MINISTERULSĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA

Protocol clinic standardizat în anestezie

Chişin ău, 2013

1

Aprobat la şedinţa Consiliului de Experţi al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova din 27 martie 2013, proces verbal nr.1 Aprobat prin ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr.861 din 30 iulie 2013 „Cu privire la aprobarea Protocolului clinic standardizat în anestezie”

Elaborat de colectivul de autori: Victor Cojocaru Mihail Borş Virgil Gu ţan Petru Rusu Serghei Şandru Ruslan Baltaga Andrian Belîi Doriana Cojocaru Serghei Malanco NicolaiVaculin d.h.ş.m., profesor universitar, şef catedră anesteziologie şi reanimatologie nr. 2, USMF „NicolaeTestemiţanu”, membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătăţii RM în anestesiologie şi reanimatologie d.ş.m., conferenţiaruniversitar, catedra anesteziologieşireanimatologie nr. 2, USMF „NicolaeTestemiţanu”, membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătăţii RM în anestesiologie şi reanimatologie d.ş.m., conferenţiaruniversitar, catedraanesteziologie şireanimatologie nr. 2, USMF „Nicolae Testemiţanu” d.ş.m., conferenţiaruniversitar, catedraanesteziologieşireanimatologie nr. 2, USMF „Nicolae Testemiţanu” d.ş.m., conferenţiar universitar, şef catedră anesteziologie şi reanimatologie nr. 1, „Valeriu Ghereg”.USMF „Nicolae Testemiţanu” d.ş.m, conferen ţiar universitar, catedra Anesteziologie-Reanimatologie Nr.1 „Valeriu Ghereg” USMF „Nicolae Testemiţanu”. d.ş.m, conferen ţiar universitar, catedra Anesteziologie-Reanimatologie Nr.1 „Valeriu Ghereg” USMF „Nicolae Testemiţanu”. d.ş.m., conferenţiar universitar, catedra anesteziologie şi reanimatologie nr.1„Valeriu Ghereg”,USMF „Nicolae Testemiţanu” şef secţie anesteziologie, IMSP Institutul Mamei şi Copilului şef secţie Reanimare, IMSP Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie Recenzenţi oficiali: Nicolae Gurschi Tatiana Tăzlăvan Ana Oglinda d.ş.m., conferen ţiaruniversitar, catedra anesteziologie şi reanimatologie nr. 2, USMF „Nicolae Testemiţanu” d.ş.m., conferenţiar universitar, şef catedră anesteziologie şi reanimatologie nr. 1, „Valeriu Ghereg”.USMF „Nicolae Testemiţanu” d.ş.m., conferenţiar universitar,şef secţie reanimare pediatrică, IMSP Institutul Mamei şi Copilului, membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătăţii RM în anestesiologie şi reanimatologie dr.hab. med, profesor universitar, membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătăţii RM în farmacologie clinic ă dr.hab. med, profesor universitar, membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătăţii RM în medicină de laborator

Victor Ghicavîi Valentin Gudumac

2

pagina CUPRINS Abrevierile folosite în document……………………………………………………………………... 5 Prefaţă…………………………………………………………………………………………………. 5 A. PARTEA INTRODUCTIVĂ……………………………………………………………………… 5 A.1. Utilizatorii………………………………………………………………………………………… 5 A.2. Scopurile protocolului…………………………………………………………………………….. 5 A.3. Data elaborării protocolului………………………………………………………………………. 5 A.4. Data revizuiri protocolului………………………………………………………………………… 5 A.5. Lista şi informaţiile de contact ale autorilor şi ale persoanelor care au participat la elaborarea 6 protocolului……………………………………………………………………………………………... A.6. Definiţiile folosite în document…………………………………………………………………… 6 B. PARTEA GENERALĂ……………………………………………………………………………... 7 C. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR Ş I A PROCEDURILOR……………………….. 8 C.1 Conduita pacientului……………………………………………………………………………….. 8 C.1.1 Asisten ţa anesteziologic ă ………………………………………………………………………... 8 C1.1.1 Asisten ţa preanestezică………………………………………………………………………. 8 Premedicaţia preanestezică………………………………………………………………. 10 C.1.1.2 Asisten ţa intraanestezică……………………………………………………………………... 10 Metodele de anestezie utilizate………………………………………………………….. 10 Metodologia anesteziei generale…………………………………………………………. 11 Cerin ţe pentru anestezie loco-regională………………………………………………….. 11 Anestezia rahidiană (spinală)………………………………………………………... 12 Anestezia epidurală………………………………………………………................... 13 Anestezia combinată spinală/epidurală……………………………………………… 14 Anestezia caudală (sacrală) ……………………………………………………….... 14 Anestezia regională de plex sau nerv periferic………………………………………. 15 Anestezia regională a plexului brahial………………………………………………. 15 Anestezia regională la membrului inferior………………………………………….... 16 Anestezia retrobulbară……………………………………………………………….. 17 Anestezia peribulbară………………………………………………………………… 17 Anestezia topică………………………………………………………………………. 17 Anestezia locală (prin infiltra ţie) ……………………………………………………. 17 Monitorizarea pacientului în anestezie…………………………………………………... 18 C1.1.3 Asisten ţa postanestezică …………………………………………………………………….. 18 C.1.2 Asisten ţa anesteziologic ă în chirurgia de urgen ţă……………………………………………….. 19 Etapele asistenţei anesteziologice în chirurgia de urgen ţă……………………………….. 19 C.1.3 Anestezia în afara sălii de operaţie………………………………………………………………. 19 Anestezia pentru diverse proceduri în afara sălii de operaţie………………………………… 19 Componentele de bază ale anesteziei în afara blocului operator……………………….... 20 Patologiile ce pot necesita sedare sau anestezie general ă……………………………....... 20 Principalele proceduri ce necesită sedare sau anestezie …………………………………. 21 Cerinţele de dotare pentru anestezia în afara blocului operator (ASA) ………………..... 21 Gradele de sedare………………………………………………………………………… 21 Anestezia pentru CT………………………………………………………………….. 22 Anestezia pentru RMN……………………………………………………………….. 22 Anestezia pentru endoscopie digestivă……………………………………………….. 23 Anestezia pentru proceduri minim invazive (punctii-biopsii, drenaje, cateterisme)…. 23 C.1.4 Asisten ţa anesteziologic ă în chirurgia de o zi (ambulator)…………………………………........ 23 Intervenţii pentru chirurgia de o zi…………………………………………………………… 24 Selectarea pacien ţilor pentru intervenţii chirurgicale de o zi…………………………….. 24 Recomandările pentru selectarea pacien ţilor în vederea anesteziei în chirurgia de o zi 25
3

Particualrităţile pentru anesteziile efectuate ambulator………………………………. Principiile îngrijirii postoperatorii……………………………………………………. Criteriile de externare…………………………………………………………………. C.2 Complicaţiile perianestezice……………………………………………………………………….. Anexa nr. 1 Cerinţele de dotare a locului de lucru al anesteziologului………………………………… Anexa nr. 2 Fişa de informare a pacientului privitor la anestezia pentru intervenţii chirurgicale……... Anexa nr. 3 Fişa de anestezie generală…………………………………………………………………. Anexa nr.4 Standardul ASA pentru monitorizarea anestezică de baz ă în sala de operaţii şi în afara sălii de operaţie......................................................................................................................................... Anexa nr. 5 Fişa preanestezică pentru chirurgia în ambulatoriu……………………………………….. Anexa nr. 6 Lista medicamentelor necesare în anesteziologie…………………………………………. BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………………….

26 27 27 27 30 34 36 41 42 43 46

4

TOF FiO2 PA PVC Po AP EcoCG PICCO. constituit din specialiştii Catedrei anesteziologie şi reanimatologie nr. Sporirea securităţii pacienţilor şi cadrelor medicale în realizarea complexului de măsuri privind pregătirea şi efectuarea anesteziei generale. Cremă(lidocaină+pilocarpin ă) Grey Tensiunea Arterială Otorinolaringologie Dispozitiv pentru Monitorizarea Relaxării Musculare Fracţia inspiratorie a Oxigenului Presiunea Arterială Presiunea Venoasă Centrală Presiunea de ocluzie Artera Pulmonară Ecocardiografia Monitoare pentru Monitorizarea Debitului Cardiac prin metode minim invazive (prin analiza undei pulsului sau a echografiei transesofagiene) Tomografie Computerizată Rezonanţă Magnetic ă Nucleară Endoscopic retrograd colangio-pancreatografie Şunt Transjugular Portosistemic Intrahepatic Infarct Miocardic Acut Accident Vascular Cerebral Tensiunea Arterială Diastolică Sindrom de Detresă Respiratorie Acută Mono-amino-oxidaza PREFAŢĂ Acest protocol clinica fost elaborat de grupul de lucru al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova (MS RM).2.3. Data elaborării protocolului: 2013 A.4.1.1.2. Protocolul clinic standardizat este elaborat în conformitate cu ghidurile internaţionale actuale privind serviciul anesteziologie şi reanimatologie. regionale sau locale în cadrul intervenţiilor chirurgicale şi procedurilor diagnostice şi curative. Data revizuiri : 2015 A. Scopurile protocolului: 5 . (asistenţa anesteziologică ) A. LIDCO.L. IMSP Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie.ABREVIERILE FOLOSITE ÎN DOCUMENT ASA ECG ALAT ASAT IMC SAM L3-L4 EMLA G TA O.VIGILEO CT RMN ERCP TIPS IMA AVC TAD ARDS MAO Societatea American ă de Anestezie Electrocardiografie Alaninminotransferaza Aspartataminotransferaza Indicele Masei Corporale Supravegherea Anestezică Monitorizată Vertebre Lombare 3-4 Anestezic local. PARTEA INTRODUCTIVĂ A. a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” şi IMSP ICŞDOSMC.R. Utilizatorii: medici anesteziologi-reanimatologi ai instituţiilor medico-sanitare A. nr.

catedra anesteziologie şi reanimatologie nr. în med. IMSP Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie Protocolul a fost discutat. în med. în med. catedra anesteziologie şi reanimatologie nr. conferenţiar universitar.. USMF „Nicolae Testemiţanu” dr. procedurilor diagnostice şi terapeutice 6 . Lista şi informaţiile de contact ale autorilor şi ale persoanelor care au participat la elaborarea protocolului: Numele Victor Cojocaru Mihail Borş Virgil Guţan Petru Rusu Serghei Şandru Baltaga Ruslan Belîi Andrian Doriana Cojocaru Serghei Malanco Nicolai Vaculin Funcţia de ţinută dr. 2. multidisciplinară.hab. dr.. USMF „Nicolae Testemiţanu” dr. şef catedră anesteziologie şi reanimatologie nr. Specialitatea abordeaz ă aspectele teoretice. în med. catedra AnesteziologieReanimatologie Nr. catedra anesteziologie şi reanimatologie nr.1 „Valeriu Ghereg” USMF „Nicolae Testemi ţanu”. 2. USMF „Nicolae Testemiţanu” dr. Reanimatolgie şi Urologie” Agentia Medicamentului Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare în Sănătate Compania Naţională de Asigurări în Medicină Consiliul de Experţi al Ministerului Sănătăţii Persoana responsabilă A. 2. aprobat şi contrasemnat: Denumirea instituţiei Catedra Anesteziologie-Reanimatologie Nr. 1. în med. în med.USMF „Nicolae Testemiţanu” şef sec ţie anesteziologie IMSP Institutul Mamei şi Copilului şef sec ţie Reanimare. 1 „Valeriu Ghereg” Societatea Anesteziologie şi Reanimatologie din Moldova Seminarul ştiinţifico-metodic de profil „Anesteziologie. USMF „Nicolae Testemitanu” Catedra Anesteziologie-Reanimatologie Nr. conferenţiar universitar. conferenţiar universitar.1 „Valeriu Ghereg” USMF „Nicolae Testemi ţanu”. 2... catedra anesteziologie şi reanimatologie nr. Definiţiile folosite în document Anesteziologia şi reanimatologia este o specialitate medicală de sine stătătoare.... USMF „Nicolae Testemiţanu” dr. conferenţiar universitar. şef catedră anesteziologie şi reanimatologie nr.A. conferenţiar universitar.5.1„Valeriu Ghereg”. ştiinţifice şi practice ce ţin de domeniul pregătirii şi protejării pacientului în cadrul desfăşurării actului chirurgical. conferenţiar universitar. cu un rol esen ţial pentru evolu ţia curativă a diverselor patologii şi în special cele chirurgicale.6.USMF „Nicolae Testemiţanu” dr. profesor universitar. dr. în med. 2. „Valeriu Ghereg”. în med. conferen ţiar universitar. catedra AnesteziologieReanimatologie Nr..

Cerinţele şi dotarea Moduri de acordare a asistenţei anesteziologice Condiţii de acordare a asistenţei anesteziologice Locul de lucru al anesteziologului Locul de lucru anesteziologic. · locoregională sau · sedare anestezică monitorizată (CEPOD. imagistic etc). tabelul 2) staţionar C. NB: Medicul rezident în anesteziologie şi reanimatologie poate efectua asisten ţe anestezologice doar cu riscul I-II ASA sub supravegherea medicului anesteziolog-reanimatolog calificat. 7 .2 Asistenţa anesteziologică Prezen ţa indicaţiilor pentru · Anestezia pentru diverse proceduri în afara sălii de în afara sălii de operaţie asisten ţă anesteziologic ă în operaţie (casetele 20 –28.1.3 B. Cerinţe de dotare conform: anexei nr. asigurând bolnavului în stare critic ă suportul funcţiilor vitale. şi · în afara blocului operator (sălile de pansamente.4 · Asisten ţa postanestezică (caseta 18 ) · Anestezia pentru diverse proceduri efectuate în condiţii de ambulator (casetele 29 – 35. În staţionar. cabinet stomatologic. cabinetele diagnostice.2 Nivelul de asistenţă medicală specializată de ambulator Descriere Motive Paşi (măsuri) (repere) (modalităţi şi condiţii de realizare) I II III Asistenţa anesteziologică Prezen ţa indicaţiilor pentru · Asistenţa preanestezică (casetele 1 – 3) în ambulator asisten ţă anesteziologic ă în · Asisten ţa intraanestezică (casetele 4 –17. Cerinţele şi dotarea. 1 Standardul de dotare al locului de lucru al anesteziologului. sau În alte instutuţii medicale. stomatologice etc. 2006).1 Locul de lucru anesteziologic. indispensabil pentru evaluarea şi tratamentul cauzei declanşatoare. Efectuarea asistenţei doar : sub responsabilitatea unui medic anesteziolog-reanimatolog calificat! Scopul activităţilor NB: Medicul rezident în anesteziologie şi reanimatologie poate efectua asisten ţe anestezologice doar cu riscul I-II ASA sub supravegherea medicului anesteziolog-reanimatolog calificat. B. în terapia durerii acute şi cronice.invazive. Oxford Handbook of Anesthesia. precum şi de tratamentul diverselor patologii. Include: · în sălile de opera ţie.) Beneficierea pacientului de: · anestezie generală. tabelul 2) ambulator C. sau · imediat Asistenţa anesteziologică poate fi efectuată doar în locuri special amenajate! · locul de lucru al anesteziologului.1. (policlinică. tabelele 3-4) afara sălii de operaţie C. · urgent.1 · Asisten ţa postanestezică (caseta 18 ) Asistenţa anesteziologică Prezen ţa indicaţiilor pentru · Etapele asistenţei anesteziologice în chirurgia de în chirurgia de urgenţă asisten ţă anesteziologic ă în urgen ţă (caseta 19) chirurgia de urgenţă C.1.1. PARTEA GENERALĂ B.1 Nivelul de asistenţă medicală spitalicească Descriere Motive Paşi (măsuri) (repere) (modalităţi şi condiţii de realizare) I II III Asistenţa anesteziologică Prezen ţa indicaţiilor pentru · Asisten ţa preanestezic ă (casetele 1 – 3) în mod programat asisten ţă anesteziologic ă în · Asisten ţa intraanestezică (casetele 4 –17. în special a stărilor grave. punctele traumatologice. tabelul 5) Tabelul nr. Asistenţa anesteziologică poate fi acordată în mod: · programat.

hepatorenale sau cu dereglări patologice în investigaţiile standard. endocrine.1 Evaluarea eventualului risc respirator prin efectuarea testelor clinice şi instrumentale pentru decelarea leziunilor subclinice şi aprecierea rezervei pulmonare: · Teste clinice obligatorii: Ştange.1.1 Asistenţa anesteziologică Asistenţa anesteziologică acordată în mod programat include trei etape: · Asistenţa preanestezică.interven ţiile toracice. 3.2).1. Asistenţa preanestezică Scopul principal . cardiace. · II vizită preanestezică. 5. 4. stabilirea riscului. Conduita pacientului C. (anexa nr. indicele protrombinic). prin solicitarea consultului internistului.evaluarea statutului constituţional somatic şi patologiei chirurgicale în contextul elaborării planului de pregătire către actul chirurgical anestezic. I vizită a anesteziologului (consultul I preanestezic) se efectuează la solicitarea medicului chirurg sau specialistului interesat cu scopul examinării preanestezice.astmul şi sindromul astmatic. grupa şi Rh-factorul sanguin.BPOC. analiza biochimică a sângelui (glicemia. determinării planului de investigaţii şi măsurilor de corecţie a dezechilibrelor poten ţiale existente. elaborarea planului de asistenţă perianestezic ă. Ghence. ASAT. . Coordonarea activităţilor de examinare şi corecţie a bolnavului cu tare pulmonare. Aprecierea diagnosticului chirurgical şi volumului eventualei intervenţii chirurgicale. · Asistenţa postanestezic ă. Radiografia cutiei toracice. Evaluarea minimului standard a datelor paraclinice: ECG. . . .1. Evaluarea anamnezei pacientului. 6. 2. ALAT. · stabilirea momentului optim al intervenţiei chirurgicale.tusea cronică. neurologului la pacienţii cu respectivele coexisten ţe patologice. TEHNICILOR ŞI A PROCEDURILOR C.1 Asistenţa preanestezică Caseta 1. Obiectivele de realizare: 1. . Etapele: · I vizită preanestezică. · acordul informat al pacientului. stabilirea riscului anestezic. Informarea pacientului referitor la anestezia pentru interven ţia chirurgicală (fişa de informare a pacientului) şi completarea chestionarului preanestezic. NB: Poate fi efectuată de către anesteziolog în perioada prespitalicească în condiţii de ambulator. analiza generală a sângelui şi a urinei. cardiologului. În cazuri indicate se recomand ă efectuarea examenelor paraclinice specifice problemei vizate. ureea. creatinina. 6.dispneea de efort.hernioplastiile pentru hernii gigante. Examenul obiectiv al pacientului. endocrinologului. informarea pacientului privind op ţiunile pentru eventuala anestezie. . 8 . gazele sanguine. cardiace. fibrinogenul.expectoraţia abundentă. · Asistenţa intraanestezică. Indicaţiile pentru efectuarea testelor exploratorii suplimentare: .C.1. DESCRIEREA METODELOR. bilirubina. C. · Teste paraclinice suplimentare: spirografia.

Examenul preoperatoriu în vederea intuba ţiei traheale Trei criterii trebuie apreciate: . Explicarea de c ătre anesteziolog pacientului şi la necesitate membrilor familiei (tutorelui) a conduitei anestezice propuse.vîrsta înaintată.3. Semnarea declaraţiei de acord pentru anestezie (anexa 2). denutriţie). Frecven ţa cardiac ă.obezitatea morbidă. IMC.distanţa tiro-mentală. eventualitatea transferului la terapia intensivă. transportul la sala de operaţie.dimensiunea limbii în raport cu cavitatea orală (test Mallampati). 6. ECG. Elaborarea planului anesteziei. iar orificiul bucal închis. denotă risc de laringoscopie dificilă. 7.cardiopatia ischemic ă.carenţa nutritivă pronunţată. II vizită a anesteziologului (consultul II preanestezic): Obiectivele de realizare: 1.se adaugă la fiecare din clasele ASA dacă este cazul. distanţă tiro-mentală. . 5. 6.flexia anterioară a jumătăţii inferioare a coloanei cervicale şi extensia articulaţiei atlantooccipitale. Activităţile anesteziologului în perioada preanestezică Activităţile anesteziologului în perioada preanestezică sunt reflectate în fişa de observaţie în următoarea succesiune: 1. . .tulburările de ritm şi conducere.distanţa sterno-mentală reflectă gradul de mobilitate a coloanei cervicale.. 8. . comparativ cu testul Mallampati. Determinarea gradului de pregătire a bolnavului către intervenţia chirurgicală. . Starea generala a pacientului (satisfăcătoare. · Testele obligatorii: TA. măsurată cu capul deplin extins. 3. . sub 6 cm: intubaţie posibil dificilă. pe coloana cervicală. a ventilaţiei mecanice etc.2. Pulsul. .5 cm sau mai pu ţin. foarte grav ă. Accentuând siguranţa anesteziei. terminală). gravitate medie. . 9 .hipertensiunea arterială peste 160 mmHg. obezitate. Caseta 2. menţionarea posibilităţiilo de complicaţii şi risc. 2. Selectarea metodei de anestezie. 6. Evaluarea riscului cardiovascular pentru aprecierea rezervei funcţionale miocardice.testul cu efort. gravă. Holter ECG. distan ţa dintre incisivi. datele antropometrice. Acuzele. Pregătirea preoperatorie şi indicarea premedicaţiei. starea de nutriţie (normală. 2. · Testele suplimentare: Dopler ECG. Indicaţiile pentru efectuarea testelor suplimentare: . Stabilirea riscului anestezic conform scorului ASA (American Society of Anesthesiology) ASA Definiţie Pacient sănătos fără probleme medicale I Boală sistemică uşoară II Boală sistemică severă dar fără incapacitatea pacientului III Boală sistemică severă care incapacitează pacientul IV Muribund care se presupune că nu va supravieţui 24 ore indiferent de intervenţia V chirurgicală Donator de organe în moarte cerebrală VI *E –urgenţă . gradul de protuzie mandibulară. O distan ţă de 13. Este testul cu cea mai mare valoare predictivă.valvulopatiile. 4.

Anestezie combinată (asociată).3. personale şi patologice (postoperatorii. 4. 2. 5. C. Indicarea riscului anestetic şi consimţământului pacientului sau adultului responsabil pentru o anumită tehnică de anestezie. de prevenire a agregării plachetare. postalergice etc. Antecedentele eredocolaterale. anticolinesterazice.2 Asistenţa intraanestezică (realizarea anesteziei) Caseta 4. endocrine.). · Prevenire a hipertermiei maligne. Nivelul de conştiinţă. posttraumatice. adrenoblocante. Datele despre medicaţia utilizată în perioada preoperatorie pentru tratamentul maladiilor cronice (preparate hormonale. c) sacrală . Premedicaţia preanestezică Premedicaţia preanestezică include pregătirea psihologică şi medicaţia farmacologică în dependenţă de starea pacientului.1. Scopurile premedicatiei: · Sc ădere a anxietăţii pacientului. 7. 8. · Corectare a deficitelor hidroelectrolitice. · Efect antitrombinic. cardiace. blocante de calciu. NB: Dacă la vizita primară. pacientul nu necesită mă suri suplimentare diagnostice şi/sau curative pentru stabilirea riscului anestezic şi minimizarea lui.1. Metodele de anestezie utilizate: 1. · Efect antihistaminic. 4. d) blocadele plexurilor nervoase. Anestezie generală cu pivot inhalator. · Doze scăzute de substan ţe de inducţie. Anestezie intravenoasă totală: a) cu respiraţie spontană . 10 . Anestezie loco-regională: a) rahianestezie. · Efect vagolitic. · Nutriţie parenterală. f) locală topică şi/sau infiltrativă. NB: Medicaţia va fi selectată în corespundere cu statusul constituţional-somatic al pacientului. etc. · Efect antiacid. neurologice etc. antidepresive.) 6. · Prevenire a reinfarctizării miocardului. comorbidităţile şi amploarea intervenţiei anestezico-chirurgicale. Planificarea tehnicii anestezice.) şi coexistenţele patologice (tare pulmonare. b) cu respira ţie artificială ( mecanică). c) supraveghere anestezică monitorizată. · Transfuzie preoperatorie. · Efect antisialogog. b) epidurală . obiectivele consultului I şi II se reflectă şi se documentează într-o singură etapă. Aprecierea rezultatelor examin ării clinice a pacientului cu reflectarea obligatorie a indicilor hemodinamicii şi a simptomelor şi sindroamelor patologice. Caseta 3. 3. · Efect antiemetic. e) retrobulbară şi peribulbară. · Analgezie.

Prin SAM se subînţelege administrarea intravenoasă a drogurilor. a unei mici cantităţi (0. Supravegherea anestezică monitorizată (SAM) se efectuează la pacienţii conştienţi în cazul efectu ării diferitor proceduri curative sau diagnostice. 3).1 ml) din substan ţa de testat împreună cu un martor de ser fiziologic. · Un test frecvent folosit pentru determinarea susceptibilităţii la hipersensibilitate alergic ă. şi în măsurile pe care va trebui să le ia în vederea prevenirii şi eventual a tratamentului incidentelor şi accidentelor. trebuie asistaţi de anesteziolog. Metodologia anesteziei generale · Verificarea maşinii de anestezie. la nivelul antebraţului. · În acest sens. incidenţelor şi accidentelor de acest tip faţă de substanţele anestezice locale. rapid şi uşor de executat. la tehnicile de anestezie locală. · Montarea perfuziei intravenoase (abord periferic şi/sau central). · Responsabilitatea administrării unui medicament aparţine acelui care pune indicaţia şi execută tehnica. ameţeală. care se administrează atât separat. · Pe parcursul vizitei preanestezice este necesar de stabilit dac ă pacientul acceptă tehnica anestezică. Cerinţele pentru anestezia loco-regională · Pacienţii programaţi pentru o anestezie loco-regională necesită aceleaşi pregătiri (deseori şi mai valoroase) şi aceleaşi măsuri de precauţie ca şi în cazul anesteziei generale. · Transportul supravegheat în salonul de recuperare postanestezic ă. eventual chiar intubaţia în caz de 11 . cât şi în combinaţie cu anestezia locală sau regională. şi asigurarea unei posibilităţi de ventilaţie. Caseta 6. este injectarea strict intradermic. lateral). · Din măsurile care se cer luate se vor nota: instalarea unei perfuzii intravenoase. · Poziţionarea bolnavului pe masa de operaţie (decubit dorsal. administrarea oxigenului. · Trezirea şi sevrajul de ventilator. · Monitorizarea pierderilor sanguine. · Dacă nu acceptă este necesar de explicat particularităţile anesteziei locale pentru intervenţia chirurgicală programată. cu elemente de terapie intensivă. pe masc ă sau pe sond ă endonazală. · Terapia durerii postoperatorii. prin care se asigura o cale de abord în caz de urgen ţă.Caseta 5. · Preoxigenarea. monitoringulcardiorespirator şi diurezei orare. analgetice şi amnestice. dureri lombare) contraindică administrarea anestezicului local respectiv. · Asigurarea componentelor principale ale anesteziei. în consult. toţi pacienţii. ventral. cu proprietăţi anxiolitice. · În caz de necesitate a asistenţei postaanestezice. fără asistenţă anesteziologic ă sunt petrecute cel pu ţin în disconfort sau sunt însoţite de riscuri în lipsa supravegherii monitorizate de c ătre anesteziolog. alegerea opţiunii. sau a unor fenomene generale (cefalee. pacienţii sunt transferaţi în secţiile de terapie intensivă. analgetice şi miorelaxantelor. care. NB: Activităţile medicale şi evoluţia anesteziei sunt reflectate obligatoriu în fişa de anestezie (anexa nr. · Men ţinerea anesteziei prin administrarea suplimentară a drogurilor anestetice. care sunt opera ţi sub anestezie locală. · Pacientul trebuie chestionat asupra eventualelor reac ţii alergice. hipnotice. · Apariţia unei zone eritematoase. · Administrarea premedicaţiei necesare. pentru o astfel de tehnică. · Instalarea monitoringului obligatoriu conform standardului şi men ţinerea pe parcursul anesteziei. câte o dată chiar necrotice. care pot să apară în timpul anesteziei locale. · Participarea specialistului anesteziolog. · Suportul respirator conform planului anesteziei.

deşi uneori rahianestezia se poate efectua şi în lipsa ei. Se impune premedicaţia cu un anxiolitic (Diazepam10 mg. examenul local. Chirurgia abdomenului inferior. · Nu este nevoie să se utilizeze trocar tip Sise (sau altele). se renunţă şi se solicită ajutorul altui coleg specialist. vorbind cu pacientul (care va fi supravegheat de un ajutor). dar poziţia şezând ă nu este totu şi contraindicată. Indicaţie relativ limitată pentru anestezia locală trunculară. Se preferă întotdeauna poziţia în decubit lateral. din dotarea cu medicamente de urgenţă. · Premedicaţia este bine să se facă la to ţi pacien ţii. 4. ortopedic. Acul trebuie să fie prevăzut întotdeauna cu mandrin. membrana arahnoida. 2. vezicii urinare. · Transportarea pacientului în sala de operaţii pe brancardă. explicaţia pe scurt a procedurii. nu trebuie să lipseasc ă trusa antişoc. Diazepam). Anestezia rahidiană (spinală) Reprezintă o anestezie de conducere. Chirurgia abdominală superioară (inclusiv secţiunea cezariana). Contraindicaţiile anesteziei rahidiene (spinale): Contraindicaţii absolute: 1. · Perfuzia intravenoasă. în contact direct cu rădăcinile nervilor rahidieni. Se utilizează în chirurgia subombilicală. Ringer. · Instalarea monitorizării standard. prin introducerea în spaţiul subarahnoidian a anestezicului local. nu cu sol. · Se evită orice manevră brutală. 12 . Intervenţiile sub nervul intercostal III. Se efectuează în linişte. în acest scop este testul lipsei de rezistenţă la injectare descris de Dogliotti. Caseta 7. subarahnoidian ă şi epidurală este deficitul neurologic preexistent. Glucoză!) în doză de 10 ml/kgcorp. · Aşezarea corectă a pacientului. 3. deoarece apar dureri de spate postoperator. iar sacul dural pân ă la vertebra S2 şi este învelită de trei membrane: dura mater. aplicată foarte strâns de dura mater şi piamater. · În caz de nereu şită. Chirurgia perineului. Cel mai utilizat test. Tehnica rahianesteziei cuprinde următoarele etape: · Vizita preanestezică ( examenul general al pacientului. adică prehidratarea cu soluţii electrolitice (ser fiziologic. Între piamater şi arahnoidă se delimitează spaţiul subarahnoidian. Se recomandă ca anestezistul să stea pe un scaun. 6. este elementul central al tehnicii.· · · necesitate. urologică. întrucât majorit ăţii pacien ţilor le este teama să rămână conştien ţi în timpul operaţiei. Măduva spinării reprezintă porţiunea alungită a sistemului nervos central care se întinde de la vertebra C1. Midazolam5 mg). Indicaţiile anesteziei rahidiene (spinale) Indica ţii operatorii: 1. · Identificarea spa ţiului epidural este esenţial în această tehnică. cu calm. Înainte de puncţie se face anestezia locală a tegumentelor. Chirurgia membrelor inferioare. în caz de eşec. Se respectă cu deosebită stricteţe asepsia. se fac maximum 3 încercări. Chirurgia rinichiului. Se recomandă utilizarea sedativelor hipnotice (Fenobarbital. 5. Pentru posibilele accidente alergice. pân ă la marginea vertebrei L2. Refuzul pacientului. sol. precizarea indicaţiei sau contraindicaţiei). obstetricală. prin care se interceptează transmiterea stimulilor periferici şi a stimulului de comanda motorie medulară. umplut cu lichid cefalorahidian. · Puncţia durală . · Aseptizarea locală. uneori foarte supărătoare şi tenace.

pentru a evita compresia venei cave inferioare şi a aortei.hematomul spinal. bradicardie şi creştere a timpului de circulaţie. Se avanseaz ă foarte încet cu acul apăsând continuu pe pistonul seringii. 2. Retenţia acută de urină. 3. Coagulopatiile severe. Complica ţiile anesteziei rahidiene (spinale): Blocul spinal total trebuie considerat drept complicaţie reversibilă sub tratament. Anomaliile anatomice. . Infecţia la locul puncţiei. Se efectuează puncţia tegumentelor (după anestezie locală). dar de aceeaşi grosime cu acul Tuohy (G16-G17). . · Hipotensiunea se tratează prin perfuzie. Chirurgia membrelor inferioare şi a perineului. Indicaţii pentru anestezia epidurală : 1. în doze fracţionate (după diluare prealabilă). · Postoperator. Bacteriemia. când vârful acului se află în ligamentul galben (formaţie fibroasă).paresteziile şi paraliziile. puncţia se face cu ac Tuohy. Hipovolemia necorectată. Stopul cardiac.lezarea nervului. 4. · Aşezarea pacientului dup ă injectare se face în general în decubit dorsal. 2. pe măsură ce acul avansează. · În acest moment vârful acului se află în spaţiul epidural. singura măsură eficientă de a reduce semnificativ cefaleea (în afara dimensiunilor acului). în spaţiul L3-L4. la care se ataşează un ac mai gros decât pentru anestezia rahidiană. Se tratează prin infuzie de cristaloide şi vasoconstrictoare.arahnoidita adezivă. Necooperarea pacientului. · Injectarea anestezicului se face lent. · Dacă se intenţionează o tehnică continuă. · Bradicardia se jugulează cu Atropină. pentru anestezia epidurală simplă (o singură injecţie). Hipotensiunea arterială cauzată de blocarea simpatică extinsă. · Nu se injectează hipnotic. · Se avansează uşor cu acul şi se încearc ă injectarea de ser fiziologic. când este nevoie. Contraindicaţii relative : 1. . rezisten ţa la injectare este foarte mare. Anestezia epidurală · Se utilizează o seringă de 5 ml. Complicaţiile respiratorii. de rutin ă. 13 . Chirurgia abdomenului superior şi inferior.5-5 mg. rezisten ţa la injectare dispare brusc. şi se poate injecta uşor lichidul.2. Complicaţiile neurologice: . se prescrie terapia corectă de hidratare. care se manifestă prin scăderea debitului cardiac cu diminuarea presiunii sistolice. .sindromul de coad ă de cal. Afecţiunile neurologice preexistente (scleroza multiplă). La necesitate se recurge la vasoconstrictoare (fracţionat dup ă diluare). se utilizează un ac drept. Se preferă Midazolam sau Diazepam.cefaleea postpunc ţională. 5. 3. Se tratează prin suport vital bazal şi avansat. . · După cca 4-5 cm. în doze mici de 2. . plină cu ser fiziologic. După 2-3 mm de avansare. Gravidele se aşează cu corpul uşor rotat la stânga. Caseta 8. Pacientul este monitorizat continuu conform standardelor de monitorizare anestezică.sindromul de arteră spinală.

· Acest volum asigură o anestezie până la L1. · Se palpează creasta sacrală şi coccisul. Indicaţiile: interven ţiile în regiunea sacroperineală. Analgezia postoperatorie sau posttraumatică. · Se puncţionează cu ac sub un ungi de 45º faţă de ligament şi se avansează până ce trece de o rezisten ţă (perforarea ligamentului). Analgezia în naştere. Canularea unui vas peridural. Blocurile nervoase diagnostice şi terapeutice. Bacteremia.3. · Unghiul acului se corectează la 30º şi se avansează în canal. Anestezia spinală totală. Anestezia caudală (sacrală) Este o formă de anestezie epidurală. · Pacientul este aşezat în decubit lateral stâng. Afec ţiunile neurologice preexistente (scleroza multipla). 10. Cefaleea postpuncţie durală. 14 . 6. Complica ţiile anesteziei epidurale: 1. realizată prin introducerea analgezicului în canalul sacral. Coagulopatiile severe. 5. Hipotensiunea arteriala. Contraindica ţii relative: 1. · Se injectează 15-20 ml la pacien ţii cu înălţimea sub 160 cm şi 20-25 cm peste 160 cm. 8. Toxicitatea acută sistemică. 2. utilizând puncţia ac-prin-ac (ac de rahianestezie. Hipovolemia necorectată. 5. Tehnica anesteziei caudale: Osul sacral are o forma triunghiulară unit cu coccisul prin ligamentul sacrococcigian. Este mai uşor realizată la copii după realizarea unei anestezii generale uşoare. analgezie în teritoriul inervat de plexul sacral dar dacă folosim volume mai mari de anestezic local pot fi blocaţi nervii lombari şi toracali inferiori. 9. Leziuni neurologice. Anomaliile anatomice. Tehnica este similară epiduralei şi rahianesteziei. 3. 6. Anestezia combinată spinală/epidurală Anestezia combinată spinală-epidurală a fost iniţiată pentru a utiliza cele două tehnici simultan. Caseta 9. 1-2 cm. Malpoziţia acului sau cateterului. lung. Chirurgia obstetricală sau naşterea instrumentală. Contraindica ţii pentru anestezia epidurală : Contraindica ţii absolute: 1. 2. 4. Caseta10. prin ac gros de punc ţie epidurală). Puncţia accidentală a durei. şi între aceste formaţiuni se palpeaz ă pe linia median ă o prăbuşire. 4. Infec ţia la locul puncţiei. 2. Stopul cardiac. 4. 5. Se foloseşte un ac special cu lumen dublu 22-G pentru epidurală prin care se introduce un ac 25-27-G pentru anestezia subarahnoidiană. 7. Refuzul pacientului. Realizează în special. 3. Insuficienţa respiratorie.

Calea axilara conferă blocul ½ distale a umărului. Instalarea blocului durează 10 – 15 minute. contracţii musculare prin electrostimulare. practic tot braţul mai complet decât calea axilară. La efectuarea blocurilor se respectă cu stricteţe regimul aseptic şi antiseptic. 3. Lidocain ă 1. Anestezia regională de plex sau nerv periferic 1. la o profunzime de 5-7 cm. Anestezicul trebuie injectat nu subcutanat. Este necesar de a fi aten ţi la vena jugulară externă. ori folosirea electrostimulării. La aspiraţia aerului este indicată radiografia cutiei toracice pentru a exclude pneumotoraxul. Acul se introduce sub 45° lateral pe tegumente în direcţia capului humeral. · Direcţia inserţiei acului este caudală. Chirurgia genunchiului. · Pentru localizarea plexului se poate încerca declanşarea de parestezii. · Capul se întoarce uşor într-o parte. Determinarea locului administrării anestezicului local poate fi prin diferite metode: apariţia de parestezii. se ajunge la trunchiul superior sau porţiunile membranei laterale. până la contactul cu prima coasta. Contraindicaţii: 1. Caseta12. · Poziţia pacientului în decubit dorsal. 3. Instabilitatea hemodinamică. Calea interscalenică conferă blocul umărului. Pentru realizarea blocului este necesar neurostimulator şi/sau aparat cu ultrasunet. Pentru confortul pacientului este recomandată sedarea cu benzodiazepine. supraclaviculară. 6. Dozele de anestezic local utilizate nu trebuie să depăşească dozele maxim recomandate pentru evitarea toxicităţii anestezicului local. Echipament necesar de anestezie. · Pentru localizarea plexului se poate încerca declanşarea de parestezii. Calea subclaviculară are indicaţii identice cu calea supraclaviculară. instalare rapid ă a blocului. prima coasta. subclaviculară şi axilară. · Locul puncţiei este plasat la nivelul cartilajului cricoid pe marginea posterioară a sternocleidomastoidianului.5%. cu cea mai mare extindere. Indica ţii: 1. Anestezia regională a plexului brahial Se efectuaz ă pe cale interscalenic ă. piciorului propriu zis. respiratorie. Se poate avansa acul. cotului şi antebraţului şi mai puţin a mânii. apoi se retrage uşor. · Doza medie este de 20-25 ml anestezic. Dup ă 3 – 4 cm. mijlocul claviculei. ceea ce se poate constata prin parestezii sau datorită contracţiilor în regiunea bicepsului brahial (nervul musculocutaneic). care delimitează posterior plexul. care este întâlnită în această regiune destul de frecvent. 2. 4. care delimitează anterior plexul. Chirurgia ortopedică şi traumatologică a braţului. 4. şi coasta I. În cazul blocului ineficient se purcede la anestezie general ă. 2. Lidocain ă 1. 5. antebraţului şi mânii.2 – 0. gambei. 2. Efectuarea tehnicii parestezice nu este recomandată datorită gradului mare de complicaţii. Dereglările grave de coagulare.5%. 15 . Refuzul pacientului. ci între fascia. Calea supraclaviculară realizează procentaj mare de succes. · Doza medie este de 25-40 ml anestezic. cu ajutorul ultrasonografiei. antebraţului. · Pacientul se culcă pe spate şi braţul care urmează a fi blocat este poziţionat pe abdomen. 7. totuşi cu o orientare dorsală discretă spre coloana vertebrală. Necooperarea pacientului. · Se introduce acul perpendicular pe tegumente. cu capul în poziţie neutră.3 mA.Caseta11. identificând vena jugulară externă. Ridicarea uşoară a capului de pe masă ajută la identificarea marginii posterioare a muşchiului sternocleidomastoidian. Injectarea anestezicului local se efectuează când intensitatea curentului ajunge la 0. monitoring similar cu cel pentru anestezia general ă. · Poziţia pacientului în decubit dorsal. mîinii propriu zise. cotului.

· Anestezia se instalează peste 10-15 min. de aceea se fac injectări multiple. lateral de arteră. se puncţionează cu ac la o adâncime până la 7 cm. introducând acul perpendicular pe tegumente. de scurtă durată (inferioare 1. Blocarea nervului obturator este indicată în chirurgia regiunii perineului şi regiunii mediale a femurului în asociere cu blocada sciaticului şi nervului femural. prin testul de înţepare în teritoriul de distribuţie a nervilor musculocutan. · Pacientul se află în decubit dorsal. paralel cu mănunchiul vacsulo-nervos. · Semnele de puncţie corectă sunt: parestezia. făcând imposibil blocajul lor printr-o singură manevră. · În teacă perinervoasă. Volumul anestezic e de cca. nervul femurocutanat lateral. obturator şi femural. la o profunzime de 6-10 cm. Cu 2-3 cm mai jos şi medial de spina iliac ă anteriosuperioară. ca şi prin activitatea motorie (posibilitatea de a ridica membrul superior). Blocarea nervului femural este indicată în chirurgia gambei în asociere cu blocada sciaticului. La mijlocul acestei linii. adică deasupra locului unde nervul musculocutan părăseşte teaca perivasculară 3040 ml Lidocaina 1%. i/v se injecteaz ă Procain ă de 0. Blocada sciaticului este indicată în chirurgia piciorului propriu zis. exista septuri care împiedica difuziunea anestezicului. A 3-a linie une şte trohanterul mare şi hiatusul sacral. 20 ml Lidocain ă1%. cu volum redus.5 ore). cu humerusul rotat extern şi cotul flectat. se trage a 2-a linie perpendiculară.5-2 ore şi superioare 1-1. La localizarea corectă a acului apar parestezii sau mişcări în picior la stimularea electrică a nervului. de scurtă durată. Se injectează cât mai medial. după ce se aplică garoul ori manşeta unui tensiometru mai sus de câmpul operator şi se umflă la o presiune cu 20-25 mm Hg peste TA sistolică a bolnavului. Anestezia regională la membrului inferior La nivelul membrelor inferioare nervii au traiecte separate. se puncţionează cu ac subţire. iar pentru alte regiuni ale membrului inferior în asociere cu alţi nervi. şi se avansează pân ă apar parestezii ori contracţii musculare la stimularea electrică a nervului. acul se introduce peste arteră şi se dirijează medial. · Injectarea se face la intersec ţia linii 2-i cu cea de-a 3-a. se puncţionează cu ac subţire sub fascie. · Se aplică un garou imediat sub axilă. Aprecierea blocului se face prin percepţia durerii.25%-0. Se palpează artera. cu braţul în abducţie de circa 80-90%. ataşat la seringă. Volumul anestezic e de cca. · Pacientul se află în decubit dorsal. Volumul anestezic e de cca. Caseta13.5%. radial şi ulnar. 20 ml Lidocaină 1% Blocarea nervului femurocutanat lateral este indicată în chirurgia regiunii posterioare a femurului în asociere cu blocada sciaticului şi nervului femural. 20 ml Lidocaină 1%. Lidocaină de 0. Anestezia regională intraosoasă se foloseşte numai pentru intervenţiile chirurgicale pe membre. · Pentru exsanghinare membrul se ridică în sus. Principalii nervi ce sunt blocaţi sunt: sciaticul. Anestezia regională intravenoasă (blocul bier) se foloseşte rar pentru intervenţiile chirurgicale pe membre. Se introduce 20-30 ml Lidocaină 1%. Cu 4-5 cm mai jos de ligamentul inghinal în vârful unghiului drept format dintre liniile ce duc de la mijlocul ligamentului inghinal şi regiunea anterioară a simfizului. · Pentru blocarea nervului femural pacientul se află în decubit dorsal. perpendicular pe tegumente. · Poziţia pacientului este în decubit lateral cu membrul de anesteziat procliv şi îndoit. Se fixează digital artera femurală. 16 .5%. transmiterea pulsaţiei arteriale c ătre ac. median.· Poziţia pacientului este în decubit dorsal. · Dup ă aplicarea garoului. perpendicular pe tegumente. cât mai proximal. · Se trage o linie între spina iliaca postero-superioară ş i marele trohanter. Se simte pătrunderea în teaca perivasculară.

5%. biopsii sau plastii cutanate. sutura plăgilor superficiale.evitarea p ătrunderii anestezicului în patul sanguin în plaga deschisă şi răspândirea lui pe suprafeţe mari. cutanate şi subcutanate. Lidocain ă de 0. Tehnica anesteziei locale constă în infiltrarea progresivă a ţesuturilor strat cu strat. avansâd acul supero-medial 2-2. · Este indicată în cazul puncţiilor arteriale sau venoase. Substanţele anestezice utilizate: Lidocaină 2-10%.5-2 cm se injectează Procaină de 0. etc. . · Principalul risc al anesteziei topice este intoxicaţia cu anestezic.· · Acul cu mandren se introduce în regiunea epifizei ori metafizei prin stratul cortical la o profunzime 1. · Ochii în poziţie neutră. Anestezia topică · Consta în badijonarea mucoaselor cu un anestezic local (chirurgia maxilo-facială. · Se inseră transdermic sau transconjunctival un ac de 4 cm. Tetracaină. herniotomie şi hernioplastie. cu soluţia de anestezic local.L. realizând o durată de anestezie până la 3 ore. · Anestezic de contact intraconjunctival.5% şi se aplică în doz ă de 2g/10cm. spre posterior şi medial spre vârful orbitei. · Dup ă aspirarea u şoară. Anestezia retrobulbară · Decubit dorsal. Caseta15.administrarea frac ţionată a dozei. · Se injecteaz ă 3-4 ml din solu ţia de anestezic local în conul muscular. · Se închide ochiul şi se aplică pe el un dispozitiv care să exercite o presiune de 30-40 mmHg (balonul de presiune Honan) pentru 10-15 minute. se injectează 5 ml din solu ţia de anestezic local şi se masează u şor ochiul pentru ca solu ţia să se disperseze. Anestezia locală (prin infiltraţie) Se indică pentru intervenţiile chirurgicale mici.5 cm.utilizarea dozei strict calculate.5 cm. · Anestezia topică a tegumentelor se realizeaz ă şi cu ajutorul preparatului EMLA. cu acul orientat posterior şi introdus circa 2-2. oftalmologică. circumcizii.000. având ca reper marginea inferioară a orbitei.R. 17 . . 5 ml Bupivacain ă 0. · A doua injectare transconjunctival. · Prima se efectuează prin mijlocul carunculului. Caseta16. Anestezia se instalează peste 10-15 min.) realizând anestezia micilor terminaţii nervoase de la acest nivel. O. · La nivelul unghiului extern inferior al orbitei care se direc ţionează în sus.5%. 5 ml cu Epinefrină 1:200. care este o emulsie ulei/ap ă şi conţine Lidocain ă de 2. Caseta14. la nivelul regiunii operatorii.5% şi 7.5-10 ui/ml de Hialuronidază 37 ˚C · Se injectează cu un ac de 25 G şi 2.5 cm şi injectând după aspirare ceilalţi 5 ml de anestezic local. · Ochiul în poziţie neutră şi pacientul în decubit dorsal. tratamentul nevralgiei. Caseta17. Tetracaină 1% -1-2 pic ături. Anestezia peribulbară · Lidocaină 2%.5% şi Prilocain ă de 2. la unirea a dou ă treimi mediale cu treimea laterală. debridarea unui ulcer varicos. favorizată de o vascularizare bun ă a mucoaselor. Articaină. se aplică două injectări peribulbare. Metodele de profilaxie a complicaţiei date sunt: .

frecvenţa cardiacă.măsurarea SO2 a sângelui venos amestecat.concentraţia N2O şi concentraţia anestezicelor .urmărirea presiunii intracraniene. spectroscopia infraroşie). vizualizarea cîmpurilor întunecate. monitorizare avansată . inclusiv şi contracararea hipovolemiei. fluxmetria cu laser.electroencefalograma.oximetria cerebrală. amestecul de gaz expirat. . ü Monitoring-ul respirator. LIDCO.frecvenţa respiratorie.PA invazivă.termodiluţie transpulmonară. ü Diagnosticul şi managementul complicaţiilor postoperatorii. Sistemul renourinar NB: Monitorizare standard . . tisulare: vascular .potenţiale evocate.Tabelul nr. . respirator CO2 la sfârşitul expirului. Sistemul traseul electrocardiografic. . . de terapie intensivă. . PVC. Măsurile de terapie intensivă în perioada postanestezică: ü Restabilirea conştien ţei.monitorizarea relaxării musculare (TOF). direc ţionate spre minimizarea efectelor adverse ale actului anestetico-chirurgical şi corecţia perturbărilor patologice prezente la pacient. ü bioimpendanţa electric ă transtoracic ă.3 Asistenţa postanestezică Caseta 18. . .temperatura tegumentelor. capnometria sublinguală. . central . cocentra ţ ia . . doppler. PaCO2). microscopia intravitală.diureza. . Po AP. . generală . . nervos . Monitorizarea pacientului în anestezie Monitorizarea standard Monitorizarea avansată .EcoCG transtoracic ă. . ü noninvaziv-ecografiei transesofagiene ü minim invaziv.nivel II-III (municipal şi republican).metode de determinare a circulaţiei şi oxigenării cardio. . .prezen ţa reflexului cornean. Starea .curba respiratorie.echilibrul gazos şi acidobazic. clearance-ul verdelui de indocianină).culoarea tegumentelor.diametrul pupilei.determinarea intermitentă sau continuă a gazelor .măsurarea debitului cardiac: ü invaziv-cateterului Swan-Ganz. .umiditatea.PICCO.temperatura centrală.relaxarea ob ţinută. .1.concentraţia oxigenului. Asistenţa postanestezică Include o totalitate de măsuri. constitu ţionali. . inclusiv al metabolismului gazos şi acido-bazic.indicele bispectral. Sistemul . ü Stabilizarea funcţiei cardiace.2.nivel I(raional). Sistemul pulsoximetria -SpO2. ü macroscopice (tonometria gastrică. VIGILEO. 18 . prin plasarea cateterului.pletismografia pulsului. .1.presiunea arterială.volumele setate după parametrii sanguine arteriale (PaO2.concentraţia inspiratorie a volatile în amestecul de gaz inspirat şi în oxigenului FiO2. C. ü microscopice (polarizare ortogonală spectrală.

3. Vizita medicului anesteziolog pentru determinarea riscului anestezio-chirurgical cu implicarea de urgen ţă a specialiştilor de profil la necesitate. a. se utilizeaz ă miorelaxante scurte depolarizante. coagulograma. Minimul investigaţiilor conform Programului Unic: analiza general ă a sângelui. ECG. Anestezia pentru diverse proceduri în afara sălii de operaţie Premizele: Creşterea numărului de solicitări pentru anestezii în afara blocului operator din cauza măririi numărului 19 .Transferul pacientului după anestezie din sala de operaţie în secţia de reanimare-terapie intensivă se decide de către medicul anesteziolog şi este prezentat medicului reanimatolog. tonusului muscular. radiografia cutiei toracice. Problema „stomacului plin” se rezolvă preoperator.Analgezia postoperatorie se asigură în conformitate cu necesităţile individuale ale pacientului şi volumul operator. Pacienţii supuşi intervenţiilor chirurgicale de urgenţă se transferă în sala de operaţie pe brancardă. . Pentru pacienţii critici este recomandată utilizarea unui cateter vezical pentru monitorizarea diurezei. Bolnavii cu parametrii vitali relativ stabili se pregătesc în secţia de profil (terapie infuzională. Alegerea metodei de anestezie este doar în competen ţa medicului anesteziolog şi poate fi schimbată în dependenţă de modificarea tacticii chirurgicale. C. la necesitate: ureea. indicaţii imediate. . a. Etapele asistenţei anesteziologice în chirurgia de urgenţă 1. 6. Bolnavii în stare critic ă. determinarea grupului sanguin + RH factorul. bilirubina.1. Echipamentele de anestezie şi standardul de monitoring se respectă ca şi în cazul interven ţiilor programate. transaminazele. inclusiv şi iniţierea alimentaţiei enterale şi parenterale. 4.1. restabilire a diurezei adecvate etc. echilibrul acido-bazic.Transferul pacientului dup ă anestezie din sala de operaţie în secţia de profil se efectuează conform cerinţelor în vigoare: restabilirea respiraţiei. Un factor important în managementul urgenţelor este controlul temperaturii corpului pacientului şi înc ălzirea pacientului pe masa de operaţie cât şi a soluţiilor perfuzabile. Pacientul este supus actului chirurgical-anestezic fără pregătire în cazurile când intervenţia este o măsură de resuscitare. Abordul venos este obligatoriu la to ţi pacienţii. ionograma. c. glicemia. .) b. 8. evolu ţia pacientului cu eventuale complicaţii. În caz de indicaţii urgente. rezolvare a problemei „stomacului plin”.Corec ţia dezechilibrelor electrolitice. direcţionate spre minimizarea efectelor adverse ale actului anesteticochirurgical şi corec ţia perturbărilor patologice prezente la pacient. . metabolice şi a pasajului gastro-intestinal. reanimare. în cazurile când patologia chirurgicală acută permite.Pacienţii critici se transferă în mod programat la ventilaţie pulmonară artificială prelungită în terapie intensivă. . 2.Tratamentul simptomatic şi de suport se efectuează conform parametrilor clinico-paraclinici. cînd intervenţia chirurgicală nu permite rezolvarea stomacului plin (abdomen acut). C. se purcede la protocolul de inducţie secvenţială rapid ă (preoxigenare. 7. . Pacientul este prezentat echipei de gardă a secţiei şi examinat în dinamic ă la necesitate. se aplic ă manevra Selick).3 Anestezia în afara sălii de operaţie Caseta 20. cunoştinţei clare. pacientul nu se ventilează prin mască. Calibrul cateterului periferic sau cateterizarea unei vene centrale este în dependenţă de gravitatea pacientului şi volumului operator programat. 5. Pregătirea pacientului către intervenţie.2 Asistenţa anesteziologică în chirurgia de urgenţă Caseta 19. care necesită terapie intensivă cu elemente de reanimare se pregătesc de operaţie în secţia de reanimare. analiza generală a urinei.Profilaxia şi tratamentul greţurilor şi vărsăturilor postoperatorii se efectuează complex în conformitate cu starea pacientului.

ce necesit ă echipament special care nu poate fi transportat în sala de operaţie. Dificultăţile: Locaţiile unde se desfăşoară aceste proceduri pot fi situate departe de blocul operator. Exista tentaţia de a considera că aceşti pacien ţi nu necesită o anestezie complexă. respiratorie. Medicul anesteziolog trebuie să găsească un echilibru între cele trei componente ale unei anestezii în afara blocului operator şi anume pacient. procedură şi mediu. Ca urmare: pacienţii sunt supravegheaţi de medici cu experien ţă redusă. astfel încât medicul anestezist este nevoit să lucreze într-un mediu diferit de cel cu care este obişnuit. la copii necesită o sedare mai profundă sau chiar anestezie generala. sau c ă nu necesită o monitorizare precum cea din blocul operator.de proceduri de diagnostic sau tratament. în locaţii îndepărtate.3 Componentele de bază ale anesteziei în afara blocului operator Capacitate de toleranţă pentru anestezie/sedare Pacient Grad ASA şi patologie asociată Cai respiratorii Alergie la substan ţe de contrast Cerinţe monitorizare simplă/avansată Diagnostică sau terapeutică Procedură Durată Nivel de disconfort/durere Poziţionare a pacientului Cerinţe speciale (monitorizare specială) Potenţiale complicaţii Suport chirurgical Echipament anestezic Mediu Monitoare Aspiraţie Echipament de resuscitare Personal Echipament tehnic Pericol de iradiere Cîmp magnetic Temperatura ambientală Echipament de încalzire Caseta 21. Tabelul nr. Unele proceduri care la adulţi se pot face doar cu o sedare minimă. si cu tot echipamentul de monitorizare. si fără a avea sprijinul unui personal cu experienţă în anestezie. neurologic ă · Comorbidităţi importante 20 . Patologiile ce pot necesita sedare sau anestezie generală · Encefalopatie infantilă · Tulburări de dezvoltare neurologică · Convulsii/epilepsie · Neuropatie · Miopatie · Durere · Traumă acută · Instabilitate cardiovasculară. fără a avea la dispoziţie toate condiţiile unei monitorizări complete. şi eventual fără a avea sprijinul unui personal auxiliar antrenat să lucreze cu pacienţii anesteziaţi.

b ) Echipament corespunzător pentru transportul în unitatea de supraveghere postanestezic ă. Echipament de resuscitare imediat disponibil: a) Defibrilator. 1. c) Aparat de anestezie echivalent celor din blocul operator şi men ţinut în aceleaşi condiţii tehnice. radiochirurgie. · durata acesteia. cardioversie. b) Medicaţie de urgen ţă. Radioterapie: iradiere. Caseta. Spaţiu suficient pentru: a) Personal si echipament. · poziţia pacientului. Sistem de evacuare a gazelor anestezice (atunci când acestea sunt folosite). Cardiologie: cateterism cardiac. 10 . 24 Gradele de sedare Gradul de sedare necesar variază pentru fiecare pacient şi pentru fiecare procedură în parte. 5. 4. b ) Butelie de rezerva. aparatul de anestezie şi monitoare.4) Caseta 23. RMN. · cît de dureroasă este procedura. Echipament anestezic: a) Balon autogonflabil pentru ventilaţie manuală. 21 . Organizarea serviciului de administrare a anesteziei în afara blocului operator trebuie s ă fie conform standardelor de practica anestezică generală. cît si paşii ce trebuie făcuţi în cazul apariţiei unor complicaţii. 8. biopsie hepatică. ERCP. a) Personal adecvat pentru supraveghere postanestezic ă. TIPS. lucru de care trebuie ţinut cont mai ales în cazul pacienţilor fragili sau în cazul procedurilor care necesită sedare profundă. 4 . Radiologie: CT. b ) Droguri anestezice adecvate. 3 . 6 . ecografie transesofagian ă. 9. colonoscopie. · ce complicaţii pot apărea. d) Echipament de monitorizare care s ă permită aderarea la standardul de monitorizare de baza. b) Acces uşor la pacient. Gastroenterologie: endoscopie. Personal instruit corespunzător pentru a sprijinii echipa anestezică.Caseta 22. Monitorizarea anestezică de bază în afara să lii de operaţie conform Standardului ASA (anexa nr. Iluminare adecvată: lămpi de rezervă cu baterii. Principalele proceduri ce necesită sedare sau anestezie 1. Pentru a planifica corect planul anestezic şi de monitorizare. 5 . Aspiraţie: Sigură şi eficientă. 2 . 7 . Nu există o delimitare strictă între diferite grade de sedare. neuroradiologie. Prize electrice suficiente pentru aparatul de anestezie şi monitoare precum şi pentru alt aparataj. 3. Psihiatrie: electro şocuri. Cerinţele de dotare pentru anestezia în afara blocului operator (ASA) Oxigen a) Sursă sigură. c) Echipament de resuscitate cardiopulmonară. sau anestezie. medicul anesteziolog trebuie să cunoască bine: · procedura ce urmeaz ă a fi efectuată. şi unde se poate trece cu uşurinţă dintr-un grad de sedare în altul. Facilitaţi de supraveghere postanestezic ă. 2. radiologie intervenţională.

în doze mici (0. baterii. Cînd accesul venos este foarte dificil.inclusiv lapte şi 3 ore pentru lichide). IV). cărţi de credit etc. 22 .3-0. Acesta se poate asocia cu Ketamină (0.Tabelul nr. Acolo unde situaţia o impune. sau Tiopental intrarectal (20-30 mg/kg). la pacientul treaz se poate administra Ketamin ă intranazal (6 mg/kg).5-1 mg/kg) titrat în funcţie de efect. laringoscop. Anestezia pentru RMN Câmpul magnetic prezent permanent face ca obiectele ferometalice s ă fie interzise în apropierea aparatului (butelii de oxigen. Temperatura redusă este un factor ce trebuie luat în considerare. Perioada postului preanestezic trebuie respectată cu stricteţe (6 ore pentru alimente . Capnografia printr-o canulă nazală poate fi folosită ca indice obiectiv al respiraţiei. telefon mobil. apoi se montează un cateter venos periferic. stetoscop. ca nu s-au eviden ţiat efecte adverse ale examenului RMN pentru personalul medical. Există echipament compatibil special conceput pentru examenul RMN (aparat de anestezie. Spaţiul îngust şi lung în care se găseşte pacientul face ca accesul anesteziologului către pacient şi vizualizarea acestuia să fie dificilă. monitoare). deoarece laringoscopul .4 ASA .5-1-1. Este întotdeauna nevoie de un abord venos periferic.Definirea anesteziei generale şi a gradelor de sedare / analgezie Sedare minimă Răspuns Cale aeriană Ventila ţie spontană Cardiovascular Normal la stimuli verbali Neafectată Neafectată Neafectat Sedare moderată Intenţionat la stimuli verbali sau tactili Nu necesită interven ţie Adecvată Menţinut Sedare profundă Intenţionat la stimulare repetată sau dureroasă Poate necesita interven ţie Poate fi neadecvată De obicei menţinută Anestezie generală Fără răspuns. pentru o reacţie rapidă şi eficientă în caz de urgen ţă. Pulsoximetria este monitorizarea minimă pentru un astfel de examen. Pentru resuscitare pacientul trebuie scos de urgen ţă din scaner. butelia de oxigen.3 mg/kg) pentru a preveni hipersalivaţia. calea aeriană se protezeaz ă cu masca laringiană sau prin intubaţie. Datorită faptului. Anestezia pentru CT Copii mai mici de trei luni în general nu au nevoie de sedare pentru examenul CT. iar pentru monitorizarea circulaţiei unda pletismografică. Trebuie avută în vedere temperatura de multe ori scăzută din aceste locaţii. cel mai frecvent medicul anesteziolog nu stă lângă pacient. Se titrează sedarea în funcţie de efectul dorit. per os (10 mg/kg). Din cauza zgomotului produs de aparat.). Midazolamul se poate asocia la fel de bine şi cu Propofol. fapt de care trebuie ţinut cont mai ales dacă pacientul este mic. Trebuie stabilită o cale directă de comunicare cu echipa radiologic ă. Datorită radiaţiilor. chiar la stimulare dureroasă Necesită interven ţie Frecvent neadecvată Poate fi afectată Caseta 25. peste această vârstă fiind recomandat s ă fie sedaţi sau anesteziaţi. Caseta 26. monitoare. este recomandat ca medicul anestezist sa rămână în incinta şi să urmărească starea pacientului îndeaproape. sunetele respiratorii şi zgomotele cardiace nu pot fi auzite. însă trebuie să fie asigurat acces vizual direct pentru supraveghere.5 mg/kg) şi doze mici de Atropină (0. pentru monitorizarea respiraţiei folosindu-se observaţia directă.5 mg/kg. Nici alte obiecte nu trebuie introduse în incinta aparatului: ceas. sau Cloralhidrat* (30-50 mg/kg). aparat de anestezie etc. mai ales că examenul RMN poate dura de ordinul zecilor de minute. drogul cel mai utilizat fiind Midazolamul (0.

Intervenţiile selectate pentru chirurgia de ambulator sunt acelea care durează mai puţin de 60 de minute şi care nu au risc major hemoragic sau care nu produc durere postoperatorie excesivă (tabelul 1). C. Pentru investigaţii sau intervenţii chirurgicale pacientul poate avea nevoie de anestezie generală. care pot tolera această investigaţie cu o sedare uşoară cu Benzodiazepine administrate oral (Midazolam 0. Criteriile se referă la vizita preanestezică . datorită faptului că trebuie men ţinută o imobilitate cât mai bună. analgo-sedare sau combinaţii ale acestora. ceea ce împiedică restabilirea precoce.1. Anestezia pentru proceduri minim invazive (puncţii-biopsii. se poate folosi o premedicaţie cu Midazolam asociat eventual cu Ketamină şi men ţinerea cu Propofol sau un anestezic halogenat. Propofolul este o opţiune pentru inducţie şi/sau men ţinere. Principiile asistenţei anesteziologice în ambulatoriu Pacientul care este programat pentru chirurgia de ambulator este acela care se interneaz ă pentru investigaţii sau intervenţii chirurgicale şi care nu va rămâne peste noapte în spital. Anestezia generală poate fi indusă în afara incintei sau acolo unde există echipament compatibil se poate face inducţia. marea majoritate a copiilor necesita anestezie generală. anestezie regională sau locală. Înainte de trezire se recomandă golirea stomacului de aerul folosit la insuflaţie şi extubarea atunci când reflexele protectoare de deglutiţie şi tuse sunt prezente şi eficiente. Premedicaţia cu Midazolam intranazal sau per os şi inducţia inhalatorie cu Sevofluran sunt foarte eficiente acolo unde nu există abord venos. După intubaţie menţinerea se poate face cu doze mici de Propofol (0. În funcţie de fiecare caz. de multe ori fiind suficientă masca facială sau masca laringiană. însă nu neapărat cu intubaţie traheală. cateterisme). Notă: Anestezia pentru procedurile care au loc în afara blocului operator trebuie sa aibă aceleaşi criterii de practică ca şi anesteziile din cadrul blocului operator. premedica ţia. Ca şi în anestezia pentru endoscopie este necesar în marea majoritate a cazurilor de anestezie generală. Trezirea din anestezie trebuie făcută sub supraveghere medicală. se recurge la anestezie generală.defibrilatorul conţin elemente ferometalice. Acolo unde situaţia o cere (ex: pacienţi fragili. În general nu este nevoie de opioide. Caseta 28. ca manevrele pot fi dureroase. nou-n ăscuţi. perioada de post. Caseta 27. Administrarea de opioide în doz ă mică 1-2 mcg/kg trebuie luată în considerare dat fiind faptului.5 . anestezia şi procedura în sine. 23 .4 Asistenţa anesteziologică în ambulator (chirurgia de o zi) Caseta 29.5 . În marea majoritate a cazurilor pediatrice. este recomandată intubaţia traheală pentru o protecţie mai bună a cailor aeriene. manevra nefiind dureroasă. Aceasta creşte confortul pacientului şi creste eficienţa examenului prin reducerea artefactelor de mişcare. Accesul venos periferic este indispensabil. Extubarea se face după reluarea reflexelor de deglutiţie şi tuse. Anestezia pentru endoscopie digestivă Cu excepţia pacienţilor adolescenţi.2% în respiraţie spontană sau asistată.1 mg/kg) sau Sevolfuran 1. utilizarea lor putând duce la creşterea semnificativă a incidentei vărsăturilor. Este recomandat ca tehnica aleasă să includă protezarea căilor aeriene (mască laringiană sau intubaţie traheală). deosebirea o face numai accesul mult mai dificil c ătre pacient. malformaţii cardiace). si apoi perioada de trezire din anestezie . drenaje. Un prelungitor ataşat canulei venoase poate aduce portul de injectare mult mai la îndemână.5mg/kg) şi Lidocaină spray în orofaringe. În acest scop se poate folosi o premedicaţie cu Midazolam (intranasal sau per os) şi inducţie cu Propofol sau Sevofluran în cazul în care nu avem o cale venoas ă.

colecistectomie laparoscopic ă.5 Intervenţiile pentru chirurgia de o zi Profilul Ginecologie Chirurgie plastică Intervenţia chiuretaj uterin. histeroscopie. Oftalmologie ORL Urologie Ortopedie Chirurgie generală Chirurgie pediatrică Caseta 30. cura varicelor. circumcizie . endoscopie digestivă. cistoscopie. fisuri anale. Prioritar pacienţii selectaţi sunt: cu ASA I şi II sau cel mult ASA III. eficientă. · adaptare mai rapidă la viaţa socială. miringotomie extrageri de corpi străini. adenoidectomii. circumcizii. · resurse spitaliceşti minime. hemoroidectomie. cataractă. Avantajele chirurgiei de o zi · practică sigură. extracţii dentare. interven ţii pe canal lacrimal. examinare în anestezie general. polipectomii. leziuni tegumentare. extragere de material. vasectomie. orhidopexii. rezecţii submucoase. rezecţii transuretrale de tumori vezicale. noduli mamari . diagnostic laparoscopic. strabism. dar cu boala asociată într-un stadiu compensat! Factorii de risc pentru apariţia evenimentelor nedorite în chirurgia de ambulatoriu: · obezitatea. Selectarea pacienţilor pentru intervenţii chirurgicale de o zi Selectarea pacienţilor pentru intervenţii chirurgicale de o zi este de o importanţă majoră şi trebuie să se ia în considerare două aspecte principale: în primul rând starea de sănătate şi apoi condiţiile sociale ale pacien ţilor. · scădere a riscurilor trombozei venoase profunde. artroscopii. colposcopie. Caseta 31. Boala Dupuytren. hernii. · scădere a riscului de infecţii nosocomiale.Tabelul nr. fumatul şi astmul bronşic sunt factori predispozanţi pentru apariţia unor complicaţii 24 . decompresii de nervi. cu un raport cost/beneficiu excelent. amigdalectomii .

Caseta 32.aritmii . Nu există o limită superioară în ceea ce priveşte vârsta pentru chirurgia de o zi. · Greutatea: IMC ≤ 35 acceptabil. Sunt excluşi pacienţii cu: · Boli cardiovasculare .boală valvulară simptomatic ă · Boli respiratorii . · Stare generală satisfăcătoare(poate urca două etaje pe scări).scleroză multiplă .toleranţă scăzută la efort . Recomandările pentru selectarea pacienţilor în vederea anesteziei în chirurgia de o zi. · IMC > 35 consult anestezic. Fişa pentru vizita preanestezică cuprinde un şir de întrebări şi informaţii care asigură o evaluare exactă a pacientului (anexa nr.angin ă pectorală instabilă .insuficienţă cardiacă .astm cu tratament cu beta 2 agonişti sau cortizon .alcoolism.siclemiă .diabet insulino-dependent .displazie bronho-pulmonară . · Vîrsta: > 52 săptămani postconceptual. Pacientul vârstnic este recomandat să locuiască la o distanţă de spital de cel mult o oră de mers cu maşina. · boala de reflux la apariţia complicaţiilor legate de intubaţie. · hipertensiunea arterială predispune la apariţia complicaţiilor cardio-vasculare.respiratorii postoperatorii.risc de hipertermie malign ă .pacienţi mai mici de 1 an cu antecedente familiare de moarte subită infantilă · Boli metabolice .infecţii acute respiratorii .IMA.insuficienţă renală . În special pacien ţii vârstnici se evaluează din punctul de vedere al condiţiilor lor sociale pentru a evita pe cât posibil internarea de lungă durată şi apariţia fenomenelor de confuzie postoperatorie.5) Pacienţii vârstnici prezintă mai frecvent co-morbidităţi şi se evaluează în funcţie de acestea. iar în noaptea următoare şi pentru primele 24 de ore dup ă intervenţia chirurgicală să beneficieze de însoţirea unui adult. II şi compensaţi ASA III.epilepsie cu mai mult de 3 crize pe an · Boli osteo-musculare 25 .coagulopatii · Boli neurologice .hipertensiune arterială: TAD > 110 mmHg .boală hepatic ă . Sunt accepta ţi pacienţii cu: · ASA I.obezitate morbid ă · Boli hematologice . dacă afec ţiunile asociate sunt stabilizate şi există condiţii adecvate de îngrijire la domiciliu. morfinomani .ARDS la naştere care a necesitat suport ventilator . AVC în ultimele 6 luni .

· Pă rinţii trebuie să fie capabili să îndeplinească indicaţiile preoperatorii ale copilului şi să poată îngriji copilul postoperator. De asemenea. Particularităţile anesteziilor efectuate în ambulator Consultul preanestezic ambulator cuprinde informarea şi educarea pacien ţilor în vederea anesteziei. Se iau în considerare condiţiile de la domiciliul copilului şi cele legate de transport. având în vedere riscul de apnee postoperatorie. lichidele clare se admit cu trei ore înainte de intervenţia chirurgicală.antiaritmice . cu condiţia utilizării medicamentelor de durată scurtă şi ultrascurtă de acţiune. utilizarea mijloacelor de transport obştesc nu se recomandă. nu sunt admişi pentru chirurgia de o zi. instrucţiuni legate de postul preanestezic. şi în mod special sugarii care au avut nevoie de suport ventilator în antecedente. utilizarea medicamentelor conform standardului anestezic. · Copiii programaţi pentru chirurgia de o zi trebuie s ă fie sănătoşi sau în mod normal ASA I şi II. miastenie gravis . Notă:Este obligator completarea fişei preanestezice şi acordului informat (anexa nr. După selectarea pacienţilor pentru chirurgia de o zi. Pacientului i se înmâneaz ă instrucţiuni scrise. Pacienţii fumă tori sunt sfătuiţi să nu mai fumeze cu 4-6 s ăptămâni înainte de interven ţia chirurgicală.miopatii. medicaţia utilizată de pacient (de exemplu medicaţia antihipertensivă se administrează aşa cum a fost prescrisă. NB: Anesteziile efectuate în ambulatoriu includ aceleaşi cerinţe de monitoring (conform anexei 4). privind data şi ora pentru internare.steroizi . Indicaţia de a nu mânca după miezul nopţii se referă la alimentele solide.5). Caseta 33.anticoagulante . care se impune în cazul afec ţiunii sale şi este nevoie s ă semneze fişa de informare şi consimţământ. După anestezie generală .artroz ă severă a articulaţiei temporo-mandibulare sau coloanei cervicale . iar pacientul este sfătuit să nu mănânce nimic dup ă miezul nopţii înainte de dimineaţa internării. Orice investigaţie radiologică sau morfopatologică este indicat să fie programată şi să se efectueze înainte de internarea pacientului. · tensiunii arteriale. · examenului general de urină. dar antidiabeticele orale nu se administrează în dimineaţa intervenţiei chirurgicale). pacienţii sunt rugaţi să aducă cu ei medicaţia pe care o folosesc în mod obişnuit.. cu 2 ore înainte de intervenţie. Este necesar acordul p ărintelui privitor la tratamentul chirurgical de o zi şi disponibilitatea pentru a înso ţi copilul în ziua intervenţiei. · Sugarii născuţi prematur care nu au împlinit 52 de săptămâni postconceptuale. reducându-se astfel incidenţa contramandărilor intervenţiilor sau efectuarea unor investigaţii complementare în ziua intervenţiei chirurgicale. 26 . acestora li se explică în detalii datele legate de managementul de rutină. · ECG toate acestea scurteaz ă timpul de şedere al pacien ţilor în spital.anatomie particulară a căilor aeriene care predispune la intubaţie dificilă · Medicaţie cronică .spondilită anchilopoetică . · examenului general de sînge. distrofii musculare.insulină Selectarea pacienţilor în ambulator se face cu examinarea: · anamnezei detaliate. · pulsului.inhibitori MAO . Instruc ţiunile trebuie scrise clar şi într-un limbaj adecvat.

Există posibilitatea declanşării insuficienţelor funcţionale în cascadă. Legate de administrarea medicamentelor. Analgezia multimodală reduce substanţial consumul de analgetice opioide postoperator. asigurând o analgezie adecvată. Paracetamol (în special la copii). 27 . pierderi sanguine mici · Micţiuni posibile · Însoţitor prezent şi responsabil · Externarea autorizată de un membru desemnat al personalului medical · Instrucţiuni verbale şi scrise pentru pacient · Medicaţie analgetică pentru 3 zile. Controlul analgeziei postoperatorii trebuie început pre sau intraoperator prin suplimentarea anesteziei intravenoase sau inhalatorii cu combinaţia de antiinflamatorii nonsteriodiene. 2.Caseta 34. Principiile îngrijirii postoperatorii Recuperarea după anestezie este un parametru foarte important în anestezia pentru chirurgia de ambulator. C. să meargă în linie dreaptă şi să stea drept fără a se balansa. Utilizarea antiinflamatoriilor nonsteroidiene. În mod obişnuit pacien ţii trebuie să fie capabili să mănânce şi să bea lichide. Inhibitorii COX2 în administrarea intravenoasă sau orală. este utilă pentru asigurarea analgeziei postoperatorii în chirurgia de o zi.2 Complicaţiile perianestezice Caseta 36. O persoană responsabilă trebuie să fie prezentă pentru a escorta pacientul acasă şi amândorura trebuie să li se dea instrucţiuni verbale şi scrise la externare. Pacientul trebuie sfătuit să se ab ţină de la activităţi ca şofatul. Diclofenac şi Ketorolac. Astfel. Criteriile de externare · Funcţii vitale stabile pentru cel puţin 1 oră · Orientat temporo-spaţial · Control adecvat al durerii · Greţuri. analgetice opiode cu ac ţiune scurtă şi blocuri loco-regionale intraoperatorii. fără efecte secundare. care solicită o succesiune de investigaţii şi implică noi şi noi manipulaţii. Caseta 35. trezirea pacientului este mai confortabilă şi timpul de externare mai scurt. Cele mai frecvent utilizate opioide pentru analgezia intraoperatorie sunt Fentanylul şi Alfentanilul*. Aria de trezire trebuie dotată cu acelaşi tip de echipament de monitorizare şi facilităţi de resuscitare ca şi în cazul oric ărei camere de trezire pentru pacienţii internaţi. Survenite din efectuarea manipulaţiilor. acestea având o durată scurtă de acţiune şi altfel se pot utiliza în chirurgia de o zi. aceasta demonstrând şi absenţa greţurilor. Originea complica ţilor: 1. Paracetamolul administrat intravenos asigură o bun ă analgezie.Complica ţiile perianestezice Complexitatea şi atributele serviciului anesteziologic fac inerent ă apariţia complicaţiilor. iar pacientului o cantitate suficientă de analgezice orale pentru 3 zile. Responsabilitatea pentru evaluarea pacientului în ceea ce prive şte îndeplinirea condiţiilor pentru externare este a anestezistului implicat. Externarea pacientului nu se face până când acesta este capabil să şad ă nesprijinit. Asigurarea unei analgezii post-operatorii adecvate este responsabilitatea anestezistului. au efecte secundare gastrointestinale mai limitate decât antiinflamatoarele nonsteroidiene şi efecte antiplachetare minime. utilizarea unor maşini sau aparate şi consumul de alcool timp de 24 de ore. vărsături şi ameţeli minime · Hidratare adecvată orală · Drenajul plăgii minim.

laringospasm. · În condiţiile unei intubaţii nasotraheale . . pe tot parcursul exercitării serviciului anesteziologic. cât şi interacţiuni între medicamente. laringo. În cadrul perioadei postanestezice precoce şi rezultate supravegherii insuficiente a pacientului. · Administrarea medicamentelor. Ø Disecţia retrofaringiană. Survenite nemijlocit din monitorizarea intraanestezic ă insuficientă. Ø Avulsia corzilor. 5. Intubaţie endobronşică :După introducerea sondei pot apărea: · Inflamaţia şi ulceraţia mucoasei laringiene. Ø Intubaţie endobroşică. obstrucţia căilor aeriene prin hernierea balonaşului prin umflare excesivă. tremor. Complica ţiile tardive ale intubaţiei traheale: 28 . Ø Poziţionarea şi umflarea balonaşului în laringe.hipertensiune intracraniană. eritem. mucoasei bucale. Ø epilepsie. intraoculară . depresie cardiorespiratorie. excre ţie. tromboze cu leziuni ischemice). epistaxis. Ø stază gastric ă.şi bronhospasm) care pot culmina cu şoc anafilactic tipic. aspiraţia pulmonară. biotransformare. tahicardie. ac ţiune la nivel de organ efector. tromboflebite. dislocarea aritenoizilor. edem generalizat. · Perforaţia căilor aeriene şi a esofagului. aritmii. · Incidente şi accidente locale ale injectărilor intravenoase (fuzări paravenoase. 4. dezlipirea stratului intern la sondele armate metalic. flebite. nasului. ventilarea cu gaze uscate duce la obstrucţie prin deshidratarea mucoasei traheale şi depunerea de cruste în lumenul sondei. edeme periferice. hipotensiune. limbii. aritmii. · Risc potenţial de polipragmazie. faringelui. o Răspunsul reflex la manevra de intubaţie prin hipertensiune. traumatism de cornete. traheii şi bronhiilor. Complica ţii survenite din efectuarea manipula ţiilor: § Proprii intubaţiei traheale Ø Intubaţia esofagiană.bronhospasm . cuduri ale sondei. · Acumulare de sânge/secreţii intraluminal. Survenite din setarea incorectă a utilajului folosit intraanestezic. ce pot lua o alură severă. Ø Luxaţia mandibulei. Ø Traumatismul coloanei vertebrale şi al măduvei spinării. leziune secundară tardivă. Ø plasarea accidentală a sondei nasogastrale intratraheal. stenoză traheală. distribu ţie. spasm arterial. implic ă un risc important. au la bază acţiuni farmacochinetice. afectarea motilităţii şi clearance-ului ciliar. · Accidente hemoragice survenite direct din prescrierea incorectă a anticoagulantelor. laringelui. o momentul inducţiei anestezice şi detubării (extragerii sondei traheale).excoriaţie nazală. cuprind nenumărate incidente şi accidente. dislocarea septului nazal. transpiraţii.3. Complica ţii legate de administrarea medicamentelor. . . Ø Lezarea dinţilor. rezultat din posibilitatea apariţiei reacţiilor adverse. · Aceste reac ţii. Stările cu risc înalt de aspira ţiie Ø comă. · Hipoglicemii survenite din supradozarea antidiabeticelor sau rezultante unui post alimentar îndelungat. rezultat al modificărilor de absorbţie. buzelor. · Reacţii alergice (modificări tegumentare.

· Injectare accidentală a anestezicului în arteră. · Creştere a rezistenţei la flux. timus şi trahee. Utilizarea presiunilor exagerate în conturul respirator Induce supradistensie alveolară. la lezarea arterei. 29 . rezultând: · Emfizem pulmonar interstiţial. · Emfizem subcutanat. subglotic şi traheal. · Culminând cu embolie gazoasă. pînă ce gradientul de presiune se reface prin creşterea presiunii în artera pulmonară. Complica ţii prin utilizarea neadecvată a circuitelor respiratorii: · Hipoxie. · Creştere a spaţiului mort. · Ulceraţie laringiană superficială. · Fistulă traheo-esofagiană. cu difuziunea gazelor în ţesuturile învecinate. tracţiuni sau elongări nervoase. · Traheomalacie. · Hemotorax (lezarea unui vas masiv). Complica ţii provocate prin suprapresiuni: · Închidere sau absenţă a supapei de suprapresiune a sistemului respirator. · Leziuni a ventriculului drept. Complica ţii de la cateterizarea venelor centrale: · Pneumotorax (prin lezarea domului pleural). · Sinechii laringiene. · Dep ăşirea presiunii din interiorul alveolei opre şte temporar circulaţia în capilarele pulmonare. · Disfonie cauzată de un granulom de corzi vocale sau de pareză a corzilor vocale.· Edem şi stenoză la nivel glotic. · Hiperoxie. · Leziune a ramurii anterioare a nervului laringeu recurent la nivelul cartilajului tiroid. cu tulburări de ritm până la rupturi cardiace. · Hematom subcutan. arterei pulmonare. · Emfizem mediastinal. · Blocare a valvei expiratorii. · Leziuni de lob tiroidian plonjant. · Complicaţii septice. · Embolie gazoasă. · Hipercapnie: · Hipocapnie. · Puncţie a canalului toracic. · Leziuni a plexului subclavicular.

cu posibilitate de anestezie cu flux redus Accesorii pentru maşina de anestezie: maşti de diferite mărimi. umidificator. MAC anestezicelor gazoase ş i volatie volumului exhalat ş i cu sistem ă de alarm ă la deconectare. SaO2. temperatura central ă . pletismografie. filtru bacterian. presiunea arterial ă neinvaziv ă Presiune arterial ă invaziv ă monitoring al debitului cardiac Monitoring BIS sistem de înc ă lzire a pacientului (saltea ş i/sau sistem de einsuflare) sistem de înc ă lzire a perfuziei Accessorii pentru monitor: electrozi ECG. 1 CERINŢE DE DOTARE A SĂLILOR DE OPERAŢIE. sensor SaO2. aer comprimat. concentraţ ie. loc de lucru Fiecare ma ş in ă de anestezie 1 la 6 s ă li de opera ţ ie 1 la fiecare mas ă de opera ţ ie 1 1 1 1 1 la 6 mese în sec ţ ie la 6 mese la mas ă la 6 mese Fiecare monitor Fiecare mas ă de opera ţie. capnometrie. sensor pentru controlul ermetismului în conturul de respira ţie Ventilatoare mobile Monitoare a func ţ iilor vitale cu module obligatorii: analiza amestecului gazos inhalat ş i exhalat. EtCO2. analizator de gaze în amestecul gazos. tuburi gofrate. gel pentru electrozi. Izofluran. manjetă pentru TA neinvaziv ă oscilometrică de diferite mă rimi. loc de lucru 1 la 3 s ă li de opera ţ ie 1 la 2 s ă li de opera ţ ie 1 la sal ă 2 la masa 6 la masa 30 1 1 1 1 1 la la la la la 2 mese 6 mese 3 mese mas ă 3 mese . vacuum Ma ş in ă de anestezie adaptat ă pentru anestezice gazoase ş i volatile cu vaporizoare separate pentru Sevofluran. componen ţ a amestecului gazos inhalat ş i exhalat. sensor electronic pentru termometrie Tensiometru + stetoscop Electrocardiograf mobil 12 canale Defibrilator Balon Ambu Seringa automat 1 la masa 1 în sec ţ ie 1 la masa 1 la sec ţie 1 în sec ţ ie Spitale municipale Spitale republicane Fiecare sal ă de opera ţie. dep ăşirea limitelor de presiune. LOCUL DE LUCRU AL ANESTEZIOLOGULUI Denumirea utilajului Cantitatea utilajului în dependen ţă de nivelul IMSP Serviciul spitalicesc Spitale raionale Sistem centralizat de aprovizionare cu gaze: surs ă de oxigen. dotat cu sistem ă de monitorizare a presiunii în contur. electrocardioscopie.Anexa nr. neermetizarea circuitului. fiecare loc de lucru al anesteziologului Fiecare mas ă de opera ţie.

glucozei Fibrolaringoscop Glidescop 1 în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1 la secţ ie 1 la masa 1 la 6 mese 2 la masa 8 la transplant Fiecare mas ă de opera ţ ie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie Fiecare mas ă de opera ţ ie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 la 6 mese 1 la 6 mese 1 la 6 mese 1 în sec ţie 1 la 6 mese 1 la 3 mese 6 la masa NB ! Toate utlilajele se recepţionează doar cu contract de deservire garantată. După expirarea garanţiei fiecare spital este responsabil de deservirea. Consumabile necesare pentru anestezie (calculele se fac în dependen ţă de volumul de lucru) Combitub Stilet luminiscent Fibrolaringoscop Set intubare retrograd ă Set traheostomie percutan ă Cateter nazal pentru oxigen Măş ti faciale pentru inhalarea oxigenului Pens ă McGill Pens ă anatomic ă Pens ă chirurgical ă Dep ă rt ător bucal cu filet 31 .8 la transplant Monitor pentru aprecierea profunzimii blocului neuromuscular Infuzomat Aspirator cu catetere de aspira ţ ie de unic ă folosin ţă Aparat pentru autohemotrasfuzie .Saver" Hemoglobinometru portativ Analizator portativ pentru testarea hemostazei (TCA) Tromboelastograf ROTEM (1 pe clinica) Glucometru Laringoscop cu lam ă curb ă ş i lam ă dreaptă pentru adul ţ i şi copii cu trei lame Aparat pentru ultrasunet pentru vase ş i nervi periferici Aparat pentru aprecierea echilibrului acidobazic. electroli ţ ilor."Cell . menţinerea şi repararea utilajului.

biluminală. sondă orogastrală groasă Cornţang curbat Cârlig traheostomic ascuţit CBrlig chirurgical Set pentru venesecţie Foarfece pentru pansament Foarfece drepte cu vârf ascuţit Neurostimulator cu accesorii (ace de unică folosinţă) Garou hemostatic Pense pentru tuburi elastice 32 . hemotrasfuzie U.Fixator de limb ă Tuburi de intubare de diferite dimensiuni Pipe aeriene Măş ti laringiene trei dimensiuni Seringi pentru sp ălarea cavit ăţ ilor Seringi pentru injec ţ ii de unică folosin ţă Seturi de perfuzie. jugulare. Perfuzor automat cu accesorii (seringi. Foley.F. sisteme de conectare) Aparat pentru analgezie controlată de pacient Cateter venos de unică folosinţă Seturi pentru anestezie epidurală "single shot" de unică folosinţă Seturi pentru anestezie spinală de unică folosinţă Seturi pentru anestzie trunculară Seturi pentru anestezie epidurală continuă cu cateter de unică folosin ţă Seturi de unică folosinţă de cateterizarea vaselor magistrale: subclaviculare. femurale Cateter traheobronhial pentru aspirarea mucozităţilor Cateter uretral Nelaton. colectoare de urină Sondă nazogastrală mono-.

catetere venoase de unică folosinţă Dispozitiv de perfuzie rapidă a soluţiilor Dispozitiv de încălzire a soluţiilor Sterilizator Casoletă Tăviţă renală Pipetă oftalmică Set pentru determinarea grupei sanguine ABO şi Rh rezus Factor Termometru pentru ap ă Cronometru cu nisip Stativ pentru eprubete Masă pentru medicamente Dulap pentru medicamente Stativ pentru perfuzii 33 .Pense hemostatice Pense hemostatice tip Moschit Ace pentru puncţie cardiacă Ace .

Narcoza de astăzi permite dozarea exactă şi combinarea diferitelor substanţe narcotice. dar şi alte boli asociate. cerceii şi peruca. spuneţi medicului anesteziolog dacă aţi mâncat sau aţi băut în perioada interzisă. circulaţie) în timpul operaţiei este răspunzător medicul anesteziolog. La intervenţii mai lungi. deci să vă asigurăm un grad maxim de securitate. E. supraveghem aceste funcţii pe întreaga durată a anesteziei. exista diferite procedee: A. Vă aflaţi. folosirea aparatului de anestezie permite un bun control al respiraţiei şi monitorizarea circulaţiei şi altor funcţii vitale. VĂ RUGĂM SĂ NE INFORMAŢI Orice intervenţie chirurgicală solicitată cu anestezie. gre ţuri şi vărsături). NICI O INTERVENŢIE NU ESTE FĂRĂ RISC! Accidentele anestezice grave care amenin ţă viaţă. Colaborarea sa cu chirurgul serveşre securităţii dumneavoastră. Pentru aceasta. cum este stopul cardiac sunt foarte rare. vrem să ne dăm seama despre eventualele riscuri şi. Noi vă propunem procedeul care este cel mai bun pentru operaţia prevăzută pentru dvs. STIMATE PACIENT! Explorări şi tratamente dureroase se fac în mod regulat sub anestezie (pentru eliminarea durerii). Injectarea este nedureroasă. se repetă injectarea (anestezie intravenoasă) sau se continuă anestezia cu o substanţă gazoasă (anestezie inhalatorie prin intubaţie). B. se permite să beţi lichide transparente (ap ă. prin infiltraţie) Înlătura senzaţia de durere în anumite regiuni ale corpului sau segmente pe care se operează. De asemenea. ANESTEZIEA (anestezie generală) Anihilează conştienţa şi perceperea durerii în tot organismul. Dacă aveţi nevoie de ajutor pentru răspunsuri. 2 Fişa de informare a pacientului privind anestezia pentru intervenţii chirurgicale Numele şi prenumele_________________________________________Vârsta________________sex M/F Domiciliul________________________________________________________________________________ Vă rugăm să citiţi şi să completa ţi chestionarul. vă rugăm să apelaţi la asistenta sau medicul anesteziolog. sunt felul şi gravitatea bolii. pentru a evita leziunile nervoase (tulburări de sensibilitate. pentru că s-a făcut în prealabil anestezierea pielii. şi are cele mai puţine dezavantaje. apoi. paralizii) prin presiune. Vă rugăm s ă scoateţi protezele dentare şi lentilele de contact înainte de operaţie şi să le puneţi în loc sigur. starea generală. care se aplică pe gură şi nas. pentru a evita accidentele de aspiraţie. VĂ RUGĂM SĂ RESPECTAŢI URMĂTOARELE INDICAŢII. Scoate ţi de asemenea. riscurile ei depind de circumstan ţele cazului individual. C. Pentru a evita accidentele. sunt anesteziaţi nervii care duc la măduva spin ării. în apropierea nervilor respectivi. Pentru eliminarea durerii. de la începerea anesteziei şi până la terminarea ei. ALEGEREA PROCEDEULUI DE ANESTEZIE Fiecare procedeu are avantaje şi dezavantaje. după ce aţi adormit dvs. anestezicul este injectat într-un anumit loc al coloanei vertebrale. D. În anestezia spinală şi peridurală. Pentru siguranţa proprie. Sunt atât de multe întrebări. într-o stare liniştită. chiar la o s ănătate şubred ă. ANESTEZIA LOCALĂ (regională. La rubrica alte particularităţi vă rog să completaţi ce vi se pare important şi nu a fost amintit. Importante. De aceasta şi menţinerea func ţiilor vitale (respiraţie. Nu folosiţi machiaj şi lac de unghii. 34 . mai ales. Pregă tiţi-vă pentru o discuţie cu medicul anesteziolog. pe exemplu anestezia plexului brahial (sub braţ) elimină durerea în braţul respectiv. care se introduce în trahee. Prin următoarele întrebări. pentru că dorim să prevenim şi riscurile rare şi relativ mici (leziuni dentare prin intubaţie.Anexa nr. ceai) cu maxim 2 ore până la operaţie. prin intermediul unui tub. inelele. se administrează oxigen cu ajutorul unei măşti. controlăm în colaborare cu chirurgul aşezarea pe masă de operaţie. asemănătoare cu somnul. În acest caz. modificări ale vocii. să nu mâncaţi şi să nu fumaţi cu 8 ore înainte de operaţie. vârsta şi obiceiurile dvs. Anestezia este începută după o injecţie de pregătire (premedicaţie) şi continuată cu injectarea unui narcotic intravenos suficient pentru intervenţiile scurte (anestezie scurtă intravenoasă). se administreaz ă oxigen şi narcotic. Intubarea asigură un grad mare de siguranţă pentru respiraţie şi protejează plămânul de posibile vome şi regurgitaţii.

medicamentoase. glomerulonefrită. Nu am alte întrebări. pentru ce boli?_________________________________________________________________ Sunteţi însărcinată? DA/ NU Aţi luat medicamente înainte? DA/ NU Dacă da. cateter venos central). În anestezie generală DA/NU_____________________________________ În anestezie regională DA/NU_____________________________________ Sunt. litiază) DA/NU · Diabet zaharat DA/NU · Boli a glandei tiroide DA/NU · Afec ţiuni oculare (glaucom. Sunt de acord ca operaţia planificată să fie efectuată. cât şi despre riscurile legate de acestea. pneumonii. transfuzii. Refuz următoarele procedee ___________________________________________________________________ DATA____________ SEMNĂTURA___________________ 35 . care__________________________________________________________________________ · Aţi primit transfuzii de sînge? DA/NU · Aţi avut complicaţii la transfuzii? DA/NU ŞTIŢI CĂ SUFERIŢI DE: · Boli musculare DA/NU · Boli cardiace (infarct miocardic. bronşite. Am în ţeles acestea şi mi s-a răspuns la toate întrebările legate de felul procedeului (avantaje şi dezavantaje). de asemenea. ce fel de medicamente? __________________________________________________________ Aţi mai fost operat? Felul_______________________________________________Anul_____________ Felul_______________________________________________Anul_____________ Dacă au fost particularităţi la anestezie DA/ NU Dacă da. tulburări de ritm. epistaxis) DA/NU · Alergii (alimentare. varice. astm bronşic) DA/NU · Boli hepatice (hepatită. care _________________________________________________________________________ · Fumaţi regulat? DA/NU · Consumaţi alcool? DA/NU Dacă da. de acord cu premedicaţia şi întreaga gamă de medicamente anestezice de care va fi nevoie. cât pe zi?______________________________________________________________________ · Alte particularităţi______________________________________________________________________ DECLARAŢIA DE ACORD LA ANESTEZIE Medicul anesteziolog. dl ____________________________________ m-a informat ast ăzi despre rezultatele analizelor şi despre procedeul anestezic prevăzut pentru mine. ciroză) DA/NU · Boli renale (pielonefrită. tromboze) DA/NU · Afec ţiuni respiratorii (TBC.CHESTIONARUL PREANESTEZIC · · · · · Înălţimea __________cm Greutatea ____________kg Aţi fost în ultimul timp sub îngrijire medicală? DA/ NU Dacă da. artrită) DA/NU · Tulburări hematologice (de coagulare. rinit ă) DA/NU · Alte boli. atât despre eventualele intervenţii ulterioare (perfuzii. paralizie) DA/NU · Afec ţiuni psihice (depresii) DA/NU · Afec ţiuni osoase (spondiloze. hipertensiune arterială) DA/NU · Boli vasculare (arteriopatii. cataractă) DA/NU · Afec ţiuni neurologice (epilepsie.

Sat.. Locul………… □ Linia arterială Cateter Nr…………………….. Alte………. Garou: Aplicat…………. Datele de laborator PARA ORA METRI pH PaCO² PaO² HCO³ B. □ CVP Cateter Nr……Locul……………. > Durata: ………… Vizualizare gradul: 1. E/R/S □ Cateter urinar □ FiO² □ Tub oro/naso-gastral □ SaO² □ Stimulator nervos □ ETCO² □ BIS □ ETAA □ Potenţiale evocate Poziţia: pe spate. Timpul anesteziei: începutul…………. Data……………………………. Secţia…………………………………………………… Starea psiho-emoţională …………………………………. □ I. Nr. Anesteziologul……………………………………………. 4. 36 .sfârşitul…………. Procedura…………………………………………………. □ Treaz □ An. Grupa sangvină……………Rh factor…………………….Data naşterii…………………. Urea Na+ K+ Ca+ Evenimente/Comentarii Abord venos: 1..E.V. capul sus/jos. Nr.. Pierderi: da / nu Intubaţia: □ Uşoară □ Dificilă □ Fibrooptic □ Orb nazal □ Manget umflată da / nu □ Tamponat: Circuitul respirator: □ Frecvenţă înaltă □ Insuflaţie □ Ciclic □ Jakson Ress □ Mapelson Numele pacientului……………………………………….. Localizarea…………………………………………. 3. 3 Tentative: 1. 4 Tubul traheal: □ Oral □ Nazal □ Traheostom □ Armat □ Curb □ Cu manget □ Fără manget □ Cu lumen dublu: dreapta / stânga Mă rimea: Nr.Anexa nr. de o i □ Secţie □………… Sfârşitul operaţiei da / nu Agitaţie da / nu da / nu Delir da / nu da / nu Voma da / nu da /nu Frison da / nu Condiţiile transportării: □ Cu oxigen □ ECG □ SaO² □ BP □ Pe tub (Spontan / Ventilat) Şef secţie / Coordonator de echipă …………………. □ Inducţie cu secvenţă rapidă □ Trecerea la regională □ Numai mască □ Mască laringiană Pacientul deja: □ Intubat □ Traheostomie Laringoscopia: □ An. locală Lamă : □ Machintosh □ Miller Mă rimea: 0. Scos…………………… Antibioticoprofilaxia – Da / Nu Analgezia postoperatorie precoce – Da / Nu da / nu □ Anestezia regională □ Spinală Nivel…………. 2. Glu. 3 Fişa de anestezie generală Examen-control pre-anestezic !!! □ Pacientul identificat □ Monitorul □ Procedura/localizarea □ Preparate de sânge verificată □ Consimţământul □ Maşina anestezică □ Laringoscop+aspiratorul Controlat de: ………….. ……………………………………………………………. Timpul operaţiei: începutul…………. pe burtă.M. fişei………………….. 2.. Anestez. Medic anesteziolog…………………………………… Asistenta anestezistă…………………………………. ……………………………………………………………. gen.. 2. Hct.sfârşitul………… Diagnoza…………………………………………………. Chirurgul…………………………………………………. alte…………………………. Acul…………. Spontană CV stabil Transferat în: □ Camera de trezire □ Terapia intensiv ă □ Reanimare □ Chir. □ CVP Cateter Nr……Locul……………. Sursa de încălzire: Saltea…. □ Continuă □ Bolus □ Nivelul senzorial □ Blocul nervos periferic Treaz Adormit Res. □ PCVC Cateter Nr………. 2. FiO² ACT Hb. decubit lateral D/S. …………. □ Epidurală □ Caudală □ Lombară □ Toracică Acul…………… Cateter…………………… □ Unică injec. □ Anestezia generală Inducţia: □ Mască □ I. Monitoring: □ ECG □ Precordial stetoscop □ NIBP/LA □ Esofageal stetoscop □ Temp. 1. 3. şezute... litotomie. Sexul………………………Vârsta……………………….

Numele pacientului………………………………………………………………………. An..... Nr....……. IV.... Greutatea……………………………………..Denumirea instituţiei *În acest document se permit doar completări suplimentare în conformitate cu specificul instituţiei Codul MS RM Fişa de examen anesteziologic Gradarea CEPOD: □ programat.complicaţii…………………. sangvină………..………. Premedica ţie: IM.. Vârsta ……………….. □ urgent amânat Data.....Gr.Rh factor…………… Data naşterii: ……………………………………..lactate. Asigurarea medicală………………………………………………………………………………………….. ora / / / / Informa ţie despre pacient Secţia………………………………..... fişei…………………………..... Examenul obiectiv/clinic: Evaluarea pacientului Recomandari Starea generală: Tegumentele: Evaluarea căilor aeriene: Dentiţia: Respiraţia: MALAMPATI : 1 2 3 4 irelevant FR: Zg.. per os Alte : Aprobarea planului anesteziei de către conferin ţă DA/NU data_______Semnă tura medicului ATI_______________ 37 .vieţ ii / Comorbidităţi: Deprinderi dăunătoare: Alergii: Dereglări neurologice: Medicaţie permanentă: tip/doză………………………………………………………………………………..…….. Antecedente anestezice: tipuri………………..... lapte matern…..cordului: Ps: Abdomen Semnul Giordano: Scaunul Ficat: TA: Lien: Diureza: Ex......... □ urgent. bolii: An........ .parcursul…………………. Diagnosticul……………………………………………………………………………………………………………………………………….....Paraclinice/Imagistice: Risc Anestezic ASA: 1 2 3 4 5 E Tehnica anestezică propusă: TIVA/ Inhalatorie / Regională / Blocuri RS / RD cu/fără mioplegie Pregătirea preoperatorie efectivă DA/NU Repaos digestiv: lichide clare…... am....... solide……......... Operaţia propusă …………………………………………………………………………………………………………………………………..

NaCl 0. congelată (ml) Masa eritrocitară (ml) Masa trombocitică (ml) PIERD ERI Urină (ml) NG tub (ml) 38 . Arduan / Atrac. / Vecuron. Izofluran Ketamina (mg) Midazolam / Diazepam (mg) Propofol (mg) Fentanil (mg/ml) Medicamente Sucinilholină (mg) I.V. (mg) 30 0 30 0 30 0 EPID/SPIN.ORA 0 Inhal. NO2 / Aer / O 2 Halot. / Sevo.9% (ml) Ringer Lactat (ml) Glucoză 5% / 10% / 20% (ml) FLUIDE Refortan 6% (ml) Plazmă pr.

C.C. Fotoreacţie FiO2 SaO 2 (%) MONITOR ETCO 2(%) (mmHg) TEMP (°C) CVP / LA (mmHg) PA (mmHg) ETAA TOF RESP. X ▲ 180 170 160 150 140 130 120 110 FCC ● 100 90 80 70 60 50 40 Pupile (mm) d/s. A.Hemoragii (ml) ORA 210 200 190 ▼ T. V. VM FR 0 30 0 30 0 30 0 39 . MAŞINĂ DE ANESTEZIE P.

Man.Mec. PIP PEEP EVENIMENTE 40 .

auscultaţie. 4. intenţionează sau suspecteaz ă modific ări clinice semnificative ale temperaturii centrale. Pentru pacienţii ventilaţi mecanic este necesară prezenţa alarmei de deconectare. 3. Ventilaţia Monitorizare clinică calitativă precum şi cantitativă prin capnometrie/capnografie pentru orice pacient supus unei anestezii generale. circulaţia şi temperatura pacientului trebuie evaluate continuu pe parcursul întregii anestezii. 41 . anesteziei regionale sau a sed ării.Anexa nr. Orice pacient anesteziat va avea circulaţia monitorizată prin una din următoarele metode: palpare puls. ventilaţia. Temperatura Orice pacient anesteziat va avea temperatura monitorizat ă atunci când se anticipeaz ă. 1. ultrasonogramă. Circula ţia Ritmul cardiac şi presiunea arterială se vor monitoriza la un interval de cel puţin cinci minute la orice pacient anesteziat. pulsoximetrie. pletismografie. Oxigenarea Gazul inspirator: monitorizarea FiO 2 pentru orice anestezie generală administrată cu ajutorul unui aparat de anestezie. Oxigenarea sângelui: utilizarea pulsoximetriei şi evaluarea culorii pacientului. 4 Standardul ASA pentru monitorizarea anestezică de bază în sala de opera ţii şi în afara sălii de opera ţie Standardul I Personalul calificat pentru administrarea anesteziei trebuie sa fie prezent pe tot parcursul anesteziei generale. Standardul II Oxigenarea. Este recomandată şi monitorizarea cantitativă a volumului expirator. 2. undă puls intraarterială.

cefalee severă sau pierderi de memorie ? Aţi avut icter sau probleme hepatice ? Aveţi reflux esofagian. ultima menstruaţie Bolile asociate diagnosticate: evaluare.Anexa nr.5 Fişa preanestezică pentru chirurgia de ambulator Vârsta Data intervenţiei Medicaţia ü Medicaţia curentă. chimioterapie) Alergii Antecedentele consumului de tutun. gradul de compensare Examenul obiectiv general Toleran ţa la efort Antecedentele sau afecţiunile căilor aeriene: intubaţie dificilă. ochelari sau lentile de contact ? Aţi avut dureri precordiale la urcatul scărilor sau în timpul unei alte forme de efort ? Vi se umflă picioarele sau gleznele ? Cam ce efort fizic depuneţi în mod normal ? Aţi smţit că respiraţi greu la activităţi normale ? Aveţi probleme cu tensiunea arterială ? Aveţi afecţiuni neurologice. dantură Preferinţele sau aşteptările pacientului privind anestezia Chestionarul preanestezic pentru chirurgia ambulatorie Ce fel de interven ţie chirurgicală urmează să aveţi ? Vă simţiţi bolnav ? Aveţi o boală diagnosticată (hipertensiune arterială. stridor. ultima doză ü Medicaţie în antecedente (steroizi. tratament. droguri Antecedentele anestezice (inclusiv problemele apărute) Antecedentele chirurgicale sau internările anterioare Antecedentele heredo-colaterale. hernie hiatală sau gastrită ? Aţi avut probleme renale ? Aveţi probleme cu tiroida sau glandele suprarenale ? Sângeraţi uşor sau aveţi probleme cu coagularea sângelui ? Aţi avut transfuzii în antecedente. diabet) ? Aţi simţit că vă este greu să respiraţi la urcarea pe scări a unui etaj ? Tuşiţi ? Aveţi wheezing ? Aţi avut vreodată bronşită. existen ţa unor probleme anestezice Situaţia socială Naşterea şi dezvoltarea postnatală (pediatrie) Antecedentele obstetricale. convulsii. alcool. afecţiuni cronice ale căilor aeriene. acceptaţi transfuzia dacă este necesară ? Consumaţi tutun sau alcool ? Folosiţi alte medicamente sau substanţe chimice în afara celor prescrise ? Aţi luat medicaţie în ultimele 3 luni ? Aţi avut intervenţii chirurgicale ? Ştiţi că aveţi alergii ? Aţi avut dumneavoastră sau rudele apropiate probleme la anestezie ? Aţi putea fi însărcinată ? 42 - . artroză temporo-mandibulară. pneumonie sau atacuri astmatice ? Aveţi simptome de apnee de somn sau sforăiţi ? Purtaţi proteză dentară.

Isofluranum* 100 ml. Sol. lichid pentru vapori de inhalat 35. Atracuriu besilat 50 mg-5ml 4.Combinaţie) 17. 10%-2 ml 44.500ml. Sol. Hydroxietilamidon (HES 200/0. Sol.25mg/ml – 2 ml 23. Halothanum*100%. Sol. Reamberin 1. Metoprololum 25mg. Coffeinum 20%-1ml 13. lichid pentru vapori de inhalat 39.5 % . Kalii chloridum 4%-10 ml 41. Magnesii sulfas 25%-10ml 45. 6 Lista medicamentelor necesare in anesteziologie 1. liof+solv/sol.18%-1ml 27.400ml. 10%. Haloperidolum 5mg/1ml 34. Epinephrinumm. Sol. Dexamethazonum 4mg/ml 15. Metoclopramidum 0. Ketaminum 500mg/10ml 42. Sol. Sol. Lidocaini hydrochloridum 2%-2ml. Sol.1 ml 5. Sol. Sol. Sol. Metamizoli natrium 50%-2ml 47. Sol.1ml 19. 10 ml 2.250ml.10ml 11.Combinaţie) 14. Hydrocortisonum 2. Famotidinum. Sol. Diphenhydraminum 10mg/ml 24. Sol.5ml 30. Enoxaparinum 20 mg/02 ml 26. Sol. Fondaparinux sodium 2.20ml 9. Atropini sulfas 0. Calcii chloridum 10% 10. Sol. 1% -1 ml. Heparinum 5. Convallaria majalis 0. Amiodaronum 150 mg/3ml 3. Mannitolum 15%-200ml 46. 20%-500ml. Sol. Sol.5%-2ml 37.inj. Sol. 0. 40%-500ml. Calcii gluconas 10% . Glucosum 5%-200.Combinaţie) 16.5 ml. 29. Sol. 20mg/2ml 31. Sol.4%. Gelofusine (DCI. 20mg. Aminophyllinum 2. Tab.5%-2 ml 48. Sol. Sol. Sorbilact (DCI. pulb. Sol. Sol. 5 mg/ml. Ketorolacum 30mg/ml 43.25mg/ml 25. Dexketoprofenum 25mg/ml 20. Sol.Combinaţie) 32.5) 38. Diazepam 10mg – 2 ml 22. Dextranum 500 ml 21.1% . Sol.inj. 100mg 43 . Clemastinum 1mg/ml 12. Sol. Sol. Sol. Hartman (DCI. Ringher (DCI. Sol.2 ml 7.000 U/ml-1ml 36. 50mg. Bemiparinum 2500UI-0. Sol. Furosemidum. Digoxinum 0.Combinaţie) 18. 2ml 8. Sol. Sol.400ml (DCI. Sol. Sol. Etamsylatum 250mg/2ml 28. Sol. Azamethonii bromidum* 5%-1ml 6. Sol.5mg/0. Kaliu aspartat + Magneziu aspartat 40. 33./sol. Enalaprilum 1. Sol. Bupivacainum. Sol. Sol.Anexa nr.06% . Bendazolum.

pulbere parenterală 44 .3 ml. Sol. Sol. Midazolamum 5mg/ml 50. Sevofluranum 100%-250ml 68. 10%-2 ml Tab. Lidocainum 2%-2ml. Morphinum 1%-1ml 51.25 mg/ml 69.1%-1ml 61. Amiodaronum 150 mg/3ml Sol. 0. 100mg Sol. Norepinephrinum* 0.200 ml 53. 100 mg 62. Suxamethonium 2%-5ml 70. Ketaminum 500mg/10ml Propofolum 10mg/ml emulsie injectabilă Thiopentalum Natricum 500-1000mg.5mg/1ml Analgetice majore: Sol. Propofolum 10mg/ml emulsie injectabilă 66.6 ml 52. 0. Sol. Trimeperidinum 2%-1ml 73. Sol.04%-1ml Antiaritmice: Sol. lichid pentru vapori de inhalat Antidot: Sol. Nitroglycerinum 25 mg/5ml 57. Trimeperidinum 2%-1ml Anetezice volatile: Sol. Sol. pulbere parenteral ă 71. Naloxonum 0. Nifedipinum 5 mg/50ml Sol. Sol. Phenobarbitalum 15 mg*. Naloxonum 0. Fentanylum 0. Sol.49. Propranololum. Sol. Tab. Sol. Nifedipinum 5 mg/50ml 58. Verapamilum. Sol. Metoprololum 25mg.250ml.9%-200 ml. Sol. Sol. Nadroparini calcium 2850 AXa/0. Thiopentalum Natricum 500-1000mg. Sol. 30mg/1ml 65. Sol.04%-1ml 54. 50mg. Propranololum.5mg/1ml Anestezice: Sol. Sol. Prednisolonum. Promethazinum. 2.005%-2ml Sol. Sol. Sol. Neostigminum 0. Morphinum 1%-1ml Sol. lichid pentru vapori de inhalat Isofluranum* 100 ml. 5700AXa/0. Verapamilum. Sol. 50mg/2ml 64. Strofhanthinum 0. Tramadolum 100mg/2ml 72. Phenilefrină1%-1ml 63. Natrii bicarbonas 4%. 500ml 55. Sol. Sol. Sol. 400 ml.1%-1ml* 67. Sevofluranum 100%-250ml Halothanum*100%. 2. Nikethamidum 25%-2ml 59. Natrii hydroxibutyras 20%-10 ml (Natrii oxybutyras) 56. Sol. Natrii chloridum 0.05%-1ml 60.1%-1ml Sol.

Midazolamum 5mg/ml Cardiotonice: Sol. 45 . Atracuriu besilat 50 mg-5ml Sol. Dexametason 4mg/ml Sol. Diphenhydraminum 10mg/ml Miorelaxante: Sol.000 U/ml-1ml Notă: Produsele marcate cu * la moment nu sunt înregistrate în Nomenclatorul de Stat al medicamentelor.1%-1ml Anestezice locale: Sol. 0. Clemastinum 1mg/ml Sol. Diazepam 10mg – 2 ml Sol.18%-1ml Sol. Furosemidum. Prednisolonum. Suxamethonium 2%-5ml Glucocorticoizi. Enoxaparinum 20 mg/02 ml Sol. Sol. Heparinum 5. Bemiparinum 2500UI-0. Epinephrinumm. dar sunt recomandate de ghidurile clinice internaţionale ale ESA. Phenilefrină* 1%-1ml Norepinefrina sol.5%-2ml Benzodiazepine: Sol. Natrii hydroxibutyras 20%-10 ml Antihistaminice: Sol.Sol. Bupivacainum.2 ml Sol. 10%-2 ml Diuretice: Sol. Hydrocortisonum 2. 30mg/1ml Sol. 5 mg/ml. 20mg/2ml Mannitol Anticoagulante: Sol. WFSA în conformitate cu principiile medicinei bazate pe dovezi. Lidocainum 2%-2ml. 0.20ml Sol.

7. Donald E. Габа.Fourth Edition 2006. Анестезиология. Keith. Francine S. Механическая вентиляция легких. E. Usatâi. Фиш. Borş. Дж. Айткенхеда. Leonard Azamfirei. С... Джеймс Р Рафмелл.: „Медицинское информационное агенство”. Oxford University Press 2007 16. Cojocaru. 2008. Jr. Дамир.. Suportul tehnico-managerial. Клиническая анестезиология.. Marius Papurică. Glenn P. Москва. Catedra Anesteziologie şi Reanimatologie FECMF. 3th edition. Leziunea pulmonară acută /sindromul de detresă respiratorie acută (LPA/SDRA) la bolnavii cu patologie chirurgicală. Respiratory Physiology: the essentials.. University Press 2004. Тотальная Внутривенная Анестезия . Tica A. Martin. Практическая кардиоанестезиология: [Пер. [et. Dorel Sandesc. – М. G. Мэгид С. volume 2 2010. Conduita perioperatorie în condiţiile riscului chirurgical avansat. 2005. Москва.. 8th edition. Ciobanu C.. 19. 2011г.M. Paul G Barash et al. Ch. А. al. Ghid de anestezie-terapie intensivă. USMF „Nicolae Testemiţanu”... -1104c. 5. Acalovschi I. Хауард . 2004.. ISBN 978-0-443-06959-8 14. Braşov. 2000 13. 15. V. 2010 24. 2008 22. Михаил. Hotineanu.]-7th edition.]. Miller's Аnesthezia/edited by Ronald D.Jain H... 2008.А. Clinical Cases în Anesthesia. 553p. Пол Бараш.. Enkin. 23. Ghiduri şi protocoale în anestezie terapie intensivă şi medicină de urgenţă. Cluj-Napoca 2003. в 3-х книгах 2. К. / Clinical Anesthesia. 17. Marius Moga. Ed. 2010 18. 46 . Cojocaru.3-е изд. Cojocaru V. Yudkowitz. John B. 2003. 2000 9.Edward Morgan Jr.Эдвард Морган-Мл. Allman. Руководство по реаниматологии. Москва. А. Ovidiu Bendreag. Критические ситуации в анестезиологии. ISBN 0-07-142358-3 11. Sanda Copotoiu. / Clinical Anesthesiology. 12. 186p. Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”. А. Е. C2 Design. Tîrgu Mure ş.К. 156p. Йен Смит.. 21. V. Клиническая анестезиология. 6. Managementul bolnavului critic Vol. Перевод с английского А. Oxford Handbook of Anesthesia. Sofroni D. UMF „Victor Babeş” Timişoara. 4. Регионарная Анестезия. ediţia 2. 8. Allan P. D. 2. Particularităţi în anestezia pediatrică.West. Oxford University Press.BIBLIOGRAFIE: 1. Wilson.I. О. Reed. Москва 2004. 2006. Бунятян А. Mircea Chiorean. Muray et all „ A Guideto Effective Care in Pregnancy and Childbirth” 3-rd Ed. – 6th edition ISBN 978-0-7817-8763-5.: 2011.Москва "Медицина" 2000. NewYork. ISBN-13:978-0-443-06624-5 3. –Ch. Anestezie clinic ă. A. Митрохина Под редакцией А. 20. Сатишур Е. с англ. Miller. V. Москва. G. Gravlee. Москва Медицинская литература 2006. Cristea I. 2004-2012. Călin Mitre. Д. ISBN 5-89481-632-7 10. „Ghid practic de diagnostic şi conduită în obstetrică”. M. Volume 1. Untilă. Дж. Fredericк A Hensley. Sofronie S.. Бунятяна.. Guţan. Militară 2003.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful