Proiectarea cimentului Portland

I. Linia tehnologică de fabricare a cimentului Portland Să se proiecteze o linie tehnologică de fabricaţie a cimentului Portland cu adaos de zgură prin procedeul umed cu o capacitate de producţie de 1600 t/zi (66,66 t/h). Cimentul va conţine 13% zgură şi 5% ghips. Gradul de saturare în calce a clincherului K=98%, şi modulul de silice Msi=2,2. Ca adaos pentru Fe se va utiliza cenuşa de pirită.

Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice

1

25.10.2013

Proiectarea cimentului Portland

II. GENERALITĂŢI DESPRE CIMENTULUI PORTLAND Cimentul Portland este o pulbere fină obţinută prin măcinarea clincherului de ciment portland cu un adaos de 1-7% ghips pentru reglarea timpului de priză şi eventual cu alte adaosuri hidraulice sau inerte pentru a imprima acestuia proprietăţi speciale corespunzătoare destinaţiei. Clincherul de ciment portland este produsul obţinut prin arderea amestecului de materii prime până la topire parţială. Amestecul de materii prime se introduce în cuptor fie sub formă de pastă fie sub formă de făină în raport cu produsul folosit. Operaţiile menţionate pot fi grupate în trei etape importante: 0 - pregătirea amestecului brut 1 - arderea 2 - obţinerea cimentului Compoziţia oxidică obişnuită a unui ciment portland variază în limitele următoare: II.1. TABEL: CaO 60 – 67% SiO2 19 – 24% Al2O3 4 – 7% Fe2O3 2 – 6% MgO 4 – 5% SO3 Max 3% Pentru a obţine compoziţia arătată, materia primă trebuie să conţină în jur de 75 – 80% CaCO3 şi 25 – 30% SiO2, Al2O3, Fe2O3. Omogenizarea amestecului brut va fi cu atât mai bună, cu cât fineţea de măcinare va fi mai mare. Astfel concasarea trebuie să asigure obţinerea unui material ale cărui dimensiuni trebuie să facă posibilă alimentarea morilor şi funcţionarea lor cu un consum cât mai mic de energie. Materialul trebuie să se introdusă în moară cât mai fin concasat, adică să nu depăşească 20-30 mm. La obţinerea clincherului de ciment Portland cel mai important proces este clincherizarea. Acest proces presupune topirea parţială a amestecului, apariţia fazei lichide ajută la desăvârşirea reacţiilor de formare a constituenţilor clincherului. Pentru clincherele de compoziţie obişnuită, temperatura maximă de clincherizare se obţine prin arderea combustibililor cu ajutorul unui arzător combinat pentru combustibil solid, gazos, lichid şi este de aproximativ 1450oC. Cimentul ca produs finit se prezintă sub forma unor pulberi de culoare gri-verzui închis culoare care se datorează compuşilor ferici. Dintre proprietăţile sale fizice şi mecanice mai importante sunt: 1)Densitatea: este cuprinsă între 3 şi 3,2 g/cm3..Ease determină cu metoda pitrometrului, folosind ca lichid de lucru eter de petrol.

Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice

2

25.10.2013

Proiectarea cimentului Portland

2)Timpul de priză: începutul de priză şi sfârşitul prizei sunt termeni care servesc la deosebirea cimenturilor din punct de vedere al vitezei de întărire. La cimenturile normale începutul de priză are loc după cca. 3 ore, iar la cimenturile cu priză înceată înainte de 5-7 ore. Cimenturile la care începutul prizei are loc înainte de o oră sunt considerate ca cimenturi cu priză rapidă. Sfârşitul prizei are loc după 7 ore, iar la cele cu priza înceată, după 10 ore. 3)Apa de consistenţă normală: Apa adăugată cimentului în vederea pregătirii mortarelor sau a betoanelor trebuie să confere amestecului fluiditatea necesară. Adăugarea unor substanţe fluidificatoare determină folosirea unei cantităţi mai mici de apă. 4)Variaţia de volum: Piatra de ciment în curs de întărire prezintă fenomene de contracţie - umflare. Contracţia cimentului se dovedeşte mică în cazul unui conţinut ridicat de 3CaO.SiO2 (C3S). 5)Rezistenţele mecanice: Rezistenţa la compresiune se determină standardizat pe un amestec de nisip poligranular şi ciment. III. PROCEDEE PENTRU FABRICAREA CIMENTULUI PORTLAND În industria cimentului există mai multe procedee de fabricaţie şi anume: procedeul uscat, procedeul umed, procedeul semiuscat şi procedeul semiumed. III. 1. PROCEDEUL USCAT În cazul acestuia materiile prime înainte de a fi măcinate sunt uscate sau mau recent dacă umiditatea nu depăşeşte 15% uscarea se efectuează concomitent cu măcinarea. În acest caz cuptorul cu care se clincherizează amestecul de materii prime se alimentează cu făină. III. 2. PROCEDEUL UMED Materiile prime se macină umed obţinându-se amestecul brut sub forma unei paste cu un conţinut de apă de 30-50%. Cuptorul cu care se face clincherizarea este alimentată cu pasta obţinută la măcinare. III. 3. PROCEDEUL SEMIUSCAT Materiile prime se pregătesc după tehnologie analoagă procedeului uscat. Făina brută se granulează cu 8-12% apă şi cuptorul se alimentează cu granulele formate. III. 4. PROCEDEUL SEMIUMED Materiile prime se macină în mod analog ca şi în cazul procedeului umed. Pasta obţinută se filtrează pentru eliminarea excesului de apă. Turtele obţinute conţinând 1820% apă se granulează şi se introduc în cuptorul de clincherizare. Până la apariţia cuptoarelor rotative clincherul se obţinea prin procedeul uscat sau semiuscat, iar arderea se făcea în cuptoare verticale. Odată cu apariţia cuptorului rotativ s-a putut introduce şi procedeul umed de fabricaţie. Aceste două procedee principale de fabricaţie a clincherului s-au dezvoltat şi perfecţionat continuu în decursul anilor. Dezvoltarea preferenţială a unuia din cele două procedee a fost influenţată o serie de factori şi anume: 3 - proprietăţile fizice ale materiilor prime
Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 3 25.10.2013

Proiectarea cimentului Portland

4 5 6 7

- consumul specific de materii prime - consumul specific de căldură - consumul specific de energie electrică - consumul de metal Consumul specific de căldură ceea ce diferenţiază net procedeul umed de cel uscat este consumul de căldură, care este cu cca. 60% mai mare la procedeul umed la utilaje de capacităţi egale. Proprietăţile fizice ale materiilor prime exercită o influenţă asupra alegerii procedeului de fabricaţie, în special prin valoarea umidităţii naturale a acestora peste 15% uscarea ridică probleme dificile şi în acest caz procedeul umed este cel mai indicat de folosit. Consumul specific de energie electrică. Din datele literaturii de specialitate reiese că pentru obţinerea unei tone de clincher sunt necesari 35-45 KW la procedeul umed şi cu cca. 10-20% mai mult pentru procedeul uscat. Tendinţa generală este micşorarea acestor cifre la ambele procedee. În cazul procedeului uscat acest lucru s-a putut realiza datorită progreselor realizate la omogenizarea şi transportul făinii precum şi la îmbunătăţirea randamentului instalaţiilor de măcinare. Consumul specific de metal. Echipamentul mecanic al unei fabrici de ciment face parte din grupa utilajelor grele, datorită condiţiilor specifice de lucru: volum mare al producţiei, solicitări mecanice mari şi variabile în timpul exploatării, uzură mare datorită frecării şi temperaturii ridicate în cazul cuptoarelor. Analizând greutăţile utilajelor tehnologia de aceeaşi capacitate care funcţionează după cele două procedee rezultă că pentru procedeul uscat apare o importantă economie de metal 15%. Iniţial cimentul Portland s-a fabricat exclusiv după procedeul uscat. Odată cu introducerea cuptorului rotativ a apărut procedeul umed, care în scurt timp a căpătat o pondere predominată în producţia de ciment, datorită avantajului pe care îl avea în comparaţie cu procedeul uscat şi anume: realizarea amestecului brut, măcinarea şi omogenizarea se realizează în bune condiţii cu cheltuieli mult mai reduse decât în cazul procedeului uscat. Creşterea masivă a producţiei de ciment a dus la mărirea continuă a dimensiunilor de gabarit în special a cuptoarelor rotative, ajungându-se la cuptoare cu w 7,62x232m şi capacitate de producţie de 3600 t/zi. Aceasta a determinat creşterea complexităţii utilajelor şi mai ales a dificultăţilor de exploatare. Ca urmare tehnologia de ardere a evoluat spre sisteme care aveau în vedere scoaterea în afara cuptorului a anumitor faze ale procesului de ardere. Aceasta a dus la micşorarea dimensiunilor de gabarit ale cuptorului dar şi la Necesitatea renunţării la procedeul umed. Cel mai mare cuptor prezent în lume pentru acest procedeu a fost pus în funcţiune în anul 1972 în Japonia şi are o productivitate de 5100 t/zi clincher la dimensiuni ale cuptorului w 6,2x125 m. Toate aceste perfecţionări ale procesului tehnologic au produs mutaţii şi în ponderea proceselor de fabricaţie. Astfel că după perioada anilor 1955 ponderea pe plan mondial în producţia de ciment o deţinea procedeul umed, cca. 80% în perioada anilor 1965, procedeul uscat deţinea deja 10% din producţia mondială de ciment.
Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 4 25.10.2013

Transportul este asigurat de benzi transportoare de cauciuc. Zăcământul se prezintă sub formă de straturi sau pachete de straturi de calcar alternând într-o succesiune relativă cu straturi de argilă sau marnă. marne calcaroase.Proiectarea cimentului Portland IV. Pregătirea şi depozitarea materiilor prime Calcarul adus din cariere este basculat în buncărele a 2 concasoare Wedag. Concasarea calcarelor compacte se realizează în două trepte şi anume: • treapta I : concasor cu fălci • treapta II: concasor Wedag Tot aici se află şi staţia de descărcare a marnei şi a cenuşii de pirită. etc. Extragerea materiilor prime Zăcămintele de calcar sunt constituite în ansamblu din calcar gresoase. Din această cauză conţinutul în CaCO3 prezintă variaţii mari ceea ce constituie principala dificultate în exploatare fiind necesară uneori o exploatare preferenţială a zăcământului cu influenţe defavorabile asupra producţiei. DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC IV. Desprăfuirea este asigurată de filtru cu saci. 1. IV. Transportul materialului se execută pe cale ferată normală cu ajutorul locomotivelor. calcare cretoase. Înălţimea maximă a frontului nu depăşeşte 35m.2013 . Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 5 25. nefiind nevoie zilnic să se aducă material calcaros sau cretos din fiecare punct de lucru. 2. este concasat şi apoi transportat fie la buncărele morilor de făină fie la hala de materii prime.10.carierele fabricii sunt dispersate şi variaţia chimică a calcarului diferă de la carieră la carieră şi chiar în cadrul aceleiaşi cariere aceasta conducând la amplasarea excavatoarelor în fiecare carieră. astfel că exploatarea se realizează într-o singură treaptă. 3. Gradul de ocupare ale excavatoarelor este între 50-60% din timpul efectiv de lucru datorită următoarelor cauze: 8 . IV. Încărcarea şi transportul materialului derocat Materialul derocat obţinut prin metodele descrise este încărcată în vagoane basculante cu ajutorul excavatorului cu lanţ.Metoda de exploatare folosită cuprinde următoarele operaţii: • descopertarea zăcământului • derocarea primară executată cu explozivi prin găuri de sondă realizată cu ajutorul forezelor • derocarea secundară a blocurilor negabaritice • încărcarea materialului derocat în vagoane basculante pe cale ferată normală cu ajutorul excavatorului de lanţ . Vatra carierei este situată la cota +20m. gresii calcaroase.

4. transportate cu rigole pneumatice şi elevatoare la buncherele pompelor ce vor transporta făina la cuptor. Clincherul răcit este preluat de transportoare cu racleţi şi benzi de cauciuc şi vărsat în hala de clincher.2013 . Al2O3) ce constituie clincherizarea. De la pompe făina intră în turnul de cicloane al cuptorului . Apoi făina trece printr-o baterie de cicloane de unde cade pe rigole pneumatice care o transportă la buncărele pompelor de făină „Fűller”. iar transportul în hala de clincher sau bunchere se face cu transportoare cu racleţi şi benzi de cauciuc. IV. Arderea în cuptoare pentru realizarea unei temperaturi în zona de clincherizare de cca. Pompele asigură în continuare transportul făinii în 3 silozuri de omogenizare. De aici este extrasă. Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 6 25. Datorită vâscozităţii ridicate la temperatură normală păcura trebuie preîncălzită la peste 100 oC. Fe2O3. Măcinarea în aceste mori cu bile se face combinat cu uscarea materiilor prime folosind în acest scop gazele arse de la cuptor sau în cazul în care cuptorul staţionează. Arderea amestecului brut.10. trece apoi printr-un separator static care reintroduce în circuit fracţiunea grosieră numită „griş”. combinarea CaO cu restul de oxizi (SiO 2. Răcirea clincherului se face în răcitoare grătar. urmat de corectarea acestuia în conformitate cu datele stabilite prin calcul pentru tipul de clincher care se fabrică. de la focare auxiliare de ardere cu păcură. amestecul brut nu iese omogen din punct de vedere chimic putând prezenta de asemenea unele abateri de la compoziţia calculată. 5. de unde se încălzeşte până la 700-800oC şi se decarbonatează parţial. Răcirea clincherului obţinut se face cu răcitoare grătar. 1500oC se face cu păcură injectată la o presiune de 20-30 atm. Omogenizarea făinii se face prin barbotare pneumatică aducând masa de făină brută în stare fluidizată cu ajutorul unui curent de gaz. Din procesul de măcinare. Când s-a ajuns la compoziţia dorită făina este trecută în cele 3 silozuri de depozitare . Turnul de cicloane are 4 trepte.Proiectarea cimentului Portland IV. Desprăfuirea se realizează în proporţie de 90% în electrofiltre şi în cicloane. Obţinerea clincherului Procesul de ardere în cuptor comportă următoarele reacţii: decarbonatarea. cenuşa de pirită şi argila sunt introduse în buncărele a 2 mori de făină. Aceasta impune ca înainte de alimentarea cuptorului cu făină brută să se facă un control riguros al compoziţiei.schimbător de căldură Wedag. Făina măcinată. circulaţia materialelor făcându-se în echicurent cu gazele de ardere. Dozarea cantităţii de făină ce va fi introdusă în cuptor este asigurată de benzi de cântărire automată. Acest mod de omogenizare este substanţial mai eficace decât folosirea metodelor mecanice. Măcinarea şi omogenizarea materiilor prime De la concasoare sau hală calcarul.

10. transportul la locul de descărcare şi revenirea cupelor în poziţia iniţială se execută simultan.cupă 14 .Proiectarea cimentului Portland IV. Cimentul colectat de filtre este reintrodus în circuit. Tot de aici prin instalaţii speciale se livrează ciment cu mijloace proprii ale beneficiarilor. IV. Fiecare moară este dotată pentru desprăfuire cu filtre cu saci.30%. 7. funcţionând în acelaşi regim cu cele de la mori ciment. ÎNCADRAREA FLUXULUI TEHNOLOGIC CU UTILAJE V. V.20. Depozitarea şi măcinarea clincherului Clincherul din hală este preluat de podurile rulante prevăzute cu graifer şi introdus în buncherele morilor de ciment. Sacii de ciment sunt preluaţi de benzi transportoare şi apoi de către transportori pe cărucioare şi introduşi în vagoane. Operaţiile de săpare şi umplerea cupelor. Se poate introduce pentru ciment cu zgură. 1.braţ articulat 13 . iar încărcarea în vagoane se face cu benzi autoîncărcătoare tip Mőllers. La această rampă livrarea se face şi în vrac. Atât maşinile de însăcuit cât şi mijloacele de transport şi silozurile are asigurată desprăfuirea cu filtre cu saci. Excavator cu lanţ Se foloseşte un excavator cu mai multe cupe.2013 . 6. Cimentul e depozitat pe sortimente în silozuri. zgură granulată de furnal în proporţie de 15.sistem de deplasare Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 7 25. Ambalarea şi livrarea cimentului Livrarea se face la 3 rampe astfel : 9 la rampa 1 numai în saci. Cimentul staţionează în acestea cât este necesar pentru efectuarea analizelor fizico-chimice şi apoi este transportat la staţia de livrare. Elementele constructive ale unui excavator: 12 . Pompele pneumatice asigură în continuare transportul cimentului la silozurile de depozitare. Amestecul este preluat de elevatoare şi transportat la rigolele pneumatice care-l colectează de la toate morile şi-l transportă la buncherele pompelor pneumatice. utilizând maşina de însăcuit. 11 la rampa 3 are posibilitatea de livrare a cimentului atât în saci cât şi în vrac. 10 la rampa 2 există posibilitatea de încărcare în saci. Ca adaos la măcinare se introduce ghips ca moderator de priză.

6. Sfărâmarea materialului în aceste concasoare are loc prin: 17 . Mori cu bile Mărunţirea materialului în morile cu bile se realizează prin efectul combinat de lovire şi frecare a unor corpuri de măcinare libere. V.Proiectarea cimentului Portland V. Aceasta este asigurată de uscătoare rotative cu capacitate de 2-15 t/h.10. Fiecare concasor este prevăzut cu un ciur. Aceste mori se compun dintr-un tambur cilindric care se roteşte în jurul axului său orizontal. Concasorul conic 15 Concasare primară a calcarului se face cu concasoare cu fălci sau concasoare conice. Se poate utiliza concasorul conic V.mişcarea de translaţie a căruciorului pe pod rulant 22 .lovire între ciocane şi grătare. Ciururi oscilante 16 Calcarul din concasoarele giratorii ajunge pe ciururi vibratoare cu dimensiunea ochiurilor 25x25 mm. Uscătoare cu tambur rotativ Întrucât zgura necesară pentru ciment soseşte în fabrică umed este necesară uscarea ei.lovire cu ciocane direct în bucăţile de material 18 . Desprăfuirea acestora e asigurată de cicloane.lovire între ciocane şi placa excavatoare 19 . Tamburul este din tole de oţel şi este închis la ambele capete cu fundul in oţel turnat. Aceste concasoare se folosesc la concasarea secundară a calcarului şi a marnei. Constructiv se deosebesc : concasoare cu un singur arbore şi concasoare cu doi arbori orizontali. 5. V. 4. V.mişcarea de ridicare a sarcinii 21 . 2. Materialul este introdus la un Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 8 25. Se caracterizează prin aceea că exercită 3 mişcări perpendiculare între ele: 20 . Poduri rulante cu graifăr Sunt maşinile de transport discontinuu cel mai des folosite în halele de materiale în industria silicaţilor.2013 .mişcarea podului rulant de-a lungul halei . 7. Concasoare cu ciocane Sunt utilaje folosite în fabrică pentru sfărâmarea rocilor de duritate medie. V. 3.

V. Silozuri de omogenizare În orice fabrici moderne de ciment care funcţionează după procedeul uscat. Făina brută capătă o mişcare de rotaţie atât pe verticală. Scopul acestora este de-a preîncălzii făina până la temperatura de decarbonatare. Aici făina întâlneşte un curent de gaze calde care antrenează făina în cicloanele treptei I-a transmiţându-i căldura până la egalizarea relativă a temperaturii celor două medii. cât şi pe orizontală.10. realizându-se astfel omogenizarea ei. Procedeul Fũller (al sferturilor) se caracterizează prin aceea că fundul silozului este împărţit în 4 sectoare egale. Procesul se continuă similar în treapta III şi IV după care făina preîncălzită la cca. 10. acestea fiind aspirate de către instalaţia de exhaustoare de la baza cicloanelor în conductele de gaze dintre treapta III şi II de unde este antrenată în ciclonul treptei a II-a unde are loc o nouă separare după ce în prealabil s-a produs schimbul de căldură. V. Făina este dozată şi apoi introdusă în camera de amestec a treptei I-a. V. 8. Sectoarele active se schimbă pe rând după un anumit timp (10-15 minute). realizate dintr-un material ceramic sau metal sinterizat prin care este insuflat aer cu debit care să producă fluidizarea parţială a făinii.Proiectarea cimentului Portland capăt al morii prin fusul tubular şi evacuat prin fusul tubular din capătul opus. omogenizarea se impune din ce în ce mai mult. După umplerea silozului se insuflă aer cu presiune. Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 9 25. sau din beton armat. La fiecare siloz sunt câte 2 bunchere de omogenizare. Tamburul e căptuşit în interior cu plăci de blindaj.2013 . Cuptorul rotativ Cuptorul cu tambur rotativ cu funcţionare continuă este format dintr-un tub cilindric din tablă de oţel care se roteşte încet în jurul axei sale şi este uşor înclinat faţă de planul orizontal. Schimbător de căldură Wedag Schimbătoarele de căldură Wedag cu care sunt echipate cuptoarele sunt în 4 trepte tip Wedag. Metoda de omogenizare folosită este metoda sferturilor. La toate tipurile de silozuri de omogenizare pneumatică. La sfârşitul acestui ciclu făina este omogenizată. fundul este prevăzut cu plăci de fluidizare. 800o şi parţial decarbonatată intră în cuptorul rotativ prin camera de legătură. 9. Această metodă presupune construirea unor compartimente de omogenizare deasupra silozurilor de depozitare a făinii brute. În cicloanele din treapta I-a are loc recuperarea făinii din gaze. Silozurile de omogenizare se construiesc din tablă de oţel pentru capacităţi mici.

V. În timpul însilozării cimentul se răceşte şi are loc stingerea calcei libere care mai există necombinată. 15. sau până la transportul la maşini de însăcuit. Din această cauză se impune folosirea răcitorului grătar care reduce temperatura clincherului până la aproximativ 200oC. 11.10. Pentru a evita hidratarea cimentului silozurile trebuie să fie ermetic închise şi bine izolate. în camera I segmenţii sunt perforaţi.maşina de însăcuit În principiu instalaţia funcţionează astfel: cimentul este adus pe cale pneumatică în siloz. Aici are loc păstrarea acestuia până la momentul livrării. Răcitor grătar Clincherul iese din cuptor la temperatura de aproximativ 1350 oC. urmat de un rând de plăci legate de o bară metalică acţionată de un mecanism bielă-manivelă cu 4-18 rotaţii/minut. Răcitorul grătar format din plăci perforate din oţel refractar are un rând de plăci fixe. 14. V. Pentru a împiedica aglomerarea şi pentru o evacuare normală este necesară să se efectueze o afânare în partea inferioare a silozurile ceea ce se realizează prin insuflare de aer prin plăcile poroase de la bază. 12. Transmisia e asigurată de un motor electric de 75 kW. Mori de ciment Măcinarea clincherului şi a ghipsului. Maşini de însăcuit Livrarea se face fie în vrac fie ambalat în saci. Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 10 25. Răcirea clincherului se realizează în etape cu ajutorul mai multor curenţi de aer produşi de un ventilator.2013 . 13. de unde trece în maşina de însăcuit. V. se realizează în mori tubulare cu bile. Ambalarea se face cu maşini compuse din: 23 . Cimentul este depozitat în silozuri pe sortimente. Pompa Fűller Înaintarea materialului din camera de amestec se face printr-un şnec sub impulsul presiunii de aer ce rezultă prin duzele din camera de amestec .Proiectarea cimentului Portland V. Silozuri de ciment După măcinare cimentul se transportă pentru depozitare în silozuri. pentru obţinerea cimentului.transportoare de ciment către maşina de însăcuit 24 . Peretele dintre camerele II-III este format din segmenţi perforaţi. Fiecare siloz e prevăzut cu o pompă Fűller cu capacitate de 100 t/h. V. camera II care sunt prinşi de un disc de oţel pe care sunt sudate palete de preluare a cimentului. Această moară este prevăzută cu 3 camere. Peretele dintre camerele I-II este dublu.

ambele au formula chimică CaCO3. calcarele nu reţin mai mult de 5% apă. Pentru fabricarea acestuia cele mai nedorite impurităţi sunt cuarţul şi feldspatul. iar dacă conţine mai mult de 3% argilă.80 g/m3. carbonatată. Calcarele sunt roci sedimentare organogene. în funcţie de impurităţi. cu granule mai mici de 0. Calcarul care conţine un procent ridicat de argile este numit mergel. conţinutul minim fiind de 70%. de culoare albă. cenuşie sau galbenă. alcătuită predominant din carbonat de calciu.2013 . prin uscare şi umezire. dolomitul. calcarele nu îşi schimbă volumul şi deci nu apar nici tensiuni interne în timpul uscării. Calcarul prezintă rezistenţa la îngheţ-dezgheţ. ghipsul şi alte minerale. Calcarul: sau piatra de var este o rocă monominerală. La un anumit conţinut de argilă se poate folosi pentru obţinerea cimenturilor. calcitul şi aragonitul. creta şi tuful calcaros. Mineralele care mai pot să fie prezente în proporţii foarte variabile sunt argilele. Datorită compactităţii lor. ajungând până la 99%. dar se utilizează şi calcarul olitic. VI. Rezistenţa calcarelor este cuprinsă între 50-1500 N/cm2. argila. ghipsul şi cenuşa de pirită. ca urmare. Caracterizarea materilor prime: Materiile prime utilizate în scopul obţinerii cimentului sunt: calcarul.Proiectarea cimentului Portland VI.002 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 11 25. marnele. de precipitaţie chimică sau biochimică. 1. stabilitatea la ger şi apă scade puternic . cuarţul. fiind roci sedimentare cu structura foarte fina. zgura. Mineralele componente. Calcarul compact cu granule fine este principala materie primă pentru obţinerea lianţilor. au densitatea cuprinsă între 2. Calcarele. 2.10.40-2. Argila :sunt unele dintre cele mai răspândite roci de pe suprafata pamantului. VI.

Acestea sunt silicati de aluminiu sau de magneziu hidratati. aluminaţi. Marnele: sunt roci tranziţie între argilă şi calcar .. porozitate şi capacitate de absorţie mare.  Argilele se clasifică după criterii mineralogice (argile oligomictice monominerale. alcatuite dintr-un amestec complex de minerale argiloase: caolinit. industriale (argile reziduale.  Argilele sunt masive sau stratificate şi în funcţie de compoziţie. Zgura: este un subprodus industrial rezultat din procesul tehnologic de obţinerea a fontei în combinatele siderurgice. etc). şi aluminosilicaţi rezultat în procesul de extragere a metalelor din mindereuri Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 12 25. de obicei impermeabile. feldspati.2013 . 4. structurale şi texturale.Proiectarea cimentului Portland mm. calcit. Este un reziduu. Acestora li se adauga muscovit. VI. magnetit.10. ilmenit. etc. 3. Au structuri variabile de la compactă şi dură până la friabilă. negru. Umiditatea variază de la câteva procente până la 20% în funcţie de compoziţie. argile de neoformaţie). argile smectitice etc. brun etc. VI. roşcat. rutil. fragmente de cochilii precum si alte minerale diagenetice ca sulfuri. sau argile polimictice). glauconit. foarte divers colorate: alb cenusiu. montmorillonit. argile sedimentare. hidratate. granati. realizati din alterarea feldspatilor si a altor silicati. minerale grele (zircon. caolin. illit. apoi particule foarte fine de minerale nealterate provenite din roca initiala. conţinând carbonat de calciu şi hidrosilicaţi de aluminiu în diferite proporţii. din complexe coloidale silicatate. amestec de silicaţi. Fiind roci argilocalcaroase se utilizează în fabricarea cimenturilor Portland de diferite tipuri. precum si din resturi de substante organice.  Argilele sunt roci sedimentare cu plasticitate ridicată.

constituind pachete legate între ele prin molecule de apă. Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 13 25. Cenuşă de pirită: este un adaos de corecţie. etc. calcar. Zgurile se caracterizează printr-o compoziţieoxidică complexă. nisip cuarţos. mangan. CaSO4. etc. Al2O3 4-5%. ca adaosuri mineralizatoare sau activatoare a întăririi se foloseşte şi anhidritul natural. Clincher: Produs intermediar obţinut la fabricarea cimenturilor prin încălzirea materiei prime până aproape de temperatura de vitrifiere şi prin transformarea ei într-o masă compactă şi dură. magneziu şi în cantităţi mici. aluminaţi şi silico-aluminaţi de calciu. SiO2 15-16%. Ghipsul: utilizat în scopul reglării timpului de priză. utilizat în scopul corecţiei conţinutului în Fe2O3 şi este un reziduu la arderea piritelor în industria acidului sulfuric. Al2O3. titan.5% oxid de calciu. Având un conţinut ridicat de Fe2O3 realizează o corecţie eficientă a amestecului brut pentru obţinerea clincherului.6% oxid de siliciu şi 20. 5. cu forme intermediare de culoare. MgO şi pierderi la calcinare. Prin calcinare pierde apa de cristalizare. VI.şi cationi Ca2+. SiO2. 7. Ca materie primă pentru obţinerea unor lianţi. Un exemplu de compoziţie chimică de cenuşă de pirită ar fi: Fe2O3 67-68%.5-3%. Reţeau cristalină a CaSO4. pulberea obţinută absoarbe din nou apă. Prin pierderea în continuare a apei de cristalizare se formează sulfatul anhidru de calciu. Prin încălzirea. Zgura granulată şi expandată este folosită ca adaos la producerea cimentului. alcalii. având formula chimică: CaSO4. alături de oxizii principali. expandată şi ca vată minerală. dar şi sulfuri. Se găseşte în natură sub formă de ghips zaharoid. de fier.10. în cantităţi mai mici sulf. VI. CaO. Topiturile de zguri de furnal constă dintr-un amestec de silicaţi. Ti2O. dar de cele mai multe ori amestecat cu diferite impurităţi: argilă. foarte curat. solidificându-se. conţinând o cantitate importantă de fază vitroasă chiar când sunt bazice. 46. fosfaţi şi fosfosilicaţi.2H2O este format din straturi de anioni SO42. 6. până la alb. este un mineral incolor.9% apă. pierde o parte din apa de cristalizare formându-se un semihidrat cu formula chimică: CaSO4. pentru a reduce consumul de clincher portland a cărui producţie este mare consumatoare de energie. sulfat natural hidratat de calciu conţine 32. Această rocă sedimentară de precipitaţie.Proiectarea cimentului Portland sau la topirea metalelor. P2O5.2H2O.1/2H2O. MgO.2013 . materii organice. măcinându-se relativ uşor. Zgura răcită brusc poate fi granulată. VI. CaO 2. conţinând cantităţi mici de MnO.

calcarul sau calcarul dolomitic. 8. in cantităţi de 6 .10. 2. VI. 8. Cimenturile cu adaos se obţin prin măcinarea clincherului cu ghips. argila calcinată. întărirea lor este accelerată de prezenţa hidroxidului de calciu. creşte cu mărirea conţinutului de adaos.2013 . cresc rezistenţa la acţiuni corozive. bauxita calcinată.65% şi eventual aditivi. sunt utilizate pentru reducerea oreţului de cost al cimentului sau pentru îmbunătăţirea unor proprietăţi ale acestuia. în general îmbunătăţesc rezistenţa la coroziune.Proiectarea cimentului Portland VI. puzzolanice sau inerte. dar reduc rezistenţa la ingheţdezgheţ repetat. VI. în principiu. VI. 1. adaosuri cimentoide. 8. Adaosurile cimentoide sunt materiale care în stare fin măcinată se intăresc lent în prezenţa apei. influenţa acestor adaosuri asupra proprietăţilor cimentuiui. 3. diatomitele. Adaosurile cimentoide: • • • • • măresc necesarul de apă pentru prepararea pastei de consistenţă standard. Ca adaosuri inerte sunt utilizate nisipul. Din această categorie fac parte tufurile vulcanice pulverulente (puzzolane) sau măcinate (trass). Adaosurile puzzolanice sunt materiale care în stare fin măcinată nu se întăresc decât în prezenţa apei şi a hidroxidului de calciu. micşorează rezistenţa la îngheţ-dezgheţ repetat. Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 14 25. Adaosurile utilizate pot fi roci sau produse secundare industriale. 8. Adaosurile inerte sunt materiale care. cenuşile de termocentrală. nu modifică procesele de hidratare-hidrolfză ale cimentului. Din această categorie fac parte: zgura granulată de furnal şi unele cenuşi bazice de termocentrală. măresc tendinţa de separare a apei. reduc rata de creştere a rezistenţelor mecanice.

..... VII.......98 M Si = % SiO2 % Al2O3 + % Fe2O3 . Sk = CaO % 2... Compoziţia procentuală a materiilor prime: Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 15 25... S k = 0.... sociale si economice.. Amestecul brut se calculează din trei compuşi.8 ⋅ SiO2 % + 1.x părţi argilă. Calcul reţetei pentru amestecul brut de clincher........2 % Al2O3 % Fe2O3 M Al = 1 p calcar.2013 ....VII............ 1.....y părţi cenuşă de pirită C0 = C1 + xC2 + yC3 1+ x + y S0 = S1 + xS 2 + yS3 1+ x + y A0 = A1 + xA2 + yA3 1+ x + y F0 = F1 + xF2 + yF3 1+ x + y Tabel......Proiectarea cimentului Portland Ce riscuri presupune producţia cimentului? Producerea cimentului implică riscuri de mediu....65 ⋅ Fe2O3 % ....... Se ia în consideraţie valoarea gradului de saturare Sk şi valoarea modulului de silice MSi...10...... M Si = 2..18 ⋅ Al2O3 % + 0.

41 Fe2O3 0.156 ⋅ 5.20 92.8 xA2 + 1.76 PC 43.25 0.2 F3 − S3 ) = S1 − 2.12 2.95 101.15 SiO2 0. Fe0 idem.10 44.07 5.24 1.85 2.27 2.11 0.2 F1 + 2.15 6.12 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 16 25.2 A1 − 2.20 102.65 xF2 + 0.26 − 2.04 5.22 3.8 xS 2 + 2.35 15.01 2.8 yS3 + 1.62 18.80 44.00 0.744 S3 +1.84 3.2 xA2 + 2.156 A3 + 0.9 5.10.34 1.68 2.41 7.2 A1 + 2.19 Fe2O3 0.2 = S1 + xS 2 + yS3 A1 + xA2 + yA3 + F1 + xF2 + yF3 C1 + xC2 + yC3 = 2.744 S1 + 2.72 −1. S0.2 F2 − S 2 ) + y (2.156 ⋅ 0.2 F1 x (2.156 A1 − x ( 2. Compoziţia procentuală în oxizi a materiilor prime: Materii Calcar Argilă Cenuşă de pirită Zgură Ghips CaO 98.39 alcalii 0.85 Σ 100 100 100 100 100 C0= conţinutul % în CaO în amestecul brut C1= conţinutul % în CaO al calcarului C2= conţinutul % în CaO al argilei C3= conţinutul % în CaO al cenuşii Pentru Al0.156 yA3 + 0.744 ⋅ 3.26 3.62 −0.5 0.637 ⋅ 0.Proiectarea cimentului Portland Materii Calcar Argilă Cenuşă de pirită Zgură Ghips CaO SiO2 55.5 5 Σ 99.8 A1 + 1.744 yS 3 +1.65F1 + 0.32 −2.637 xF2 + 0 S1 + xS 2 + yS 3 = 2.20 MgO 0.156 xA2 +1.24 41.2 yA3 + 2.92 0.32 8.2 A3 + 2.22 Al2O3 0. 2.41 100 Tabel VII.04 5.65 yF3 2.80) = 98.744 ⋅ 0.744 xS 2 + 2.84 +1.29 57.8 yA3 + 0.20 0. 0.637 F2 −C 2 ) + y (2.637 ⋅ 6.5 31.637 ⋅86.33 −8.04 +0.07 MgO 0.5 40.33 86.2 A2 + 2.637 F1 + 0.24 43.05 5.05 98.20 1.72 64.50 20.27 0.8S1 + 2.156 ⋅18.80 3.24 +1.46 Al2O3 0.2013 .2 yF3 x (2.156 A2 + 0.3 - alcalii SO 3 0.58 86.02 2.27) + y ( 2.744 S 2 +1.86 W 3 12 2 0.744 ⋅ 64.2 xF2 + 2.12 6.80 5.5 10.05 +0.86 0.80 5.21 1.744 S1 −1.637 F3 −C3 ) = C1 − 2.156 A1 +1.98 = C1 + xC2 + yC3 2.

05 + 2....k......7 y 2....33 −64....638 y −443.5061 părţi am.....2 ⋅86.....27 ⋅ 0...115 y = 2.....908 2....27 x + 2........97%CaO VIII.2 ⋅18.34 −8.036 y=0.34 x −217...62 y =− 0..0..2 ⋅ 5...04 + 2..72 − 2.2 ⋅ 0.12 194.40% calcar l = 32..036 x +0..864 y =95....Proiectarea cimentului Portland x ( 2... Calcul compoziţiei oxidice a clincherului VIII.4833 argilă.m k = 66.4833 1.2 ⋅ 6..638 y =1 2..24) = 0...10.....32 + 8.......0228 = = 67.........036 12.....549 x +66....62 − 2..34 −8...5061 C0 = C 0 = 67....80 y 98.7 y =1 12...09% argilă m = 1...0228 → x=0...84) + y ( 2...64 y =1 x= 1 −0..80 ⋅ 0.. 2......2013 .51% cenuşă de pirită VIII......551 − 11.....26 −3.....97 1+ x + y 1.0... Conţinutul procentual în CaO în amestecul brut C0 = C1 + xC 2 + yC3 1+ x + y 98.............204 x + 197.......l. Conţinutul procentual în SiO2 în amestecul brut S0 = S1 + xS 2 + yS 3 1+ x + y Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 17 25.2 ⋅ 0..4833 + 2.64 y 12..32 + 8.036 −217............1 calcar.. 1......0228 cenuşă 100%.

72 + 64.24 ⋅ 0.04 ⋅ 0.0228 = = 3.05 ⋅ 0.20 + 0.24 y 0.75% MgO VIII.5061 A0 = A0 = 6.42 1+ x + y 1.27 ⋅ 0.42% Fe 2 O3 VIII.5061 F0 = F0 = 3.62 +18.04 y 0.12 + 6. 3. Conţinutul procentual în Fe2O3 în amestecul brut F0 = F1 + xF2 + yF3 1+ x + y 0.85 ⋅ 0.0228 = = 0.62 +18.05 x + 5.84 x + 3.33% SiO2 VIII.5061 M0 = M 0 = 0.4833 + 3. Conţinutul procentual în alcalii în amestecul brut 0. Conţinutul procentual în MgO în amestecul brut M0 = M 1 + xM 2 + yM 3 1+ x + y 0.33 ⋅ 0.80 y 0.4833 + 0.75 1+ x + y 1.72 + 64. 4.27 x + 0. Conţinutul procentual în Al2O3 în amestecul brut A0 = A1 + xA2 + yA3 1+ x + y 0. 6.10.4833 + 86.28 1+ x + y 1.5061 S 0 = 21.24 ⋅ 0.Proiectarea cimentului Portland S0 = 0.33 x + 86.02 + 2.84 ⋅ 0.0228 = = 6.80 ⋅ 0.5061 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 18 25.28% Al 2 O3 VIII.26 y 0.02 + 2. 5.26 ⋅ 0.33 1+ x + y 1.2013 .0228 = 0.24% 1.4833 + 5.0228 = = 21.12 + 6.4833 +1.

M Al = % Al 2 O3 % Fe2 O3 Daca raportul dintre alumina si oxidul feric este echimolar atunci: MAl=102/160=0.64 ceea ce înseamnă că clincherele fac parte din subsistemul de cristalizare: 3CaO. modulul de silice si modulul de alumina. 1.64 M Al = 1.10.98 Calcea standard: K=98% IX.8% SiO2 + 1. 2. 3.2 IX. Compoziţia oxidică a clincherului: Oxid % CaO 67.18% Al 2 O3 + 0.Al2O3.33 Al2O3 6.65% Fe2 O3 S k = 0. clincherele tehnice au.75 alcalii 0.Al2O3 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 19 25. Gradul de saturare în oxid de calciu: reprezintă raportul dintre oxidul de calciu existent în sistem şi cantitatea maximă de oxid de calciu necesar saturării oxizilor acizi. în calculul compoziţiei amestecului brut. Calculul modulilor clincherului şi reprezentarea grafică: Exprimarea modulară a compoziţiei oxodice determină avantaje în generalizarea rezultatelor cercetărilor.2013 .Fe2O3 – 3CaO.Proiectarea cimentului Portland Tabel.97 SiO2 21. Modularea este strâns legată de compoziţia mineralogică a clincherului de sistemele de echilibru termic. Modulul de alumină: reprezintă raportul dintre alumina si oxidul feric.42 MgO 0. Sk = %CaO 2.SiO2 – 2CaO. Pentru a nu prezenta inconstanţă de volum. Sistemul de modulare este cel care ia în considerare gradul de saturare în oxid de calciu.28 Fe2O3 3. IX.24 Σ 100 IX.SiO2 – 4CaO. de obicei. Modulul de silice: M Si = % Si 2 O % Al 2 O3 + % Fe2 O3 M Si = 2. un conţinut de CaO mai mic decât cel necesar saturării oxizilor acizi. 1. VIII.83 Se observă că modulul de alumină este mai mare decât 0.

5 2 1. 4.5 3 2.2013 .5 4 3. Clasificarea modulară a cimenturilor Portland: 4.5 0 0 1 2 3 4 5 6 MAl MSi Portland normal Silico portland Alumino portland Fero portland X.Proiectarea cimentului Portland IX. Locul clincherului de ciment Portland în diagrama cuaternară: Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 20 25.10.5 1 0.

incongruent în stare solidă. Doi dintre aceşti compuşi se topesc incongruent .2013 .orto-silicatul de calciu –C2S. la 97-98%. pentru a evita existenta calciei libere se ajung la circumscrierea relativ exacta a domeniului clincherului Portland normal vitrifiabil. C2AS (ghehlenitul). care cristalizează în forme cristaline pătratice. feritul monocalcic (CF) şi diferitul monocalcic (CF2). Sistemul CaO – Al2O3: Se caracterizează prin existenţa unui număr mare de componenţi. C 2AS2 (granatul). au loc schimbări de valenţă ale fierului. incongruent în stare solidă. ceea ce determină modificări în relaţiile de echilibru termic ce se stabilesc. C3AS (aluminosilicatul tricalcic). Sistemul CaO – SiO2: În acest sistem binar se formează 4 componenţi: meta-silicatul de calciu (wollastonitul). pentru cimenturile albe. compus congruent cu punct de topire 1590˚C. lianţ al cărui conţinut în silicaţi şi aluminaţi de calciu depăşeşte de obicei 85-90%. cristalizează sub forme de fibre. Sistemul CaO – Fe2O3: În acest sistem se cunosc trei compuşi binari: feritul bicalcic (C2F). Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 21 25. ca şi C3A se topeşte incongruent.C3S2 şi C3S. în acest domeniu. Un interes particular pentru chimia cimentului Portland îl prezintă sistemele binare: CaO – SiO2. care separă cimenturile cu priza normală de cele cu priza rapidă. În sistemul SiO2 – Al2O3 – CaO. CaO – Al2O3. aluminatul monocalcic (CA).CS. în afara silicaţilor şi aluminaţilor de calciu despre care s-a vorbit în paragrafele anterioare se remarcă compusul binar incongruent A3S2 (mulit). silicatul tricalcic –C3S. CaO – Fe2O3 şi sitemul ternar CaO – Al2O3 – SiO2.10. Locul cimenturilor Portland tehnice este delimitat de planul caracterizat de M SI=4 care dă limita cimenturilor normal vitrifiabile şi planul MSI=1. pirosilicatul de calciu (rankinit)-C3S2 . Se cunosc 5 compuşi: aluminatul tricalcic (C3A).caracteristic clincherelor de ciment Portland. ceea ce imprimă un caracter complex.Proiectarea cimentului Portland O primă delimitare a zonei caracteristice clincherului de ciment Portland din sistemul cuaternar CaO – Al2O3 – Fe2O3 – SiO2 este dată de sistemul CaO-2CaO·SiO2-12CaO·7Al2O3-2CaO·Fe2O3 care cuprinde toţi compuşi mineralogici corespunzători clincherului. trialuminatul pentacalcic (C5A3 sau C12A7). cristalizează cubic. cum şi compuşii ternari: CAS2 (anortitul) care cristalizează în sistemul triclinic şi se topeşte incongruent la 1550˚C. Sistemul CaO – Al2O3 – SiO2: Prezintă cel mai mare interes pentru chimia cimentului Portland. Existenţa acestuia din urmă este mai greu de pus în evidenţă deoarece.5 (pentru cimenturi feroportland MSI poate fi egal cu 1). Ţinand seama şi de faptul că gradul de saturare trebuie sa fie mai mic decât 1. dialuminatul monocalcic (CA2) şi hexaaluminatul monocalcic (CA6). ultimul compus.

1. Calculul compoziţiei mineralogice a clincherului Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 22 25.X.2013 .10. Subsistemul cuaternar C 3 S − C 2 S − C 3 A − C 4 AF . XI.Proiectarea cimentului Portland C2F C4AF C2S C3S CaO C3A C5A3 Fig.

64 părţi Al 2 O3 ……………1.39 C 4 AF = 10.65% Al 2 O3 − 1.86 C 3 A = 10.39% XI. 1.05% Fe2 O3 %C3 A = 2.65% Al 2 O3 − 1. 2.0.86% XI. Conţinutul procentual de C 3 S şi C 2 S în clincher: şi C 2 S conţin tot Si 2 O şi restul de CaO nelegat în C 3 A şi C 4 AF .10.05 Fe 2 O3 159 C3 A %C 3 A = % Al 2 O3 − 0. Conţinutul procentual de C 4 AF în clincher: C 4 AF conţine întreaga cantitate de Fe 2 O3 .65 Al 2 O3 102 3CaO 3 ⋅ 56 = = 1. % Al 2 O3 .04 ⋅ % Fe2 O3 %C 4 AF = 3. Conţinutul procentual de C 3 A în clincher: conţine restul de alumină nelegată în C 4 AF .64% Fe2 O3 + 1.4 Fe2 O3 159 Se poate exprima cantitatea de C 4 AF în funcţie de Fe2 O3 prin: %C 4 AF = 3.64 % Fe2 O3 leagă………………………1.64 Fe2O3 159 4CaO 4 ⋅ 56 = = 1.65 ⋅ 6.42 = 10.Proiectarea cimentului Portland C 3 S − C 2 S − C 3 A − C 4 AF Presupunem clincherul plasat în subsistemul de echilibru termic .04 ⋅ 3.4 părţi CaO Al2O3 102 = = 0. Cantitatea de alumină din C 3 A este dată de % Al 2 O3 .2013 C3 S .28 −1.69% Fe2 O3 %C 3 A = 2.64 % Fe2 O3 .42 = 10. Pentru CaO nelegat în C 3 A şi C 4 AF putem scrie: Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 23 25. 3.0..65 părţi CaO 3CaO 3 ⋅ 56 = = 1. vom avea următoarea compoziţie mineralogică: XI.0.69 ⋅ 3. 1 parte Fe2 O3 leagă……….

05 ⋅ 67. 5%ghips.35% Fe2 O3 ) = 21.07 ⋅ 3.35 ⋅ 3.98 − 7.1.Proiectarea cimentului Portland %CaOrőőma = %CaO − ( sau 4 ⋅ 56 3 ⋅ 56 )% Fe2 O3 − ( )(% Al 2 O3 − 0.07% Fe2 O3 − 3.42) = 56.50 10.36 XII.28 + 0. Compoziţia mineralogică a clincherului după adusă la 100: mineral % C3 S C2 S C3 A C 4 AF 67.60 ⋅ 21. ştiind că cimentul conţine 13% zgură.31 11.42% Fe2 O3 %C 2 S = 8.65% Al 2 O3 + 0.26%C 3 S + 0.65% Al 2 O3 + 0.41 = 0.60 ⋅ 21.35% Fe2 O3 ) %CaOrőőma = 67.51 %C 2 S = 8.72% Al 2 O3 − 1.35%C 2 S 56.64% Fe2 O3 ) 159 102 %CaOrőőma = %CaO − (1. Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 24 25.05%CaO %C 3 S = 4. respectiv 82% clincher.33 = 0.42 − 3. Calculul compoziţiei oxidice a cimentului Compoziţia oxidică a cimentului se calculează prin adăugarea de oxizi aduşi de zgură şi de ghips la cantităţile de oxizi din clincher.06 ⋅ 6.41 % SiO2 = 60 60 ⋅ %C 3 S + ⋅ %C 2 S 228 172 168 112 ⋅ %C 3 S + ⋅ %C 2 S 228 172 %CaO − (1.60% SiO2 + 5.42 ⋅ 3.07 ⋅ 67.53 C 3 S = 67.07%CaO − 7.28 +1.06% Al 2 O3 + 1.65%C 2 S %C 3 S = 4.83 10.73%C 3 S + 0.33 + 5.33 − 6.51% C 2 S = 11.53% Tabel.65 ⋅ 6.28 −1.2013 .98 = 11.72 ⋅ 6.60% SiO2 − 6.10.97 − (1.XI.42 = 67.

Proiectarea cimentului Portland XII.73% CaO zgurő = 0.32% SiO2 cim = 23.82 ⋅ 6. Conţinutul procentual de Fe2 O3 în ciment: Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 25 25.15 = 5.13 ⋅ 41.4906% SiO2 zgurő = 0.05 ⋅ 1.20 = 5.61% CaOcim = 66.69% Al 2 O3 ghips = 0. 3.97 = 55.35% SiO2 ghips = 0. 4.0914%CaO XII. 2. Conţinutul procentual de Al 2 O3 în ciment: Al 2 O3 clincher = 0.1606% SiO2 XII.19 = 0.34 = 0.8996% Al 2 O3 XII.05 ⋅ 6.28 = 5.05 ⋅ 92. 1. Conţinutul procentual de CaO în ciment: CaOclincher = 0.33 = 17.82 ⋅ 21.46 = 0.82 ⋅ 67.746% CaO ghips = 0.10.1496% Al 2 O3 zgurő = 0.13 ⋅ 5. Conţinutul procentual de SiO2 în ciment: SiO2 clincher = 0.06% Al 2 O3 cim = 5.13 ⋅ 44.15 = 4.2013 .

75 = 0.82 ⋅ 0.8996 5.615% MgO zgurő = 0.3244% Fe2 O3 XII.Proiectarea cimentului Portland Fe2 O3 clincher = 0.324 3.51% Fe2 O3 ghips = 0.1968 Σ 99.20 = 0.1606 23. Conţinutul procentual de MgOclincher = 0.10.315 1.92 = 0.1.13 ⋅ 5.324 1.8044% Fe2 O3 zgurő = 0.1968 0.82 ⋅ 3.42 = 2.9 3.98 100 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 26 25. 5.XII.2013 .13 ⋅ 3.01% Fe2 O3 cim = 3. Compoziţia oxidică a cimentului: oxid % % CaO SiO2 Al 2 O3 Fe 2 O3 MgO 66.315% MgO MgO în ciment: XII.1968% alcalii din clincher Tabel.315 alcalii 0.82 ⋅ 0.7% MgOcim = 1. 6.16 5.24 = 0.0914 66.05 ⋅ 0. Conţinutul procentual de alcalii în ciment: 0.39 = 0.1 23.

10.Proiectarea cimentului Portland XIII. Schema fluxului technologic de obţinere a cimentului Portland Umiditate calcar – 3% Umiditate argilă – 12% Umiditate cenuşă de pirită – 2% Umiditate pastă – 40% Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 27 25.2013 .

Proiectarea cimentului Portland XIV. C= masa amestecului brut final (3) cu titrul T3 pe care dorim să-l obţinem.10. s1. f1. omogenizare.b.B. B amestecurile brute care se amestecă. Dacă se cunoaşte MAl: MAl=%Al2O3 / %Fe2O3 MAl=[(a1A+a2B)/(f1A+f2B)]:B MAl=(a1A/B+a2)/(f1A/B+f2) => MAl ∙f1A/B + MAl ∙f2 = a1A/B+a2 A/B = (a 2-MAl∙f2)/( MAl∙f1-a1) Dacă se cunoaşte MSi: MSi= (s1A+s2B)/(a1A+a2B+f1A+f2B) =>A/B= [(MSi(a2+f2)-a2] / [s1-MSi(a1+f1)] Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 28 25. omogenizare si controlul calităţii. rezultata din neuniformităţile din frontul de exploatare al carierei. a 1. Prin titru se inţelege conţinutul procentual de CaCO3. a2 conţinutul in Al2O3 al amestecului A. Corectarea amestecului brut: Amestecul brut. controlul calităţii. Corectarea după titru (T) presupune determinarea raportului în care trebuie să se amestece două fluxuri de făină brută. s2 conţinutul in SiO2 al amestecului A. aşa cum iese din moară. Se notează cu A.B. cunoscându-se titrul pentru ambele fluxuri. De aceea se impune că înainte de a fi introdus în cuptor. B= masa amestecului brut (2) cu titrul T2.c= titrurile celor trei amestecuri Corectarea după moduli (M): impune cunoaşterea compoziţiei oxidice a amestecurilor cu care se lucrează. nu are o compoziţie chimică constantă datorită faptului că materiile prime au o compoziţie chimică variabilă.2013 . f2 conţinutul in Fe2O3 al amestecului A. corectare.B. amestecul brut să fie supus următoarelor operaţii: depozitare. a. Verificare omogenităţii se face prin determinarea titrului sau a analizei chimice.[5] Pentru a obţine un amestec cu un titru impus se scriu două ecuaţii de bilanţ: A+ B= C aA +bB =cC aA+bB=c(A+B) aA+bB=cA+cB A(a-c)=B(c-b) A/B=(c-b)/(a-c) A= masa amestecului brut (1) cu titrul T1.

92·67.05·67.998= 67.5% B= 66.727 t/h P2= 5.078·a= 5.134= 55.3.66 t/h AmbalareB XV.078·a C= D+E= 0.10.2013 .08·a D= a–0.982 t/h C= D+E D= (F+G+H)– P2 a= F+G+H P2= 0. Bilanţul de materiale XV.134=3.4.134=8.134= 61.078·a= 0. 1600 t/zi = 66.763 t/h F+G+H= a a= 67.08·a–0.2.134 P2= 0. A C A= 66.025·0. E D P1=0.92·a+0.998·a a= 67/0.13·67.335 C= 67 t/h C=B+ P1 Depozitare XV.3567 (5% ghips) H= 0.727 (13% zgură) Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 29 25.82·67.66 t/h P1=0.3567 t/h H= 8.134 t/h F= 55.763 F= 0.05 (82% clincher) G= 0.13425 E= 0.66 t/h B= 66.08·a E= P2– P3 E= 0.1.Proiectarea cimentului Portland XV.66 t/h B Expediere XV.237 D= 0.37 P3= 0. C Măcinare P2=8% D F G H C= 67 t/h C= E+D D= 61.05 t/h G= 3.08·a= 0.08·a= 5.025·P2= 0.

134= 5.3567/0.995·3.134 t/h E= 5.5.Proiectarea cimentului Portland XV.01687 XV. T4 P16=0. P2=8% P3=2.3736= 3.3736 G= 0.3567+0.995·S5 S5= 3.01678 T4=3.005·T4 P16= 0.134 E= 0.6.078·67. S6 P17=0.3735 P16=0.237 t/h Purificare E P2= 0.37 P3= 0.3567 t/h S 5= 3.2013 .3735 t/h P 16= 0.5% S5= 3.3567 P15= 0.3736 t/h P 15= 0. S5 P15=0.08·67.3567 t/h T 4=3.3735 t/h ghips XV.8.01678 t/h Depozitare S5 T4= S5+P16= 3.5% P2= 5.237= 0.01687 t/h Dozare G G= S5–P15= S5–0.7.044 t/h 25.37 t/h P 3= 0.005·S5= 0.727 t/h S 6= 8.025·5.237 XV.5% Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 30 H= 8.7709 t/h P 17= 0.005·T4 T4= 3.5% G= 3.995= 3.10.005·S5= 0.134= 5.

5% T 5=8.9045= 1.9.815 t/h S 6= 8.005· T5 T5= 8.10.12.0895 t/h Uscare T5 T5= 8.606 t/h P4= 0.7709 P17= 0.005· T5=0.55606 t/h 25. T5 P18=0.815 U5= T5+P19=8.11·U5 U5= 9.0441 t/h Depozitare S6 S6= 8.815 t/h U 5= 9.9045 P19= 0. U5 P19=11% T 5= 8.815+0. I Dozare F XV.Proiectarea cimentului Portland Dozare H H=8.0441 XV.05 t/h J= 55.0895 U5= 9.727+0.05 t/h I= 55.2013 .7709 T5= S6+P18=8.815 P18= 0.7709 t/h P 18= 0. J P4=1% Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 31 F=I =55.005·S6=0.815+0.044 XV.727 t/h S6= H+ P17=8.11·9.10.9045 t/h zgură XV.005· S6 S6= 8.9045 t/h P 19= 1.11·U5= 0.11.

..49% ∑SO3 = 0.228% 102..606 P4= 0...606 t/h P6= 1..197% 101....01·J J= 55.........09% argilă.....1....1..547 t/h PC= 97.....40% apă 100% mat.........762 t/h Ardere J 100% pastă......34%................10...4% calcar..17............................10....95% calcar.............84% .... L PC P6=1% J= 55......25% argilă....55606 XV........3% W (umiditate) 39...........606= 0........................................1% SO 3 0.....20% SO 3 19.............0.43........906%.....13.....5% cenuşă.......017%.....2% argilă.39................0.........05+0...997%....51% cenuşă 60% mat............. uscat..............................66.......018% ∑PC = 19.......24% Total pierderi din pastă la calcinare (etapa de ardere): 40% apă (umiditate pastă)+ 19.....28%......Proiectarea cimentului Portland Concasare I I= 55..............2....19....01·55..........1.........................2013 .34% ∑W = 3.......12% W.....84% calcar....2% ..608 t/h L=154.......05 J= I+P4 = 55....906% cenuşă Pasta conţine: 40% apă 39.......60% material uscat......84% calcar 19..0.34% PC Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 32 25.........0......32........5% PC.......50% PC....... uscat.2....2% W.25% argilă 0.1........906% cenuşă de pirită 99.........

07% J= 55.6307·L=97.6307·L L=154.14. N L=M= 154.Proiectarea cimentului Portland 3.325 t/h P7= 1.762 t/h O= 156. M Omogenizare L XV.279 t/h P2= 1.762 t/h Corecţie pastă M M=N= 154.325 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 33 25.606 L=J+P6+PC L=55.762+0.01·L=1.606+0.762 PC=0.49% W 0.24% SO3 63.608 P6=0.16.01·O O= 156. P1 P2 P3 O Măcinare umedă N P7=1% N= 154.762 t/h XV.762 O= N+P7=154.01·L+0.416 t/h P3= 92.10.2013 .563 t/h P1= 62.15.547 XV.6226 t/h N= 154.

3984·O P2= 0. S1 P8=0.592 P8= 0.3984·156.592 t/h P8= 0. U1 P10=1% Dozare T1 T1= 62.005· S1 S1= 62.5% Dozare P1 P1= 62. T1 P9=0.01·O=1.325= 156.00906·156.31296 XV.5% Dozare S1 S1= 62.313 t/h T 1= S1+ P9 S1= 62.325+0.18.6226 XV.19.2013 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice .005·T1= 0.563 O= P1+ P2+ P3 P1= 0.325+0.17.1925+0.592 P9= 0.279 P2= 1.005· T1 T1= 62.313 t/h S1= P1+P8 P1= 156.6322 t/h 34 25.005· S1 S1= 156.1925+0.4)·O O= 0.325.224 t/h P10= 0.279 T1= S1+0.4)· 156. P8= 0.00906·O P3= (0.31296 XV.592 t/h U1= 63.325 P1= 62.592 t/h P9= 0.416 P3= 92.279 t/h T1= 62.Proiectarea cimentului Portland P7= 0.10.005· S1=0.279 t/h S1= 62.325+(0.

6226 t/h R1= 30.0925 t/h R2= 62. S2 P2=S2= 1.224 t/h calcar XV.01·U1 U1= 63.416 1.2013 .6322 U1= 63.592 U1= T1+0.Proiectarea cimentului Portland U1= T1+ P10 T1= 62.005·T2= 0.423 t/h cenuşă de pirită XV.5% Depozitare S2 T 2= T2= 1.423 P11= 0.53 t/h Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 35 25.0071t/h T2= 1.6226 t/h Dozare XV.21. T2 P11=0.20. Q P3=Q=92.423 t/h P11= 0.22.416 t/h Dozare P2 XV.224 P10= 0.23.416 t/h T2= 1.0071 T2= S2+ P11 S2= 1.005·T2 S2= 1.416+0.01·U1= 0. R1 R P3 R2 Deleiere Q Q=R= 92.10.

2437 t/h P12= 0.1925·O+0.307 t/h U3= T3+ P14 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 36 25.26.53 R= 0.6225 XV.005· T3 T3= 30.4·O=0.15198 t/h T3= S3+ P13 S3= 30.5% Dozare R1 R1= 30.2013 .25.1512 XV.5% Depozitare S3 S3= 30.4·156.4·O= 30.0925 S3= 30.2437 T3= 30.Proiectarea cimentului Portland R= R1+R2 R= P3 P3= (0. U3 P14=1% Depozitare T3 T3= 30.0925 R2= 0.15198 XV.53= 92.702 t/h P14= 0.24.1925+0.1512 t/h S3= R1+ P12 R1= 30.1925·O= 0.4)·O R1= 0.10.2437+0.0925+62.3956 t/h P13= 0.325= 30.005· S3 S3= 30.3956 P13= 0.0925+0. T3 P13=0.2437 t/h T3= 30.2437 P12= 0. S3 P12=0.1925·156.3956 t/h U3= 30.0925 t/h S3= 30.325= 62.

3956+0.0895 171.0071 0.702 P13= 0.15198 0. Bilanţ de materiale: Intrări (t/h) Calcar Argilă Cenuşă de pirită Apă Ghips Zgură 63.157 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 37 25.313 0.10.66 0.423 62.53 t/h apă Tabel XV.9045 Ieşiri (t/h) PC Productivitate P1 P3 P4 P6 P7 P8 P9 P10 P11 P12 P13 P14 P15 P16 P17 P18 P19 Total 97.01· U3 U3= 30.Proiectarea cimentului Portland T3= 30.304 0.49 Total 171.702 1.307 U3= 30.01678 0.335 0.313 0.2013 .547 1.166 0.55606 1.53 t/h S4= 62. S4 Dozare R2 R2= S4= 62.01687 0.044 0.0441 1.3956 U3= 30.224 30.3735 9.134 0.53 3.563 0.27.1.702 t/h argilă XV.608 66.63 0.

10.66= 0.6.2013 .0213 XVI.5.224/66.66= 0. Calculul consumului specific de materii prime XVI.66= 0.3735/66. Consumul specific de cenuşă de pirită: Cscp= 1.702/66. Consumul specific de apă: Csa= 62.948 XVI.46 XVI. Consumul specific de calcar: Csc= 63.423/66.2.66= 0.53/66.3.66= 0. Consumul specific de argilă: Csa= 30.66= 0.1.0506 XVI.9045/66.Proiectarea cimentului Portland XVI. Consumul specific de zgură: Csz= 9.14858 XVI.9286 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 38 25. Consumul specific de ghips: Csg= 3.4.

Proiectarea cimentului Portland XVII. Goga – Principii de calcul şi proiectare  Teoreanu.2013 .L. Gagea.10.F. D. Radu – Calcule de operaţii. Virginia Ciobotaru–Tehnologii industriale şi de construcţii (biblioteca digitală)  Literat. Utilaje şi instalaţii termotehnologice din industria silicaţilor – probleme şi exemple de proiectare Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 39 25. Bibliografie  Ion Teoreanu Bazele tehnologiei lianţilor–editura tehnică Bucureşti 1975  Georgeta Cuculeanu.

Depozitarea şi măcinarea clincherului IV. PROCEDEUL SEMIUSCAT III. PROCEDEUL SEMIUMED IV. 3. 10. PROCEDEUL USCAT III. Schimbător de căldură Wedag V. 2. 3. Ciururi oscilante V. 4. Arderea amestecului brut. PROCEDEUL UMED III.10. Obţinerea clincherului IV. Ambalarea şi livrarea cimentului V. 7.Proiectarea cimentului Portland Cuprins: I. 7. 3. Cuptorul rotativ Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 40 1 2 3 3 3 3 3 5 5 5 5 6 6 7 7 7 7 8 8 8 8 8 8 9 9 9 25. 5. 1. Silozuri de omogenizare V. 4. Poduri rulante cu graifăr V. 5. 4. Măcinarea şi omogenizarea materiilor prime IV. 6.2013 . 9. 8. GENERALITĂŢI DESPRE CIMENTULUI PORTLAND III. Linia tehnologică de fabricare a cimentului Portland II. Uscătoare cu tambur rotativ V. Mori cu bile V. ÎNCADRAREA FLUXULUI TEHNOLOGIC CU UTILAJE V. Pregătirea şi depozitarea materiilor prime IV. Încărcarea şi transportul materialului derocat IV. 6. 2. PROCEDEE PENTRU FABRICAREA CIMENTULUI PORTLAND III. 2. Excavator cu lanţ V. 1. Extragerea materiilor prime IV. Concasoare cu ciocane V. DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC IV. Concasorul conic V. 1.

Conţinutul procentual în alcalii în amestecul brut IX. 4. Modulul de alumină IX. Conţinutul procentual de Fe2 O3 în ciment 10 10 10 10 10 11 11 11 12 12 12 13 13 14 14 14 14 15 17 17 18 18 18 18 19 19 19 19 19 20 21 23 23 23 24 25 25 25 25 26 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 41 25. 7. 15. 2. 1. 2. Mori de ciment V. Pompa Fűller VI. 3. 1. Caracterizarea materilor prime VI. Argila VI. Adaosurile puzzolanice VI. Cimenturile cu adaos VI. Calculul modulilor clincherului şi reprezentarea grafică IX. 2. 3. 1. Gradul de saturare în oxid de calciu IX. 2. Ghipsul VI. 6. Locul clincherului de ciment Portland în diagrama cuaternară XI. 8. Maşini de însăcuit V. 5. Conţinutul procentual de SiO2 în ciment XII. 4. 14. 13. Clincher VI. Conţinutul procentual de C 4 AF în clincher XI. Calcarul VI. 3. 1. 1. Conţinutul procentual de CaO în ciment XII. 3. Calculul compoziţiei mineralogice a clincherului XI. Silozuri de ciment V. Conţinutul procentual de C 3 A în clincher XI. 11. 4. Răcitor grătar V. 3. Modulul de silice IX.Proiectarea cimentului Portland V. Clasificarea modulară a cimenturilor Portland X. Adaosurile cimentoide VI. Conţinutul procentual de C 3 S şi C 2 S în clincher XII. 8. 8. Conţinutul procentual în Fe2O3 în amestecul brut VIII.10. 2. Zgura VI. 8. 1.2013 . Conţinutul procentual de Al 2 O3 în ciment XII. Conţinutul procentual în CaO în amestecul brut VIII. 4. Calcul reţetei pentru amestecul brut de clincher VIII. 2. 12. Conţinutul procentual în Al2O3 în amestecul brut VIII. Marnele VI. Cenuşă de pirită VI. Calculul compoziţiei oxidice a cimentului XII. 3. Calcul compoziţiei oxidice a clincherului VIII. Conţinutul procentual în MgO în amestecul brut VIII. 5. 6. Conţinutul procentual în SiO2 în amestecul brut VIII. Adaosurile inerte VII.

II. 6. Conţinutul procentual de MgO în ciment XII.1. Bilanţ de materiale 26 26 27 28 29 39 39 39 39 39 39 39 42 43 2 16 16 19 22 24 26 38 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 42 25.VII. 1. Subsistemul cuaternar C 3 S − C 2 S − C 3 A − C 4 AF .1. Compoziţia mineralogică a clincherului după adusă la 100 Tabel.4. Schema fluxului technologic de obţinere a cimentului Portland XIV.Consumul specific de zgură XVI. Calculul consumului specific de materii prime XVI. 5. VIII.Proiectarea cimentului Portland XII. Consumul specific de apă XVII.1.Consumul specific de calcar XVI. Bilanţul de materiale XVI.10. Compoziţia oxidică obişnuită a unui ciment Portland Tabel. Anexe Anexe: Tabel.Consumul specific de ghips XVI. 1. Corectarea amestecului brut XV.3. Bibliografie XVIII.5.1. Compoziţia oxidică a clincherului Fig.1.X. 2. Compoziţia procentuală în oxizi a materiilor prime Tabel. Compoziţia procentuală a materiilor prime Tabel VII.6.1. Conţinutul procentual de alcalii în ciment XIII. Tabel. Compoziţia oxidică a cimentului Tabel XV.Consumul specific de cenuşă de pirită XVI.2.XI.2013 .XII.Consumul specific de argilă XVI.