Proiectarea cimentului Portland

I. Linia tehnologică de fabricare a cimentului Portland Să se proiecteze o linie tehnologică de fabricaţie a cimentului Portland cu adaos de zgură prin procedeul umed cu o capacitate de producţie de 1600 t/zi (66,66 t/h). Cimentul va conţine 13% zgură şi 5% ghips. Gradul de saturare în calce a clincherului K=98%, şi modulul de silice Msi=2,2. Ca adaos pentru Fe se va utiliza cenuşa de pirită.

Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice

1

25.10.2013

Proiectarea cimentului Portland

II. GENERALITĂŢI DESPRE CIMENTULUI PORTLAND Cimentul Portland este o pulbere fină obţinută prin măcinarea clincherului de ciment portland cu un adaos de 1-7% ghips pentru reglarea timpului de priză şi eventual cu alte adaosuri hidraulice sau inerte pentru a imprima acestuia proprietăţi speciale corespunzătoare destinaţiei. Clincherul de ciment portland este produsul obţinut prin arderea amestecului de materii prime până la topire parţială. Amestecul de materii prime se introduce în cuptor fie sub formă de pastă fie sub formă de făină în raport cu produsul folosit. Operaţiile menţionate pot fi grupate în trei etape importante: 0 - pregătirea amestecului brut 1 - arderea 2 - obţinerea cimentului Compoziţia oxidică obişnuită a unui ciment portland variază în limitele următoare: II.1. TABEL: CaO 60 – 67% SiO2 19 – 24% Al2O3 4 – 7% Fe2O3 2 – 6% MgO 4 – 5% SO3 Max 3% Pentru a obţine compoziţia arătată, materia primă trebuie să conţină în jur de 75 – 80% CaCO3 şi 25 – 30% SiO2, Al2O3, Fe2O3. Omogenizarea amestecului brut va fi cu atât mai bună, cu cât fineţea de măcinare va fi mai mare. Astfel concasarea trebuie să asigure obţinerea unui material ale cărui dimensiuni trebuie să facă posibilă alimentarea morilor şi funcţionarea lor cu un consum cât mai mic de energie. Materialul trebuie să se introdusă în moară cât mai fin concasat, adică să nu depăşească 20-30 mm. La obţinerea clincherului de ciment Portland cel mai important proces este clincherizarea. Acest proces presupune topirea parţială a amestecului, apariţia fazei lichide ajută la desăvârşirea reacţiilor de formare a constituenţilor clincherului. Pentru clincherele de compoziţie obişnuită, temperatura maximă de clincherizare se obţine prin arderea combustibililor cu ajutorul unui arzător combinat pentru combustibil solid, gazos, lichid şi este de aproximativ 1450oC. Cimentul ca produs finit se prezintă sub forma unor pulberi de culoare gri-verzui închis culoare care se datorează compuşilor ferici. Dintre proprietăţile sale fizice şi mecanice mai importante sunt: 1)Densitatea: este cuprinsă între 3 şi 3,2 g/cm3..Ease determină cu metoda pitrometrului, folosind ca lichid de lucru eter de petrol.

Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice

2

25.10.2013

Proiectarea cimentului Portland

2)Timpul de priză: începutul de priză şi sfârşitul prizei sunt termeni care servesc la deosebirea cimenturilor din punct de vedere al vitezei de întărire. La cimenturile normale începutul de priză are loc după cca. 3 ore, iar la cimenturile cu priză înceată înainte de 5-7 ore. Cimenturile la care începutul prizei are loc înainte de o oră sunt considerate ca cimenturi cu priză rapidă. Sfârşitul prizei are loc după 7 ore, iar la cele cu priza înceată, după 10 ore. 3)Apa de consistenţă normală: Apa adăugată cimentului în vederea pregătirii mortarelor sau a betoanelor trebuie să confere amestecului fluiditatea necesară. Adăugarea unor substanţe fluidificatoare determină folosirea unei cantităţi mai mici de apă. 4)Variaţia de volum: Piatra de ciment în curs de întărire prezintă fenomene de contracţie - umflare. Contracţia cimentului se dovedeşte mică în cazul unui conţinut ridicat de 3CaO.SiO2 (C3S). 5)Rezistenţele mecanice: Rezistenţa la compresiune se determină standardizat pe un amestec de nisip poligranular şi ciment. III. PROCEDEE PENTRU FABRICAREA CIMENTULUI PORTLAND În industria cimentului există mai multe procedee de fabricaţie şi anume: procedeul uscat, procedeul umed, procedeul semiuscat şi procedeul semiumed. III. 1. PROCEDEUL USCAT În cazul acestuia materiile prime înainte de a fi măcinate sunt uscate sau mau recent dacă umiditatea nu depăşeşte 15% uscarea se efectuează concomitent cu măcinarea. În acest caz cuptorul cu care se clincherizează amestecul de materii prime se alimentează cu făină. III. 2. PROCEDEUL UMED Materiile prime se macină umed obţinându-se amestecul brut sub forma unei paste cu un conţinut de apă de 30-50%. Cuptorul cu care se face clincherizarea este alimentată cu pasta obţinută la măcinare. III. 3. PROCEDEUL SEMIUSCAT Materiile prime se pregătesc după tehnologie analoagă procedeului uscat. Făina brută se granulează cu 8-12% apă şi cuptorul se alimentează cu granulele formate. III. 4. PROCEDEUL SEMIUMED Materiile prime se macină în mod analog ca şi în cazul procedeului umed. Pasta obţinută se filtrează pentru eliminarea excesului de apă. Turtele obţinute conţinând 1820% apă se granulează şi se introduc în cuptorul de clincherizare. Până la apariţia cuptoarelor rotative clincherul se obţinea prin procedeul uscat sau semiuscat, iar arderea se făcea în cuptoare verticale. Odată cu apariţia cuptorului rotativ s-a putut introduce şi procedeul umed de fabricaţie. Aceste două procedee principale de fabricaţie a clincherului s-au dezvoltat şi perfecţionat continuu în decursul anilor. Dezvoltarea preferenţială a unuia din cele două procedee a fost influenţată o serie de factori şi anume: 3 - proprietăţile fizice ale materiilor prime
Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 3 25.10.2013

Proiectarea cimentului Portland

4 5 6 7

- consumul specific de materii prime - consumul specific de căldură - consumul specific de energie electrică - consumul de metal Consumul specific de căldură ceea ce diferenţiază net procedeul umed de cel uscat este consumul de căldură, care este cu cca. 60% mai mare la procedeul umed la utilaje de capacităţi egale. Proprietăţile fizice ale materiilor prime exercită o influenţă asupra alegerii procedeului de fabricaţie, în special prin valoarea umidităţii naturale a acestora peste 15% uscarea ridică probleme dificile şi în acest caz procedeul umed este cel mai indicat de folosit. Consumul specific de energie electrică. Din datele literaturii de specialitate reiese că pentru obţinerea unei tone de clincher sunt necesari 35-45 KW la procedeul umed şi cu cca. 10-20% mai mult pentru procedeul uscat. Tendinţa generală este micşorarea acestor cifre la ambele procedee. În cazul procedeului uscat acest lucru s-a putut realiza datorită progreselor realizate la omogenizarea şi transportul făinii precum şi la îmbunătăţirea randamentului instalaţiilor de măcinare. Consumul specific de metal. Echipamentul mecanic al unei fabrici de ciment face parte din grupa utilajelor grele, datorită condiţiilor specifice de lucru: volum mare al producţiei, solicitări mecanice mari şi variabile în timpul exploatării, uzură mare datorită frecării şi temperaturii ridicate în cazul cuptoarelor. Analizând greutăţile utilajelor tehnologia de aceeaşi capacitate care funcţionează după cele două procedee rezultă că pentru procedeul uscat apare o importantă economie de metal 15%. Iniţial cimentul Portland s-a fabricat exclusiv după procedeul uscat. Odată cu introducerea cuptorului rotativ a apărut procedeul umed, care în scurt timp a căpătat o pondere predominată în producţia de ciment, datorită avantajului pe care îl avea în comparaţie cu procedeul uscat şi anume: realizarea amestecului brut, măcinarea şi omogenizarea se realizează în bune condiţii cu cheltuieli mult mai reduse decât în cazul procedeului uscat. Creşterea masivă a producţiei de ciment a dus la mărirea continuă a dimensiunilor de gabarit în special a cuptoarelor rotative, ajungându-se la cuptoare cu w 7,62x232m şi capacitate de producţie de 3600 t/zi. Aceasta a determinat creşterea complexităţii utilajelor şi mai ales a dificultăţilor de exploatare. Ca urmare tehnologia de ardere a evoluat spre sisteme care aveau în vedere scoaterea în afara cuptorului a anumitor faze ale procesului de ardere. Aceasta a dus la micşorarea dimensiunilor de gabarit ale cuptorului dar şi la Necesitatea renunţării la procedeul umed. Cel mai mare cuptor prezent în lume pentru acest procedeu a fost pus în funcţiune în anul 1972 în Japonia şi are o productivitate de 5100 t/zi clincher la dimensiuni ale cuptorului w 6,2x125 m. Toate aceste perfecţionări ale procesului tehnologic au produs mutaţii şi în ponderea proceselor de fabricaţie. Astfel că după perioada anilor 1955 ponderea pe plan mondial în producţia de ciment o deţinea procedeul umed, cca. 80% în perioada anilor 1965, procedeul uscat deţinea deja 10% din producţia mondială de ciment.
Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 4 25.10.2013

Din această cauză conţinutul în CaCO3 prezintă variaţii mari ceea ce constituie principala dificultate în exploatare fiind necesară uneori o exploatare preferenţială a zăcământului cu influenţe defavorabile asupra producţiei. Vatra carierei este situată la cota +20m. Concasarea calcarelor compacte se realizează în două trepte şi anume: • treapta I : concasor cu fălci • treapta II: concasor Wedag Tot aici se află şi staţia de descărcare a marnei şi a cenuşii de pirită. Încărcarea şi transportul materialului derocat Materialul derocat obţinut prin metodele descrise este încărcată în vagoane basculante cu ajutorul excavatorului cu lanţ. IV. IV. Extragerea materiilor prime Zăcămintele de calcar sunt constituite în ansamblu din calcar gresoase. Înălţimea maximă a frontului nu depăşeşte 35m. Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 5 25. Zăcământul se prezintă sub formă de straturi sau pachete de straturi de calcar alternând într-o succesiune relativă cu straturi de argilă sau marnă. marne calcaroase.Proiectarea cimentului Portland IV.carierele fabricii sunt dispersate şi variaţia chimică a calcarului diferă de la carieră la carieră şi chiar în cadrul aceleiaşi cariere aceasta conducând la amplasarea excavatoarelor în fiecare carieră. Pregătirea şi depozitarea materiilor prime Calcarul adus din cariere este basculat în buncărele a 2 concasoare Wedag. este concasat şi apoi transportat fie la buncărele morilor de făină fie la hala de materii prime. Transportul este asigurat de benzi transportoare de cauciuc. DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC IV. Desprăfuirea este asigurată de filtru cu saci. etc. astfel că exploatarea se realizează într-o singură treaptă. Gradul de ocupare ale excavatoarelor este între 50-60% din timpul efectiv de lucru datorită următoarelor cauze: 8 . Transportul materialului se execută pe cale ferată normală cu ajutorul locomotivelor. 1.10. 3.Metoda de exploatare folosită cuprinde următoarele operaţii: • descopertarea zăcământului • derocarea primară executată cu explozivi prin găuri de sondă realizată cu ajutorul forezelor • derocarea secundară a blocurilor negabaritice • încărcarea materialului derocat în vagoane basculante pe cale ferată normală cu ajutorul excavatorului de lanţ . gresii calcaroase.2013 . 2. calcare cretoase. nefiind nevoie zilnic să se aducă material calcaros sau cretos din fiecare punct de lucru.

Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 6 25. Răcirea clincherului obţinut se face cu răcitoare grătar. Aceasta impune ca înainte de alimentarea cuptorului cu făină brută să se facă un control riguros al compoziţiei. trece apoi printr-un separator static care reintroduce în circuit fracţiunea grosieră numită „griş”. Al2O3) ce constituie clincherizarea.2013 . combinarea CaO cu restul de oxizi (SiO 2. Făina măcinată.schimbător de căldură Wedag. De aici este extrasă. Obţinerea clincherului Procesul de ardere în cuptor comportă următoarele reacţii: decarbonatarea. transportate cu rigole pneumatice şi elevatoare la buncherele pompelor ce vor transporta făina la cuptor. 1500oC se face cu păcură injectată la o presiune de 20-30 atm. Apoi făina trece printr-o baterie de cicloane de unde cade pe rigole pneumatice care o transportă la buncărele pompelor de făină „Fűller”. Pompele asigură în continuare transportul făinii în 3 silozuri de omogenizare. Turnul de cicloane are 4 trepte. urmat de corectarea acestuia în conformitate cu datele stabilite prin calcul pentru tipul de clincher care se fabrică. Când s-a ajuns la compoziţia dorită făina este trecută în cele 3 silozuri de depozitare . 4. amestecul brut nu iese omogen din punct de vedere chimic putând prezenta de asemenea unele abateri de la compoziţia calculată. Fe2O3.10. Dozarea cantităţii de făină ce va fi introdusă în cuptor este asigurată de benzi de cântărire automată. de unde se încălzeşte până la 700-800oC şi se decarbonatează parţial. iar transportul în hala de clincher sau bunchere se face cu transportoare cu racleţi şi benzi de cauciuc. IV.Proiectarea cimentului Portland IV. Datorită vâscozităţii ridicate la temperatură normală păcura trebuie preîncălzită la peste 100 oC. Măcinarea în aceste mori cu bile se face combinat cu uscarea materiilor prime folosind în acest scop gazele arse de la cuptor sau în cazul în care cuptorul staţionează. circulaţia materialelor făcându-se în echicurent cu gazele de ardere. De la pompe făina intră în turnul de cicloane al cuptorului . Arderea în cuptoare pentru realizarea unei temperaturi în zona de clincherizare de cca. Clincherul răcit este preluat de transportoare cu racleţi şi benzi de cauciuc şi vărsat în hala de clincher. 5. Măcinarea şi omogenizarea materiilor prime De la concasoare sau hală calcarul. Răcirea clincherului se face în răcitoare grătar. Desprăfuirea se realizează în proporţie de 90% în electrofiltre şi în cicloane. de la focare auxiliare de ardere cu păcură. Acest mod de omogenizare este substanţial mai eficace decât folosirea metodelor mecanice. Din procesul de măcinare. Omogenizarea făinii se face prin barbotare pneumatică aducând masa de făină brută în stare fluidizată cu ajutorul unui curent de gaz. cenuşa de pirită şi argila sunt introduse în buncărele a 2 mori de făină. Arderea amestecului brut.

zgură granulată de furnal în proporţie de 15. iar încărcarea în vagoane se face cu benzi autoîncărcătoare tip Mőllers.20. Atât maşinile de însăcuit cât şi mijloacele de transport şi silozurile are asigurată desprăfuirea cu filtre cu saci. V. Elementele constructive ale unui excavator: 12 . funcţionând în acelaşi regim cu cele de la mori ciment. Cimentul staţionează în acestea cât este necesar pentru efectuarea analizelor fizico-chimice şi apoi este transportat la staţia de livrare.30%.sistem de deplasare Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 7 25.cupă 14 . 6. 10 la rampa 2 există posibilitatea de încărcare în saci.10. utilizând maşina de însăcuit.2013 . Fiecare moară este dotată pentru desprăfuire cu filtre cu saci. Tot de aici prin instalaţii speciale se livrează ciment cu mijloace proprii ale beneficiarilor. Ambalarea şi livrarea cimentului Livrarea se face la 3 rampe astfel : 9 la rampa 1 numai în saci. Cimentul e depozitat pe sortimente în silozuri. 11 la rampa 3 are posibilitatea de livrare a cimentului atât în saci cât şi în vrac. Se poate introduce pentru ciment cu zgură. Operaţiile de săpare şi umplerea cupelor.Proiectarea cimentului Portland IV. Ca adaos la măcinare se introduce ghips ca moderator de priză. transportul la locul de descărcare şi revenirea cupelor în poziţia iniţială se execută simultan. Sacii de ciment sunt preluaţi de benzi transportoare şi apoi de către transportori pe cărucioare şi introduşi în vagoane. 1. Cimentul colectat de filtre este reintrodus în circuit. 7. La această rampă livrarea se face şi în vrac. Amestecul este preluat de elevatoare şi transportat la rigolele pneumatice care-l colectează de la toate morile şi-l transportă la buncherele pompelor pneumatice.braţ articulat 13 . Pompele pneumatice asigură în continuare transportul cimentului la silozurile de depozitare. Excavator cu lanţ Se foloseşte un excavator cu mai multe cupe. ÎNCADRAREA FLUXULUI TEHNOLOGIC CU UTILAJE V. IV. Depozitarea şi măcinarea clincherului Clincherul din hală este preluat de podurile rulante prevăzute cu graifer şi introdus în buncherele morilor de ciment.

V. Se poate utiliza concasorul conic V. Concasorul conic 15 Concasare primară a calcarului se face cu concasoare cu fălci sau concasoare conice. Se caracterizează prin aceea că exercită 3 mişcări perpendiculare între ele: 20 . Aceasta este asigurată de uscătoare rotative cu capacitate de 2-15 t/h. 5. V. 4.10. 2.lovire între ciocane şi grătare.Proiectarea cimentului Portland V.mişcarea de ridicare a sarcinii 21 .lovire între ciocane şi placa excavatoare 19 . 3. Sfărâmarea materialului în aceste concasoare are loc prin: 17 . Uscătoare cu tambur rotativ Întrucât zgura necesară pentru ciment soseşte în fabrică umed este necesară uscarea ei. Constructiv se deosebesc : concasoare cu un singur arbore şi concasoare cu doi arbori orizontali. Desprăfuirea acestora e asigurată de cicloane. Mori cu bile Mărunţirea materialului în morile cu bile se realizează prin efectul combinat de lovire şi frecare a unor corpuri de măcinare libere. Concasoare cu ciocane Sunt utilaje folosite în fabrică pentru sfărâmarea rocilor de duritate medie.2013 . 7. V. Ciururi oscilante 16 Calcarul din concasoarele giratorii ajunge pe ciururi vibratoare cu dimensiunea ochiurilor 25x25 mm. Tamburul este din tole de oţel şi este închis la ambele capete cu fundul in oţel turnat. V. Poduri rulante cu graifăr Sunt maşinile de transport discontinuu cel mai des folosite în halele de materiale în industria silicaţilor. Materialul este introdus la un Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 8 25.mişcarea podului rulant de-a lungul halei .lovire cu ciocane direct în bucăţile de material 18 .mişcarea de translaţie a căruciorului pe pod rulant 22 . Aceste mori se compun dintr-un tambur cilindric care se roteşte în jurul axului său orizontal. 6. Fiecare concasor este prevăzut cu un ciur. Aceste concasoare se folosesc la concasarea secundară a calcarului şi a marnei.

Proiectarea cimentului Portland capăt al morii prin fusul tubular şi evacuat prin fusul tubular din capătul opus. cât şi pe orizontală. realizându-se astfel omogenizarea ei. realizate dintr-un material ceramic sau metal sinterizat prin care este insuflat aer cu debit care să producă fluidizarea parţială a făinii. Silozurile de omogenizare se construiesc din tablă de oţel pentru capacităţi mici. V. sau din beton armat. Metoda de omogenizare folosită este metoda sferturilor. omogenizarea se impune din ce în ce mai mult. 800o şi parţial decarbonatată intră în cuptorul rotativ prin camera de legătură. 10. V. 9.10. Aici făina întâlneşte un curent de gaze calde care antrenează făina în cicloanele treptei I-a transmiţându-i căldura până la egalizarea relativă a temperaturii celor două medii. Schimbător de căldură Wedag Schimbătoarele de căldură Wedag cu care sunt echipate cuptoarele sunt în 4 trepte tip Wedag. Tamburul e căptuşit în interior cu plăci de blindaj. La fiecare siloz sunt câte 2 bunchere de omogenizare. Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 9 25.2013 . V. Făina brută capătă o mişcare de rotaţie atât pe verticală. Această metodă presupune construirea unor compartimente de omogenizare deasupra silozurilor de depozitare a făinii brute. Sectoarele active se schimbă pe rând după un anumit timp (10-15 minute). 8. Silozuri de omogenizare În orice fabrici moderne de ciment care funcţionează după procedeul uscat. Scopul acestora este de-a preîncălzii făina până la temperatura de decarbonatare. acestea fiind aspirate de către instalaţia de exhaustoare de la baza cicloanelor în conductele de gaze dintre treapta III şi II de unde este antrenată în ciclonul treptei a II-a unde are loc o nouă separare după ce în prealabil s-a produs schimbul de căldură. La sfârşitul acestui ciclu făina este omogenizată. Procesul se continuă similar în treapta III şi IV după care făina preîncălzită la cca. Procedeul Fũller (al sferturilor) se caracterizează prin aceea că fundul silozului este împărţit în 4 sectoare egale. Cuptorul rotativ Cuptorul cu tambur rotativ cu funcţionare continuă este format dintr-un tub cilindric din tablă de oţel care se roteşte încet în jurul axei sale şi este uşor înclinat faţă de planul orizontal. În cicloanele din treapta I-a are loc recuperarea făinii din gaze. Făina este dozată şi apoi introdusă în camera de amestec a treptei I-a. fundul este prevăzut cu plăci de fluidizare. După umplerea silozului se insuflă aer cu presiune. La toate tipurile de silozuri de omogenizare pneumatică.

Răcirea clincherului se realizează în etape cu ajutorul mai multor curenţi de aer produşi de un ventilator. Pompa Fűller Înaintarea materialului din camera de amestec se face printr-un şnec sub impulsul presiunii de aer ce rezultă prin duzele din camera de amestec . În timpul însilozării cimentul se răceşte şi are loc stingerea calcei libere care mai există necombinată. Ambalarea se face cu maşini compuse din: 23 . Peretele dintre camerele II-III este format din segmenţi perforaţi. Transmisia e asigurată de un motor electric de 75 kW. V. Răcitorul grătar format din plăci perforate din oţel refractar are un rând de plăci fixe. Aici are loc păstrarea acestuia până la momentul livrării. Silozuri de ciment După măcinare cimentul se transportă pentru depozitare în silozuri. urmat de un rând de plăci legate de o bară metalică acţionată de un mecanism bielă-manivelă cu 4-18 rotaţii/minut.10.transportoare de ciment către maşina de însăcuit 24 . se realizează în mori tubulare cu bile.2013 .Proiectarea cimentului Portland V. V. 12. Cimentul este depozitat în silozuri pe sortimente. 13. camera II care sunt prinşi de un disc de oţel pe care sunt sudate palete de preluare a cimentului. Mori de ciment Măcinarea clincherului şi a ghipsului. sau până la transportul la maşini de însăcuit. pentru obţinerea cimentului. Pentru a împiedica aglomerarea şi pentru o evacuare normală este necesară să se efectueze o afânare în partea inferioare a silozurile ceea ce se realizează prin insuflare de aer prin plăcile poroase de la bază. Peretele dintre camerele I-II este dublu. Pentru a evita hidratarea cimentului silozurile trebuie să fie ermetic închise şi bine izolate. de unde trece în maşina de însăcuit. în camera I segmenţii sunt perforaţi. Maşini de însăcuit Livrarea se face fie în vrac fie ambalat în saci. V. Din această cauză se impune folosirea răcitorului grătar care reduce temperatura clincherului până la aproximativ 200oC. Această moară este prevăzută cu 3 camere. Fiecare siloz e prevăzut cu o pompă Fűller cu capacitate de 100 t/h. 11. 14. V. Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 10 25.maşina de însăcuit În principiu instalaţia funcţionează astfel: cimentul este adus pe cale pneumatică în siloz. 15. Răcitor grătar Clincherul iese din cuptor la temperatura de aproximativ 1350 oC.

80 g/m3.Proiectarea cimentului Portland VI.10. de culoare albă. Datorită compactităţii lor. Pentru fabricarea acestuia cele mai nedorite impurităţi sunt cuarţul şi feldspatul. stabilitatea la ger şi apă scade puternic . dolomitul. Calcarele. Calcarul: sau piatra de var este o rocă monominerală. cu granule mai mici de 0. în funcţie de impurităţi. ghipsul şi cenuşa de pirită. prin uscare şi umezire. dar se utilizează şi calcarul olitic. calcarele nu îşi schimbă volumul şi deci nu apar nici tensiuni interne în timpul uscării. alcătuită predominant din carbonat de calciu. cenuşie sau galbenă. fiind roci sedimentare cu structura foarte fina. au densitatea cuprinsă între 2. Mineralele componente. argila. Rezistenţa calcarelor este cuprinsă între 50-1500 N/cm2. iar dacă conţine mai mult de 3% argilă. cuarţul.40-2. ca urmare. de precipitaţie chimică sau biochimică. carbonatată. VI. Calcarul prezintă rezistenţa la îngheţ-dezgheţ. Argila :sunt unele dintre cele mai răspândite roci de pe suprafata pamantului. Caracterizarea materilor prime: Materiile prime utilizate în scopul obţinerii cimentului sunt: calcarul. Calcarul compact cu granule fine este principala materie primă pentru obţinerea lianţilor. 2. Mineralele care mai pot să fie prezente în proporţii foarte variabile sunt argilele. creta şi tuful calcaros.2013 . VI. Calcarele sunt roci sedimentare organogene. zgura. ambele au formula chimică CaCO3. ajungând până la 99%. marnele. ghipsul şi alte minerale. Calcarul care conţine un procent ridicat de argile este numit mergel. calcitul şi aragonitul. La un anumit conţinut de argilă se poate folosi pentru obţinerea cimenturilor.002 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 11 25. calcarele nu reţin mai mult de 5% apă. conţinutul minim fiind de 70%. 1.

rutil. hidratate. illit. apoi particule foarte fine de minerale nealterate provenite din roca initiala. Umiditatea variază de la câteva procente până la 20% în funcţie de compoziţie. caolin. VI. industriale (argile reziduale. 4. argile smectitice etc. precum si din resturi de substante organice. din complexe coloidale silicatate. porozitate şi capacitate de absorţie mare. realizati din alterarea feldspatilor si a altor silicati. montmorillonit. amestec de silicaţi. brun etc. etc. fragmente de cochilii precum si alte minerale diagenetice ca sulfuri. Marnele: sunt roci tranziţie între argilă şi calcar .2013 . Fiind roci argilocalcaroase se utilizează în fabricarea cimenturilor Portland de diferite tipuri. alcatuite dintr-un amestec complex de minerale argiloase: caolinit. Zgura: este un subprodus industrial rezultat din procesul tehnologic de obţinerea a fontei în combinatele siderurgice. magnetit. sau argile polimictice). Este un reziduu. VI. 3. şi aluminosilicaţi rezultat în procesul de extragere a metalelor din mindereuri Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 12 25. foarte divers colorate: alb cenusiu. calcit. Acestea sunt silicati de aluminiu sau de magneziu hidratati.. roşcat.Proiectarea cimentului Portland mm. feldspati. Au structuri variabile de la compactă şi dură până la friabilă. structurale şi texturale. glauconit.10. etc).  Argilele sunt roci sedimentare cu plasticitate ridicată. minerale grele (zircon. negru.  Argilele se clasifică după criterii mineralogice (argile oligomictice monominerale. de obicei impermeabile. granati. argile de neoformaţie). aluminaţi.  Argilele sunt masive sau stratificate şi în funcţie de compoziţie. argile sedimentare. Acestora li se adauga muscovit. ilmenit. conţinând carbonat de calciu şi hidrosilicaţi de aluminiu în diferite proporţii.

de fier. în cantităţi mai mici sulf. Se găseşte în natură sub formă de ghips zaharoid. nisip cuarţos.10.Proiectarea cimentului Portland sau la topirea metalelor. solidificându-se. 5. ca adaosuri mineralizatoare sau activatoare a întăririi se foloseşte şi anhidritul natural. 6. este un mineral incolor. măcinându-se relativ uşor. Ghipsul: utilizat în scopul reglării timpului de priză. expandată şi ca vată minerală. Prin pierderea în continuare a apei de cristalizare se formează sulfatul anhidru de calciu. Ti2O.2013 . pulberea obţinută absoarbe din nou apă. VI. Un exemplu de compoziţie chimică de cenuşă de pirită ar fi: Fe2O3 67-68%. dar şi sulfuri. aluminaţi şi silico-aluminaţi de calciu.6% oxid de siliciu şi 20. până la alb. etc. Zgura granulată şi expandată este folosită ca adaos la producerea cimentului.5% oxid de calciu. Zgurile se caracterizează printr-o compoziţieoxidică complexă. alături de oxizii principali. Această rocă sedimentară de precipitaţie. VI. conţinând o cantitate importantă de fază vitroasă chiar când sunt bazice. Ca materie primă pentru obţinerea unor lianţi. 7. alcalii. Reţeau cristalină a CaSO4. Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 13 25. pentru a reduce consumul de clincher portland a cărui producţie este mare consumatoare de energie.2H2O. foarte curat. VI. având formula chimică: CaSO4. Topiturile de zguri de furnal constă dintr-un amestec de silicaţi. Prin calcinare pierde apa de cristalizare. pierde o parte din apa de cristalizare formându-se un semihidrat cu formula chimică: CaSO4. Cenuşă de pirită: este un adaos de corecţie. Al2O3 4-5%.2H2O este format din straturi de anioni SO42. CaO 2. cu forme intermediare de culoare. utilizat în scopul corecţiei conţinutului în Fe2O3 şi este un reziduu la arderea piritelor în industria acidului sulfuric. calcar. dar de cele mai multe ori amestecat cu diferite impurităţi: argilă. sulfat natural hidratat de calciu conţine 32. mangan.9% apă. fosfaţi şi fosfosilicaţi. conţinând cantităţi mici de MnO. Prin încălzirea. Zgura răcită brusc poate fi granulată. MgO şi pierderi la calcinare.şi cationi Ca2+.5-3%. 46. magneziu şi în cantităţi mici. SiO2. etc. materii organice. Clincher: Produs intermediar obţinut la fabricarea cimenturilor prin încălzirea materiei prime până aproape de temperatura de vitrifiere şi prin transformarea ei într-o masă compactă şi dură. SiO2 15-16%. Având un conţinut ridicat de Fe2O3 realizează o corecţie eficientă a amestecului brut pentru obţinerea clincherului.1/2H2O. MgO. titan. Al2O3. CaO. P2O5.constituind pachete legate între ele prin molecule de apă. CaSO4.

VI. Din această categorie fac parte tufurile vulcanice pulverulente (puzzolane) sau măcinate (trass). nu modifică procesele de hidratare-hidrolfză ale cimentului. 3. 8.65% şi eventual aditivi. Cimenturile cu adaos se obţin prin măcinarea clincherului cu ghips.2013 . 1. Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 14 25. VI. dar reduc rezistenţa la ingheţdezgheţ repetat. 8. bauxita calcinată.10. 2. puzzolanice sau inerte. cresc rezistenţa la acţiuni corozive. Adaosurile inerte sunt materiale care. întărirea lor este accelerată de prezenţa hidroxidului de calciu. in cantităţi de 6 . reduc rata de creştere a rezistenţelor mecanice. cenuşile de termocentrală. argila calcinată.Proiectarea cimentului Portland VI. Adaosurile utilizate pot fi roci sau produse secundare industriale. creşte cu mărirea conţinutului de adaos. măresc tendinţa de separare a apei. Adaosurile cimentoide: • • • • • măresc necesarul de apă pentru prepararea pastei de consistenţă standard. calcarul sau calcarul dolomitic. Adaosurile cimentoide sunt materiale care în stare fin măcinată se intăresc lent în prezenţa apei. Adaosurile puzzolanice sunt materiale care în stare fin măcinată nu se întăresc decât în prezenţa apei şi a hidroxidului de calciu. influenţa acestor adaosuri asupra proprietăţilor cimentuiui. sunt utilizate pentru reducerea oreţului de cost al cimentului sau pentru îmbunătăţirea unor proprietăţi ale acestuia. micşorează rezistenţa la îngheţ-dezgheţ repetat. Ca adaosuri inerte sunt utilizate nisipul. VI. 8. Din această categorie fac parte: zgura granulată de furnal şi unele cenuşi bazice de termocentrală. în principiu. diatomitele. adaosuri cimentoide. în general îmbunătăţesc rezistenţa la coroziune. 8.

.. sociale si economice.Proiectarea cimentului Portland Ce riscuri presupune producţia cimentului? Producerea cimentului implică riscuri de mediu.....98 M Si = % SiO2 % Al2O3 + % Fe2O3 ..........8 ⋅ SiO2 % + 1....10.y părţi cenuşă de pirită C0 = C1 + xC2 + yC3 1+ x + y S0 = S1 + xS 2 + yS3 1+ x + y A0 = A1 + xA2 + yA3 1+ x + y F0 = F1 + xF2 + yF3 1+ x + y Tabel..18 ⋅ Al2O3 % + 0......VII.65 ⋅ Fe2O3 % ........... Se ia în consideraţie valoarea gradului de saturare Sk şi valoarea modulului de silice MSi. Amestecul brut se calculează din trei compuşi. VII.......x părţi argilă.. Sk = CaO % 2...... Compoziţia procentuală a materiilor prime: Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 15 25. 1....... S k = 0......2013 ....2 % Al2O3 % Fe2O3 M Al = 1 p calcar..... M Si = 2... Calcul reţetei pentru amestecul brut de clincher.

3 - alcalii SO 3 0.637 ⋅ 0.80 3.156 A1 +1.20 92.46 Al2O3 0.72 64.11 0.86 0.637 ⋅86.156 A2 + 0.04 5.95 101.2 yA3 + 2.8 yA3 + 0.07 5.744 S1 −1.744 ⋅ 3.12 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 16 25.5 40.8 xA2 + 1.32 8.2 A2 + 2.50 20.85 2.62 18.744 ⋅ 0.10.32 −2.15 SiO2 0.21 1.22 3.86 W 3 12 2 0.27 0.24 41.84 3.2 A3 + 2.80 5.5 5 Σ 99. Fe0 idem.2 F1 x (2.2 F1 + 2.35 15.22 Al2O3 0.156 xA2 +1.744 S3 +1.29 57.20 102.5 10.02 2.34 1.744 yS 3 +1.2 = S1 + xS 2 + yS3 A1 + xA2 + yA3 + F1 + xF2 + yF3 C1 + xC2 + yC3 = 2.00 0.72 −1.15 6.41 Fe2O3 0.10 44.5 0.39 alcalii 0.20 MgO 0.637 F2 −C 2 ) + y (2.744 xS 2 + 2.85 Σ 100 100 100 100 100 C0= conţinutul % în CaO în amestecul brut C1= conţinutul % în CaO al calcarului C2= conţinutul % în CaO al argilei C3= conţinutul % în CaO al cenuşii Pentru Al0.156 ⋅18.62 −0.156 A3 + 0.33 −8.41 100 Tabel VII.8 yS3 + 1.2 yF3 x (2.2 F3 − S3 ) = S1 − 2.33 86.84 +1.65 yF3 2.637 F1 + 0.05 98.24 43.27) + y ( 2.8 A1 + 1.98 = C1 + xC2 + yC3 2.80 44.41 7.156 A1 − x ( 2.80) = 98.2013 .65F1 + 0.20 0.744 ⋅ 64.24 1.76 PC 43.26 3.637 xF2 + 0 S1 + xS 2 + yS 3 = 2.07 MgO 0.68 2.05 +0.92 0.80 5.2 A1 + 2.01 2.12 2.04 +0.26 − 2.65 xF2 + 0.2 xA2 + 2. 2.19 Fe2O3 0.2 F2 − S 2 ) + y (2.04 5.Proiectarea cimentului Portland Materii Calcar Argilă Cenuşă de pirită Zgură Ghips CaO SiO2 55.2 xF2 + 2.156 ⋅ 0.8S1 + 2.27 2.58 86.05 5.25 0.12 6.744 S1 + 2.20 1. Compoziţia procentuală în oxizi a materiilor prime: Materii Calcar Argilă Cenuşă de pirită Zgură Ghips CaO 98.637 ⋅ 6.156 ⋅ 5.637 F3 −C3 ) = C1 − 2.5 31. S0.744 S 2 +1.24 +1.156 yA3 + 0. 0.2 A1 − 2.8 xS 2 + 2.9 5.

...51% cenuşă de pirită VIII.97 1+ x + y 1........ 2.32 + 8.34 −8.27 x + 2...036 y=0..72 − 2. Conţinutul procentual în SiO2 în amestecul brut S0 = S1 + xS 2 + yS 3 1+ x + y Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 17 25...09% argilă m = 1.......5061 părţi am.80 ⋅ 0.84) + y ( 2..0228 → x=0...2 ⋅ 6.. 1...Proiectarea cimentului Portland x ( 2...638 y =1 2......m k = 66.12 194.0......2013 ......62 y =− 0....864 y =95.......7 y 2..64 y =1 x= 1 −0..97%CaO VIII..........05 + 2..2 ⋅86.....2 ⋅ 5..24) = 0.....5061 C0 = C 0 = 67...115 y = 2.27 ⋅ 0...........80 y 98.32 + 8.....26 −3.2 ⋅18.2 ⋅ 0..0.4833 argilă.7 y =1 12..............1 calcar.34 −8..4833 + 2.10......204 x + 197.2 ⋅ 0.....l.0228 cenuşă 100%.......... Conţinutul procentual în CaO în amestecul brut C0 = C1 + xC 2 + yC3 1+ x + y 98......551 − 11...549 x +66...33 −64.036 −217..638 y −443.... Calcul compoziţiei oxidice a clincherului VIII.908 2.......036 12..04 + 2.62 − 2..4833 1.64 y 12.0228 = = 67...k...34 x −217.40% calcar l = 32.036 x +0.......

2013 .24% 1.0228 = = 3.04 ⋅ 0.80 y 0.12 + 6.75 1+ x + y 1.33 1+ x + y 1.02 + 2.5061 M0 = M 0 = 0.85 ⋅ 0.27 ⋅ 0.0228 = = 21.05 x + 5.84 x + 3.5061 F0 = F0 = 3.26 y 0.80 ⋅ 0.24 ⋅ 0.24 ⋅ 0.75% MgO VIII. 5.04 y 0.42 1+ x + y 1.62 +18. Conţinutul procentual în alcalii în amestecul brut 0.5061 S 0 = 21.28 1+ x + y 1.4833 + 86.27 x + 0.0228 = 0.4833 + 0.33% SiO2 VIII.05 ⋅ 0. Conţinutul procentual în Al2O3 în amestecul brut A0 = A1 + xA2 + yA3 1+ x + y 0.26 ⋅ 0.Proiectarea cimentului Portland S0 = 0.0228 = = 0.4833 +1.4833 + 5. Conţinutul procentual în Fe2O3 în amestecul brut F0 = F1 + xF2 + yF3 1+ x + y 0.28% Al 2 O3 VIII.72 + 64.02 + 2. 3.10.5061 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 18 25.5061 A0 = A0 = 6.12 + 6. Conţinutul procentual în MgO în amestecul brut M0 = M 1 + xM 2 + yM 3 1+ x + y 0.24 y 0.72 + 64.62 +18.20 + 0.42% Fe 2 O3 VIII.33 ⋅ 0.0228 = = 6. 4.84 ⋅ 0.33 x + 86.4833 + 3. 6.

18% Al 2 O3 + 0. în calculul compoziţiei amestecului brut. Sistemul de modulare este cel care ia în considerare gradul de saturare în oxid de calciu. Gradul de saturare în oxid de calciu: reprezintă raportul dintre oxidul de calciu existent în sistem şi cantitatea maximă de oxid de calciu necesar saturării oxizilor acizi.65% Fe2 O3 S k = 0.8% SiO2 + 1.42 MgO 0.SiO2 – 2CaO. 1. Modulul de alumină: reprezintă raportul dintre alumina si oxidul feric.Al2O3 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 19 25.64 M Al = 1.98 Calcea standard: K=98% IX.64 ceea ce înseamnă că clincherele fac parte din subsistemul de cristalizare: 3CaO.97 SiO2 21. 3.24 Σ 100 IX.Fe2O3 – 3CaO.2 IX. clincherele tehnice au. Calculul modulilor clincherului şi reprezentarea grafică: Exprimarea modulară a compoziţiei oxodice determină avantaje în generalizarea rezultatelor cercetărilor.10. Compoziţia oxidică a clincherului: Oxid % CaO 67.Al2O3. modulul de silice si modulul de alumina. 2.Proiectarea cimentului Portland Tabel. Modulul de silice: M Si = % Si 2 O % Al 2 O3 + % Fe2 O3 M Si = 2.SiO2 – 4CaO.83 Se observă că modulul de alumină este mai mare decât 0. un conţinut de CaO mai mic decât cel necesar saturării oxizilor acizi. Modularea este strâns legată de compoziţia mineralogică a clincherului de sistemele de echilibru termic. VIII. Sk = %CaO 2. 1.33 Al2O3 6.2013 .75 alcalii 0. de obicei. M Al = % Al 2 O3 % Fe2 O3 Daca raportul dintre alumina si oxidul feric este echimolar atunci: MAl=102/160=0. Pentru a nu prezenta inconstanţă de volum.28 Fe2O3 3. IX.

10. Clasificarea modulară a cimenturilor Portland: 4. Locul clincherului de ciment Portland în diagrama cuaternară: Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 20 25.5 0 0 1 2 3 4 5 6 MAl MSi Portland normal Silico portland Alumino portland Fero portland X.5 1 0.5 4 3. 4.2013 .5 2 1.Proiectarea cimentului Portland IX.5 3 2.

în afara silicaţilor şi aluminaţilor de calciu despre care s-a vorbit în paragrafele anterioare se remarcă compusul binar incongruent A3S2 (mulit). În sistemul SiO2 – Al2O3 – CaO. cum şi compuşii ternari: CAS2 (anortitul) care cristalizează în sistemul triclinic şi se topeşte incongruent la 1550˚C. Sistemul CaO – Al2O3 – SiO2: Prezintă cel mai mare interes pentru chimia cimentului Portland. Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 21 25. incongruent în stare solidă. C 2AS2 (granatul). Existenţa acestuia din urmă este mai greu de pus în evidenţă deoarece. dialuminatul monocalcic (CA2) şi hexaaluminatul monocalcic (CA6). Sistemul CaO – Fe2O3: În acest sistem se cunosc trei compuşi binari: feritul bicalcic (C2F). în acest domeniu. au loc schimbări de valenţă ale fierului.Proiectarea cimentului Portland O primă delimitare a zonei caracteristice clincherului de ciment Portland din sistemul cuaternar CaO – Al2O3 – Fe2O3 – SiO2 este dată de sistemul CaO-2CaO·SiO2-12CaO·7Al2O3-2CaO·Fe2O3 care cuprinde toţi compuşi mineralogici corespunzători clincherului.10. CaO – Fe2O3 şi sitemul ternar CaO – Al2O3 – SiO2. ca şi C3A se topeşte incongruent. Sistemul CaO – Al2O3: Se caracterizează prin existenţa unui număr mare de componenţi.5 (pentru cimenturi feroportland MSI poate fi egal cu 1). C2AS (ghehlenitul). Sistemul CaO – SiO2: În acest sistem binar se formează 4 componenţi: meta-silicatul de calciu (wollastonitul). Locul cimenturilor Portland tehnice este delimitat de planul caracterizat de M SI=4 care dă limita cimenturilor normal vitrifiabile şi planul MSI=1. cristalizează cubic. lianţ al cărui conţinut în silicaţi şi aluminaţi de calciu depăşeşte de obicei 85-90%. care cristalizează în forme cristaline pătratice. care separă cimenturile cu priza normală de cele cu priza rapidă. pentru cimenturile albe. cristalizează sub forme de fibre. compus congruent cu punct de topire 1590˚C.CS. CaO – Al2O3. Doi dintre aceşti compuşi se topesc incongruent . pentru a evita existenta calciei libere se ajung la circumscrierea relativ exacta a domeniului clincherului Portland normal vitrifiabil. ceea ce determină modificări în relaţiile de echilibru termic ce se stabilesc.caracteristic clincherelor de ciment Portland. Un interes particular pentru chimia cimentului Portland îl prezintă sistemele binare: CaO – SiO2. aluminatul monocalcic (CA). silicatul tricalcic –C3S. Ţinand seama şi de faptul că gradul de saturare trebuie sa fie mai mic decât 1. feritul monocalcic (CF) şi diferitul monocalcic (CF2).orto-silicatul de calciu –C2S. pirosilicatul de calciu (rankinit)-C3S2 .2013 .C3S2 şi C3S. la 97-98%. trialuminatul pentacalcic (C5A3 sau C12A7). Se cunosc 5 compuşi: aluminatul tricalcic (C3A). incongruent în stare solidă. C3AS (aluminosilicatul tricalcic). ultimul compus. ceea ce imprimă un caracter complex.

X.10. XI. Calculul compoziţiei mineralogice a clincherului Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 22 25.Proiectarea cimentului Portland C2F C4AF C2S C3S CaO C3A C5A3 Fig.2013 .1. Subsistemul cuaternar C 3 S − C 2 S − C 3 A − C 4 AF .

39% XI. vom avea următoarea compoziţie mineralogică: XI.69 ⋅ 3.0.64% Fe2 O3 + 1.65 părţi CaO 3CaO 3 ⋅ 56 = = 1. % Al 2 O3 .42 = 10.0. 3.39 C 4 AF = 10. Pentru CaO nelegat în C 3 A şi C 4 AF putem scrie: Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 23 25.10.04 ⋅ 3.64 Fe2O3 159 4CaO 4 ⋅ 56 = = 1.0.64 % Fe2 O3 leagă………………………1. 1 parte Fe2 O3 leagă……….86 C 3 A = 10.65 ⋅ 6.65% Al 2 O3 − 1. Conţinutul procentual de C 3 A în clincher: conţine restul de alumină nelegată în C 4 AF . Conţinutul procentual de C 3 S şi C 2 S în clincher: şi C 2 S conţin tot Si 2 O şi restul de CaO nelegat în C 3 A şi C 4 AF .28 −1.69% Fe2 O3 %C 3 A = 2.4 părţi CaO Al2O3 102 = = 0.65 Al 2 O3 102 3CaO 3 ⋅ 56 = = 1.05% Fe2 O3 %C3 A = 2..64 părţi Al 2 O3 ……………1.65% Al 2 O3 − 1.64 % Fe2 O3 .05 Fe 2 O3 159 C3 A %C 3 A = % Al 2 O3 − 0.4 Fe2 O3 159 Se poate exprima cantitatea de C 4 AF în funcţie de Fe2 O3 prin: %C 4 AF = 3. 2. Cantitatea de alumină din C 3 A este dată de % Al 2 O3 .04 ⋅ % Fe2 O3 %C 4 AF = 3.2013 C3 S . Conţinutul procentual de C 4 AF în clincher: C 4 AF conţine întreaga cantitate de Fe 2 O3 .86% XI.42 = 10. 1.Proiectarea cimentului Portland C 3 S − C 2 S − C 3 A − C 4 AF Presupunem clincherul plasat în subsistemul de echilibru termic .

33 + 5.60 ⋅ 21.73%C 3 S + 0.42% Fe2 O3 %C 2 S = 8.10. 5%ghips.05%CaO %C 3 S = 4.60% SiO2 − 6.Proiectarea cimentului Portland %CaOrőőma = %CaO − ( sau 4 ⋅ 56 3 ⋅ 56 )% Fe2 O3 − ( )(% Al 2 O3 − 0.98 = 11.64% Fe2 O3 ) 159 102 %CaOrőőma = %CaO − (1.XI.28 +1.51 %C 2 S = 8. respectiv 82% clincher.35 ⋅ 3.1.28 + 0.60% SiO2 + 5.42 ⋅ 3.83 10.2013 .07 ⋅ 3.98 − 7. ştiind că cimentul conţine 13% zgură.33 = 0.07 ⋅ 67.26%C 3 S + 0.35% Fe2 O3 ) = 21.42) = 56.35% Fe2 O3 ) %CaOrőőma = 67. Calculul compoziţiei oxidice a cimentului Compoziţia oxidică a cimentului se calculează prin adăugarea de oxizi aduşi de zgură şi de ghips la cantităţile de oxizi din clincher.65% Al 2 O3 + 0.06 ⋅ 6.35%C 2 S 56.31 11.53 C 3 S = 67.65 ⋅ 6.41 % SiO2 = 60 60 ⋅ %C 3 S + ⋅ %C 2 S 228 172 168 112 ⋅ %C 3 S + ⋅ %C 2 S 228 172 %CaO − (1.36 XII. Compoziţia mineralogică a clincherului după adusă la 100: mineral % C3 S C2 S C3 A C 4 AF 67.07%CaO − 7.65% Al 2 O3 + 0.50 10.41 = 0.60 ⋅ 21.07% Fe2 O3 − 3.05 ⋅ 67.65%C 2 S %C 3 S = 4.33 − 6.06% Al 2 O3 + 1.42 − 3.97 − (1.53% Tabel.28 −1.42 = 67. Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 24 25.51% C 2 S = 11.72% Al 2 O3 − 1.72 ⋅ 6.

746% CaO ghips = 0.97 = 55.05 ⋅ 1. 1.69% Al 2 O3 ghips = 0.46 = 0.34 = 0.1496% Al 2 O3 zgurő = 0.2013 .32% SiO2 cim = 23. 3. Conţinutul procentual de CaO în ciment: CaOclincher = 0.Proiectarea cimentului Portland XII. 2.20 = 5.15 = 5.4906% SiO2 zgurő = 0.19 = 0.1606% SiO2 XII.8996% Al 2 O3 XII.13 ⋅ 44.0914%CaO XII.06% Al 2 O3 cim = 5.10. Conţinutul procentual de Fe2 O3 în ciment: Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 25 25.13 ⋅ 5. 4. Conţinutul procentual de Al 2 O3 în ciment: Al 2 O3 clincher = 0.82 ⋅ 67.05 ⋅ 92.05 ⋅ 6.82 ⋅ 6.73% CaO zgurő = 0.33 = 17.35% SiO2 ghips = 0.61% CaOcim = 66.15 = 4.28 = 5.13 ⋅ 41.82 ⋅ 21. Conţinutul procentual de SiO2 în ciment: SiO2 clincher = 0.

324 1. Compoziţia oxidică a cimentului: oxid % % CaO SiO2 Al 2 O3 Fe 2 O3 MgO 66. Conţinutul procentual de MgOclincher = 0.1968 Σ 99.05 ⋅ 0.3244% Fe2 O3 XII.1968% alcalii din clincher Tabel.7% MgOcim = 1.315 1.8044% Fe2 O3 zgurő = 0.1606 23.Proiectarea cimentului Portland Fe2 O3 clincher = 0.13 ⋅ 5.51% Fe2 O3 ghips = 0.0914 66.92 = 0.01% Fe2 O3 cim = 3.98 100 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 26 25.82 ⋅ 0.20 = 0.8996 5.42 = 2. Conţinutul procentual de alcalii în ciment: 0.39 = 0.9 3.315 alcalii 0. 6.2013 .82 ⋅ 3.615% MgO zgurő = 0.75 = 0.24 = 0.1.10.16 5.1968 0.324 3.82 ⋅ 0.XII.315% MgO MgO în ciment: XII.13 ⋅ 3. 5.1 23.

10.2013 . Schema fluxului technologic de obţinere a cimentului Portland Umiditate calcar – 3% Umiditate argilă – 12% Umiditate cenuşă de pirită – 2% Umiditate pastă – 40% Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 27 25.Proiectarea cimentului Portland XIII.

10.2013 . Corectarea amestecului brut: Amestecul brut. C= masa amestecului brut final (3) cu titrul T3 pe care dorim să-l obţinem.[5] Pentru a obţine un amestec cu un titru impus se scriu două ecuaţii de bilanţ: A+ B= C aA +bB =cC aA+bB=c(A+B) aA+bB=cA+cB A(a-c)=B(c-b) A/B=(c-b)/(a-c) A= masa amestecului brut (1) cu titrul T1.B. a. a 1. amestecul brut să fie supus următoarelor operaţii: depozitare. omogenizare si controlul calităţii. Corectarea după titru (T) presupune determinarea raportului în care trebuie să se amestece două fluxuri de făină brută. aşa cum iese din moară. controlul calităţii. Se notează cu A. f2 conţinutul in Fe2O3 al amestecului A.B. B= masa amestecului brut (2) cu titrul T2. f1. nu are o compoziţie chimică constantă datorită faptului că materiile prime au o compoziţie chimică variabilă. Verificare omogenităţii se face prin determinarea titrului sau a analizei chimice.b. rezultata din neuniformităţile din frontul de exploatare al carierei. De aceea se impune că înainte de a fi introdus în cuptor.B. s1. Prin titru se inţelege conţinutul procentual de CaCO3. corectare. B amestecurile brute care se amestecă.c= titrurile celor trei amestecuri Corectarea după moduli (M): impune cunoaşterea compoziţiei oxidice a amestecurilor cu care se lucrează.Proiectarea cimentului Portland XIV. omogenizare. a2 conţinutul in Al2O3 al amestecului A. cunoscându-se titrul pentru ambele fluxuri. s2 conţinutul in SiO2 al amestecului A. Dacă se cunoaşte MAl: MAl=%Al2O3 / %Fe2O3 MAl=[(a1A+a2B)/(f1A+f2B)]:B MAl=(a1A/B+a2)/(f1A/B+f2) => MAl ∙f1A/B + MAl ∙f2 = a1A/B+a2 A/B = (a 2-MAl∙f2)/( MAl∙f1-a1) Dacă se cunoaşte MSi: MSi= (s1A+s2B)/(a1A+a2B+f1A+f2B) =>A/B= [(MSi(a2+f2)-a2] / [s1-MSi(a1+f1)] Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 28 25.

08·a D= a–0.025·P2= 0.727 (13% zgură) Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 29 25.4.08·a= 5.5% B= 66.134= 55.92·67. A C A= 66.134= 61.66 t/h AmbalareB XV.08·a= 0.025·0.05 t/h G= 3.998= 67.66 t/h B= 66.2.10.3567 (5% ghips) H= 0.727 t/h P2= 5.13·67. 1600 t/zi = 66.Proiectarea cimentului Portland XV.05·67.66 t/h P1=0.078·a= 5.335 C= 67 t/h C=B+ P1 Depozitare XV.763 F= 0. C Măcinare P2=8% D F G H C= 67 t/h C= E+D D= 61.763 t/h F+G+H= a a= 67. E D P1=0.3.66 t/h B Expediere XV.134=8.3567 t/h H= 8.2013 .1.82·67. Bilanţul de materiale XV.08·a E= P2– P3 E= 0.078·a C= D+E= 0.982 t/h C= D+E D= (F+G+H)– P2 a= F+G+H P2= 0.37 P3= 0.05 (82% clincher) G= 0.237 D= 0.998·a a= 67/0.13425 E= 0.92·a+0.134 P2= 0.134=3.08·a–0.134 t/h F= 55.078·a= 0.

995·3.237 t/h Purificare E P2= 0.5% G= 3.5% Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 30 H= 8.044 t/h 25.005·T4 T4= 3.3735 t/h ghips XV.025·5.995·S5 S5= 3.01678 t/h Depozitare S5 T4= S5+P16= 3.01687 t/h Dozare G G= S5–P15= S5–0.134 t/h E= 5.5% P2= 5.995= 3.078·67.5.727 t/h S 6= 8.237= 0.3567 P15= 0.005·T4 P16= 0.3567 t/h T 4=3.5% S5= 3.3567+0.134= 5.6.10.3736 t/h P 15= 0.3735 P16=0.2013 .237 XV.3567/0.7.005·S5= 0. S5 P15=0.Proiectarea cimentului Portland XV. T4 P16=0. S6 P17=0.134 E= 0. P2=8% P3=2.3735 t/h P 16= 0.37 t/h P 3= 0.01687 XV.08·67.005·S5= 0.8.37 P3= 0.3736 G= 0.7709 t/h P 17= 0.3567 t/h S 5= 3.01678 T4=3.134= 5.3736= 3.

815+0. J P4=1% Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 31 F=I =55.7709 P17= 0.05 t/h J= 55.9045 P19= 0.815 P18= 0.727 t/h S6= H+ P17=8. T5 P18=0.0441 XV.005· S6 S6= 8. U5 P19=11% T 5= 8.11·U5 U5= 9.005· T5 T5= 8.815+0.11·9.9045= 1.11.2013 .0441 t/h Depozitare S6 S6= 8.606 t/h P4= 0.7709 T5= S6+P18=8.815 U5= T5+P19=8.12.005·S6=0.55606 t/h 25.727+0.9.0895 U5= 9.815 t/h S 6= 8.044 XV.9045 t/h P 19= 1.11·U5= 0.5% T 5=8.9045 t/h zgură XV.7709 t/h P 18= 0.815 t/h U 5= 9.10.10. I Dozare F XV.0895 t/h Uscare T5 T5= 8.Proiectarea cimentului Portland Dozare H H=8.005· T5=0.05 t/h I= 55.

........................17............906% cenuşă Pasta conţine: 40% apă 39...66....25% argilă 0......1...51% cenuşă 60% mat..39..13..2.2% ..................43............09% argilă.01·55.........2......84% calcar....05 J= I+P4 = 55.....228% 102....4% calcar...197% 101....25% argilă.2% W....2% argilă..017%.......1......0................................606 P4= 0.....606 t/h P6= 1.........55606 XV........906% cenuşă de pirită 99....5% PC.........................60% material uscat.....906%.34% PC Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 32 25..........28%....49% ∑SO3 = 0...... L PC P6=1% J= 55.........84% ......12% W.......1% SO 3 0.0.0.. uscat...10....................01·J J= 55............05+0........24% Total pierderi din pastă la calcinare (etapa de ardere): 40% apă (umiditate pastă)+ 19..................997%........10...........32......20% SO 3 19.....608 t/h L=154....2013 .5% cenuşă.34% ∑W = 3....50% PC...........1......40% apă 100% mat.............547 t/h PC= 97..84% calcar 19..................34%........606= 0.........1...762 t/h Ardere J 100% pastă...0.......3% W (umiditate) 39..018% ∑PC = 19. uscat......................Proiectarea cimentului Portland Concasare I I= 55............95% calcar....19.....

279 t/h P2= 1.6226 t/h N= 154.762 t/h Corecţie pastă M M=N= 154.10.07% J= 55.547 XV. M Omogenizare L XV.762 PC=0.01·L=1.606 L=J+P6+PC L=55.762 O= N+P7=154.416 t/h P3= 92.762 t/h O= 156.24% SO3 63.325 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 33 25.762+0.6307·L L=154.563 t/h P1= 62.325 t/h P7= 1.762 t/h XV.49% W 0.01·L+0.608 P6=0. N L=M= 154.01·O O= 156.15.606+0.Proiectarea cimentului Portland 3.2013 .14.6307·L=97. P1 P2 P3 O Măcinare umedă N P7=1% N= 154.16.

P8= 0.592 t/h P8= 0.10.313 t/h T 1= S1+ P9 S1= 62.563 O= P1+ P2+ P3 P1= 0.1925+0.6322 t/h 34 25.325 P1= 62.279 T1= S1+0. T1 P9=0.325= 156. U1 P10=1% Dozare T1 T1= 62.005· S1 S1= 156.592 P8= 0.325+0. S1 P8=0.279 P2= 1.592 t/h P9= 0.325+(0.3984·O P2= 0.005· S1=0.005· S1 S1= 62.19.00906·156.4)· 156.325.005· T1 T1= 62.325+0.18.1925+0.Proiectarea cimentului Portland P7= 0.005·T1= 0.31296 XV.01·O=1.5% Dozare S1 S1= 62.3984·156.00906·O P3= (0.17.5% Dozare P1 P1= 62.6226 XV.2013 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice .31296 XV.4)·O O= 0.224 t/h P10= 0.279 t/h T1= 62.416 P3= 92.279 t/h S1= 62.592 P9= 0.592 t/h U1= 63.313 t/h S1= P1+P8 P1= 156.

53 t/h Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 35 25. T2 P11=0.224 t/h calcar XV.23. Q P3=Q=92.01·U1= 0.416+0.423 t/h cenuşă de pirită XV.005·T2= 0.22. R1 R P3 R2 Deleiere Q Q=R= 92. S2 P2=S2= 1.Proiectarea cimentului Portland U1= T1+ P10 T1= 62.20.416 t/h T2= 1.0071 T2= S2+ P11 S2= 1.21.6226 t/h Dozare XV.416 1.0925 t/h R2= 62.0071t/h T2= 1.224 P10= 0.5% Depozitare S2 T 2= T2= 1.416 t/h Dozare P2 XV.6226 t/h R1= 30.6322 U1= 63.423 P11= 0.01·U1 U1= 63.423 t/h P11= 0.2013 .10.005·T2 S2= 1.592 U1= T1+0.

2437+0.5% Depozitare S3 S3= 30.1925·O+0.2437 t/h P12= 0.702 t/h P14= 0.0925 R2= 0.5% Dozare R1 R1= 30.0925 S3= 30.6225 XV.Proiectarea cimentului Portland R= R1+R2 R= P3 P3= (0.25.3956 t/h P13= 0.4)·O R1= 0.1925·156.1925·O= 0.2437 T3= 30. U3 P14=1% Depozitare T3 T3= 30.15198 t/h T3= S3+ P13 S3= 30.3956 P13= 0.1512 XV.24.1925+0.2437 t/h T3= 30.4·O= 30.2013 .0925 t/h S3= 30.005· S3 S3= 30.26.0925+62.3956 t/h U3= 30.325= 62.307 t/h U3= T3+ P14 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 36 25.005· T3 T3= 30.53 R= 0. T3 P13=0.4·156.10.15198 XV.0925+0.53= 92.4·O=0. S3 P12=0.2437 P12= 0.325= 30.1512 t/h S3= R1+ P12 R1= 30.

53 t/h apă Tabel XV.044 0.134 0.157 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 37 25.15198 0.313 0.49 Total 171.166 0.01678 0.3956+0.224 30.53 3.3956 U3= 30.0441 1. Bilanţ de materiale: Intrări (t/h) Calcar Argilă Cenuşă de pirită Apă Ghips Zgură 63.313 0.Proiectarea cimentului Portland T3= 30.2013 .63 0.608 66.3735 9.304 0.563 0.55606 1.01· U3 U3= 30.335 0.66 0.01687 0.27.9045 Ieşiri (t/h) PC Productivitate P1 P3 P4 P6 P7 P8 P9 P10 P11 P12 P13 P14 P15 P16 P17 P18 P19 Total 97.0071 0. S4 Dozare R2 R2= S4= 62.53 t/h S4= 62.1.307 U3= 30.0895 171.10.547 1.702 P13= 0.702 1.423 62.702 t/h argilă XV.

66= 0. Consumul specific de cenuşă de pirită: Cscp= 1.66= 0.1. Consumul specific de calcar: Csc= 63.0506 XVI.224/66. Consumul specific de apă: Csa= 62.14858 XVI.46 XVI.3735/66.66= 0.2.423/66.2013 .948 XVI.66= 0.3. Calculul consumului specific de materii prime XVI.9045/66. Consumul specific de argilă: Csa= 30.4.702/66.66= 0.0213 XVI.Proiectarea cimentului Portland XVI.10.53/66. Consumul specific de ghips: Csg= 3.6.9286 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 38 25.5.66= 0. Consumul specific de zgură: Csz= 9.

Bibliografie  Ion Teoreanu Bazele tehnologiei lianţilor–editura tehnică Bucureşti 1975  Georgeta Cuculeanu.10.2013 . D. Virginia Ciobotaru–Tehnologii industriale şi de construcţii (biblioteca digitală)  Literat.F. Gagea. Utilaje şi instalaţii termotehnologice din industria silicaţilor – probleme şi exemple de proiectare Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 39 25.Proiectarea cimentului Portland XVII. Goga – Principii de calcul şi proiectare  Teoreanu. Radu – Calcule de operaţii.L.

7. Pregătirea şi depozitarea materiilor prime IV. Poduri rulante cu graifăr V. 3. DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC IV. Măcinarea şi omogenizarea materiilor prime IV. ÎNCADRAREA FLUXULUI TEHNOLOGIC CU UTILAJE V. Excavator cu lanţ V. Concasoare cu ciocane V. PROCEDEUL SEMIUSCAT III.Proiectarea cimentului Portland Cuprins: I. PROCEDEE PENTRU FABRICAREA CIMENTULUI PORTLAND III. 2. 9. Obţinerea clincherului IV. 5. 1. Ciururi oscilante V. 3. 4. 7. 6. Schimbător de căldură Wedag V. Ambalarea şi livrarea cimentului V. 1.2013 . 8. 4. Uscătoare cu tambur rotativ V. 1. 2. Extragerea materiilor prime IV. Silozuri de omogenizare V.10. Arderea amestecului brut. 3. Linia tehnologică de fabricare a cimentului Portland II. 4. 5. 10. Cuptorul rotativ Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 40 1 2 3 3 3 3 3 5 5 5 5 6 6 7 7 7 7 8 8 8 8 8 8 9 9 9 25. PROCEDEUL USCAT III. Mori cu bile V. 6. PROCEDEUL UMED III. Depozitarea şi măcinarea clincherului IV. GENERALITĂŢI DESPRE CIMENTULUI PORTLAND III. 2. Concasorul conic V. PROCEDEUL SEMIUMED IV. Încărcarea şi transportul materialului derocat IV.

Calculul modulilor clincherului şi reprezentarea grafică IX. Clasificarea modulară a cimenturilor Portland X.Proiectarea cimentului Portland V. 5. Argila VI. Gradul de saturare în oxid de calciu IX.2013 . Conţinutul procentual în Fe2O3 în amestecul brut VIII. 1. Calculul compoziţiei mineralogice a clincherului XI. Pompa Fűller VI. 2. Ghipsul VI. 2. 7. 1. 12. 13. Conţinutul procentual de CaO în ciment XII. Conţinutul procentual în Al2O3 în amestecul brut VIII. Mori de ciment V. Zgura VI. Calcarul VI. 1. 2. Modulul de silice IX. Locul clincherului de ciment Portland în diagrama cuaternară XI. Conţinutul procentual de C 3 A în clincher XI. Marnele VI. Modulul de alumină IX. 2. Conţinutul procentual de C 4 AF în clincher XI. 1. 4. 5. 3. Cimenturile cu adaos VI. 8. Clincher VI. 15. Conţinutul procentual în SiO2 în amestecul brut VIII. Conţinutul procentual în CaO în amestecul brut VIII. Maşini de însăcuit V. 3. Calcul compoziţiei oxidice a clincherului VIII. 4. 14. 3. 8. 11. 3. 3. 2. Conţinutul procentual de Fe2 O3 în ciment 10 10 10 10 10 11 11 11 12 12 12 13 13 14 14 14 14 15 17 17 18 18 18 18 19 19 19 19 19 20 21 23 23 23 24 25 25 25 25 26 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 41 25. Silozuri de ciment V. Calcul reţetei pentru amestecul brut de clincher VIII. 6. Adaosurile cimentoide VI. 4. 8. Adaosurile puzzolanice VI. Conţinutul procentual de C 3 S şi C 2 S în clincher XII.10. 8. Răcitor grătar V. 2. Conţinutul procentual în alcalii în amestecul brut IX. 6. Cenuşă de pirită VI. Caracterizarea materilor prime VI. 1. 4. Conţinutul procentual de Al 2 O3 în ciment XII. Calculul compoziţiei oxidice a cimentului XII. 3. Conţinutul procentual în MgO în amestecul brut VIII. 1. Adaosurile inerte VII. Conţinutul procentual de SiO2 în ciment XII.

Consumul specific de cenuşă de pirită XVI.Consumul specific de ghips XVI.Consumul specific de argilă XVI.2013 . Calculul consumului specific de materii prime XVI. Tabel.XII. Subsistemul cuaternar C 3 S − C 2 S − C 3 A − C 4 AF . 2. Conţinutul procentual de alcalii în ciment XIII. Compoziţia mineralogică a clincherului după adusă la 100 Tabel. 5.VII. Bilanţ de materiale 26 26 27 28 29 39 39 39 39 39 39 39 42 43 2 16 16 19 22 24 26 38 Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice 42 25.X. 6. Compoziţia oxidică a clincherului Fig. Compoziţia procentuală a materiilor prime Tabel VII.1.1. VIII. II.10. Bilanţul de materiale XVI.XI.1.2.Proiectarea cimentului Portland XII.4.1.5. Compoziţia oxidică obişnuită a unui ciment Portland Tabel. Compoziţia oxidică a cimentului Tabel XV. Anexe Anexe: Tabel.Consumul specific de calcar XVI. 1.1.1.Consumul specific de zgură XVI.3.6. 1. Consumul specific de apă XVII. Bibliografie XVIII. Compoziţia procentuală în oxizi a materiilor prime Tabel. Corectarea amestecului brut XV. Schema fluxului technologic de obţinere a cimentului Portland XIV. Conţinutul procentual de MgO în ciment XII.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful