MINISTERULSĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA

Protocol clinic standardizat în anestezie

Chişin ău, 2013

1

Aprobat la şedinţa Consiliului de Experţi al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova din 27 martie 2013, proces verbal nr.1 Aprobat prin ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr.861 din 30 iulie 2013 „Cu privire la aprobarea Protocolului clinic standardizat în anestezie”

Elaborat de colectivul de autori: Victor Cojocaru Mihail Borş Virgil Gu ţan Petru Rusu Serghei Şandru Ruslan Baltaga Andrian Belîi Doriana Cojocaru Serghei Malanco NicolaiVaculin d.h.ş.m., profesor universitar, şef catedră anesteziologie şi reanimatologie nr. 2, USMF „NicolaeTestemiţanu”, membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătăţii RM în anestesiologie şi reanimatologie d.ş.m., conferenţiaruniversitar, catedra anesteziologieşireanimatologie nr. 2, USMF „NicolaeTestemiţanu”, membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătăţii RM în anestesiologie şi reanimatologie d.ş.m., conferenţiaruniversitar, catedraanesteziologie şireanimatologie nr. 2, USMF „Nicolae Testemiţanu” d.ş.m., conferenţiaruniversitar, catedraanesteziologieşireanimatologie nr. 2, USMF „Nicolae Testemiţanu” d.ş.m., conferenţiar universitar, şef catedră anesteziologie şi reanimatologie nr. 1, „Valeriu Ghereg”.USMF „Nicolae Testemiţanu” d.ş.m, conferen ţiar universitar, catedra Anesteziologie-Reanimatologie Nr.1 „Valeriu Ghereg” USMF „Nicolae Testemiţanu”. d.ş.m, conferen ţiar universitar, catedra Anesteziologie-Reanimatologie Nr.1 „Valeriu Ghereg” USMF „Nicolae Testemiţanu”. d.ş.m., conferenţiar universitar, catedra anesteziologie şi reanimatologie nr.1„Valeriu Ghereg”,USMF „Nicolae Testemiţanu” şef secţie anesteziologie, IMSP Institutul Mamei şi Copilului şef secţie Reanimare, IMSP Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie Recenzenţi oficiali: Nicolae Gurschi Tatiana Tăzlăvan Ana Oglinda d.ş.m., conferen ţiaruniversitar, catedra anesteziologie şi reanimatologie nr. 2, USMF „Nicolae Testemiţanu” d.ş.m., conferenţiar universitar, şef catedră anesteziologie şi reanimatologie nr. 1, „Valeriu Ghereg”.USMF „Nicolae Testemiţanu” d.ş.m., conferenţiar universitar,şef secţie reanimare pediatrică, IMSP Institutul Mamei şi Copilului, membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătăţii RM în anestesiologie şi reanimatologie dr.hab. med, profesor universitar, membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătăţii RM în farmacologie clinic ă dr.hab. med, profesor universitar, membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătăţii RM în medicină de laborator

Victor Ghicavîi Valentin Gudumac

2

pagina CUPRINS Abrevierile folosite în document……………………………………………………………………... 5 Prefaţă…………………………………………………………………………………………………. 5 A. PARTEA INTRODUCTIVĂ……………………………………………………………………… 5 A.1. Utilizatorii………………………………………………………………………………………… 5 A.2. Scopurile protocolului…………………………………………………………………………….. 5 A.3. Data elaborării protocolului………………………………………………………………………. 5 A.4. Data revizuiri protocolului………………………………………………………………………… 5 A.5. Lista şi informaţiile de contact ale autorilor şi ale persoanelor care au participat la elaborarea 6 protocolului……………………………………………………………………………………………... A.6. Definiţiile folosite în document…………………………………………………………………… 6 B. PARTEA GENERALĂ……………………………………………………………………………... 7 C. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR Ş I A PROCEDURILOR……………………….. 8 C.1 Conduita pacientului……………………………………………………………………………….. 8 C.1.1 Asisten ţa anesteziologic ă ………………………………………………………………………... 8 C1.1.1 Asisten ţa preanestezică………………………………………………………………………. 8 Premedicaţia preanestezică………………………………………………………………. 10 C.1.1.2 Asisten ţa intraanestezică……………………………………………………………………... 10 Metodele de anestezie utilizate………………………………………………………….. 10 Metodologia anesteziei generale…………………………………………………………. 11 Cerin ţe pentru anestezie loco-regională………………………………………………….. 11 Anestezia rahidiană (spinală)………………………………………………………... 12 Anestezia epidurală………………………………………………………................... 13 Anestezia combinată spinală/epidurală……………………………………………… 14 Anestezia caudală (sacrală) ……………………………………………………….... 14 Anestezia regională de plex sau nerv periferic………………………………………. 15 Anestezia regională a plexului brahial………………………………………………. 15 Anestezia regională la membrului inferior………………………………………….... 16 Anestezia retrobulbară……………………………………………………………….. 17 Anestezia peribulbară………………………………………………………………… 17 Anestezia topică………………………………………………………………………. 17 Anestezia locală (prin infiltra ţie) ……………………………………………………. 17 Monitorizarea pacientului în anestezie…………………………………………………... 18 C1.1.3 Asisten ţa postanestezică …………………………………………………………………….. 18 C.1.2 Asisten ţa anesteziologic ă în chirurgia de urgen ţă……………………………………………….. 19 Etapele asistenţei anesteziologice în chirurgia de urgen ţă……………………………….. 19 C.1.3 Anestezia în afara sălii de operaţie………………………………………………………………. 19 Anestezia pentru diverse proceduri în afara sălii de operaţie………………………………… 19 Componentele de bază ale anesteziei în afara blocului operator……………………….... 20 Patologiile ce pot necesita sedare sau anestezie general ă……………………………....... 20 Principalele proceduri ce necesită sedare sau anestezie …………………………………. 21 Cerinţele de dotare pentru anestezia în afara blocului operator (ASA) ………………..... 21 Gradele de sedare………………………………………………………………………… 21 Anestezia pentru CT………………………………………………………………….. 22 Anestezia pentru RMN……………………………………………………………….. 22 Anestezia pentru endoscopie digestivă……………………………………………….. 23 Anestezia pentru proceduri minim invazive (punctii-biopsii, drenaje, cateterisme)…. 23 C.1.4 Asisten ţa anesteziologic ă în chirurgia de o zi (ambulator)…………………………………........ 23 Intervenţii pentru chirurgia de o zi…………………………………………………………… 24 Selectarea pacien ţilor pentru intervenţii chirurgicale de o zi…………………………….. 24 Recomandările pentru selectarea pacien ţilor în vederea anesteziei în chirurgia de o zi 25
3

Particualrităţile pentru anesteziile efectuate ambulator………………………………. Principiile îngrijirii postoperatorii……………………………………………………. Criteriile de externare…………………………………………………………………. C.2 Complicaţiile perianestezice……………………………………………………………………….. Anexa nr. 1 Cerinţele de dotare a locului de lucru al anesteziologului………………………………… Anexa nr. 2 Fişa de informare a pacientului privitor la anestezia pentru intervenţii chirurgicale……... Anexa nr. 3 Fişa de anestezie generală…………………………………………………………………. Anexa nr.4 Standardul ASA pentru monitorizarea anestezică de baz ă în sala de operaţii şi în afara sălii de operaţie......................................................................................................................................... Anexa nr. 5 Fişa preanestezică pentru chirurgia în ambulatoriu……………………………………….. Anexa nr. 6 Lista medicamentelor necesare în anesteziologie…………………………………………. BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………………….

26 27 27 27 30 34 36 41 42 43 46

4

3. Cremă(lidocaină+pilocarpin ă) Grey Tensiunea Arterială Otorinolaringologie Dispozitiv pentru Monitorizarea Relaxării Musculare Fracţia inspiratorie a Oxigenului Presiunea Arterială Presiunea Venoasă Centrală Presiunea de ocluzie Artera Pulmonară Ecocardiografia Monitoare pentru Monitorizarea Debitului Cardiac prin metode minim invazive (prin analiza undei pulsului sau a echografiei transesofagiene) Tomografie Computerizată Rezonanţă Magnetic ă Nucleară Endoscopic retrograd colangio-pancreatografie Şunt Transjugular Portosistemic Intrahepatic Infarct Miocardic Acut Accident Vascular Cerebral Tensiunea Arterială Diastolică Sindrom de Detresă Respiratorie Acută Mono-amino-oxidaza PREFAŢĂ Acest protocol clinica fost elaborat de grupul de lucru al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova (MS RM).4. nr. Protocolul clinic standardizat este elaborat în conformitate cu ghidurile internaţionale actuale privind serviciul anesteziologie şi reanimatologie.L.1. regionale sau locale în cadrul intervenţiilor chirurgicale şi procedurilor diagnostice şi curative.ABREVIERILE FOLOSITE ÎN DOCUMENT ASA ECG ALAT ASAT IMC SAM L3-L4 EMLA G TA O. constituit din specialiştii Catedrei anesteziologie şi reanimatologie nr.VIGILEO CT RMN ERCP TIPS IMA AVC TAD ARDS MAO Societatea American ă de Anestezie Electrocardiografie Alaninminotransferaza Aspartataminotransferaza Indicele Masei Corporale Supravegherea Anestezică Monitorizată Vertebre Lombare 3-4 Anestezic local.2. (asistenţa anesteziologică ) A. Scopurile protocolului: 5 . Data revizuiri : 2015 A.2.1.R. a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” şi IMSP ICŞDOSMC. Sporirea securităţii pacienţilor şi cadrelor medicale în realizarea complexului de măsuri privind pregătirea şi efectuarea anesteziei generale. IMSP Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie. TOF FiO2 PA PVC Po AP EcoCG PICCO. Data elaborării protocolului: 2013 A. Utilizatorii: medici anesteziologi-reanimatologi ai instituţiilor medico-sanitare A. LIDCO. PARTEA INTRODUCTIVĂ A.

dr. USMF „Nicolae Testemiţanu” dr. 2.5. 1.. catedra AnesteziologieReanimatologie Nr. în med. conferen ţiar universitar. în med. catedra anesteziologie şi reanimatologie nr. procedurilor diagnostice şi terapeutice 6 . multidisciplinară.hab. cu un rol esen ţial pentru evolu ţia curativă a diverselor patologii şi în special cele chirurgicale. „Valeriu Ghereg”. conferenţiar universitar.. Specialitatea abordeaz ă aspectele teoretice. în med. catedra AnesteziologieReanimatologie Nr. în med. USMF „Nicolae Testemiţanu” dr. Definiţiile folosite în document Anesteziologia şi reanimatologia este o specialitate medicală de sine stătătoare. USMF „Nicolae Testemiţanu” dr. ştiinţifice şi practice ce ţin de domeniul pregătirii şi protejării pacientului în cadrul desfăşurării actului chirurgical. IMSP Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie Protocolul a fost discutat.. în med. conferenţiar universitar..USMF „Nicolae Testemiţanu” dr.6.1„Valeriu Ghereg”.1 „Valeriu Ghereg” USMF „Nicolae Testemi ţanu”.. 2. profesor universitar..1 „Valeriu Ghereg” USMF „Nicolae Testemi ţanu”.. în med. 2. catedra anesteziologie şi reanimatologie nr.USMF „Nicolae Testemiţanu” şef sec ţie anesteziologie IMSP Institutul Mamei şi Copilului şef sec ţie Reanimare. Reanimatolgie şi Urologie” Agentia Medicamentului Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare în Sănătate Compania Naţională de Asigurări în Medicină Consiliul de Experţi al Ministerului Sănătăţii Persoana responsabilă A. în med. catedra anesteziologie şi reanimatologie nr. conferenţiar universitar. 2.. şef catedră anesteziologie şi reanimatologie nr. USMF „Nicolae Testemiţanu” dr. în med. 2. conferenţiar universitar. dr. conferenţiar universitar. Lista şi informaţiile de contact ale autorilor şi ale persoanelor care au participat la elaborarea protocolului: Numele Victor Cojocaru Mihail Borş Virgil Guţan Petru Rusu Serghei Şandru Baltaga Ruslan Belîi Andrian Doriana Cojocaru Serghei Malanco Nicolai Vaculin Funcţia de ţinută dr. aprobat şi contrasemnat: Denumirea instituţiei Catedra Anesteziologie-Reanimatologie Nr. conferenţiar universitar. USMF „Nicolae Testemitanu” Catedra Anesteziologie-Reanimatologie Nr. şef catedră anesteziologie şi reanimatologie nr. 1 „Valeriu Ghereg” Societatea Anesteziologie şi Reanimatologie din Moldova Seminarul ştiinţifico-metodic de profil „Anesteziologie.A. catedra anesteziologie şi reanimatologie nr.

invazive. în special a stărilor grave. şi · în afara blocului operator (sălile de pansamente. în terapia durerii acute şi cronice. punctele traumatologice. Cerinţe de dotare conform: anexei nr. În staţionar. Asistenţa anesteziologică poate fi acordată în mod: · programat. tabelul 2) staţionar C. (policlinică. sau În alte instutuţii medicale. Efectuarea asistenţei doar : sub responsabilitatea unui medic anesteziolog-reanimatolog calificat! Scopul activităţilor NB: Medicul rezident în anesteziologie şi reanimatologie poate efectua asisten ţe anestezologice doar cu riscul I-II ASA sub supravegherea medicului anesteziolog-reanimatolog calificat. Oxford Handbook of Anesthesia.1 · Asisten ţa postanestezică (caseta 18 ) Asistenţa anesteziologică Prezen ţa indicaţiilor pentru · Etapele asistenţei anesteziologice în chirurgia de în chirurgia de urgenţă asisten ţă anesteziologic ă în urgen ţă (caseta 19) chirurgia de urgenţă C. Include: · în sălile de opera ţie.4 · Asisten ţa postanestezică (caseta 18 ) · Anestezia pentru diverse proceduri efectuate în condiţii de ambulator (casetele 29 – 35. PARTEA GENERALĂ B. tabelele 3-4) afara sălii de operaţie C. cabinet stomatologic.1. NB: Medicul rezident în anesteziologie şi reanimatologie poate efectua asisten ţe anestezologice doar cu riscul I-II ASA sub supravegherea medicului anesteziolog-reanimatolog calificat. Cerinţele şi dotarea. 2006).3 B.2 Asistenţa anesteziologică Prezen ţa indicaţiilor pentru · Anestezia pentru diverse proceduri în afara sălii de în afara sălii de operaţie asisten ţă anesteziologic ă în operaţie (casetele 20 –28.1.1 Locul de lucru anesteziologic. imagistic etc). 7 .1. cabinetele diagnostice. tabelul 5) Tabelul nr. asigurând bolnavului în stare critic ă suportul funcţiilor vitale. 1 Standardul de dotare al locului de lucru al anesteziologului.) Beneficierea pacientului de: · anestezie generală.1. Cerinţele şi dotarea Moduri de acordare a asistenţei anesteziologice Condiţii de acordare a asistenţei anesteziologice Locul de lucru al anesteziologului Locul de lucru anesteziologic.1 Nivelul de asistenţă medicală spitalicească Descriere Motive Paşi (măsuri) (repere) (modalităţi şi condiţii de realizare) I II III Asistenţa anesteziologică Prezen ţa indicaţiilor pentru · Asisten ţa preanestezic ă (casetele 1 – 3) în mod programat asisten ţă anesteziologic ă în · Asisten ţa intraanestezică (casetele 4 –17. indispensabil pentru evaluarea şi tratamentul cauzei declanşatoare. · locoregională sau · sedare anestezică monitorizată (CEPOD. stomatologice etc. · urgent.2 Nivelul de asistenţă medicală specializată de ambulator Descriere Motive Paşi (măsuri) (repere) (modalităţi şi condiţii de realizare) I II III Asistenţa anesteziologică Prezen ţa indicaţiilor pentru · Asistenţa preanestezică (casetele 1 – 3) în ambulator asisten ţă anesteziologic ă în · Asisten ţa intraanestezică (casetele 4 –17. tabelul 2) ambulator C. precum şi de tratamentul diverselor patologii. sau · imediat Asistenţa anesteziologică poate fi efectuată doar în locuri special amenajate! · locul de lucru al anesteziologului. B.

stabilirea riscului anestezic. Aprecierea diagnosticului chirurgical şi volumului eventualei intervenţii chirurgicale. elaborarea planului de asistenţă perianestezic ă. 6. .BPOC. creatinina. Ghence.expectoraţia abundentă. grupa şi Rh-factorul sanguin. Radiografia cutiei toracice. C. . indicele protrombinic). 3. · II vizită preanestezică. informarea pacientului privind op ţiunile pentru eventuala anestezie. 6.1 Asistenţa preanestezică Caseta 1. hepatorenale sau cu dereglări patologice în investigaţiile standard. .1 Asistenţa anesteziologică Asistenţa anesteziologică acordată în mod programat include trei etape: · Asistenţa preanestezică.C. ASAT. Indicaţiile pentru efectuarea testelor exploratorii suplimentare: . · acordul informat al pacientului. 8 . stabilirea riscului. Informarea pacientului referitor la anestezia pentru interven ţia chirurgicală (fişa de informare a pacientului) şi completarea chestionarului preanestezic.1.evaluarea statutului constituţional somatic şi patologiei chirurgicale în contextul elaborării planului de pregătire către actul chirurgical anestezic.1. 5. cardiologului. 4. cardiace. Obiectivele de realizare: 1. gazele sanguine. NB: Poate fi efectuată de către anesteziolog în perioada prespitalicească în condiţii de ambulator. .1 Evaluarea eventualului risc respirator prin efectuarea testelor clinice şi instrumentale pentru decelarea leziunilor subclinice şi aprecierea rezervei pulmonare: · Teste clinice obligatorii: Ştange. endocrine.dispneea de efort. prin solicitarea consultului internistului. determinării planului de investigaţii şi măsurilor de corecţie a dezechilibrelor poten ţiale existente. endocrinologului. 2. bilirubina. TEHNICILOR ŞI A PROCEDURILOR C. Evaluarea minimului standard a datelor paraclinice: ECG. În cazuri indicate se recomand ă efectuarea examenelor paraclinice specifice problemei vizate. · Asistenţa postanestezic ă. · stabilirea momentului optim al intervenţiei chirurgicale. . Coordonarea activităţilor de examinare şi corecţie a bolnavului cu tare pulmonare.astmul şi sindromul astmatic. analiza biochimică a sângelui (glicemia. I vizită a anesteziologului (consultul I preanestezic) se efectuează la solicitarea medicului chirurg sau specialistului interesat cu scopul examinării preanestezice. Asistenţa preanestezică Scopul principal . Evaluarea anamnezei pacientului. DESCRIEREA METODELOR.1.1. Examenul obiectiv al pacientului.tusea cronică.interven ţiile toracice. neurologului la pacienţii cu respectivele coexisten ţe patologice. Conduita pacientului C. analiza generală a sângelui şi a urinei.2). cardiace. ureea. fibrinogenul. ALAT. · Asistenţa intraanestezică. · Teste paraclinice suplimentare: spirografia. (anexa nr.hernioplastiile pentru hernii gigante. . Etapele: · I vizită preanestezică.

foarte grav ă. gravitate medie. Selectarea metodei de anestezie.tulburările de ritm şi conducere. transportul la sala de operaţie.cardiopatia ischemic ă. ECG. . 6. Semnarea declaraţiei de acord pentru anestezie (anexa 2). . distanţă tiro-mentală. 9 . · Testele suplimentare: Dopler ECG.testul cu efort. Caseta 2. terminală). Holter ECG.3.. 3. gravă. distan ţa dintre incisivi. Elaborarea planului anesteziei. starea de nutriţie (normală. pe coloana cervicală. . 6. Frecven ţa cardiac ă.obezitatea morbidă.carenţa nutritivă pronunţată. Pregătirea preoperatorie şi indicarea premedicaţiei. . II vizită a anesteziologului (consultul II preanestezic): Obiectivele de realizare: 1.se adaugă la fiecare din clasele ASA dacă este cazul.vîrsta înaintată.dimensiunea limbii în raport cu cavitatea orală (test Mallampati). obezitate.distanţa sterno-mentală reflectă gradul de mobilitate a coloanei cervicale. .distanţa tiro-mentală. Accentuând siguranţa anesteziei. 7. 4. 5.5 cm sau mai pu ţin. Pulsul. Activităţile anesteziologului în perioada preanestezică Activităţile anesteziologului în perioada preanestezică sunt reflectate în fişa de observaţie în următoarea succesiune: 1. comparativ cu testul Mallampati. sub 6 cm: intubaţie posibil dificilă. Este testul cu cea mai mare valoare predictivă. Indicaţiile pentru efectuarea testelor suplimentare: . · Testele obligatorii: TA.2. O distan ţă de 13. IMC.hipertensiunea arterială peste 160 mmHg. denotă risc de laringoscopie dificilă. datele antropometrice. 2. denutriţie). . 2. 6. Determinarea gradului de pregătire a bolnavului către intervenţia chirurgicală. Acuzele. iar orificiul bucal închis.valvulopatiile. Examenul preoperatoriu în vederea intuba ţiei traheale Trei criterii trebuie apreciate: . Stabilirea riscului anestezic conform scorului ASA (American Society of Anesthesiology) ASA Definiţie Pacient sănătos fără probleme medicale I Boală sistemică uşoară II Boală sistemică severă dar fără incapacitatea pacientului III Boală sistemică severă care incapacitează pacientul IV Muribund care se presupune că nu va supravieţui 24 ore indiferent de intervenţia V chirurgicală Donator de organe în moarte cerebrală VI *E –urgenţă . Starea generala a pacientului (satisfăcătoare. Evaluarea riscului cardiovascular pentru aprecierea rezervei funcţionale miocardice. gradul de protuzie mandibulară. a ventilaţiei mecanice etc. . Explicarea de c ătre anesteziolog pacientului şi la necesitate membrilor familiei (tutorelui) a conduitei anestezice propuse. eventualitatea transferului la terapia intensivă. .flexia anterioară a jumătăţii inferioare a coloanei cervicale şi extensia articulaţiei atlantooccipitale. 8. măsurată cu capul deplin extins. menţionarea posibilităţiilo de complicaţii şi risc.

Premedicaţia preanestezică Premedicaţia preanestezică include pregătirea psihologică şi medicaţia farmacologică în dependenţă de starea pacientului. 2. blocante de calciu. endocrine. · Corectare a deficitelor hidroelectrolitice. Metodele de anestezie utilizate: 1. anticolinesterazice. · Prevenire a reinfarctizării miocardului. neurologice etc. · Efect antiacid. · Efect antihistaminic. adrenoblocante. 4. c) sacrală . Datele despre medicaţia utilizată în perioada preoperatorie pentru tratamentul maladiilor cronice (preparate hormonale. Caseta 3. 4. personale şi patologice (postoperatorii. · Doze scăzute de substan ţe de inducţie. e) retrobulbară şi peribulbară. Antecedentele eredocolaterale.3.).) 6. de prevenire a agregării plachetare. comorbidităţile şi amploarea intervenţiei anestezico-chirurgicale. etc. Indicarea riscului anestetic şi consimţământului pacientului sau adultului responsabil pentru o anumită tehnică de anestezie. obiectivele consultului I şi II se reflectă şi se documentează într-o singură etapă. pacientul nu necesită mă suri suplimentare diagnostice şi/sau curative pentru stabilirea riscului anestezic şi minimizarea lui.2 Asistenţa intraanestezică (realizarea anesteziei) Caseta 4. · Efect antiemetic.) şi coexistenţele patologice (tare pulmonare. 10 . 7. Anestezie intravenoasă totală: a) cu respiraţie spontană . Anestezie combinată (asociată). C. NB: Medicaţia va fi selectată în corespundere cu statusul constituţional-somatic al pacientului. · Efect vagolitic. cardiace. Anestezie loco-regională: a) rahianestezie. b) epidurală . antidepresive. · Analgezie. Planificarea tehnicii anestezice. 5. · Efect antitrombinic. Scopurile premedicatiei: · Sc ădere a anxietăţii pacientului. · Efect antisialogog. Nivelul de conştiinţă. NB: Dacă la vizita primară. Anestezie generală cu pivot inhalator. postalergice etc.1. posttraumatice. · Nutriţie parenterală. c) supraveghere anestezică monitorizată. 8.1. Aprecierea rezultatelor examin ării clinice a pacientului cu reflectarea obligatorie a indicilor hemodinamicii şi a simptomelor şi sindroamelor patologice. b) cu respira ţie artificială ( mecanică). d) blocadele plexurilor nervoase. · Prevenire a hipertermiei maligne. 3. f) locală topică şi/sau infiltrativă. · Transfuzie preoperatorie.

NB: Activităţile medicale şi evoluţia anesteziei sunt reflectate obligatoriu în fişa de anestezie (anexa nr. · Suportul respirator conform planului anesteziei. analgetice şi miorelaxantelor. · Administrarea premedicaţiei necesare. · Terapia durerii postoperatorii. Supravegherea anestezică monitorizată (SAM) se efectuează la pacienţii conştienţi în cazul efectu ării diferitor proceduri curative sau diagnostice. la tehnicile de anestezie locală. ameţeală. care pot să apară în timpul anesteziei locale. care sunt opera ţi sub anestezie locală. rapid şi uşor de executat. 3). · Pe parcursul vizitei preanestezice este necesar de stabilit dac ă pacientul acceptă tehnica anestezică. pacienţii sunt transferaţi în secţiile de terapie intensivă. şi în măsurile pe care va trebui să le ia în vederea prevenirii şi eventual a tratamentului incidentelor şi accidentelor. a unei mici cantităţi (0. · Din măsurile care se cer luate se vor nota: instalarea unei perfuzii intravenoase. fără asistenţă anesteziologic ă sunt petrecute cel pu ţin în disconfort sau sunt însoţite de riscuri în lipsa supravegherii monitorizate de c ătre anesteziolog. · Men ţinerea anesteziei prin administrarea suplimentară a drogurilor anestetice. · Dacă nu acceptă este necesar de explicat particularităţile anesteziei locale pentru intervenţia chirurgicală programată. · În acest sens. · Responsabilitatea administrării unui medicament aparţine acelui care pune indicaţia şi execută tehnica. · Pacientul trebuie chestionat asupra eventualelor reac ţii alergice. analgetice şi amnestice. pentru o astfel de tehnică. · Monitorizarea pierderilor sanguine. pe masc ă sau pe sond ă endonazală. incidenţelor şi accidentelor de acest tip faţă de substanţele anestezice locale.1 ml) din substan ţa de testat împreună cu un martor de ser fiziologic. · Un test frecvent folosit pentru determinarea susceptibilităţii la hipersensibilitate alergic ă. · Apariţia unei zone eritematoase. dureri lombare) contraindică administrarea anestezicului local respectiv. în consult. şi asigurarea unei posibilităţi de ventilaţie. · Transportul supravegheat în salonul de recuperare postanestezic ă. · Asigurarea componentelor principale ale anesteziei. · Instalarea monitoringului obligatoriu conform standardului şi men ţinerea pe parcursul anesteziei. care. · Poziţionarea bolnavului pe masa de operaţie (decubit dorsal. este injectarea strict intradermic. sau a unor fenomene generale (cefalee. Cerinţele pentru anestezia loco-regională · Pacienţii programaţi pentru o anestezie loco-regională necesită aceleaşi pregătiri (deseori şi mai valoroase) şi aceleaşi măsuri de precauţie ca şi în cazul anesteziei generale. Metodologia anesteziei generale · Verificarea maşinii de anestezie. alegerea opţiunii. hipnotice. trebuie asistaţi de anesteziolog. · În caz de necesitate a asistenţei postaanestezice. care se administrează atât separat. · Montarea perfuziei intravenoase (abord periferic şi/sau central). prin care se asigura o cale de abord în caz de urgen ţă. eventual chiar intubaţia în caz de 11 . administrarea oxigenului. lateral). cu elemente de terapie intensivă.Caseta 5. · Trezirea şi sevrajul de ventilator. · Participarea specialistului anesteziolog. cu proprietăţi anxiolitice. Caseta 6. la nivelul antebraţului. Prin SAM se subînţelege administrarea intravenoasă a drogurilor. monitoringulcardiorespirator şi diurezei orare. toţi pacienţii. câte o dată chiar necrotice. cât şi în combinaţie cu anestezia locală sau regională. ventral. · Preoxigenarea.

Se respectă cu deosebită stricteţe asepsia. Se recomandă ca anestezistul să stea pe un scaun. Anestezia rahidiană (spinală) Reprezintă o anestezie de conducere. nu trebuie să lipseasc ă trusa antişoc. · Puncţia durală . este elementul central al tehnicii. examenul local. se fac maximum 3 încercări. 3. vorbind cu pacientul (care va fi supravegheat de un ajutor). ortopedic. sol. · Perfuzia intravenoasă. Diazepam). obstetricală. Înainte de puncţie se face anestezia locală a tegumentelor.· · · necesitate. Chirurgia abdomenului inferior. Se preferă întotdeauna poziţia în decubit lateral. Tehnica rahianesteziei cuprinde următoarele etape: · Vizita preanestezică ( examenul general al pacientului. 5. · Aşezarea corectă a pacientului. deoarece apar dureri de spate postoperator. 12 . · Identificarea spa ţiului epidural este esenţial în această tehnică. cu calm. · Transportarea pacientului în sala de operaţii pe brancardă. în contact direct cu rădăcinile nervilor rahidieni. din dotarea cu medicamente de urgenţă. · Aseptizarea locală. membrana arahnoida. Acul trebuie să fie prevăzut întotdeauna cu mandrin. prin introducerea în spaţiul subarahnoidian a anestezicului local. aplicată foarte strâns de dura mater şi piamater. Caseta 7. · Se evită orice manevră brutală. urologică. precizarea indicaţiei sau contraindicaţiei). Indicaţie relativ limitată pentru anestezia locală trunculară. se renunţă şi se solicită ajutorul altui coleg specialist. · Instalarea monitorizării standard. 2. Se efectuează în linişte. Chirurgia perineului. iar sacul dural pân ă la vertebra S2 şi este învelită de trei membrane: dura mater. Se recomandă utilizarea sedativelor hipnotice (Fenobarbital. · Premedicaţia este bine să se facă la to ţi pacien ţii. deşi uneori rahianestezia se poate efectua şi în lipsa ei. adică prehidratarea cu soluţii electrolitice (ser fiziologic. dar poziţia şezând ă nu este totu şi contraindicată. subarahnoidian ă şi epidurală este deficitul neurologic preexistent. întrucât majorit ăţii pacien ţilor le este teama să rămână conştien ţi în timpul operaţiei. vezicii urinare. Refuzul pacientului. Chirurgia membrelor inferioare. Contraindicaţiile anesteziei rahidiene (spinale): Contraindicaţii absolute: 1. prin care se interceptează transmiterea stimulilor periferici şi a stimulului de comanda motorie medulară. Ringer. uneori foarte supărătoare şi tenace. Se impune premedicaţia cu un anxiolitic (Diazepam10 mg. 4. Cel mai utilizat test. Măduva spinării reprezintă porţiunea alungită a sistemului nervos central care se întinde de la vertebra C1. umplut cu lichid cefalorahidian. Pentru posibilele accidente alergice. Între piamater şi arahnoidă se delimitează spaţiul subarahnoidian. în acest scop este testul lipsei de rezistenţă la injectare descris de Dogliotti. Chirurgia abdominală superioară (inclusiv secţiunea cezariana). în caz de eşec. Chirurgia rinichiului. pân ă la marginea vertebrei L2. · În caz de nereu şită. nu cu sol. Indicaţiile anesteziei rahidiene (spinale) Indica ţii operatorii: 1. Glucoză!) în doză de 10 ml/kgcorp. Se utilizează în chirurgia subombilicală. Intervenţiile sub nervul intercostal III. explicaţia pe scurt a procedurii. Midazolam5 mg). · Nu este nevoie să se utilizeze trocar tip Sise (sau altele). 6.

dar de aceeaşi grosime cu acul Tuohy (G16-G17). 3.cefaleea postpunc ţională. Complicaţiile neurologice: . care se manifestă prin scăderea debitului cardiac cu diminuarea presiunii sistolice. în spaţiul L3-L4. rezisten ţa la injectare dispare brusc. · Se avansează uşor cu acul şi se încearc ă injectarea de ser fiziologic. şi se poate injecta uşor lichidul. când este nevoie. .paresteziile şi paraliziile. 2. . Hipotensiunea arterială cauzată de blocarea simpatică extinsă.sindromul de arteră spinală. . Gravidele se aşează cu corpul uşor rotat la stânga. se prescrie terapia corectă de hidratare. · Aşezarea pacientului dup ă injectare se face în general în decubit dorsal. 3. . · Postoperator. Hipovolemia necorectată. când vârful acului se află în ligamentul galben (formaţie fibroasă). Indicaţii pentru anestezia epidurală : 1.hematomul spinal. de rutin ă.5-5 mg. Infecţia la locul puncţiei. Bacteriemia. în doze mici de 2. Retenţia acută de urină. Se tratează prin infuzie de cristaloide şi vasoconstrictoare. singura măsură eficientă de a reduce semnificativ cefaleea (în afara dimensiunilor acului). · Bradicardia se jugulează cu Atropină. . · După cca 4-5 cm.arahnoidita adezivă. 5. 13 .2. · Dacă se intenţionează o tehnică continuă. Complica ţiile anesteziei rahidiene (spinale): Blocul spinal total trebuie considerat drept complicaţie reversibilă sub tratament. · Nu se injectează hipnotic. Anomaliile anatomice. rezisten ţa la injectare este foarte mare. Contraindicaţii relative : 1. Caseta 8. · Injectarea anestezicului se face lent. La necesitate se recurge la vasoconstrictoare (fracţionat dup ă diluare). Chirurgia membrelor inferioare şi a perineului. se utilizează un ac drept. Se efectuează puncţia tegumentelor (după anestezie locală). Necooperarea pacientului. Afecţiunile neurologice preexistente (scleroza multiplă). Se avanseaz ă foarte încet cu acul apăsând continuu pe pistonul seringii. 4. · Hipotensiunea se tratează prin perfuzie. · În acest moment vârful acului se află în spaţiul epidural.sindromul de coad ă de cal. Se preferă Midazolam sau Diazepam. Complicaţiile respiratorii. Anestezia epidurală · Se utilizează o seringă de 5 ml. Coagulopatiile severe. pentru anestezia epidurală simplă (o singură injecţie). bradicardie şi creştere a timpului de circulaţie. pentru a evita compresia venei cave inferioare şi a aortei. puncţia se face cu ac Tuohy. pe măsură ce acul avansează. plină cu ser fiziologic. Pacientul este monitorizat continuu conform standardelor de monitorizare anestezică. Stopul cardiac. După 2-3 mm de avansare. în doze fracţionate (după diluare prealabilă). . Chirurgia abdomenului superior şi inferior. 2. Se tratează prin suport vital bazal şi avansat.lezarea nervului. la care se ataşează un ac mai gros decât pentru anestezia rahidiană.

4. Bacteremia. Refuzul pacientului. 3. 6. Anestezia combinată spinală/epidurală Anestezia combinată spinală-epidurală a fost iniţiată pentru a utiliza cele două tehnici simultan. 5. 8. Infec ţia la locul puncţiei. Anomaliile anatomice.3. Cefaleea postpuncţie durală. 6. Hipotensiunea arteriala. Realizează în special. Leziuni neurologice. · Se injectează 15-20 ml la pacien ţii cu înălţimea sub 160 cm şi 20-25 cm peste 160 cm. 9. Toxicitatea acută sistemică. lung. 4. 5. 14 . · Pacientul este aşezat în decubit lateral stâng. Chirurgia obstetricală sau naşterea instrumentală. 3. Malpoziţia acului sau cateterului. Canularea unui vas peridural. Anestezia spinală totală. 4. Caseta 9. utilizând puncţia ac-prin-ac (ac de rahianestezie. Coagulopatiile severe. Blocurile nervoase diagnostice şi terapeutice. şi între aceste formaţiuni se palpeaz ă pe linia median ă o prăbuşire. Stopul cardiac. Caseta10. · Unghiul acului se corectează la 30º şi se avansează în canal. Indicaţiile: interven ţiile în regiunea sacroperineală. Tehnica este similară epiduralei şi rahianesteziei. · Se palpează creasta sacrală şi coccisul. Puncţia accidentală a durei. Tehnica anesteziei caudale: Osul sacral are o forma triunghiulară unit cu coccisul prin ligamentul sacrococcigian. 2. 1-2 cm. · Acest volum asigură o anestezie până la L1. Contraindica ţii pentru anestezia epidurală : Contraindica ţii absolute: 1. Contraindica ţii relative: 1. Insuficienţa respiratorie. 5. · Se puncţionează cu ac sub un ungi de 45º faţă de ligament şi se avansează până ce trece de o rezisten ţă (perforarea ligamentului). Hipovolemia necorectată. 2. 2. prin ac gros de punc ţie epidurală). Analgezia postoperatorie sau posttraumatică. Afec ţiunile neurologice preexistente (scleroza multipla). analgezie în teritoriul inervat de plexul sacral dar dacă folosim volume mai mari de anestezic local pot fi blocaţi nervii lombari şi toracali inferiori. 10. Complica ţiile anesteziei epidurale: 1. Este mai uşor realizată la copii după realizarea unei anestezii generale uşoare. Analgezia în naştere. Se foloseşte un ac special cu lumen dublu 22-G pentru epidurală prin care se introduce un ac 25-27-G pentru anestezia subarahnoidiană. realizată prin introducerea analgezicului în canalul sacral. Anestezia caudală (sacrală) Este o formă de anestezie epidurală. 7.

Instalarea blocului durează 10 – 15 minute. Indica ţii: 1. · Doza medie este de 20-25 ml anestezic. Lidocain ă 1. Dereglările grave de coagulare. instalare rapid ă a blocului. care delimitează posterior plexul.5%. se ajunge la trunchiul superior sau porţiunile membranei laterale. apoi se retrage uşor. respiratorie. · Pentru localizarea plexului se poate încerca declanşarea de parestezii. Pentru realizarea blocului este necesar neurostimulator şi/sau aparat cu ultrasunet. antebraţului şi mânii. Anestezicul trebuie injectat nu subcutanat. Calea supraclaviculară realizează procentaj mare de succes. 2. · Doza medie este de 25-40 ml anestezic. 6. Instabilitatea hemodinamică. Injectarea anestezicului local se efectuează când intensitatea curentului ajunge la 0. 3. Efectuarea tehnicii parestezice nu este recomandată datorită gradului mare de complicaţii. Chirurgia ortopedică şi traumatologică a braţului. Necooperarea pacientului. prima coasta. · Poziţia pacientului în decubit dorsal. · Direcţia inserţiei acului este caudală. 15 . Echipament necesar de anestezie. ceea ce se poate constata prin parestezii sau datorită contracţiilor în regiunea bicepsului brahial (nervul musculocutaneic). cotului. Dozele de anestezic local utilizate nu trebuie să depăşească dozele maxim recomandate pentru evitarea toxicităţii anestezicului local. 4. mîinii propriu zise. Determinarea locului administrării anestezicului local poate fi prin diferite metode: apariţia de parestezii. · Locul puncţiei este plasat la nivelul cartilajului cricoid pe marginea posterioară a sternocleidomastoidianului.2 – 0. Caseta12.5%. La efectuarea blocurilor se respectă cu stricteţe regimul aseptic şi antiseptic. Contraindicaţii: 1. 2. Ridicarea uşoară a capului de pe masă ajută la identificarea marginii posterioare a muşchiului sternocleidomastoidian. care este întâlnită în această regiune destul de frecvent. La aspiraţia aerului este indicată radiografia cutiei toracice pentru a exclude pneumotoraxul. totuşi cu o orientare dorsală discretă spre coloana vertebrală. Este necesar de a fi aten ţi la vena jugulară externă. · Poziţia pacientului în decubit dorsal. Calea interscalenică conferă blocul umărului.Caseta11. · Pentru localizarea plexului se poate încerca declanşarea de parestezii. cu cea mai mare extindere. subclaviculară şi axilară. 5. monitoring similar cu cel pentru anestezia general ă. practic tot braţul mai complet decât calea axilară. Refuzul pacientului. Acul se introduce sub 45° lateral pe tegumente în direcţia capului humeral. · Capul se întoarce uşor într-o parte. cu capul în poziţie neutră. Anestezia regională a plexului brahial Se efectuaz ă pe cale interscalenic ă. Lidocain ă 1. Chirurgia genunchiului. 3. care delimitează anterior plexul. Calea subclaviculară are indicaţii identice cu calea supraclaviculară. 2. la o profunzime de 5-7 cm. În cazul blocului ineficient se purcede la anestezie general ă. cotului şi antebraţului şi mai puţin a mânii. supraclaviculară. ci între fascia. Calea axilara conferă blocul ½ distale a umărului. 7. Dup ă 3 – 4 cm. · Se introduce acul perpendicular pe tegumente. ori folosirea electrostimulării. identificând vena jugulară externă. Pentru confortul pacientului este recomandată sedarea cu benzodiazepine. Se poate avansa acul. mijlocul claviculei. până la contactul cu prima coasta. 4. cu ajutorul ultrasonografiei. contracţii musculare prin electrostimulare.3 mA. gambei. Anestezia regională de plex sau nerv periferic 1. şi coasta I. · Pacientul se culcă pe spate şi braţul care urmează a fi blocat este poziţionat pe abdomen. antebraţului. piciorului propriu zis.

şi se avansează pân ă apar parestezii ori contracţii musculare la stimularea electrică a nervului. prin testul de înţepare în teritoriul de distribuţie a nervilor musculocutan. · Se aplică un garou imediat sub axilă. La mijlocul acestei linii. acul se introduce peste arteră şi se dirijează medial. transmiterea pulsaţiei arteriale c ătre ac. 20 ml Lidocain ă1%. Anestezia regională intraosoasă se foloseşte numai pentru intervenţiile chirurgicale pe membre. Se fixează digital artera femurală. 20 ml Lidocaină 1% Blocarea nervului femurocutanat lateral este indicată în chirurgia regiunii posterioare a femurului în asociere cu blocada sciaticului şi nervului femural. se puncţionează cu ac la o adâncime până la 7 cm. cu braţul în abducţie de circa 80-90%. Volumul anestezic e de cca. · Pentru exsanghinare membrul se ridică în sus. Blocada sciaticului este indicată în chirurgia piciorului propriu zis. nervul femurocutanat lateral. · Semnele de puncţie corectă sunt: parestezia. lateral de arteră. Cu 2-3 cm mai jos şi medial de spina iliac ă anteriosuperioară. se puncţionează cu ac subţire sub fascie. cât mai proximal. Se introduce 20-30 ml Lidocaină 1%. se trage a 2-a linie perpendiculară.5%. de scurtă durată. paralel cu mănunchiul vacsulo-nervos. după ce se aplică garoul ori manşeta unui tensiometru mai sus de câmpul operator şi se umflă la o presiune cu 20-25 mm Hg peste TA sistolică a bolnavului. exista septuri care împiedica difuziunea anestezicului. · Pentru blocarea nervului femural pacientul se află în decubit dorsal. Cu 4-5 cm mai jos de ligamentul inghinal în vârful unghiului drept format dintre liniile ce duc de la mijlocul ligamentului inghinal şi regiunea anterioară a simfizului. Aprecierea blocului se face prin percepţia durerii. 16 . iar pentru alte regiuni ale membrului inferior în asociere cu alţi nervi. Se palpează artera. făcând imposibil blocajul lor printr-o singură manevră. radial şi ulnar. ca şi prin activitatea motorie (posibilitatea de a ridica membrul superior). · Pacientul se află în decubit dorsal.5 ore). Anestezia regională intravenoasă (blocul bier) se foloseşte rar pentru intervenţiile chirurgicale pe membre. Volumul anestezic e de cca. adică deasupra locului unde nervul musculocutan părăseşte teaca perivasculară 3040 ml Lidocaina 1%. La localizarea corectă a acului apar parestezii sau mişcări în picior la stimularea electrică a nervului. Principalii nervi ce sunt blocaţi sunt: sciaticul. A 3-a linie une şte trohanterul mare şi hiatusul sacral. Se injectează cât mai medial. · Poziţia pacientului este în decubit lateral cu membrul de anesteziat procliv şi îndoit. Blocarea nervului femural este indicată în chirurgia gambei în asociere cu blocada sciaticului. Se simte pătrunderea în teaca perivasculară. Volumul anestezic e de cca. introducând acul perpendicular pe tegumente. · Dup ă aplicarea garoului. · Se trage o linie între spina iliaca postero-superioară ş i marele trohanter. Lidocaină de 0. perpendicular pe tegumente. Anestezia regională la membrului inferior La nivelul membrelor inferioare nervii au traiecte separate. · Anestezia se instalează peste 10-15 min. de aceea se fac injectări multiple. obturator şi femural.5%. · Pacientul se află în decubit dorsal.· Poziţia pacientului este în decubit dorsal. de scurtă durată (inferioare 1. se puncţionează cu ac subţire. 20 ml Lidocaină 1%. cu volum redus. cu humerusul rotat extern şi cotul flectat. · Injectarea se face la intersec ţia linii 2-i cu cea de-a 3-a. Caseta13. ataşat la seringă. la o profunzime de 6-10 cm.5-2 ore şi superioare 1-1. median. perpendicular pe tegumente. · În teacă perinervoasă.25%-0. i/v se injecteaz ă Procain ă de 0. Blocarea nervului obturator este indicată în chirurgia regiunii perineului şi regiunii mediale a femurului în asociere cu blocada sciaticului şi nervului femural.

se injectează 5 ml din solu ţia de anestezic local şi se masează u şor ochiul pentru ca solu ţia să se disperseze. Caseta16.administrarea frac ţionată a dozei. · La nivelul unghiului extern inferior al orbitei care se direc ţionează în sus. cu acul orientat posterior şi introdus circa 2-2. Tetracaină. · Principalul risc al anesteziei topice este intoxicaţia cu anestezic.5% şi 7.R.5 cm şi injectând după aspirare ceilalţi 5 ml de anestezic local.) realizând anestezia micilor terminaţii nervoase de la acest nivel.5-10 ui/ml de Hialuronidază 37 ˚C · Se injectează cu un ac de 25 G şi 2.evitarea p ătrunderii anestezicului în patul sanguin în plaga deschisă şi răspândirea lui pe suprafeţe mari. · Se închide ochiul şi se aplică pe el un dispozitiv care să exercite o presiune de 30-40 mmHg (balonul de presiune Honan) pentru 10-15 minute. Anestezia peribulbară · Lidocaină 2%. 5 ml cu Epinefrină 1:200. Metodele de profilaxie a complicaţiei date sunt: . · Se inseră transdermic sau transconjunctival un ac de 4 cm. biopsii sau plastii cutanate. herniotomie şi hernioplastie.5%. · Ochiul în poziţie neutră şi pacientul în decubit dorsal. care este o emulsie ulei/ap ă şi conţine Lidocain ă de 2. Tetracaină 1% -1-2 pic ături. Anestezia topică · Consta în badijonarea mucoaselor cu un anestezic local (chirurgia maxilo-facială.· · Acul cu mandren se introduce în regiunea epifizei ori metafizei prin stratul cortical la o profunzime 1. la unirea a dou ă treimi mediale cu treimea laterală. Anestezia locală (prin infiltraţie) Se indică pentru intervenţiile chirurgicale mici.5%. se aplică două injectări peribulbare. O. · Este indicată în cazul puncţiilor arteriale sau venoase. cu soluţia de anestezic local. · Dup ă aspirarea u şoară. . Anestezia se instalează peste 10-15 min. la nivelul regiunii operatorii. · Ochii în poziţie neutră. favorizată de o vascularizare bun ă a mucoaselor.000. · Se injecteaz ă 3-4 ml din solu ţia de anestezic local în conul muscular. Caseta17. având ca reper marginea inferioară a orbitei. Articaină.5 cm.5% şi Prilocain ă de 2. Anestezia retrobulbară · Decubit dorsal. Caseta15. Caseta14. Substanţele anestezice utilizate: Lidocaină 2-10%. Lidocain ă de 0. 17 . cutanate şi subcutanate. · Prima se efectuează prin mijlocul carunculului. . sutura plăgilor superficiale. oftalmologică. spre posterior şi medial spre vârful orbitei. 5 ml Bupivacain ă 0. · A doua injectare transconjunctival. · Anestezia topică a tegumentelor se realizeaz ă şi cu ajutorul preparatului EMLA. realizând o durată de anestezie până la 3 ore. etc. debridarea unui ulcer varicos. tratamentul nevralgiei. avansâd acul supero-medial 2-2. circumcizii.5% şi se aplică în doz ă de 2g/10cm. Tehnica anesteziei locale constă în infiltrarea progresivă a ţesuturilor strat cu strat. · Anestezic de contact intraconjunctival.utilizarea dozei strict calculate.L.5-2 cm se injectează Procaină de 0.5 cm.

potenţiale evocate. . capnometria sublinguală. VIGILEO. Monitorizarea pacientului în anestezie Monitorizarea standard Monitorizarea avansată . . . Sistemul . . ü Diagnosticul şi managementul complicaţiilor postoperatorii.frecvenţa cardiacă.3 Asistenţa postanestezică Caseta 18.concentraţia N2O şi concentraţia anestezicelor . direc ţionate spre minimizarea efectelor adverse ale actului anestetico-chirurgical şi corecţia perturbărilor patologice prezente la pacient. inclusiv şi contracararea hipovolemiei.relaxarea ob ţinută. .oximetria cerebrală. Starea .temperatura tegumentelor.determinarea intermitentă sau continuă a gazelor . inclusiv al metabolismului gazos şi acido-bazic.urmărirea presiunii intracraniene.PICCO. . .electroencefalograma. .pletismografia pulsului. ü noninvaziv-ecografiei transesofagiene ü minim invaziv. generală . amestecul de gaz expirat. . . Asistenţa postanestezică Include o totalitate de măsuri.concentraţia oxigenului. Sistemul pulsoximetria -SpO2. ü Stabilizarea funcţiei cardiace. LIDCO. Po AP.metode de determinare a circulaţiei şi oxigenării cardio. ü Monitoring-ul respirator. ü macroscopice (tonometria gastrică. respirator CO2 la sfârşitul expirului.curba respiratorie. central .2. spectroscopia infraroşie). . constitu ţionali.volumele setate după parametrii sanguine arteriale (PaO2.monitorizarea relaxării musculare (TOF).diametrul pupilei.indicele bispectral.nivel II-III (municipal şi republican). . microscopia intravitală. Sistemul renourinar NB: Monitorizare standard . Măsurile de terapie intensivă în perioada postanestezică: ü Restabilirea conştien ţei. . .EcoCG transtoracic ă. .concentraţia inspiratorie a volatile în amestecul de gaz inspirat şi în oxigenului FiO2.echilibrul gazos şi acidobazic.diureza. .frecvenţa respiratorie.termodiluţie transpulmonară.măsurarea SO2 a sângelui venos amestecat. .PA invazivă. . clearance-ul verdelui de indocianină). prin plasarea cateterului. cocentra ţ ia . ü bioimpendanţa electric ă transtoracic ă.prezen ţa reflexului cornean. doppler.1. .culoarea tegumentelor. nervos .umiditatea.măsurarea debitului cardiac: ü invaziv-cateterului Swan-Ganz.Tabelul nr. de terapie intensivă. monitorizare avansată . ü microscopice (polarizare ortogonală spectrală. Sistemul traseul electrocardiografic. fluxmetria cu laser.temperatura centrală. . 18 . PaCO2).1.presiunea arterială. tisulare: vascular .nivel I(raional). PVC. vizualizarea cîmpurilor întunecate. C.

rezolvare a problemei „stomacului plin”. Pregătirea pacientului către intervenţie. bilirubina. a. . În caz de indicaţii urgente. se purcede la protocolul de inducţie secvenţială rapid ă (preoxigenare. determinarea grupului sanguin + RH factorul. . Problema „stomacului plin” se rezolvă preoperator. Vizita medicului anesteziolog pentru determinarea riscului anestezio-chirurgical cu implicarea de urgen ţă a specialiştilor de profil la necesitate. tonusului muscular. Pacienţii supuşi intervenţiilor chirurgicale de urgenţă se transferă în sala de operaţie pe brancardă. cînd intervenţia chirurgicală nu permite rezolvarea stomacului plin (abdomen acut). 5. coagulograma. .Analgezia postoperatorie se asigură în conformitate cu necesităţile individuale ale pacientului şi volumul operator. direcţionate spre minimizarea efectelor adverse ale actului anesteticochirurgical şi corec ţia perturbărilor patologice prezente la pacient. Minimul investigaţiilor conform Programului Unic: analiza general ă a sângelui. .Profilaxia şi tratamentul greţurilor şi vărsăturilor postoperatorii se efectuează complex în conformitate cu starea pacientului. inclusiv şi iniţierea alimentaţiei enterale şi parenterale. . glicemia.) b. Abordul venos este obligatoriu la to ţi pacienţii. în cazurile când patologia chirurgicală acută permite.Tratamentul simptomatic şi de suport se efectuează conform parametrilor clinico-paraclinici. evolu ţia pacientului cu eventuale complicaţii.Corec ţia dezechilibrelor electrolitice. echilibrul acido-bazic. a. analiza generală a urinei. radiografia cutiei toracice. Etapele asistenţei anesteziologice în chirurgia de urgenţă 1.Pacienţii critici se transferă în mod programat la ventilaţie pulmonară artificială prelungită în terapie intensivă. Pentru pacienţii critici este recomandată utilizarea unui cateter vezical pentru monitorizarea diurezei. 8. se utilizeaz ă miorelaxante scurte depolarizante. Bolnavii cu parametrii vitali relativ stabili se pregătesc în secţia de profil (terapie infuzională. 4. Pacientul este supus actului chirurgical-anestezic fără pregătire în cazurile când intervenţia este o măsură de resuscitare. 7. C. restabilire a diurezei adecvate etc. indicaţii imediate. C. c. Pacientul este prezentat echipei de gardă a secţiei şi examinat în dinamic ă la necesitate.Transferul pacientului după anestezie din sala de operaţie în secţia de reanimare-terapie intensivă se decide de către medicul anesteziolog şi este prezentat medicului reanimatolog.1. care necesită terapie intensivă cu elemente de reanimare se pregătesc de operaţie în secţia de reanimare. la necesitate: ureea. 3.Transferul pacientului dup ă anestezie din sala de operaţie în secţia de profil se efectuează conform cerinţelor în vigoare: restabilirea respiraţiei. . 6. pacientul nu se ventilează prin mască. reanimare. Alegerea metodei de anestezie este doar în competen ţa medicului anesteziolog şi poate fi schimbată în dependenţă de modificarea tacticii chirurgicale. cunoştinţei clare. Un factor important în managementul urgenţelor este controlul temperaturii corpului pacientului şi înc ălzirea pacientului pe masa de operaţie cât şi a soluţiilor perfuzabile. Anestezia pentru diverse proceduri în afara sălii de operaţie Premizele: Creşterea numărului de solicitări pentru anestezii în afara blocului operator din cauza măririi numărului 19 . transaminazele. metabolice şi a pasajului gastro-intestinal.1. 2. Calibrul cateterului periferic sau cateterizarea unei vene centrale este în dependenţă de gravitatea pacientului şi volumului operator programat. Echipamentele de anestezie şi standardul de monitoring se respectă ca şi în cazul interven ţiilor programate.2 Asistenţa anesteziologică în chirurgia de urgenţă Caseta 19. ionograma. se aplic ă manevra Selick).3 Anestezia în afara sălii de operaţie Caseta 20. Bolnavii în stare critic ă. ECG.

Patologiile ce pot necesita sedare sau anestezie generală · Encefalopatie infantilă · Tulburări de dezvoltare neurologică · Convulsii/epilepsie · Neuropatie · Miopatie · Durere · Traumă acută · Instabilitate cardiovasculară. Unele proceduri care la adulţi se pot face doar cu o sedare minimă. sau c ă nu necesită o monitorizare precum cea din blocul operator. Medicul anesteziolog trebuie să găsească un echilibru între cele trei componente ale unei anestezii în afara blocului operator şi anume pacient.3 Componentele de bază ale anesteziei în afara blocului operator Capacitate de toleranţă pentru anestezie/sedare Pacient Grad ASA şi patologie asociată Cai respiratorii Alergie la substan ţe de contrast Cerinţe monitorizare simplă/avansată Diagnostică sau terapeutică Procedură Durată Nivel de disconfort/durere Poziţionare a pacientului Cerinţe speciale (monitorizare specială) Potenţiale complicaţii Suport chirurgical Echipament anestezic Mediu Monitoare Aspiraţie Echipament de resuscitare Personal Echipament tehnic Pericol de iradiere Cîmp magnetic Temperatura ambientală Echipament de încalzire Caseta 21. la copii necesită o sedare mai profundă sau chiar anestezie generala.de proceduri de diagnostic sau tratament. Tabelul nr. Exista tentaţia de a considera că aceşti pacien ţi nu necesită o anestezie complexă. neurologic ă · Comorbidităţi importante 20 . Dificultăţile: Locaţiile unde se desfăşoară aceste proceduri pot fi situate departe de blocul operator. şi eventual fără a avea sprijinul unui personal auxiliar antrenat să lucreze cu pacienţii anesteziaţi. procedură şi mediu. Ca urmare: pacienţii sunt supravegheaţi de medici cu experien ţă redusă. respiratorie. în locaţii îndepărtate. ce necesit ă echipament special care nu poate fi transportat în sala de operaţie. fără a avea la dispoziţie toate condiţiile unei monitorizări complete. astfel încât medicul anestezist este nevoit să lucreze într-un mediu diferit de cel cu care este obişnuit. si cu tot echipamentul de monitorizare. si fără a avea sprijinul unui personal cu experienţă în anestezie.

lucru de care trebuie ţinut cont mai ales în cazul pacienţilor fragili sau în cazul procedurilor care necesită sedare profundă. RMN. 1. sau anestezie. cît si paşii ce trebuie făcuţi în cazul apariţiei unor complicaţii. 3. 5 .Caseta 22. Caseta. Facilitaţi de supraveghere postanestezic ă. Radiologie: CT. 9. a) Personal adecvat pentru supraveghere postanestezic ă. c) Echipament de resuscitate cardiopulmonară. 8. Psihiatrie: electro şocuri. d) Echipament de monitorizare care s ă permită aderarea la standardul de monitorizare de baza. 24 Gradele de sedare Gradul de sedare necesar variază pentru fiecare pacient şi pentru fiecare procedură în parte. Nu există o delimitare strictă între diferite grade de sedare. neuroradiologie. 4 . Cerinţele de dotare pentru anestezia în afara blocului operator (ASA) Oxigen a) Sursă sigură. Cardiologie: cateterism cardiac. ecografie transesofagian ă. Monitorizarea anestezică de bază în afara să lii de operaţie conform Standardului ASA (anexa nr. Echipament de resuscitare imediat disponibil: a) Defibrilator. 10 . 4. 3 . Organizarea serviciului de administrare a anesteziei în afara blocului operator trebuie s ă fie conform standardelor de practica anestezică generală. Aspiraţie: Sigură şi eficientă. · ce complicaţii pot apărea. · cît de dureroasă este procedura. b) Acces uşor la pacient. radiologie intervenţională. TIPS. Personal instruit corespunzător pentru a sprijinii echipa anestezică. 21 .4) Caseta 23. cardioversie. 2 . · poziţia pacientului. medicul anesteziolog trebuie să cunoască bine: · procedura ce urmeaz ă a fi efectuată. Prize electrice suficiente pentru aparatul de anestezie şi monitoare precum şi pentru alt aparataj. colonoscopie. Pentru a planifica corect planul anestezic şi de monitorizare. Iluminare adecvată: lămpi de rezervă cu baterii. Echipament anestezic: a) Balon autogonflabil pentru ventilaţie manuală. Principalele proceduri ce necesită sedare sau anestezie 1. 5. şi unde se poate trece cu uşurinţă dintr-un grad de sedare în altul. Gastroenterologie: endoscopie. 2. b) Medicaţie de urgen ţă. b ) Echipament corespunzător pentru transportul în unitatea de supraveghere postanestezic ă. b ) Droguri anestezice adecvate. aparatul de anestezie şi monitoare. Radioterapie: iradiere. c) Aparat de anestezie echivalent celor din blocul operator şi men ţinut în aceleaşi condiţii tehnice. 6 . biopsie hepatică. 7 . · durata acesteia. Spaţiu suficient pentru: a) Personal si echipament. ERCP. Sistem de evacuare a gazelor anestezice (atunci când acestea sunt folosite). b ) Butelie de rezerva. radiochirurgie.

Datorită faptului. la pacientul treaz se poate administra Ketamin ă intranazal (6 mg/kg). IV). Midazolamul se poate asocia la fel de bine şi cu Propofol. însă trebuie să fie asigurat acces vizual direct pentru supraveghere.Tabelul nr. chiar la stimulare dureroasă Necesită interven ţie Frecvent neadecvată Poate fi afectată Caseta 25. este recomandat ca medicul anestezist sa rămână în incinta şi să urmărească starea pacientului îndeaproape. Anestezia pentru RMN Câmpul magnetic prezent permanent face ca obiectele ferometalice s ă fie interzise în apropierea aparatului (butelii de oxigen.5-1 mg/kg) titrat în funcţie de efect.5-1-1. Pulsoximetria este monitorizarea minimă pentru un astfel de examen. deoarece laringoscopul . pentru monitorizarea respiraţiei folosindu-se observaţia directă. Pentru resuscitare pacientul trebuie scos de urgen ţă din scaner. peste această vârstă fiind recomandat s ă fie sedaţi sau anesteziaţi. pentru o reacţie rapidă şi eficientă în caz de urgen ţă. sau Cloralhidrat* (30-50 mg/kg). Capnografia printr-o canulă nazală poate fi folosită ca indice obiectiv al respiraţiei.). Datorită radiaţiilor. Perioada postului preanestezic trebuie respectată cu stricteţe (6 ore pentru alimente .3 mg/kg) pentru a preveni hipersalivaţia. Din cauza zgomotului produs de aparat.5 mg/kg. Temperatura redusă este un factor ce trebuie luat în considerare. calea aeriană se protezeaz ă cu masca laringiană sau prin intubaţie.4 ASA . drogul cel mai utilizat fiind Midazolamul (0. în doze mici (0. sunetele respiratorii şi zgomotele cardiace nu pot fi auzite. fapt de care trebuie ţinut cont mai ales dacă pacientul este mic. Este întotdeauna nevoie de un abord venos periferic. baterii.Definirea anesteziei generale şi a gradelor de sedare / analgezie Sedare minimă Răspuns Cale aeriană Ventila ţie spontană Cardiovascular Normal la stimuli verbali Neafectată Neafectată Neafectat Sedare moderată Intenţionat la stimuli verbali sau tactili Nu necesită interven ţie Adecvată Menţinut Sedare profundă Intenţionat la stimulare repetată sau dureroasă Poate necesita interven ţie Poate fi neadecvată De obicei menţinută Anestezie generală Fără răspuns. Cînd accesul venos este foarte dificil. monitoare). stetoscop. butelia de oxigen. aparat de anestezie etc. Acesta se poate asocia cu Ketamină (0. Trebuie avută în vedere temperatura de multe ori scăzută din aceste locaţii. Nici alte obiecte nu trebuie introduse în incinta aparatului: ceas. monitoare. telefon mobil. Spaţiul îngust şi lung în care se găseşte pacientul face ca accesul anesteziologului către pacient şi vizualizarea acestuia să fie dificilă.3-0. Caseta 26. laringoscop. mai ales că examenul RMN poate dura de ordinul zecilor de minute. Anestezia pentru CT Copii mai mici de trei luni în general nu au nevoie de sedare pentru examenul CT. cel mai frecvent medicul anesteziolog nu stă lângă pacient. apoi se montează un cateter venos periferic. per os (10 mg/kg). Există echipament compatibil special conceput pentru examenul RMN (aparat de anestezie. sau Tiopental intrarectal (20-30 mg/kg). ca nu s-au eviden ţiat efecte adverse ale examenului RMN pentru personalul medical. iar pentru monitorizarea circulaţiei unda pletismografică.inclusiv lapte şi 3 ore pentru lichide). 22 . Se titrează sedarea în funcţie de efectul dorit. cărţi de credit etc. Trebuie stabilită o cale directă de comunicare cu echipa radiologic ă.5 mg/kg) şi doze mici de Atropină (0. Acolo unde situaţia o impune.

În marea majoritate a cazurilor pediatrice. drenaje. datorită faptului că trebuie men ţinută o imobilitate cât mai bună. Anestezia pentru endoscopie digestivă Cu excepţia pacienţilor adolescenţi. ca manevrele pot fi dureroase. Notă: Anestezia pentru procedurile care au loc în afara blocului operator trebuie sa aibă aceleaşi criterii de practică ca şi anesteziile din cadrul blocului operator. anestezia şi procedura în sine.5 . În acest scop se poate folosi o premedicaţie cu Midazolam (intranasal sau per os) şi inducţie cu Propofol sau Sevofluran în cazul în care nu avem o cale venoas ă. Intervenţiile selectate pentru chirurgia de ambulator sunt acelea care durează mai puţin de 60 de minute şi care nu au risc major hemoragic sau care nu produc durere postoperatorie excesivă (tabelul 1). Caseta 27. care pot tolera această investigaţie cu o sedare uşoară cu Benzodiazepine administrate oral (Midazolam 0. Înainte de trezire se recomandă golirea stomacului de aerul folosit la insuflaţie şi extubarea atunci când reflexele protectoare de deglutiţie şi tuse sunt prezente şi eficiente. perioada de post. deosebirea o face numai accesul mult mai dificil c ătre pacient. nou-n ăscuţi. se poate folosi o premedicaţie cu Midazolam asociat eventual cu Ketamină şi men ţinerea cu Propofol sau un anestezic halogenat. Propofolul este o opţiune pentru inducţie şi/sau men ţinere.4 Asistenţa anesteziologică în ambulator (chirurgia de o zi) Caseta 29. manevra nefiind dureroasă. Accesul venos periferic este indispensabil. Premedicaţia cu Midazolam intranazal sau per os şi inducţia inhalatorie cu Sevofluran sunt foarte eficiente acolo unde nu există abord venos. Criteriile se referă la vizita preanestezică . este recomandată intubaţia traheală pentru o protecţie mai bună a cailor aeriene. ceea ce împiedică restabilirea precoce.1. Trezirea din anestezie trebuie făcută sub supraveghere medicală. 23 . Aceasta creşte confortul pacientului şi creste eficienţa examenului prin reducerea artefactelor de mişcare.1 mg/kg) sau Sevolfuran 1. C.defibrilatorul conţin elemente ferometalice.5mg/kg) şi Lidocaină spray în orofaringe.2% în respiraţie spontană sau asistată. analgo-sedare sau combinaţii ale acestora. Extubarea se face după reluarea reflexelor de deglutiţie şi tuse. Caseta 28. de multe ori fiind suficientă masca facială sau masca laringiană. Anestezia pentru proceduri minim invazive (puncţii-biopsii. cateterisme). Un prelungitor ataşat canulei venoase poate aduce portul de injectare mult mai la îndemână. însă nu neapărat cu intubaţie traheală. Ca şi în anestezia pentru endoscopie este necesar în marea majoritate a cazurilor de anestezie generală. se recurge la anestezie generală. În general nu este nevoie de opioide. utilizarea lor putând duce la creşterea semnificativă a incidentei vărsăturilor.5 . Pentru investigaţii sau intervenţii chirurgicale pacientul poate avea nevoie de anestezie generală. După intubaţie menţinerea se poate face cu doze mici de Propofol (0. marea majoritate a copiilor necesita anestezie generală. Principiile asistenţei anesteziologice în ambulatoriu Pacientul care este programat pentru chirurgia de ambulator este acela care se interneaz ă pentru investigaţii sau intervenţii chirurgicale şi care nu va rămâne peste noapte în spital. malformaţii cardiace). Anestezia generală poate fi indusă în afara incintei sau acolo unde există echipament compatibil se poate face inducţia. anestezie regională sau locală. Acolo unde situaţia o cere (ex: pacienţi fragili. În funcţie de fiecare caz. si apoi perioada de trezire din anestezie . Este recomandat ca tehnica aleasă să includă protezarea căilor aeriene (mască laringiană sau intubaţie traheală). Administrarea de opioide în doz ă mică 1-2 mcg/kg trebuie luată în considerare dat fiind faptului. premedica ţia.

· adaptare mai rapidă la viaţa socială. hemoroidectomie. colecistectomie laparoscopic ă. · resurse spitaliceşti minime. Selectarea pacienţilor pentru intervenţii chirurgicale de o zi Selectarea pacienţilor pentru intervenţii chirurgicale de o zi este de o importanţă majoră şi trebuie să se ia în considerare două aspecte principale: în primul rând starea de sănătate şi apoi condiţiile sociale ale pacien ţilor. strabism. orhidopexii. hernii.Tabelul nr. extracţii dentare. circumcizii. Caseta 31. vasectomie. dar cu boala asociată într-un stadiu compensat! Factorii de risc pentru apariţia evenimentelor nedorite în chirurgia de ambulatoriu: · obezitatea. cistoscopie. · scădere a riscurilor trombozei venoase profunde. Boala Dupuytren. circumcizie .5 Intervenţiile pentru chirurgia de o zi Profilul Ginecologie Chirurgie plastică Intervenţia chiuretaj uterin. cu un raport cost/beneficiu excelent. amigdalectomii . cataractă. noduli mamari . · scădere a riscului de infecţii nosocomiale. diagnostic laparoscopic. Avantajele chirurgiei de o zi · practică sigură. interven ţii pe canal lacrimal. leziuni tegumentare. adenoidectomii. rezecţii transuretrale de tumori vezicale. colposcopie. rezecţii submucoase. polipectomii. fumatul şi astmul bronşic sunt factori predispozanţi pentru apariţia unor complicaţii 24 . Oftalmologie ORL Urologie Ortopedie Chirurgie generală Chirurgie pediatrică Caseta 30. histeroscopie. eficientă. fisuri anale. examinare în anestezie general. Prioritar pacienţii selectaţi sunt: cu ASA I şi II sau cel mult ASA III. miringotomie extrageri de corpi străini. endoscopie digestivă. decompresii de nervi. artroscopii. cura varicelor. extragere de material.

toleranţă scăzută la efort .aritmii .obezitate morbid ă · Boli hematologice .5) Pacienţii vârstnici prezintă mai frecvent co-morbidităţi şi se evaluează în funcţie de acestea.angin ă pectorală instabilă . Nu există o limită superioară în ceea ce priveşte vârsta pentru chirurgia de o zi.risc de hipertermie malign ă .boală hepatic ă . Fişa pentru vizita preanestezică cuprinde un şir de întrebări şi informaţii care asigură o evaluare exactă a pacientului (anexa nr.diabet insulino-dependent . AVC în ultimele 6 luni . Recomandările pentru selectarea pacienţilor în vederea anesteziei în chirurgia de o zi.siclemiă .boală valvulară simptomatic ă · Boli respiratorii .IMA. · hipertensiunea arterială predispune la apariţia complicaţiilor cardio-vasculare.insuficienţă cardiacă .astm cu tratament cu beta 2 agonişti sau cortizon .displazie bronho-pulmonară . Caseta 32. Sunt excluşi pacienţii cu: · Boli cardiovasculare . · Vîrsta: > 52 săptămani postconceptual. · boala de reflux la apariţia complicaţiilor legate de intubaţie. · Stare generală satisfăcătoare(poate urca două etaje pe scări).epilepsie cu mai mult de 3 crize pe an · Boli osteo-musculare 25 .coagulopatii · Boli neurologice . · Greutatea: IMC ≤ 35 acceptabil.hipertensiune arterială: TAD > 110 mmHg . Sunt accepta ţi pacienţii cu: · ASA I.alcoolism. morfinomani .pacienţi mai mici de 1 an cu antecedente familiare de moarte subită infantilă · Boli metabolice . Pacientul vârstnic este recomandat să locuiască la o distanţă de spital de cel mult o oră de mers cu maşina.scleroză multiplă . În special pacien ţii vârstnici se evaluează din punctul de vedere al condiţiilor lor sociale pentru a evita pe cât posibil internarea de lungă durată şi apariţia fenomenelor de confuzie postoperatorie.infecţii acute respiratorii . dacă afec ţiunile asociate sunt stabilizate şi există condiţii adecvate de îngrijire la domiciliu.ARDS la naştere care a necesitat suport ventilator . II şi compensaţi ASA III. iar în noaptea următoare şi pentru primele 24 de ore dup ă intervenţia chirurgicală să beneficieze de însoţirea unui adult. · IMC > 35 consult anestezic.respiratorii postoperatorii.insuficienţă renală .

nu sunt admişi pentru chirurgia de o zi. utilizarea medicamentelor conform standardului anestezic. pacienţii sunt rugaţi să aducă cu ei medicaţia pe care o folosesc în mod obişnuit. Notă:Este obligator completarea fişei preanestezice şi acordului informat (anexa nr. După anestezie generală . şi în mod special sugarii care au avut nevoie de suport ventilator în antecedente. · pulsului. care se impune în cazul afec ţiunii sale şi este nevoie s ă semneze fişa de informare şi consimţământ. · Copiii programaţi pentru chirurgia de o zi trebuie s ă fie sănătoşi sau în mod normal ASA I şi II.artroz ă severă a articulaţiei temporo-mandibulare sau coloanei cervicale . Orice investigaţie radiologică sau morfopatologică este indicat să fie programată şi să se efectueze înainte de internarea pacientului. · examenului general de sînge. privind data şi ora pentru internare. Se iau în considerare condiţiile de la domiciliul copilului şi cele legate de transport. lichidele clare se admit cu trei ore înainte de intervenţia chirurgicală. Caseta 33..antiaritmice . Particularităţile anesteziilor efectuate în ambulator Consultul preanestezic ambulator cuprinde informarea şi educarea pacien ţilor în vederea anesteziei. medicaţia utilizată de pacient (de exemplu medicaţia antihipertensivă se administrează aşa cum a fost prescrisă. Pacientului i se înmâneaz ă instrucţiuni scrise.inhibitori MAO .insulină Selectarea pacienţilor în ambulator se face cu examinarea: · anamnezei detaliate. reducându-se astfel incidenţa contramandărilor intervenţiilor sau efectuarea unor investigaţii complementare în ziua intervenţiei chirurgicale. De asemenea. miastenie gravis . având în vedere riscul de apnee postoperatorie.steroizi . · Pă rinţii trebuie să fie capabili să îndeplinească indicaţiile preoperatorii ale copilului şi să poată îngriji copilul postoperator.5). NB: Anesteziile efectuate în ambulatoriu includ aceleaşi cerinţe de monitoring (conform anexei 4). Indicaţia de a nu mânca după miezul nopţii se referă la alimentele solide. · examenului general de urină. · tensiunii arteriale.spondilită anchilopoetică . cu condiţia utilizării medicamentelor de durată scurtă şi ultrascurtă de acţiune.miopatii. cu 2 ore înainte de intervenţie.anticoagulante . acestora li se explică în detalii datele legate de managementul de rutină. instrucţiuni legate de postul preanestezic. iar pacientul este sfătuit să nu mănânce nimic dup ă miezul nopţii înainte de dimineaţa internării. 26 . După selectarea pacienţilor pentru chirurgia de o zi.anatomie particulară a căilor aeriene care predispune la intubaţie dificilă · Medicaţie cronică . · ECG toate acestea scurteaz ă timpul de şedere al pacien ţilor în spital. Pacienţii fumă tori sunt sfătuiţi să nu mai fumeze cu 4-6 s ăptămâni înainte de interven ţia chirurgicală. Este necesar acordul p ărintelui privitor la tratamentul chirurgical de o zi şi disponibilitatea pentru a înso ţi copilul în ziua intervenţiei. distrofii musculare. · Sugarii născuţi prematur care nu au împlinit 52 de săptămâni postconceptuale. Instruc ţiunile trebuie scrise clar şi într-un limbaj adecvat. utilizarea mijloacelor de transport obştesc nu se recomandă. dar antidiabeticele orale nu se administrează în dimineaţa intervenţiei chirurgicale).

utilizarea unor maşini sau aparate şi consumul de alcool timp de 24 de ore. acestea având o durată scurtă de acţiune şi altfel se pot utiliza în chirurgia de o zi.2 Complicaţiile perianestezice Caseta 36. vărsături şi ameţeli minime · Hidratare adecvată orală · Drenajul plăgii minim. Diclofenac şi Ketorolac. Originea complica ţilor: 1. Paracetamolul administrat intravenos asigură o bun ă analgezie. 27 . Criteriile de externare · Funcţii vitale stabile pentru cel puţin 1 oră · Orientat temporo-spaţial · Control adecvat al durerii · Greţuri. iar pacientului o cantitate suficientă de analgezice orale pentru 3 zile. au efecte secundare gastrointestinale mai limitate decât antiinflamatoarele nonsteroidiene şi efecte antiplachetare minime. fără efecte secundare. Survenite din efectuarea manipulaţiilor. Astfel. C. În mod obişnuit pacien ţii trebuie să fie capabili să mănânce şi să bea lichide. Principiile îngrijirii postoperatorii Recuperarea după anestezie este un parametru foarte important în anestezia pentru chirurgia de ambulator. Există posibilitatea declanşării insuficienţelor funcţionale în cascadă. trezirea pacientului este mai confortabilă şi timpul de externare mai scurt. 2. Responsabilitatea pentru evaluarea pacientului în ceea ce prive şte îndeplinirea condiţiilor pentru externare este a anestezistului implicat. Asigurarea unei analgezii post-operatorii adecvate este responsabilitatea anestezistului. asigurând o analgezie adecvată. Controlul analgeziei postoperatorii trebuie început pre sau intraoperator prin suplimentarea anesteziei intravenoase sau inhalatorii cu combinaţia de antiinflamatorii nonsteriodiene. Aria de trezire trebuie dotată cu acelaşi tip de echipament de monitorizare şi facilităţi de resuscitare ca şi în cazul oric ărei camere de trezire pentru pacienţii internaţi. Paracetamol (în special la copii).Caseta 34.Complica ţiile perianestezice Complexitatea şi atributele serviciului anesteziologic fac inerent ă apariţia complicaţiilor. aceasta demonstrând şi absenţa greţurilor. O persoană responsabilă trebuie să fie prezentă pentru a escorta pacientul acasă şi amândorura trebuie să li se dea instrucţiuni verbale şi scrise la externare. analgetice opiode cu ac ţiune scurtă şi blocuri loco-regionale intraoperatorii. Utilizarea antiinflamatoriilor nonsteroidiene. Cele mai frecvent utilizate opioide pentru analgezia intraoperatorie sunt Fentanylul şi Alfentanilul*. Externarea pacientului nu se face până când acesta este capabil să şad ă nesprijinit. Pacientul trebuie sfătuit să se ab ţină de la activităţi ca şofatul. care solicită o succesiune de investigaţii şi implică noi şi noi manipulaţii. Caseta 35. este utilă pentru asigurarea analgeziei postoperatorii în chirurgia de o zi. pierderi sanguine mici · Micţiuni posibile · Însoţitor prezent şi responsabil · Externarea autorizată de un membru desemnat al personalului medical · Instrucţiuni verbale şi scrise pentru pacient · Medicaţie analgetică pentru 3 zile. să meargă în linie dreaptă şi să stea drept fără a se balansa. Legate de administrarea medicamentelor. Analgezia multimodală reduce substanţial consumul de analgetice opioide postoperator. Inhibitorii COX2 în administrarea intravenoasă sau orală.

· Aceste reac ţii. intraoculară . . Ø Luxaţia mandibulei. au la bază acţiuni farmacochinetice. limbii. nasului. Complica ţiile tardive ale intubaţiei traheale: 28 . ventilarea cu gaze uscate duce la obstrucţie prin deshidratarea mucoasei traheale şi depunerea de cruste în lumenul sondei. Complica ţii legate de administrarea medicamentelor. ce pot lua o alură severă. obstrucţia căilor aeriene prin hernierea balonaşului prin umflare excesivă. · Reacţii alergice (modificări tegumentare. Ø epilepsie. implic ă un risc important. aspiraţia pulmonară. Intubaţie endobronşică :După introducerea sondei pot apărea: · Inflamaţia şi ulceraţia mucoasei laringiene.excoriaţie nazală.3. afectarea motilităţii şi clearance-ului ciliar. eritem. Ø Poziţionarea şi umflarea balonaşului în laringe. Survenite nemijlocit din monitorizarea intraanestezic ă insuficientă. rezultat al modificărilor de absorbţie. cuprind nenumărate incidente şi accidente. pe tot parcursul exercitării serviciului anesteziologic. cuduri ale sondei. dislocarea septului nazal. . aritmii. mucoasei bucale. . edem generalizat. laringelui. tremor. · Hipoglicemii survenite din supradozarea antidiabeticelor sau rezultante unui post alimentar îndelungat.laringospasm. ac ţiune la nivel de organ efector. · În condiţiile unei intubaţii nasotraheale . Ø plasarea accidentală a sondei nasogastrale intratraheal. dezlipirea stratului intern la sondele armate metalic. Ø Intubaţie endobroşică. distribu ţie. 5. o momentul inducţiei anestezice şi detubării (extragerii sondei traheale). transpiraţii. Ø Traumatismul coloanei vertebrale şi al măduvei spinării. dislocarea aritenoizilor. o Răspunsul reflex la manevra de intubaţie prin hipertensiune. aritmii.hipertensiune intracraniană. faringelui. În cadrul perioadei postanestezice precoce şi rezultate supravegherii insuficiente a pacientului. leziune secundară tardivă. · Incidente şi accidente locale ale injectărilor intravenoase (fuzări paravenoase. · Administrarea medicamentelor. cât şi interacţiuni între medicamente. Survenite din setarea incorectă a utilajului folosit intraanestezic. Stările cu risc înalt de aspira ţiie Ø comă. flebite. edeme periferice. tromboflebite. Ø Disecţia retrofaringiană. excre ţie. tromboze cu leziuni ischemice). Ø Lezarea dinţilor. Complica ţii survenite din efectuarea manipula ţiilor: § Proprii intubaţiei traheale Ø Intubaţia esofagiană. · Accidente hemoragice survenite direct din prescrierea incorectă a anticoagulantelor. rezultat din posibilitatea apariţiei reacţiilor adverse. laringo. · Acumulare de sânge/secreţii intraluminal. traheii şi bronhiilor. spasm arterial. · Perforaţia căilor aeriene şi a esofagului. hipotensiune. epistaxis.bronhospasm . · Risc potenţial de polipragmazie. Ø Avulsia corzilor. depresie cardiorespiratorie. buzelor. traumatism de cornete. Ø stază gastric ă. stenoză traheală. biotransformare.şi bronhospasm) care pot culmina cu şoc anafilactic tipic. 4. tahicardie.

· Leziuni a plexului subclavicular. Complica ţii provocate prin suprapresiuni: · Închidere sau absenţă a supapei de suprapresiune a sistemului respirator. · Puncţie a canalului toracic. · Leziune a ramurii anterioare a nervului laringeu recurent la nivelul cartilajului tiroid. cu tulburări de ritm până la rupturi cardiace. · Blocare a valvei expiratorii. · Traheomalacie. la lezarea arterei. · Ulceraţie laringiană superficială. · Creştere a rezistenţei la flux. tracţiuni sau elongări nervoase. arterei pulmonare. · Emfizem subcutanat. rezultând: · Emfizem pulmonar interstiţial. · Injectare accidentală a anestezicului în arteră. subglotic şi traheal. · Culminând cu embolie gazoasă. timus şi trahee. · Hemotorax (lezarea unui vas masiv). · Dep ăşirea presiunii din interiorul alveolei opre şte temporar circulaţia în capilarele pulmonare. · Emfizem mediastinal. · Sinechii laringiene. · Leziuni a ventriculului drept. · Hematom subcutan.· Edem şi stenoză la nivel glotic. Complica ţii de la cateterizarea venelor centrale: · Pneumotorax (prin lezarea domului pleural). cu difuziunea gazelor în ţesuturile învecinate. · Leziuni de lob tiroidian plonjant. · Creştere a spaţiului mort. · Hipercapnie: · Hipocapnie. · Embolie gazoasă. · Disfonie cauzată de un granulom de corzi vocale sau de pareză a corzilor vocale. · Hiperoxie. · Complicaţii septice. 29 . pînă ce gradientul de presiune se reface prin creşterea presiunii în artera pulmonară. Complica ţii prin utilizarea neadecvată a circuitelor respiratorii: · Hipoxie. · Fistulă traheo-esofagiană. Utilizarea presiunilor exagerate în conturul respirator Induce supradistensie alveolară.

manjetă pentru TA neinvaziv ă oscilometrică de diferite mă rimi. LOCUL DE LUCRU AL ANESTEZIOLOGULUI Denumirea utilajului Cantitatea utilajului în dependen ţă de nivelul IMSP Serviciul spitalicesc Spitale raionale Sistem centralizat de aprovizionare cu gaze: surs ă de oxigen. componen ţ a amestecului gazos inhalat ş i exhalat. tuburi gofrate. fiecare loc de lucru al anesteziologului Fiecare mas ă de opera ţie. concentraţ ie. loc de lucru 1 la 3 s ă li de opera ţ ie 1 la 2 s ă li de opera ţ ie 1 la sal ă 2 la masa 6 la masa 30 1 1 1 1 1 la la la la la 2 mese 6 mese 3 mese mas ă 3 mese . SaO2. Izofluran. umidificator. temperatura central ă . dep ăşirea limitelor de presiune. dotat cu sistem ă de monitorizare a presiunii în contur. presiunea arterial ă neinvaziv ă Presiune arterial ă invaziv ă monitoring al debitului cardiac Monitoring BIS sistem de înc ă lzire a pacientului (saltea ş i/sau sistem de einsuflare) sistem de înc ă lzire a perfuziei Accessorii pentru monitor: electrozi ECG. sensor SaO2. filtru bacterian. 1 CERINŢE DE DOTARE A SĂLILOR DE OPERAŢIE. vacuum Ma ş in ă de anestezie adaptat ă pentru anestezice gazoase ş i volatile cu vaporizoare separate pentru Sevofluran. neermetizarea circuitului. EtCO2. sensor pentru controlul ermetismului în conturul de respira ţie Ventilatoare mobile Monitoare a func ţ iilor vitale cu module obligatorii: analiza amestecului gazos inhalat ş i exhalat. MAC anestezicelor gazoase ş i volatie volumului exhalat ş i cu sistem ă de alarm ă la deconectare. electrocardioscopie. cu posibilitate de anestezie cu flux redus Accesorii pentru maşina de anestezie: maşti de diferite mărimi. sensor electronic pentru termometrie Tensiometru + stetoscop Electrocardiograf mobil 12 canale Defibrilator Balon Ambu Seringa automat 1 la masa 1 în sec ţ ie 1 la masa 1 la sec ţie 1 în sec ţ ie Spitale municipale Spitale republicane Fiecare sal ă de opera ţie.Anexa nr. analizator de gaze în amestecul gazos. aer comprimat. pletismografie. gel pentru electrozi. capnometrie. loc de lucru Fiecare ma ş in ă de anestezie 1 la 6 s ă li de opera ţ ie 1 la fiecare mas ă de opera ţ ie 1 1 1 1 1 la 6 mese în sec ţ ie la 6 mese la mas ă la 6 mese Fiecare monitor Fiecare mas ă de opera ţie.

glucozei Fibrolaringoscop Glidescop 1 în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1 la secţ ie 1 la masa 1 la 6 mese 2 la masa 8 la transplant Fiecare mas ă de opera ţ ie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie Fiecare mas ă de opera ţ ie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 la 6 mese 1 la 6 mese 1 la 6 mese 1 în sec ţie 1 la 6 mese 1 la 3 mese 6 la masa NB ! Toate utlilajele se recepţionează doar cu contract de deservire garantată. După expirarea garanţiei fiecare spital este responsabil de deservirea. menţinerea şi repararea utilajului. electroli ţ ilor. Consumabile necesare pentru anestezie (calculele se fac în dependen ţă de volumul de lucru) Combitub Stilet luminiscent Fibrolaringoscop Set intubare retrograd ă Set traheostomie percutan ă Cateter nazal pentru oxigen Măş ti faciale pentru inhalarea oxigenului Pens ă McGill Pens ă anatomic ă Pens ă chirurgical ă Dep ă rt ător bucal cu filet 31 .8 la transplant Monitor pentru aprecierea profunzimii blocului neuromuscular Infuzomat Aspirator cu catetere de aspira ţ ie de unic ă folosin ţă Aparat pentru autohemotrasfuzie ."Cell .Saver" Hemoglobinometru portativ Analizator portativ pentru testarea hemostazei (TCA) Tromboelastograf ROTEM (1 pe clinica) Glucometru Laringoscop cu lam ă curb ă ş i lam ă dreaptă pentru adul ţ i şi copii cu trei lame Aparat pentru ultrasunet pentru vase ş i nervi periferici Aparat pentru aprecierea echilibrului acidobazic.

biluminală.F. Perfuzor automat cu accesorii (seringi. sisteme de conectare) Aparat pentru analgezie controlată de pacient Cateter venos de unică folosinţă Seturi pentru anestezie epidurală "single shot" de unică folosinţă Seturi pentru anestezie spinală de unică folosinţă Seturi pentru anestzie trunculară Seturi pentru anestezie epidurală continuă cu cateter de unică folosin ţă Seturi de unică folosinţă de cateterizarea vaselor magistrale: subclaviculare. hemotrasfuzie U.Fixator de limb ă Tuburi de intubare de diferite dimensiuni Pipe aeriene Măş ti laringiene trei dimensiuni Seringi pentru sp ălarea cavit ăţ ilor Seringi pentru injec ţ ii de unică folosin ţă Seturi de perfuzie. femurale Cateter traheobronhial pentru aspirarea mucozităţilor Cateter uretral Nelaton. sondă orogastrală groasă Cornţang curbat Cârlig traheostomic ascuţit CBrlig chirurgical Set pentru venesecţie Foarfece pentru pansament Foarfece drepte cu vârf ascuţit Neurostimulator cu accesorii (ace de unică folosinţă) Garou hemostatic Pense pentru tuburi elastice 32 . Foley. jugulare. colectoare de urină Sondă nazogastrală mono-.

catetere venoase de unică folosinţă Dispozitiv de perfuzie rapidă a soluţiilor Dispozitiv de încălzire a soluţiilor Sterilizator Casoletă Tăviţă renală Pipetă oftalmică Set pentru determinarea grupei sanguine ABO şi Rh rezus Factor Termometru pentru ap ă Cronometru cu nisip Stativ pentru eprubete Masă pentru medicamente Dulap pentru medicamente Stativ pentru perfuzii 33 .Pense hemostatice Pense hemostatice tip Moschit Ace pentru puncţie cardiacă Ace .

Anestezia este începută după o injecţie de pregătire (premedicaţie) şi continuată cu injectarea unui narcotic intravenos suficient pentru intervenţiile scurte (anestezie scurtă intravenoasă). vârsta şi obiceiurile dvs. În acest caz. starea generală. să nu mâncaţi şi să nu fumaţi cu 8 ore înainte de operaţie. paralizii) prin presiune. riscurile ei depind de circumstan ţele cazului individual. Colaborarea sa cu chirurgul serveşre securităţii dumneavoastră. anestezicul este injectat într-un anumit loc al coloanei vertebrale. 34 . Pentru eliminarea durerii. În anestezia spinală şi peridurală. Importante. ceai) cu maxim 2 ore până la operaţie. prin intermediul unui tub. şi are cele mai puţine dezavantaje. asemănătoare cu somnul. Pentru aceasta. cum este stopul cardiac sunt foarte rare. B. C. Pregă tiţi-vă pentru o discuţie cu medicul anesteziolog. Noi vă propunem procedeul care este cel mai bun pentru operaţia prevăzută pentru dvs. exista diferite procedee: A. sunt felul şi gravitatea bolii. de la începerea anesteziei şi până la terminarea ei. VĂ RUGĂM SĂ NE INFORMAŢI Orice intervenţie chirurgicală solicitată cu anestezie. controlăm în colaborare cu chirurgul aşezarea pe masă de operaţie. deci să vă asigurăm un grad maxim de securitate. D. se repetă injectarea (anestezie intravenoasă) sau se continuă anestezia cu o substanţă gazoasă (anestezie inhalatorie prin intubaţie). La rubrica alte particularităţi vă rog să completaţi ce vi se pare important şi nu a fost amintit. STIMATE PACIENT! Explorări şi tratamente dureroase se fac în mod regulat sub anestezie (pentru eliminarea durerii). care se aplică pe gură şi nas. Intubarea asigură un grad mare de siguranţă pentru respiraţie şi protejează plămânul de posibile vome şi regurgitaţii. Sunt atât de multe întrebări. folosirea aparatului de anestezie permite un bun control al respiraţiei şi monitorizarea circulaţiei şi altor funcţii vitale. sunt anesteziaţi nervii care duc la măduva spin ării. supraveghem aceste funcţii pe întreaga durată a anesteziei. care se introduce în trahee. Nu folosiţi machiaj şi lac de unghii. în apropierea nervilor respectivi. NICI O INTERVENŢIE NU ESTE FĂRĂ RISC! Accidentele anestezice grave care amenin ţă viaţă. pentru a evita leziunile nervoase (tulburări de sensibilitate. Vă rugăm s ă scoateţi protezele dentare şi lentilele de contact înainte de operaţie şi să le puneţi în loc sigur. cerceii şi peruca. VĂ RUGĂM SĂ RESPECTAŢI URMĂTOARELE INDICAŢII. ALEGEREA PROCEDEULUI DE ANESTEZIE Fiecare procedeu are avantaje şi dezavantaje. ANESTEZIA LOCALĂ (regională. inelele. Injectarea este nedureroasă. vă rugăm să apelaţi la asistenta sau medicul anesteziolog. E. Prin următoarele întrebări. modificări ale vocii. Pentru siguranţa proprie. prin infiltraţie) Înlătura senzaţia de durere în anumite regiuni ale corpului sau segmente pe care se operează. după ce aţi adormit dvs. 2 Fişa de informare a pacientului privind anestezia pentru intervenţii chirurgicale Numele şi prenumele_________________________________________Vârsta________________sex M/F Domiciliul________________________________________________________________________________ Vă rugăm să citiţi şi să completa ţi chestionarul. Pentru a evita accidentele. spuneţi medicului anesteziolog dacă aţi mâncat sau aţi băut în perioada interzisă. pentru că dorim să prevenim şi riscurile rare şi relativ mici (leziuni dentare prin intubaţie. se administrează oxigen cu ajutorul unei măşti. Dacă aveţi nevoie de ajutor pentru răspunsuri. pe exemplu anestezia plexului brahial (sub braţ) elimină durerea în braţul respectiv. Narcoza de astăzi permite dozarea exactă şi combinarea diferitelor substanţe narcotice. dar şi alte boli asociate. chiar la o s ănătate şubred ă.Anexa nr. Vă aflaţi. mai ales. pentru a evita accidentele de aspiraţie. ANESTEZIEA (anestezie generală) Anihilează conştienţa şi perceperea durerii în tot organismul. De asemenea. vrem să ne dăm seama despre eventualele riscuri şi. se permite să beţi lichide transparente (ap ă. De aceasta şi menţinerea func ţiilor vitale (respiraţie. pentru că s-a făcut în prealabil anestezierea pielii. circulaţie) în timpul operaţiei este răspunzător medicul anesteziolog. se administreaz ă oxigen şi narcotic. apoi. într-o stare liniştită. Scoate ţi de asemenea. La intervenţii mai lungi. gre ţuri şi vărsături).

cataractă) DA/NU · Afec ţiuni neurologice (epilepsie. care__________________________________________________________________________ · Aţi primit transfuzii de sînge? DA/NU · Aţi avut complicaţii la transfuzii? DA/NU ŞTIŢI CĂ SUFERIŢI DE: · Boli musculare DA/NU · Boli cardiace (infarct miocardic. Nu am alte întrebări. bronşite. cât pe zi?______________________________________________________________________ · Alte particularităţi______________________________________________________________________ DECLARAŢIA DE ACORD LA ANESTEZIE Medicul anesteziolog. atât despre eventualele intervenţii ulterioare (perfuzii. astm bronşic) DA/NU · Boli hepatice (hepatită. care _________________________________________________________________________ · Fumaţi regulat? DA/NU · Consumaţi alcool? DA/NU Dacă da.CHESTIONARUL PREANESTEZIC · · · · · Înălţimea __________cm Greutatea ____________kg Aţi fost în ultimul timp sub îngrijire medicală? DA/ NU Dacă da. de acord cu premedicaţia şi întreaga gamă de medicamente anestezice de care va fi nevoie. Refuz următoarele procedee ___________________________________________________________________ DATA____________ SEMNĂTURA___________________ 35 . glomerulonefrită. În anestezie generală DA/NU_____________________________________ În anestezie regională DA/NU_____________________________________ Sunt. paralizie) DA/NU · Afec ţiuni psihice (depresii) DA/NU · Afec ţiuni osoase (spondiloze. transfuzii. litiază) DA/NU · Diabet zaharat DA/NU · Boli a glandei tiroide DA/NU · Afec ţiuni oculare (glaucom. pneumonii. Am în ţeles acestea şi mi s-a răspuns la toate întrebările legate de felul procedeului (avantaje şi dezavantaje). ciroză) DA/NU · Boli renale (pielonefrită. epistaxis) DA/NU · Alergii (alimentare. artrită) DA/NU · Tulburări hematologice (de coagulare. dl ____________________________________ m-a informat ast ăzi despre rezultatele analizelor şi despre procedeul anestezic prevăzut pentru mine. cateter venos central). tulburări de ritm. de asemenea. hipertensiune arterială) DA/NU · Boli vasculare (arteriopatii. pentru ce boli?_________________________________________________________________ Sunteţi însărcinată? DA/ NU Aţi luat medicamente înainte? DA/ NU Dacă da. rinit ă) DA/NU · Alte boli. ce fel de medicamente? __________________________________________________________ Aţi mai fost operat? Felul_______________________________________________Anul_____________ Felul_______________________________________________Anul_____________ Dacă au fost particularităţi la anestezie DA/ NU Dacă da. medicamentoase. tromboze) DA/NU · Afec ţiuni respiratorii (TBC. cât şi despre riscurile legate de acestea. Sunt de acord ca operaţia planificată să fie efectuată. varice.

3 Tentative: 1. Monitoring: □ ECG □ Precordial stetoscop □ NIBP/LA □ Esofageal stetoscop □ Temp. □ CVP Cateter Nr……Locul……………. Secţia…………………………………………………… Starea psiho-emoţională …………………………………. □ CVP Cateter Nr……Locul……………. Procedura…………………………………………………. 1. □ Inducţie cu secvenţă rapidă □ Trecerea la regională □ Numai mască □ Mască laringiană Pacientul deja: □ Intubat □ Traheostomie Laringoscopia: □ An. Nr.Anexa nr. 36 . □ PCVC Cateter Nr……….Data naşterii…………………. □ I. □ Epidurală □ Caudală □ Lombară □ Toracică Acul…………… Cateter…………………… □ Unică injec. …………………………………………………………….E.. Timpul operaţiei: începutul………….. E/R/S □ Cateter urinar □ FiO² □ Tub oro/naso-gastral □ SaO² □ Stimulator nervos □ ETCO² □ BIS □ ETAA □ Potenţiale evocate Poziţia: pe spate. Garou: Aplicat………….sfârşitul…………. Pierderi: da / nu Intubaţia: □ Uşoară □ Dificilă □ Fibrooptic □ Orb nazal □ Manget umflată da / nu □ Tamponat: Circuitul respirator: □ Frecvenţă înaltă □ Insuflaţie □ Ciclic □ Jakson Ress □ Mapelson Numele pacientului………………………………………. Anestez. 3.M. Spontană CV stabil Transferat în: □ Camera de trezire □ Terapia intensiv ă □ Reanimare □ Chir. gen. 2. locală Lamă : □ Machintosh □ Miller Mă rimea: 0. ………….. de o i □ Secţie □………… Sfârşitul operaţiei da / nu Agitaţie da / nu da / nu Delir da / nu da / nu Voma da / nu da /nu Frison da / nu Condiţiile transportării: □ Cu oxigen □ ECG □ SaO² □ BP □ Pe tub (Spontan / Ventilat) Şef secţie / Coordonator de echipă ………………….sfârşitul………… Diagnoza…………………………………………………. Timpul anesteziei: începutul…………. fişei…………………. Grupa sangvină……………Rh factor……………………. pe burtă. Anesteziologul……………………………………………. 4 Tubul traheal: □ Oral □ Nazal □ Traheostom □ Armat □ Curb □ Cu manget □ Fără manget □ Cu lumen dublu: dreapta / stânga Mă rimea: Nr. Nr. FiO² ACT Hb. decubit lateral D/S. Data……………………………. □ Continuă □ Bolus □ Nivelul senzorial □ Blocul nervos periferic Treaz Adormit Res. □ Anestezia generală Inducţia: □ Mască □ I. 2. alte………………………….. şezute.. Glu. Alte………. Locul………… □ Linia arterială Cateter Nr…………………….. 3. litotomie. □ Treaz □ An. Sursa de încălzire: Saltea…. Hct... 4. Sexul………………………Vârsta………………………. 2. capul sus/jos. Sat... Acul…………. Chirurgul………………………………………………….V. Scos…………………… Antibioticoprofilaxia – Da / Nu Analgezia postoperatorie precoce – Da / Nu da / nu □ Anestezia regională □ Spinală Nivel…………. > Durata: ………… Vizualizare gradul: 1. 3 Fişa de anestezie generală Examen-control pre-anestezic !!! □ Pacientul identificat □ Monitorul □ Procedura/localizarea □ Preparate de sânge verificată □ Consimţământul □ Maşina anestezică □ Laringoscop+aspiratorul Controlat de: …………. Medic anesteziolog…………………………………… Asistenta anestezistă…………………………………. Urea Na+ K+ Ca+ Evenimente/Comentarii Abord venos: 1. 2. Datele de laborator PARA ORA METRI pH PaCO² PaO² HCO³ B. Localizarea…………………………………………. ……………………………………………………………..

..Gr.. Vârsta ……………….... Examenul obiectiv/clinic: Evaluarea pacientului Recomandari Starea generală: Tegumentele: Evaluarea căilor aeriene: Dentiţia: Respiraţia: MALAMPATI : 1 2 3 4 irelevant FR: Zg. □ urgent.. sangvină………..……. Operaţia propusă …………………………………………………………………………………………………………………………………. per os Alte : Aprobarea planului anesteziei de către conferin ţă DA/NU data_______Semnă tura medicului ATI_______________ 37 .cordului: Ps: Abdomen Semnul Giordano: Scaunul Ficat: TA: Lien: Diureza: Ex. IV. An.. Antecedente anestezice: tipuri………………. Greutatea……………………………………..complicaţii…………………........... ora / / / / Informa ţie despre pacient Secţia……………………………….Rh factor…………… Data naşterii: ……………………………………...... bolii: An. Premedica ţie: IM. Diagnosticul………………………………………………………………………………………………………………………………………......………..... Nr.. Asigurarea medicală…………………………………………………………………………………………...Denumirea instituţiei *În acest document se permit doar completări suplimentare în conformitate cu specificul instituţiei Codul MS RM Fişa de examen anesteziologic Gradarea CEPOD: □ programat..... Numele pacientului……………………………………………………………………….... □ urgent amânat Data.. solide…….....lactate...vieţ ii / Comorbidităţi: Deprinderi dăunătoare: Alergii: Dereglări neurologice: Medicaţie permanentă: tip/doză……………………………………………………………………………….Paraclinice/Imagistice: Risc Anestezic ASA: 1 2 3 4 5 E Tehnica anestezică propusă: TIVA/ Inhalatorie / Regională / Blocuri RS / RD cu/fără mioplegie Pregătirea preoperatorie efectivă DA/NU Repaos digestiv: lichide clare…..…….......parcursul………………….. ... lapte matern…....... am..... fişei…………………………..

ORA 0 Inhal. / Vecuron. Arduan / Atrac. Izofluran Ketamina (mg) Midazolam / Diazepam (mg) Propofol (mg) Fentanil (mg/ml) Medicamente Sucinilholină (mg) I. (mg) 30 0 30 0 30 0 EPID/SPIN.V.9% (ml) Ringer Lactat (ml) Glucoză 5% / 10% / 20% (ml) FLUIDE Refortan 6% (ml) Plazmă pr. congelată (ml) Masa eritrocitară (ml) Masa trombocitică (ml) PIERD ERI Urină (ml) NG tub (ml) 38 . NaCl 0. / Sevo. NO2 / Aer / O 2 Halot.

C. VM FR 0 30 0 30 0 30 0 39 . A. X ▲ 180 170 160 150 140 130 120 110 FCC ● 100 90 80 70 60 50 40 Pupile (mm) d/s. V.Hemoragii (ml) ORA 210 200 190 ▼ T. Fotoreacţie FiO2 SaO 2 (%) MONITOR ETCO 2(%) (mmHg) TEMP (°C) CVP / LA (mmHg) PA (mmHg) ETAA TOF RESP. MAŞINĂ DE ANESTEZIE P.C.

PIP PEEP EVENIMENTE 40 .Mec. Man.

Pentru pacienţii ventilaţi mecanic este necesară prezenţa alarmei de deconectare. pletismografie. 2. Orice pacient anesteziat va avea circulaţia monitorizată prin una din următoarele metode: palpare puls. Este recomandată şi monitorizarea cantitativă a volumului expirator. Circula ţia Ritmul cardiac şi presiunea arterială se vor monitoriza la un interval de cel puţin cinci minute la orice pacient anesteziat. 3. pulsoximetrie. 4. undă puls intraarterială. auscultaţie. 41 . ultrasonogramă. 1. Oxigenarea Gazul inspirator: monitorizarea FiO 2 pentru orice anestezie generală administrată cu ajutorul unui aparat de anestezie. ventilaţia. Standardul II Oxigenarea.Anexa nr. circulaţia şi temperatura pacientului trebuie evaluate continuu pe parcursul întregii anestezii. intenţionează sau suspecteaz ă modific ări clinice semnificative ale temperaturii centrale. Ventilaţia Monitorizare clinică calitativă precum şi cantitativă prin capnometrie/capnografie pentru orice pacient supus unei anestezii generale. 4 Standardul ASA pentru monitorizarea anestezică de bază în sala de opera ţii şi în afara sălii de opera ţie Standardul I Personalul calificat pentru administrarea anesteziei trebuie sa fie prezent pe tot parcursul anesteziei generale. Oxigenarea sângelui: utilizarea pulsoximetriei şi evaluarea culorii pacientului. anesteziei regionale sau a sed ării. Temperatura Orice pacient anesteziat va avea temperatura monitorizat ă atunci când se anticipeaz ă.

tratament. gradul de compensare Examenul obiectiv general Toleran ţa la efort Antecedentele sau afecţiunile căilor aeriene: intubaţie dificilă.5 Fişa preanestezică pentru chirurgia de ambulator Vârsta Data intervenţiei Medicaţia ü Medicaţia curentă. stridor. convulsii. ultima menstruaţie Bolile asociate diagnosticate: evaluare. hernie hiatală sau gastrită ? Aţi avut probleme renale ? Aveţi probleme cu tiroida sau glandele suprarenale ? Sângeraţi uşor sau aveţi probleme cu coagularea sângelui ? Aţi avut transfuzii în antecedente. ochelari sau lentile de contact ? Aţi avut dureri precordiale la urcatul scărilor sau în timpul unei alte forme de efort ? Vi se umflă picioarele sau gleznele ? Cam ce efort fizic depuneţi în mod normal ? Aţi smţit că respiraţi greu la activităţi normale ? Aveţi probleme cu tensiunea arterială ? Aveţi afecţiuni neurologice. pneumonie sau atacuri astmatice ? Aveţi simptome de apnee de somn sau sforăiţi ? Purtaţi proteză dentară. alcool. artroză temporo-mandibulară. afecţiuni cronice ale căilor aeriene.Anexa nr. droguri Antecedentele anestezice (inclusiv problemele apărute) Antecedentele chirurgicale sau internările anterioare Antecedentele heredo-colaterale. existen ţa unor probleme anestezice Situaţia socială Naşterea şi dezvoltarea postnatală (pediatrie) Antecedentele obstetricale. diabet) ? Aţi simţit că vă este greu să respiraţi la urcarea pe scări a unui etaj ? Tuşiţi ? Aveţi wheezing ? Aţi avut vreodată bronşită. cefalee severă sau pierderi de memorie ? Aţi avut icter sau probleme hepatice ? Aveţi reflux esofagian. chimioterapie) Alergii Antecedentele consumului de tutun. acceptaţi transfuzia dacă este necesară ? Consumaţi tutun sau alcool ? Folosiţi alte medicamente sau substanţe chimice în afara celor prescrise ? Aţi luat medicaţie în ultimele 3 luni ? Aţi avut intervenţii chirurgicale ? Ştiţi că aveţi alergii ? Aţi avut dumneavoastră sau rudele apropiate probleme la anestezie ? Aţi putea fi însărcinată ? 42 - . ultima doză ü Medicaţie în antecedente (steroizi. dantură Preferinţele sau aşteptările pacientului privind anestezia Chestionarul preanestezic pentru chirurgia ambulatorie Ce fel de interven ţie chirurgicală urmează să aveţi ? Vă simţiţi bolnav ? Aveţi o boală diagnosticată (hipertensiune arterială.

Sol.10ml 11. Calcii chloridum 10% 10. lichid pentru vapori de inhalat 39. 40%-500ml. Metamizoli natrium 50%-2ml 47. Sol. 6 Lista medicamentelor necesare in anesteziologie 1. Sol.5%-2ml 37. Sol. Diazepam 10mg – 2 ml 22. Calcii gluconas 10% . Sol. Sol.5 ml. Bemiparinum 2500UI-0. Heparinum 5. Magnesii sulfas 25%-10ml 45. Ketorolacum 30mg/ml 43.1% .5 % . Halothanum*100%.Combinaţie) 32. Sol. Metoclopramidum 0. Hydrocortisonum 2. 33. Sol. Fondaparinux sodium 2. lichid pentru vapori de inhalat 35. 5 mg/ml.Combinaţie) 17.1ml 19.4%. Sol. Sol. Sol. Lidocaini hydrochloridum 2%-2ml. 1% -1 ml. Sol. Haloperidolum 5mg/1ml 34.25mg/ml – 2 ml 23. Coffeinum 20%-1ml 13. Sol. Ringher (DCI. 2ml 8. Aminophyllinum 2. 10%-2 ml 44. Sol.2 ml 7. Convallaria majalis 0. 100mg 43 . Sol. Sol. 50mg. Tab. Reamberin 1.1 ml 5. Etamsylatum 250mg/2ml 28. Dexketoprofenum 25mg/ml 20. 20mg. Glucosum 5%-200. Sol. Sol. Hartman (DCI. Sol.Combinaţie) 16. Famotidinum. Enalaprilum 1. Sol. Gelofusine (DCI. Isofluranum* 100 ml.inj. Sol. Dextranum 500 ml 21. Sol.5%-2 ml 48. Metoprololum 25mg. Sol. Sol. Epinephrinumm. Sol. Sol. Sol.Combinaţie) 14. Sol.20ml 9.400ml (DCI. Sol. 20%-500ml.250ml. Sol.inj.000 U/ml-1ml 36. Sol. Sol. Sol.18%-1ml 27. Dexamethazonum 4mg/ml 15.400ml. Kalii chloridum 4%-10 ml 41.25mg/ml 25. Sol. Ketaminum 500mg/10ml 42.5ml 30. Kaliu aspartat + Magneziu aspartat 40. 20mg/2ml 31. 0. Mannitolum 15%-200ml 46.500ml. Furosemidum.Combinaţie) 18. Sol.5) 38. 10 ml 2. Sol. Atracuriu besilat 50 mg-5ml 4. Sorbilact (DCI. Bendazolum. Atropini sulfas 0. Digoxinum 0. Sol. 10%. Sol. Diphenhydraminum 10mg/ml 24. Sol. Sol.06% . Azamethonii bromidum* 5%-1ml 6. Enoxaparinum 20 mg/02 ml 26./sol.Anexa nr. Amiodaronum 150 mg/3ml 3. Sol. 29. Bupivacainum. liof+solv/sol. Hydroxietilamidon (HES 200/0.5mg/0. pulb. Clemastinum 1mg/ml 12.

9%-200 ml. lichid pentru vapori de inhalat Antidot: Sol. 0. 100mg Sol.04%-1ml 54. 100 mg 62. 5700AXa/0.3 ml.1%-1ml 61. Sol. Trimeperidinum 2%-1ml Anetezice volatile: Sol.49. Sol. Naloxonum 0. Metoprololum 25mg. Sol. pulbere parenterală 44 . Propofolum 10mg/ml emulsie injectabilă 66. Strofhanthinum 0.5mg/1ml Anestezice: Sol. Morphinum 1%-1ml 51. 2. Tramadolum 100mg/2ml 72.005%-2ml Sol. Sol. Sol. 50mg/2ml 64. Sol. Verapamilum. Sol. Sol. 10%-2 ml Tab. Natrii chloridum 0. Thiopentalum Natricum 500-1000mg. Ketaminum 500mg/10ml Propofolum 10mg/ml emulsie injectabilă Thiopentalum Natricum 500-1000mg. Nifedipinum 5 mg/50ml Sol. Amiodaronum 150 mg/3ml Sol. Nadroparini calcium 2850 AXa/0. Lidocainum 2%-2ml. Sol. Sevofluranum 100%-250ml Halothanum*100%. 30mg/1ml 65. Sol. Prednisolonum. pulbere parenteral ă 71. Nitroglycerinum 25 mg/5ml 57. Sol. Natrii bicarbonas 4%.200 ml 53. Sol. Sevofluranum 100%-250ml 68. Natrii hydroxibutyras 20%-10 ml (Natrii oxybutyras) 56. Trimeperidinum 2%-1ml 73. Fentanylum 0. Sol.1%-1ml Sol.04%-1ml Antiaritmice: Sol. Sol. Midazolamum 5mg/ml 50. Sol. Phenobarbitalum 15 mg*. Suxamethonium 2%-5ml 70.250ml.6 ml 52. Tab. Promethazinum. Norepinephrinum* 0. 400 ml. Propranololum. Naloxonum 0. Sol.1%-1ml* 67.5mg/1ml Analgetice majore: Sol. Propranololum.05%-1ml 60. lichid pentru vapori de inhalat Isofluranum* 100 ml. Neostigminum 0. Nifedipinum 5 mg/50ml 58.25 mg/ml 69. Sol. 500ml 55. Nikethamidum 25%-2ml 59. Verapamilum. Sol. Sol. 0. Sol. Sol. 2. Phenilefrină1%-1ml 63. Sol. Morphinum 1%-1ml Sol. 50mg.

Phenilefrină* 1%-1ml Norepinefrina sol. Heparinum 5.Sol. Midazolamum 5mg/ml Cardiotonice: Sol. 0. Dexametason 4mg/ml Sol. Bemiparinum 2500UI-0. Diphenhydraminum 10mg/ml Miorelaxante: Sol. Furosemidum.5%-2ml Benzodiazepine: Sol. Clemastinum 1mg/ml Sol. Natrii hydroxibutyras 20%-10 ml Antihistaminice: Sol. Sol. 20mg/2ml Mannitol Anticoagulante: Sol. 0. WFSA în conformitate cu principiile medicinei bazate pe dovezi.000 U/ml-1ml Notă: Produsele marcate cu * la moment nu sunt înregistrate în Nomenclatorul de Stat al medicamentelor. Prednisolonum. 45 . Suxamethonium 2%-5ml Glucocorticoizi. dar sunt recomandate de ghidurile clinice internaţionale ale ESA. Atracuriu besilat 50 mg-5ml Sol.18%-1ml Sol.1%-1ml Anestezice locale: Sol. 30mg/1ml Sol. Diazepam 10mg – 2 ml Sol. Epinephrinumm. 10%-2 ml Diuretice: Sol. 5 mg/ml. Hydrocortisonum 2. Lidocainum 2%-2ml.20ml Sol. Enoxaparinum 20 mg/02 ml Sol.2 ml Sol. Bupivacainum.

3th edition.]. V. Sofroni D.Москва "Медицина" 2000.. – 6th edition ISBN 978-0-7817-8763-5. Oxford Handbook of Anesthesia. Particularităţi în anestezia pediatrică. Keith. Muray et all „ A Guideto Effective Care in Pregnancy and Childbirth” 3-rd Ed. Francine S.. 2008. с англ. D. Практическая кардиоанестезиология: [Пер. Москва. Регионарная Анестезия. Ciobanu C.Эдвард Морган-Мл. Mircea Chiorean. Митрохина Под редакцией А. Тотальная Внутривенная Анестезия . Ovidiu Bendreag. Borş. ISBN 5-89481-632-7 10. Tica A. Cristea I. Москва Медицинская литература 2006. Oxford University Press 2007 16. Leziunea pulmonară acută /sindromul de detresă respiratorie acută (LPA/SDRA) la bolnavii cu patologie chirurgicală. 2000 9. 4.M. А. Clinical Cases în Anesthesia. 2011г. G. А... G. 186p. Anestezie clinic ă.. Ghid de anestezie-terapie intensivă. Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”. ISBN 978-0-443-06959-8 14.. 553p.Edward Morgan Jr. E. 8th edition.]-7th edition. в 3-х книгах 2. Leonard Azamfirei. 21. Критические ситуации в анестезиологии. Клиническая анестезиология. С. 2005. 2004-2012. / Clinical Anesthesia.. Руководство по реаниматологии.. Catedra Anesteziologie şi Reanimatologie FECMF. 2004. 2008. Cojocaru V. University Press 2004. Guţan. Сатишур Е. Braşov. 8. Conduita perioperatorie în condiţiile riscului chirurgical avansat. Jr. 2010 24. Ch. Martin. Ed. V.BIBLIOGRAFIE: 1.: 2011. Перевод с английского А. 5. NewYork. Suportul tehnico-managerial. Москва. Ghiduri şi protocoale în anestezie terapie intensivă şi medicină de urgenţă. Джеймс Р Рафмелл. Marius Papurică. Usatâi. Tîrgu Mure ş. Клиническая анестезиология. A. Marius Moga. V. Фиш.. Sanda Copotoiu. 12. Enkin. C2 Design. Е. -1104c. Miller. 2... Москва 2004.. 15.. А.. Oxford University Press. Miller's Аnesthezia/edited by Ronald D. Călin Mitre. 20. UMF „Victor Babeş” Timişoara. Acalovschi I. ISBN 0-07-142358-3 11. Paul G Barash et al. Москва. Hotineanu. Дамир. Respiratory Physiology: the essentials. 2008 22. К. Дж. Айткенхеда. Managementul bolnavului critic Vol.. Габа. Бунятян А.. Дж. 2010 18. 2003. Militară 2003. Йен Смит. M. 7. Хауард .Fourth Edition 2006. volume 2 2010. [et. 2000 13. Пол Бараш. USMF „Nicolae Testemiţanu”. Allan P. 17. Allman. Михаил. Sofronie S.West. 19. Бунятяна. –Ch. Анестезиология. Yudkowitz.3-е изд.I. 156p. Fredericк A Hensley. Donald E. Мэгид С. – М. Москва. Механическая вентиляция легких. Gravlee. Д.: „Медицинское информационное агенство”. al. Untilă. John B. Cluj-Napoca 2003. Wilson. 6. 2006. Cojocaru. ISBN-13:978-0-443-06624-5 3.К.Jain H. Glenn P. Dorel Sandesc. 23. Reed. / Clinical Anesthesiology. Cojocaru. Volume 1. „Ghid practic de diagnostic şi conduită în obstetrică”. 46 . О.А. ediţia 2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful