MINISTERULSĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA

Protocol clinic standardizat în anestezie

Chişin ău, 2013

1

Aprobat la şedinţa Consiliului de Experţi al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova din 27 martie 2013, proces verbal nr.1 Aprobat prin ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr.861 din 30 iulie 2013 „Cu privire la aprobarea Protocolului clinic standardizat în anestezie”

Elaborat de colectivul de autori: Victor Cojocaru Mihail Borş Virgil Gu ţan Petru Rusu Serghei Şandru Ruslan Baltaga Andrian Belîi Doriana Cojocaru Serghei Malanco NicolaiVaculin d.h.ş.m., profesor universitar, şef catedră anesteziologie şi reanimatologie nr. 2, USMF „NicolaeTestemiţanu”, membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătăţii RM în anestesiologie şi reanimatologie d.ş.m., conferenţiaruniversitar, catedra anesteziologieşireanimatologie nr. 2, USMF „NicolaeTestemiţanu”, membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătăţii RM în anestesiologie şi reanimatologie d.ş.m., conferenţiaruniversitar, catedraanesteziologie şireanimatologie nr. 2, USMF „Nicolae Testemiţanu” d.ş.m., conferenţiaruniversitar, catedraanesteziologieşireanimatologie nr. 2, USMF „Nicolae Testemiţanu” d.ş.m., conferenţiar universitar, şef catedră anesteziologie şi reanimatologie nr. 1, „Valeriu Ghereg”.USMF „Nicolae Testemiţanu” d.ş.m, conferen ţiar universitar, catedra Anesteziologie-Reanimatologie Nr.1 „Valeriu Ghereg” USMF „Nicolae Testemiţanu”. d.ş.m, conferen ţiar universitar, catedra Anesteziologie-Reanimatologie Nr.1 „Valeriu Ghereg” USMF „Nicolae Testemiţanu”. d.ş.m., conferenţiar universitar, catedra anesteziologie şi reanimatologie nr.1„Valeriu Ghereg”,USMF „Nicolae Testemiţanu” şef secţie anesteziologie, IMSP Institutul Mamei şi Copilului şef secţie Reanimare, IMSP Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie Recenzenţi oficiali: Nicolae Gurschi Tatiana Tăzlăvan Ana Oglinda d.ş.m., conferen ţiaruniversitar, catedra anesteziologie şi reanimatologie nr. 2, USMF „Nicolae Testemiţanu” d.ş.m., conferenţiar universitar, şef catedră anesteziologie şi reanimatologie nr. 1, „Valeriu Ghereg”.USMF „Nicolae Testemiţanu” d.ş.m., conferenţiar universitar,şef secţie reanimare pediatrică, IMSP Institutul Mamei şi Copilului, membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătăţii RM în anestesiologie şi reanimatologie dr.hab. med, profesor universitar, membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătăţii RM în farmacologie clinic ă dr.hab. med, profesor universitar, membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătăţii RM în medicină de laborator

Victor Ghicavîi Valentin Gudumac

2

pagina CUPRINS Abrevierile folosite în document……………………………………………………………………... 5 Prefaţă…………………………………………………………………………………………………. 5 A. PARTEA INTRODUCTIVĂ……………………………………………………………………… 5 A.1. Utilizatorii………………………………………………………………………………………… 5 A.2. Scopurile protocolului…………………………………………………………………………….. 5 A.3. Data elaborării protocolului………………………………………………………………………. 5 A.4. Data revizuiri protocolului………………………………………………………………………… 5 A.5. Lista şi informaţiile de contact ale autorilor şi ale persoanelor care au participat la elaborarea 6 protocolului……………………………………………………………………………………………... A.6. Definiţiile folosite în document…………………………………………………………………… 6 B. PARTEA GENERALĂ……………………………………………………………………………... 7 C. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR Ş I A PROCEDURILOR……………………….. 8 C.1 Conduita pacientului……………………………………………………………………………….. 8 C.1.1 Asisten ţa anesteziologic ă ………………………………………………………………………... 8 C1.1.1 Asisten ţa preanestezică………………………………………………………………………. 8 Premedicaţia preanestezică………………………………………………………………. 10 C.1.1.2 Asisten ţa intraanestezică……………………………………………………………………... 10 Metodele de anestezie utilizate………………………………………………………….. 10 Metodologia anesteziei generale…………………………………………………………. 11 Cerin ţe pentru anestezie loco-regională………………………………………………….. 11 Anestezia rahidiană (spinală)………………………………………………………... 12 Anestezia epidurală………………………………………………………................... 13 Anestezia combinată spinală/epidurală……………………………………………… 14 Anestezia caudală (sacrală) ……………………………………………………….... 14 Anestezia regională de plex sau nerv periferic………………………………………. 15 Anestezia regională a plexului brahial………………………………………………. 15 Anestezia regională la membrului inferior………………………………………….... 16 Anestezia retrobulbară……………………………………………………………….. 17 Anestezia peribulbară………………………………………………………………… 17 Anestezia topică………………………………………………………………………. 17 Anestezia locală (prin infiltra ţie) ……………………………………………………. 17 Monitorizarea pacientului în anestezie…………………………………………………... 18 C1.1.3 Asisten ţa postanestezică …………………………………………………………………….. 18 C.1.2 Asisten ţa anesteziologic ă în chirurgia de urgen ţă……………………………………………….. 19 Etapele asistenţei anesteziologice în chirurgia de urgen ţă……………………………….. 19 C.1.3 Anestezia în afara sălii de operaţie………………………………………………………………. 19 Anestezia pentru diverse proceduri în afara sălii de operaţie………………………………… 19 Componentele de bază ale anesteziei în afara blocului operator……………………….... 20 Patologiile ce pot necesita sedare sau anestezie general ă……………………………....... 20 Principalele proceduri ce necesită sedare sau anestezie …………………………………. 21 Cerinţele de dotare pentru anestezia în afara blocului operator (ASA) ………………..... 21 Gradele de sedare………………………………………………………………………… 21 Anestezia pentru CT………………………………………………………………….. 22 Anestezia pentru RMN……………………………………………………………….. 22 Anestezia pentru endoscopie digestivă……………………………………………….. 23 Anestezia pentru proceduri minim invazive (punctii-biopsii, drenaje, cateterisme)…. 23 C.1.4 Asisten ţa anesteziologic ă în chirurgia de o zi (ambulator)…………………………………........ 23 Intervenţii pentru chirurgia de o zi…………………………………………………………… 24 Selectarea pacien ţilor pentru intervenţii chirurgicale de o zi…………………………….. 24 Recomandările pentru selectarea pacien ţilor în vederea anesteziei în chirurgia de o zi 25
3

Particualrităţile pentru anesteziile efectuate ambulator………………………………. Principiile îngrijirii postoperatorii……………………………………………………. Criteriile de externare…………………………………………………………………. C.2 Complicaţiile perianestezice……………………………………………………………………….. Anexa nr. 1 Cerinţele de dotare a locului de lucru al anesteziologului………………………………… Anexa nr. 2 Fişa de informare a pacientului privitor la anestezia pentru intervenţii chirurgicale……... Anexa nr. 3 Fişa de anestezie generală…………………………………………………………………. Anexa nr.4 Standardul ASA pentru monitorizarea anestezică de baz ă în sala de operaţii şi în afara sălii de operaţie......................................................................................................................................... Anexa nr. 5 Fişa preanestezică pentru chirurgia în ambulatoriu……………………………………….. Anexa nr. 6 Lista medicamentelor necesare în anesteziologie…………………………………………. BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………………….

26 27 27 27 30 34 36 41 42 43 46

4

Data elaborării protocolului: 2013 A.4. Data revizuiri : 2015 A. IMSP Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie.3. Utilizatorii: medici anesteziologi-reanimatologi ai instituţiilor medico-sanitare A. Protocolul clinic standardizat este elaborat în conformitate cu ghidurile internaţionale actuale privind serviciul anesteziologie şi reanimatologie.2. constituit din specialiştii Catedrei anesteziologie şi reanimatologie nr.VIGILEO CT RMN ERCP TIPS IMA AVC TAD ARDS MAO Societatea American ă de Anestezie Electrocardiografie Alaninminotransferaza Aspartataminotransferaza Indicele Masei Corporale Supravegherea Anestezică Monitorizată Vertebre Lombare 3-4 Anestezic local.L. regionale sau locale în cadrul intervenţiilor chirurgicale şi procedurilor diagnostice şi curative.1. Scopurile protocolului: 5 . LIDCO. Sporirea securităţii pacienţilor şi cadrelor medicale în realizarea complexului de măsuri privind pregătirea şi efectuarea anesteziei generale. nr. (asistenţa anesteziologică ) A. Cremă(lidocaină+pilocarpin ă) Grey Tensiunea Arterială Otorinolaringologie Dispozitiv pentru Monitorizarea Relaxării Musculare Fracţia inspiratorie a Oxigenului Presiunea Arterială Presiunea Venoasă Centrală Presiunea de ocluzie Artera Pulmonară Ecocardiografia Monitoare pentru Monitorizarea Debitului Cardiac prin metode minim invazive (prin analiza undei pulsului sau a echografiei transesofagiene) Tomografie Computerizată Rezonanţă Magnetic ă Nucleară Endoscopic retrograd colangio-pancreatografie Şunt Transjugular Portosistemic Intrahepatic Infarct Miocardic Acut Accident Vascular Cerebral Tensiunea Arterială Diastolică Sindrom de Detresă Respiratorie Acută Mono-amino-oxidaza PREFAŢĂ Acest protocol clinica fost elaborat de grupul de lucru al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova (MS RM). PARTEA INTRODUCTIVĂ A.R.2. a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” şi IMSP ICŞDOSMC. TOF FiO2 PA PVC Po AP EcoCG PICCO.ABREVIERILE FOLOSITE ÎN DOCUMENT ASA ECG ALAT ASAT IMC SAM L3-L4 EMLA G TA O.1.

2. Reanimatolgie şi Urologie” Agentia Medicamentului Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare în Sănătate Compania Naţională de Asigurări în Medicină Consiliul de Experţi al Ministerului Sănătăţii Persoana responsabilă A. IMSP Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie Protocolul a fost discutat. catedra anesteziologie şi reanimatologie nr. în med. ştiinţifice şi practice ce ţin de domeniul pregătirii şi protejării pacientului în cadrul desfăşurării actului chirurgical. catedra AnesteziologieReanimatologie Nr. procedurilor diagnostice şi terapeutice 6 . 2. conferenţiar universitar. dr.6. catedra anesteziologie şi reanimatologie nr. 1 „Valeriu Ghereg” Societatea Anesteziologie şi Reanimatologie din Moldova Seminarul ştiinţifico-metodic de profil „Anesteziologie. USMF „Nicolae Testemiţanu” dr. conferenţiar universitar. cu un rol esen ţial pentru evolu ţia curativă a diverselor patologii şi în special cele chirurgicale.5. 2. în med.. în med.1 „Valeriu Ghereg” USMF „Nicolae Testemi ţanu”. USMF „Nicolae Testemiţanu” dr. în med. 2. şef catedră anesteziologie şi reanimatologie nr. USMF „Nicolae Testemiţanu” dr. USMF „Nicolae Testemitanu” Catedra Anesteziologie-Reanimatologie Nr. conferenţiar universitar. şef catedră anesteziologie şi reanimatologie nr..USMF „Nicolae Testemiţanu” dr.. catedra anesteziologie şi reanimatologie nr. în med..1„Valeriu Ghereg”. „Valeriu Ghereg”.. conferenţiar universitar. dr. Definiţiile folosite în document Anesteziologia şi reanimatologia este o specialitate medicală de sine stătătoare. multidisciplinară. 2.. profesor universitar. catedra anesteziologie şi reanimatologie nr.. conferen ţiar universitar. aprobat şi contrasemnat: Denumirea instituţiei Catedra Anesteziologie-Reanimatologie Nr. în med. catedra AnesteziologieReanimatologie Nr. în med. USMF „Nicolae Testemiţanu” dr. în med. conferenţiar universitar. Specialitatea abordeaz ă aspectele teoretice. 1.A.hab.1 „Valeriu Ghereg” USMF „Nicolae Testemi ţanu”.. conferenţiar universitar. Lista şi informaţiile de contact ale autorilor şi ale persoanelor care au participat la elaborarea protocolului: Numele Victor Cojocaru Mihail Borş Virgil Guţan Petru Rusu Serghei Şandru Baltaga Ruslan Belîi Andrian Doriana Cojocaru Serghei Malanco Nicolai Vaculin Funcţia de ţinută dr.USMF „Nicolae Testemiţanu” şef sec ţie anesteziologie IMSP Institutul Mamei şi Copilului şef sec ţie Reanimare.

1 Standardul de dotare al locului de lucru al anesteziologului. indispensabil pentru evaluarea şi tratamentul cauzei declanşatoare. (policlinică. sau · imediat Asistenţa anesteziologică poate fi efectuată doar în locuri special amenajate! · locul de lucru al anesteziologului.1 Nivelul de asistenţă medicală spitalicească Descriere Motive Paşi (măsuri) (repere) (modalităţi şi condiţii de realizare) I II III Asistenţa anesteziologică Prezen ţa indicaţiilor pentru · Asisten ţa preanestezic ă (casetele 1 – 3) în mod programat asisten ţă anesteziologic ă în · Asisten ţa intraanestezică (casetele 4 –17.1. Include: · în sălile de opera ţie. Oxford Handbook of Anesthesia. tabelul 2) staţionar C. tabelul 2) ambulator C.2 Asistenţa anesteziologică Prezen ţa indicaţiilor pentru · Anestezia pentru diverse proceduri în afara sălii de în afara sălii de operaţie asisten ţă anesteziologic ă în operaţie (casetele 20 –28. PARTEA GENERALĂ B. în terapia durerii acute şi cronice. Cerinţele şi dotarea.1. precum şi de tratamentul diverselor patologii. Cerinţe de dotare conform: anexei nr. cabinetele diagnostice. În staţionar.1 · Asisten ţa postanestezică (caseta 18 ) Asistenţa anesteziologică Prezen ţa indicaţiilor pentru · Etapele asistenţei anesteziologice în chirurgia de în chirurgia de urgenţă asisten ţă anesteziologic ă în urgen ţă (caseta 19) chirurgia de urgenţă C. tabelul 5) Tabelul nr. 2006). Cerinţele şi dotarea Moduri de acordare a asistenţei anesteziologice Condiţii de acordare a asistenţei anesteziologice Locul de lucru al anesteziologului Locul de lucru anesteziologic. 7 . imagistic etc). asigurând bolnavului în stare critic ă suportul funcţiilor vitale.3 B. punctele traumatologice. în special a stărilor grave. Asistenţa anesteziologică poate fi acordată în mod: · programat. şi · în afara blocului operator (sălile de pansamente. tabelele 3-4) afara sălii de operaţie C. · locoregională sau · sedare anestezică monitorizată (CEPOD.1.4 · Asisten ţa postanestezică (caseta 18 ) · Anestezia pentru diverse proceduri efectuate în condiţii de ambulator (casetele 29 – 35. cabinet stomatologic. sau În alte instutuţii medicale. B. Efectuarea asistenţei doar : sub responsabilitatea unui medic anesteziolog-reanimatolog calificat! Scopul activităţilor NB: Medicul rezident în anesteziologie şi reanimatologie poate efectua asisten ţe anestezologice doar cu riscul I-II ASA sub supravegherea medicului anesteziolog-reanimatolog calificat. stomatologice etc.1 Locul de lucru anesteziologic. · urgent.1.) Beneficierea pacientului de: · anestezie generală.invazive. NB: Medicul rezident în anesteziologie şi reanimatologie poate efectua asisten ţe anestezologice doar cu riscul I-II ASA sub supravegherea medicului anesteziolog-reanimatolog calificat.2 Nivelul de asistenţă medicală specializată de ambulator Descriere Motive Paşi (măsuri) (repere) (modalităţi şi condiţii de realizare) I II III Asistenţa anesteziologică Prezen ţa indicaţiilor pentru · Asistenţa preanestezică (casetele 1 – 3) în ambulator asisten ţă anesteziologic ă în · Asisten ţa intraanestezică (casetele 4 –17.

6. · Asistenţa intraanestezică. stabilirea riscului anestezic. Etapele: · I vizită preanestezică. ASAT. ALAT.hernioplastiile pentru hernii gigante. · acordul informat al pacientului. 3. hepatorenale sau cu dereglări patologice în investigaţiile standard. . prin solicitarea consultului internistului. C.1 Asistenţa anesteziologică Asistenţa anesteziologică acordată în mod programat include trei etape: · Asistenţa preanestezică. bilirubina. Indicaţiile pentru efectuarea testelor exploratorii suplimentare: .BPOC. stabilirea riscului. · Asistenţa postanestezic ă. I vizită a anesteziologului (consultul I preanestezic) se efectuează la solicitarea medicului chirurg sau specialistului interesat cu scopul examinării preanestezice. cardiologului. DESCRIEREA METODELOR. informarea pacientului privind op ţiunile pentru eventuala anestezie. creatinina. fibrinogenul. elaborarea planului de asistenţă perianestezic ă. .1. 2. Radiografia cutiei toracice. Obiectivele de realizare: 1. Evaluarea anamnezei pacientului.2).interven ţiile toracice. endocrinologului. ureea. Examenul obiectiv al pacientului. . gazele sanguine. . Conduita pacientului C. · Teste paraclinice suplimentare: spirografia.expectoraţia abundentă. În cazuri indicate se recomand ă efectuarea examenelor paraclinice specifice problemei vizate. Aprecierea diagnosticului chirurgical şi volumului eventualei intervenţii chirurgicale. 5. Evaluarea minimului standard a datelor paraclinice: ECG. Ghence. 4. · stabilirea momentului optim al intervenţiei chirurgicale. indicele protrombinic). Informarea pacientului referitor la anestezia pentru interven ţia chirurgicală (fişa de informare a pacientului) şi completarea chestionarului preanestezic. analiza biochimică a sângelui (glicemia. Asistenţa preanestezică Scopul principal . 8 . .1. · II vizită preanestezică. grupa şi Rh-factorul sanguin. cardiace.1. neurologului la pacienţii cu respectivele coexisten ţe patologice. analiza generală a sângelui şi a urinei. .evaluarea statutului constituţional somatic şi patologiei chirurgicale în contextul elaborării planului de pregătire către actul chirurgical anestezic. endocrine.tusea cronică. TEHNICILOR ŞI A PROCEDURILOR C.1 Evaluarea eventualului risc respirator prin efectuarea testelor clinice şi instrumentale pentru decelarea leziunilor subclinice şi aprecierea rezervei pulmonare: · Teste clinice obligatorii: Ştange.astmul şi sindromul astmatic. determinării planului de investigaţii şi măsurilor de corecţie a dezechilibrelor poten ţiale existente. 6.dispneea de efort. NB: Poate fi efectuată de către anesteziolog în perioada prespitalicească în condiţii de ambulator. cardiace.1 Asistenţa preanestezică Caseta 1. (anexa nr.C. Coordonarea activităţilor de examinare şi corecţie a bolnavului cu tare pulmonare.1.

se adaugă la fiecare din clasele ASA dacă este cazul. foarte grav ă. . O distan ţă de 13. distanţă tiro-mentală. 6. sub 6 cm: intubaţie posibil dificilă. Holter ECG.distanţa tiro-mentală. Selectarea metodei de anestezie.valvulopatiile. Pregătirea preoperatorie şi indicarea premedicaţiei. Determinarea gradului de pregătire a bolnavului către intervenţia chirurgicală. . Starea generala a pacientului (satisfăcătoare. 6.testul cu efort. iar orificiul bucal închis. 8.cardiopatia ischemic ă. Evaluarea riscului cardiovascular pentru aprecierea rezervei funcţionale miocardice. gravitate medie. Explicarea de c ătre anesteziolog pacientului şi la necesitate membrilor familiei (tutorelui) a conduitei anestezice propuse. Examenul preoperatoriu în vederea intuba ţiei traheale Trei criterii trebuie apreciate: .. datele antropometrice. transportul la sala de operaţie. 3. comparativ cu testul Mallampati. terminală). . 6. denutriţie). distan ţa dintre incisivi. · Testele obligatorii: TA.2. 5.distanţa sterno-mentală reflectă gradul de mobilitate a coloanei cervicale. Indicaţiile pentru efectuarea testelor suplimentare: . Caseta 2. Accentuând siguranţa anesteziei. Este testul cu cea mai mare valoare predictivă. Frecven ţa cardiac ă.obezitatea morbidă. II vizită a anesteziologului (consultul II preanestezic): Obiectivele de realizare: 1. · Testele suplimentare: Dopler ECG. a ventilaţiei mecanice etc. 2.vîrsta înaintată. 2. .tulburările de ritm şi conducere. menţionarea posibilităţiilo de complicaţii şi risc. Activităţile anesteziologului în perioada preanestezică Activităţile anesteziologului în perioada preanestezică sunt reflectate în fişa de observaţie în următoarea succesiune: 1. Elaborarea planului anesteziei. Semnarea declaraţiei de acord pentru anestezie (anexa 2). gradul de protuzie mandibulară. IMC.flexia anterioară a jumătăţii inferioare a coloanei cervicale şi extensia articulaţiei atlantooccipitale.3. . Pulsul.carenţa nutritivă pronunţată.5 cm sau mai pu ţin. .hipertensiunea arterială peste 160 mmHg. obezitate. . gravă. 7. denotă risc de laringoscopie dificilă. 9 . eventualitatea transferului la terapia intensivă. starea de nutriţie (normală. Acuzele. ECG. pe coloana cervicală. măsurată cu capul deplin extins. 4.dimensiunea limbii în raport cu cavitatea orală (test Mallampati). . Stabilirea riscului anestezic conform scorului ASA (American Society of Anesthesiology) ASA Definiţie Pacient sănătos fără probleme medicale I Boală sistemică uşoară II Boală sistemică severă dar fără incapacitatea pacientului III Boală sistemică severă care incapacitează pacientul IV Muribund care se presupune că nu va supravieţui 24 ore indiferent de intervenţia V chirurgicală Donator de organe în moarte cerebrală VI *E –urgenţă .

· Efect antitrombinic. · Prevenire a reinfarctizării miocardului. f) locală topică şi/sau infiltrativă. Anestezie loco-regională: a) rahianestezie. obiectivele consultului I şi II se reflectă şi se documentează într-o singură etapă. adrenoblocante. antidepresive. Caseta 3. 4. d) blocadele plexurilor nervoase. · Efect antiacid.2 Asistenţa intraanestezică (realizarea anesteziei) Caseta 4. b) cu respira ţie artificială ( mecanică). 2. Aprecierea rezultatelor examin ării clinice a pacientului cu reflectarea obligatorie a indicilor hemodinamicii şi a simptomelor şi sindroamelor patologice. postalergice etc. · Efect antisialogog. b) epidurală . anticolinesterazice. Antecedentele eredocolaterale.) şi coexistenţele patologice (tare pulmonare. endocrine. Scopurile premedicatiei: · Sc ădere a anxietăţii pacientului.1. NB: Dacă la vizita primară. 8. Nivelul de conştiinţă. 4. 5. Indicarea riscului anestetic şi consimţământului pacientului sau adultului responsabil pentru o anumită tehnică de anestezie. Planificarea tehnicii anestezice. etc. Anestezie combinată (asociată).) 6.1. Anestezie intravenoasă totală: a) cu respiraţie spontană . 10 . cardiace. c) sacrală . Anestezie generală cu pivot inhalator. personale şi patologice (postoperatorii. de prevenire a agregării plachetare. neurologice etc. · Efect vagolitic. c) supraveghere anestezică monitorizată. blocante de calciu. · Prevenire a hipertermiei maligne. C. Datele despre medicaţia utilizată în perioada preoperatorie pentru tratamentul maladiilor cronice (preparate hormonale. · Doze scăzute de substan ţe de inducţie. posttraumatice. · Transfuzie preoperatorie. · Efect antihistaminic. e) retrobulbară şi peribulbară.3. pacientul nu necesită mă suri suplimentare diagnostice şi/sau curative pentru stabilirea riscului anestezic şi minimizarea lui. Metodele de anestezie utilizate: 1. Premedicaţia preanestezică Premedicaţia preanestezică include pregătirea psihologică şi medicaţia farmacologică în dependenţă de starea pacientului. NB: Medicaţia va fi selectată în corespundere cu statusul constituţional-somatic al pacientului. · Corectare a deficitelor hidroelectrolitice. · Analgezie. 3. · Nutriţie parenterală. · Efect antiemetic.). 7. comorbidităţile şi amploarea intervenţiei anestezico-chirurgicale.

în consult. dureri lombare) contraindică administrarea anestezicului local respectiv. · Suportul respirator conform planului anesteziei. incidenţelor şi accidentelor de acest tip faţă de substanţele anestezice locale. toţi pacienţii. · Montarea perfuziei intravenoase (abord periferic şi/sau central). · Apariţia unei zone eritematoase. · Pe parcursul vizitei preanestezice este necesar de stabilit dac ă pacientul acceptă tehnica anestezică. şi în măsurile pe care va trebui să le ia în vederea prevenirii şi eventual a tratamentului incidentelor şi accidentelor. · Din măsurile care se cer luate se vor nota: instalarea unei perfuzii intravenoase. pe masc ă sau pe sond ă endonazală. cu proprietăţi anxiolitice. · În acest sens. cât şi în combinaţie cu anestezia locală sau regională. 3). · Asigurarea componentelor principale ale anesteziei. ameţeală. · Participarea specialistului anesteziolog. care se administrează atât separat. care. pentru o astfel de tehnică. · Trezirea şi sevrajul de ventilator. lateral). · Un test frecvent folosit pentru determinarea susceptibilităţii la hipersensibilitate alergic ă. la nivelul antebraţului. · Responsabilitatea administrării unui medicament aparţine acelui care pune indicaţia şi execută tehnica. analgetice şi amnestice. Caseta 6. sau a unor fenomene generale (cefalee. ventral. rapid şi uşor de executat. · Instalarea monitoringului obligatoriu conform standardului şi men ţinerea pe parcursul anesteziei.1 ml) din substan ţa de testat împreună cu un martor de ser fiziologic. prin care se asigura o cale de abord în caz de urgen ţă. monitoringulcardiorespirator şi diurezei orare. câte o dată chiar necrotice. NB: Activităţile medicale şi evoluţia anesteziei sunt reflectate obligatoriu în fişa de anestezie (anexa nr. · Monitorizarea pierderilor sanguine. şi asigurarea unei posibilităţi de ventilaţie. · În caz de necesitate a asistenţei postaanestezice. a unei mici cantităţi (0. analgetice şi miorelaxantelor. pacienţii sunt transferaţi în secţiile de terapie intensivă. alegerea opţiunii.Caseta 5. este injectarea strict intradermic. · Men ţinerea anesteziei prin administrarea suplimentară a drogurilor anestetice. Metodologia anesteziei generale · Verificarea maşinii de anestezie. care pot să apară în timpul anesteziei locale. Supravegherea anestezică monitorizată (SAM) se efectuează la pacienţii conştienţi în cazul efectu ării diferitor proceduri curative sau diagnostice. fără asistenţă anesteziologic ă sunt petrecute cel pu ţin în disconfort sau sunt însoţite de riscuri în lipsa supravegherii monitorizate de c ătre anesteziolog. Prin SAM se subînţelege administrarea intravenoasă a drogurilor. · Terapia durerii postoperatorii. · Poziţionarea bolnavului pe masa de operaţie (decubit dorsal. administrarea oxigenului. eventual chiar intubaţia în caz de 11 . la tehnicile de anestezie locală. trebuie asistaţi de anesteziolog. · Dacă nu acceptă este necesar de explicat particularităţile anesteziei locale pentru intervenţia chirurgicală programată. · Transportul supravegheat în salonul de recuperare postanestezic ă. Cerinţele pentru anestezia loco-regională · Pacienţii programaţi pentru o anestezie loco-regională necesită aceleaşi pregătiri (deseori şi mai valoroase) şi aceleaşi măsuri de precauţie ca şi în cazul anesteziei generale. hipnotice. · Preoxigenarea. care sunt opera ţi sub anestezie locală. · Administrarea premedicaţiei necesare. cu elemente de terapie intensivă. · Pacientul trebuie chestionat asupra eventualelor reac ţii alergice.

ortopedic. Chirurgia perineului. membrana arahnoida. Contraindicaţiile anesteziei rahidiene (spinale): Contraindicaţii absolute: 1. Anestezia rahidiană (spinală) Reprezintă o anestezie de conducere. precizarea indicaţiei sau contraindicaţiei). Măduva spinării reprezintă porţiunea alungită a sistemului nervos central care se întinde de la vertebra C1. · Se evită orice manevră brutală. 3. se renunţă şi se solicită ajutorul altui coleg specialist. · Perfuzia intravenoasă. subarahnoidian ă şi epidurală este deficitul neurologic preexistent. examenul local. explicaţia pe scurt a procedurii. · Instalarea monitorizării standard. în contact direct cu rădăcinile nervilor rahidieni. · Nu este nevoie să se utilizeze trocar tip Sise (sau altele). vorbind cu pacientul (care va fi supravegheat de un ajutor). sol. din dotarea cu medicamente de urgenţă. nu cu sol. · Puncţia durală . în caz de eşec. Caseta 7. Midazolam5 mg). Se impune premedicaţia cu un anxiolitic (Diazepam10 mg. Ringer. · În caz de nereu şită. Se efectuează în linişte. · Aşezarea corectă a pacientului. 2. Acul trebuie să fie prevăzut întotdeauna cu mandrin. nu trebuie să lipseasc ă trusa antişoc. Diazepam). prin care se interceptează transmiterea stimulilor periferici şi a stimulului de comanda motorie medulară. prin introducerea în spaţiul subarahnoidian a anestezicului local. urologică. Se respectă cu deosebită stricteţe asepsia. Chirurgia abdomenului inferior. Tehnica rahianesteziei cuprinde următoarele etape: · Vizita preanestezică ( examenul general al pacientului. adică prehidratarea cu soluţii electrolitice (ser fiziologic. 4. uneori foarte supărătoare şi tenace. deşi uneori rahianestezia se poate efectua şi în lipsa ei. Chirurgia membrelor inferioare.· · · necesitate. umplut cu lichid cefalorahidian. Indicaţie relativ limitată pentru anestezia locală trunculară. aplicată foarte strâns de dura mater şi piamater. se fac maximum 3 încercări. Refuzul pacientului. 12 . este elementul central al tehnicii. Între piamater şi arahnoidă se delimitează spaţiul subarahnoidian. Se recomandă utilizarea sedativelor hipnotice (Fenobarbital. Chirurgia rinichiului. · Identificarea spa ţiului epidural este esenţial în această tehnică. · Premedicaţia este bine să se facă la to ţi pacien ţii. Se preferă întotdeauna poziţia în decubit lateral. Glucoză!) în doză de 10 ml/kgcorp. Pentru posibilele accidente alergice. deoarece apar dureri de spate postoperator. Cel mai utilizat test. 6. Se utilizează în chirurgia subombilicală. obstetricală. pân ă la marginea vertebrei L2. vezicii urinare. 5. iar sacul dural pân ă la vertebra S2 şi este învelită de trei membrane: dura mater. Înainte de puncţie se face anestezia locală a tegumentelor. · Aseptizarea locală. Chirurgia abdominală superioară (inclusiv secţiunea cezariana). Se recomandă ca anestezistul să stea pe un scaun. cu calm. întrucât majorit ăţii pacien ţilor le este teama să rămână conştien ţi în timpul operaţiei. Intervenţiile sub nervul intercostal III. în acest scop este testul lipsei de rezistenţă la injectare descris de Dogliotti. Indicaţiile anesteziei rahidiene (spinale) Indica ţii operatorii: 1. dar poziţia şezând ă nu este totu şi contraindicată. · Transportarea pacientului în sala de operaţii pe brancardă.

Se avanseaz ă foarte încet cu acul apăsând continuu pe pistonul seringii. în spaţiul L3-L4. pe măsură ce acul avansează. în doze fracţionate (după diluare prealabilă). 4. După 2-3 mm de avansare. Chirurgia abdomenului superior şi inferior. . rezisten ţa la injectare dispare brusc. pentru anestezia epidurală simplă (o singură injecţie). · Se avansează uşor cu acul şi se încearc ă injectarea de ser fiziologic. · Aşezarea pacientului dup ă injectare se face în general în decubit dorsal. 2. la care se ataşează un ac mai gros decât pentru anestezia rahidiană. în doze mici de 2. Complicaţiile respiratorii. Se tratează prin suport vital bazal şi avansat. când este nevoie. · Bradicardia se jugulează cu Atropină. se prescrie terapia corectă de hidratare. singura măsură eficientă de a reduce semnificativ cefaleea (în afara dimensiunilor acului). Indicaţii pentru anestezia epidurală : 1. Anestezia epidurală · Se utilizează o seringă de 5 ml. · Dacă se intenţionează o tehnică continuă. . · Hipotensiunea se tratează prin perfuzie.sindromul de arteră spinală. Afecţiunile neurologice preexistente (scleroza multiplă). · Injectarea anestezicului se face lent. plină cu ser fiziologic. puncţia se face cu ac Tuohy. de rutin ă. Retenţia acută de urină. Bacteriemia. · După cca 4-5 cm.cefaleea postpunc ţională. Gravidele se aşează cu corpul uşor rotat la stânga. · În acest moment vârful acului se află în spaţiul epidural. · Nu se injectează hipnotic. bradicardie şi creştere a timpului de circulaţie. 3. se utilizează un ac drept. 2. La necesitate se recurge la vasoconstrictoare (fracţionat dup ă diluare).5-5 mg.hematomul spinal. Complicaţiile neurologice: . Coagulopatiile severe. Caseta 8. Contraindicaţii relative : 1. Se efectuează puncţia tegumentelor (după anestezie locală). pentru a evita compresia venei cave inferioare şi a aortei. Stopul cardiac. dar de aceeaşi grosime cu acul Tuohy (G16-G17). 13 .lezarea nervului. Necooperarea pacientului. Infecţia la locul puncţiei. când vârful acului se află în ligamentul galben (formaţie fibroasă). 5. · Postoperator. Se preferă Midazolam sau Diazepam.arahnoidita adezivă. . Pacientul este monitorizat continuu conform standardelor de monitorizare anestezică. Se tratează prin infuzie de cristaloide şi vasoconstrictoare. Complica ţiile anesteziei rahidiene (spinale): Blocul spinal total trebuie considerat drept complicaţie reversibilă sub tratament. 3. Anomaliile anatomice. . . rezisten ţa la injectare este foarte mare. Chirurgia membrelor inferioare şi a perineului. Hipotensiunea arterială cauzată de blocarea simpatică extinsă. Hipovolemia necorectată.2. şi se poate injecta uşor lichidul. .sindromul de coad ă de cal. care se manifestă prin scăderea debitului cardiac cu diminuarea presiunii sistolice.paresteziile şi paraliziile.

prin ac gros de punc ţie epidurală). Este mai uşor realizată la copii după realizarea unei anestezii generale uşoare. 6. Blocurile nervoase diagnostice şi terapeutice. Cefaleea postpuncţie durală. 4. Tehnica anesteziei caudale: Osul sacral are o forma triunghiulară unit cu coccisul prin ligamentul sacrococcigian. Indicaţiile: interven ţiile în regiunea sacroperineală. Caseta 9. 3. Toxicitatea acută sistemică. Bacteremia. 3.3. Hipotensiunea arteriala. 5. Contraindica ţii pentru anestezia epidurală : Contraindica ţii absolute: 1. Caseta10. · Pacientul este aşezat în decubit lateral stâng. 14 . Stopul cardiac. 2. realizată prin introducerea analgezicului în canalul sacral. Refuzul pacientului. 5. şi între aceste formaţiuni se palpeaz ă pe linia median ă o prăbuşire. Chirurgia obstetricală sau naşterea instrumentală. lung. 4. Analgezia postoperatorie sau posttraumatică. Canularea unui vas peridural. Se foloseşte un ac special cu lumen dublu 22-G pentru epidurală prin care se introduce un ac 25-27-G pentru anestezia subarahnoidiană. 2. Hipovolemia necorectată. Leziuni neurologice. · Unghiul acului se corectează la 30º şi se avansează în canal. 8. Anestezia combinată spinală/epidurală Anestezia combinată spinală-epidurală a fost iniţiată pentru a utiliza cele două tehnici simultan. 2. 7. analgezie în teritoriul inervat de plexul sacral dar dacă folosim volume mai mari de anestezic local pot fi blocaţi nervii lombari şi toracali inferiori. · Acest volum asigură o anestezie până la L1. Coagulopatiile severe. · Se palpează creasta sacrală şi coccisul. utilizând puncţia ac-prin-ac (ac de rahianestezie. 10. Tehnica este similară epiduralei şi rahianesteziei. 6. Puncţia accidentală a durei. Insuficienţa respiratorie. 4. Complica ţiile anesteziei epidurale: 1. · Se puncţionează cu ac sub un ungi de 45º faţă de ligament şi se avansează până ce trece de o rezisten ţă (perforarea ligamentului). Afec ţiunile neurologice preexistente (scleroza multipla). Contraindica ţii relative: 1. Anestezia spinală totală. Realizează în special. Anestezia caudală (sacrală) Este o formă de anestezie epidurală. · Se injectează 15-20 ml la pacien ţii cu înălţimea sub 160 cm şi 20-25 cm peste 160 cm. 5. Analgezia în naştere. 9. Infec ţia la locul puncţiei. Anomaliile anatomice. Malpoziţia acului sau cateterului. 1-2 cm.

· Pentru localizarea plexului se poate încerca declanşarea de parestezii. prima coasta. la o profunzime de 5-7 cm. Caseta12. şi coasta I. antebraţului. · Pacientul se culcă pe spate şi braţul care urmează a fi blocat este poziţionat pe abdomen. Lidocain ă 1. 4. ci între fascia. · Se introduce acul perpendicular pe tegumente. instalare rapid ă a blocului. Pentru confortul pacientului este recomandată sedarea cu benzodiazepine. gambei. La efectuarea blocurilor se respectă cu stricteţe regimul aseptic şi antiseptic. Pentru realizarea blocului este necesar neurostimulator şi/sau aparat cu ultrasunet. până la contactul cu prima coasta. Echipament necesar de anestezie. identificând vena jugulară externă. care delimitează anterior plexul.5%. supraclaviculară. Dup ă 3 – 4 cm. Efectuarea tehnicii parestezice nu este recomandată datorită gradului mare de complicaţii. Lidocain ă 1. 3. Anestezia regională a plexului brahial Se efectuaz ă pe cale interscalenic ă. Chirurgia ortopedică şi traumatologică a braţului. Chirurgia genunchiului. cu ajutorul ultrasonografiei. cotului şi antebraţului şi mai puţin a mânii. ceea ce se poate constata prin parestezii sau datorită contracţiilor în regiunea bicepsului brahial (nervul musculocutaneic). ori folosirea electrostimulării. se ajunge la trunchiul superior sau porţiunile membranei laterale. care este întâlnită în această regiune destul de frecvent. Determinarea locului administrării anestezicului local poate fi prin diferite metode: apariţia de parestezii. · Doza medie este de 25-40 ml anestezic. 15 . Calea supraclaviculară realizează procentaj mare de succes. Refuzul pacientului. Indica ţii: 1. respiratorie. Acul se introduce sub 45° lateral pe tegumente în direcţia capului humeral. Calea axilara conferă blocul ½ distale a umărului. Dozele de anestezic local utilizate nu trebuie să depăşească dozele maxim recomandate pentru evitarea toxicităţii anestezicului local. Se poate avansa acul. 2. La aspiraţia aerului este indicată radiografia cutiei toracice pentru a exclude pneumotoraxul. contracţii musculare prin electrostimulare. · Poziţia pacientului în decubit dorsal. · Pentru localizarea plexului se poate încerca declanşarea de parestezii. Anestezia regională de plex sau nerv periferic 1. Necooperarea pacientului. monitoring similar cu cel pentru anestezia general ă. Este necesar de a fi aten ţi la vena jugulară externă. 2. Instalarea blocului durează 10 – 15 minute. mîinii propriu zise. care delimitează posterior plexul. · Direcţia inserţiei acului este caudală. cu cea mai mare extindere. apoi se retrage uşor. totuşi cu o orientare dorsală discretă spre coloana vertebrală. Ridicarea uşoară a capului de pe masă ajută la identificarea marginii posterioare a muşchiului sternocleidomastoidian. cu capul în poziţie neutră. cotului. 5.5%.2 – 0. În cazul blocului ineficient se purcede la anestezie general ă. 6. Contraindicaţii: 1. Injectarea anestezicului local se efectuează când intensitatea curentului ajunge la 0. · Poziţia pacientului în decubit dorsal. 7. 2.3 mA. Calea subclaviculară are indicaţii identice cu calea supraclaviculară. · Doza medie este de 20-25 ml anestezic. mijlocul claviculei. · Capul se întoarce uşor într-o parte. practic tot braţul mai complet decât calea axilară. · Locul puncţiei este plasat la nivelul cartilajului cricoid pe marginea posterioară a sternocleidomastoidianului. subclaviculară şi axilară. antebraţului şi mânii. 4.Caseta11. Dereglările grave de coagulare. Calea interscalenică conferă blocul umărului. Anestezicul trebuie injectat nu subcutanat. Instabilitatea hemodinamică. piciorului propriu zis. 3.

· Anestezia se instalează peste 10-15 min. Lidocaină de 0. Se simte pătrunderea în teaca perivasculară. cu volum redus. · Pacientul se află în decubit dorsal. la o profunzime de 6-10 cm. · Pacientul se află în decubit dorsal. ataşat la seringă. exista septuri care împiedica difuziunea anestezicului. de scurtă durată. Se injectează cât mai medial. radial şi ulnar. acul se introduce peste arteră şi se dirijează medial. 20 ml Lidocain ă1%. Se fixează digital artera femurală. transmiterea pulsaţiei arteriale c ătre ac. după ce se aplică garoul ori manşeta unui tensiometru mai sus de câmpul operator şi se umflă la o presiune cu 20-25 mm Hg peste TA sistolică a bolnavului. se trage a 2-a linie perpendiculară. 20 ml Lidocaină 1% Blocarea nervului femurocutanat lateral este indicată în chirurgia regiunii posterioare a femurului în asociere cu blocada sciaticului şi nervului femural. ca şi prin activitatea motorie (posibilitatea de a ridica membrul superior). median.· Poziţia pacientului este în decubit dorsal. · Se trage o linie între spina iliaca postero-superioară ş i marele trohanter. Se introduce 20-30 ml Lidocaină 1%. · Injectarea se face la intersec ţia linii 2-i cu cea de-a 3-a. se puncţionează cu ac subţire. · În teacă perinervoasă.5%. paralel cu mănunchiul vacsulo-nervos. Volumul anestezic e de cca. Anestezia regională intraosoasă se foloseşte numai pentru intervenţiile chirurgicale pe membre. perpendicular pe tegumente. se puncţionează cu ac la o adâncime până la 7 cm. iar pentru alte regiuni ale membrului inferior în asociere cu alţi nervi. · Dup ă aplicarea garoului. Cu 4-5 cm mai jos de ligamentul inghinal în vârful unghiului drept format dintre liniile ce duc de la mijlocul ligamentului inghinal şi regiunea anterioară a simfizului. Blocada sciaticului este indicată în chirurgia piciorului propriu zis. nervul femurocutanat lateral. adică deasupra locului unde nervul musculocutan părăseşte teaca perivasculară 3040 ml Lidocaina 1%. Cu 2-3 cm mai jos şi medial de spina iliac ă anteriosuperioară. cu braţul în abducţie de circa 80-90%. Anestezia regională intravenoasă (blocul bier) se foloseşte rar pentru intervenţiile chirurgicale pe membre. Volumul anestezic e de cca. · Pentru exsanghinare membrul se ridică în sus. şi se avansează pân ă apar parestezii ori contracţii musculare la stimularea electrică a nervului. · Semnele de puncţie corectă sunt: parestezia. Blocarea nervului obturator este indicată în chirurgia regiunii perineului şi regiunii mediale a femurului în asociere cu blocada sciaticului şi nervului femural. Se palpează artera. A 3-a linie une şte trohanterul mare şi hiatusul sacral.5%. de aceea se fac injectări multiple. 16 . 20 ml Lidocaină 1%. La mijlocul acestei linii. cât mai proximal. se puncţionează cu ac subţire sub fascie.5 ore). Anestezia regională la membrului inferior La nivelul membrelor inferioare nervii au traiecte separate. făcând imposibil blocajul lor printr-o singură manevră. lateral de arteră.25%-0. prin testul de înţepare în teritoriul de distribuţie a nervilor musculocutan.5-2 ore şi superioare 1-1. La localizarea corectă a acului apar parestezii sau mişcări în picior la stimularea electrică a nervului. cu humerusul rotat extern şi cotul flectat. Aprecierea blocului se face prin percepţia durerii. obturator şi femural. introducând acul perpendicular pe tegumente. perpendicular pe tegumente. · Pentru blocarea nervului femural pacientul se află în decubit dorsal. · Se aplică un garou imediat sub axilă. Principalii nervi ce sunt blocaţi sunt: sciaticul. Caseta13. · Poziţia pacientului este în decubit lateral cu membrul de anesteziat procliv şi îndoit. de scurtă durată (inferioare 1. Volumul anestezic e de cca. Blocarea nervului femural este indicată în chirurgia gambei în asociere cu blocada sciaticului. i/v se injecteaz ă Procain ă de 0.

17 . Tetracaină 1% -1-2 pic ături.R.000.· · Acul cu mandren se introduce în regiunea epifizei ori metafizei prin stratul cortical la o profunzime 1. Metodele de profilaxie a complicaţiei date sunt: .) realizând anestezia micilor terminaţii nervoase de la acest nivel. Anestezia peribulbară · Lidocaină 2%. · Principalul risc al anesteziei topice este intoxicaţia cu anestezic.5-10 ui/ml de Hialuronidază 37 ˚C · Se injectează cu un ac de 25 G şi 2. realizând o durată de anestezie până la 3 ore. având ca reper marginea inferioară a orbitei. Anestezia retrobulbară · Decubit dorsal. · Este indicată în cazul puncţiilor arteriale sau venoase. · Prima se efectuează prin mijlocul carunculului. avansâd acul supero-medial 2-2. oftalmologică.administrarea frac ţionată a dozei. . · Se închide ochiul şi se aplică pe el un dispozitiv care să exercite o presiune de 30-40 mmHg (balonul de presiune Honan) pentru 10-15 minute. Tetracaină. Lidocain ă de 0. cutanate şi subcutanate.5%.5%.5% şi Prilocain ă de 2.5 cm. la nivelul regiunii operatorii. Substanţele anestezice utilizate: Lidocaină 2-10%. Caseta16.5% şi 7. Anestezia topică · Consta în badijonarea mucoaselor cu un anestezic local (chirurgia maxilo-facială. biopsii sau plastii cutanate. circumcizii. la unirea a dou ă treimi mediale cu treimea laterală. · Ochii în poziţie neutră. care este o emulsie ulei/ap ă şi conţine Lidocain ă de 2. · Se inseră transdermic sau transconjunctival un ac de 4 cm. . · La nivelul unghiului extern inferior al orbitei care se direc ţionează în sus. cu acul orientat posterior şi introdus circa 2-2.5 cm şi injectând după aspirare ceilalţi 5 ml de anestezic local. se aplică două injectări peribulbare. Caseta14. · Anestezia topică a tegumentelor se realizeaz ă şi cu ajutorul preparatului EMLA.L. Caseta15. se injectează 5 ml din solu ţia de anestezic local şi se masează u şor ochiul pentru ca solu ţia să se disperseze.evitarea p ătrunderii anestezicului în patul sanguin în plaga deschisă şi răspândirea lui pe suprafeţe mari. · Anestezic de contact intraconjunctival. herniotomie şi hernioplastie. · Se injecteaz ă 3-4 ml din solu ţia de anestezic local în conul muscular. Anestezia se instalează peste 10-15 min. tratamentul nevralgiei. etc. 5 ml Bupivacain ă 0. · Dup ă aspirarea u şoară. · A doua injectare transconjunctival. sutura plăgilor superficiale. cu soluţia de anestezic local. · Ochiul în poziţie neutră şi pacientul în decubit dorsal. O. Anestezia locală (prin infiltraţie) Se indică pentru intervenţiile chirurgicale mici. Caseta17.5% şi se aplică în doz ă de 2g/10cm. 5 ml cu Epinefrină 1:200. debridarea unui ulcer varicos.utilizarea dozei strict calculate. Articaină. Tehnica anesteziei locale constă în infiltrarea progresivă a ţesuturilor strat cu strat.5-2 cm se injectează Procaină de 0.5 cm. spre posterior şi medial spre vârful orbitei. favorizată de o vascularizare bun ă a mucoaselor.

metode de determinare a circulaţiei şi oxigenării cardio. Sistemul renourinar NB: Monitorizare standard . . . Sistemul traseul electrocardiografic.Tabelul nr.măsurarea SO2 a sângelui venos amestecat.2. capnometria sublinguală.PICCO.determinarea intermitentă sau continuă a gazelor .3 Asistenţa postanestezică Caseta 18.oximetria cerebrală. PVC. ü macroscopice (tonometria gastrică. . fluxmetria cu laser.concentraţia oxigenului. doppler. amestecul de gaz expirat. Starea .curba respiratorie.culoarea tegumentelor. monitorizare avansată .potenţiale evocate. . VIGILEO.echilibrul gazos şi acidobazic. .volumele setate după parametrii sanguine arteriale (PaO2.1. . Monitorizarea pacientului în anestezie Monitorizarea standard Monitorizarea avansată . . nervos . . tisulare: vascular .indicele bispectral.temperatura tegumentelor. Po AP. .nivel II-III (municipal şi republican). . ü Stabilizarea funcţiei cardiace.frecvenţa respiratorie. LIDCO.nivel I(raional). .electroencefalograma. 18 .pletismografia pulsului. ü microscopice (polarizare ortogonală spectrală. Sistemul . generală . ü Diagnosticul şi managementul complicaţiilor postoperatorii. inclusiv al metabolismului gazos şi acido-bazic.presiunea arterială. vizualizarea cîmpurilor întunecate. cocentra ţ ia . . .diureza. . microscopia intravitală. ü noninvaziv-ecografiei transesofagiene ü minim invaziv.PA invazivă.prezen ţa reflexului cornean.relaxarea ob ţinută. ü bioimpendanţa electric ă transtoracic ă. Asistenţa postanestezică Include o totalitate de măsuri. direc ţionate spre minimizarea efectelor adverse ale actului anestetico-chirurgical şi corecţia perturbărilor patologice prezente la pacient.concentraţia inspiratorie a volatile în amestecul de gaz inspirat şi în oxigenului FiO2.monitorizarea relaxării musculare (TOF).umiditatea. central . .concentraţia N2O şi concentraţia anestezicelor .urmărirea presiunii intracraniene. . C.EcoCG transtoracic ă. constitu ţionali. ü Monitoring-ul respirator. spectroscopia infraroşie).diametrul pupilei. .termodiluţie transpulmonară. clearance-ul verdelui de indocianină). PaCO2). . Sistemul pulsoximetria -SpO2. prin plasarea cateterului.temperatura centrală. de terapie intensivă. respirator CO2 la sfârşitul expirului.frecvenţa cardiacă. . .măsurarea debitului cardiac: ü invaziv-cateterului Swan-Ganz. Măsurile de terapie intensivă în perioada postanestezică: ü Restabilirea conştien ţei. inclusiv şi contracararea hipovolemiei.1.

se purcede la protocolul de inducţie secvenţială rapid ă (preoxigenare. Anestezia pentru diverse proceduri în afara sălii de operaţie Premizele: Creşterea numărului de solicitări pentru anestezii în afara blocului operator din cauza măririi numărului 19 . Calibrul cateterului periferic sau cateterizarea unei vene centrale este în dependenţă de gravitatea pacientului şi volumului operator programat. radiografia cutiei toracice.Transferul pacientului după anestezie din sala de operaţie în secţia de reanimare-terapie intensivă se decide de către medicul anesteziolog şi este prezentat medicului reanimatolog. În caz de indicaţii urgente. 2. în cazurile când patologia chirurgicală acută permite. Pacienţii supuşi intervenţiilor chirurgicale de urgenţă se transferă în sala de operaţie pe brancardă. analiza generală a urinei.1. ECG. Pregătirea pacientului către intervenţie. Etapele asistenţei anesteziologice în chirurgia de urgenţă 1. Problema „stomacului plin” se rezolvă preoperator. a. ionograma. c. .1.Transferul pacientului dup ă anestezie din sala de operaţie în secţia de profil se efectuează conform cerinţelor în vigoare: restabilirea respiraţiei. cînd intervenţia chirurgicală nu permite rezolvarea stomacului plin (abdomen acut). reanimare. rezolvare a problemei „stomacului plin”. Alegerea metodei de anestezie este doar în competen ţa medicului anesteziolog şi poate fi schimbată în dependenţă de modificarea tacticii chirurgicale.Pacienţii critici se transferă în mod programat la ventilaţie pulmonară artificială prelungită în terapie intensivă. cunoştinţei clare. restabilire a diurezei adecvate etc. metabolice şi a pasajului gastro-intestinal. Abordul venos este obligatoriu la to ţi pacienţii.2 Asistenţa anesteziologică în chirurgia de urgenţă Caseta 19. Minimul investigaţiilor conform Programului Unic: analiza general ă a sângelui. 7. C. inclusiv şi iniţierea alimentaţiei enterale şi parenterale. Bolnavii cu parametrii vitali relativ stabili se pregătesc în secţia de profil (terapie infuzională. determinarea grupului sanguin + RH factorul. . Pacientul este prezentat echipei de gardă a secţiei şi examinat în dinamic ă la necesitate. Pentru pacienţii critici este recomandată utilizarea unui cateter vezical pentru monitorizarea diurezei. 5. 8. 4. se utilizeaz ă miorelaxante scurte depolarizante. . . a.Analgezia postoperatorie se asigură în conformitate cu necesităţile individuale ale pacientului şi volumul operator. .Tratamentul simptomatic şi de suport se efectuează conform parametrilor clinico-paraclinici. C. indicaţii imediate. glicemia. 6. Vizita medicului anesteziolog pentru determinarea riscului anestezio-chirurgical cu implicarea de urgen ţă a specialiştilor de profil la necesitate.) b. pacientul nu se ventilează prin mască. se aplic ă manevra Selick). evolu ţia pacientului cu eventuale complicaţii.Profilaxia şi tratamentul greţurilor şi vărsăturilor postoperatorii se efectuează complex în conformitate cu starea pacientului. tonusului muscular. bilirubina. care necesită terapie intensivă cu elemente de reanimare se pregătesc de operaţie în secţia de reanimare. transaminazele. 3. direcţionate spre minimizarea efectelor adverse ale actului anesteticochirurgical şi corec ţia perturbărilor patologice prezente la pacient. Un factor important în managementul urgenţelor este controlul temperaturii corpului pacientului şi înc ălzirea pacientului pe masa de operaţie cât şi a soluţiilor perfuzabile.3 Anestezia în afara sălii de operaţie Caseta 20. la necesitate: ureea. Echipamentele de anestezie şi standardul de monitoring se respectă ca şi în cazul interven ţiilor programate. coagulograma. Bolnavii în stare critic ă. .Corec ţia dezechilibrelor electrolitice. echilibrul acido-bazic. Pacientul este supus actului chirurgical-anestezic fără pregătire în cazurile când intervenţia este o măsură de resuscitare.

astfel încât medicul anestezist este nevoit să lucreze într-un mediu diferit de cel cu care este obişnuit.de proceduri de diagnostic sau tratament. Exista tentaţia de a considera că aceşti pacien ţi nu necesită o anestezie complexă. procedură şi mediu. Patologiile ce pot necesita sedare sau anestezie generală · Encefalopatie infantilă · Tulburări de dezvoltare neurologică · Convulsii/epilepsie · Neuropatie · Miopatie · Durere · Traumă acută · Instabilitate cardiovasculară. Medicul anesteziolog trebuie să găsească un echilibru între cele trei componente ale unei anestezii în afara blocului operator şi anume pacient. la copii necesită o sedare mai profundă sau chiar anestezie generala. si fără a avea sprijinul unui personal cu experienţă în anestezie.3 Componentele de bază ale anesteziei în afara blocului operator Capacitate de toleranţă pentru anestezie/sedare Pacient Grad ASA şi patologie asociată Cai respiratorii Alergie la substan ţe de contrast Cerinţe monitorizare simplă/avansată Diagnostică sau terapeutică Procedură Durată Nivel de disconfort/durere Poziţionare a pacientului Cerinţe speciale (monitorizare specială) Potenţiale complicaţii Suport chirurgical Echipament anestezic Mediu Monitoare Aspiraţie Echipament de resuscitare Personal Echipament tehnic Pericol de iradiere Cîmp magnetic Temperatura ambientală Echipament de încalzire Caseta 21. Tabelul nr. Unele proceduri care la adulţi se pot face doar cu o sedare minimă. în locaţii îndepărtate. sau c ă nu necesită o monitorizare precum cea din blocul operator. respiratorie. şi eventual fără a avea sprijinul unui personal auxiliar antrenat să lucreze cu pacienţii anesteziaţi. neurologic ă · Comorbidităţi importante 20 . fără a avea la dispoziţie toate condiţiile unei monitorizări complete. si cu tot echipamentul de monitorizare. ce necesit ă echipament special care nu poate fi transportat în sala de operaţie. Dificultăţile: Locaţiile unde se desfăşoară aceste proceduri pot fi situate departe de blocul operator. Ca urmare: pacienţii sunt supravegheaţi de medici cu experien ţă redusă.

TIPS. colonoscopie. Psihiatrie: electro şocuri. 24 Gradele de sedare Gradul de sedare necesar variază pentru fiecare pacient şi pentru fiecare procedură în parte. cît si paşii ce trebuie făcuţi în cazul apariţiei unor complicaţii. 1. Cerinţele de dotare pentru anestezia în afara blocului operator (ASA) Oxigen a) Sursă sigură. Echipament de resuscitare imediat disponibil: a) Defibrilator. sau anestezie. 21 . · cît de dureroasă este procedura. 4 . b ) Butelie de rezerva. biopsie hepatică. · durata acesteia. aparatul de anestezie şi monitoare. b) Medicaţie de urgen ţă. Prize electrice suficiente pentru aparatul de anestezie şi monitoare precum şi pentru alt aparataj. Radiologie: CT.Caseta 22. Aspiraţie: Sigură şi eficientă. c) Aparat de anestezie echivalent celor din blocul operator şi men ţinut în aceleaşi condiţii tehnice. Spaţiu suficient pentru: a) Personal si echipament. b) Acces uşor la pacient. 9. 8. lucru de care trebuie ţinut cont mai ales în cazul pacienţilor fragili sau în cazul procedurilor care necesită sedare profundă. · poziţia pacientului. radiologie intervenţională. 6 . 2 . ecografie transesofagian ă. Organizarea serviciului de administrare a anesteziei în afara blocului operator trebuie s ă fie conform standardelor de practica anestezică generală.4) Caseta 23. RMN. Iluminare adecvată: lămpi de rezervă cu baterii. 10 . · ce complicaţii pot apărea. 7 . medicul anesteziolog trebuie să cunoască bine: · procedura ce urmeaz ă a fi efectuată. cardioversie. d) Echipament de monitorizare care s ă permită aderarea la standardul de monitorizare de baza. neuroradiologie. Facilitaţi de supraveghere postanestezic ă. c) Echipament de resuscitate cardiopulmonară. 3 . Caseta. a) Personal adecvat pentru supraveghere postanestezic ă. Principalele proceduri ce necesită sedare sau anestezie 1. Gastroenterologie: endoscopie. 4. Nu există o delimitare strictă între diferite grade de sedare. ERCP. 3. şi unde se poate trece cu uşurinţă dintr-un grad de sedare în altul. Radioterapie: iradiere. b ) Droguri anestezice adecvate. 5. b ) Echipament corespunzător pentru transportul în unitatea de supraveghere postanestezic ă. Sistem de evacuare a gazelor anestezice (atunci când acestea sunt folosite). Personal instruit corespunzător pentru a sprijinii echipa anestezică. Echipament anestezic: a) Balon autogonflabil pentru ventilaţie manuală. Pentru a planifica corect planul anestezic şi de monitorizare. Cardiologie: cateterism cardiac. radiochirurgie. Monitorizarea anestezică de bază în afara să lii de operaţie conform Standardului ASA (anexa nr. 5 . 2.

iar pentru monitorizarea circulaţiei unda pletismografică. Este întotdeauna nevoie de un abord venos periferic. apoi se montează un cateter venos periferic.4 ASA . Anestezia pentru RMN Câmpul magnetic prezent permanent face ca obiectele ferometalice s ă fie interzise în apropierea aparatului (butelii de oxigen. Perioada postului preanestezic trebuie respectată cu stricteţe (6 ore pentru alimente . Spaţiul îngust şi lung în care se găseşte pacientul face ca accesul anesteziologului către pacient şi vizualizarea acestuia să fie dificilă. Temperatura redusă este un factor ce trebuie luat în considerare. Midazolamul se poate asocia la fel de bine şi cu Propofol.5 mg/kg. este recomandat ca medicul anestezist sa rămână în incinta şi să urmărească starea pacientului îndeaproape.5-1 mg/kg) titrat în funcţie de efect. la pacientul treaz se poate administra Ketamin ă intranazal (6 mg/kg). per os (10 mg/kg). sau Tiopental intrarectal (20-30 mg/kg). însă trebuie să fie asigurat acces vizual direct pentru supraveghere.Definirea anesteziei generale şi a gradelor de sedare / analgezie Sedare minimă Răspuns Cale aeriană Ventila ţie spontană Cardiovascular Normal la stimuli verbali Neafectată Neafectată Neafectat Sedare moderată Intenţionat la stimuli verbali sau tactili Nu necesită interven ţie Adecvată Menţinut Sedare profundă Intenţionat la stimulare repetată sau dureroasă Poate necesita interven ţie Poate fi neadecvată De obicei menţinută Anestezie generală Fără răspuns. pentru o reacţie rapidă şi eficientă în caz de urgen ţă. Trebuie avută în vedere temperatura de multe ori scăzută din aceste locaţii.5-1-1. IV). stetoscop. aparat de anestezie etc. laringoscop. Există echipament compatibil special conceput pentru examenul RMN (aparat de anestezie.3 mg/kg) pentru a preveni hipersalivaţia. pentru monitorizarea respiraţiei folosindu-se observaţia directă. sunetele respiratorii şi zgomotele cardiace nu pot fi auzite. Datorită faptului. deoarece laringoscopul .3-0. Nici alte obiecte nu trebuie introduse în incinta aparatului: ceas. telefon mobil. Anestezia pentru CT Copii mai mici de trei luni în general nu au nevoie de sedare pentru examenul CT. cel mai frecvent medicul anesteziolog nu stă lângă pacient. Capnografia printr-o canulă nazală poate fi folosită ca indice obiectiv al respiraţiei.). chiar la stimulare dureroasă Necesită interven ţie Frecvent neadecvată Poate fi afectată Caseta 25. calea aeriană se protezeaz ă cu masca laringiană sau prin intubaţie. cărţi de credit etc.5 mg/kg) şi doze mici de Atropină (0. monitoare). drogul cel mai utilizat fiind Midazolamul (0. sau Cloralhidrat* (30-50 mg/kg). Acolo unde situaţia o impune. fapt de care trebuie ţinut cont mai ales dacă pacientul este mic. mai ales că examenul RMN poate dura de ordinul zecilor de minute. Cînd accesul venos este foarte dificil. baterii. Se titrează sedarea în funcţie de efectul dorit. 22 . Datorită radiaţiilor.Tabelul nr. Pulsoximetria este monitorizarea minimă pentru un astfel de examen. Trebuie stabilită o cale directă de comunicare cu echipa radiologic ă. monitoare. ca nu s-au eviden ţiat efecte adverse ale examenului RMN pentru personalul medical. Acesta se poate asocia cu Ketamină (0.inclusiv lapte şi 3 ore pentru lichide). Pentru resuscitare pacientul trebuie scos de urgen ţă din scaner. peste această vârstă fiind recomandat s ă fie sedaţi sau anesteziaţi. Din cauza zgomotului produs de aparat. butelia de oxigen. Caseta 26. în doze mici (0.

datorită faptului că trebuie men ţinută o imobilitate cât mai bună. Principiile asistenţei anesteziologice în ambulatoriu Pacientul care este programat pentru chirurgia de ambulator este acela care se interneaz ă pentru investigaţii sau intervenţii chirurgicale şi care nu va rămâne peste noapte în spital. Ca şi în anestezia pentru endoscopie este necesar în marea majoritate a cazurilor de anestezie generală. Accesul venos periferic este indispensabil. Caseta 28. Anestezia pentru endoscopie digestivă Cu excepţia pacienţilor adolescenţi. se recurge la anestezie generală. Caseta 27. premedica ţia. Aceasta creşte confortul pacientului şi creste eficienţa examenului prin reducerea artefactelor de mişcare. malformaţii cardiace). însă nu neapărat cu intubaţie traheală. În general nu este nevoie de opioide. În marea majoritate a cazurilor pediatrice. deosebirea o face numai accesul mult mai dificil c ătre pacient. Pentru investigaţii sau intervenţii chirurgicale pacientul poate avea nevoie de anestezie generală. Este recomandat ca tehnica aleasă să includă protezarea căilor aeriene (mască laringiană sau intubaţie traheală). În funcţie de fiecare caz.defibrilatorul conţin elemente ferometalice.5 . Acolo unde situaţia o cere (ex: pacienţi fragili. Anestezia generală poate fi indusă în afara incintei sau acolo unde există echipament compatibil se poate face inducţia.4 Asistenţa anesteziologică în ambulator (chirurgia de o zi) Caseta 29. si apoi perioada de trezire din anestezie . anestezia şi procedura în sine. utilizarea lor putând duce la creşterea semnificativă a incidentei vărsăturilor. C. În acest scop se poate folosi o premedicaţie cu Midazolam (intranasal sau per os) şi inducţie cu Propofol sau Sevofluran în cazul în care nu avem o cale venoas ă.2% în respiraţie spontană sau asistată. 23 . cateterisme). Intervenţiile selectate pentru chirurgia de ambulator sunt acelea care durează mai puţin de 60 de minute şi care nu au risc major hemoragic sau care nu produc durere postoperatorie excesivă (tabelul 1). După intubaţie menţinerea se poate face cu doze mici de Propofol (0. nou-n ăscuţi. este recomandată intubaţia traheală pentru o protecţie mai bună a cailor aeriene. marea majoritate a copiilor necesita anestezie generală. se poate folosi o premedicaţie cu Midazolam asociat eventual cu Ketamină şi men ţinerea cu Propofol sau un anestezic halogenat. Notă: Anestezia pentru procedurile care au loc în afara blocului operator trebuie sa aibă aceleaşi criterii de practică ca şi anesteziile din cadrul blocului operator. care pot tolera această investigaţie cu o sedare uşoară cu Benzodiazepine administrate oral (Midazolam 0. Anestezia pentru proceduri minim invazive (puncţii-biopsii. Extubarea se face după reluarea reflexelor de deglutiţie şi tuse. Administrarea de opioide în doz ă mică 1-2 mcg/kg trebuie luată în considerare dat fiind faptului. Propofolul este o opţiune pentru inducţie şi/sau men ţinere. drenaje. ca manevrele pot fi dureroase. analgo-sedare sau combinaţii ale acestora. Criteriile se referă la vizita preanestezică .5mg/kg) şi Lidocaină spray în orofaringe.5 . Un prelungitor ataşat canulei venoase poate aduce portul de injectare mult mai la îndemână. perioada de post.1.1 mg/kg) sau Sevolfuran 1. manevra nefiind dureroasă. Trezirea din anestezie trebuie făcută sub supraveghere medicală. Premedicaţia cu Midazolam intranazal sau per os şi inducţia inhalatorie cu Sevofluran sunt foarte eficiente acolo unde nu există abord venos. de multe ori fiind suficientă masca facială sau masca laringiană. anestezie regională sau locală. ceea ce împiedică restabilirea precoce. Înainte de trezire se recomandă golirea stomacului de aerul folosit la insuflaţie şi extubarea atunci când reflexele protectoare de deglutiţie şi tuse sunt prezente şi eficiente.

extragere de material. histeroscopie. rezecţii submucoase. Avantajele chirurgiei de o zi · practică sigură.Tabelul nr. vasectomie. Caseta 31. examinare în anestezie general. · scădere a riscului de infecţii nosocomiale. colecistectomie laparoscopic ă. eficientă. cataractă. Selectarea pacienţilor pentru intervenţii chirurgicale de o zi Selectarea pacienţilor pentru intervenţii chirurgicale de o zi este de o importanţă majoră şi trebuie să se ia în considerare două aspecte principale: în primul rând starea de sănătate şi apoi condiţiile sociale ale pacien ţilor. rezecţii transuretrale de tumori vezicale. artroscopii. Prioritar pacienţii selectaţi sunt: cu ASA I şi II sau cel mult ASA III. cu un raport cost/beneficiu excelent. polipectomii. strabism. · adaptare mai rapidă la viaţa socială. adenoidectomii. extracţii dentare. diagnostic laparoscopic. orhidopexii. fumatul şi astmul bronşic sunt factori predispozanţi pentru apariţia unor complicaţii 24 . Boala Dupuytren. hemoroidectomie. leziuni tegumentare. miringotomie extrageri de corpi străini. noduli mamari . amigdalectomii . endoscopie digestivă. Oftalmologie ORL Urologie Ortopedie Chirurgie generală Chirurgie pediatrică Caseta 30. · scădere a riscurilor trombozei venoase profunde. fisuri anale. cistoscopie. colposcopie. circumcizii. cura varicelor. decompresii de nervi. · resurse spitaliceşti minime. circumcizie . hernii. dar cu boala asociată într-un stadiu compensat! Factorii de risc pentru apariţia evenimentelor nedorite în chirurgia de ambulatoriu: · obezitatea. interven ţii pe canal lacrimal.5 Intervenţiile pentru chirurgia de o zi Profilul Ginecologie Chirurgie plastică Intervenţia chiuretaj uterin.

respiratorii postoperatorii. dacă afec ţiunile asociate sunt stabilizate şi există condiţii adecvate de îngrijire la domiciliu.boală hepatic ă .hipertensiune arterială: TAD > 110 mmHg . Nu există o limită superioară în ceea ce priveşte vârsta pentru chirurgia de o zi. Sunt accepta ţi pacienţii cu: · ASA I. AVC în ultimele 6 luni . În special pacien ţii vârstnici se evaluează din punctul de vedere al condiţiilor lor sociale pentru a evita pe cât posibil internarea de lungă durată şi apariţia fenomenelor de confuzie postoperatorie. iar în noaptea următoare şi pentru primele 24 de ore dup ă intervenţia chirurgicală să beneficieze de însoţirea unui adult. Sunt excluşi pacienţii cu: · Boli cardiovasculare .displazie bronho-pulmonară .ARDS la naştere care a necesitat suport ventilator . Caseta 32.5) Pacienţii vârstnici prezintă mai frecvent co-morbidităţi şi se evaluează în funcţie de acestea.siclemiă .alcoolism. II şi compensaţi ASA III. morfinomani . · Stare generală satisfăcătoare(poate urca două etaje pe scări).astm cu tratament cu beta 2 agonişti sau cortizon . · Greutatea: IMC ≤ 35 acceptabil.risc de hipertermie malign ă . · IMC > 35 consult anestezic.obezitate morbid ă · Boli hematologice . Fişa pentru vizita preanestezică cuprinde un şir de întrebări şi informaţii care asigură o evaluare exactă a pacientului (anexa nr.toleranţă scăzută la efort .aritmii .infecţii acute respiratorii .diabet insulino-dependent . Pacientul vârstnic este recomandat să locuiască la o distanţă de spital de cel mult o oră de mers cu maşina.insuficienţă cardiacă .epilepsie cu mai mult de 3 crize pe an · Boli osteo-musculare 25 . · Vîrsta: > 52 săptămani postconceptual.pacienţi mai mici de 1 an cu antecedente familiare de moarte subită infantilă · Boli metabolice .coagulopatii · Boli neurologice .IMA.insuficienţă renală .angin ă pectorală instabilă . Recomandările pentru selectarea pacienţilor în vederea anesteziei în chirurgia de o zi.scleroză multiplă .boală valvulară simptomatic ă · Boli respiratorii . · hipertensiunea arterială predispune la apariţia complicaţiilor cardio-vasculare. · boala de reflux la apariţia complicaţiilor legate de intubaţie.

lichidele clare se admit cu trei ore înainte de intervenţia chirurgicală.spondilită anchilopoetică . nu sunt admişi pentru chirurgia de o zi. Pacientului i se înmâneaz ă instrucţiuni scrise. · examenului general de sînge. Pacienţii fumă tori sunt sfătuiţi să nu mai fumeze cu 4-6 s ăptămâni înainte de interven ţia chirurgicală. privind data şi ora pentru internare. · ECG toate acestea scurteaz ă timpul de şedere al pacien ţilor în spital. cu 2 ore înainte de intervenţie. După anestezie generală .miopatii.insulină Selectarea pacienţilor în ambulator se face cu examinarea: · anamnezei detaliate. · Pă rinţii trebuie să fie capabili să îndeplinească indicaţiile preoperatorii ale copilului şi să poată îngriji copilul postoperator.steroizi . instrucţiuni legate de postul preanestezic. miastenie gravis . Se iau în considerare condiţiile de la domiciliul copilului şi cele legate de transport.inhibitori MAO . Este necesar acordul p ărintelui privitor la tratamentul chirurgical de o zi şi disponibilitatea pentru a înso ţi copilul în ziua intervenţiei. iar pacientul este sfătuit să nu mănânce nimic dup ă miezul nopţii înainte de dimineaţa internării. pacienţii sunt rugaţi să aducă cu ei medicaţia pe care o folosesc în mod obişnuit. NB: Anesteziile efectuate în ambulatoriu includ aceleaşi cerinţe de monitoring (conform anexei 4). Caseta 33. De asemenea.5).artroz ă severă a articulaţiei temporo-mandibulare sau coloanei cervicale . utilizarea mijloacelor de transport obştesc nu se recomandă. reducându-se astfel incidenţa contramandărilor intervenţiilor sau efectuarea unor investigaţii complementare în ziua intervenţiei chirurgicale.anticoagulante . utilizarea medicamentelor conform standardului anestezic. · pulsului.antiaritmice . având în vedere riscul de apnee postoperatorie. · Copiii programaţi pentru chirurgia de o zi trebuie s ă fie sănătoşi sau în mod normal ASA I şi II. Notă:Este obligator completarea fişei preanestezice şi acordului informat (anexa nr. 26 .anatomie particulară a căilor aeriene care predispune la intubaţie dificilă · Medicaţie cronică . şi în mod special sugarii care au avut nevoie de suport ventilator în antecedente. · tensiunii arteriale. dar antidiabeticele orale nu se administrează în dimineaţa intervenţiei chirurgicale). cu condiţia utilizării medicamentelor de durată scurtă şi ultrascurtă de acţiune. medicaţia utilizată de pacient (de exemplu medicaţia antihipertensivă se administrează aşa cum a fost prescrisă. Indicaţia de a nu mânca după miezul nopţii se referă la alimentele solide. · examenului general de urină. După selectarea pacienţilor pentru chirurgia de o zi. · Sugarii născuţi prematur care nu au împlinit 52 de săptămâni postconceptuale. Instruc ţiunile trebuie scrise clar şi într-un limbaj adecvat. distrofii musculare. acestora li se explică în detalii datele legate de managementul de rutină. Orice investigaţie radiologică sau morfopatologică este indicat să fie programată şi să se efectueze înainte de internarea pacientului. care se impune în cazul afec ţiunii sale şi este nevoie s ă semneze fişa de informare şi consimţământ.. Particularităţile anesteziilor efectuate în ambulator Consultul preanestezic ambulator cuprinde informarea şi educarea pacien ţilor în vederea anesteziei.

Legate de administrarea medicamentelor. C. iar pacientului o cantitate suficientă de analgezice orale pentru 3 zile. care solicită o succesiune de investigaţii şi implică noi şi noi manipulaţii. pierderi sanguine mici · Micţiuni posibile · Însoţitor prezent şi responsabil · Externarea autorizată de un membru desemnat al personalului medical · Instrucţiuni verbale şi scrise pentru pacient · Medicaţie analgetică pentru 3 zile. vărsături şi ameţeli minime · Hidratare adecvată orală · Drenajul plăgii minim. Asigurarea unei analgezii post-operatorii adecvate este responsabilitatea anestezistului.Caseta 34. Inhibitorii COX2 în administrarea intravenoasă sau orală. să meargă în linie dreaptă şi să stea drept fără a se balansa. utilizarea unor maşini sau aparate şi consumul de alcool timp de 24 de ore. Caseta 35. Originea complica ţilor: 1. Paracetamolul administrat intravenos asigură o bun ă analgezie. Survenite din efectuarea manipulaţiilor. O persoană responsabilă trebuie să fie prezentă pentru a escorta pacientul acasă şi amândorura trebuie să li se dea instrucţiuni verbale şi scrise la externare. Responsabilitatea pentru evaluarea pacientului în ceea ce prive şte îndeplinirea condiţiilor pentru externare este a anestezistului implicat. Diclofenac şi Ketorolac. În mod obişnuit pacien ţii trebuie să fie capabili să mănânce şi să bea lichide. Pacientul trebuie sfătuit să se ab ţină de la activităţi ca şofatul. analgetice opiode cu ac ţiune scurtă şi blocuri loco-regionale intraoperatorii.2 Complicaţiile perianestezice Caseta 36. Cele mai frecvent utilizate opioide pentru analgezia intraoperatorie sunt Fentanylul şi Alfentanilul*. Aria de trezire trebuie dotată cu acelaşi tip de echipament de monitorizare şi facilităţi de resuscitare ca şi în cazul oric ărei camere de trezire pentru pacienţii internaţi. Analgezia multimodală reduce substanţial consumul de analgetice opioide postoperator. 2. Criteriile de externare · Funcţii vitale stabile pentru cel puţin 1 oră · Orientat temporo-spaţial · Control adecvat al durerii · Greţuri. Astfel. Există posibilitatea declanşării insuficienţelor funcţionale în cascadă. acestea având o durată scurtă de acţiune şi altfel se pot utiliza în chirurgia de o zi. fără efecte secundare. este utilă pentru asigurarea analgeziei postoperatorii în chirurgia de o zi. 27 . Paracetamol (în special la copii). Utilizarea antiinflamatoriilor nonsteroidiene. asigurând o analgezie adecvată. Externarea pacientului nu se face până când acesta este capabil să şad ă nesprijinit. au efecte secundare gastrointestinale mai limitate decât antiinflamatoarele nonsteroidiene şi efecte antiplachetare minime. Controlul analgeziei postoperatorii trebuie început pre sau intraoperator prin suplimentarea anesteziei intravenoase sau inhalatorii cu combinaţia de antiinflamatorii nonsteriodiene. trezirea pacientului este mai confortabilă şi timpul de externare mai scurt. aceasta demonstrând şi absenţa greţurilor. Principiile îngrijirii postoperatorii Recuperarea după anestezie este un parametru foarte important în anestezia pentru chirurgia de ambulator.Complica ţiile perianestezice Complexitatea şi atributele serviciului anesteziologic fac inerent ă apariţia complicaţiilor.

o Răspunsul reflex la manevra de intubaţie prin hipertensiune. cuprind nenumărate incidente şi accidente. aritmii.3. leziune secundară tardivă. .excoriaţie nazală. ce pot lua o alură severă. edem generalizat. tromboze cu leziuni ischemice). tahicardie. tromboflebite. · Aceste reac ţii. 5. cât şi interacţiuni între medicamente. Survenite nemijlocit din monitorizarea intraanestezic ă insuficientă. Ø Lezarea dinţilor. nasului. laringelui. faringelui. · Acumulare de sânge/secreţii intraluminal. epistaxis. Ø Luxaţia mandibulei. · Incidente şi accidente locale ale injectărilor intravenoase (fuzări paravenoase. eritem. · Administrarea medicamentelor. au la bază acţiuni farmacochinetice. rezultat din posibilitatea apariţiei reacţiilor adverse. Complica ţiile tardive ale intubaţiei traheale: 28 . aritmii. · Reacţii alergice (modificări tegumentare. laringo. mucoasei bucale. Ø epilepsie. rezultat al modificărilor de absorbţie. distribu ţie. Ø Traumatismul coloanei vertebrale şi al măduvei spinării. cuduri ale sondei. · Hipoglicemii survenite din supradozarea antidiabeticelor sau rezultante unui post alimentar îndelungat. implic ă un risc important. depresie cardiorespiratorie. o momentul inducţiei anestezice şi detubării (extragerii sondei traheale). biotransformare. tremor. Ø plasarea accidentală a sondei nasogastrale intratraheal. · Accidente hemoragice survenite direct din prescrierea incorectă a anticoagulantelor. · În condiţiile unei intubaţii nasotraheale . · Perforaţia căilor aeriene şi a esofagului. stenoză traheală. Survenite din setarea incorectă a utilajului folosit intraanestezic. Intubaţie endobronşică :După introducerea sondei pot apărea: · Inflamaţia şi ulceraţia mucoasei laringiene. 4. ventilarea cu gaze uscate duce la obstrucţie prin deshidratarea mucoasei traheale şi depunerea de cruste în lumenul sondei. Complica ţii legate de administrarea medicamentelor. Ø Poziţionarea şi umflarea balonaşului în laringe. intraoculară . limbii. · Risc potenţial de polipragmazie. Complica ţii survenite din efectuarea manipula ţiilor: § Proprii intubaţiei traheale Ø Intubaţia esofagiană. . traheii şi bronhiilor. dislocarea aritenoizilor.hipertensiune intracraniană. excre ţie. spasm arterial. obstrucţia căilor aeriene prin hernierea balonaşului prin umflare excesivă. Ø Intubaţie endobroşică. edeme periferice. flebite. Stările cu risc înalt de aspira ţiie Ø comă. aspiraţia pulmonară. .bronhospasm . Ø Avulsia corzilor. Ø Disecţia retrofaringiană. În cadrul perioadei postanestezice precoce şi rezultate supravegherii insuficiente a pacientului. traumatism de cornete. ac ţiune la nivel de organ efector. Ø stază gastric ă. dislocarea septului nazal.şi bronhospasm) care pot culmina cu şoc anafilactic tipic. afectarea motilităţii şi clearance-ului ciliar. hipotensiune. dezlipirea stratului intern la sondele armate metalic. transpiraţii. pe tot parcursul exercitării serviciului anesteziologic. buzelor.laringospasm.

subglotic şi traheal. · Culminând cu embolie gazoasă. tracţiuni sau elongări nervoase. · Hematom subcutan. Utilizarea presiunilor exagerate în conturul respirator Induce supradistensie alveolară. rezultând: · Emfizem pulmonar interstiţial. · Ulceraţie laringiană superficială. · Hiperoxie. · Leziuni a ventriculului drept. · Complicaţii septice. pînă ce gradientul de presiune se reface prin creşterea presiunii în artera pulmonară. · Emfizem subcutanat.· Edem şi stenoză la nivel glotic. timus şi trahee. · Hipercapnie: · Hipocapnie. · Traheomalacie. · Fistulă traheo-esofagiană. · Leziuni de lob tiroidian plonjant. · Blocare a valvei expiratorii. · Creştere a rezistenţei la flux. · Leziuni a plexului subclavicular. Complica ţii provocate prin suprapresiuni: · Închidere sau absenţă a supapei de suprapresiune a sistemului respirator. · Creştere a spaţiului mort. cu tulburări de ritm până la rupturi cardiace. la lezarea arterei. Complica ţii de la cateterizarea venelor centrale: · Pneumotorax (prin lezarea domului pleural). · Puncţie a canalului toracic. Complica ţii prin utilizarea neadecvată a circuitelor respiratorii: · Hipoxie. · Disfonie cauzată de un granulom de corzi vocale sau de pareză a corzilor vocale. cu difuziunea gazelor în ţesuturile învecinate. · Dep ăşirea presiunii din interiorul alveolei opre şte temporar circulaţia în capilarele pulmonare. · Emfizem mediastinal. · Injectare accidentală a anestezicului în arteră. · Leziune a ramurii anterioare a nervului laringeu recurent la nivelul cartilajului tiroid. 29 . · Embolie gazoasă. arterei pulmonare. · Sinechii laringiene. · Hemotorax (lezarea unui vas masiv).

Anexa nr. Izofluran. sensor pentru controlul ermetismului în conturul de respira ţie Ventilatoare mobile Monitoare a func ţ iilor vitale cu module obligatorii: analiza amestecului gazos inhalat ş i exhalat. aer comprimat. pletismografie. dep ăşirea limitelor de presiune. gel pentru electrozi. componen ţ a amestecului gazos inhalat ş i exhalat. concentraţ ie. LOCUL DE LUCRU AL ANESTEZIOLOGULUI Denumirea utilajului Cantitatea utilajului în dependen ţă de nivelul IMSP Serviciul spitalicesc Spitale raionale Sistem centralizat de aprovizionare cu gaze: surs ă de oxigen. temperatura central ă . fiecare loc de lucru al anesteziologului Fiecare mas ă de opera ţie. cu posibilitate de anestezie cu flux redus Accesorii pentru maşina de anestezie: maşti de diferite mărimi. manjetă pentru TA neinvaziv ă oscilometrică de diferite mă rimi. loc de lucru 1 la 3 s ă li de opera ţ ie 1 la 2 s ă li de opera ţ ie 1 la sal ă 2 la masa 6 la masa 30 1 1 1 1 1 la la la la la 2 mese 6 mese 3 mese mas ă 3 mese . vacuum Ma ş in ă de anestezie adaptat ă pentru anestezice gazoase ş i volatile cu vaporizoare separate pentru Sevofluran. tuburi gofrate. capnometrie. umidificator. dotat cu sistem ă de monitorizare a presiunii în contur. presiunea arterial ă neinvaziv ă Presiune arterial ă invaziv ă monitoring al debitului cardiac Monitoring BIS sistem de înc ă lzire a pacientului (saltea ş i/sau sistem de einsuflare) sistem de înc ă lzire a perfuziei Accessorii pentru monitor: electrozi ECG. SaO2. EtCO2. 1 CERINŢE DE DOTARE A SĂLILOR DE OPERAŢIE. electrocardioscopie. analizator de gaze în amestecul gazos. sensor electronic pentru termometrie Tensiometru + stetoscop Electrocardiograf mobil 12 canale Defibrilator Balon Ambu Seringa automat 1 la masa 1 în sec ţ ie 1 la masa 1 la sec ţie 1 în sec ţ ie Spitale municipale Spitale republicane Fiecare sal ă de opera ţie. MAC anestezicelor gazoase ş i volatie volumului exhalat ş i cu sistem ă de alarm ă la deconectare. loc de lucru Fiecare ma ş in ă de anestezie 1 la 6 s ă li de opera ţ ie 1 la fiecare mas ă de opera ţ ie 1 1 1 1 1 la 6 mese în sec ţ ie la 6 mese la mas ă la 6 mese Fiecare monitor Fiecare mas ă de opera ţie. neermetizarea circuitului. sensor SaO2. filtru bacterian.

menţinerea şi repararea utilajului.8 la transplant Monitor pentru aprecierea profunzimii blocului neuromuscular Infuzomat Aspirator cu catetere de aspira ţ ie de unic ă folosin ţă Aparat pentru autohemotrasfuzie . Consumabile necesare pentru anestezie (calculele se fac în dependen ţă de volumul de lucru) Combitub Stilet luminiscent Fibrolaringoscop Set intubare retrograd ă Set traheostomie percutan ă Cateter nazal pentru oxigen Măş ti faciale pentru inhalarea oxigenului Pens ă McGill Pens ă anatomic ă Pens ă chirurgical ă Dep ă rt ător bucal cu filet 31 . electroli ţ ilor. După expirarea garanţiei fiecare spital este responsabil de deservirea.Saver" Hemoglobinometru portativ Analizator portativ pentru testarea hemostazei (TCA) Tromboelastograf ROTEM (1 pe clinica) Glucometru Laringoscop cu lam ă curb ă ş i lam ă dreaptă pentru adul ţ i şi copii cu trei lame Aparat pentru ultrasunet pentru vase ş i nervi periferici Aparat pentru aprecierea echilibrului acidobazic. glucozei Fibrolaringoscop Glidescop 1 în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1 la secţ ie 1 la masa 1 la 6 mese 2 la masa 8 la transplant Fiecare mas ă de opera ţ ie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie Fiecare mas ă de opera ţ ie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 la 6 mese 1 la 6 mese 1 la 6 mese 1 în sec ţie 1 la 6 mese 1 la 3 mese 6 la masa NB ! Toate utlilajele se recepţionează doar cu contract de deservire garantată."Cell .

hemotrasfuzie U. sisteme de conectare) Aparat pentru analgezie controlată de pacient Cateter venos de unică folosinţă Seturi pentru anestezie epidurală "single shot" de unică folosinţă Seturi pentru anestezie spinală de unică folosinţă Seturi pentru anestzie trunculară Seturi pentru anestezie epidurală continuă cu cateter de unică folosin ţă Seturi de unică folosinţă de cateterizarea vaselor magistrale: subclaviculare. biluminală. colectoare de urină Sondă nazogastrală mono-. femurale Cateter traheobronhial pentru aspirarea mucozităţilor Cateter uretral Nelaton. Foley. Perfuzor automat cu accesorii (seringi. sondă orogastrală groasă Cornţang curbat Cârlig traheostomic ascuţit CBrlig chirurgical Set pentru venesecţie Foarfece pentru pansament Foarfece drepte cu vârf ascuţit Neurostimulator cu accesorii (ace de unică folosinţă) Garou hemostatic Pense pentru tuburi elastice 32 .Fixator de limb ă Tuburi de intubare de diferite dimensiuni Pipe aeriene Măş ti laringiene trei dimensiuni Seringi pentru sp ălarea cavit ăţ ilor Seringi pentru injec ţ ii de unică folosin ţă Seturi de perfuzie. jugulare.F.

catetere venoase de unică folosinţă Dispozitiv de perfuzie rapidă a soluţiilor Dispozitiv de încălzire a soluţiilor Sterilizator Casoletă Tăviţă renală Pipetă oftalmică Set pentru determinarea grupei sanguine ABO şi Rh rezus Factor Termometru pentru ap ă Cronometru cu nisip Stativ pentru eprubete Masă pentru medicamente Dulap pentru medicamente Stativ pentru perfuzii 33 .Pense hemostatice Pense hemostatice tip Moschit Ace pentru puncţie cardiacă Ace .

Pentru aceasta. Pentru siguranţa proprie. paralizii) prin presiune. ANESTEZIEA (anestezie generală) Anihilează conştienţa şi perceperea durerii în tot organismul. vârsta şi obiceiurile dvs. se administreaz ă oxigen şi narcotic. Narcoza de astăzi permite dozarea exactă şi combinarea diferitelor substanţe narcotice. şi are cele mai puţine dezavantaje. care se aplică pe gură şi nas. apoi. D. sunt felul şi gravitatea bolii. se permite să beţi lichide transparente (ap ă. dar şi alte boli asociate. modificări ale vocii. spuneţi medicului anesteziolog dacă aţi mâncat sau aţi băut în perioada interzisă. riscurile ei depind de circumstan ţele cazului individual. 2 Fişa de informare a pacientului privind anestezia pentru intervenţii chirurgicale Numele şi prenumele_________________________________________Vârsta________________sex M/F Domiciliul________________________________________________________________________________ Vă rugăm să citiţi şi să completa ţi chestionarul. Intubarea asigură un grad mare de siguranţă pentru respiraţie şi protejează plămânul de posibile vome şi regurgitaţii. ANESTEZIA LOCALĂ (regională. Pregă tiţi-vă pentru o discuţie cu medicul anesteziolog. NICI O INTERVENŢIE NU ESTE FĂRĂ RISC! Accidentele anestezice grave care amenin ţă viaţă. Anestezia este începută după o injecţie de pregătire (premedicaţie) şi continuată cu injectarea unui narcotic intravenos suficient pentru intervenţiile scurte (anestezie scurtă intravenoasă). ceai) cu maxim 2 ore până la operaţie. Pentru eliminarea durerii. exista diferite procedee: A. chiar la o s ănătate şubred ă. starea generală. B. în apropierea nervilor respectivi. pentru că s-a făcut în prealabil anestezierea pielii. de la începerea anesteziei şi până la terminarea ei. De asemenea. pentru a evita accidentele de aspiraţie. vă rugăm să apelaţi la asistenta sau medicul anesteziolog. cum este stopul cardiac sunt foarte rare. Prin următoarele întrebări. supraveghem aceste funcţii pe întreaga durată a anesteziei. pentru că dorim să prevenim şi riscurile rare şi relativ mici (leziuni dentare prin intubaţie.Anexa nr. De aceasta şi menţinerea func ţiilor vitale (respiraţie. Colaborarea sa cu chirurgul serveşre securităţii dumneavoastră. anestezicul este injectat într-un anumit loc al coloanei vertebrale. mai ales. VĂ RUGĂM SĂ NE INFORMAŢI Orice intervenţie chirurgicală solicitată cu anestezie. se repetă injectarea (anestezie intravenoasă) sau se continuă anestezia cu o substanţă gazoasă (anestezie inhalatorie prin intubaţie). La intervenţii mai lungi. după ce aţi adormit dvs. La rubrica alte particularităţi vă rog să completaţi ce vi se pare important şi nu a fost amintit. prin infiltraţie) Înlătura senzaţia de durere în anumite regiuni ale corpului sau segmente pe care se operează. Pentru a evita accidentele. vrem să ne dăm seama despre eventualele riscuri şi. inelele. ALEGEREA PROCEDEULUI DE ANESTEZIE Fiecare procedeu are avantaje şi dezavantaje. C. folosirea aparatului de anestezie permite un bun control al respiraţiei şi monitorizarea circulaţiei şi altor funcţii vitale. Scoate ţi de asemenea. În acest caz. gre ţuri şi vărsături). deci să vă asigurăm un grad maxim de securitate. E. În anestezia spinală şi peridurală. Dacă aveţi nevoie de ajutor pentru răspunsuri. pe exemplu anestezia plexului brahial (sub braţ) elimină durerea în braţul respectiv. cerceii şi peruca. sunt anesteziaţi nervii care duc la măduva spin ării. Injectarea este nedureroasă. controlăm în colaborare cu chirurgul aşezarea pe masă de operaţie. prin intermediul unui tub. Importante. pentru a evita leziunile nervoase (tulburări de sensibilitate. asemănătoare cu somnul. să nu mâncaţi şi să nu fumaţi cu 8 ore înainte de operaţie. VĂ RUGĂM SĂ RESPECTAŢI URMĂTOARELE INDICAŢII. Vă rugăm s ă scoateţi protezele dentare şi lentilele de contact înainte de operaţie şi să le puneţi în loc sigur. STIMATE PACIENT! Explorări şi tratamente dureroase se fac în mod regulat sub anestezie (pentru eliminarea durerii). Nu folosiţi machiaj şi lac de unghii. într-o stare liniştită. 34 . Sunt atât de multe întrebări. Noi vă propunem procedeul care este cel mai bun pentru operaţia prevăzută pentru dvs. Vă aflaţi. care se introduce în trahee. se administrează oxigen cu ajutorul unei măşti. circulaţie) în timpul operaţiei este răspunzător medicul anesteziolog.

CHESTIONARUL PREANESTEZIC · · · · · Înălţimea __________cm Greutatea ____________kg Aţi fost în ultimul timp sub îngrijire medicală? DA/ NU Dacă da. ce fel de medicamente? __________________________________________________________ Aţi mai fost operat? Felul_______________________________________________Anul_____________ Felul_______________________________________________Anul_____________ Dacă au fost particularităţi la anestezie DA/ NU Dacă da. transfuzii. care _________________________________________________________________________ · Fumaţi regulat? DA/NU · Consumaţi alcool? DA/NU Dacă da. glomerulonefrită. pneumonii. paralizie) DA/NU · Afec ţiuni psihice (depresii) DA/NU · Afec ţiuni osoase (spondiloze. cataractă) DA/NU · Afec ţiuni neurologice (epilepsie. pentru ce boli?_________________________________________________________________ Sunteţi însărcinată? DA/ NU Aţi luat medicamente înainte? DA/ NU Dacă da. hipertensiune arterială) DA/NU · Boli vasculare (arteriopatii. tulburări de ritm. cât pe zi?______________________________________________________________________ · Alte particularităţi______________________________________________________________________ DECLARAŢIA DE ACORD LA ANESTEZIE Medicul anesteziolog. În anestezie generală DA/NU_____________________________________ În anestezie regională DA/NU_____________________________________ Sunt. ciroză) DA/NU · Boli renale (pielonefrită. Refuz următoarele procedee ___________________________________________________________________ DATA____________ SEMNĂTURA___________________ 35 . atât despre eventualele intervenţii ulterioare (perfuzii. de acord cu premedicaţia şi întreaga gamă de medicamente anestezice de care va fi nevoie. Nu am alte întrebări. bronşite. medicamentoase. litiază) DA/NU · Diabet zaharat DA/NU · Boli a glandei tiroide DA/NU · Afec ţiuni oculare (glaucom. astm bronşic) DA/NU · Boli hepatice (hepatită. cât şi despre riscurile legate de acestea. epistaxis) DA/NU · Alergii (alimentare. rinit ă) DA/NU · Alte boli. dl ____________________________________ m-a informat ast ăzi despre rezultatele analizelor şi despre procedeul anestezic prevăzut pentru mine. de asemenea. varice. care__________________________________________________________________________ · Aţi primit transfuzii de sînge? DA/NU · Aţi avut complicaţii la transfuzii? DA/NU ŞTIŢI CĂ SUFERIŢI DE: · Boli musculare DA/NU · Boli cardiace (infarct miocardic. tromboze) DA/NU · Afec ţiuni respiratorii (TBC. cateter venos central). Am în ţeles acestea şi mi s-a răspuns la toate întrebările legate de felul procedeului (avantaje şi dezavantaje). artrită) DA/NU · Tulburări hematologice (de coagulare. Sunt de acord ca operaţia planificată să fie efectuată.

V.. Localizarea…………………………………………. 3 Fişa de anestezie generală Examen-control pre-anestezic !!! □ Pacientul identificat □ Monitorul □ Procedura/localizarea □ Preparate de sânge verificată □ Consimţământul □ Maşina anestezică □ Laringoscop+aspiratorul Controlat de: …………. Timpul operaţiei: începutul…………. Chirurgul…………………………………………………. Anestez. Anesteziologul……………………………………………. □ Treaz □ An. Nr.sfârşitul………… Diagnoza………………………………………………….. Urea Na+ K+ Ca+ Evenimente/Comentarii Abord venos: 1. 1. Acul…………. Timpul anesteziei: începutul…………. Garou: Aplicat…………. 2. Monitoring: □ ECG □ Precordial stetoscop □ NIBP/LA □ Esofageal stetoscop □ Temp. gen. Sursa de încălzire: Saltea…. 2.Data naşterii…………………. decubit lateral D/S.. Grupa sangvină……………Rh factor……………………. Alte……….. Hct. litotomie.sfârşitul…………. …………. Datele de laborator PARA ORA METRI pH PaCO² PaO² HCO³ B. > Durata: ………… Vizualizare gradul: 1. Data……………………………. E/R/S □ Cateter urinar □ FiO² □ Tub oro/naso-gastral □ SaO² □ Stimulator nervos □ ETCO² □ BIS □ ETAA □ Potenţiale evocate Poziţia: pe spate.. ……………………………………………………………. 3. Medic anesteziolog…………………………………… Asistenta anestezistă…………………………………. □ Inducţie cu secvenţă rapidă □ Trecerea la regională □ Numai mască □ Mască laringiană Pacientul deja: □ Intubat □ Traheostomie Laringoscopia: □ An. 3.. 4. Secţia…………………………………………………… Starea psiho-emoţională …………………………………. Sat. Sexul………………………Vârsta………………………. □ Anestezia generală Inducţia: □ Mască □ I. Pierderi: da / nu Intubaţia: □ Uşoară □ Dificilă □ Fibrooptic □ Orb nazal □ Manget umflată da / nu □ Tamponat: Circuitul respirator: □ Frecvenţă înaltă □ Insuflaţie □ Ciclic □ Jakson Ress □ Mapelson Numele pacientului………………………………………. □ CVP Cateter Nr……Locul……………. 3 Tentative: 1. □ Epidurală □ Caudală □ Lombară □ Toracică Acul…………… Cateter…………………… □ Unică injec. Spontană CV stabil Transferat în: □ Camera de trezire □ Terapia intensiv ă □ Reanimare □ Chir. □ CVP Cateter Nr……Locul……………..M.Anexa nr. 2. FiO² ACT Hb. Procedura…………………………………………………. 4 Tubul traheal: □ Oral □ Nazal □ Traheostom □ Armat □ Curb □ Cu manget □ Fără manget □ Cu lumen dublu: dreapta / stânga Mă rimea: Nr. ……………………………………………………………. Locul………… □ Linia arterială Cateter Nr……………………. capul sus/jos.. 36 . □ I. pe burtă. fişei…………………. alte…………………………. Glu. □ Continuă □ Bolus □ Nivelul senzorial □ Blocul nervos periferic Treaz Adormit Res.E. şezute. Scos…………………… Antibioticoprofilaxia – Da / Nu Analgezia postoperatorie precoce – Da / Nu da / nu □ Anestezia regională □ Spinală Nivel………….. locală Lamă : □ Machintosh □ Miller Mă rimea: 0. de o i □ Secţie □………… Sfârşitul operaţiei da / nu Agitaţie da / nu da / nu Delir da / nu da / nu Voma da / nu da /nu Frison da / nu Condiţiile transportării: □ Cu oxigen □ ECG □ SaO² □ BP □ Pe tub (Spontan / Ventilat) Şef secţie / Coordonator de echipă ………………….. 2. Nr.. □ PCVC Cateter Nr……….

.. solide…….... lapte matern…. Antecedente anestezice: tipuri………………. □ urgent amânat Data...………..Denumirea instituţiei *În acest document se permit doar completări suplimentare în conformitate cu specificul instituţiei Codul MS RM Fişa de examen anesteziologic Gradarea CEPOD: □ programat........... Premedica ţie: IM.vieţ ii / Comorbidităţi: Deprinderi dăunătoare: Alergii: Dereglări neurologice: Medicaţie permanentă: tip/doză………………………………………………………………………………....parcursul…………………. .....complicaţii…………………...……..... am.. Operaţia propusă ………………………………………………………………………………………………………………………………….…….. An......... IV....... sangvină……….. bolii: An..lactate.. Examenul obiectiv/clinic: Evaluarea pacientului Recomandari Starea generală: Tegumentele: Evaluarea căilor aeriene: Dentiţia: Respiraţia: MALAMPATI : 1 2 3 4 irelevant FR: Zg... Asigurarea medicală…………………………………………………………………………………………. □ urgent........ Nr..Paraclinice/Imagistice: Risc Anestezic ASA: 1 2 3 4 5 E Tehnica anestezică propusă: TIVA/ Inhalatorie / Regională / Blocuri RS / RD cu/fără mioplegie Pregătirea preoperatorie efectivă DA/NU Repaos digestiv: lichide clare…..Gr. per os Alte : Aprobarea planului anesteziei de către conferin ţă DA/NU data_______Semnă tura medicului ATI_______________ 37 . ora / / / / Informa ţie despre pacient Secţia……………………………….. Diagnosticul……………………………………………………………………………………………………………………………………….... Vârsta ………………. Greutatea……………………………………..cordului: Ps: Abdomen Semnul Giordano: Scaunul Ficat: TA: Lien: Diureza: Ex... Numele pacientului………………………………………………………………………... fişei………………………….Rh factor…………… Data naşterii: ……………………………………...

Arduan / Atrac. NO2 / Aer / O 2 Halot. congelată (ml) Masa eritrocitară (ml) Masa trombocitică (ml) PIERD ERI Urină (ml) NG tub (ml) 38 . (mg) 30 0 30 0 30 0 EPID/SPIN.9% (ml) Ringer Lactat (ml) Glucoză 5% / 10% / 20% (ml) FLUIDE Refortan 6% (ml) Plazmă pr. / Sevo. NaCl 0.ORA 0 Inhal.V. / Vecuron. Izofluran Ketamina (mg) Midazolam / Diazepam (mg) Propofol (mg) Fentanil (mg/ml) Medicamente Sucinilholină (mg) I.

C. V. A. Fotoreacţie FiO2 SaO 2 (%) MONITOR ETCO 2(%) (mmHg) TEMP (°C) CVP / LA (mmHg) PA (mmHg) ETAA TOF RESP. MAŞINĂ DE ANESTEZIE P.C.Hemoragii (ml) ORA 210 200 190 ▼ T. VM FR 0 30 0 30 0 30 0 39 . X ▲ 180 170 160 150 140 130 120 110 FCC ● 100 90 80 70 60 50 40 Pupile (mm) d/s.

Mec. Man. PIP PEEP EVENIMENTE 40 .

Ventilaţia Monitorizare clinică calitativă precum şi cantitativă prin capnometrie/capnografie pentru orice pacient supus unei anestezii generale.Anexa nr. Circula ţia Ritmul cardiac şi presiunea arterială se vor monitoriza la un interval de cel puţin cinci minute la orice pacient anesteziat. Pentru pacienţii ventilaţi mecanic este necesară prezenţa alarmei de deconectare. ultrasonogramă. Orice pacient anesteziat va avea circulaţia monitorizată prin una din următoarele metode: palpare puls. Temperatura Orice pacient anesteziat va avea temperatura monitorizat ă atunci când se anticipeaz ă. 4 Standardul ASA pentru monitorizarea anestezică de bază în sala de opera ţii şi în afara sălii de opera ţie Standardul I Personalul calificat pentru administrarea anesteziei trebuie sa fie prezent pe tot parcursul anesteziei generale. 2. ventilaţia. intenţionează sau suspecteaz ă modific ări clinice semnificative ale temperaturii centrale. 1. auscultaţie. Oxigenarea Gazul inspirator: monitorizarea FiO 2 pentru orice anestezie generală administrată cu ajutorul unui aparat de anestezie. circulaţia şi temperatura pacientului trebuie evaluate continuu pe parcursul întregii anestezii. anesteziei regionale sau a sed ării. 41 . pulsoximetrie. 4. undă puls intraarterială. 3. Oxigenarea sângelui: utilizarea pulsoximetriei şi evaluarea culorii pacientului. pletismografie. Este recomandată şi monitorizarea cantitativă a volumului expirator. Standardul II Oxigenarea.

artroză temporo-mandibulară. tratament. stridor. convulsii. alcool.5 Fişa preanestezică pentru chirurgia de ambulator Vârsta Data intervenţiei Medicaţia ü Medicaţia curentă. hernie hiatală sau gastrită ? Aţi avut probleme renale ? Aveţi probleme cu tiroida sau glandele suprarenale ? Sângeraţi uşor sau aveţi probleme cu coagularea sângelui ? Aţi avut transfuzii în antecedente. acceptaţi transfuzia dacă este necesară ? Consumaţi tutun sau alcool ? Folosiţi alte medicamente sau substanţe chimice în afara celor prescrise ? Aţi luat medicaţie în ultimele 3 luni ? Aţi avut intervenţii chirurgicale ? Ştiţi că aveţi alergii ? Aţi avut dumneavoastră sau rudele apropiate probleme la anestezie ? Aţi putea fi însărcinată ? 42 - . pneumonie sau atacuri astmatice ? Aveţi simptome de apnee de somn sau sforăiţi ? Purtaţi proteză dentară. existen ţa unor probleme anestezice Situaţia socială Naşterea şi dezvoltarea postnatală (pediatrie) Antecedentele obstetricale.Anexa nr. gradul de compensare Examenul obiectiv general Toleran ţa la efort Antecedentele sau afecţiunile căilor aeriene: intubaţie dificilă. ultima doză ü Medicaţie în antecedente (steroizi. dantură Preferinţele sau aşteptările pacientului privind anestezia Chestionarul preanestezic pentru chirurgia ambulatorie Ce fel de interven ţie chirurgicală urmează să aveţi ? Vă simţiţi bolnav ? Aveţi o boală diagnosticată (hipertensiune arterială. droguri Antecedentele anestezice (inclusiv problemele apărute) Antecedentele chirurgicale sau internările anterioare Antecedentele heredo-colaterale. afecţiuni cronice ale căilor aeriene. cefalee severă sau pierderi de memorie ? Aţi avut icter sau probleme hepatice ? Aveţi reflux esofagian. ochelari sau lentile de contact ? Aţi avut dureri precordiale la urcatul scărilor sau în timpul unei alte forme de efort ? Vi se umflă picioarele sau gleznele ? Cam ce efort fizic depuneţi în mod normal ? Aţi smţit că respiraţi greu la activităţi normale ? Aveţi probleme cu tensiunea arterială ? Aveţi afecţiuni neurologice. ultima menstruaţie Bolile asociate diagnosticate: evaluare. diabet) ? Aţi simţit că vă este greu să respiraţi la urcarea pe scări a unui etaj ? Tuşiţi ? Aveţi wheezing ? Aţi avut vreodată bronşită. chimioterapie) Alergii Antecedentele consumului de tutun.

Sol. 10%-2 ml 44. 50mg. Atropini sulfas 0. Sol.Anexa nr. Tab. 40%-500ml. Calcii gluconas 10% .400ml (DCI. Sol.Combinaţie) 17. Sol. 6 Lista medicamentelor necesare in anesteziologie 1.1ml 19. Diazepam 10mg – 2 ml 22. Aminophyllinum 2. Sol. Isofluranum* 100 ml. Sol.400ml. Sol. Sol.inj. Sol.250ml. 20%-500ml.10ml 11. 29. Hydrocortisonum 2.18%-1ml 27. Amiodaronum 150 mg/3ml 3. Diphenhydraminum 10mg/ml 24. Metoclopramidum 0. Sol. Metamizoli natrium 50%-2ml 47. Sol.5 % .000 U/ml-1ml 36.25mg/ml – 2 ml 23./sol. Hydroxietilamidon (HES 200/0. Reamberin 1. Enoxaparinum 20 mg/02 ml 26. Sol. Sol. Lidocaini hydrochloridum 2%-2ml. Dexamethazonum 4mg/ml 15. Convallaria majalis 0. Sol. Bemiparinum 2500UI-0.inj. Fondaparinux sodium 2. 33. Azamethonii bromidum* 5%-1ml 6. Sol. Sol. Sol.5%-2 ml 48.5%-2ml 37. Hartman (DCI. Sol. Dextranum 500 ml 21.5ml 30. Sol.4%. Sol.Combinaţie) 32. Etamsylatum 250mg/2ml 28. Heparinum 5. Halothanum*100%. Atracuriu besilat 50 mg-5ml 4. Sol. Epinephrinumm.20ml 9. Bupivacainum. Furosemidum. liof+solv/sol. Clemastinum 1mg/ml 12.5mg/0. Ringher (DCI. Sol. Sorbilact (DCI. 1% -1 ml. Enalaprilum 1. Coffeinum 20%-1ml 13. Sol. Digoxinum 0.500ml. Calcii chloridum 10% 10. 10%. Sol. Sol. 100mg 43 . 0. Metoprololum 25mg. Magnesii sulfas 25%-10ml 45. Sol. Bendazolum. Dexketoprofenum 25mg/ml 20.2 ml 7. Sol. Sol. 2ml 8. lichid pentru vapori de inhalat 35. Sol.1% . Sol. Sol. Sol. Gelofusine (DCI. Glucosum 5%-200. Kalii chloridum 4%-10 ml 41. Sol. 10 ml 2. Sol.1 ml 5. 20mg. Sol.Combinaţie) 18. Mannitolum 15%-200ml 46. Sol.06% . Haloperidolum 5mg/1ml 34.Combinaţie) 16. Sol. Sol. Kaliu aspartat + Magneziu aspartat 40.Combinaţie) 14.5 ml.25mg/ml 25. 20mg/2ml 31. Ketorolacum 30mg/ml 43. pulb. Sol. 5 mg/ml. Sol. Sol. lichid pentru vapori de inhalat 39. Ketaminum 500mg/10ml 42. Famotidinum.5) 38.

Sol. Morphinum 1%-1ml 51. Natrii hydroxibutyras 20%-10 ml (Natrii oxybutyras) 56. Suxamethonium 2%-5ml 70. Sol. Midazolamum 5mg/ml 50. pulbere parenteral ă 71.1%-1ml* 67. 400 ml. Sol. 10%-2 ml Tab.5mg/1ml Analgetice majore: Sol. 100mg Sol. Trimeperidinum 2%-1ml Anetezice volatile: Sol.04%-1ml 54. 50mg/2ml 64. 5700AXa/0. Propranololum. Nitroglycerinum 25 mg/5ml 57. Promethazinum. Sol. Tab. Fentanylum 0. Sol. Naloxonum 0. Phenilefrină1%-1ml 63.04%-1ml Antiaritmice: Sol. Metoprololum 25mg. pulbere parenterală 44 . 2. 30mg/1ml 65. 100 mg 62.49. Prednisolonum. 2. Sol. Propranololum.1%-1ml 61. Sevofluranum 100%-250ml Halothanum*100%.6 ml 52. Morphinum 1%-1ml Sol. Sol. Natrii chloridum 0. 0. Sol. Thiopentalum Natricum 500-1000mg.5mg/1ml Anestezice: Sol. Nifedipinum 5 mg/50ml Sol. Verapamilum. Amiodaronum 150 mg/3ml Sol. Verapamilum.1%-1ml Sol. Sol. Sol. Phenobarbitalum 15 mg*.05%-1ml 60. Sol. Sol. Lidocainum 2%-2ml. Sol. lichid pentru vapori de inhalat Antidot: Sol. Sol.9%-200 ml. Sol. Trimeperidinum 2%-1ml 73. Sol. 0.250ml. Neostigminum 0. Sol. Tramadolum 100mg/2ml 72.3 ml. Propofolum 10mg/ml emulsie injectabilă 66. Sol. Ketaminum 500mg/10ml Propofolum 10mg/ml emulsie injectabilă Thiopentalum Natricum 500-1000mg.005%-2ml Sol. Natrii bicarbonas 4%.200 ml 53. Naloxonum 0. Sol. Norepinephrinum* 0. Nifedipinum 5 mg/50ml 58. Sol. 50mg. Sevofluranum 100%-250ml 68. Nadroparini calcium 2850 AXa/0. lichid pentru vapori de inhalat Isofluranum* 100 ml.25 mg/ml 69. 500ml 55. Strofhanthinum 0. Nikethamidum 25%-2ml 59. Sol. Sol.

Diazepam 10mg – 2 ml Sol. Atracuriu besilat 50 mg-5ml Sol. Bupivacainum. Sol.2 ml Sol. 20mg/2ml Mannitol Anticoagulante: Sol. 45 . Prednisolonum. Diphenhydraminum 10mg/ml Miorelaxante: Sol.Sol. dar sunt recomandate de ghidurile clinice internaţionale ale ESA.18%-1ml Sol. Enoxaparinum 20 mg/02 ml Sol. Suxamethonium 2%-5ml Glucocorticoizi.5%-2ml Benzodiazepine: Sol. 0. Phenilefrină* 1%-1ml Norepinefrina sol. Heparinum 5. 10%-2 ml Diuretice: Sol. Furosemidum.1%-1ml Anestezice locale: Sol. Clemastinum 1mg/ml Sol. Epinephrinumm. 5 mg/ml. 30mg/1ml Sol. Bemiparinum 2500UI-0. Hydrocortisonum 2.20ml Sol. WFSA în conformitate cu principiile medicinei bazate pe dovezi. Midazolamum 5mg/ml Cardiotonice: Sol. 0.000 U/ml-1ml Notă: Produsele marcate cu * la moment nu sunt înregistrate în Nomenclatorul de Stat al medicamentelor. Lidocainum 2%-2ml. Natrii hydroxibutyras 20%-10 ml Antihistaminice: Sol. Dexametason 4mg/ml Sol.

Москва Медицинская литература 2006. V. G. Ciobanu C. ediţia 2.]-7th edition. 15.. 2004-2012. 4. USMF „Nicolae Testemiţanu”. A. 2004. 2003. Cojocaru V. Jr. 19. 2008.. Dorel Sandesc. Ch. V. Ed. Москва 2004. al. Sofronie S. Тотальная Внутривенная Анестезия . Джеймс Р Рафмелл. 6. 156p. ISBN 5-89481-632-7 10.. Москва.]. 2005. / Clinical Anesthesiology.. 21. Marius Papurică. Sanda Copotoiu. Miller. Cristea I.Москва "Медицина" 2000. Москва. Braşov. Tîrgu Mure ş. Muray et all „ A Guideto Effective Care in Pregnancy and Childbirth” 3-rd Ed. Ghiduri şi protocoale în anestezie terapie intensivă şi medicină de urgenţă. 23.Edward Morgan Jr. Miller's Аnesthezia/edited by Ronald D. Дж. UMF „Victor Babeş” Timişoara. Yudkowitz. Cojocaru. Cluj-Napoca 2003. Gravlee. -1104c.Эдвард Морган-Мл. Suportul tehnico-managerial. Reed. 20. Йен Смит. 5. Mircea Chiorean. E. 2000 13. 17.. Д. Conduita perioperatorie în condiţiile riscului chirurgical avansat.M. Anestezie clinic ă. Cojocaru. Managementul bolnavului critic Vol... 553p. Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”. Leonard Azamfirei. А. 186p.. О. 2. Критические ситуации в анестезиологии. John B.. Allman. Москва. Анестезиология.I. Glenn P. Tica A. „Ghid practic de diagnostic şi conduită în obstetrică”. К. 8th edition.А. ISBN-13:978-0-443-06624-5 3.. 7. Пол Бараш. Volume 1. Martin. Particularităţi în anestezia pediatrică. Михаил.BIBLIOGRAFIE: 1. 2010 24. Ghid de anestezie-terapie intensivă. – 6th edition ISBN 978-0-7817-8763-5. Мэгид С. [et. 2006.. Механическая вентиляция легких. Francine S. Keith. Clinical Cases în Anesthesia.: „Медицинское информационное агенство”.3-е изд. А. 2010 18. С.К. Е. Регионарная Анестезия.Jain H. C2 Design. Ovidiu Bendreag. Руководство по реаниматологии. ISBN 978-0-443-06959-8 14. volume 2 2010. Клиническая анестезиология. 2011г. – М. Москва.West. Дамир. V. Бунятян А. G. 12. Donald E. D. Marius Moga. –Ch. Oxford University Press 2007 16. Usatâi. Enkin. Paul G Barash et al. 2000 9. Fredericк A Hensley.. Сатишур Е.: 2011. 3th edition. А. Leziunea pulmonară acută /sindromul de detresă respiratorie acută (LPA/SDRA) la bolnavii cu patologie chirurgicală. Militară 2003. Бунятяна. Клиническая анестезиология. Айткенхеда. Respiratory Physiology: the essentials. University Press 2004. Sofroni D. 8. Untilă. ISBN 0-07-142358-3 11.. Acalovschi I.Fourth Edition 2006. Călin Mitre. Дж. Перевод с английского А. Практическая кардиоанестезиология: [Пер. Габа. 46 .. M. Oxford Handbook of Anesthesia. Фиш. Oxford University Press. Guţan. Wilson. NewYork.. 2008 22. Hotineanu. Borş. Митрохина Под редакцией А. Хауард . Catedra Anesteziologie şi Reanimatologie FECMF. / Clinical Anesthesia. с англ.. в 3-х книгах 2. 2008. Allan P.