MINISTERULSĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA

Protocol clinic standardizat în anestezie

Chişin ău, 2013

1

Aprobat la şedinţa Consiliului de Experţi al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova din 27 martie 2013, proces verbal nr.1 Aprobat prin ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr.861 din 30 iulie 2013 „Cu privire la aprobarea Protocolului clinic standardizat în anestezie”

Elaborat de colectivul de autori: Victor Cojocaru Mihail Borş Virgil Gu ţan Petru Rusu Serghei Şandru Ruslan Baltaga Andrian Belîi Doriana Cojocaru Serghei Malanco NicolaiVaculin d.h.ş.m., profesor universitar, şef catedră anesteziologie şi reanimatologie nr. 2, USMF „NicolaeTestemiţanu”, membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătăţii RM în anestesiologie şi reanimatologie d.ş.m., conferenţiaruniversitar, catedra anesteziologieşireanimatologie nr. 2, USMF „NicolaeTestemiţanu”, membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătăţii RM în anestesiologie şi reanimatologie d.ş.m., conferenţiaruniversitar, catedraanesteziologie şireanimatologie nr. 2, USMF „Nicolae Testemiţanu” d.ş.m., conferenţiaruniversitar, catedraanesteziologieşireanimatologie nr. 2, USMF „Nicolae Testemiţanu” d.ş.m., conferenţiar universitar, şef catedră anesteziologie şi reanimatologie nr. 1, „Valeriu Ghereg”.USMF „Nicolae Testemiţanu” d.ş.m, conferen ţiar universitar, catedra Anesteziologie-Reanimatologie Nr.1 „Valeriu Ghereg” USMF „Nicolae Testemiţanu”. d.ş.m, conferen ţiar universitar, catedra Anesteziologie-Reanimatologie Nr.1 „Valeriu Ghereg” USMF „Nicolae Testemiţanu”. d.ş.m., conferenţiar universitar, catedra anesteziologie şi reanimatologie nr.1„Valeriu Ghereg”,USMF „Nicolae Testemiţanu” şef secţie anesteziologie, IMSP Institutul Mamei şi Copilului şef secţie Reanimare, IMSP Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie Recenzenţi oficiali: Nicolae Gurschi Tatiana Tăzlăvan Ana Oglinda d.ş.m., conferen ţiaruniversitar, catedra anesteziologie şi reanimatologie nr. 2, USMF „Nicolae Testemiţanu” d.ş.m., conferenţiar universitar, şef catedră anesteziologie şi reanimatologie nr. 1, „Valeriu Ghereg”.USMF „Nicolae Testemiţanu” d.ş.m., conferenţiar universitar,şef secţie reanimare pediatrică, IMSP Institutul Mamei şi Copilului, membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătăţii RM în anestesiologie şi reanimatologie dr.hab. med, profesor universitar, membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătăţii RM în farmacologie clinic ă dr.hab. med, profesor universitar, membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătăţii RM în medicină de laborator

Victor Ghicavîi Valentin Gudumac

2

pagina CUPRINS Abrevierile folosite în document……………………………………………………………………... 5 Prefaţă…………………………………………………………………………………………………. 5 A. PARTEA INTRODUCTIVĂ……………………………………………………………………… 5 A.1. Utilizatorii………………………………………………………………………………………… 5 A.2. Scopurile protocolului…………………………………………………………………………….. 5 A.3. Data elaborării protocolului………………………………………………………………………. 5 A.4. Data revizuiri protocolului………………………………………………………………………… 5 A.5. Lista şi informaţiile de contact ale autorilor şi ale persoanelor care au participat la elaborarea 6 protocolului……………………………………………………………………………………………... A.6. Definiţiile folosite în document…………………………………………………………………… 6 B. PARTEA GENERALĂ……………………………………………………………………………... 7 C. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR Ş I A PROCEDURILOR……………………….. 8 C.1 Conduita pacientului……………………………………………………………………………….. 8 C.1.1 Asisten ţa anesteziologic ă ………………………………………………………………………... 8 C1.1.1 Asisten ţa preanestezică………………………………………………………………………. 8 Premedicaţia preanestezică………………………………………………………………. 10 C.1.1.2 Asisten ţa intraanestezică……………………………………………………………………... 10 Metodele de anestezie utilizate………………………………………………………….. 10 Metodologia anesteziei generale…………………………………………………………. 11 Cerin ţe pentru anestezie loco-regională………………………………………………….. 11 Anestezia rahidiană (spinală)………………………………………………………... 12 Anestezia epidurală………………………………………………………................... 13 Anestezia combinată spinală/epidurală……………………………………………… 14 Anestezia caudală (sacrală) ……………………………………………………….... 14 Anestezia regională de plex sau nerv periferic………………………………………. 15 Anestezia regională a plexului brahial………………………………………………. 15 Anestezia regională la membrului inferior………………………………………….... 16 Anestezia retrobulbară……………………………………………………………….. 17 Anestezia peribulbară………………………………………………………………… 17 Anestezia topică………………………………………………………………………. 17 Anestezia locală (prin infiltra ţie) ……………………………………………………. 17 Monitorizarea pacientului în anestezie…………………………………………………... 18 C1.1.3 Asisten ţa postanestezică …………………………………………………………………….. 18 C.1.2 Asisten ţa anesteziologic ă în chirurgia de urgen ţă……………………………………………….. 19 Etapele asistenţei anesteziologice în chirurgia de urgen ţă……………………………….. 19 C.1.3 Anestezia în afara sălii de operaţie………………………………………………………………. 19 Anestezia pentru diverse proceduri în afara sălii de operaţie………………………………… 19 Componentele de bază ale anesteziei în afara blocului operator……………………….... 20 Patologiile ce pot necesita sedare sau anestezie general ă……………………………....... 20 Principalele proceduri ce necesită sedare sau anestezie …………………………………. 21 Cerinţele de dotare pentru anestezia în afara blocului operator (ASA) ………………..... 21 Gradele de sedare………………………………………………………………………… 21 Anestezia pentru CT………………………………………………………………….. 22 Anestezia pentru RMN……………………………………………………………….. 22 Anestezia pentru endoscopie digestivă……………………………………………….. 23 Anestezia pentru proceduri minim invazive (punctii-biopsii, drenaje, cateterisme)…. 23 C.1.4 Asisten ţa anesteziologic ă în chirurgia de o zi (ambulator)…………………………………........ 23 Intervenţii pentru chirurgia de o zi…………………………………………………………… 24 Selectarea pacien ţilor pentru intervenţii chirurgicale de o zi…………………………….. 24 Recomandările pentru selectarea pacien ţilor în vederea anesteziei în chirurgia de o zi 25
3

Particualrităţile pentru anesteziile efectuate ambulator………………………………. Principiile îngrijirii postoperatorii……………………………………………………. Criteriile de externare…………………………………………………………………. C.2 Complicaţiile perianestezice……………………………………………………………………….. Anexa nr. 1 Cerinţele de dotare a locului de lucru al anesteziologului………………………………… Anexa nr. 2 Fişa de informare a pacientului privitor la anestezia pentru intervenţii chirurgicale……... Anexa nr. 3 Fişa de anestezie generală…………………………………………………………………. Anexa nr.4 Standardul ASA pentru monitorizarea anestezică de baz ă în sala de operaţii şi în afara sălii de operaţie......................................................................................................................................... Anexa nr. 5 Fişa preanestezică pentru chirurgia în ambulatoriu……………………………………….. Anexa nr. 6 Lista medicamentelor necesare în anesteziologie…………………………………………. BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………………….

26 27 27 27 30 34 36 41 42 43 46

4

a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” şi IMSP ICŞDOSMC. Data revizuiri : 2015 A.1. TOF FiO2 PA PVC Po AP EcoCG PICCO.R. constituit din specialiştii Catedrei anesteziologie şi reanimatologie nr. Cremă(lidocaină+pilocarpin ă) Grey Tensiunea Arterială Otorinolaringologie Dispozitiv pentru Monitorizarea Relaxării Musculare Fracţia inspiratorie a Oxigenului Presiunea Arterială Presiunea Venoasă Centrală Presiunea de ocluzie Artera Pulmonară Ecocardiografia Monitoare pentru Monitorizarea Debitului Cardiac prin metode minim invazive (prin analiza undei pulsului sau a echografiei transesofagiene) Tomografie Computerizată Rezonanţă Magnetic ă Nucleară Endoscopic retrograd colangio-pancreatografie Şunt Transjugular Portosistemic Intrahepatic Infarct Miocardic Acut Accident Vascular Cerebral Tensiunea Arterială Diastolică Sindrom de Detresă Respiratorie Acută Mono-amino-oxidaza PREFAŢĂ Acest protocol clinica fost elaborat de grupul de lucru al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova (MS RM). Data elaborării protocolului: 2013 A. IMSP Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie.2. nr. (asistenţa anesteziologică ) A. regionale sau locale în cadrul intervenţiilor chirurgicale şi procedurilor diagnostice şi curative.VIGILEO CT RMN ERCP TIPS IMA AVC TAD ARDS MAO Societatea American ă de Anestezie Electrocardiografie Alaninminotransferaza Aspartataminotransferaza Indicele Masei Corporale Supravegherea Anestezică Monitorizată Vertebre Lombare 3-4 Anestezic local.ABREVIERILE FOLOSITE ÎN DOCUMENT ASA ECG ALAT ASAT IMC SAM L3-L4 EMLA G TA O. PARTEA INTRODUCTIVĂ A.L. LIDCO.3. Protocolul clinic standardizat este elaborat în conformitate cu ghidurile internaţionale actuale privind serviciul anesteziologie şi reanimatologie.1.2. Scopurile protocolului: 5 . Sporirea securităţii pacienţilor şi cadrelor medicale în realizarea complexului de măsuri privind pregătirea şi efectuarea anesteziei generale. Utilizatorii: medici anesteziologi-reanimatologi ai instituţiilor medico-sanitare A.4.

conferenţiar universitar. în med. 2. ştiinţifice şi practice ce ţin de domeniul pregătirii şi protejării pacientului în cadrul desfăşurării actului chirurgical. 1 „Valeriu Ghereg” Societatea Anesteziologie şi Reanimatologie din Moldova Seminarul ştiinţifico-metodic de profil „Anesteziologie. în med.. şef catedră anesteziologie şi reanimatologie nr.. „Valeriu Ghereg”. catedra AnesteziologieReanimatologie Nr.A. Lista şi informaţiile de contact ale autorilor şi ale persoanelor care au participat la elaborarea protocolului: Numele Victor Cojocaru Mihail Borş Virgil Guţan Petru Rusu Serghei Şandru Baltaga Ruslan Belîi Andrian Doriana Cojocaru Serghei Malanco Nicolai Vaculin Funcţia de ţinută dr. în med. procedurilor diagnostice şi terapeutice 6 . în med... conferenţiar universitar. USMF „Nicolae Testemiţanu” dr.. 2.6.. 2.1 „Valeriu Ghereg” USMF „Nicolae Testemi ţanu”. IMSP Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie Protocolul a fost discutat. şef catedră anesteziologie şi reanimatologie nr. în med.USMF „Nicolae Testemiţanu” şef sec ţie anesteziologie IMSP Institutul Mamei şi Copilului şef sec ţie Reanimare. USMF „Nicolae Testemiţanu” dr. 2. Specialitatea abordeaz ă aspectele teoretice. catedra AnesteziologieReanimatologie Nr. conferenţiar universitar.USMF „Nicolae Testemiţanu” dr.1„Valeriu Ghereg”. USMF „Nicolae Testemiţanu” dr. 1. 2. aprobat şi contrasemnat: Denumirea instituţiei Catedra Anesteziologie-Reanimatologie Nr. în med. USMF „Nicolae Testemiţanu” dr. conferenţiar universitar. în med. Reanimatolgie şi Urologie” Agentia Medicamentului Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare în Sănătate Compania Naţională de Asigurări în Medicină Consiliul de Experţi al Ministerului Sănătăţii Persoana responsabilă A.. în med. conferen ţiar universitar. dr. catedra anesteziologie şi reanimatologie nr. catedra anesteziologie şi reanimatologie nr. multidisciplinară. catedra anesteziologie şi reanimatologie nr. dr.. profesor universitar. catedra anesteziologie şi reanimatologie nr. conferenţiar universitar. Definiţiile folosite în document Anesteziologia şi reanimatologia este o specialitate medicală de sine stătătoare. conferenţiar universitar. cu un rol esen ţial pentru evolu ţia curativă a diverselor patologii şi în special cele chirurgicale. USMF „Nicolae Testemitanu” Catedra Anesteziologie-Reanimatologie Nr.1 „Valeriu Ghereg” USMF „Nicolae Testemi ţanu”.5.hab.

şi · în afara blocului operator (sălile de pansamente.1 · Asisten ţa postanestezică (caseta 18 ) Asistenţa anesteziologică Prezen ţa indicaţiilor pentru · Etapele asistenţei anesteziologice în chirurgia de în chirurgia de urgenţă asisten ţă anesteziologic ă în urgen ţă (caseta 19) chirurgia de urgenţă C. Cerinţele şi dotarea Moduri de acordare a asistenţei anesteziologice Condiţii de acordare a asistenţei anesteziologice Locul de lucru al anesteziologului Locul de lucru anesteziologic. NB: Medicul rezident în anesteziologie şi reanimatologie poate efectua asisten ţe anestezologice doar cu riscul I-II ASA sub supravegherea medicului anesteziolog-reanimatolog calificat. cabinetele diagnostice. 1 Standardul de dotare al locului de lucru al anesteziologului.4 · Asisten ţa postanestezică (caseta 18 ) · Anestezia pentru diverse proceduri efectuate în condiţii de ambulator (casetele 29 – 35. precum şi de tratamentul diverselor patologii. tabelele 3-4) afara sălii de operaţie C.invazive.1. Cerinţe de dotare conform: anexei nr.1 Nivelul de asistenţă medicală spitalicească Descriere Motive Paşi (măsuri) (repere) (modalităţi şi condiţii de realizare) I II III Asistenţa anesteziologică Prezen ţa indicaţiilor pentru · Asisten ţa preanestezic ă (casetele 1 – 3) în mod programat asisten ţă anesteziologic ă în · Asisten ţa intraanestezică (casetele 4 –17. 7 . tabelul 5) Tabelul nr. Cerinţele şi dotarea. (policlinică. indispensabil pentru evaluarea şi tratamentul cauzei declanşatoare. Asistenţa anesteziologică poate fi acordată în mod: · programat. în terapia durerii acute şi cronice.) Beneficierea pacientului de: · anestezie generală. imagistic etc).2 Nivelul de asistenţă medicală specializată de ambulator Descriere Motive Paşi (măsuri) (repere) (modalităţi şi condiţii de realizare) I II III Asistenţa anesteziologică Prezen ţa indicaţiilor pentru · Asistenţa preanestezică (casetele 1 – 3) în ambulator asisten ţă anesteziologic ă în · Asisten ţa intraanestezică (casetele 4 –17. Include: · în sălile de opera ţie.1 Locul de lucru anesteziologic. în special a stărilor grave. Efectuarea asistenţei doar : sub responsabilitatea unui medic anesteziolog-reanimatolog calificat! Scopul activităţilor NB: Medicul rezident în anesteziologie şi reanimatologie poate efectua asisten ţe anestezologice doar cu riscul I-II ASA sub supravegherea medicului anesteziolog-reanimatolog calificat. asigurând bolnavului în stare critic ă suportul funcţiilor vitale.3 B.1. · locoregională sau · sedare anestezică monitorizată (CEPOD. tabelul 2) staţionar C. · urgent. punctele traumatologice.2 Asistenţa anesteziologică Prezen ţa indicaţiilor pentru · Anestezia pentru diverse proceduri în afara sălii de în afara sălii de operaţie asisten ţă anesteziologic ă în operaţie (casetele 20 –28. sau În alte instutuţii medicale. PARTEA GENERALĂ B.1. B. stomatologice etc.1. Oxford Handbook of Anesthesia. sau · imediat Asistenţa anesteziologică poate fi efectuată doar în locuri special amenajate! · locul de lucru al anesteziologului. În staţionar. 2006). cabinet stomatologic. tabelul 2) ambulator C.

informarea pacientului privind op ţiunile pentru eventuala anestezie. bilirubina. indicele protrombinic).C.1 Evaluarea eventualului risc respirator prin efectuarea testelor clinice şi instrumentale pentru decelarea leziunilor subclinice şi aprecierea rezervei pulmonare: · Teste clinice obligatorii: Ştange. Radiografia cutiei toracice. . Evaluarea minimului standard a datelor paraclinice: ECG. · acordul informat al pacientului. I vizită a anesteziologului (consultul I preanestezic) se efectuează la solicitarea medicului chirurg sau specialistului interesat cu scopul examinării preanestezice. (anexa nr. DESCRIEREA METODELOR.evaluarea statutului constituţional somatic şi patologiei chirurgicale în contextul elaborării planului de pregătire către actul chirurgical anestezic. . neurologului la pacienţii cu respectivele coexisten ţe patologice. fibrinogenul. endocrine. gazele sanguine. ureea. determinării planului de investigaţii şi măsurilor de corecţie a dezechilibrelor poten ţiale existente. TEHNICILOR ŞI A PROCEDURILOR C.interven ţiile toracice. analiza biochimică a sângelui (glicemia. ALAT.hernioplastiile pentru hernii gigante. .1. În cazuri indicate se recomand ă efectuarea examenelor paraclinice specifice problemei vizate. · stabilirea momentului optim al intervenţiei chirurgicale. cardiace.BPOC. ASAT.1. analiza generală a sângelui şi a urinei. 6. Aprecierea diagnosticului chirurgical şi volumului eventualei intervenţii chirurgicale. Obiectivele de realizare: 1. Informarea pacientului referitor la anestezia pentru interven ţia chirurgicală (fişa de informare a pacientului) şi completarea chestionarului preanestezic. Coordonarea activităţilor de examinare şi corecţie a bolnavului cu tare pulmonare. . stabilirea riscului anestezic.1.astmul şi sindromul astmatic. · Asistenţa postanestezic ă.expectoraţia abundentă. Examenul obiectiv al pacientului. 8 .1 Asistenţa preanestezică Caseta 1. cardiologului. 2. creatinina. stabilirea riscului. NB: Poate fi efectuată de către anesteziolog în perioada prespitalicească în condiţii de ambulator.1 Asistenţa anesteziologică Asistenţa anesteziologică acordată în mod programat include trei etape: · Asistenţa preanestezică.tusea cronică. grupa şi Rh-factorul sanguin. 3. endocrinologului. . hepatorenale sau cu dereglări patologice în investigaţiile standard. Asistenţa preanestezică Scopul principal . prin solicitarea consultului internistului. 4.2). Evaluarea anamnezei pacientului. Etapele: · I vizită preanestezică. . C. · II vizită preanestezică. · Asistenţa intraanestezică. 5. Ghence. Conduita pacientului C. 6. · Teste paraclinice suplimentare: spirografia. elaborarea planului de asistenţă perianestezic ă. Indicaţiile pentru efectuarea testelor exploratorii suplimentare: .dispneea de efort.1. cardiace.

Determinarea gradului de pregătire a bolnavului către intervenţia chirurgicală.2. . gravitate medie. Acuzele. eventualitatea transferului la terapia intensivă. O distan ţă de 13. 7. a ventilaţiei mecanice etc. 2. sub 6 cm: intubaţie posibil dificilă. Elaborarea planului anesteziei. . Pulsul. IMC. pe coloana cervicală. iar orificiul bucal închis. Frecven ţa cardiac ă. terminală). Selectarea metodei de anestezie. . datele antropometrice. Accentuând siguranţa anesteziei. comparativ cu testul Mallampati. denutriţie). · Testele obligatorii: TA. 6.cardiopatia ischemic ă. . Explicarea de c ătre anesteziolog pacientului şi la necesitate membrilor familiei (tutorelui) a conduitei anestezice propuse. Pregătirea preoperatorie şi indicarea premedicaţiei. Indicaţiile pentru efectuarea testelor suplimentare: .se adaugă la fiecare din clasele ASA dacă este cazul. 5. Holter ECG. Caseta 2. 2. Semnarea declaraţiei de acord pentru anestezie (anexa 2). denotă risc de laringoscopie dificilă. 8. Examenul preoperatoriu în vederea intuba ţiei traheale Trei criterii trebuie apreciate: . . . · Testele suplimentare: Dopler ECG.valvulopatiile. Evaluarea riscului cardiovascular pentru aprecierea rezervei funcţionale miocardice. 9 ..carenţa nutritivă pronunţată. starea de nutriţie (normală.obezitatea morbidă.dimensiunea limbii în raport cu cavitatea orală (test Mallampati). Starea generala a pacientului (satisfăcătoare.testul cu efort. gradul de protuzie mandibulară.distanţa tiro-mentală. foarte grav ă. 6. menţionarea posibilităţiilo de complicaţii şi risc. măsurată cu capul deplin extins.3. Stabilirea riscului anestezic conform scorului ASA (American Society of Anesthesiology) ASA Definiţie Pacient sănătos fără probleme medicale I Boală sistemică uşoară II Boală sistemică severă dar fără incapacitatea pacientului III Boală sistemică severă care incapacitează pacientul IV Muribund care se presupune că nu va supravieţui 24 ore indiferent de intervenţia V chirurgicală Donator de organe în moarte cerebrală VI *E –urgenţă . ECG.5 cm sau mai pu ţin. distan ţa dintre incisivi. 6.tulburările de ritm şi conducere. gravă. Activităţile anesteziologului în perioada preanestezică Activităţile anesteziologului în perioada preanestezică sunt reflectate în fişa de observaţie în următoarea succesiune: 1. II vizită a anesteziologului (consultul II preanestezic): Obiectivele de realizare: 1.vîrsta înaintată. .hipertensiunea arterială peste 160 mmHg. . 3. distanţă tiro-mentală.distanţa sterno-mentală reflectă gradul de mobilitate a coloanei cervicale. Este testul cu cea mai mare valoare predictivă. 4. obezitate. transportul la sala de operaţie.flexia anterioară a jumătăţii inferioare a coloanei cervicale şi extensia articulaţiei atlantooccipitale.

2 Asistenţa intraanestezică (realizarea anesteziei) Caseta 4. cardiace.). · Efect antitrombinic. de prevenire a agregării plachetare. Antecedentele eredocolaterale. c) sacrală .1. comorbidităţile şi amploarea intervenţiei anestezico-chirurgicale. NB: Medicaţia va fi selectată în corespundere cu statusul constituţional-somatic al pacientului. endocrine. d) blocadele plexurilor nervoase. Anestezie generală cu pivot inhalator. · Efect vagolitic. obiectivele consultului I şi II se reflectă şi se documentează într-o singură etapă. posttraumatice. Premedicaţia preanestezică Premedicaţia preanestezică include pregătirea psihologică şi medicaţia farmacologică în dependenţă de starea pacientului. c) supraveghere anestezică monitorizată.3. Datele despre medicaţia utilizată în perioada preoperatorie pentru tratamentul maladiilor cronice (preparate hormonale. b) epidurală . Caseta 3. · Efect antihistaminic. adrenoblocante. Nivelul de conştiinţă. 5. anticolinesterazice. · Efect antiemetic. 7. Anestezie loco-regională: a) rahianestezie. pacientul nu necesită mă suri suplimentare diagnostice şi/sau curative pentru stabilirea riscului anestezic şi minimizarea lui. blocante de calciu. e) retrobulbară şi peribulbară. C. Anestezie combinată (asociată). Indicarea riscului anestetic şi consimţământului pacientului sau adultului responsabil pentru o anumită tehnică de anestezie.1. antidepresive. · Doze scăzute de substan ţe de inducţie. Anestezie intravenoasă totală: a) cu respiraţie spontană . 8. postalergice etc. b) cu respira ţie artificială ( mecanică). 3. · Nutriţie parenterală. personale şi patologice (postoperatorii. Aprecierea rezultatelor examin ării clinice a pacientului cu reflectarea obligatorie a indicilor hemodinamicii şi a simptomelor şi sindroamelor patologice. · Efect antisialogog. Scopurile premedicatiei: · Sc ădere a anxietăţii pacientului. · Prevenire a reinfarctizării miocardului.) şi coexistenţele patologice (tare pulmonare. · Corectare a deficitelor hidroelectrolitice. NB: Dacă la vizita primară. 4. 2. · Analgezie. · Prevenire a hipertermiei maligne. Planificarea tehnicii anestezice. etc. f) locală topică şi/sau infiltrativă. · Transfuzie preoperatorie. 4. · Efect antiacid. 10 .) 6. neurologice etc. Metodele de anestezie utilizate: 1.

· Instalarea monitoringului obligatoriu conform standardului şi men ţinerea pe parcursul anesteziei. · În caz de necesitate a asistenţei postaanestezice. · Pe parcursul vizitei preanestezice este necesar de stabilit dac ă pacientul acceptă tehnica anestezică. este injectarea strict intradermic. · Terapia durerii postoperatorii. · Dacă nu acceptă este necesar de explicat particularităţile anesteziei locale pentru intervenţia chirurgicală programată. cu proprietăţi anxiolitice. · Monitorizarea pierderilor sanguine.1 ml) din substan ţa de testat împreună cu un martor de ser fiziologic. · Poziţionarea bolnavului pe masa de operaţie (decubit dorsal. · Pacientul trebuie chestionat asupra eventualelor reac ţii alergice. · Din măsurile care se cer luate se vor nota: instalarea unei perfuzii intravenoase. toţi pacienţii. administrarea oxigenului. care. Prin SAM se subînţelege administrarea intravenoasă a drogurilor. care pot să apară în timpul anesteziei locale. analgetice şi amnestice. în consult. la tehnicile de anestezie locală. · Preoxigenarea. câte o dată chiar necrotice. · Participarea specialistului anesteziolog. Caseta 6. cât şi în combinaţie cu anestezia locală sau regională. şi asigurarea unei posibilităţi de ventilaţie. · Administrarea premedicaţiei necesare. 3). incidenţelor şi accidentelor de acest tip faţă de substanţele anestezice locale. · Montarea perfuziei intravenoase (abord periferic şi/sau central). analgetice şi miorelaxantelor. ameţeală. a unei mici cantităţi (0. care sunt opera ţi sub anestezie locală. · Suportul respirator conform planului anesteziei. monitoringulcardiorespirator şi diurezei orare. lateral). pe masc ă sau pe sond ă endonazală. fără asistenţă anesteziologic ă sunt petrecute cel pu ţin în disconfort sau sunt însoţite de riscuri în lipsa supravegherii monitorizate de c ătre anesteziolog. şi în măsurile pe care va trebui să le ia în vederea prevenirii şi eventual a tratamentului incidentelor şi accidentelor. pentru o astfel de tehnică. · Men ţinerea anesteziei prin administrarea suplimentară a drogurilor anestetice. prin care se asigura o cale de abord în caz de urgen ţă. · Asigurarea componentelor principale ale anesteziei. eventual chiar intubaţia în caz de 11 . trebuie asistaţi de anesteziolog. Cerinţele pentru anestezia loco-regională · Pacienţii programaţi pentru o anestezie loco-regională necesită aceleaşi pregătiri (deseori şi mai valoroase) şi aceleaşi măsuri de precauţie ca şi în cazul anesteziei generale. dureri lombare) contraindică administrarea anestezicului local respectiv.Caseta 5. · Responsabilitatea administrării unui medicament aparţine acelui care pune indicaţia şi execută tehnica. NB: Activităţile medicale şi evoluţia anesteziei sunt reflectate obligatoriu în fişa de anestezie (anexa nr. · Apariţia unei zone eritematoase. sau a unor fenomene generale (cefalee. Supravegherea anestezică monitorizată (SAM) se efectuează la pacienţii conştienţi în cazul efectu ării diferitor proceduri curative sau diagnostice. cu elemente de terapie intensivă. care se administrează atât separat. rapid şi uşor de executat. · Un test frecvent folosit pentru determinarea susceptibilităţii la hipersensibilitate alergic ă. hipnotice. Metodologia anesteziei generale · Verificarea maşinii de anestezie. la nivelul antebraţului. · Transportul supravegheat în salonul de recuperare postanestezic ă. alegerea opţiunii. · În acest sens. pacienţii sunt transferaţi în secţiile de terapie intensivă. · Trezirea şi sevrajul de ventilator. ventral.

2. 3.· · · necesitate. Acul trebuie să fie prevăzut întotdeauna cu mandrin. Contraindicaţiile anesteziei rahidiene (spinale): Contraindicaţii absolute: 1. Midazolam5 mg). iar sacul dural pân ă la vertebra S2 şi este învelită de trei membrane: dura mater. · Se evită orice manevră brutală. · Instalarea monitorizării standard. Se impune premedicaţia cu un anxiolitic (Diazepam10 mg. aplicată foarte strâns de dura mater şi piamater. · Premedicaţia este bine să se facă la to ţi pacien ţii. Tehnica rahianesteziei cuprinde următoarele etape: · Vizita preanestezică ( examenul general al pacientului. Pentru posibilele accidente alergice. Anestezia rahidiană (spinală) Reprezintă o anestezie de conducere. vorbind cu pacientul (care va fi supravegheat de un ajutor). Chirurgia abdominală superioară (inclusiv secţiunea cezariana). Între piamater şi arahnoidă se delimitează spaţiul subarahnoidian. 4. dar poziţia şezând ă nu este totu şi contraindicată. prin introducerea în spaţiul subarahnoidian a anestezicului local. · Perfuzia intravenoasă. din dotarea cu medicamente de urgenţă. · Puncţia durală . subarahnoidian ă şi epidurală este deficitul neurologic preexistent. · În caz de nereu şită. vezicii urinare. urologică. · Nu este nevoie să se utilizeze trocar tip Sise (sau altele). Chirurgia perineului. Chirurgia abdomenului inferior. este elementul central al tehnicii. Refuzul pacientului. nu trebuie să lipseasc ă trusa antişoc. Se recomandă utilizarea sedativelor hipnotice (Fenobarbital. Chirurgia rinichiului. Diazepam). sol. Se efectuează în linişte. Caseta 7. Cel mai utilizat test. Ringer. uneori foarte supărătoare şi tenace. în contact direct cu rădăcinile nervilor rahidieni. cu calm. Glucoză!) în doză de 10 ml/kgcorp. nu cu sol. deşi uneori rahianestezia se poate efectua şi în lipsa ei. Se utilizează în chirurgia subombilicală. Indicaţiile anesteziei rahidiene (spinale) Indica ţii operatorii: 1. Chirurgia membrelor inferioare. adică prehidratarea cu soluţii electrolitice (ser fiziologic. Măduva spinării reprezintă porţiunea alungită a sistemului nervos central care se întinde de la vertebra C1. · Aşezarea corectă a pacientului. umplut cu lichid cefalorahidian. precizarea indicaţiei sau contraindicaţiei). în acest scop este testul lipsei de rezistenţă la injectare descris de Dogliotti. explicaţia pe scurt a procedurii. se fac maximum 3 încercări. întrucât majorit ăţii pacien ţilor le este teama să rămână conştien ţi în timpul operaţiei. 12 . Intervenţiile sub nervul intercostal III. 5. deoarece apar dureri de spate postoperator. ortopedic. · Identificarea spa ţiului epidural este esenţial în această tehnică. membrana arahnoida. · Transportarea pacientului în sala de operaţii pe brancardă. Înainte de puncţie se face anestezia locală a tegumentelor. Indicaţie relativ limitată pentru anestezia locală trunculară. se renunţă şi se solicită ajutorul altui coleg specialist. · Aseptizarea locală. prin care se interceptează transmiterea stimulilor periferici şi a stimulului de comanda motorie medulară. 6. pân ă la marginea vertebrei L2. examenul local. Se preferă întotdeauna poziţia în decubit lateral. Se recomandă ca anestezistul să stea pe un scaun. obstetricală. în caz de eşec. Se respectă cu deosebită stricteţe asepsia.

5-5 mg.sindromul de coad ă de cal. şi se poate injecta uşor lichidul. Indicaţii pentru anestezia epidurală : 1.2. Anestezia epidurală · Se utilizează o seringă de 5 ml. Necooperarea pacientului. când este nevoie. . . · Injectarea anestezicului se face lent. care se manifestă prin scăderea debitului cardiac cu diminuarea presiunii sistolice. 4. . se utilizează un ac drept. · În acest moment vârful acului se află în spaţiul epidural. Caseta 8. pe măsură ce acul avansează. Complica ţiile anesteziei rahidiene (spinale): Blocul spinal total trebuie considerat drept complicaţie reversibilă sub tratament. · Bradicardia se jugulează cu Atropină. Retenţia acută de urină. Anomaliile anatomice. Se efectuează puncţia tegumentelor (după anestezie locală). Complicaţiile neurologice: . · Hipotensiunea se tratează prin perfuzie. rezisten ţa la injectare dispare brusc. dar de aceeaşi grosime cu acul Tuohy (G16-G17). în doze mici de 2. Gravidele se aşează cu corpul uşor rotat la stânga. · Nu se injectează hipnotic. Chirurgia membrelor inferioare şi a perineului. Hipotensiunea arterială cauzată de blocarea simpatică extinsă. · Aşezarea pacientului dup ă injectare se face în general în decubit dorsal. pentru anestezia epidurală simplă (o singură injecţie).cefaleea postpunc ţională. Coagulopatiile severe. După 2-3 mm de avansare. Pacientul este monitorizat continuu conform standardelor de monitorizare anestezică. · Postoperator.hematomul spinal. Bacteriemia. Hipovolemia necorectată. 2. . în doze fracţionate (după diluare prealabilă). în spaţiul L3-L4. Se avanseaz ă foarte încet cu acul apăsând continuu pe pistonul seringii.paresteziile şi paraliziile.lezarea nervului. pentru a evita compresia venei cave inferioare şi a aortei. 3. 13 . Chirurgia abdomenului superior şi inferior. Se tratează prin suport vital bazal şi avansat. Complicaţiile respiratorii. 5. . · După cca 4-5 cm. de rutin ă. bradicardie şi creştere a timpului de circulaţie. · Dacă se intenţionează o tehnică continuă. Afecţiunile neurologice preexistente (scleroza multiplă). 3.arahnoidita adezivă. Se tratează prin infuzie de cristaloide şi vasoconstrictoare. Se preferă Midazolam sau Diazepam. la care se ataşează un ac mai gros decât pentru anestezia rahidiană. când vârful acului se află în ligamentul galben (formaţie fibroasă). Infecţia la locul puncţiei. . 2. singura măsură eficientă de a reduce semnificativ cefaleea (în afara dimensiunilor acului). rezisten ţa la injectare este foarte mare. Contraindicaţii relative : 1. se prescrie terapia corectă de hidratare. · Se avansează uşor cu acul şi se încearc ă injectarea de ser fiziologic.sindromul de arteră spinală. La necesitate se recurge la vasoconstrictoare (fracţionat dup ă diluare). Stopul cardiac. plină cu ser fiziologic. puncţia se face cu ac Tuohy.

3. Bacteremia. 8. şi între aceste formaţiuni se palpeaz ă pe linia median ă o prăbuşire. Afec ţiunile neurologice preexistente (scleroza multipla). · Se palpează creasta sacrală şi coccisul. Realizează în special. Contraindica ţii pentru anestezia epidurală : Contraindica ţii absolute: 1. 10. 4. Anestezia spinală totală. Toxicitatea acută sistemică. Stopul cardiac. Coagulopatiile severe. Puncţia accidentală a durei. · Unghiul acului se corectează la 30º şi se avansează în canal. Caseta 9. Tehnica este similară epiduralei şi rahianesteziei. 7. Malpoziţia acului sau cateterului. Indicaţiile: interven ţiile în regiunea sacroperineală. Chirurgia obstetricală sau naşterea instrumentală. Caseta10. Hipotensiunea arteriala. Infec ţia la locul puncţiei. · Se puncţionează cu ac sub un ungi de 45º faţă de ligament şi se avansează până ce trece de o rezisten ţă (perforarea ligamentului). · Acest volum asigură o anestezie până la L1. Complica ţiile anesteziei epidurale: 1. 4. Leziuni neurologice. Este mai uşor realizată la copii după realizarea unei anestezii generale uşoare. 6. 14 . Insuficienţa respiratorie. lung. · Se injectează 15-20 ml la pacien ţii cu înălţimea sub 160 cm şi 20-25 cm peste 160 cm. 3. 5. 2. 2. Analgezia postoperatorie sau posttraumatică. 4. realizată prin introducerea analgezicului în canalul sacral. 5.3. Hipovolemia necorectată. analgezie în teritoriul inervat de plexul sacral dar dacă folosim volume mai mari de anestezic local pot fi blocaţi nervii lombari şi toracali inferiori. Blocurile nervoase diagnostice şi terapeutice. 5. Anestezia caudală (sacrală) Este o formă de anestezie epidurală. Se foloseşte un ac special cu lumen dublu 22-G pentru epidurală prin care se introduce un ac 25-27-G pentru anestezia subarahnoidiană. Anestezia combinată spinală/epidurală Anestezia combinată spinală-epidurală a fost iniţiată pentru a utiliza cele două tehnici simultan. utilizând puncţia ac-prin-ac (ac de rahianestezie. Tehnica anesteziei caudale: Osul sacral are o forma triunghiulară unit cu coccisul prin ligamentul sacrococcigian. Cefaleea postpuncţie durală. 2. prin ac gros de punc ţie epidurală). · Pacientul este aşezat în decubit lateral stâng. Anomaliile anatomice. 1-2 cm. Refuzul pacientului. 9. 6. Contraindica ţii relative: 1. Analgezia în naştere. Canularea unui vas peridural.

şi coasta I. 15 . până la contactul cu prima coasta. Necooperarea pacientului. 2. · Poziţia pacientului în decubit dorsal. Chirurgia genunchiului. Dozele de anestezic local utilizate nu trebuie să depăşească dozele maxim recomandate pentru evitarea toxicităţii anestezicului local. cu cea mai mare extindere. Ridicarea uşoară a capului de pe masă ajută la identificarea marginii posterioare a muşchiului sternocleidomastoidian. cotului. 6. Chirurgia ortopedică şi traumatologică a braţului. 4. apoi se retrage uşor. · Doza medie este de 20-25 ml anestezic. Anestezia regională a plexului brahial Se efectuaz ă pe cale interscalenic ă. Instabilitatea hemodinamică. Dup ă 3 – 4 cm. Pentru realizarea blocului este necesar neurostimulator şi/sau aparat cu ultrasunet. Acul se introduce sub 45° lateral pe tegumente în direcţia capului humeral. Refuzul pacientului.5%. Instalarea blocului durează 10 – 15 minute. la o profunzime de 5-7 cm. piciorului propriu zis. Efectuarea tehnicii parestezice nu este recomandată datorită gradului mare de complicaţii. antebraţului. instalare rapid ă a blocului. prima coasta. ori folosirea electrostimulării.3 mA. · Capul se întoarce uşor într-o parte. se ajunge la trunchiul superior sau porţiunile membranei laterale. mîinii propriu zise. 2. · Locul puncţiei este plasat la nivelul cartilajului cricoid pe marginea posterioară a sternocleidomastoidianului. · Poziţia pacientului în decubit dorsal. mijlocul claviculei. · Se introduce acul perpendicular pe tegumente. Calea interscalenică conferă blocul umărului. monitoring similar cu cel pentru anestezia general ă. cu capul în poziţie neutră. Anestezia regională de plex sau nerv periferic 1. totuşi cu o orientare dorsală discretă spre coloana vertebrală. · Direcţia inserţiei acului este caudală.2 – 0. La efectuarea blocurilor se respectă cu stricteţe regimul aseptic şi antiseptic. supraclaviculară. Dereglările grave de coagulare. 2. Se poate avansa acul. Calea subclaviculară are indicaţii identice cu calea supraclaviculară. La aspiraţia aerului este indicată radiografia cutiei toracice pentru a exclude pneumotoraxul. · Pentru localizarea plexului se poate încerca declanşarea de parestezii. care delimitează posterior plexul. care este întâlnită în această regiune destul de frecvent. Lidocain ă 1. contracţii musculare prin electrostimulare.5%. 7. Lidocain ă 1. Contraindicaţii: 1. Calea axilara conferă blocul ½ distale a umărului. 5. În cazul blocului ineficient se purcede la anestezie general ă.Caseta11. practic tot braţul mai complet decât calea axilară. cu ajutorul ultrasonografiei. 4. 3. ceea ce se poate constata prin parestezii sau datorită contracţiilor în regiunea bicepsului brahial (nervul musculocutaneic). Este necesar de a fi aten ţi la vena jugulară externă. respiratorie. Injectarea anestezicului local se efectuează când intensitatea curentului ajunge la 0. care delimitează anterior plexul. ci între fascia. Calea supraclaviculară realizează procentaj mare de succes. · Doza medie este de 25-40 ml anestezic. gambei. 3. identificând vena jugulară externă. Determinarea locului administrării anestezicului local poate fi prin diferite metode: apariţia de parestezii. Caseta12. Echipament necesar de anestezie. antebraţului şi mânii. Indica ţii: 1. · Pentru localizarea plexului se poate încerca declanşarea de parestezii. cotului şi antebraţului şi mai puţin a mânii. Anestezicul trebuie injectat nu subcutanat. Pentru confortul pacientului este recomandată sedarea cu benzodiazepine. subclaviculară şi axilară. · Pacientul se culcă pe spate şi braţul care urmează a fi blocat este poziţionat pe abdomen.

Volumul anestezic e de cca. cu humerusul rotat extern şi cotul flectat. · În teacă perinervoasă. Anestezia regională intraosoasă se foloseşte numai pentru intervenţiile chirurgicale pe membre. ca şi prin activitatea motorie (posibilitatea de a ridica membrul superior). Blocada sciaticului este indicată în chirurgia piciorului propriu zis. 20 ml Lidocaină 1%.25%-0. · Dup ă aplicarea garoului. perpendicular pe tegumente. Se injectează cât mai medial. · Injectarea se face la intersec ţia linii 2-i cu cea de-a 3-a.5%. nervul femurocutanat lateral. · Pacientul se află în decubit dorsal. cu braţul în abducţie de circa 80-90%. perpendicular pe tegumente. median.5 ore). Aprecierea blocului se face prin percepţia durerii. · Se trage o linie între spina iliaca postero-superioară ş i marele trohanter. Lidocaină de 0. şi se avansează pân ă apar parestezii ori contracţii musculare la stimularea electrică a nervului. obturator şi femural. · Pentru blocarea nervului femural pacientul se află în decubit dorsal. de scurtă durată. se puncţionează cu ac subţire. Se simte pătrunderea în teaca perivasculară. cât mai proximal. la o profunzime de 6-10 cm. prin testul de înţepare în teritoriul de distribuţie a nervilor musculocutan. se trage a 2-a linie perpendiculară. lateral de arteră. · Anestezia se instalează peste 10-15 min. Anestezia regională la membrului inferior La nivelul membrelor inferioare nervii au traiecte separate. făcând imposibil blocajul lor printr-o singură manevră. adică deasupra locului unde nervul musculocutan părăseşte teaca perivasculară 3040 ml Lidocaina 1%. · Semnele de puncţie corectă sunt: parestezia. cu volum redus. 16 .5-2 ore şi superioare 1-1. A 3-a linie une şte trohanterul mare şi hiatusul sacral. · Pentru exsanghinare membrul se ridică în sus. transmiterea pulsaţiei arteriale c ătre ac. Se palpează artera. Volumul anestezic e de cca. 20 ml Lidocain ă1%. i/v se injecteaz ă Procain ă de 0. de scurtă durată (inferioare 1. introducând acul perpendicular pe tegumente. Volumul anestezic e de cca.· Poziţia pacientului este în decubit dorsal. iar pentru alte regiuni ale membrului inferior în asociere cu alţi nervi. 20 ml Lidocaină 1% Blocarea nervului femurocutanat lateral este indicată în chirurgia regiunii posterioare a femurului în asociere cu blocada sciaticului şi nervului femural. Caseta13. · Se aplică un garou imediat sub axilă. după ce se aplică garoul ori manşeta unui tensiometru mai sus de câmpul operator şi se umflă la o presiune cu 20-25 mm Hg peste TA sistolică a bolnavului. se puncţionează cu ac subţire sub fascie. Principalii nervi ce sunt blocaţi sunt: sciaticul. La localizarea corectă a acului apar parestezii sau mişcări în picior la stimularea electrică a nervului. · Poziţia pacientului este în decubit lateral cu membrul de anesteziat procliv şi îndoit. paralel cu mănunchiul vacsulo-nervos. exista septuri care împiedica difuziunea anestezicului. Se introduce 20-30 ml Lidocaină 1%. radial şi ulnar. La mijlocul acestei linii.5%. Blocarea nervului obturator este indicată în chirurgia regiunii perineului şi regiunii mediale a femurului în asociere cu blocada sciaticului şi nervului femural. ataşat la seringă. se puncţionează cu ac la o adâncime până la 7 cm. de aceea se fac injectări multiple. Blocarea nervului femural este indicată în chirurgia gambei în asociere cu blocada sciaticului. Cu 4-5 cm mai jos de ligamentul inghinal în vârful unghiului drept format dintre liniile ce duc de la mijlocul ligamentului inghinal şi regiunea anterioară a simfizului. Cu 2-3 cm mai jos şi medial de spina iliac ă anteriosuperioară. acul se introduce peste arteră şi se dirijează medial. Se fixează digital artera femurală. Anestezia regională intravenoasă (blocul bier) se foloseşte rar pentru intervenţiile chirurgicale pe membre. · Pacientul se află în decubit dorsal.

avansâd acul supero-medial 2-2. Articaină.· · Acul cu mandren se introduce în regiunea epifizei ori metafizei prin stratul cortical la o profunzime 1.5-2 cm se injectează Procaină de 0. cu soluţia de anestezic local. Caseta15. · Se injecteaz ă 3-4 ml din solu ţia de anestezic local în conul muscular. · Principalul risc al anesteziei topice este intoxicaţia cu anestezic. . · Anestezic de contact intraconjunctival. · Prima se efectuează prin mijlocul carunculului. oftalmologică.utilizarea dozei strict calculate.L. · Se inseră transdermic sau transconjunctival un ac de 4 cm. O.5 cm şi injectând după aspirare ceilalţi 5 ml de anestezic local. 5 ml Bupivacain ă 0.R. Tetracaină 1% -1-2 pic ături. care este o emulsie ulei/ap ă şi conţine Lidocain ă de 2. Tehnica anesteziei locale constă în infiltrarea progresivă a ţesuturilor strat cu strat.5% şi se aplică în doz ă de 2g/10cm. Lidocain ă de 0. tratamentul nevralgiei. Caseta17. biopsii sau plastii cutanate.5%. se injectează 5 ml din solu ţia de anestezic local şi se masează u şor ochiul pentru ca solu ţia să se disperseze. Anestezia locală (prin infiltraţie) Se indică pentru intervenţiile chirurgicale mici.administrarea frac ţionată a dozei. 17 . cutanate şi subcutanate.5% şi 7. Anestezia topică · Consta în badijonarea mucoaselor cu un anestezic local (chirurgia maxilo-facială. circumcizii. realizând o durată de anestezie până la 3 ore. Metodele de profilaxie a complicaţiei date sunt: . Caseta16.5%. etc.5-10 ui/ml de Hialuronidază 37 ˚C · Se injectează cu un ac de 25 G şi 2. debridarea unui ulcer varicos. Caseta14. · Ochii în poziţie neutră. favorizată de o vascularizare bun ă a mucoaselor. la nivelul regiunii operatorii. · Ochiul în poziţie neutră şi pacientul în decubit dorsal.) realizând anestezia micilor terminaţii nervoase de la acest nivel. · A doua injectare transconjunctival. Anestezia peribulbară · Lidocaină 2%.5 cm. · Se închide ochiul şi se aplică pe el un dispozitiv care să exercite o presiune de 30-40 mmHg (balonul de presiune Honan) pentru 10-15 minute. Anestezia se instalează peste 10-15 min. cu acul orientat posterior şi introdus circa 2-2. · Dup ă aspirarea u şoară. Substanţele anestezice utilizate: Lidocaină 2-10%.000. sutura plăgilor superficiale.5% şi Prilocain ă de 2. · Este indicată în cazul puncţiilor arteriale sau venoase. .evitarea p ătrunderii anestezicului în patul sanguin în plaga deschisă şi răspândirea lui pe suprafeţe mari. la unirea a dou ă treimi mediale cu treimea laterală. având ca reper marginea inferioară a orbitei.5 cm. · Anestezia topică a tegumentelor se realizeaz ă şi cu ajutorul preparatului EMLA. · La nivelul unghiului extern inferior al orbitei care se direc ţionează în sus. Tetracaină. 5 ml cu Epinefrină 1:200. spre posterior şi medial spre vârful orbitei. Anestezia retrobulbară · Decubit dorsal. se aplică două injectări peribulbare. herniotomie şi hernioplastie.

de terapie intensivă. prin plasarea cateterului.presiunea arterială.măsurarea SO2 a sângelui venos amestecat. PVC. .oximetria cerebrală. Starea . 18 .volumele setate după parametrii sanguine arteriale (PaO2.diametrul pupilei. . constitu ţionali. Sistemul pulsoximetria -SpO2. . generală .relaxarea ob ţinută. . . ü Monitoring-ul respirator. cocentra ţ ia .urmărirea presiunii intracraniene.Tabelul nr. . . C. .concentraţia N2O şi concentraţia anestezicelor . PaCO2).potenţiale evocate.electroencefalograma. Sistemul traseul electrocardiografic. . ü macroscopice (tonometria gastrică.PA invazivă. .metode de determinare a circulaţiei şi oxigenării cardio. ü Diagnosticul şi managementul complicaţiilor postoperatorii. central . Sistemul .EcoCG transtoracic ă. .monitorizarea relaxării musculare (TOF).1. inclusiv al metabolismului gazos şi acido-bazic. doppler. . amestecul de gaz expirat. ü microscopice (polarizare ortogonală spectrală.frecvenţa respiratorie. Măsurile de terapie intensivă în perioada postanestezică: ü Restabilirea conştien ţei. . Po AP. .temperatura centrală. ü Stabilizarea funcţiei cardiace. .curba respiratorie.prezen ţa reflexului cornean.diureza. ü noninvaziv-ecografiei transesofagiene ü minim invaziv. . clearance-ul verdelui de indocianină). LIDCO.nivel I(raional). .culoarea tegumentelor. Sistemul renourinar NB: Monitorizare standard .nivel II-III (municipal şi republican).pletismografia pulsului. direc ţionate spre minimizarea efectelor adverse ale actului anestetico-chirurgical şi corecţia perturbărilor patologice prezente la pacient.măsurarea debitului cardiac: ü invaziv-cateterului Swan-Ganz. .3 Asistenţa postanestezică Caseta 18.umiditatea.concentraţia oxigenului.determinarea intermitentă sau continuă a gazelor . tisulare: vascular . Asistenţa postanestezică Include o totalitate de măsuri.echilibrul gazos şi acidobazic.temperatura tegumentelor. Monitorizarea pacientului în anestezie Monitorizarea standard Monitorizarea avansată .indicele bispectral. VIGILEO.PICCO. spectroscopia infraroşie). vizualizarea cîmpurilor întunecate. monitorizare avansată . ü bioimpendanţa electric ă transtoracic ă.termodiluţie transpulmonară. inclusiv şi contracararea hipovolemiei. nervos . fluxmetria cu laser.concentraţia inspiratorie a volatile în amestecul de gaz inspirat şi în oxigenului FiO2. . respirator CO2 la sfârşitul expirului. microscopia intravitală.1. capnometria sublinguală.2. .frecvenţa cardiacă.

2. coagulograma. Bolnavii cu parametrii vitali relativ stabili se pregătesc în secţia de profil (terapie infuzională. . cunoştinţei clare. Pacientul este prezentat echipei de gardă a secţiei şi examinat în dinamic ă la necesitate. la necesitate: ureea. Alegerea metodei de anestezie este doar în competen ţa medicului anesteziolog şi poate fi schimbată în dependenţă de modificarea tacticii chirurgicale. Minimul investigaţiilor conform Programului Unic: analiza general ă a sângelui. Un factor important în managementul urgenţelor este controlul temperaturii corpului pacientului şi înc ălzirea pacientului pe masa de operaţie cât şi a soluţiilor perfuzabile. glicemia. tonusului muscular. 5. în cazurile când patologia chirurgicală acută permite.Transferul pacientului dup ă anestezie din sala de operaţie în secţia de profil se efectuează conform cerinţelor în vigoare: restabilirea respiraţiei. 8. Vizita medicului anesteziolog pentru determinarea riscului anestezio-chirurgical cu implicarea de urgen ţă a specialiştilor de profil la necesitate. . pacientul nu se ventilează prin mască. determinarea grupului sanguin + RH factorul. C. Problema „stomacului plin” se rezolvă preoperator. Etapele asistenţei anesteziologice în chirurgia de urgenţă 1. ionograma. bilirubina. evolu ţia pacientului cu eventuale complicaţii.2 Asistenţa anesteziologică în chirurgia de urgenţă Caseta 19. analiza generală a urinei. inclusiv şi iniţierea alimentaţiei enterale şi parenterale. se aplic ă manevra Selick). Echipamentele de anestezie şi standardul de monitoring se respectă ca şi în cazul interven ţiilor programate. restabilire a diurezei adecvate etc.3 Anestezia în afara sălii de operaţie Caseta 20. C. 6. . se utilizeaz ă miorelaxante scurte depolarizante. care necesită terapie intensivă cu elemente de reanimare se pregătesc de operaţie în secţia de reanimare. metabolice şi a pasajului gastro-intestinal. Pacienţii supuşi intervenţiilor chirurgicale de urgenţă se transferă în sala de operaţie pe brancardă.Tratamentul simptomatic şi de suport se efectuează conform parametrilor clinico-paraclinici. .Pacienţii critici se transferă în mod programat la ventilaţie pulmonară artificială prelungită în terapie intensivă. . a.Transferul pacientului după anestezie din sala de operaţie în secţia de reanimare-terapie intensivă se decide de către medicul anesteziolog şi este prezentat medicului reanimatolog. Calibrul cateterului periferic sau cateterizarea unei vene centrale este în dependenţă de gravitatea pacientului şi volumului operator programat. 3. Pentru pacienţii critici este recomandată utilizarea unui cateter vezical pentru monitorizarea diurezei. se purcede la protocolul de inducţie secvenţială rapid ă (preoxigenare.Corec ţia dezechilibrelor electrolitice. transaminazele. direcţionate spre minimizarea efectelor adverse ale actului anesteticochirurgical şi corec ţia perturbărilor patologice prezente la pacient.1. 7. reanimare. Bolnavii în stare critic ă. cînd intervenţia chirurgicală nu permite rezolvarea stomacului plin (abdomen acut). Pregătirea pacientului către intervenţie. 4. c.) b. Anestezia pentru diverse proceduri în afara sălii de operaţie Premizele: Creşterea numărului de solicitări pentru anestezii în afara blocului operator din cauza măririi numărului 19 . a.Profilaxia şi tratamentul greţurilor şi vărsăturilor postoperatorii se efectuează complex în conformitate cu starea pacientului. .1. radiografia cutiei toracice. indicaţii imediate.Analgezia postoperatorie se asigură în conformitate cu necesităţile individuale ale pacientului şi volumul operator. Abordul venos este obligatoriu la to ţi pacienţii. rezolvare a problemei „stomacului plin”. ECG. În caz de indicaţii urgente. Pacientul este supus actului chirurgical-anestezic fără pregătire în cazurile când intervenţia este o măsură de resuscitare. echilibrul acido-bazic.

3 Componentele de bază ale anesteziei în afara blocului operator Capacitate de toleranţă pentru anestezie/sedare Pacient Grad ASA şi patologie asociată Cai respiratorii Alergie la substan ţe de contrast Cerinţe monitorizare simplă/avansată Diagnostică sau terapeutică Procedură Durată Nivel de disconfort/durere Poziţionare a pacientului Cerinţe speciale (monitorizare specială) Potenţiale complicaţii Suport chirurgical Echipament anestezic Mediu Monitoare Aspiraţie Echipament de resuscitare Personal Echipament tehnic Pericol de iradiere Cîmp magnetic Temperatura ambientală Echipament de încalzire Caseta 21. Ca urmare: pacienţii sunt supravegheaţi de medici cu experien ţă redusă. si cu tot echipamentul de monitorizare. Exista tentaţia de a considera că aceşti pacien ţi nu necesită o anestezie complexă. la copii necesită o sedare mai profundă sau chiar anestezie generala. Patologiile ce pot necesita sedare sau anestezie generală · Encefalopatie infantilă · Tulburări de dezvoltare neurologică · Convulsii/epilepsie · Neuropatie · Miopatie · Durere · Traumă acută · Instabilitate cardiovasculară. si fără a avea sprijinul unui personal cu experienţă în anestezie. ce necesit ă echipament special care nu poate fi transportat în sala de operaţie. respiratorie. Dificultăţile: Locaţiile unde se desfăşoară aceste proceduri pot fi situate departe de blocul operator. şi eventual fără a avea sprijinul unui personal auxiliar antrenat să lucreze cu pacienţii anesteziaţi. Unele proceduri care la adulţi se pot face doar cu o sedare minimă.de proceduri de diagnostic sau tratament. fără a avea la dispoziţie toate condiţiile unei monitorizări complete. sau c ă nu necesită o monitorizare precum cea din blocul operator. procedură şi mediu. neurologic ă · Comorbidităţi importante 20 . Tabelul nr. astfel încât medicul anestezist este nevoit să lucreze într-un mediu diferit de cel cu care este obişnuit. în locaţii îndepărtate. Medicul anesteziolog trebuie să găsească un echilibru între cele trei componente ale unei anestezii în afara blocului operator şi anume pacient.

sau anestezie. Facilitaţi de supraveghere postanestezic ă. colonoscopie. 5. 2 . 9. Gastroenterologie: endoscopie. cît si paşii ce trebuie făcuţi în cazul apariţiei unor complicaţii. Nu există o delimitare strictă între diferite grade de sedare. Prize electrice suficiente pentru aparatul de anestezie şi monitoare precum şi pentru alt aparataj. 1. Sistem de evacuare a gazelor anestezice (atunci când acestea sunt folosite). 7 . Echipament de resuscitare imediat disponibil: a) Defibrilator. · ce complicaţii pot apărea. b) Medicaţie de urgen ţă. 24 Gradele de sedare Gradul de sedare necesar variază pentru fiecare pacient şi pentru fiecare procedură în parte. c) Aparat de anestezie echivalent celor din blocul operator şi men ţinut în aceleaşi condiţii tehnice. şi unde se poate trece cu uşurinţă dintr-un grad de sedare în altul.Caseta 22. Iluminare adecvată: lămpi de rezervă cu baterii. Radiologie: CT. 10 . Aspiraţie: Sigură şi eficientă. medicul anesteziolog trebuie să cunoască bine: · procedura ce urmeaz ă a fi efectuată. · poziţia pacientului. Cerinţele de dotare pentru anestezia în afara blocului operator (ASA) Oxigen a) Sursă sigură. 3 . Personal instruit corespunzător pentru a sprijinii echipa anestezică. 2. 21 . ERCP. Echipament anestezic: a) Balon autogonflabil pentru ventilaţie manuală. 4 . 6 . d) Echipament de monitorizare care s ă permită aderarea la standardul de monitorizare de baza. Principalele proceduri ce necesită sedare sau anestezie 1. 4. b ) Droguri anestezice adecvate. 5 . ecografie transesofagian ă. 3. Radioterapie: iradiere. biopsie hepatică. Psihiatrie: electro şocuri. · durata acesteia. lucru de care trebuie ţinut cont mai ales în cazul pacienţilor fragili sau în cazul procedurilor care necesită sedare profundă. b ) Echipament corespunzător pentru transportul în unitatea de supraveghere postanestezic ă. Caseta. Cardiologie: cateterism cardiac. Spaţiu suficient pentru: a) Personal si echipament. radiochirurgie. radiologie intervenţională. RMN. TIPS. a) Personal adecvat pentru supraveghere postanestezic ă. b ) Butelie de rezerva. aparatul de anestezie şi monitoare. Monitorizarea anestezică de bază în afara să lii de operaţie conform Standardului ASA (anexa nr. 8. neuroradiologie. c) Echipament de resuscitate cardiopulmonară. · cît de dureroasă este procedura. Organizarea serviciului de administrare a anesteziei în afara blocului operator trebuie s ă fie conform standardelor de practica anestezică generală. b) Acces uşor la pacient.4) Caseta 23. cardioversie. Pentru a planifica corect planul anestezic şi de monitorizare.

cel mai frecvent medicul anesteziolog nu stă lângă pacient. sau Cloralhidrat* (30-50 mg/kg). apoi se montează un cateter venos periferic. drogul cel mai utilizat fiind Midazolamul (0. Nici alte obiecte nu trebuie introduse în incinta aparatului: ceas. la pacientul treaz se poate administra Ketamin ă intranazal (6 mg/kg). per os (10 mg/kg). deoarece laringoscopul .5-1 mg/kg) titrat în funcţie de efect. este recomandat ca medicul anestezist sa rămână în incinta şi să urmărească starea pacientului îndeaproape. 22 . baterii. calea aeriană se protezeaz ă cu masca laringiană sau prin intubaţie. iar pentru monitorizarea circulaţiei unda pletismografică. ca nu s-au eviden ţiat efecte adverse ale examenului RMN pentru personalul medical. pentru monitorizarea respiraţiei folosindu-se observaţia directă. Anestezia pentru RMN Câmpul magnetic prezent permanent face ca obiectele ferometalice s ă fie interzise în apropierea aparatului (butelii de oxigen. în doze mici (0. Capnografia printr-o canulă nazală poate fi folosită ca indice obiectiv al respiraţiei. IV). aparat de anestezie etc. Cînd accesul venos este foarte dificil. Acesta se poate asocia cu Ketamină (0. mai ales că examenul RMN poate dura de ordinul zecilor de minute. Perioada postului preanestezic trebuie respectată cu stricteţe (6 ore pentru alimente . chiar la stimulare dureroasă Necesită interven ţie Frecvent neadecvată Poate fi afectată Caseta 25. cărţi de credit etc. monitoare). Este întotdeauna nevoie de un abord venos periferic.). sau Tiopental intrarectal (20-30 mg/kg). Caseta 26. Spaţiul îngust şi lung în care se găseşte pacientul face ca accesul anesteziologului către pacient şi vizualizarea acestuia să fie dificilă. butelia de oxigen.3-0. Acolo unde situaţia o impune.5 mg/kg.5 mg/kg) şi doze mici de Atropină (0.4 ASA . Există echipament compatibil special conceput pentru examenul RMN (aparat de anestezie. Datorită radiaţiilor. Se titrează sedarea în funcţie de efectul dorit. peste această vârstă fiind recomandat s ă fie sedaţi sau anesteziaţi. Din cauza zgomotului produs de aparat. sunetele respiratorii şi zgomotele cardiace nu pot fi auzite.3 mg/kg) pentru a preveni hipersalivaţia. Temperatura redusă este un factor ce trebuie luat în considerare. monitoare. Pentru resuscitare pacientul trebuie scos de urgen ţă din scaner.inclusiv lapte şi 3 ore pentru lichide). Midazolamul se poate asocia la fel de bine şi cu Propofol.5-1-1.Definirea anesteziei generale şi a gradelor de sedare / analgezie Sedare minimă Răspuns Cale aeriană Ventila ţie spontană Cardiovascular Normal la stimuli verbali Neafectată Neafectată Neafectat Sedare moderată Intenţionat la stimuli verbali sau tactili Nu necesită interven ţie Adecvată Menţinut Sedare profundă Intenţionat la stimulare repetată sau dureroasă Poate necesita interven ţie Poate fi neadecvată De obicei menţinută Anestezie generală Fără răspuns. Trebuie stabilită o cale directă de comunicare cu echipa radiologic ă. Trebuie avută în vedere temperatura de multe ori scăzută din aceste locaţii. stetoscop. Datorită faptului. Pulsoximetria este monitorizarea minimă pentru un astfel de examen. pentru o reacţie rapidă şi eficientă în caz de urgen ţă. însă trebuie să fie asigurat acces vizual direct pentru supraveghere. fapt de care trebuie ţinut cont mai ales dacă pacientul este mic. laringoscop.Tabelul nr. telefon mobil. Anestezia pentru CT Copii mai mici de trei luni în general nu au nevoie de sedare pentru examenul CT.

nou-n ăscuţi. anestezie regională sau locală. care pot tolera această investigaţie cu o sedare uşoară cu Benzodiazepine administrate oral (Midazolam 0. Înainte de trezire se recomandă golirea stomacului de aerul folosit la insuflaţie şi extubarea atunci când reflexele protectoare de deglutiţie şi tuse sunt prezente şi eficiente. analgo-sedare sau combinaţii ale acestora. Accesul venos periferic este indispensabil. drenaje. Ca şi în anestezia pentru endoscopie este necesar în marea majoritate a cazurilor de anestezie generală. însă nu neapărat cu intubaţie traheală. Intervenţiile selectate pentru chirurgia de ambulator sunt acelea care durează mai puţin de 60 de minute şi care nu au risc major hemoragic sau care nu produc durere postoperatorie excesivă (tabelul 1). Aceasta creşte confortul pacientului şi creste eficienţa examenului prin reducerea artefactelor de mişcare. Anestezia pentru proceduri minim invazive (puncţii-biopsii. Criteriile se referă la vizita preanestezică . se poate folosi o premedicaţie cu Midazolam asociat eventual cu Ketamină şi men ţinerea cu Propofol sau un anestezic halogenat. malformaţii cardiace). În general nu este nevoie de opioide. se recurge la anestezie generală. Administrarea de opioide în doz ă mică 1-2 mcg/kg trebuie luată în considerare dat fiind faptului. si apoi perioada de trezire din anestezie . În funcţie de fiecare caz. utilizarea lor putând duce la creşterea semnificativă a incidentei vărsăturilor.1 mg/kg) sau Sevolfuran 1. Principiile asistenţei anesteziologice în ambulatoriu Pacientul care este programat pentru chirurgia de ambulator este acela care se interneaz ă pentru investigaţii sau intervenţii chirurgicale şi care nu va rămâne peste noapte în spital. După intubaţie menţinerea se poate face cu doze mici de Propofol (0. Pentru investigaţii sau intervenţii chirurgicale pacientul poate avea nevoie de anestezie generală. Anestezia pentru endoscopie digestivă Cu excepţia pacienţilor adolescenţi.1. datorită faptului că trebuie men ţinută o imobilitate cât mai bună. Propofolul este o opţiune pentru inducţie şi/sau men ţinere.5mg/kg) şi Lidocaină spray în orofaringe. manevra nefiind dureroasă.2% în respiraţie spontană sau asistată. deosebirea o face numai accesul mult mai dificil c ătre pacient. perioada de post. este recomandată intubaţia traheală pentru o protecţie mai bună a cailor aeriene. În acest scop se poate folosi o premedicaţie cu Midazolam (intranasal sau per os) şi inducţie cu Propofol sau Sevofluran în cazul în care nu avem o cale venoas ă.5 .5 . Trezirea din anestezie trebuie făcută sub supraveghere medicală. ceea ce împiedică restabilirea precoce. În marea majoritate a cazurilor pediatrice. Este recomandat ca tehnica aleasă să includă protezarea căilor aeriene (mască laringiană sau intubaţie traheală). marea majoritate a copiilor necesita anestezie generală. premedica ţia. C. Caseta 27. Anestezia generală poate fi indusă în afara incintei sau acolo unde există echipament compatibil se poate face inducţia. Caseta 28. Extubarea se face după reluarea reflexelor de deglutiţie şi tuse. de multe ori fiind suficientă masca facială sau masca laringiană. Notă: Anestezia pentru procedurile care au loc în afara blocului operator trebuie sa aibă aceleaşi criterii de practică ca şi anesteziile din cadrul blocului operator. cateterisme). Premedicaţia cu Midazolam intranazal sau per os şi inducţia inhalatorie cu Sevofluran sunt foarte eficiente acolo unde nu există abord venos. Acolo unde situaţia o cere (ex: pacienţi fragili. 23 . Un prelungitor ataşat canulei venoase poate aduce portul de injectare mult mai la îndemână.defibrilatorul conţin elemente ferometalice. anestezia şi procedura în sine. ca manevrele pot fi dureroase.4 Asistenţa anesteziologică în ambulator (chirurgia de o zi) Caseta 29.

5 Intervenţiile pentru chirurgia de o zi Profilul Ginecologie Chirurgie plastică Intervenţia chiuretaj uterin. examinare în anestezie general. diagnostic laparoscopic. decompresii de nervi. interven ţii pe canal lacrimal. Selectarea pacienţilor pentru intervenţii chirurgicale de o zi Selectarea pacienţilor pentru intervenţii chirurgicale de o zi este de o importanţă majoră şi trebuie să se ia în considerare două aspecte principale: în primul rând starea de sănătate şi apoi condiţiile sociale ale pacien ţilor. rezecţii transuretrale de tumori vezicale. · adaptare mai rapidă la viaţa socială. Prioritar pacienţii selectaţi sunt: cu ASA I şi II sau cel mult ASA III. leziuni tegumentare. cu un raport cost/beneficiu excelent. adenoidectomii. circumcizie . artroscopii. · scădere a riscului de infecţii nosocomiale. colecistectomie laparoscopic ă. dar cu boala asociată într-un stadiu compensat! Factorii de risc pentru apariţia evenimentelor nedorite în chirurgia de ambulatoriu: · obezitatea. strabism. amigdalectomii . fumatul şi astmul bronşic sunt factori predispozanţi pentru apariţia unor complicaţii 24 . Avantajele chirurgiei de o zi · practică sigură. fisuri anale. rezecţii submucoase. vasectomie. polipectomii. · scădere a riscurilor trombozei venoase profunde. Caseta 31. extracţii dentare. Oftalmologie ORL Urologie Ortopedie Chirurgie generală Chirurgie pediatrică Caseta 30. endoscopie digestivă. cistoscopie. · resurse spitaliceşti minime. miringotomie extrageri de corpi străini. Boala Dupuytren. cura varicelor. noduli mamari . eficientă. extragere de material. circumcizii. colposcopie.Tabelul nr. orhidopexii. hernii. cataractă. hemoroidectomie. histeroscopie.

· IMC > 35 consult anestezic.boală hepatic ă . În special pacien ţii vârstnici se evaluează din punctul de vedere al condiţiilor lor sociale pentru a evita pe cât posibil internarea de lungă durată şi apariţia fenomenelor de confuzie postoperatorie. · Vîrsta: > 52 săptămani postconceptual.obezitate morbid ă · Boli hematologice .infecţii acute respiratorii .insuficienţă cardiacă . dacă afec ţiunile asociate sunt stabilizate şi există condiţii adecvate de îngrijire la domiciliu.coagulopatii · Boli neurologice . AVC în ultimele 6 luni . · Stare generală satisfăcătoare(poate urca două etaje pe scări). Sunt excluşi pacienţii cu: · Boli cardiovasculare . iar în noaptea următoare şi pentru primele 24 de ore dup ă intervenţia chirurgicală să beneficieze de însoţirea unui adult.risc de hipertermie malign ă . Sunt accepta ţi pacienţii cu: · ASA I.alcoolism.epilepsie cu mai mult de 3 crize pe an · Boli osteo-musculare 25 . Fişa pentru vizita preanestezică cuprinde un şir de întrebări şi informaţii care asigură o evaluare exactă a pacientului (anexa nr. II şi compensaţi ASA III.toleranţă scăzută la efort . Pacientul vârstnic este recomandat să locuiască la o distanţă de spital de cel mult o oră de mers cu maşina.angin ă pectorală instabilă .respiratorii postoperatorii.hipertensiune arterială: TAD > 110 mmHg .pacienţi mai mici de 1 an cu antecedente familiare de moarte subită infantilă · Boli metabolice .aritmii . · boala de reflux la apariţia complicaţiilor legate de intubaţie.astm cu tratament cu beta 2 agonişti sau cortizon .5) Pacienţii vârstnici prezintă mai frecvent co-morbidităţi şi se evaluează în funcţie de acestea.insuficienţă renală .displazie bronho-pulmonară . Recomandările pentru selectarea pacienţilor în vederea anesteziei în chirurgia de o zi.IMA.boală valvulară simptomatic ă · Boli respiratorii .scleroză multiplă . · hipertensiunea arterială predispune la apariţia complicaţiilor cardio-vasculare. Nu există o limită superioară în ceea ce priveşte vârsta pentru chirurgia de o zi. morfinomani .ARDS la naştere care a necesitat suport ventilator .siclemiă . Caseta 32. · Greutatea: IMC ≤ 35 acceptabil.diabet insulino-dependent .

distrofii musculare. · Copiii programaţi pentru chirurgia de o zi trebuie s ă fie sănătoşi sau în mod normal ASA I şi II. · pulsului.steroizi .inhibitori MAO . După anestezie generală . Caseta 33. reducându-se astfel incidenţa contramandărilor intervenţiilor sau efectuarea unor investigaţii complementare în ziua intervenţiei chirurgicale.insulină Selectarea pacienţilor în ambulator se face cu examinarea: · anamnezei detaliate.. instrucţiuni legate de postul preanestezic. Particularităţile anesteziilor efectuate în ambulator Consultul preanestezic ambulator cuprinde informarea şi educarea pacien ţilor în vederea anesteziei. medicaţia utilizată de pacient (de exemplu medicaţia antihipertensivă se administrează aşa cum a fost prescrisă. După selectarea pacienţilor pentru chirurgia de o zi. utilizarea mijloacelor de transport obştesc nu se recomandă. Pacientului i se înmâneaz ă instrucţiuni scrise.antiaritmice . şi în mod special sugarii care au avut nevoie de suport ventilator în antecedente. utilizarea medicamentelor conform standardului anestezic. dar antidiabeticele orale nu se administrează în dimineaţa intervenţiei chirurgicale). Instruc ţiunile trebuie scrise clar şi într-un limbaj adecvat. privind data şi ora pentru internare.anatomie particulară a căilor aeriene care predispune la intubaţie dificilă · Medicaţie cronică . iar pacientul este sfătuit să nu mănânce nimic dup ă miezul nopţii înainte de dimineaţa internării. · tensiunii arteriale. pacienţii sunt rugaţi să aducă cu ei medicaţia pe care o folosesc în mod obişnuit.artroz ă severă a articulaţiei temporo-mandibulare sau coloanei cervicale . cu condiţia utilizării medicamentelor de durată scurtă şi ultrascurtă de acţiune. · Sugarii născuţi prematur care nu au împlinit 52 de săptămâni postconceptuale. având în vedere riscul de apnee postoperatorie.5). Orice investigaţie radiologică sau morfopatologică este indicat să fie programată şi să se efectueze înainte de internarea pacientului.spondilită anchilopoetică . Indicaţia de a nu mânca după miezul nopţii se referă la alimentele solide. · Pă rinţii trebuie să fie capabili să îndeplinească indicaţiile preoperatorii ale copilului şi să poată îngriji copilul postoperator. Este necesar acordul p ărintelui privitor la tratamentul chirurgical de o zi şi disponibilitatea pentru a înso ţi copilul în ziua intervenţiei. nu sunt admişi pentru chirurgia de o zi. · ECG toate acestea scurteaz ă timpul de şedere al pacien ţilor în spital. care se impune în cazul afec ţiunii sale şi este nevoie s ă semneze fişa de informare şi consimţământ.miopatii. Notă:Este obligator completarea fişei preanestezice şi acordului informat (anexa nr. lichidele clare se admit cu trei ore înainte de intervenţia chirurgicală.anticoagulante . cu 2 ore înainte de intervenţie. De asemenea. · examenului general de urină. 26 . miastenie gravis . Pacienţii fumă tori sunt sfătuiţi să nu mai fumeze cu 4-6 s ăptămâni înainte de interven ţia chirurgicală. Se iau în considerare condiţiile de la domiciliul copilului şi cele legate de transport. NB: Anesteziile efectuate în ambulatoriu includ aceleaşi cerinţe de monitoring (conform anexei 4). · examenului general de sînge. acestora li se explică în detalii datele legate de managementul de rutină.

Controlul analgeziei postoperatorii trebuie început pre sau intraoperator prin suplimentarea anesteziei intravenoase sau inhalatorii cu combinaţia de antiinflamatorii nonsteriodiene. Cele mai frecvent utilizate opioide pentru analgezia intraoperatorie sunt Fentanylul şi Alfentanilul*.Complica ţiile perianestezice Complexitatea şi atributele serviciului anesteziologic fac inerent ă apariţia complicaţiilor. În mod obişnuit pacien ţii trebuie să fie capabili să mănânce şi să bea lichide. Externarea pacientului nu se face până când acesta este capabil să şad ă nesprijinit. Originea complica ţilor: 1. O persoană responsabilă trebuie să fie prezentă pentru a escorta pacientul acasă şi amândorura trebuie să li se dea instrucţiuni verbale şi scrise la externare. aceasta demonstrând şi absenţa greţurilor. Paracetamol (în special la copii). Responsabilitatea pentru evaluarea pacientului în ceea ce prive şte îndeplinirea condiţiilor pentru externare este a anestezistului implicat. Principiile îngrijirii postoperatorii Recuperarea după anestezie este un parametru foarte important în anestezia pentru chirurgia de ambulator. Astfel. pierderi sanguine mici · Micţiuni posibile · Însoţitor prezent şi responsabil · Externarea autorizată de un membru desemnat al personalului medical · Instrucţiuni verbale şi scrise pentru pacient · Medicaţie analgetică pentru 3 zile. iar pacientului o cantitate suficientă de analgezice orale pentru 3 zile. Pacientul trebuie sfătuit să se ab ţină de la activităţi ca şofatul. este utilă pentru asigurarea analgeziei postoperatorii în chirurgia de o zi. au efecte secundare gastrointestinale mai limitate decât antiinflamatoarele nonsteroidiene şi efecte antiplachetare minime. 2. să meargă în linie dreaptă şi să stea drept fără a se balansa. Analgezia multimodală reduce substanţial consumul de analgetice opioide postoperator. Legate de administrarea medicamentelor. Survenite din efectuarea manipulaţiilor. trezirea pacientului este mai confortabilă şi timpul de externare mai scurt. acestea având o durată scurtă de acţiune şi altfel se pot utiliza în chirurgia de o zi. 27 . Caseta 35.Caseta 34. Utilizarea antiinflamatoriilor nonsteroidiene. fără efecte secundare. Inhibitorii COX2 în administrarea intravenoasă sau orală. Diclofenac şi Ketorolac. vărsături şi ameţeli minime · Hidratare adecvată orală · Drenajul plăgii minim. Criteriile de externare · Funcţii vitale stabile pentru cel puţin 1 oră · Orientat temporo-spaţial · Control adecvat al durerii · Greţuri. Asigurarea unei analgezii post-operatorii adecvate este responsabilitatea anestezistului. Aria de trezire trebuie dotată cu acelaşi tip de echipament de monitorizare şi facilităţi de resuscitare ca şi în cazul oric ărei camere de trezire pentru pacienţii internaţi.2 Complicaţiile perianestezice Caseta 36. Paracetamolul administrat intravenos asigură o bun ă analgezie. analgetice opiode cu ac ţiune scurtă şi blocuri loco-regionale intraoperatorii. Există posibilitatea declanşării insuficienţelor funcţionale în cascadă. utilizarea unor maşini sau aparate şi consumul de alcool timp de 24 de ore. care solicită o succesiune de investigaţii şi implică noi şi noi manipulaţii. asigurând o analgezie adecvată. C.

laringelui. nasului. Survenite din setarea incorectă a utilajului folosit intraanestezic. excre ţie. Ø Disecţia retrofaringiană. · Hipoglicemii survenite din supradozarea antidiabeticelor sau rezultante unui post alimentar îndelungat. Complica ţiile tardive ale intubaţiei traheale: 28 . Ø Avulsia corzilor. rezultat din posibilitatea apariţiei reacţiilor adverse. eritem. transpiraţii. Ø stază gastric ă. cât şi interacţiuni între medicamente. aritmii. tromboze cu leziuni ischemice). 4. Ø epilepsie. Stările cu risc înalt de aspira ţiie Ø comă. · Accidente hemoragice survenite direct din prescrierea incorectă a anticoagulantelor. hipotensiune. tahicardie. dezlipirea stratului intern la sondele armate metalic. au la bază acţiuni farmacochinetice. afectarea motilităţii şi clearance-ului ciliar. stenoză traheală. dislocarea septului nazal. 5. obstrucţia căilor aeriene prin hernierea balonaşului prin umflare excesivă. depresie cardiorespiratorie. flebite.3. Ø Traumatismul coloanei vertebrale şi al măduvei spinării. cuprind nenumărate incidente şi accidente. În cadrul perioadei postanestezice precoce şi rezultate supravegherii insuficiente a pacientului. · Risc potenţial de polipragmazie. · Incidente şi accidente locale ale injectărilor intravenoase (fuzări paravenoase. aspiraţia pulmonară. spasm arterial.excoriaţie nazală. · Aceste reac ţii. ce pot lua o alură severă. laringo. ac ţiune la nivel de organ efector. Survenite nemijlocit din monitorizarea intraanestezic ă insuficientă. · În condiţiile unei intubaţii nasotraheale .şi bronhospasm) care pot culmina cu şoc anafilactic tipic. . Ø Intubaţie endobroşică. cuduri ale sondei. rezultat al modificărilor de absorbţie. leziune secundară tardivă. tromboflebite. o Răspunsul reflex la manevra de intubaţie prin hipertensiune. epistaxis. intraoculară . · Acumulare de sânge/secreţii intraluminal. . Complica ţii legate de administrarea medicamentelor. aritmii. buzelor. mucoasei bucale. edeme periferice. faringelui. traheii şi bronhiilor. edem generalizat. pe tot parcursul exercitării serviciului anesteziologic.bronhospasm . dislocarea aritenoizilor. tremor. biotransformare. Ø Luxaţia mandibulei. limbii. Ø plasarea accidentală a sondei nasogastrale intratraheal. · Administrarea medicamentelor. Intubaţie endobronşică :După introducerea sondei pot apărea: · Inflamaţia şi ulceraţia mucoasei laringiene.hipertensiune intracraniană. traumatism de cornete. · Perforaţia căilor aeriene şi a esofagului. distribu ţie. o momentul inducţiei anestezice şi detubării (extragerii sondei traheale). Complica ţii survenite din efectuarea manipula ţiilor: § Proprii intubaţiei traheale Ø Intubaţia esofagiană. Ø Poziţionarea şi umflarea balonaşului în laringe.laringospasm. implic ă un risc important. Ø Lezarea dinţilor. . ventilarea cu gaze uscate duce la obstrucţie prin deshidratarea mucoasei traheale şi depunerea de cruste în lumenul sondei. · Reacţii alergice (modificări tegumentare.

Complica ţii de la cateterizarea venelor centrale: · Pneumotorax (prin lezarea domului pleural). · Hematom subcutan. cu difuziunea gazelor în ţesuturile învecinate. 29 . Complica ţii prin utilizarea neadecvată a circuitelor respiratorii: · Hipoxie. tracţiuni sau elongări nervoase. · Leziuni de lob tiroidian plonjant. · Leziuni a ventriculului drept. · Traheomalacie.· Edem şi stenoză la nivel glotic. · Hiperoxie. · Fistulă traheo-esofagiană. · Leziune a ramurii anterioare a nervului laringeu recurent la nivelul cartilajului tiroid. Utilizarea presiunilor exagerate în conturul respirator Induce supradistensie alveolară. · Blocare a valvei expiratorii. · Sinechii laringiene. · Embolie gazoasă. · Ulceraţie laringiană superficială. · Injectare accidentală a anestezicului în arteră. subglotic şi traheal. Complica ţii provocate prin suprapresiuni: · Închidere sau absenţă a supapei de suprapresiune a sistemului respirator. · Culminând cu embolie gazoasă. arterei pulmonare. la lezarea arterei. · Leziuni a plexului subclavicular. · Emfizem mediastinal. · Complicaţii septice. · Creştere a spaţiului mort. rezultând: · Emfizem pulmonar interstiţial. · Dep ăşirea presiunii din interiorul alveolei opre şte temporar circulaţia în capilarele pulmonare. cu tulburări de ritm până la rupturi cardiace. · Hipercapnie: · Hipocapnie. · Hemotorax (lezarea unui vas masiv). · Puncţie a canalului toracic. timus şi trahee. · Emfizem subcutanat. · Disfonie cauzată de un granulom de corzi vocale sau de pareză a corzilor vocale. · Creştere a rezistenţei la flux. pînă ce gradientul de presiune se reface prin creşterea presiunii în artera pulmonară.

Anexa nr. sensor pentru controlul ermetismului în conturul de respira ţie Ventilatoare mobile Monitoare a func ţ iilor vitale cu module obligatorii: analiza amestecului gazos inhalat ş i exhalat. vacuum Ma ş in ă de anestezie adaptat ă pentru anestezice gazoase ş i volatile cu vaporizoare separate pentru Sevofluran. pletismografie. loc de lucru 1 la 3 s ă li de opera ţ ie 1 la 2 s ă li de opera ţ ie 1 la sal ă 2 la masa 6 la masa 30 1 1 1 1 1 la la la la la 2 mese 6 mese 3 mese mas ă 3 mese . Izofluran. capnometrie. umidificator. temperatura central ă . componen ţ a amestecului gazos inhalat ş i exhalat. SaO2. neermetizarea circuitului. EtCO2. tuburi gofrate. manjetă pentru TA neinvaziv ă oscilometrică de diferite mă rimi. MAC anestezicelor gazoase ş i volatie volumului exhalat ş i cu sistem ă de alarm ă la deconectare. LOCUL DE LUCRU AL ANESTEZIOLOGULUI Denumirea utilajului Cantitatea utilajului în dependen ţă de nivelul IMSP Serviciul spitalicesc Spitale raionale Sistem centralizat de aprovizionare cu gaze: surs ă de oxigen. loc de lucru Fiecare ma ş in ă de anestezie 1 la 6 s ă li de opera ţ ie 1 la fiecare mas ă de opera ţ ie 1 1 1 1 1 la 6 mese în sec ţ ie la 6 mese la mas ă la 6 mese Fiecare monitor Fiecare mas ă de opera ţie. dotat cu sistem ă de monitorizare a presiunii în contur. 1 CERINŢE DE DOTARE A SĂLILOR DE OPERAŢIE. sensor electronic pentru termometrie Tensiometru + stetoscop Electrocardiograf mobil 12 canale Defibrilator Balon Ambu Seringa automat 1 la masa 1 în sec ţ ie 1 la masa 1 la sec ţie 1 în sec ţ ie Spitale municipale Spitale republicane Fiecare sal ă de opera ţie. analizator de gaze în amestecul gazos. cu posibilitate de anestezie cu flux redus Accesorii pentru maşina de anestezie: maşti de diferite mărimi. presiunea arterial ă neinvaziv ă Presiune arterial ă invaziv ă monitoring al debitului cardiac Monitoring BIS sistem de înc ă lzire a pacientului (saltea ş i/sau sistem de einsuflare) sistem de înc ă lzire a perfuziei Accessorii pentru monitor: electrozi ECG. aer comprimat. fiecare loc de lucru al anesteziologului Fiecare mas ă de opera ţie. sensor SaO2. filtru bacterian. dep ăşirea limitelor de presiune. concentraţ ie. electrocardioscopie. gel pentru electrozi.

electroli ţ ilor."Cell .Saver" Hemoglobinometru portativ Analizator portativ pentru testarea hemostazei (TCA) Tromboelastograf ROTEM (1 pe clinica) Glucometru Laringoscop cu lam ă curb ă ş i lam ă dreaptă pentru adul ţ i şi copii cu trei lame Aparat pentru ultrasunet pentru vase ş i nervi periferici Aparat pentru aprecierea echilibrului acidobazic. Consumabile necesare pentru anestezie (calculele se fac în dependen ţă de volumul de lucru) Combitub Stilet luminiscent Fibrolaringoscop Set intubare retrograd ă Set traheostomie percutan ă Cateter nazal pentru oxigen Măş ti faciale pentru inhalarea oxigenului Pens ă McGill Pens ă anatomic ă Pens ă chirurgical ă Dep ă rt ător bucal cu filet 31 . menţinerea şi repararea utilajului. glucozei Fibrolaringoscop Glidescop 1 în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1 la secţ ie 1 la masa 1 la 6 mese 2 la masa 8 la transplant Fiecare mas ă de opera ţ ie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie Fiecare mas ă de opera ţ ie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 la 6 mese 1 la 6 mese 1 la 6 mese 1 în sec ţie 1 la 6 mese 1 la 3 mese 6 la masa NB ! Toate utlilajele se recepţionează doar cu contract de deservire garantată. După expirarea garanţiei fiecare spital este responsabil de deservirea.8 la transplant Monitor pentru aprecierea profunzimii blocului neuromuscular Infuzomat Aspirator cu catetere de aspira ţ ie de unic ă folosin ţă Aparat pentru autohemotrasfuzie .

Perfuzor automat cu accesorii (seringi. sisteme de conectare) Aparat pentru analgezie controlată de pacient Cateter venos de unică folosinţă Seturi pentru anestezie epidurală "single shot" de unică folosinţă Seturi pentru anestezie spinală de unică folosinţă Seturi pentru anestzie trunculară Seturi pentru anestezie epidurală continuă cu cateter de unică folosin ţă Seturi de unică folosinţă de cateterizarea vaselor magistrale: subclaviculare.F. hemotrasfuzie U. Foley. sondă orogastrală groasă Cornţang curbat Cârlig traheostomic ascuţit CBrlig chirurgical Set pentru venesecţie Foarfece pentru pansament Foarfece drepte cu vârf ascuţit Neurostimulator cu accesorii (ace de unică folosinţă) Garou hemostatic Pense pentru tuburi elastice 32 . jugulare. femurale Cateter traheobronhial pentru aspirarea mucozităţilor Cateter uretral Nelaton. colectoare de urină Sondă nazogastrală mono-. biluminală.Fixator de limb ă Tuburi de intubare de diferite dimensiuni Pipe aeriene Măş ti laringiene trei dimensiuni Seringi pentru sp ălarea cavit ăţ ilor Seringi pentru injec ţ ii de unică folosin ţă Seturi de perfuzie.

catetere venoase de unică folosinţă Dispozitiv de perfuzie rapidă a soluţiilor Dispozitiv de încălzire a soluţiilor Sterilizator Casoletă Tăviţă renală Pipetă oftalmică Set pentru determinarea grupei sanguine ABO şi Rh rezus Factor Termometru pentru ap ă Cronometru cu nisip Stativ pentru eprubete Masă pentru medicamente Dulap pentru medicamente Stativ pentru perfuzii 33 .Pense hemostatice Pense hemostatice tip Moschit Ace pentru puncţie cardiacă Ace .

E. deci să vă asigurăm un grad maxim de securitate. pe exemplu anestezia plexului brahial (sub braţ) elimină durerea în braţul respectiv. De asemenea. chiar la o s ănătate şubred ă. De aceasta şi menţinerea func ţiilor vitale (respiraţie. B. controlăm în colaborare cu chirurgul aşezarea pe masă de operaţie. inelele. apoi. Pentru siguranţa proprie. D. Sunt atât de multe întrebări. Vă rugăm s ă scoateţi protezele dentare şi lentilele de contact înainte de operaţie şi să le puneţi în loc sigur. prin infiltraţie) Înlătura senzaţia de durere în anumite regiuni ale corpului sau segmente pe care se operează. VĂ RUGĂM SĂ NE INFORMAŢI Orice intervenţie chirurgicală solicitată cu anestezie. Prin următoarele întrebări. cum este stopul cardiac sunt foarte rare. pentru a evita accidentele de aspiraţie. paralizii) prin presiune. Pentru a evita accidentele. La intervenţii mai lungi. exista diferite procedee: A. gre ţuri şi vărsături). Vă aflaţi. ANESTEZIA LOCALĂ (regională. Narcoza de astăzi permite dozarea exactă şi combinarea diferitelor substanţe narcotice. STIMATE PACIENT! Explorări şi tratamente dureroase se fac în mod regulat sub anestezie (pentru eliminarea durerii). riscurile ei depind de circumstan ţele cazului individual. în apropierea nervilor respectivi. mai ales. vrem să ne dăm seama despre eventualele riscuri şi. Anestezia este începută după o injecţie de pregătire (premedicaţie) şi continuată cu injectarea unui narcotic intravenos suficient pentru intervenţiile scurte (anestezie scurtă intravenoasă). Scoate ţi de asemenea. sunt anesteziaţi nervii care duc la măduva spin ării. într-o stare liniştită. care se introduce în trahee. Pregă tiţi-vă pentru o discuţie cu medicul anesteziolog. dar şi alte boli asociate. Injectarea este nedureroasă. Intubarea asigură un grad mare de siguranţă pentru respiraţie şi protejează plămânul de posibile vome şi regurgitaţii. cerceii şi peruca. NICI O INTERVENŢIE NU ESTE FĂRĂ RISC! Accidentele anestezice grave care amenin ţă viaţă. de la începerea anesteziei şi până la terminarea ei.Anexa nr. pentru a evita leziunile nervoase (tulburări de sensibilitate. VĂ RUGĂM SĂ RESPECTAŢI URMĂTOARELE INDICAŢII. starea generală. să nu mâncaţi şi să nu fumaţi cu 8 ore înainte de operaţie. C. La rubrica alte particularităţi vă rog să completaţi ce vi se pare important şi nu a fost amintit. se permite să beţi lichide transparente (ap ă. 34 . asemănătoare cu somnul. Pentru eliminarea durerii. vă rugăm să apelaţi la asistenta sau medicul anesteziolog. Dacă aveţi nevoie de ajutor pentru răspunsuri. sunt felul şi gravitatea bolii. şi are cele mai puţine dezavantaje. Nu folosiţi machiaj şi lac de unghii. se administreaz ă oxigen şi narcotic. În acest caz. Importante. Pentru aceasta. vârsta şi obiceiurile dvs. modificări ale vocii. pentru că s-a făcut în prealabil anestezierea pielii. folosirea aparatului de anestezie permite un bun control al respiraţiei şi monitorizarea circulaţiei şi altor funcţii vitale. Noi vă propunem procedeul care este cel mai bun pentru operaţia prevăzută pentru dvs. În anestezia spinală şi peridurală. prin intermediul unui tub. ceai) cu maxim 2 ore până la operaţie. ALEGEREA PROCEDEULUI DE ANESTEZIE Fiecare procedeu are avantaje şi dezavantaje. ANESTEZIEA (anestezie generală) Anihilează conştienţa şi perceperea durerii în tot organismul. se repetă injectarea (anestezie intravenoasă) sau se continuă anestezia cu o substanţă gazoasă (anestezie inhalatorie prin intubaţie). după ce aţi adormit dvs. supraveghem aceste funcţii pe întreaga durată a anesteziei. se administrează oxigen cu ajutorul unei măşti. spuneţi medicului anesteziolog dacă aţi mâncat sau aţi băut în perioada interzisă. pentru că dorim să prevenim şi riscurile rare şi relativ mici (leziuni dentare prin intubaţie. anestezicul este injectat într-un anumit loc al coloanei vertebrale. circulaţie) în timpul operaţiei este răspunzător medicul anesteziolog. 2 Fişa de informare a pacientului privind anestezia pentru intervenţii chirurgicale Numele şi prenumele_________________________________________Vârsta________________sex M/F Domiciliul________________________________________________________________________________ Vă rugăm să citiţi şi să completa ţi chestionarul. care se aplică pe gură şi nas. Colaborarea sa cu chirurgul serveşre securităţii dumneavoastră.

epistaxis) DA/NU · Alergii (alimentare. care__________________________________________________________________________ · Aţi primit transfuzii de sînge? DA/NU · Aţi avut complicaţii la transfuzii? DA/NU ŞTIŢI CĂ SUFERIŢI DE: · Boli musculare DA/NU · Boli cardiace (infarct miocardic. pentru ce boli?_________________________________________________________________ Sunteţi însărcinată? DA/ NU Aţi luat medicamente înainte? DA/ NU Dacă da. artrită) DA/NU · Tulburări hematologice (de coagulare. care _________________________________________________________________________ · Fumaţi regulat? DA/NU · Consumaţi alcool? DA/NU Dacă da. În anestezie generală DA/NU_____________________________________ În anestezie regională DA/NU_____________________________________ Sunt. Refuz următoarele procedee ___________________________________________________________________ DATA____________ SEMNĂTURA___________________ 35 . ce fel de medicamente? __________________________________________________________ Aţi mai fost operat? Felul_______________________________________________Anul_____________ Felul_______________________________________________Anul_____________ Dacă au fost particularităţi la anestezie DA/ NU Dacă da. de asemenea. tromboze) DA/NU · Afec ţiuni respiratorii (TBC. litiază) DA/NU · Diabet zaharat DA/NU · Boli a glandei tiroide DA/NU · Afec ţiuni oculare (glaucom. tulburări de ritm. Am în ţeles acestea şi mi s-a răspuns la toate întrebările legate de felul procedeului (avantaje şi dezavantaje). de acord cu premedicaţia şi întreaga gamă de medicamente anestezice de care va fi nevoie. cât pe zi?______________________________________________________________________ · Alte particularităţi______________________________________________________________________ DECLARAŢIA DE ACORD LA ANESTEZIE Medicul anesteziolog. cât şi despre riscurile legate de acestea. ciroză) DA/NU · Boli renale (pielonefrită. rinit ă) DA/NU · Alte boli. Nu am alte întrebări. Sunt de acord ca operaţia planificată să fie efectuată. pneumonii. varice.CHESTIONARUL PREANESTEZIC · · · · · Înălţimea __________cm Greutatea ____________kg Aţi fost în ultimul timp sub îngrijire medicală? DA/ NU Dacă da. paralizie) DA/NU · Afec ţiuni psihice (depresii) DA/NU · Afec ţiuni osoase (spondiloze. transfuzii. atât despre eventualele intervenţii ulterioare (perfuzii. cataractă) DA/NU · Afec ţiuni neurologice (epilepsie. glomerulonefrită. astm bronşic) DA/NU · Boli hepatice (hepatită. medicamentoase. hipertensiune arterială) DA/NU · Boli vasculare (arteriopatii. cateter venos central). bronşite. dl ____________________________________ m-a informat ast ăzi despre rezultatele analizelor şi despre procedeul anestezic prevăzut pentru mine.

□ CVP Cateter Nr……Locul……………... Hct. Locul………… □ Linia arterială Cateter Nr……………………. Timpul operaţiei: începutul…………. 36 .. □ Anestezia generală Inducţia: □ Mască □ I. Alte……….. □ PCVC Cateter Nr………. □ Epidurală □ Caudală □ Lombară □ Toracică Acul…………… Cateter…………………… □ Unică injec. Anestez. E/R/S □ Cateter urinar □ FiO² □ Tub oro/naso-gastral □ SaO² □ Stimulator nervos □ ETCO² □ BIS □ ETAA □ Potenţiale evocate Poziţia: pe spate. > Durata: ………… Vizualizare gradul: 1. □ CVP Cateter Nr……Locul……………. Grupa sangvină……………Rh factor……………………. □ Treaz □ An. 3 Tentative: 1.sfârşitul…………. 2. 3 Fişa de anestezie generală Examen-control pre-anestezic !!! □ Pacientul identificat □ Monitorul □ Procedura/localizarea □ Preparate de sânge verificată □ Consimţământul □ Maşina anestezică □ Laringoscop+aspiratorul Controlat de: …………. de o i □ Secţie □………… Sfârşitul operaţiei da / nu Agitaţie da / nu da / nu Delir da / nu da / nu Voma da / nu da /nu Frison da / nu Condiţiile transportării: □ Cu oxigen □ ECG □ SaO² □ BP □ Pe tub (Spontan / Ventilat) Şef secţie / Coordonator de echipă …………………. litotomie. 3. 3. 4 Tubul traheal: □ Oral □ Nazal □ Traheostom □ Armat □ Curb □ Cu manget □ Fără manget □ Cu lumen dublu: dreapta / stânga Mă rimea: Nr... …………. ……………………………………………………………. Sat. Localizarea…………………………………………. Scos…………………… Antibioticoprofilaxia – Da / Nu Analgezia postoperatorie precoce – Da / Nu da / nu □ Anestezia regională □ Spinală Nivel…………. Procedura…………………………………………………. Acul…………. fişei…………………. Nr. Spontană CV stabil Transferat în: □ Camera de trezire □ Terapia intensiv ă □ Reanimare □ Chir. 2.Data naşterii…………………. 4. □ Inducţie cu secvenţă rapidă □ Trecerea la regională □ Numai mască □ Mască laringiană Pacientul deja: □ Intubat □ Traheostomie Laringoscopia: □ An. Data……………………………. Sexul………………………Vârsta………………………. Datele de laborator PARA ORA METRI pH PaCO² PaO² HCO³ B.M. Pierderi: da / nu Intubaţia: □ Uşoară □ Dificilă □ Fibrooptic □ Orb nazal □ Manget umflată da / nu □ Tamponat: Circuitul respirator: □ Frecvenţă înaltă □ Insuflaţie □ Ciclic □ Jakson Ress □ Mapelson Numele pacientului………………………………………. Garou: Aplicat…………. Sursa de încălzire: Saltea…. Secţia…………………………………………………… Starea psiho-emoţională …………………………………. 2.. Anesteziologul……………………………………………. Medic anesteziolog…………………………………… Asistenta anestezistă…………………………………. Urea Na+ K+ Ca+ Evenimente/Comentarii Abord venos: 1. Monitoring: □ ECG □ Precordial stetoscop □ NIBP/LA □ Esofageal stetoscop □ Temp.. Timpul anesteziei: începutul…………. ……………………………………………………………. alte………………………….. decubit lateral D/S. FiO² ACT Hb.Anexa nr. gen.V.sfârşitul………… Diagnoza…………………………………………………. şezute. 2. □ Continuă □ Bolus □ Nivelul senzorial □ Blocul nervos periferic Treaz Adormit Res.E.. □ I. Chirurgul…………………………………………………. 1. Nr.. Glu. pe burtă. capul sus/jos. locală Lamă : □ Machintosh □ Miller Mă rimea: 0.

.Paraclinice/Imagistice: Risc Anestezic ASA: 1 2 3 4 5 E Tehnica anestezică propusă: TIVA/ Inhalatorie / Regională / Blocuri RS / RD cu/fără mioplegie Pregătirea preoperatorie efectivă DA/NU Repaos digestiv: lichide clare…..Denumirea instituţiei *În acest document se permit doar completări suplimentare în conformitate cu specificul instituţiei Codul MS RM Fişa de examen anesteziologic Gradarea CEPOD: □ programat..... ora / / / / Informa ţie despre pacient Secţia………………………………... □ urgent amânat Data. IV....parcursul………………….. bolii: An.. Diagnosticul……………………………………………………………………………………………………………………………………….. □ urgent.....cordului: Ps: Abdomen Semnul Giordano: Scaunul Ficat: TA: Lien: Diureza: Ex..……….....……... Nr.... Premedica ţie: IM..lactate... lapte matern…....... sangvină………. Antecedente anestezice: tipuri………………...... ..... An.. fişei…………………………... am....Gr..…….. Asigurarea medicală…………………………………………………………………………………………... Examenul obiectiv/clinic: Evaluarea pacientului Recomandari Starea generală: Tegumentele: Evaluarea căilor aeriene: Dentiţia: Respiraţia: MALAMPATI : 1 2 3 4 irelevant FR: Zg..complicaţii…………………...vieţ ii / Comorbidităţi: Deprinderi dăunătoare: Alergii: Dereglări neurologice: Medicaţie permanentă: tip/doză……………………………………………………………………………….... Numele pacientului……………………………………………………………………….....Rh factor…………… Data naşterii: …………………………………….. Vârsta ……………….. per os Alte : Aprobarea planului anesteziei de către conferin ţă DA/NU data_______Semnă tura medicului ATI_______________ 37 . solide…….... Greutatea……………………………………. Operaţia propusă …………………………………………………………………………………………………………………………………..

congelată (ml) Masa eritrocitară (ml) Masa trombocitică (ml) PIERD ERI Urină (ml) NG tub (ml) 38 . (mg) 30 0 30 0 30 0 EPID/SPIN. NaCl 0.ORA 0 Inhal. NO2 / Aer / O 2 Halot.V.9% (ml) Ringer Lactat (ml) Glucoză 5% / 10% / 20% (ml) FLUIDE Refortan 6% (ml) Plazmă pr. Arduan / Atrac. Izofluran Ketamina (mg) Midazolam / Diazepam (mg) Propofol (mg) Fentanil (mg/ml) Medicamente Sucinilholină (mg) I. / Sevo. / Vecuron.

MAŞINĂ DE ANESTEZIE P. X ▲ 180 170 160 150 140 130 120 110 FCC ● 100 90 80 70 60 50 40 Pupile (mm) d/s.Hemoragii (ml) ORA 210 200 190 ▼ T.C. A. V. Fotoreacţie FiO2 SaO 2 (%) MONITOR ETCO 2(%) (mmHg) TEMP (°C) CVP / LA (mmHg) PA (mmHg) ETAA TOF RESP. VM FR 0 30 0 30 0 30 0 39 .C.

Man. PIP PEEP EVENIMENTE 40 .Mec.

ventilaţia. 3. ultrasonogramă.Anexa nr. Pentru pacienţii ventilaţi mecanic este necesară prezenţa alarmei de deconectare. circulaţia şi temperatura pacientului trebuie evaluate continuu pe parcursul întregii anestezii. 4. 2. Oxigenarea Gazul inspirator: monitorizarea FiO 2 pentru orice anestezie generală administrată cu ajutorul unui aparat de anestezie. Orice pacient anesteziat va avea circulaţia monitorizată prin una din următoarele metode: palpare puls. 41 . Ventilaţia Monitorizare clinică calitativă precum şi cantitativă prin capnometrie/capnografie pentru orice pacient supus unei anestezii generale. Oxigenarea sângelui: utilizarea pulsoximetriei şi evaluarea culorii pacientului. Este recomandată şi monitorizarea cantitativă a volumului expirator. 1. auscultaţie. 4 Standardul ASA pentru monitorizarea anestezică de bază în sala de opera ţii şi în afara sălii de opera ţie Standardul I Personalul calificat pentru administrarea anesteziei trebuie sa fie prezent pe tot parcursul anesteziei generale. Temperatura Orice pacient anesteziat va avea temperatura monitorizat ă atunci când se anticipeaz ă. intenţionează sau suspecteaz ă modific ări clinice semnificative ale temperaturii centrale. undă puls intraarterială. pulsoximetrie. pletismografie. Standardul II Oxigenarea. Circula ţia Ritmul cardiac şi presiunea arterială se vor monitoriza la un interval de cel puţin cinci minute la orice pacient anesteziat. anesteziei regionale sau a sed ării.

stridor. dantură Preferinţele sau aşteptările pacientului privind anestezia Chestionarul preanestezic pentru chirurgia ambulatorie Ce fel de interven ţie chirurgicală urmează să aveţi ? Vă simţiţi bolnav ? Aveţi o boală diagnosticată (hipertensiune arterială. tratament. gradul de compensare Examenul obiectiv general Toleran ţa la efort Antecedentele sau afecţiunile căilor aeriene: intubaţie dificilă. ultima doză ü Medicaţie în antecedente (steroizi. alcool. convulsii. droguri Antecedentele anestezice (inclusiv problemele apărute) Antecedentele chirurgicale sau internările anterioare Antecedentele heredo-colaterale. hernie hiatală sau gastrită ? Aţi avut probleme renale ? Aveţi probleme cu tiroida sau glandele suprarenale ? Sângeraţi uşor sau aveţi probleme cu coagularea sângelui ? Aţi avut transfuzii în antecedente. pneumonie sau atacuri astmatice ? Aveţi simptome de apnee de somn sau sforăiţi ? Purtaţi proteză dentară. diabet) ? Aţi simţit că vă este greu să respiraţi la urcarea pe scări a unui etaj ? Tuşiţi ? Aveţi wheezing ? Aţi avut vreodată bronşită. cefalee severă sau pierderi de memorie ? Aţi avut icter sau probleme hepatice ? Aveţi reflux esofagian. chimioterapie) Alergii Antecedentele consumului de tutun. afecţiuni cronice ale căilor aeriene.5 Fişa preanestezică pentru chirurgia de ambulator Vârsta Data intervenţiei Medicaţia ü Medicaţia curentă. artroză temporo-mandibulară. ochelari sau lentile de contact ? Aţi avut dureri precordiale la urcatul scărilor sau în timpul unei alte forme de efort ? Vi se umflă picioarele sau gleznele ? Cam ce efort fizic depuneţi în mod normal ? Aţi smţit că respiraţi greu la activităţi normale ? Aveţi probleme cu tensiunea arterială ? Aveţi afecţiuni neurologice. acceptaţi transfuzia dacă este necesară ? Consumaţi tutun sau alcool ? Folosiţi alte medicamente sau substanţe chimice în afara celor prescrise ? Aţi luat medicaţie în ultimele 3 luni ? Aţi avut intervenţii chirurgicale ? Ştiţi că aveţi alergii ? Aţi avut dumneavoastră sau rudele apropiate probleme la anestezie ? Aţi putea fi însărcinată ? 42 - . existen ţa unor probleme anestezice Situaţia socială Naşterea şi dezvoltarea postnatală (pediatrie) Antecedentele obstetricale. ultima menstruaţie Bolile asociate diagnosticate: evaluare.Anexa nr.

33. Kalii chloridum 4%-10 ml 41. Sol.1ml 19. Fondaparinux sodium 2.4%. Bupivacainum. Sol. Glucosum 5%-200. Digoxinum 0. 2ml 8.5ml 30. Sol. 20%-500ml. lichid pentru vapori de inhalat 35. Sol. Sol. Bendazolum. Ketaminum 500mg/10ml 42. Epinephrinumm. Sol. Sol. 40%-500ml.25mg/ml – 2 ml 23. liof+solv/sol. Famotidinum. Sol. 10 ml 2. 0.2 ml 7. Sol.000 U/ml-1ml 36. Sol. 50mg. Hydroxietilamidon (HES 200/0. Clemastinum 1mg/ml 12.06% .5) 38. Kaliu aspartat + Magneziu aspartat 40.inj. Sol.Combinaţie) 32. Sol. Sol. Hartman (DCI. Sol.20ml 9. Isofluranum* 100 ml. Metoclopramidum 0. Furosemidum.inj.Combinaţie) 14. Sol.500ml. 10%. Gelofusine (DCI. Sol.Combinaţie) 17. Sol. Sol. Hydrocortisonum 2.18%-1ml 27. Amiodaronum 150 mg/3ml 3. Dextranum 500 ml 21. Convallaria majalis 0. Magnesii sulfas 25%-10ml 45. Sol. 100mg 43 . Sol.Combinaţie) 16. Coffeinum 20%-1ml 13.25mg/ml 25. Halothanum*100%. Diphenhydraminum 10mg/ml 24. Haloperidolum 5mg/1ml 34. Bemiparinum 2500UI-0. Sol.5 % . Enoxaparinum 20 mg/02 ml 26. Calcii gluconas 10% .5 ml. Sol. Ringher (DCI. Sol. Diazepam 10mg – 2 ml 22. Etamsylatum 250mg/2ml 28. Sol. Sol. Atropini sulfas 0. Dexamethazonum 4mg/ml 15.5%-2 ml 48. Metamizoli natrium 50%-2ml 47. Heparinum 5. Sol. Sol. 20mg/2ml 31. Ketorolacum 30mg/ml 43. lichid pentru vapori de inhalat 39. 10%-2 ml 44. Sol. Sol.5mg/0. Tab. Calcii chloridum 10% 10. Sol.400ml. Metoprololum 25mg.1 ml 5.1% . Enalaprilum 1. Sol. Mannitolum 15%-200ml 46. 5 mg/ml./sol. Aminophyllinum 2.Combinaţie) 18. Sol. Sol. Sorbilact (DCI.Anexa nr. Sol.5%-2ml 37. pulb. Dexketoprofenum 25mg/ml 20. 20mg. Lidocaini hydrochloridum 2%-2ml.250ml.400ml (DCI.10ml 11. Azamethonii bromidum* 5%-1ml 6. 29. Sol. Sol. Sol. 1% -1 ml. Sol. Sol. Sol. Reamberin 1. 6 Lista medicamentelor necesare in anesteziologie 1. Sol. Atracuriu besilat 50 mg-5ml 4.

500ml 55. Midazolamum 5mg/ml 50.1%-1ml 61. pulbere parenterală 44 .05%-1ml 60. Nifedipinum 5 mg/50ml 58. Promethazinum. Norepinephrinum* 0. Sol.005%-2ml Sol. Trimeperidinum 2%-1ml 73. Propofolum 10mg/ml emulsie injectabilă 66. Naloxonum 0.9%-200 ml. Propranololum. Sol.5mg/1ml Analgetice majore: Sol.25 mg/ml 69. Sol. Sevofluranum 100%-250ml 68. Amiodaronum 150 mg/3ml Sol. Tramadolum 100mg/2ml 72. 10%-2 ml Tab. Sol. Metoprololum 25mg. Tab. Sol. Naloxonum 0. Sol. Sol. Natrii hydroxibutyras 20%-10 ml (Natrii oxybutyras) 56. lichid pentru vapori de inhalat Isofluranum* 100 ml.04%-1ml 54. Lidocainum 2%-2ml. Verapamilum. Strofhanthinum 0. Sol. Sol. Sol. 2.1%-1ml Sol.5mg/1ml Anestezice: Sol. Sevofluranum 100%-250ml Halothanum*100%.49. Prednisolonum. 100 mg 62. Fentanylum 0. Trimeperidinum 2%-1ml Anetezice volatile: Sol. 100mg Sol. Sol. Phenobarbitalum 15 mg*. Neostigminum 0. Nikethamidum 25%-2ml 59. Sol. pulbere parenteral ă 71. 50mg/2ml 64. 0.1%-1ml* 67. Sol. Thiopentalum Natricum 500-1000mg.6 ml 52. Morphinum 1%-1ml Sol. Sol. 400 ml. Sol. Natrii bicarbonas 4%. Sol. 30mg/1ml 65.250ml. Natrii chloridum 0. Sol. Nadroparini calcium 2850 AXa/0. Propranololum.200 ml 53. 5700AXa/0. lichid pentru vapori de inhalat Antidot: Sol. 0. Verapamilum. Phenilefrină1%-1ml 63.3 ml. 2. Sol. Sol. 50mg. Sol. Nifedipinum 5 mg/50ml Sol. Suxamethonium 2%-5ml 70. Morphinum 1%-1ml 51.04%-1ml Antiaritmice: Sol. Ketaminum 500mg/10ml Propofolum 10mg/ml emulsie injectabilă Thiopentalum Natricum 500-1000mg. Sol. Sol. Nitroglycerinum 25 mg/5ml 57.

Bemiparinum 2500UI-0. WFSA în conformitate cu principiile medicinei bazate pe dovezi. Epinephrinumm. Natrii hydroxibutyras 20%-10 ml Antihistaminice: Sol.Sol. Atracuriu besilat 50 mg-5ml Sol.18%-1ml Sol. Suxamethonium 2%-5ml Glucocorticoizi. Lidocainum 2%-2ml. Clemastinum 1mg/ml Sol. 0. Enoxaparinum 20 mg/02 ml Sol.000 U/ml-1ml Notă: Produsele marcate cu * la moment nu sunt înregistrate în Nomenclatorul de Stat al medicamentelor. Sol. Dexametason 4mg/ml Sol. Hydrocortisonum 2. Midazolamum 5mg/ml Cardiotonice: Sol. Heparinum 5. Diphenhydraminum 10mg/ml Miorelaxante: Sol. dar sunt recomandate de ghidurile clinice internaţionale ale ESA.2 ml Sol.1%-1ml Anestezice locale: Sol.5%-2ml Benzodiazepine: Sol. 0. 30mg/1ml Sol. Diazepam 10mg – 2 ml Sol. 45 . Furosemidum.20ml Sol. Prednisolonum. 10%-2 ml Diuretice: Sol. Phenilefrină* 1%-1ml Norepinefrina sol. 5 mg/ml. 20mg/2ml Mannitol Anticoagulante: Sol. Bupivacainum.

West.. 19. Particularităţi în anestezia pediatrică. E..: 2011. Oxford Handbook of Anesthesia. С. Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”. Пол Бараш. Allman. 2010 24. Guţan. Borş. 553p.3-е изд. Paul G Barash et al. Francine S. Москва. 12. ediţia 2. Braşov. Клиническая анестезиология. Dorel Sandesc.А. NewYork. ISBN 0-07-142358-3 11. Keith. Ghid de anestezie-terapie intensivă. Mircea Chiorean. D. 8. Москва. Дж. V. Анестезиология. Marius Moga.Jain H. [et. Enkin...Edward Morgan Jr. G. Ciobanu C. Glenn P. Джеймс Р Рафмелл. 46 . Cristea I. Sofroni D. А. Бунятяна. Sanda Copotoiu. ISBN 978-0-443-06959-8 14. Митрохина Под редакцией А. Москва 2004. 8th edition. 23. Cojocaru V. USMF „Nicolae Testemiţanu”. Untilă. 186p. Suportul tehnico-managerial. 2011г. 2000 9. Cojocaru. Marius Papurică. 4.К.. Бунятян А. Дамир.]-7th edition. Практическая кардиоанестезиология: [Пер... Călin Mitre.. Hotineanu. О. К.BIBLIOGRAFIE: 1. Leziunea pulmonară acută /sindromul de detresă respiratorie acută (LPA/SDRA) la bolnavii cu patologie chirurgicală. 156p. Jr. 2000 13. „Ghid practic de diagnostic şi conduită în obstetrică”. Oxford University Press 2007 16. Gravlee. Критические ситуации в анестезиологии. Clinical Cases în Anesthesia. 2004. 2004-2012. Cluj-Napoca 2003. 2008. University Press 2004. – 6th edition ISBN 978-0-7817-8763-5. – М. Москва Медицинская литература 2006. Ovidiu Bendreag. 5.. 2006. Leonard Azamfirei. Martin. -1104c.. 21. Москва. Механическая вентиляция легких. Miller. A.]. А. Cojocaru.. Тотальная Внутривенная Анестезия . Михаил. Фиш. M. 2008.I. 15. Е. Йен Смит. Volume 1. в 3-х книгах 2. Tica A. Acalovschi I. Catedra Anesteziologie şi Reanimatologie FECMF. Tîrgu Mure ş. / Clinical Anesthesiology. C2 Design. 3th edition. Managementul bolnavului critic Vol. 2. 20. Мэгид С. Militară 2003. Регионарная Анестезия. Reed. 6. 2003. А. Fredericк A Hensley.. Usatâi. Перевод с английского А. Москва. Allan P. / Clinical Anesthesia. volume 2 2010. Conduita perioperatorie în condiţiile riscului chirurgical avansat. Клиническая анестезиология. V. ISBN 5-89481-632-7 10. с англ. al. John B. 2010 18.. ISBN-13:978-0-443-06624-5 3. Дж. Anestezie clinic ă. Ed. Sofronie S. Muray et all „ A Guideto Effective Care in Pregnancy and Childbirth” 3-rd Ed. Сатишур Е.Fourth Edition 2006.. G. Габа.Эдвард Морган-Мл... Wilson. 17. Ghiduri şi protocoale în anestezie terapie intensivă şi medicină de urgenţă. 7.M. Donald E. Д. –Ch.Москва "Медицина" 2000. 2005. UMF „Victor Babeş” Timişoara. Айткенхеда. Ch. Руководство по реаниматологии. 2008 22. Oxford University Press. Yudkowitz. Хауард . V. Miller's Аnesthezia/edited by Ronald D.: „Медицинское информационное агенство”. Respiratory Physiology: the essentials.