% Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 30 H= 8.3736 G= 0.3567 P15= 0.005·T4 T4= 3.3736= 3.5% P2= 5.7.10.134 E= 0.2013 . T4 P16=0.37 t/h P 3= 0.5% G= 3.3736 t/h P 15= 0.6.078·67.995·3.025·5.727 t/h S 6= 8.044 t/h 25.3735 P16=0.3567 t/h T 4=3.995= 3.01687 XV.01687 t/h Dozare G G= S5–P15= S5–0.995·S5 S5= 3.237 XV.37 P3= 0.237 t/h Purificare E P2= 0.8.5% S5= 3.3735 t/h P 16= 0.08·67.5.005·S5= 0. P2=8% P3=2. S5 P15=0.134= 5.3735 t/h ghips XV.005·S5= 0.3567+0. S6 P17=0.7709 t/h P 17= 0.134= 5.

0895 t/h Uscare T5 T5= 8.0441 XV. U5 P19=11% T 5= 8.2013 .11·U5= 0.9.0441 t/h Depozitare S6 S6= 8.9045= 1.7709 t/h P 18= 0.815 P18= 0.05 t/h J= 55.5% T 5=8.9045 P19= 0.12.Proiectarea cimentului Portland Dozare H H=8.815+0.044 XV. I Dozare F XV.10. J P4=1% Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 31 F=I =55.727+0.005· S6 S6= 8.11·9.005· T5=0.10.815+0.9045 t/h P 19= 1.005·S6=0.9045 t/h zgură XV.606 t/h P4= 0.7709 T5= S6+P18=8.815 U5= T5+P19=8.815 t/h S 6= 8. T5 P18=0.55606 t/h 25.7709 P17= 0.005· T5 T5= 8.05 t/h I= 55.815 t/h U 5= 9.727 t/h S6= H+ P17=8.11.11·U5 U5= 9.0895 U5= 9.

............25% argilă 0..39..10................12% W............197% 101....49% ∑SO3 = 0....1....2..05 J= I+P4 = 55..........................84% calcar...........13...018% ∑PC = 19...01·55.........09% argilă....1...608 t/h L=154............24% Total pierderi din pastă la calcinare (etapa de ardere): 40% apă (umiditate pastă)+ 19............34% ∑W = 3......606 P4= 0....1% SO 3 0..........5% cenuşă................762 t/h Ardere J 100% pastă..............997%..4% calcar.20% SO 3 19.....................17.66..906% cenuşă de pirită 99......1..............60% material uscat..34% PC Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 32 25.55606 XV.........28%....0......2% argilă....2% W...............................25% argilă....... L PC P6=1% J= 55.......606= 0...84% calcar 19....95% calcar...........05+0......32....01·J J= 55..............19.Proiectarea cimentului Portland Concasare I I= 55.....2........228% 102....34%.....906% cenuşă Pasta conţine: 40% apă 39...3% W (umiditate) 39.....84% . uscat. uscat.......51% cenuşă 60% mat.............2013 ................43...0....5% PC.....606 t/h P6= 1.10...................50% PC..0.....0......40% apă 100% mat....................017%.1.....906%...2% ............547 t/h PC= 97.

49% W 0.01·L+0. M Omogenizare L XV.01·O O= 156.325 t/h P7= 1.762+0.16.762 t/h XV.24% SO3 63.608 P6=0.279 t/h P2= 1.416 t/h P3= 92.762 t/h O= 156.762 PC=0.10.07% J= 55.762 O= N+P7=154.325 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 33 25.Proiectarea cimentului Portland 3.606+0.6307·L=97.2013 .547 XV.14.563 t/h P1= 62.01·L=1. N L=M= 154.6307·L L=154.762 t/h Corecţie pastă M M=N= 154.6226 t/h N= 154.606 L=J+P6+PC L=55.15. P1 P2 P3 O Măcinare umedă N P7=1% N= 154.

3984·156.18.005· S1 S1= 62.17.10.005· S1=0.224 t/h P10= 0.5% Dozare P1 P1= 62.6226 XV.005· T1 T1= 62.00906·O P3= (0.325.31296 XV.1925+0.00906·156.325 P1= 62.592 t/h P9= 0.19.592 t/h U1= 63.325+0.005· S1 S1= 156.325+0. T1 P9=0.Proiectarea cimentului Portland P7= 0.279 t/h S1= 62.1925+0.4)· 156.2013 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice .592 P8= 0.592 t/h P8= 0.01·O=1. S1 P8=0.325+(0. P8= 0.313 t/h S1= P1+P8 P1= 156.592 P9= 0.279 t/h T1= 62.005·T1= 0.563 O= P1+ P2+ P3 P1= 0. U1 P10=1% Dozare T1 T1= 62.279 P2= 1.279 T1= S1+0.416 P3= 92.6322 t/h 34 25.4)·O O= 0.325= 156.5% Dozare S1 S1= 62.3984·O P2= 0.31296 XV.313 t/h T 1= S1+ P9 S1= 62.

10.01·U1= 0.5% Depozitare S2 T 2= T2= 1.23.592 U1= T1+0.0925 t/h R2= 62. S2 P2=S2= 1.005·T2 S2= 1.6322 U1= 63.224 t/h calcar XV.Proiectarea cimentului Portland U1= T1+ P10 T1= 62. T2 P11=0.6226 t/h R1= 30.6226 t/h Dozare XV.2013 .416 t/h T2= 1. Q P3=Q=92.416+0.423 P11= 0.224 P10= 0.005·T2= 0.53 t/h Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 35 25.416 1.22.20.21. R1 R P3 R2 Deleiere Q Q=R= 92.416 t/h Dozare P2 XV.0071t/h T2= 1.0071 T2= S2+ P11 S2= 1.423 t/h P11= 0.01·U1 U1= 63.423 t/h cenuşă de pirită XV.

3956 P13= 0.1925·O+0.2437 t/h T3= 30.0925 S3= 30.4·O=0.0925+62.6225 XV.005· S3 S3= 30.53 R= 0.2437 P12= 0. U3 P14=1% Depozitare T3 T3= 30.1925+0.5% Depozitare S3 S3= 30.25.1512 t/h S3= R1+ P12 R1= 30.5% Dozare R1 R1= 30. S3 P12=0.2437 t/h P12= 0.005· T3 T3= 30.325= 30.4)·O R1= 0.1925·156.2437+0.325= 62.0925+0. T3 P13=0.Proiectarea cimentului Portland R= R1+R2 R= P3 P3= (0.10.15198 XV.24.0925 t/h S3= 30.1512 XV.4·156.0925 R2= 0.1925·O= 0.2437 T3= 30.2013 .26.307 t/h U3= T3+ P14 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 36 25.15198 t/h T3= S3+ P13 S3= 30.3956 t/h U3= 30.3956 t/h P13= 0.53= 92.702 t/h P14= 0.4·O= 30.

27.53 3.66 0.313 0.423 62.01678 0.563 0.166 0.307 U3= 30.702 1.608 66.0441 1.10.702 P13= 0.702 t/h argilă XV.3956 U3= 30.01· U3 U3= 30.0071 0.49 Total 171.134 0. S4 Dozare R2 R2= S4= 62.2013 .53 t/h apă Tabel XV.335 0.15198 0.1.3956+0.53 t/h S4= 62.224 30.9045 Ieşiri (t/h) PC Productivitate P1 P3 P4 P6 P7 P8 P9 P10 P11 P12 P13 P14 P15 P16 P17 P18 P19 Total 97.547 1.3735 9.Proiectarea cimentului Portland T3= 30.313 0.55606 1.63 0.0895 171.157 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 37 25.01687 0.304 0. Bilanţ de materiale: Intrări (t/h) Calcar Argilă Cenuşă de pirită Apă Ghips Zgură 63.044 0.

2013 .66= 0. Calculul consumului specific de materii prime XVI.948 XVI.224/66.66= 0.0506 XVI. Consumul specific de ghips: Csg= 3.6.53/66.14858 XVI.3.5.10. Consumul specific de argilă: Csa= 30.3735/66.423/66.1. Consumul specific de calcar: Csc= 63.46 XVI.9286 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 38 25.2.66= 0. Consumul specific de zgură: Csz= 9.9045/66.4.0213 XVI.66= 0.66= 0. Consumul specific de cenuşă de pirită: Cscp= 1.66= 0.Proiectarea cimentului Portland XVI. Consumul specific de apă: Csa= 62.702/66.

Goga – Principii de calcul şi proiectare  Teoreanu. Utilaje şi instalaţii termotehnologice din industria silicaţilor – probleme şi exemple de proiectare Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 39 25. Bibliografie  Ion Teoreanu Bazele tehnologiei lianţilor–editura tehnică Bucureşti 1975  Georgeta Cuculeanu.L. Radu – Calcule de operaţii. Gagea.F.10.Proiectarea cimentului Portland XVII. D.2013 . Virginia Ciobotaru–Tehnologii industriale şi de construcţii (biblioteca digitală)  Literat.

Arderea amestecului brut. 6.10. PROCEDEE PENTRU FABRICAREA CIMENTULUI PORTLAND III. 8. 2. Concasoare cu ciocane V. 2. 3. PROCEDEUL UMED III. Poduri rulante cu graifăr V. 3. Linia tehnologică de fabricare a cimentului Portland II. Cuptorul rotativ Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 40 1 2 3 3 3 3 3 5 5 5 5 6 6 7 7 7 7 8 8 8 8 8 8 9 9 9 25. 1. 3. 4. Ambalarea şi livrarea cimentului V. 5. PROCEDEUL USCAT III. 9. Concasorul conic V. GENERALITĂŢI DESPRE CIMENTULUI PORTLAND III. Depozitarea şi măcinarea clincherului IV. Ciururi oscilante V. Extragerea materiilor prime IV. 1. 10. 7. 6. 4. 4. 1.2013 . 7. Excavator cu lanţ V. DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC IV. 5. 2. Încărcarea şi transportul materialului derocat IV. Pregătirea şi depozitarea materiilor prime IV. Silozuri de omogenizare V.Proiectarea cimentului Portland Cuprins: I. Uscătoare cu tambur rotativ V. Mori cu bile V. ÎNCADRAREA FLUXULUI TEHNOLOGIC CU UTILAJE V. PROCEDEUL SEMIUSCAT III. Măcinarea şi omogenizarea materiilor prime IV. Obţinerea clincherului IV. Schimbător de căldură Wedag V. PROCEDEUL SEMIUMED IV.

1. 4. 8. 6. 15. 3.Proiectarea cimentului Portland V. 7. Conţinutul procentual de C 4 AF în clincher XI. Calcarul VI. Conţinutul procentual de C 3 A în clincher XI. 3. 2. Cimenturile cu adaos VI. Calcul compoziţiei oxidice a clincherului VIII. Marnele VI. Modulul de silice IX. 3. 8. 8. Cenuşă de pirită VI. Maşini de însăcuit V. 2. Pompa Fűller VI. Răcitor grătar V. Conţinutul procentual în Fe2O3 în amestecul brut VIII. Mori de ciment V. Conţinutul procentual de Fe2 O3 în ciment 10 10 10 10 10 11 11 11 12 12 12 13 13 14 14 14 14 15 17 17 18 18 18 18 19 19 19 19 19 20 21 23 23 23 24 25 25 25 25 26 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 41 25. Gradul de saturare în oxid de calciu IX. Conţinutul procentual în Al2O3 în amestecul brut VIII. Adaosurile cimentoide VI. Conţinutul procentual de Al 2 O3 în ciment XII. 3. Calculul compoziţiei oxidice a cimentului XII. Conţinutul procentual de C 3 S şi C 2 S în clincher XII. 4. Caracterizarea materilor prime VI. Calculul modulilor clincherului şi reprezentarea grafică IX. Conţinutul procentual de SiO2 în ciment XII. 4. 1. 2. Clincher VI. Conţinutul procentual în SiO2 în amestecul brut VIII. 1. 2. 12. Modulul de alumină IX. Silozuri de ciment V. Calculul compoziţiei mineralogice a clincherului XI. Locul clincherului de ciment Portland în diagrama cuaternară XI. 2. Ghipsul VI. 13. 3. Zgura VI. 4. 5. 5. 1. Adaosurile puzzolanice VI. 3. Conţinutul procentual în MgO în amestecul brut VIII. Adaosurile inerte VII. 6. Calcul reţetei pentru amestecul brut de clincher VIII. Conţinutul procentual în CaO în amestecul brut VIII. 1. Argila VI. 11. 2. Clasificarea modulară a cimenturilor Portland X. 1. 14. Conţinutul procentual în alcalii în amestecul brut IX. Conţinutul procentual de CaO în ciment XII.10.2013 . 8.

Schema fluxului technologic de obţinere a cimentului Portland XIV. Calculul consumului specific de materii prime XVI. Bilanţ de materiale 26 26 27 28 29 39 39 39 39 39 39 39 42 43 2 16 16 19 22 24 26 38 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 42 25.1.X. Compoziţia mineralogică a clincherului după adusă la 100 Tabel. Corectarea amestecului brut XV.Proiectarea cimentului Portland XII. 6. 1.1.2. Consumul specific de apă XVII.VII.5. Conţinutul procentual de MgO în ciment XII. Compoziţia procentuală în oxizi a materiilor prime Tabel. II.1.1. Compoziţia oxidică a clincherului Fig.10. VIII. Conţinutul procentual de alcalii în ciment XIII. 2.Consumul specific de zgură XVI.4. Anexe Anexe: Tabel. Compoziţia oxidică obişnuită a unui ciment Portland Tabel.2013 .Consumul specific de calcar XVI.3. Subsistemul cuaternar C 3 S − C 2 S − C 3 A − C 4 AF .1.Consumul specific de cenuşă de pirită XVI. Bibliografie XVIII. Compoziţia procentuală a materiilor prime Tabel VII. Bilanţul de materiale XVI. Tabel. 5. Compoziţia oxidică a cimentului Tabel XV.XII.1.Consumul specific de argilă XVI. 1.Consumul specific de ghips XVI.6.XI.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful