MINISTERULSĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA

Protocol clinic standardizat în anestezie

Chişin ău, 2013

1

Aprobat la şedinţa Consiliului de Experţi al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova din 27 martie 2013, proces verbal nr.1 Aprobat prin ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr.861 din 30 iulie 2013 „Cu privire la aprobarea Protocolului clinic standardizat în anestezie”

Elaborat de colectivul de autori: Victor Cojocaru Mihail Borş Virgil Gu ţan Petru Rusu Serghei Şandru Ruslan Baltaga Andrian Belîi Doriana Cojocaru Serghei Malanco NicolaiVaculin d.h.ş.m., profesor universitar, şef catedră anesteziologie şi reanimatologie nr. 2, USMF „NicolaeTestemiţanu”, membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătăţii RM în anestesiologie şi reanimatologie d.ş.m., conferenţiaruniversitar, catedra anesteziologieşireanimatologie nr. 2, USMF „NicolaeTestemiţanu”, membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătăţii RM în anestesiologie şi reanimatologie d.ş.m., conferenţiaruniversitar, catedraanesteziologie şireanimatologie nr. 2, USMF „Nicolae Testemiţanu” d.ş.m., conferenţiaruniversitar, catedraanesteziologieşireanimatologie nr. 2, USMF „Nicolae Testemiţanu” d.ş.m., conferenţiar universitar, şef catedră anesteziologie şi reanimatologie nr. 1, „Valeriu Ghereg”.USMF „Nicolae Testemiţanu” d.ş.m, conferen ţiar universitar, catedra Anesteziologie-Reanimatologie Nr.1 „Valeriu Ghereg” USMF „Nicolae Testemiţanu”. d.ş.m, conferen ţiar universitar, catedra Anesteziologie-Reanimatologie Nr.1 „Valeriu Ghereg” USMF „Nicolae Testemiţanu”. d.ş.m., conferenţiar universitar, catedra anesteziologie şi reanimatologie nr.1„Valeriu Ghereg”,USMF „Nicolae Testemiţanu” şef secţie anesteziologie, IMSP Institutul Mamei şi Copilului şef secţie Reanimare, IMSP Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie Recenzenţi oficiali: Nicolae Gurschi Tatiana Tăzlăvan Ana Oglinda d.ş.m., conferen ţiaruniversitar, catedra anesteziologie şi reanimatologie nr. 2, USMF „Nicolae Testemiţanu” d.ş.m., conferenţiar universitar, şef catedră anesteziologie şi reanimatologie nr. 1, „Valeriu Ghereg”.USMF „Nicolae Testemiţanu” d.ş.m., conferenţiar universitar,şef secţie reanimare pediatrică, IMSP Institutul Mamei şi Copilului, membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătăţii RM în anestesiologie şi reanimatologie dr.hab. med, profesor universitar, membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătăţii RM în farmacologie clinic ă dr.hab. med, profesor universitar, membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătăţii RM în medicină de laborator

Victor Ghicavîi Valentin Gudumac

2

pagina CUPRINS Abrevierile folosite în document……………………………………………………………………... 5 Prefaţă…………………………………………………………………………………………………. 5 A. PARTEA INTRODUCTIVĂ……………………………………………………………………… 5 A.1. Utilizatorii………………………………………………………………………………………… 5 A.2. Scopurile protocolului…………………………………………………………………………….. 5 A.3. Data elaborării protocolului………………………………………………………………………. 5 A.4. Data revizuiri protocolului………………………………………………………………………… 5 A.5. Lista şi informaţiile de contact ale autorilor şi ale persoanelor care au participat la elaborarea 6 protocolului……………………………………………………………………………………………... A.6. Definiţiile folosite în document…………………………………………………………………… 6 B. PARTEA GENERALĂ……………………………………………………………………………... 7 C. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR Ş I A PROCEDURILOR……………………….. 8 C.1 Conduita pacientului……………………………………………………………………………….. 8 C.1.1 Asisten ţa anesteziologic ă ………………………………………………………………………... 8 C1.1.1 Asisten ţa preanestezică………………………………………………………………………. 8 Premedicaţia preanestezică………………………………………………………………. 10 C.1.1.2 Asisten ţa intraanestezică……………………………………………………………………... 10 Metodele de anestezie utilizate………………………………………………………….. 10 Metodologia anesteziei generale…………………………………………………………. 11 Cerin ţe pentru anestezie loco-regională………………………………………………….. 11 Anestezia rahidiană (spinală)………………………………………………………... 12 Anestezia epidurală………………………………………………………................... 13 Anestezia combinată spinală/epidurală……………………………………………… 14 Anestezia caudală (sacrală) ……………………………………………………….... 14 Anestezia regională de plex sau nerv periferic………………………………………. 15 Anestezia regională a plexului brahial………………………………………………. 15 Anestezia regională la membrului inferior………………………………………….... 16 Anestezia retrobulbară……………………………………………………………….. 17 Anestezia peribulbară………………………………………………………………… 17 Anestezia topică………………………………………………………………………. 17 Anestezia locală (prin infiltra ţie) ……………………………………………………. 17 Monitorizarea pacientului în anestezie…………………………………………………... 18 C1.1.3 Asisten ţa postanestezică …………………………………………………………………….. 18 C.1.2 Asisten ţa anesteziologic ă în chirurgia de urgen ţă……………………………………………….. 19 Etapele asistenţei anesteziologice în chirurgia de urgen ţă……………………………….. 19 C.1.3 Anestezia în afara sălii de operaţie………………………………………………………………. 19 Anestezia pentru diverse proceduri în afara sălii de operaţie………………………………… 19 Componentele de bază ale anesteziei în afara blocului operator……………………….... 20 Patologiile ce pot necesita sedare sau anestezie general ă……………………………....... 20 Principalele proceduri ce necesită sedare sau anestezie …………………………………. 21 Cerinţele de dotare pentru anestezia în afara blocului operator (ASA) ………………..... 21 Gradele de sedare………………………………………………………………………… 21 Anestezia pentru CT………………………………………………………………….. 22 Anestezia pentru RMN……………………………………………………………….. 22 Anestezia pentru endoscopie digestivă……………………………………………….. 23 Anestezia pentru proceduri minim invazive (punctii-biopsii, drenaje, cateterisme)…. 23 C.1.4 Asisten ţa anesteziologic ă în chirurgia de o zi (ambulator)…………………………………........ 23 Intervenţii pentru chirurgia de o zi…………………………………………………………… 24 Selectarea pacien ţilor pentru intervenţii chirurgicale de o zi…………………………….. 24 Recomandările pentru selectarea pacien ţilor în vederea anesteziei în chirurgia de o zi 25
3

Particualrităţile pentru anesteziile efectuate ambulator………………………………. Principiile îngrijirii postoperatorii……………………………………………………. Criteriile de externare…………………………………………………………………. C.2 Complicaţiile perianestezice……………………………………………………………………….. Anexa nr. 1 Cerinţele de dotare a locului de lucru al anesteziologului………………………………… Anexa nr. 2 Fişa de informare a pacientului privitor la anestezia pentru intervenţii chirurgicale……... Anexa nr. 3 Fişa de anestezie generală…………………………………………………………………. Anexa nr.4 Standardul ASA pentru monitorizarea anestezică de baz ă în sala de operaţii şi în afara sălii de operaţie......................................................................................................................................... Anexa nr. 5 Fişa preanestezică pentru chirurgia în ambulatoriu……………………………………….. Anexa nr. 6 Lista medicamentelor necesare în anesteziologie…………………………………………. BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………………….

26 27 27 27 30 34 36 41 42 43 46

4

PARTEA INTRODUCTIVĂ A. Data elaborării protocolului: 2013 A.R. nr.4. Scopurile protocolului: 5 . (asistenţa anesteziologică ) A. Protocolul clinic standardizat este elaborat în conformitate cu ghidurile internaţionale actuale privind serviciul anesteziologie şi reanimatologie. Cremă(lidocaină+pilocarpin ă) Grey Tensiunea Arterială Otorinolaringologie Dispozitiv pentru Monitorizarea Relaxării Musculare Fracţia inspiratorie a Oxigenului Presiunea Arterială Presiunea Venoasă Centrală Presiunea de ocluzie Artera Pulmonară Ecocardiografia Monitoare pentru Monitorizarea Debitului Cardiac prin metode minim invazive (prin analiza undei pulsului sau a echografiei transesofagiene) Tomografie Computerizată Rezonanţă Magnetic ă Nucleară Endoscopic retrograd colangio-pancreatografie Şunt Transjugular Portosistemic Intrahepatic Infarct Miocardic Acut Accident Vascular Cerebral Tensiunea Arterială Diastolică Sindrom de Detresă Respiratorie Acută Mono-amino-oxidaza PREFAŢĂ Acest protocol clinica fost elaborat de grupul de lucru al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova (MS RM). Utilizatorii: medici anesteziologi-reanimatologi ai instituţiilor medico-sanitare A. IMSP Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie. a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” şi IMSP ICŞDOSMC.2.1. TOF FiO2 PA PVC Po AP EcoCG PICCO.ABREVIERILE FOLOSITE ÎN DOCUMENT ASA ECG ALAT ASAT IMC SAM L3-L4 EMLA G TA O. constituit din specialiştii Catedrei anesteziologie şi reanimatologie nr.VIGILEO CT RMN ERCP TIPS IMA AVC TAD ARDS MAO Societatea American ă de Anestezie Electrocardiografie Alaninminotransferaza Aspartataminotransferaza Indicele Masei Corporale Supravegherea Anestezică Monitorizată Vertebre Lombare 3-4 Anestezic local.L.1. regionale sau locale în cadrul intervenţiilor chirurgicale şi procedurilor diagnostice şi curative. Data revizuiri : 2015 A.3. Sporirea securităţii pacienţilor şi cadrelor medicale în realizarea complexului de măsuri privind pregătirea şi efectuarea anesteziei generale.2. LIDCO.

catedra anesteziologie şi reanimatologie nr.5. profesor universitar. catedra AnesteziologieReanimatologie Nr. USMF „Nicolae Testemiţanu” dr. dr..6. conferenţiar universitar. aprobat şi contrasemnat: Denumirea instituţiei Catedra Anesteziologie-Reanimatologie Nr. catedra AnesteziologieReanimatologie Nr. 1 „Valeriu Ghereg” Societatea Anesteziologie şi Reanimatologie din Moldova Seminarul ştiinţifico-metodic de profil „Anesteziologie. şef catedră anesteziologie şi reanimatologie nr. 2. 2. procedurilor diagnostice şi terapeutice 6 . Specialitatea abordeaz ă aspectele teoretice.. şef catedră anesteziologie şi reanimatologie nr. în med.1 „Valeriu Ghereg” USMF „Nicolae Testemi ţanu”. conferenţiar universitar. Lista şi informaţiile de contact ale autorilor şi ale persoanelor care au participat la elaborarea protocolului: Numele Victor Cojocaru Mihail Borş Virgil Guţan Petru Rusu Serghei Şandru Baltaga Ruslan Belîi Andrian Doriana Cojocaru Serghei Malanco Nicolai Vaculin Funcţia de ţinută dr. Reanimatolgie şi Urologie” Agentia Medicamentului Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare în Sănătate Compania Naţională de Asigurări în Medicină Consiliul de Experţi al Ministerului Sănătăţii Persoana responsabilă A. conferenţiar universitar. USMF „Nicolae Testemiţanu” dr.. IMSP Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie Protocolul a fost discutat.USMF „Nicolae Testemiţanu” şef sec ţie anesteziologie IMSP Institutul Mamei şi Copilului şef sec ţie Reanimare.. catedra anesteziologie şi reanimatologie nr. 2. 2. 2. USMF „Nicolae Testemiţanu” dr. în med. 1. în med. conferenţiar universitar. conferenţiar universitar.A. în med. cu un rol esen ţial pentru evolu ţia curativă a diverselor patologii şi în special cele chirurgicale. conferenţiar universitar. Definiţiile folosite în document Anesteziologia şi reanimatologia este o specialitate medicală de sine stătătoare.. USMF „Nicolae Testemiţanu” dr. conferen ţiar universitar. în med. dr.hab. multidisciplinară. USMF „Nicolae Testemitanu” Catedra Anesteziologie-Reanimatologie Nr.USMF „Nicolae Testemiţanu” dr. catedra anesteziologie şi reanimatologie nr. ştiinţifice şi practice ce ţin de domeniul pregătirii şi protejării pacientului în cadrul desfăşurării actului chirurgical.1 „Valeriu Ghereg” USMF „Nicolae Testemi ţanu”.... catedra anesteziologie şi reanimatologie nr.1„Valeriu Ghereg”. „Valeriu Ghereg”. în med. în med. în med.

1 · Asisten ţa postanestezică (caseta 18 ) Asistenţa anesteziologică Prezen ţa indicaţiilor pentru · Etapele asistenţei anesteziologice în chirurgia de în chirurgia de urgenţă asisten ţă anesteziologic ă în urgen ţă (caseta 19) chirurgia de urgenţă C. (policlinică. tabelul 2) staţionar C. tabelele 3-4) afara sălii de operaţie C. sau · imediat Asistenţa anesteziologică poate fi efectuată doar în locuri special amenajate! · locul de lucru al anesteziologului.3 B. · urgent. cabinetele diagnostice.4 · Asisten ţa postanestezică (caseta 18 ) · Anestezia pentru diverse proceduri efectuate în condiţii de ambulator (casetele 29 – 35.1. asigurând bolnavului în stare critic ă suportul funcţiilor vitale. Cerinţele şi dotarea Moduri de acordare a asistenţei anesteziologice Condiţii de acordare a asistenţei anesteziologice Locul de lucru al anesteziologului Locul de lucru anesteziologic.1 Nivelul de asistenţă medicală spitalicească Descriere Motive Paşi (măsuri) (repere) (modalităţi şi condiţii de realizare) I II III Asistenţa anesteziologică Prezen ţa indicaţiilor pentru · Asisten ţa preanestezic ă (casetele 1 – 3) în mod programat asisten ţă anesteziologic ă în · Asisten ţa intraanestezică (casetele 4 –17. Efectuarea asistenţei doar : sub responsabilitatea unui medic anesteziolog-reanimatolog calificat! Scopul activităţilor NB: Medicul rezident în anesteziologie şi reanimatologie poate efectua asisten ţe anestezologice doar cu riscul I-II ASA sub supravegherea medicului anesteziolog-reanimatolog calificat. Cerinţele şi dotarea. cabinet stomatologic. imagistic etc). · locoregională sau · sedare anestezică monitorizată (CEPOD.2 Nivelul de asistenţă medicală specializată de ambulator Descriere Motive Paşi (măsuri) (repere) (modalităţi şi condiţii de realizare) I II III Asistenţa anesteziologică Prezen ţa indicaţiilor pentru · Asistenţa preanestezică (casetele 1 – 3) în ambulator asisten ţă anesteziologic ă în · Asisten ţa intraanestezică (casetele 4 –17.) Beneficierea pacientului de: · anestezie generală.2 Asistenţa anesteziologică Prezen ţa indicaţiilor pentru · Anestezia pentru diverse proceduri în afara sălii de în afara sălii de operaţie asisten ţă anesteziologic ă în operaţie (casetele 20 –28. tabelul 2) ambulator C.1. precum şi de tratamentul diverselor patologii. 7 .1 Locul de lucru anesteziologic. Asistenţa anesteziologică poate fi acordată în mod: · programat. indispensabil pentru evaluarea şi tratamentul cauzei declanşatoare. B. şi · în afara blocului operator (sălile de pansamente. În staţionar. Include: · în sălile de opera ţie.invazive. Cerinţe de dotare conform: anexei nr. în special a stărilor grave. în terapia durerii acute şi cronice. sau În alte instutuţii medicale.1.1. stomatologice etc. 1 Standardul de dotare al locului de lucru al anesteziologului. 2006). PARTEA GENERALĂ B. punctele traumatologice. Oxford Handbook of Anesthesia. NB: Medicul rezident în anesteziologie şi reanimatologie poate efectua asisten ţe anestezologice doar cu riscul I-II ASA sub supravegherea medicului anesteziolog-reanimatolog calificat. tabelul 5) Tabelul nr.

Aprecierea diagnosticului chirurgical şi volumului eventualei intervenţii chirurgicale. ASAT. endocrine. DESCRIEREA METODELOR. neurologului la pacienţii cu respectivele coexisten ţe patologice. Evaluarea anamnezei pacientului. I vizită a anesteziologului (consultul I preanestezic) se efectuează la solicitarea medicului chirurg sau specialistului interesat cu scopul examinării preanestezice. .C. stabilirea riscului.1 Asistenţa preanestezică Caseta 1. TEHNICILOR ŞI A PROCEDURILOR C.hernioplastiile pentru hernii gigante. · stabilirea momentului optim al intervenţiei chirurgicale. prin solicitarea consultului internistului. Coordonarea activităţilor de examinare şi corecţie a bolnavului cu tare pulmonare. indicele protrombinic). .1 Evaluarea eventualului risc respirator prin efectuarea testelor clinice şi instrumentale pentru decelarea leziunilor subclinice şi aprecierea rezervei pulmonare: · Teste clinice obligatorii: Ştange.1. .1. . · II vizită preanestezică. Obiectivele de realizare: 1. Radiografia cutiei toracice. creatinina. . ureea. 4. endocrinologului. Indicaţiile pentru efectuarea testelor exploratorii suplimentare: . analiza biochimică a sângelui (glicemia. hepatorenale sau cu dereglări patologice în investigaţiile standard.dispneea de efort.astmul şi sindromul astmatic.2). informarea pacientului privind op ţiunile pentru eventuala anestezie. NB: Poate fi efectuată de către anesteziolog în perioada prespitalicească în condiţii de ambulator. . 5. 6. 6. cardiologului. Informarea pacientului referitor la anestezia pentru interven ţia chirurgicală (fişa de informare a pacientului) şi completarea chestionarului preanestezic. determinării planului de investigaţii şi măsurilor de corecţie a dezechilibrelor poten ţiale existente. stabilirea riscului anestezic. gazele sanguine.1.expectoraţia abundentă. (anexa nr. bilirubina. Etapele: · I vizită preanestezică.interven ţiile toracice. analiza generală a sângelui şi a urinei.1 Asistenţa anesteziologică Asistenţa anesteziologică acordată în mod programat include trei etape: · Asistenţa preanestezică. Examenul obiectiv al pacientului. Asistenţa preanestezică Scopul principal . Evaluarea minimului standard a datelor paraclinice: ECG.1. fibrinogenul. ALAT. În cazuri indicate se recomand ă efectuarea examenelor paraclinice specifice problemei vizate. Conduita pacientului C. cardiace. grupa şi Rh-factorul sanguin. · Asistenţa postanestezic ă. · Teste paraclinice suplimentare: spirografia. Ghence. 8 . elaborarea planului de asistenţă perianestezic ă. · acordul informat al pacientului. cardiace.BPOC. · Asistenţa intraanestezică. 2. 3.tusea cronică. C.evaluarea statutului constituţional somatic şi patologiei chirurgicale în contextul elaborării planului de pregătire către actul chirurgical anestezic.

. · Testele suplimentare: Dopler ECG. 6.obezitatea morbidă. gravitate medie. Evaluarea riscului cardiovascular pentru aprecierea rezervei funcţionale miocardice. comparativ cu testul Mallampati. Determinarea gradului de pregătire a bolnavului către intervenţia chirurgicală. Este testul cu cea mai mare valoare predictivă. IMC.carenţa nutritivă pronunţată. foarte grav ă. . . . ECG. 6.testul cu efort. denotă risc de laringoscopie dificilă. 2. 2. 5. 8. Frecven ţa cardiac ă. Holter ECG. a ventilaţiei mecanice etc.. pe coloana cervicală. Caseta 2. II vizită a anesteziologului (consultul II preanestezic): Obiectivele de realizare: 1.cardiopatia ischemic ă. 6.vîrsta înaintată. Acuzele. menţionarea posibilităţiilo de complicaţii şi risc.dimensiunea limbii în raport cu cavitatea orală (test Mallampati). Selectarea metodei de anestezie. gravă.hipertensiunea arterială peste 160 mmHg. măsurată cu capul deplin extins. · Testele obligatorii: TA. Explicarea de c ătre anesteziolog pacientului şi la necesitate membrilor familiei (tutorelui) a conduitei anestezice propuse. distanţă tiro-mentală.3. Activităţile anesteziologului în perioada preanestezică Activităţile anesteziologului în perioada preanestezică sunt reflectate în fişa de observaţie în următoarea succesiune: 1. terminală). 9 . . 7. Stabilirea riscului anestezic conform scorului ASA (American Society of Anesthesiology) ASA Definiţie Pacient sănătos fără probleme medicale I Boală sistemică uşoară II Boală sistemică severă dar fără incapacitatea pacientului III Boală sistemică severă care incapacitează pacientul IV Muribund care se presupune că nu va supravieţui 24 ore indiferent de intervenţia V chirurgicală Donator de organe în moarte cerebrală VI *E –urgenţă .se adaugă la fiecare din clasele ASA dacă este cazul. obezitate. Pulsul. iar orificiul bucal închis. starea de nutriţie (normală. Accentuând siguranţa anesteziei. transportul la sala de operaţie.tulburările de ritm şi conducere.valvulopatiile. Semnarea declaraţiei de acord pentru anestezie (anexa 2). .distanţa sterno-mentală reflectă gradul de mobilitate a coloanei cervicale. Starea generala a pacientului (satisfăcătoare. 3. datele antropometrice.distanţa tiro-mentală. gradul de protuzie mandibulară. Elaborarea planului anesteziei. 4.2. sub 6 cm: intubaţie posibil dificilă. distan ţa dintre incisivi.flexia anterioară a jumătăţii inferioare a coloanei cervicale şi extensia articulaţiei atlantooccipitale. O distan ţă de 13.5 cm sau mai pu ţin. eventualitatea transferului la terapia intensivă. denutriţie). Examenul preoperatoriu în vederea intuba ţiei traheale Trei criterii trebuie apreciate: . Pregătirea preoperatorie şi indicarea premedicaţiei. Indicaţiile pentru efectuarea testelor suplimentare: . . .

Indicarea riscului anestetic şi consimţământului pacientului sau adultului responsabil pentru o anumită tehnică de anestezie. posttraumatice. Anestezie intravenoasă totală: a) cu respiraţie spontană . C. · Efect vagolitic. Aprecierea rezultatelor examin ării clinice a pacientului cu reflectarea obligatorie a indicilor hemodinamicii şi a simptomelor şi sindroamelor patologice. · Doze scăzute de substan ţe de inducţie. 10 .). Premedicaţia preanestezică Premedicaţia preanestezică include pregătirea psihologică şi medicaţia farmacologică în dependenţă de starea pacientului. f) locală topică şi/sau infiltrativă. de prevenire a agregării plachetare. NB: Dacă la vizita primară. b) cu respira ţie artificială ( mecanică). b) epidurală . 4. antidepresive. 3. neurologice etc. postalergice etc.1. Planificarea tehnicii anestezice.) şi coexistenţele patologice (tare pulmonare. NB: Medicaţia va fi selectată în corespundere cu statusul constituţional-somatic al pacientului. anticolinesterazice. · Efect antiacid. Anestezie generală cu pivot inhalator. · Prevenire a hipertermiei maligne. · Transfuzie preoperatorie. Scopurile premedicatiei: · Sc ădere a anxietăţii pacientului. 7. Antecedentele eredocolaterale.3.1. · Corectare a deficitelor hidroelectrolitice. · Prevenire a reinfarctizării miocardului. · Efect antitrombinic. Anestezie combinată (asociată). blocante de calciu. cardiace.) 6. · Analgezie. comorbidităţile şi amploarea intervenţiei anestezico-chirurgicale. Datele despre medicaţia utilizată în perioada preoperatorie pentru tratamentul maladiilor cronice (preparate hormonale. 8. c) supraveghere anestezică monitorizată. · Efect antiemetic. etc.2 Asistenţa intraanestezică (realizarea anesteziei) Caseta 4. obiectivele consultului I şi II se reflectă şi se documentează într-o singură etapă. 2. · Efect antihistaminic. · Efect antisialogog. c) sacrală . e) retrobulbară şi peribulbară. 4. · Nutriţie parenterală. personale şi patologice (postoperatorii. d) blocadele plexurilor nervoase. Caseta 3. 5. Metodele de anestezie utilizate: 1. Nivelul de conştiinţă. endocrine. adrenoblocante. Anestezie loco-regională: a) rahianestezie. pacientul nu necesită mă suri suplimentare diagnostice şi/sau curative pentru stabilirea riscului anestezic şi minimizarea lui.

alegerea opţiunii. · Administrarea premedicaţiei necesare.Caseta 5. · Apariţia unei zone eritematoase. · Transportul supravegheat în salonul de recuperare postanestezic ă. câte o dată chiar necrotice. · Dacă nu acceptă este necesar de explicat particularităţile anesteziei locale pentru intervenţia chirurgicală programată. pentru o astfel de tehnică. · În acest sens. · Preoxigenarea. eventual chiar intubaţia în caz de 11 . · Poziţionarea bolnavului pe masa de operaţie (decubit dorsal. · Pe parcursul vizitei preanestezice este necesar de stabilit dac ă pacientul acceptă tehnica anestezică. · Pacientul trebuie chestionat asupra eventualelor reac ţii alergice. şi asigurarea unei posibilităţi de ventilaţie. · Suportul respirator conform planului anesteziei. care se administrează atât separat. · Participarea specialistului anesteziolog. pe masc ă sau pe sond ă endonazală. Prin SAM se subînţelege administrarea intravenoasă a drogurilor. administrarea oxigenului. incidenţelor şi accidentelor de acest tip faţă de substanţele anestezice locale. toţi pacienţii. care pot să apară în timpul anesteziei locale. · Un test frecvent folosit pentru determinarea susceptibilităţii la hipersensibilitate alergic ă. trebuie asistaţi de anesteziolog. · În caz de necesitate a asistenţei postaanestezice. ventral. cu proprietăţi anxiolitice. · Montarea perfuziei intravenoase (abord periferic şi/sau central). analgetice şi miorelaxantelor. cât şi în combinaţie cu anestezia locală sau regională. şi în măsurile pe care va trebui să le ia în vederea prevenirii şi eventual a tratamentului incidentelor şi accidentelor. · Asigurarea componentelor principale ale anesteziei. lateral). 3). prin care se asigura o cale de abord în caz de urgen ţă. este injectarea strict intradermic. · Trezirea şi sevrajul de ventilator. ameţeală. · Men ţinerea anesteziei prin administrarea suplimentară a drogurilor anestetice. · Responsabilitatea administrării unui medicament aparţine acelui care pune indicaţia şi execută tehnica. care sunt opera ţi sub anestezie locală. în consult. monitoringulcardiorespirator şi diurezei orare.1 ml) din substan ţa de testat împreună cu un martor de ser fiziologic. hipnotice. la tehnicile de anestezie locală. · Din măsurile care se cer luate se vor nota: instalarea unei perfuzii intravenoase. · Instalarea monitoringului obligatoriu conform standardului şi men ţinerea pe parcursul anesteziei. Cerinţele pentru anestezia loco-regională · Pacienţii programaţi pentru o anestezie loco-regională necesită aceleaşi pregătiri (deseori şi mai valoroase) şi aceleaşi măsuri de precauţie ca şi în cazul anesteziei generale. fără asistenţă anesteziologic ă sunt petrecute cel pu ţin în disconfort sau sunt însoţite de riscuri în lipsa supravegherii monitorizate de c ătre anesteziolog. Supravegherea anestezică monitorizată (SAM) se efectuează la pacienţii conştienţi în cazul efectu ării diferitor proceduri curative sau diagnostice. analgetice şi amnestice. la nivelul antebraţului. · Monitorizarea pierderilor sanguine. Caseta 6. cu elemente de terapie intensivă. rapid şi uşor de executat. dureri lombare) contraindică administrarea anestezicului local respectiv. NB: Activităţile medicale şi evoluţia anesteziei sunt reflectate obligatoriu în fişa de anestezie (anexa nr. sau a unor fenomene generale (cefalee. pacienţii sunt transferaţi în secţiile de terapie intensivă. Metodologia anesteziei generale · Verificarea maşinii de anestezie. · Terapia durerii postoperatorii. care. a unei mici cantităţi (0.

· Perfuzia intravenoasă. în caz de eşec. obstetricală. vezicii urinare. Se utilizează în chirurgia subombilicală. examenul local. Pentru posibilele accidente alergice.· · · necesitate. 12 . Chirurgia abdomenului inferior. 6. deşi uneori rahianestezia se poate efectua şi în lipsa ei. Chirurgia rinichiului. · Identificarea spa ţiului epidural este esenţial în această tehnică. Indicaţie relativ limitată pentru anestezia locală trunculară. vorbind cu pacientul (care va fi supravegheat de un ajutor). Se impune premedicaţia cu un anxiolitic (Diazepam10 mg. · Aseptizarea locală. Refuzul pacientului. Caseta 7. urologică. Intervenţiile sub nervul intercostal III. Măduva spinării reprezintă porţiunea alungită a sistemului nervos central care se întinde de la vertebra C1. Ringer. iar sacul dural pân ă la vertebra S2 şi este învelită de trei membrane: dura mater. sol. deoarece apar dureri de spate postoperator. Se recomandă ca anestezistul să stea pe un scaun. Chirurgia abdominală superioară (inclusiv secţiunea cezariana). 5. 4. întrucât majorit ăţii pacien ţilor le este teama să rămână conştien ţi în timpul operaţiei. Contraindicaţiile anesteziei rahidiene (spinale): Contraindicaţii absolute: 1. explicaţia pe scurt a procedurii. Chirurgia membrelor inferioare. este elementul central al tehnicii. · Puncţia durală . Glucoză!) în doză de 10 ml/kgcorp. prin introducerea în spaţiul subarahnoidian a anestezicului local. 3. Acul trebuie să fie prevăzut întotdeauna cu mandrin. precizarea indicaţiei sau contraindicaţiei). pân ă la marginea vertebrei L2. Se respectă cu deosebită stricteţe asepsia. Diazepam). Cel mai utilizat test. · Premedicaţia este bine să se facă la to ţi pacien ţii. adică prehidratarea cu soluţii electrolitice (ser fiziologic. Înainte de puncţie se face anestezia locală a tegumentelor. 2. subarahnoidian ă şi epidurală este deficitul neurologic preexistent. Se preferă întotdeauna poziţia în decubit lateral. în acest scop este testul lipsei de rezistenţă la injectare descris de Dogliotti. · Transportarea pacientului în sala de operaţii pe brancardă. din dotarea cu medicamente de urgenţă. membrana arahnoida. dar poziţia şezând ă nu este totu şi contraindicată. Între piamater şi arahnoidă se delimitează spaţiul subarahnoidian. Tehnica rahianesteziei cuprinde următoarele etape: · Vizita preanestezică ( examenul general al pacientului. Se recomandă utilizarea sedativelor hipnotice (Fenobarbital. prin care se interceptează transmiterea stimulilor periferici şi a stimulului de comanda motorie medulară. nu cu sol. nu trebuie să lipseasc ă trusa antişoc. Se efectuează în linişte. · Aşezarea corectă a pacientului. Chirurgia perineului. Anestezia rahidiană (spinală) Reprezintă o anestezie de conducere. · Instalarea monitorizării standard. · Se evită orice manevră brutală. Midazolam5 mg). cu calm. umplut cu lichid cefalorahidian. ortopedic. · În caz de nereu şită. se fac maximum 3 încercări. uneori foarte supărătoare şi tenace. se renunţă şi se solicită ajutorul altui coleg specialist. în contact direct cu rădăcinile nervilor rahidieni. · Nu este nevoie să se utilizeze trocar tip Sise (sau altele). aplicată foarte strâns de dura mater şi piamater. Indicaţiile anesteziei rahidiene (spinale) Indica ţii operatorii: 1.

· Aşezarea pacientului dup ă injectare se face în general în decubit dorsal. în spaţiul L3-L4. · Postoperator. Caseta 8. · În acest moment vârful acului se află în spaţiul epidural. După 2-3 mm de avansare. Retenţia acută de urină. când vârful acului se află în ligamentul galben (formaţie fibroasă). 4. singura măsură eficientă de a reduce semnificativ cefaleea (în afara dimensiunilor acului). Hipovolemia necorectată.cefaleea postpunc ţională. . când este nevoie. · Nu se injectează hipnotic.5-5 mg. pe măsură ce acul avansează. . Gravidele se aşează cu corpul uşor rotat la stânga. Anestezia epidurală · Se utilizează o seringă de 5 ml. în doze fracţionate (după diluare prealabilă). Se avanseaz ă foarte încet cu acul apăsând continuu pe pistonul seringii. rezisten ţa la injectare este foarte mare. Afecţiunile neurologice preexistente (scleroza multiplă). . · Injectarea anestezicului se face lent. .sindromul de coad ă de cal. Contraindicaţii relative : 1. 2.lezarea nervului. puncţia se face cu ac Tuohy. Chirurgia abdomenului superior şi inferior. pentru a evita compresia venei cave inferioare şi a aortei. Pacientul este monitorizat continuu conform standardelor de monitorizare anestezică. Complica ţiile anesteziei rahidiene (spinale): Blocul spinal total trebuie considerat drept complicaţie reversibilă sub tratament. dar de aceeaşi grosime cu acul Tuohy (G16-G17). bradicardie şi creştere a timpului de circulaţie. · Dacă se intenţionează o tehnică continuă. la care se ataşează un ac mai gros decât pentru anestezia rahidiană. Anomaliile anatomice. Se efectuează puncţia tegumentelor (după anestezie locală). de rutin ă. Bacteriemia. Complicaţiile neurologice: . Hipotensiunea arterială cauzată de blocarea simpatică extinsă. . şi se poate injecta uşor lichidul. · După cca 4-5 cm. Se tratează prin suport vital bazal şi avansat. în doze mici de 2. 3.paresteziile şi paraliziile. · Se avansează uşor cu acul şi se încearc ă injectarea de ser fiziologic. Necooperarea pacientului. 5. Se preferă Midazolam sau Diazepam. 3. La necesitate se recurge la vasoconstrictoare (fracţionat dup ă diluare). . 13 . se prescrie terapia corectă de hidratare. se utilizează un ac drept. Chirurgia membrelor inferioare şi a perineului.hematomul spinal. Complicaţiile respiratorii. · Bradicardia se jugulează cu Atropină. Se tratează prin infuzie de cristaloide şi vasoconstrictoare. rezisten ţa la injectare dispare brusc. Indicaţii pentru anestezia epidurală : 1. plină cu ser fiziologic. Infecţia la locul puncţiei.sindromul de arteră spinală. care se manifestă prin scăderea debitului cardiac cu diminuarea presiunii sistolice. · Hipotensiunea se tratează prin perfuzie. Stopul cardiac.2. pentru anestezia epidurală simplă (o singură injecţie). 2.arahnoidita adezivă. Coagulopatiile severe.

14 . prin ac gros de punc ţie epidurală). Caseta10. 2. Afec ţiunile neurologice preexistente (scleroza multipla). 3. 5. Insuficienţa respiratorie. 9. 1-2 cm. 8. Infec ţia la locul puncţiei. Tehnica este similară epiduralei şi rahianesteziei. Leziuni neurologice. · Se palpează creasta sacrală şi coccisul. Malpoziţia acului sau cateterului. Stopul cardiac. 4. · Acest volum asigură o anestezie până la L1. 5. · Se puncţionează cu ac sub un ungi de 45º faţă de ligament şi se avansează până ce trece de o rezisten ţă (perforarea ligamentului).3. Anestezia combinată spinală/epidurală Anestezia combinată spinală-epidurală a fost iniţiată pentru a utiliza cele două tehnici simultan. Canularea unui vas peridural. 6. Refuzul pacientului. Blocurile nervoase diagnostice şi terapeutice. 5. realizată prin introducerea analgezicului în canalul sacral. Toxicitatea acută sistemică. Bacteremia. · Se injectează 15-20 ml la pacien ţii cu înălţimea sub 160 cm şi 20-25 cm peste 160 cm. Tehnica anesteziei caudale: Osul sacral are o forma triunghiulară unit cu coccisul prin ligamentul sacrococcigian. Anestezia caudală (sacrală) Este o formă de anestezie epidurală. analgezie în teritoriul inervat de plexul sacral dar dacă folosim volume mai mari de anestezic local pot fi blocaţi nervii lombari şi toracali inferiori. Coagulopatiile severe. Contraindica ţii pentru anestezia epidurală : Contraindica ţii absolute: 1. Contraindica ţii relative: 1. 7. · Pacientul este aşezat în decubit lateral stâng. 10. utilizând puncţia ac-prin-ac (ac de rahianestezie. Se foloseşte un ac special cu lumen dublu 22-G pentru epidurală prin care se introduce un ac 25-27-G pentru anestezia subarahnoidiană. 2. 2. lung. 3. 6. · Unghiul acului se corectează la 30º şi se avansează în canal. Cefaleea postpuncţie durală. Analgezia în naştere. Caseta 9. Hipotensiunea arteriala. Hipovolemia necorectată. Anomaliile anatomice. Realizează în special. Chirurgia obstetricală sau naşterea instrumentală. 4. Indicaţiile: interven ţiile în regiunea sacroperineală. Puncţia accidentală a durei. Este mai uşor realizată la copii după realizarea unei anestezii generale uşoare. şi între aceste formaţiuni se palpeaz ă pe linia median ă o prăbuşire. Anestezia spinală totală. Complica ţiile anesteziei epidurale: 1. 4. Analgezia postoperatorie sau posttraumatică.

4. subclaviculară şi axilară. Este necesar de a fi aten ţi la vena jugulară externă. · Direcţia inserţiei acului este caudală. 2. mîinii propriu zise. până la contactul cu prima coasta. Refuzul pacientului. Calea supraclaviculară realizează procentaj mare de succes. 15 . apoi se retrage uşor. Calea interscalenică conferă blocul umărului. În cazul blocului ineficient se purcede la anestezie general ă. la o profunzime de 5-7 cm. Calea axilara conferă blocul ½ distale a umărului. Dereglările grave de coagulare. ci între fascia. Determinarea locului administrării anestezicului local poate fi prin diferite metode: apariţia de parestezii. Anestezia regională a plexului brahial Se efectuaz ă pe cale interscalenic ă. Efectuarea tehnicii parestezice nu este recomandată datorită gradului mare de complicaţii. contracţii musculare prin electrostimulare. Contraindicaţii: 1.2 – 0. La efectuarea blocurilor se respectă cu stricteţe regimul aseptic şi antiseptic. 3. respiratorie. practic tot braţul mai complet decât calea axilară. Lidocain ă 1. Dup ă 3 – 4 cm. cu capul în poziţie neutră. mijlocul claviculei. · Doza medie este de 25-40 ml anestezic.5%. Chirurgia ortopedică şi traumatologică a braţului. ori folosirea electrostimulării. · Pacientul se culcă pe spate şi braţul care urmează a fi blocat este poziţionat pe abdomen. Necooperarea pacientului. cu cea mai mare extindere. totuşi cu o orientare dorsală discretă spre coloana vertebrală. care este întâlnită în această regiune destul de frecvent. identificând vena jugulară externă. se ajunge la trunchiul superior sau porţiunile membranei laterale. 3. şi coasta I. 6. antebraţului şi mânii. cotului şi antebraţului şi mai puţin a mânii. Indica ţii: 1.Caseta11. · Locul puncţiei este plasat la nivelul cartilajului cricoid pe marginea posterioară a sternocleidomastoidianului.5%. · Se introduce acul perpendicular pe tegumente. Chirurgia genunchiului. cotului. Calea subclaviculară are indicaţii identice cu calea supraclaviculară. 5. ceea ce se poate constata prin parestezii sau datorită contracţiilor în regiunea bicepsului brahial (nervul musculocutaneic). Se poate avansa acul. · Doza medie este de 20-25 ml anestezic. Acul se introduce sub 45° lateral pe tegumente în direcţia capului humeral. La aspiraţia aerului este indicată radiografia cutiei toracice pentru a exclude pneumotoraxul. 7. Ridicarea uşoară a capului de pe masă ajută la identificarea marginii posterioare a muşchiului sternocleidomastoidian. · Capul se întoarce uşor într-o parte. Instalarea blocului durează 10 – 15 minute. · Poziţia pacientului în decubit dorsal. Dozele de anestezic local utilizate nu trebuie să depăşească dozele maxim recomandate pentru evitarea toxicităţii anestezicului local. instalare rapid ă a blocului. Pentru confortul pacientului este recomandată sedarea cu benzodiazepine. monitoring similar cu cel pentru anestezia general ă. 2. Pentru realizarea blocului este necesar neurostimulator şi/sau aparat cu ultrasunet. care delimitează anterior plexul. · Pentru localizarea plexului se poate încerca declanşarea de parestezii. antebraţului. piciorului propriu zis. 2. Injectarea anestezicului local se efectuează când intensitatea curentului ajunge la 0.3 mA. care delimitează posterior plexul. cu ajutorul ultrasonografiei. Lidocain ă 1. prima coasta. supraclaviculară. Anestezia regională de plex sau nerv periferic 1. Instabilitatea hemodinamică. · Pentru localizarea plexului se poate încerca declanşarea de parestezii. Anestezicul trebuie injectat nu subcutanat. 4. gambei. Echipament necesar de anestezie. Caseta12. · Poziţia pacientului în decubit dorsal.

· Pentru blocarea nervului femural pacientul se află în decubit dorsal. 16 . Caseta13. Blocarea nervului femural este indicată în chirurgia gambei în asociere cu blocada sciaticului. 20 ml Lidocaină 1%. Se fixează digital artera femurală. Anestezia regională intravenoasă (blocul bier) se foloseşte rar pentru intervenţiile chirurgicale pe membre. perpendicular pe tegumente. Anestezia regională la membrului inferior La nivelul membrelor inferioare nervii au traiecte separate. · Pacientul se află în decubit dorsal. cu humerusul rotat extern şi cotul flectat. ca şi prin activitatea motorie (posibilitatea de a ridica membrul superior). 20 ml Lidocaină 1% Blocarea nervului femurocutanat lateral este indicată în chirurgia regiunii posterioare a femurului în asociere cu blocada sciaticului şi nervului femural. se puncţionează cu ac subţire. de scurtă durată. Aprecierea blocului se face prin percepţia durerii. făcând imposibil blocajul lor printr-o singură manevră. · Pentru exsanghinare membrul se ridică în sus. · Dup ă aplicarea garoului. Anestezia regională intraosoasă se foloseşte numai pentru intervenţiile chirurgicale pe membre. A 3-a linie une şte trohanterul mare şi hiatusul sacral. cu braţul în abducţie de circa 80-90%. transmiterea pulsaţiei arteriale c ătre ac. Volumul anestezic e de cca.5 ore). nervul femurocutanat lateral. · În teacă perinervoasă. · Anestezia se instalează peste 10-15 min.5-2 ore şi superioare 1-1. radial şi ulnar. de scurtă durată (inferioare 1. La mijlocul acestei linii. · Injectarea se face la intersec ţia linii 2-i cu cea de-a 3-a.· Poziţia pacientului este în decubit dorsal. · Se aplică un garou imediat sub axilă. la o profunzime de 6-10 cm. lateral de arteră. median. Volumul anestezic e de cca. cât mai proximal. Se injectează cât mai medial.5%. după ce se aplică garoul ori manşeta unui tensiometru mai sus de câmpul operator şi se umflă la o presiune cu 20-25 mm Hg peste TA sistolică a bolnavului. şi se avansează pân ă apar parestezii ori contracţii musculare la stimularea electrică a nervului. · Se trage o linie între spina iliaca postero-superioară ş i marele trohanter. Volumul anestezic e de cca. se puncţionează cu ac subţire sub fascie. Blocada sciaticului este indicată în chirurgia piciorului propriu zis. acul se introduce peste arteră şi se dirijează medial. i/v se injecteaz ă Procain ă de 0. La localizarea corectă a acului apar parestezii sau mişcări în picior la stimularea electrică a nervului. Cu 4-5 cm mai jos de ligamentul inghinal în vârful unghiului drept format dintre liniile ce duc de la mijlocul ligamentului inghinal şi regiunea anterioară a simfizului. cu volum redus. Se introduce 20-30 ml Lidocaină 1%. introducând acul perpendicular pe tegumente. de aceea se fac injectări multiple. exista septuri care împiedica difuziunea anestezicului. obturator şi femural.5%. iar pentru alte regiuni ale membrului inferior în asociere cu alţi nervi. · Pacientul se află în decubit dorsal. Lidocaină de 0. paralel cu mănunchiul vacsulo-nervos. adică deasupra locului unde nervul musculocutan părăseşte teaca perivasculară 3040 ml Lidocaina 1%. se trage a 2-a linie perpendiculară. · Poziţia pacientului este în decubit lateral cu membrul de anesteziat procliv şi îndoit. Blocarea nervului obturator este indicată în chirurgia regiunii perineului şi regiunii mediale a femurului în asociere cu blocada sciaticului şi nervului femural. Se simte pătrunderea în teaca perivasculară. perpendicular pe tegumente. Cu 2-3 cm mai jos şi medial de spina iliac ă anteriosuperioară. · Semnele de puncţie corectă sunt: parestezia.25%-0. se puncţionează cu ac la o adâncime până la 7 cm. Principalii nervi ce sunt blocaţi sunt: sciaticul. ataşat la seringă. prin testul de înţepare în teritoriul de distribuţie a nervilor musculocutan. Se palpează artera. 20 ml Lidocain ă1%.

Anestezia retrobulbară · Decubit dorsal. Caseta15. · Dup ă aspirarea u şoară. · Anestezia topică a tegumentelor se realizeaz ă şi cu ajutorul preparatului EMLA. favorizată de o vascularizare bun ă a mucoaselor. O. 5 ml Bupivacain ă 0. realizând o durată de anestezie până la 3 ore. tratamentul nevralgiei. · Ochii în poziţie neutră. · Este indicată în cazul puncţiilor arteriale sau venoase.5 cm. sutura plăgilor superficiale.5-10 ui/ml de Hialuronidază 37 ˚C · Se injectează cu un ac de 25 G şi 2. Substanţele anestezice utilizate: Lidocaină 2-10%. etc. Anestezia se instalează peste 10-15 min.5% şi 7. debridarea unui ulcer varicos.· · Acul cu mandren se introduce în regiunea epifizei ori metafizei prin stratul cortical la o profunzime 1. · Prima se efectuează prin mijlocul carunculului. cutanate şi subcutanate.000. Caseta17.utilizarea dozei strict calculate. se aplică două injectări peribulbare. care este o emulsie ulei/ap ă şi conţine Lidocain ă de 2. Caseta14. Metodele de profilaxie a complicaţiei date sunt: . Lidocain ă de 0.5-2 cm se injectează Procaină de 0. biopsii sau plastii cutanate. · A doua injectare transconjunctival. herniotomie şi hernioplastie. se injectează 5 ml din solu ţia de anestezic local şi se masează u şor ochiul pentru ca solu ţia să se disperseze.5% şi se aplică în doz ă de 2g/10cm.L. Tetracaină 1% -1-2 pic ături. Anestezia topică · Consta în badijonarea mucoaselor cu un anestezic local (chirurgia maxilo-facială. . · Se închide ochiul şi se aplică pe el un dispozitiv care să exercite o presiune de 30-40 mmHg (balonul de presiune Honan) pentru 10-15 minute.) realizând anestezia micilor terminaţii nervoase de la acest nivel. Tetracaină. Anestezia locală (prin infiltraţie) Se indică pentru intervenţiile chirurgicale mici. la unirea a dou ă treimi mediale cu treimea laterală. circumcizii. · Se inseră transdermic sau transconjunctival un ac de 4 cm. având ca reper marginea inferioară a orbitei. · Principalul risc al anesteziei topice este intoxicaţia cu anestezic. Anestezia peribulbară · Lidocaină 2%. · Ochiul în poziţie neutră şi pacientul în decubit dorsal.5% şi Prilocain ă de 2. cu acul orientat posterior şi introdus circa 2-2. cu soluţia de anestezic local.administrarea frac ţionată a dozei. Tehnica anesteziei locale constă în infiltrarea progresivă a ţesuturilor strat cu strat. · La nivelul unghiului extern inferior al orbitei care se direc ţionează în sus. 5 ml cu Epinefrină 1:200. Articaină. Caseta16.evitarea p ătrunderii anestezicului în patul sanguin în plaga deschisă şi răspândirea lui pe suprafeţe mari.5%. .5 cm. la nivelul regiunii operatorii. avansâd acul supero-medial 2-2. spre posterior şi medial spre vârful orbitei.R. 17 .5%. · Se injecteaz ă 3-4 ml din solu ţia de anestezic local în conul muscular. · Anestezic de contact intraconjunctival. oftalmologică.5 cm şi injectând după aspirare ceilalţi 5 ml de anestezic local.

concentraţia N2O şi concentraţia anestezicelor . de terapie intensivă.nivel II-III (municipal şi republican). microscopia intravitală. constitu ţionali. monitorizare avansată . tisulare: vascular . . . .umiditatea.temperatura tegumentelor.pletismografia pulsului. ü bioimpendanţa electric ă transtoracic ă.culoarea tegumentelor. Sistemul pulsoximetria -SpO2.oximetria cerebrală.nivel I(raional). inclusiv al metabolismului gazos şi acido-bazic. .PICCO.temperatura centrală.relaxarea ob ţinută.volumele setate după parametrii sanguine arteriale (PaO2. capnometria sublinguală.EcoCG transtoracic ă.frecvenţa respiratorie. amestecul de gaz expirat. . PaCO2). vizualizarea cîmpurilor întunecate. ü Stabilizarea funcţiei cardiace.Tabelul nr.presiunea arterială. . inclusiv şi contracararea hipovolemiei. PVC.concentraţia inspiratorie a volatile în amestecul de gaz inspirat şi în oxigenului FiO2. . . ü Diagnosticul şi managementul complicaţiilor postoperatorii. .potenţiale evocate.echilibrul gazos şi acidobazic. 18 . direc ţionate spre minimizarea efectelor adverse ale actului anestetico-chirurgical şi corecţia perturbărilor patologice prezente la pacient. central .urmărirea presiunii intracraniene.monitorizarea relaxării musculare (TOF). Asistenţa postanestezică Include o totalitate de măsuri.frecvenţa cardiacă. fluxmetria cu laser.măsurarea SO2 a sângelui venos amestecat. . Po AP.metode de determinare a circulaţiei şi oxigenării cardio. cocentra ţ ia . LIDCO. C.prezen ţa reflexului cornean. . clearance-ul verdelui de indocianină).PA invazivă. ü Monitoring-ul respirator.electroencefalograma. . Măsurile de terapie intensivă în perioada postanestezică: ü Restabilirea conştien ţei. Sistemul .determinarea intermitentă sau continuă a gazelor . . spectroscopia infraroşie).curba respiratorie. . doppler.diureza. . Monitorizarea pacientului în anestezie Monitorizarea standard Monitorizarea avansată . ü noninvaziv-ecografiei transesofagiene ü minim invaziv. generală . VIGILEO.termodiluţie transpulmonară. ü macroscopice (tonometria gastrică.diametrul pupilei. .3 Asistenţa postanestezică Caseta 18.2. nervos . .1. .măsurarea debitului cardiac: ü invaziv-cateterului Swan-Ganz. prin plasarea cateterului. . Starea .concentraţia oxigenului.1. Sistemul renourinar NB: Monitorizare standard . respirator CO2 la sfârşitul expirului. . ü microscopice (polarizare ortogonală spectrală.indicele bispectral. Sistemul traseul electrocardiografic.

analiza generală a urinei. . reanimare. cunoştinţei clare. . Pacientul este prezentat echipei de gardă a secţiei şi examinat în dinamic ă la necesitate. 8. . metabolice şi a pasajului gastro-intestinal. în cazurile când patologia chirurgicală acută permite. C. indicaţii imediate. a. bilirubina. Pacientul este supus actului chirurgical-anestezic fără pregătire în cazurile când intervenţia este o măsură de resuscitare.) b. .2 Asistenţa anesteziologică în chirurgia de urgenţă Caseta 19. echilibrul acido-bazic. Echipamentele de anestezie şi standardul de monitoring se respectă ca şi în cazul interven ţiilor programate. Minimul investigaţiilor conform Programului Unic: analiza general ă a sângelui. Alegerea metodei de anestezie este doar în competen ţa medicului anesteziolog şi poate fi schimbată în dependenţă de modificarea tacticii chirurgicale. se purcede la protocolul de inducţie secvenţială rapid ă (preoxigenare.Tratamentul simptomatic şi de suport se efectuează conform parametrilor clinico-paraclinici. se utilizeaz ă miorelaxante scurte depolarizante. determinarea grupului sanguin + RH factorul.1. glicemia. rezolvare a problemei „stomacului plin”. Pregătirea pacientului către intervenţie. C. În caz de indicaţii urgente. coagulograma. restabilire a diurezei adecvate etc. . Calibrul cateterului periferic sau cateterizarea unei vene centrale este în dependenţă de gravitatea pacientului şi volumului operator programat. Anestezia pentru diverse proceduri în afara sălii de operaţie Premizele: Creşterea numărului de solicitări pentru anestezii în afara blocului operator din cauza măririi numărului 19 . Pacienţii supuşi intervenţiilor chirurgicale de urgenţă se transferă în sala de operaţie pe brancardă. care necesită terapie intensivă cu elemente de reanimare se pregătesc de operaţie în secţia de reanimare. Etapele asistenţei anesteziologice în chirurgia de urgenţă 1.3 Anestezia în afara sălii de operaţie Caseta 20. 3. direcţionate spre minimizarea efectelor adverse ale actului anesteticochirurgical şi corec ţia perturbărilor patologice prezente la pacient. cînd intervenţia chirurgicală nu permite rezolvarea stomacului plin (abdomen acut). 7. 4. Bolnavii în stare critic ă. ECG. se aplic ă manevra Selick). Un factor important în managementul urgenţelor este controlul temperaturii corpului pacientului şi înc ălzirea pacientului pe masa de operaţie cât şi a soluţiilor perfuzabile.Pacienţii critici se transferă în mod programat la ventilaţie pulmonară artificială prelungită în terapie intensivă.1. 6. inclusiv şi iniţierea alimentaţiei enterale şi parenterale. 5. Abordul venos este obligatoriu la to ţi pacienţii. transaminazele. la necesitate: ureea. tonusului muscular.Corec ţia dezechilibrelor electrolitice. ionograma. . Bolnavii cu parametrii vitali relativ stabili se pregătesc în secţia de profil (terapie infuzională.Transferul pacientului dup ă anestezie din sala de operaţie în secţia de profil se efectuează conform cerinţelor în vigoare: restabilirea respiraţiei. c. pacientul nu se ventilează prin mască. radiografia cutiei toracice. a. 2. Pentru pacienţii critici este recomandată utilizarea unui cateter vezical pentru monitorizarea diurezei.Transferul pacientului după anestezie din sala de operaţie în secţia de reanimare-terapie intensivă se decide de către medicul anesteziolog şi este prezentat medicului reanimatolog.Analgezia postoperatorie se asigură în conformitate cu necesităţile individuale ale pacientului şi volumul operator. Vizita medicului anesteziolog pentru determinarea riscului anestezio-chirurgical cu implicarea de urgen ţă a specialiştilor de profil la necesitate. Problema „stomacului plin” se rezolvă preoperator. evolu ţia pacientului cu eventuale complicaţii.Profilaxia şi tratamentul greţurilor şi vărsăturilor postoperatorii se efectuează complex în conformitate cu starea pacientului.

de proceduri de diagnostic sau tratament. Dificultăţile: Locaţiile unde se desfăşoară aceste proceduri pot fi situate departe de blocul operator. ce necesit ă echipament special care nu poate fi transportat în sala de operaţie. fără a avea la dispoziţie toate condiţiile unei monitorizări complete. sau c ă nu necesită o monitorizare precum cea din blocul operator. Tabelul nr. procedură şi mediu. neurologic ă · Comorbidităţi importante 20 . Unele proceduri care la adulţi se pot face doar cu o sedare minimă. şi eventual fără a avea sprijinul unui personal auxiliar antrenat să lucreze cu pacienţii anesteziaţi.3 Componentele de bază ale anesteziei în afara blocului operator Capacitate de toleranţă pentru anestezie/sedare Pacient Grad ASA şi patologie asociată Cai respiratorii Alergie la substan ţe de contrast Cerinţe monitorizare simplă/avansată Diagnostică sau terapeutică Procedură Durată Nivel de disconfort/durere Poziţionare a pacientului Cerinţe speciale (monitorizare specială) Potenţiale complicaţii Suport chirurgical Echipament anestezic Mediu Monitoare Aspiraţie Echipament de resuscitare Personal Echipament tehnic Pericol de iradiere Cîmp magnetic Temperatura ambientală Echipament de încalzire Caseta 21. Exista tentaţia de a considera că aceşti pacien ţi nu necesită o anestezie complexă. astfel încât medicul anestezist este nevoit să lucreze într-un mediu diferit de cel cu care este obişnuit. Patologiile ce pot necesita sedare sau anestezie generală · Encefalopatie infantilă · Tulburări de dezvoltare neurologică · Convulsii/epilepsie · Neuropatie · Miopatie · Durere · Traumă acută · Instabilitate cardiovasculară. respiratorie. Ca urmare: pacienţii sunt supravegheaţi de medici cu experien ţă redusă. si fără a avea sprijinul unui personal cu experienţă în anestezie. în locaţii îndepărtate. si cu tot echipamentul de monitorizare. Medicul anesteziolog trebuie să găsească un echilibru între cele trei componente ale unei anestezii în afara blocului operator şi anume pacient. la copii necesită o sedare mai profundă sau chiar anestezie generala.

ecografie transesofagian ă. Psihiatrie: electro şocuri. d) Echipament de monitorizare care s ă permită aderarea la standardul de monitorizare de baza. 4 . Personal instruit corespunzător pentru a sprijinii echipa anestezică. Organizarea serviciului de administrare a anesteziei în afara blocului operator trebuie s ă fie conform standardelor de practica anestezică generală. neuroradiologie. colonoscopie. Principalele proceduri ce necesită sedare sau anestezie 1. radiologie intervenţională. Spaţiu suficient pentru: a) Personal si echipament. · cît de dureroasă este procedura. Facilitaţi de supraveghere postanestezic ă. · ce complicaţii pot apărea. 1. 9. lucru de care trebuie ţinut cont mai ales în cazul pacienţilor fragili sau în cazul procedurilor care necesită sedare profundă. TIPS. b) Medicaţie de urgen ţă. 24 Gradele de sedare Gradul de sedare necesar variază pentru fiecare pacient şi pentru fiecare procedură în parte. 6 . Radiologie: CT. · durata acesteia. 8. Monitorizarea anestezică de bază în afara să lii de operaţie conform Standardului ASA (anexa nr. ERCP. b) Acces uşor la pacient. cît si paşii ce trebuie făcuţi în cazul apariţiei unor complicaţii. şi unde se poate trece cu uşurinţă dintr-un grad de sedare în altul. Radioterapie: iradiere. Iluminare adecvată: lămpi de rezervă cu baterii. cardioversie. a) Personal adecvat pentru supraveghere postanestezic ă. 7 . 3. · poziţia pacientului. c) Aparat de anestezie echivalent celor din blocul operator şi men ţinut în aceleaşi condiţii tehnice. Aspiraţie: Sigură şi eficientă. aparatul de anestezie şi monitoare. Prize electrice suficiente pentru aparatul de anestezie şi monitoare precum şi pentru alt aparataj. b ) Droguri anestezice adecvate. Nu există o delimitare strictă între diferite grade de sedare. Pentru a planifica corect planul anestezic şi de monitorizare.Caseta 22. 5. 10 . Cerinţele de dotare pentru anestezia în afara blocului operator (ASA) Oxigen a) Sursă sigură. 4. b ) Echipament corespunzător pentru transportul în unitatea de supraveghere postanestezic ă. Echipament anestezic: a) Balon autogonflabil pentru ventilaţie manuală.4) Caseta 23. RMN. c) Echipament de resuscitate cardiopulmonară. Echipament de resuscitare imediat disponibil: a) Defibrilator. biopsie hepatică. 2 . 21 . medicul anesteziolog trebuie să cunoască bine: · procedura ce urmeaz ă a fi efectuată. Caseta. sau anestezie. 2. 3 . Cardiologie: cateterism cardiac. radiochirurgie. 5 . Gastroenterologie: endoscopie. b ) Butelie de rezerva. Sistem de evacuare a gazelor anestezice (atunci când acestea sunt folosite).

Este întotdeauna nevoie de un abord venos periferic.5-1 mg/kg) titrat în funcţie de efect. este recomandat ca medicul anestezist sa rămână în incinta şi să urmărească starea pacientului îndeaproape. sau Tiopental intrarectal (20-30 mg/kg). Datorită radiaţiilor. monitoare.). Există echipament compatibil special conceput pentru examenul RMN (aparat de anestezie. în doze mici (0. Midazolamul se poate asocia la fel de bine şi cu Propofol.3-0. mai ales că examenul RMN poate dura de ordinul zecilor de minute.3 mg/kg) pentru a preveni hipersalivaţia. 22 . butelia de oxigen. chiar la stimulare dureroasă Necesită interven ţie Frecvent neadecvată Poate fi afectată Caseta 25. Cînd accesul venos este foarte dificil. Trebuie stabilită o cale directă de comunicare cu echipa radiologic ă. Perioada postului preanestezic trebuie respectată cu stricteţe (6 ore pentru alimente . Trebuie avută în vedere temperatura de multe ori scăzută din aceste locaţii. cel mai frecvent medicul anesteziolog nu stă lângă pacient.5 mg/kg) şi doze mici de Atropină (0. stetoscop. Caseta 26.Definirea anesteziei generale şi a gradelor de sedare / analgezie Sedare minimă Răspuns Cale aeriană Ventila ţie spontană Cardiovascular Normal la stimuli verbali Neafectată Neafectată Neafectat Sedare moderată Intenţionat la stimuli verbali sau tactili Nu necesită interven ţie Adecvată Menţinut Sedare profundă Intenţionat la stimulare repetată sau dureroasă Poate necesita interven ţie Poate fi neadecvată De obicei menţinută Anestezie generală Fără răspuns. Capnografia printr-o canulă nazală poate fi folosită ca indice obiectiv al respiraţiei. Anestezia pentru CT Copii mai mici de trei luni în general nu au nevoie de sedare pentru examenul CT. iar pentru monitorizarea circulaţiei unda pletismografică. Din cauza zgomotului produs de aparat. Temperatura redusă este un factor ce trebuie luat în considerare. Nici alte obiecte nu trebuie introduse în incinta aparatului: ceas. calea aeriană se protezeaz ă cu masca laringiană sau prin intubaţie. drogul cel mai utilizat fiind Midazolamul (0.5 mg/kg.5-1-1. sau Cloralhidrat* (30-50 mg/kg). IV).Tabelul nr. cărţi de credit etc. sunetele respiratorii şi zgomotele cardiace nu pot fi auzite. laringoscop. Spaţiul îngust şi lung în care se găseşte pacientul face ca accesul anesteziologului către pacient şi vizualizarea acestuia să fie dificilă. însă trebuie să fie asigurat acces vizual direct pentru supraveghere. aparat de anestezie etc. peste această vârstă fiind recomandat s ă fie sedaţi sau anesteziaţi. Datorită faptului. per os (10 mg/kg). deoarece laringoscopul . monitoare). apoi se montează un cateter venos periferic.inclusiv lapte şi 3 ore pentru lichide). baterii. Se titrează sedarea în funcţie de efectul dorit. Acesta se poate asocia cu Ketamină (0. pentru o reacţie rapidă şi eficientă în caz de urgen ţă. ca nu s-au eviden ţiat efecte adverse ale examenului RMN pentru personalul medical. telefon mobil. Acolo unde situaţia o impune. la pacientul treaz se poate administra Ketamin ă intranazal (6 mg/kg). fapt de care trebuie ţinut cont mai ales dacă pacientul este mic. Pentru resuscitare pacientul trebuie scos de urgen ţă din scaner. Pulsoximetria este monitorizarea minimă pentru un astfel de examen. Anestezia pentru RMN Câmpul magnetic prezent permanent face ca obiectele ferometalice s ă fie interzise în apropierea aparatului (butelii de oxigen.4 ASA . pentru monitorizarea respiraţiei folosindu-se observaţia directă.

datorită faptului că trebuie men ţinută o imobilitate cât mai bună. Notă: Anestezia pentru procedurile care au loc în afara blocului operator trebuie sa aibă aceleaşi criterii de practică ca şi anesteziile din cadrul blocului operator. nou-n ăscuţi. În general nu este nevoie de opioide. Criteriile se referă la vizita preanestezică .2% în respiraţie spontană sau asistată. manevra nefiind dureroasă.1.5 . ca manevrele pot fi dureroase. perioada de post. Extubarea se face după reluarea reflexelor de deglutiţie şi tuse. Ca şi în anestezia pentru endoscopie este necesar în marea majoritate a cazurilor de anestezie generală. ceea ce împiedică restabilirea precoce. Aceasta creşte confortul pacientului şi creste eficienţa examenului prin reducerea artefactelor de mişcare. Acolo unde situaţia o cere (ex: pacienţi fragili. Caseta 27. utilizarea lor putând duce la creşterea semnificativă a incidentei vărsăturilor. C. Premedicaţia cu Midazolam intranazal sau per os şi inducţia inhalatorie cu Sevofluran sunt foarte eficiente acolo unde nu există abord venos.5mg/kg) şi Lidocaină spray în orofaringe. Anestezia generală poate fi indusă în afara incintei sau acolo unde există echipament compatibil se poate face inducţia. Înainte de trezire se recomandă golirea stomacului de aerul folosit la insuflaţie şi extubarea atunci când reflexele protectoare de deglutiţie şi tuse sunt prezente şi eficiente. cateterisme). Pentru investigaţii sau intervenţii chirurgicale pacientul poate avea nevoie de anestezie generală. deosebirea o face numai accesul mult mai dificil c ătre pacient. anestezia şi procedura în sine. În funcţie de fiecare caz. În acest scop se poate folosi o premedicaţie cu Midazolam (intranasal sau per os) şi inducţie cu Propofol sau Sevofluran în cazul în care nu avem o cale venoas ă. se recurge la anestezie generală. marea majoritate a copiilor necesita anestezie generală. este recomandată intubaţia traheală pentru o protecţie mai bună a cailor aeriene. Accesul venos periferic este indispensabil. Propofolul este o opţiune pentru inducţie şi/sau men ţinere. Intervenţiile selectate pentru chirurgia de ambulator sunt acelea care durează mai puţin de 60 de minute şi care nu au risc major hemoragic sau care nu produc durere postoperatorie excesivă (tabelul 1). Trezirea din anestezie trebuie făcută sub supraveghere medicală.4 Asistenţa anesteziologică în ambulator (chirurgia de o zi) Caseta 29. Un prelungitor ataşat canulei venoase poate aduce portul de injectare mult mai la îndemână. analgo-sedare sau combinaţii ale acestora. 23 . Principiile asistenţei anesteziologice în ambulatoriu Pacientul care este programat pentru chirurgia de ambulator este acela care se interneaz ă pentru investigaţii sau intervenţii chirurgicale şi care nu va rămâne peste noapte în spital.defibrilatorul conţin elemente ferometalice. premedica ţia. si apoi perioada de trezire din anestezie . În marea majoritate a cazurilor pediatrice. anestezie regională sau locală. Anestezia pentru proceduri minim invazive (puncţii-biopsii.5 . care pot tolera această investigaţie cu o sedare uşoară cu Benzodiazepine administrate oral (Midazolam 0. de multe ori fiind suficientă masca facială sau masca laringiană. însă nu neapărat cu intubaţie traheală. Administrarea de opioide în doz ă mică 1-2 mcg/kg trebuie luată în considerare dat fiind faptului.1 mg/kg) sau Sevolfuran 1. Este recomandat ca tehnica aleasă să includă protezarea căilor aeriene (mască laringiană sau intubaţie traheală). Caseta 28. se poate folosi o premedicaţie cu Midazolam asociat eventual cu Ketamină şi men ţinerea cu Propofol sau un anestezic halogenat. După intubaţie menţinerea se poate face cu doze mici de Propofol (0. malformaţii cardiace). drenaje. Anestezia pentru endoscopie digestivă Cu excepţia pacienţilor adolescenţi.

interven ţii pe canal lacrimal. · scădere a riscurilor trombozei venoase profunde.Tabelul nr. cistoscopie. hernii. examinare în anestezie general. artroscopii. cataractă. orhidopexii. adenoidectomii.5 Intervenţiile pentru chirurgia de o zi Profilul Ginecologie Chirurgie plastică Intervenţia chiuretaj uterin. diagnostic laparoscopic. Oftalmologie ORL Urologie Ortopedie Chirurgie generală Chirurgie pediatrică Caseta 30. colposcopie. leziuni tegumentare. decompresii de nervi. rezecţii transuretrale de tumori vezicale. Prioritar pacienţii selectaţi sunt: cu ASA I şi II sau cel mult ASA III. dar cu boala asociată într-un stadiu compensat! Factorii de risc pentru apariţia evenimentelor nedorite în chirurgia de ambulatoriu: · obezitatea. histeroscopie. Caseta 31. hemoroidectomie. rezecţii submucoase. polipectomii. noduli mamari . cu un raport cost/beneficiu excelent. Boala Dupuytren. endoscopie digestivă. fisuri anale. cura varicelor. vasectomie. amigdalectomii . eficientă. circumcizii. · scădere a riscului de infecţii nosocomiale. Avantajele chirurgiei de o zi · practică sigură. extracţii dentare. colecistectomie laparoscopic ă. circumcizie . · resurse spitaliceşti minime. strabism. Selectarea pacienţilor pentru intervenţii chirurgicale de o zi Selectarea pacienţilor pentru intervenţii chirurgicale de o zi este de o importanţă majoră şi trebuie să se ia în considerare două aspecte principale: în primul rând starea de sănătate şi apoi condiţiile sociale ale pacien ţilor. fumatul şi astmul bronşic sunt factori predispozanţi pentru apariţia unor complicaţii 24 . · adaptare mai rapidă la viaţa socială. extragere de material. miringotomie extrageri de corpi străini.

siclemiă .boală hepatic ă .5) Pacienţii vârstnici prezintă mai frecvent co-morbidităţi şi se evaluează în funcţie de acestea.respiratorii postoperatorii.insuficienţă cardiacă . · Greutatea: IMC ≤ 35 acceptabil.toleranţă scăzută la efort . · Stare generală satisfăcătoare(poate urca două etaje pe scări).angin ă pectorală instabilă .astm cu tratament cu beta 2 agonişti sau cortizon . Caseta 32. Recomandările pentru selectarea pacienţilor în vederea anesteziei în chirurgia de o zi. În special pacien ţii vârstnici se evaluează din punctul de vedere al condiţiilor lor sociale pentru a evita pe cât posibil internarea de lungă durată şi apariţia fenomenelor de confuzie postoperatorie. Pacientul vârstnic este recomandat să locuiască la o distanţă de spital de cel mult o oră de mers cu maşina.ARDS la naştere care a necesitat suport ventilator .aritmii .epilepsie cu mai mult de 3 crize pe an · Boli osteo-musculare 25 .IMA. Sunt excluşi pacienţii cu: · Boli cardiovasculare . iar în noaptea următoare şi pentru primele 24 de ore dup ă intervenţia chirurgicală să beneficieze de însoţirea unui adult. dacă afec ţiunile asociate sunt stabilizate şi există condiţii adecvate de îngrijire la domiciliu.coagulopatii · Boli neurologice .obezitate morbid ă · Boli hematologice . morfinomani . II şi compensaţi ASA III. Sunt accepta ţi pacienţii cu: · ASA I.diabet insulino-dependent .infecţii acute respiratorii .pacienţi mai mici de 1 an cu antecedente familiare de moarte subită infantilă · Boli metabolice . AVC în ultimele 6 luni . · boala de reflux la apariţia complicaţiilor legate de intubaţie. · IMC > 35 consult anestezic.insuficienţă renală . · hipertensiunea arterială predispune la apariţia complicaţiilor cardio-vasculare. Fişa pentru vizita preanestezică cuprinde un şir de întrebări şi informaţii care asigură o evaluare exactă a pacientului (anexa nr.displazie bronho-pulmonară . Nu există o limită superioară în ceea ce priveşte vârsta pentru chirurgia de o zi.alcoolism. · Vîrsta: > 52 săptămani postconceptual.hipertensiune arterială: TAD > 110 mmHg .risc de hipertermie malign ă .scleroză multiplă .boală valvulară simptomatic ă · Boli respiratorii .

Particularităţile anesteziilor efectuate în ambulator Consultul preanestezic ambulator cuprinde informarea şi educarea pacien ţilor în vederea anesteziei. NB: Anesteziile efectuate în ambulatoriu includ aceleaşi cerinţe de monitoring (conform anexei 4).5).miopatii. Orice investigaţie radiologică sau morfopatologică este indicat să fie programată şi să se efectueze înainte de internarea pacientului.anatomie particulară a căilor aeriene care predispune la intubaţie dificilă · Medicaţie cronică . · Copiii programaţi pentru chirurgia de o zi trebuie s ă fie sănătoşi sau în mod normal ASA I şi II. distrofii musculare. · Sugarii născuţi prematur care nu au împlinit 52 de săptămâni postconceptuale. medicaţia utilizată de pacient (de exemplu medicaţia antihipertensivă se administrează aşa cum a fost prescrisă. care se impune în cazul afec ţiunii sale şi este nevoie s ă semneze fişa de informare şi consimţământ. După selectarea pacienţilor pentru chirurgia de o zi. cu condiţia utilizării medicamentelor de durată scurtă şi ultrascurtă de acţiune. 26 . Caseta 33.artroz ă severă a articulaţiei temporo-mandibulare sau coloanei cervicale . Se iau în considerare condiţiile de la domiciliul copilului şi cele legate de transport. · examenului general de urină. · examenului general de sînge.. · tensiunii arteriale.steroizi .insulină Selectarea pacienţilor în ambulator se face cu examinarea: · anamnezei detaliate. acestora li se explică în detalii datele legate de managementul de rutină. · pulsului. Pacienţii fumă tori sunt sfătuiţi să nu mai fumeze cu 4-6 s ăptămâni înainte de interven ţia chirurgicală. utilizarea medicamentelor conform standardului anestezic. instrucţiuni legate de postul preanestezic. şi în mod special sugarii care au avut nevoie de suport ventilator în antecedente. După anestezie generală . utilizarea mijloacelor de transport obştesc nu se recomandă. lichidele clare se admit cu trei ore înainte de intervenţia chirurgicală.spondilită anchilopoetică . Indicaţia de a nu mânca după miezul nopţii se referă la alimentele solide. De asemenea.anticoagulante . Notă:Este obligator completarea fişei preanestezice şi acordului informat (anexa nr. · Pă rinţii trebuie să fie capabili să îndeplinească indicaţiile preoperatorii ale copilului şi să poată îngriji copilul postoperator. privind data şi ora pentru internare. cu 2 ore înainte de intervenţie.inhibitori MAO . · ECG toate acestea scurteaz ă timpul de şedere al pacien ţilor în spital. pacienţii sunt rugaţi să aducă cu ei medicaţia pe care o folosesc în mod obişnuit. iar pacientul este sfătuit să nu mănânce nimic dup ă miezul nopţii înainte de dimineaţa internării. dar antidiabeticele orale nu se administrează în dimineaţa intervenţiei chirurgicale). nu sunt admişi pentru chirurgia de o zi. Instruc ţiunile trebuie scrise clar şi într-un limbaj adecvat. miastenie gravis .antiaritmice . Pacientului i se înmâneaz ă instrucţiuni scrise. reducându-se astfel incidenţa contramandărilor intervenţiilor sau efectuarea unor investigaţii complementare în ziua intervenţiei chirurgicale. Este necesar acordul p ărintelui privitor la tratamentul chirurgical de o zi şi disponibilitatea pentru a înso ţi copilul în ziua intervenţiei. având în vedere riscul de apnee postoperatorie.

Pacientul trebuie sfătuit să se ab ţină de la activităţi ca şofatul. acestea având o durată scurtă de acţiune şi altfel se pot utiliza în chirurgia de o zi. Originea complica ţilor: 1. În mod obişnuit pacien ţii trebuie să fie capabili să mănânce şi să bea lichide. este utilă pentru asigurarea analgeziei postoperatorii în chirurgia de o zi. Există posibilitatea declanşării insuficienţelor funcţionale în cascadă.Complica ţiile perianestezice Complexitatea şi atributele serviciului anesteziologic fac inerent ă apariţia complicaţiilor. 2. Cele mai frecvent utilizate opioide pentru analgezia intraoperatorie sunt Fentanylul şi Alfentanilul*. Diclofenac şi Ketorolac. Aria de trezire trebuie dotată cu acelaşi tip de echipament de monitorizare şi facilităţi de resuscitare ca şi în cazul oric ărei camere de trezire pentru pacienţii internaţi. analgetice opiode cu ac ţiune scurtă şi blocuri loco-regionale intraoperatorii. asigurând o analgezie adecvată. Responsabilitatea pentru evaluarea pacientului în ceea ce prive şte îndeplinirea condiţiilor pentru externare este a anestezistului implicat. aceasta demonstrând şi absenţa greţurilor. Utilizarea antiinflamatoriilor nonsteroidiene. pierderi sanguine mici · Micţiuni posibile · Însoţitor prezent şi responsabil · Externarea autorizată de un membru desemnat al personalului medical · Instrucţiuni verbale şi scrise pentru pacient · Medicaţie analgetică pentru 3 zile. Legate de administrarea medicamentelor. să meargă în linie dreaptă şi să stea drept fără a se balansa. Inhibitorii COX2 în administrarea intravenoasă sau orală. Controlul analgeziei postoperatorii trebuie început pre sau intraoperator prin suplimentarea anesteziei intravenoase sau inhalatorii cu combinaţia de antiinflamatorii nonsteriodiene.2 Complicaţiile perianestezice Caseta 36. Asigurarea unei analgezii post-operatorii adecvate este responsabilitatea anestezistului. trezirea pacientului este mai confortabilă şi timpul de externare mai scurt. Astfel. Criteriile de externare · Funcţii vitale stabile pentru cel puţin 1 oră · Orientat temporo-spaţial · Control adecvat al durerii · Greţuri. Principiile îngrijirii postoperatorii Recuperarea după anestezie este un parametru foarte important în anestezia pentru chirurgia de ambulator. Paracetamolul administrat intravenos asigură o bun ă analgezie.Caseta 34. utilizarea unor maşini sau aparate şi consumul de alcool timp de 24 de ore. Survenite din efectuarea manipulaţiilor. C. Analgezia multimodală reduce substanţial consumul de analgetice opioide postoperator. Externarea pacientului nu se face până când acesta este capabil să şad ă nesprijinit. Caseta 35. 27 . au efecte secundare gastrointestinale mai limitate decât antiinflamatoarele nonsteroidiene şi efecte antiplachetare minime. fără efecte secundare. iar pacientului o cantitate suficientă de analgezice orale pentru 3 zile. Paracetamol (în special la copii). care solicită o succesiune de investigaţii şi implică noi şi noi manipulaţii. O persoană responsabilă trebuie să fie prezentă pentru a escorta pacientul acasă şi amândorura trebuie să li se dea instrucţiuni verbale şi scrise la externare. vărsături şi ameţeli minime · Hidratare adecvată orală · Drenajul plăgii minim.

. tromboze cu leziuni ischemice). obstrucţia căilor aeriene prin hernierea balonaşului prin umflare excesivă. Ø Lezarea dinţilor. · Hipoglicemii survenite din supradozarea antidiabeticelor sau rezultante unui post alimentar îndelungat. hipotensiune. . cuduri ale sondei. tromboflebite. eritem. Ø Intubaţie endobroşică. flebite. cât şi interacţiuni între medicamente. epistaxis. edeme periferice. intraoculară . laringo. · Reacţii alergice (modificări tegumentare. tremor. · Incidente şi accidente locale ale injectărilor intravenoase (fuzări paravenoase. 5. biotransformare. Stările cu risc înalt de aspira ţiie Ø comă. dislocarea septului nazal. ventilarea cu gaze uscate duce la obstrucţie prin deshidratarea mucoasei traheale şi depunerea de cruste în lumenul sondei. dezlipirea stratului intern la sondele armate metalic. Survenite nemijlocit din monitorizarea intraanestezic ă insuficientă. · Accidente hemoragice survenite direct din prescrierea incorectă a anticoagulantelor. aritmii.hipertensiune intracraniană. edem generalizat. excre ţie. În cadrul perioadei postanestezice precoce şi rezultate supravegherii insuficiente a pacientului. Intubaţie endobronşică :După introducerea sondei pot apărea: · Inflamaţia şi ulceraţia mucoasei laringiene. traumatism de cornete. laringelui. · Administrarea medicamentelor.bronhospasm . o momentul inducţiei anestezice şi detubării (extragerii sondei traheale). rezultat al modificărilor de absorbţie. pe tot parcursul exercitării serviciului anesteziologic. . rezultat din posibilitatea apariţiei reacţiilor adverse. · În condiţiile unei intubaţii nasotraheale . ac ţiune la nivel de organ efector. traheii şi bronhiilor. leziune secundară tardivă. · Acumulare de sânge/secreţii intraluminal. faringelui. Complica ţiile tardive ale intubaţiei traheale: 28 .3. · Risc potenţial de polipragmazie. dislocarea aritenoizilor. au la bază acţiuni farmacochinetice. Ø Luxaţia mandibulei. 4. distribu ţie. Ø plasarea accidentală a sondei nasogastrale intratraheal. Ø Traumatismul coloanei vertebrale şi al măduvei spinării. aspiraţia pulmonară. Complica ţii legate de administrarea medicamentelor. Survenite din setarea incorectă a utilajului folosit intraanestezic. ce pot lua o alură severă. Ø stază gastric ă. aritmii. stenoză traheală. depresie cardiorespiratorie. limbii.şi bronhospasm) care pot culmina cu şoc anafilactic tipic. transpiraţii. cuprind nenumărate incidente şi accidente.laringospasm. mucoasei bucale. Ø Avulsia corzilor. nasului.excoriaţie nazală. o Răspunsul reflex la manevra de intubaţie prin hipertensiune. buzelor. spasm arterial. implic ă un risc important. afectarea motilităţii şi clearance-ului ciliar. tahicardie. Ø epilepsie. · Perforaţia căilor aeriene şi a esofagului. Complica ţii survenite din efectuarea manipula ţiilor: § Proprii intubaţiei traheale Ø Intubaţia esofagiană. Ø Disecţia retrofaringiană. · Aceste reac ţii. Ø Poziţionarea şi umflarea balonaşului în laringe.

· Culminând cu embolie gazoasă. · Puncţie a canalului toracic. · Emfizem mediastinal. Complica ţii prin utilizarea neadecvată a circuitelor respiratorii: · Hipoxie. cu difuziunea gazelor în ţesuturile învecinate. la lezarea arterei. · Blocare a valvei expiratorii. Complica ţii de la cateterizarea venelor centrale: · Pneumotorax (prin lezarea domului pleural). · Disfonie cauzată de un granulom de corzi vocale sau de pareză a corzilor vocale. · Hiperoxie. arterei pulmonare. · Emfizem subcutanat. · Sinechii laringiene. · Hemotorax (lezarea unui vas masiv). tracţiuni sau elongări nervoase. · Traheomalacie. · Complicaţii septice. · Fistulă traheo-esofagiană. cu tulburări de ritm până la rupturi cardiace.· Edem şi stenoză la nivel glotic. · Embolie gazoasă. pînă ce gradientul de presiune se reface prin creşterea presiunii în artera pulmonară. · Leziuni a plexului subclavicular. · Creştere a spaţiului mort. · Leziune a ramurii anterioare a nervului laringeu recurent la nivelul cartilajului tiroid. Utilizarea presiunilor exagerate în conturul respirator Induce supradistensie alveolară. · Leziuni de lob tiroidian plonjant. Complica ţii provocate prin suprapresiuni: · Închidere sau absenţă a supapei de suprapresiune a sistemului respirator. timus şi trahee. · Injectare accidentală a anestezicului în arteră. · Hematom subcutan. · Leziuni a ventriculului drept. · Hipercapnie: · Hipocapnie. rezultând: · Emfizem pulmonar interstiţial. 29 . subglotic şi traheal. · Dep ăşirea presiunii din interiorul alveolei opre şte temporar circulaţia în capilarele pulmonare. · Creştere a rezistenţei la flux. · Ulceraţie laringiană superficială.

umidificator.Anexa nr. cu posibilitate de anestezie cu flux redus Accesorii pentru maşina de anestezie: maşti de diferite mărimi. vacuum Ma ş in ă de anestezie adaptat ă pentru anestezice gazoase ş i volatile cu vaporizoare separate pentru Sevofluran. sensor pentru controlul ermetismului în conturul de respira ţie Ventilatoare mobile Monitoare a func ţ iilor vitale cu module obligatorii: analiza amestecului gazos inhalat ş i exhalat. 1 CERINŢE DE DOTARE A SĂLILOR DE OPERAŢIE. tuburi gofrate. manjetă pentru TA neinvaziv ă oscilometrică de diferite mă rimi. SaO2. MAC anestezicelor gazoase ş i volatie volumului exhalat ş i cu sistem ă de alarm ă la deconectare. pletismografie. LOCUL DE LUCRU AL ANESTEZIOLOGULUI Denumirea utilajului Cantitatea utilajului în dependen ţă de nivelul IMSP Serviciul spitalicesc Spitale raionale Sistem centralizat de aprovizionare cu gaze: surs ă de oxigen. loc de lucru Fiecare ma ş in ă de anestezie 1 la 6 s ă li de opera ţ ie 1 la fiecare mas ă de opera ţ ie 1 1 1 1 1 la 6 mese în sec ţ ie la 6 mese la mas ă la 6 mese Fiecare monitor Fiecare mas ă de opera ţie. dep ăşirea limitelor de presiune. loc de lucru 1 la 3 s ă li de opera ţ ie 1 la 2 s ă li de opera ţ ie 1 la sal ă 2 la masa 6 la masa 30 1 1 1 1 1 la la la la la 2 mese 6 mese 3 mese mas ă 3 mese . analizator de gaze în amestecul gazos. gel pentru electrozi. capnometrie. aer comprimat. dotat cu sistem ă de monitorizare a presiunii în contur. filtru bacterian. fiecare loc de lucru al anesteziologului Fiecare mas ă de opera ţie. neermetizarea circuitului. presiunea arterial ă neinvaziv ă Presiune arterial ă invaziv ă monitoring al debitului cardiac Monitoring BIS sistem de înc ă lzire a pacientului (saltea ş i/sau sistem de einsuflare) sistem de înc ă lzire a perfuziei Accessorii pentru monitor: electrozi ECG. componen ţ a amestecului gazos inhalat ş i exhalat. concentraţ ie. sensor SaO2. temperatura central ă . sensor electronic pentru termometrie Tensiometru + stetoscop Electrocardiograf mobil 12 canale Defibrilator Balon Ambu Seringa automat 1 la masa 1 în sec ţ ie 1 la masa 1 la sec ţie 1 în sec ţ ie Spitale municipale Spitale republicane Fiecare sal ă de opera ţie. EtCO2. Izofluran. electrocardioscopie.

Consumabile necesare pentru anestezie (calculele se fac în dependen ţă de volumul de lucru) Combitub Stilet luminiscent Fibrolaringoscop Set intubare retrograd ă Set traheostomie percutan ă Cateter nazal pentru oxigen Măş ti faciale pentru inhalarea oxigenului Pens ă McGill Pens ă anatomic ă Pens ă chirurgical ă Dep ă rt ător bucal cu filet 31 .Saver" Hemoglobinometru portativ Analizator portativ pentru testarea hemostazei (TCA) Tromboelastograf ROTEM (1 pe clinica) Glucometru Laringoscop cu lam ă curb ă ş i lam ă dreaptă pentru adul ţ i şi copii cu trei lame Aparat pentru ultrasunet pentru vase ş i nervi periferici Aparat pentru aprecierea echilibrului acidobazic. După expirarea garanţiei fiecare spital este responsabil de deservirea.8 la transplant Monitor pentru aprecierea profunzimii blocului neuromuscular Infuzomat Aspirator cu catetere de aspira ţ ie de unic ă folosin ţă Aparat pentru autohemotrasfuzie . menţinerea şi repararea utilajului. glucozei Fibrolaringoscop Glidescop 1 în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1 la secţ ie 1 la masa 1 la 6 mese 2 la masa 8 la transplant Fiecare mas ă de opera ţ ie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie Fiecare mas ă de opera ţ ie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 la 6 mese 1 la 6 mese 1 la 6 mese 1 în sec ţie 1 la 6 mese 1 la 3 mese 6 la masa NB ! Toate utlilajele se recepţionează doar cu contract de deservire garantată."Cell . electroli ţ ilor.

Perfuzor automat cu accesorii (seringi. biluminală. femurale Cateter traheobronhial pentru aspirarea mucozităţilor Cateter uretral Nelaton. sisteme de conectare) Aparat pentru analgezie controlată de pacient Cateter venos de unică folosinţă Seturi pentru anestezie epidurală "single shot" de unică folosinţă Seturi pentru anestezie spinală de unică folosinţă Seturi pentru anestzie trunculară Seturi pentru anestezie epidurală continuă cu cateter de unică folosin ţă Seturi de unică folosinţă de cateterizarea vaselor magistrale: subclaviculare. Foley. colectoare de urină Sondă nazogastrală mono-.F. sondă orogastrală groasă Cornţang curbat Cârlig traheostomic ascuţit CBrlig chirurgical Set pentru venesecţie Foarfece pentru pansament Foarfece drepte cu vârf ascuţit Neurostimulator cu accesorii (ace de unică folosinţă) Garou hemostatic Pense pentru tuburi elastice 32 . jugulare.Fixator de limb ă Tuburi de intubare de diferite dimensiuni Pipe aeriene Măş ti laringiene trei dimensiuni Seringi pentru sp ălarea cavit ăţ ilor Seringi pentru injec ţ ii de unică folosin ţă Seturi de perfuzie. hemotrasfuzie U.

Pense hemostatice Pense hemostatice tip Moschit Ace pentru puncţie cardiacă Ace .catetere venoase de unică folosinţă Dispozitiv de perfuzie rapidă a soluţiilor Dispozitiv de încălzire a soluţiilor Sterilizator Casoletă Tăviţă renală Pipetă oftalmică Set pentru determinarea grupei sanguine ABO şi Rh rezus Factor Termometru pentru ap ă Cronometru cu nisip Stativ pentru eprubete Masă pentru medicamente Dulap pentru medicamente Stativ pentru perfuzii 33 .

În anestezia spinală şi peridurală. anestezicul este injectat într-un anumit loc al coloanei vertebrale. Noi vă propunem procedeul care este cel mai bun pentru operaţia prevăzută pentru dvs. folosirea aparatului de anestezie permite un bun control al respiraţiei şi monitorizarea circulaţiei şi altor funcţii vitale. vârsta şi obiceiurile dvs. se repetă injectarea (anestezie intravenoasă) sau se continuă anestezia cu o substanţă gazoasă (anestezie inhalatorie prin intubaţie). după ce aţi adormit dvs. De asemenea. asemănătoare cu somnul. Anestezia este începută după o injecţie de pregătire (premedicaţie) şi continuată cu injectarea unui narcotic intravenos suficient pentru intervenţiile scurte (anestezie scurtă intravenoasă). circulaţie) în timpul operaţiei este răspunzător medicul anesteziolog. De aceasta şi menţinerea func ţiilor vitale (respiraţie. ceai) cu maxim 2 ore până la operaţie. Narcoza de astăzi permite dozarea exactă şi combinarea diferitelor substanţe narcotice. ANESTEZIEA (anestezie generală) Anihilează conştienţa şi perceperea durerii în tot organismul. Vă rugăm s ă scoateţi protezele dentare şi lentilele de contact înainte de operaţie şi să le puneţi în loc sigur. chiar la o s ănătate şubred ă. Scoate ţi de asemenea. ANESTEZIA LOCALĂ (regională. în apropierea nervilor respectivi. B. Pentru eliminarea durerii. sunt anesteziaţi nervii care duc la măduva spin ării. pe exemplu anestezia plexului brahial (sub braţ) elimină durerea în braţul respectiv. mai ales. inelele. pentru a evita leziunile nervoase (tulburări de sensibilitate. riscurile ei depind de circumstan ţele cazului individual.Anexa nr. 34 . care se introduce în trahee. apoi. şi are cele mai puţine dezavantaje. prin infiltraţie) Înlătura senzaţia de durere în anumite regiuni ale corpului sau segmente pe care se operează. ALEGEREA PROCEDEULUI DE ANESTEZIE Fiecare procedeu are avantaje şi dezavantaje. se administrează oxigen cu ajutorul unei măşti. VĂ RUGĂM SĂ RESPECTAŢI URMĂTOARELE INDICAŢII. E. C. Sunt atât de multe întrebări. spuneţi medicului anesteziolog dacă aţi mâncat sau aţi băut în perioada interzisă. STIMATE PACIENT! Explorări şi tratamente dureroase se fac în mod regulat sub anestezie (pentru eliminarea durerii). 2 Fişa de informare a pacientului privind anestezia pentru intervenţii chirurgicale Numele şi prenumele_________________________________________Vârsta________________sex M/F Domiciliul________________________________________________________________________________ Vă rugăm să citiţi şi să completa ţi chestionarul. cum este stopul cardiac sunt foarte rare. supraveghem aceste funcţii pe întreaga durată a anesteziei. controlăm în colaborare cu chirurgul aşezarea pe masă de operaţie. Intubarea asigură un grad mare de siguranţă pentru respiraţie şi protejează plămânul de posibile vome şi regurgitaţii. Importante. vă rugăm să apelaţi la asistenta sau medicul anesteziolog. Prin următoarele întrebări. Pregă tiţi-vă pentru o discuţie cu medicul anesteziolog. pentru că dorim să prevenim şi riscurile rare şi relativ mici (leziuni dentare prin intubaţie. NICI O INTERVENŢIE NU ESTE FĂRĂ RISC! Accidentele anestezice grave care amenin ţă viaţă. Pentru a evita accidentele. exista diferite procedee: A. dar şi alte boli asociate. Nu folosiţi machiaj şi lac de unghii. La rubrica alte particularităţi vă rog să completaţi ce vi se pare important şi nu a fost amintit. vrem să ne dăm seama despre eventualele riscuri şi. să nu mâncaţi şi să nu fumaţi cu 8 ore înainte de operaţie. prin intermediul unui tub. deci să vă asigurăm un grad maxim de securitate. sunt felul şi gravitatea bolii. pentru că s-a făcut în prealabil anestezierea pielii. se administreaz ă oxigen şi narcotic. VĂ RUGĂM SĂ NE INFORMAŢI Orice intervenţie chirurgicală solicitată cu anestezie. pentru a evita accidentele de aspiraţie. într-o stare liniştită. Dacă aveţi nevoie de ajutor pentru răspunsuri. starea generală. Pentru siguranţa proprie. Vă aflaţi. de la începerea anesteziei şi până la terminarea ei. care se aplică pe gură şi nas. În acest caz. modificări ale vocii. se permite să beţi lichide transparente (ap ă. cerceii şi peruca. D. paralizii) prin presiune. gre ţuri şi vărsături). La intervenţii mai lungi. Injectarea este nedureroasă. Colaborarea sa cu chirurgul serveşre securităţii dumneavoastră. Pentru aceasta.

de asemenea. Sunt de acord ca operaţia planificată să fie efectuată. tromboze) DA/NU · Afec ţiuni respiratorii (TBC. cât pe zi?______________________________________________________________________ · Alte particularităţi______________________________________________________________________ DECLARAŢIA DE ACORD LA ANESTEZIE Medicul anesteziolog. cataractă) DA/NU · Afec ţiuni neurologice (epilepsie. glomerulonefrită. atât despre eventualele intervenţii ulterioare (perfuzii. rinit ă) DA/NU · Alte boli. pneumonii. cateter venos central). tulburări de ritm. varice. care__________________________________________________________________________ · Aţi primit transfuzii de sînge? DA/NU · Aţi avut complicaţii la transfuzii? DA/NU ŞTIŢI CĂ SUFERIŢI DE: · Boli musculare DA/NU · Boli cardiace (infarct miocardic. paralizie) DA/NU · Afec ţiuni psihice (depresii) DA/NU · Afec ţiuni osoase (spondiloze. ciroză) DA/NU · Boli renale (pielonefrită.CHESTIONARUL PREANESTEZIC · · · · · Înălţimea __________cm Greutatea ____________kg Aţi fost în ultimul timp sub îngrijire medicală? DA/ NU Dacă da. de acord cu premedicaţia şi întreaga gamă de medicamente anestezice de care va fi nevoie. medicamentoase. hipertensiune arterială) DA/NU · Boli vasculare (arteriopatii. pentru ce boli?_________________________________________________________________ Sunteţi însărcinată? DA/ NU Aţi luat medicamente înainte? DA/ NU Dacă da. În anestezie generală DA/NU_____________________________________ În anestezie regională DA/NU_____________________________________ Sunt. artrită) DA/NU · Tulburări hematologice (de coagulare. astm bronşic) DA/NU · Boli hepatice (hepatită. litiază) DA/NU · Diabet zaharat DA/NU · Boli a glandei tiroide DA/NU · Afec ţiuni oculare (glaucom. bronşite. Am în ţeles acestea şi mi s-a răspuns la toate întrebările legate de felul procedeului (avantaje şi dezavantaje). Refuz următoarele procedee ___________________________________________________________________ DATA____________ SEMNĂTURA___________________ 35 . ce fel de medicamente? __________________________________________________________ Aţi mai fost operat? Felul_______________________________________________Anul_____________ Felul_______________________________________________Anul_____________ Dacă au fost particularităţi la anestezie DA/ NU Dacă da. cât şi despre riscurile legate de acestea. care _________________________________________________________________________ · Fumaţi regulat? DA/NU · Consumaţi alcool? DA/NU Dacă da. transfuzii. dl ____________________________________ m-a informat ast ăzi despre rezultatele analizelor şi despre procedeul anestezic prevăzut pentru mine. epistaxis) DA/NU · Alergii (alimentare. Nu am alte întrebări.

Anesteziologul……………………………………………. 3. 4 Tubul traheal: □ Oral □ Nazal □ Traheostom □ Armat □ Curb □ Cu manget □ Fără manget □ Cu lumen dublu: dreapta / stânga Mă rimea: Nr. Medic anesteziolog…………………………………… Asistenta anestezistă…………………………………. fişei…………………. Monitoring: □ ECG □ Precordial stetoscop □ NIBP/LA □ Esofageal stetoscop □ Temp. Chirurgul………………………………………………….. Alte………. 2... litotomie.. Locul………… □ Linia arterială Cateter Nr……………………. alte…………………………. > Durata: ………… Vizualizare gradul: 1. Sexul………………………Vârsta………………………. Glu. ………….. □ Treaz □ An. Urea Na+ K+ Ca+ Evenimente/Comentarii Abord venos: 1. 36 . Nr. Anestez. Data……………………………. 3 Fişa de anestezie generală Examen-control pre-anestezic !!! □ Pacientul identificat □ Monitorul □ Procedura/localizarea □ Preparate de sânge verificată □ Consimţământul □ Maşina anestezică □ Laringoscop+aspiratorul Controlat de: …………. 2. FiO² ACT Hb. Localizarea…………………………………………. 3 Tentative: 1. gen. □ Anestezia generală Inducţia: □ Mască □ I.Anexa nr. 1. Procedura…………………………………………………. …………………………………………………………….sfârşitul………… Diagnoza…………………………………………………. Secţia…………………………………………………… Starea psiho-emoţională …………………………………. Timpul anesteziei: începutul…………. □ CVP Cateter Nr……Locul…………….V. şezute. de o i □ Secţie □………… Sfârşitul operaţiei da / nu Agitaţie da / nu da / nu Delir da / nu da / nu Voma da / nu da /nu Frison da / nu Condiţiile transportării: □ Cu oxigen □ ECG □ SaO² □ BP □ Pe tub (Spontan / Ventilat) Şef secţie / Coordonator de echipă …………………. 4. Acul…………. Nr. □ Inducţie cu secvenţă rapidă □ Trecerea la regională □ Numai mască □ Mască laringiană Pacientul deja: □ Intubat □ Traheostomie Laringoscopia: □ An. Datele de laborator PARA ORA METRI pH PaCO² PaO² HCO³ B. 2. □ I.Data naşterii…………………. ……………………………………………………………. Spontană CV stabil Transferat în: □ Camera de trezire □ Terapia intensiv ă □ Reanimare □ Chir. 2. pe burtă.. Garou: Aplicat…………. □ PCVC Cateter Nr……….sfârşitul…………. capul sus/jos.E. Scos…………………… Antibioticoprofilaxia – Da / Nu Analgezia postoperatorie precoce – Da / Nu da / nu □ Anestezia regională □ Spinală Nivel………….. Timpul operaţiei: începutul…………. □ Continuă □ Bolus □ Nivelul senzorial □ Blocul nervos periferic Treaz Adormit Res.M. Grupa sangvină……………Rh factor…………………….. Sat. Sursa de încălzire: Saltea…. Hct. 3.. decubit lateral D/S.. □ Epidurală □ Caudală □ Lombară □ Toracică Acul…………… Cateter…………………… □ Unică injec.. □ CVP Cateter Nr……Locul……………. Pierderi: da / nu Intubaţia: □ Uşoară □ Dificilă □ Fibrooptic □ Orb nazal □ Manget umflată da / nu □ Tamponat: Circuitul respirator: □ Frecvenţă înaltă □ Insuflaţie □ Ciclic □ Jakson Ress □ Mapelson Numele pacientului………………………………………. E/R/S □ Cateter urinar □ FiO² □ Tub oro/naso-gastral □ SaO² □ Stimulator nervos □ ETCO² □ BIS □ ETAA □ Potenţiale evocate Poziţia: pe spate. locală Lamă : □ Machintosh □ Miller Mă rimea: 0.

Operaţia propusă ………………………………………………………………………………………………………………………………….Paraclinice/Imagistice: Risc Anestezic ASA: 1 2 3 4 5 E Tehnica anestezică propusă: TIVA/ Inhalatorie / Regională / Blocuri RS / RD cu/fără mioplegie Pregătirea preoperatorie efectivă DA/NU Repaos digestiv: lichide clare…..lactate....... An......... per os Alte : Aprobarea planului anesteziei de către conferin ţă DA/NU data_______Semnă tura medicului ATI_______________ 37 ...... Premedica ţie: IM.....………. Vârsta ………………. fişei…………………………. Antecedente anestezice: tipuri………………... Diagnosticul………………………………………………………………………………………………………………………………………...……...Denumirea instituţiei *În acest document se permit doar completări suplimentare în conformitate cu specificul instituţiei Codul MS RM Fişa de examen anesteziologic Gradarea CEPOD: □ programat...parcursul………………….....Rh factor…………… Data naşterii: ……………………………………....... am. lapte matern….... ora / / / / Informa ţie despre pacient Secţia………………………………..vieţ ii / Comorbidităţi: Deprinderi dăunătoare: Alergii: Dereglări neurologice: Medicaţie permanentă: tip/doză………………………………………………………………………………...... bolii: An.. Greutatea…………………………………….……...... solide…….. IV.. Asigurarea medicală…………………………………………………………………………………………......complicaţii…………………. Nr... □ urgent.Gr. Examenul obiectiv/clinic: Evaluarea pacientului Recomandari Starea generală: Tegumentele: Evaluarea căilor aeriene: Dentiţia: Respiraţia: MALAMPATI : 1 2 3 4 irelevant FR: Zg.. Numele pacientului……………………………………………………………………….cordului: Ps: Abdomen Semnul Giordano: Scaunul Ficat: TA: Lien: Diureza: Ex. ...... sangvină………. □ urgent amânat Data.

Arduan / Atrac. / Sevo. NO2 / Aer / O 2 Halot. (mg) 30 0 30 0 30 0 EPID/SPIN. / Vecuron. congelată (ml) Masa eritrocitară (ml) Masa trombocitică (ml) PIERD ERI Urină (ml) NG tub (ml) 38 .ORA 0 Inhal. NaCl 0.V. Izofluran Ketamina (mg) Midazolam / Diazepam (mg) Propofol (mg) Fentanil (mg/ml) Medicamente Sucinilholină (mg) I.9% (ml) Ringer Lactat (ml) Glucoză 5% / 10% / 20% (ml) FLUIDE Refortan 6% (ml) Plazmă pr.

Hemoragii (ml) ORA 210 200 190 ▼ T.C. Fotoreacţie FiO2 SaO 2 (%) MONITOR ETCO 2(%) (mmHg) TEMP (°C) CVP / LA (mmHg) PA (mmHg) ETAA TOF RESP. V. X ▲ 180 170 160 150 140 130 120 110 FCC ● 100 90 80 70 60 50 40 Pupile (mm) d/s. A.C. VM FR 0 30 0 30 0 30 0 39 . MAŞINĂ DE ANESTEZIE P.

PIP PEEP EVENIMENTE 40 . Man.Mec.

Este recomandată şi monitorizarea cantitativă a volumului expirator. 3. Orice pacient anesteziat va avea circulaţia monitorizată prin una din următoarele metode: palpare puls. pletismografie. Temperatura Orice pacient anesteziat va avea temperatura monitorizat ă atunci când se anticipeaz ă. ventilaţia.Anexa nr. auscultaţie. Pentru pacienţii ventilaţi mecanic este necesară prezenţa alarmei de deconectare. Standardul II Oxigenarea. 1. pulsoximetrie. circulaţia şi temperatura pacientului trebuie evaluate continuu pe parcursul întregii anestezii. undă puls intraarterială. Oxigenarea Gazul inspirator: monitorizarea FiO 2 pentru orice anestezie generală administrată cu ajutorul unui aparat de anestezie. 4. anesteziei regionale sau a sed ării. Ventilaţia Monitorizare clinică calitativă precum şi cantitativă prin capnometrie/capnografie pentru orice pacient supus unei anestezii generale. 41 . Circula ţia Ritmul cardiac şi presiunea arterială se vor monitoriza la un interval de cel puţin cinci minute la orice pacient anesteziat. intenţionează sau suspecteaz ă modific ări clinice semnificative ale temperaturii centrale. Oxigenarea sângelui: utilizarea pulsoximetriei şi evaluarea culorii pacientului. 2. 4 Standardul ASA pentru monitorizarea anestezică de bază în sala de opera ţii şi în afara sălii de opera ţie Standardul I Personalul calificat pentru administrarea anesteziei trebuie sa fie prezent pe tot parcursul anesteziei generale. ultrasonogramă.

ochelari sau lentile de contact ? Aţi avut dureri precordiale la urcatul scărilor sau în timpul unei alte forme de efort ? Vi se umflă picioarele sau gleznele ? Cam ce efort fizic depuneţi în mod normal ? Aţi smţit că respiraţi greu la activităţi normale ? Aveţi probleme cu tensiunea arterială ? Aveţi afecţiuni neurologice. chimioterapie) Alergii Antecedentele consumului de tutun. artroză temporo-mandibulară. alcool. diabet) ? Aţi simţit că vă este greu să respiraţi la urcarea pe scări a unui etaj ? Tuşiţi ? Aveţi wheezing ? Aţi avut vreodată bronşită. ultima doză ü Medicaţie în antecedente (steroizi.Anexa nr. droguri Antecedentele anestezice (inclusiv problemele apărute) Antecedentele chirurgicale sau internările anterioare Antecedentele heredo-colaterale.5 Fişa preanestezică pentru chirurgia de ambulator Vârsta Data intervenţiei Medicaţia ü Medicaţia curentă. hernie hiatală sau gastrită ? Aţi avut probleme renale ? Aveţi probleme cu tiroida sau glandele suprarenale ? Sângeraţi uşor sau aveţi probleme cu coagularea sângelui ? Aţi avut transfuzii în antecedente. afecţiuni cronice ale căilor aeriene. ultima menstruaţie Bolile asociate diagnosticate: evaluare. pneumonie sau atacuri astmatice ? Aveţi simptome de apnee de somn sau sforăiţi ? Purtaţi proteză dentară. convulsii. existen ţa unor probleme anestezice Situaţia socială Naşterea şi dezvoltarea postnatală (pediatrie) Antecedentele obstetricale. acceptaţi transfuzia dacă este necesară ? Consumaţi tutun sau alcool ? Folosiţi alte medicamente sau substanţe chimice în afara celor prescrise ? Aţi luat medicaţie în ultimele 3 luni ? Aţi avut intervenţii chirurgicale ? Ştiţi că aveţi alergii ? Aţi avut dumneavoastră sau rudele apropiate probleme la anestezie ? Aţi putea fi însărcinată ? 42 - . tratament. stridor. cefalee severă sau pierderi de memorie ? Aţi avut icter sau probleme hepatice ? Aveţi reflux esofagian. dantură Preferinţele sau aşteptările pacientului privind anestezia Chestionarul preanestezic pentru chirurgia ambulatorie Ce fel de interven ţie chirurgicală urmează să aveţi ? Vă simţiţi bolnav ? Aveţi o boală diagnosticată (hipertensiune arterială. gradul de compensare Examenul obiectiv general Toleran ţa la efort Antecedentele sau afecţiunile căilor aeriene: intubaţie dificilă.

Sol.18%-1ml 27. Sol. Sol. Clemastinum 1mg/ml 12. Diphenhydraminum 10mg/ml 24. Diazepam 10mg – 2 ml 22. Convallaria majalis 0. Sol. Bemiparinum 2500UI-0./sol. Sol. Enalaprilum 1. Mannitolum 15%-200ml 46.20ml 9. Sol. Sol. Sol. Sol.5 % . Bendazolum.25mg/ml – 2 ml 23. Enoxaparinum 20 mg/02 ml 26. lichid pentru vapori de inhalat 39. Digoxinum 0. 33. 20mg. lichid pentru vapori de inhalat 35. Sol. 20mg/2ml 31. Sol. 20%-500ml. Sol. Sol. 50mg.5%-2ml 37. Dexamethazonum 4mg/ml 15.400ml. Kalii chloridum 4%-10 ml 41. 1% -1 ml. Sol. liof+solv/sol. 10%. 6 Lista medicamentelor necesare in anesteziologie 1. Hydroxietilamidon (HES 200/0. Sol. 100mg 43 . Metamizoli natrium 50%-2ml 47. Sol. Calcii chloridum 10% 10. 5 mg/ml.1% . Sol. Ringher (DCI. Sol.5%-2 ml 48.1ml 19. Sol.10ml 11.inj. Furosemidum. Sol. Sol.4%. Halothanum*100%. Sol. Dextranum 500 ml 21.Combinaţie) 18. Azamethonii bromidum* 5%-1ml 6. Sorbilact (DCI. Ketorolacum 30mg/ml 43. Reamberin 1. Epinephrinumm. Sol.06% . Atracuriu besilat 50 mg-5ml 4.inj. Metoprololum 25mg. Sol.Combinaţie) 17. Sol.Anexa nr. Sol. Sol. 10%-2 ml 44. Heparinum 5. Etamsylatum 250mg/2ml 28.Combinaţie) 16.Combinaţie) 14.400ml (DCI. Sol. Metoclopramidum 0.500ml.Combinaţie) 32. Glucosum 5%-200. Aminophyllinum 2. 2ml 8. Fondaparinux sodium 2. Hydrocortisonum 2. Lidocaini hydrochloridum 2%-2ml. Sol. 40%-500ml. Atropini sulfas 0. Famotidinum.25mg/ml 25. Coffeinum 20%-1ml 13. Gelofusine (DCI. Amiodaronum 150 mg/3ml 3. Sol. Bupivacainum. Dexketoprofenum 25mg/ml 20. Tab.2 ml 7.1 ml 5. pulb.5) 38. Kaliu aspartat + Magneziu aspartat 40.000 U/ml-1ml 36. Sol. Sol. Sol. 0. Isofluranum* 100 ml.250ml. Sol. Sol. Ketaminum 500mg/10ml 42.5ml 30. Calcii gluconas 10% . Sol. Sol. Sol.5 ml. Hartman (DCI. Magnesii sulfas 25%-10ml 45. 10 ml 2. Sol. Sol. 29. Haloperidolum 5mg/1ml 34.5mg/0. Sol.

Sevofluranum 100%-250ml 68. 400 ml. Sol. Natrii chloridum 0. Sol. Sol.04%-1ml 54. Sol. Morphinum 1%-1ml 51. Lidocainum 2%-2ml. Sol. 100 mg 62. Trimeperidinum 2%-1ml Anetezice volatile: Sol. Sol. Naloxonum 0. Phenilefrină1%-1ml 63.5mg/1ml Anestezice: Sol. Sol. Phenobarbitalum 15 mg*.05%-1ml 60. Norepinephrinum* 0. Sol. Verapamilum. Nadroparini calcium 2850 AXa/0. Thiopentalum Natricum 500-1000mg. Midazolamum 5mg/ml 50. 500ml 55.3 ml. 30mg/1ml 65.200 ml 53.005%-2ml Sol. Fentanylum 0. Sol. Sol. Natrii bicarbonas 4%.6 ml 52. Sol. Sol. 2. Nikethamidum 25%-2ml 59. lichid pentru vapori de inhalat Antidot: Sol. Neostigminum 0. 0. pulbere parenterală 44 . 0. Sol. Propofolum 10mg/ml emulsie injectabilă 66. Nifedipinum 5 mg/50ml Sol. Sol. Metoprololum 25mg. Promethazinum. Prednisolonum. Strofhanthinum 0. Nitroglycerinum 25 mg/5ml 57. 100mg Sol. Sevofluranum 100%-250ml Halothanum*100%. Sol.1%-1ml 61. Naloxonum 0.5mg/1ml Analgetice majore: Sol. 50mg. pulbere parenteral ă 71. 10%-2 ml Tab. Amiodaronum 150 mg/3ml Sol. 50mg/2ml 64. Verapamilum.1%-1ml Sol. Natrii hydroxibutyras 20%-10 ml (Natrii oxybutyras) 56.49. Nifedipinum 5 mg/50ml 58.250ml. 5700AXa/0. Sol.04%-1ml Antiaritmice: Sol. Sol. Sol. lichid pentru vapori de inhalat Isofluranum* 100 ml.9%-200 ml. Tab.25 mg/ml 69. Sol. Sol. Ketaminum 500mg/10ml Propofolum 10mg/ml emulsie injectabilă Thiopentalum Natricum 500-1000mg. Trimeperidinum 2%-1ml 73. Morphinum 1%-1ml Sol. Sol.1%-1ml* 67. Suxamethonium 2%-5ml 70. 2. Sol. Propranololum. Tramadolum 100mg/2ml 72. Propranololum.

10%-2 ml Diuretice: Sol.18%-1ml Sol. Epinephrinumm.2 ml Sol. Enoxaparinum 20 mg/02 ml Sol. Phenilefrină* 1%-1ml Norepinefrina sol. 45 . Dexametason 4mg/ml Sol. dar sunt recomandate de ghidurile clinice internaţionale ale ESA. Prednisolonum. Bupivacainum. 0. Hydrocortisonum 2.20ml Sol. Sol. 20mg/2ml Mannitol Anticoagulante: Sol.000 U/ml-1ml Notă: Produsele marcate cu * la moment nu sunt înregistrate în Nomenclatorul de Stat al medicamentelor. Atracuriu besilat 50 mg-5ml Sol. Heparinum 5.1%-1ml Anestezice locale: Sol. Clemastinum 1mg/ml Sol. Bemiparinum 2500UI-0. Natrii hydroxibutyras 20%-10 ml Antihistaminice: Sol. 5 mg/ml. Lidocainum 2%-2ml. Diphenhydraminum 10mg/ml Miorelaxante: Sol. Suxamethonium 2%-5ml Glucocorticoizi.5%-2ml Benzodiazepine: Sol. 30mg/1ml Sol. Midazolamum 5mg/ml Cardiotonice: Sol.Sol. Furosemidum. WFSA în conformitate cu principiile medicinei bazate pe dovezi. 0. Diazepam 10mg – 2 ml Sol.

12. Sofroni D. 8. Borş. 23. G. Donald E. Leziunea pulmonară acută /sindromul de detresă respiratorie acută (LPA/SDRA) la bolnavii cu patologie chirurgicală.Эдвард Морган-Мл. Митрохина Под редакцией А. Sofronie S. Москва. Glenn P. Ghiduri şi protocoale în anestezie terapie intensivă şi medicină de urgenţă. 2006. 2004-2012. Джеймс Р Рафмелл. 553p.BIBLIOGRAFIE: 1. 6. Oxford Handbook of Anesthesia. Cojocaru. Дж. Allman. Miller's Аnesthezia/edited by Ronald D. Francine S. ISBN 0-07-142358-3 11. Călin Mitre.]-7th edition.. 7. 2005. Paul G Barash et al.. Критические ситуации в анестезиологии. Ch. E. Механическая вентиляция легких. 3th edition.Fourth Edition 2006. Клиническая анестезиология. 19. Анестезиология. Сатишур Е. Tîrgu Mure ş. University Press 2004. Cluj-Napoca 2003.West. 17. / Clinical Anesthesia. Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”. Martin. Перевод с английского А.]. Braşov. Мэгид С.. Дж. Дамир. Reed. volume 2 2010. NewYork. 156p. Бунятян А. Руководство по реаниматологии. D. ISBN 5-89481-632-7 10. ISBN 978-0-443-06959-8 14. Москва.Jain H. V. А.. 20. С. Oxford University Press. John B.: „Медицинское информационное агенство”. Cristea I. Ovidiu Bendreag. Москва. M. Allan P. Михаил. Айткенхеда. Хауард . Москва Медицинская литература 2006. al. 5. Jr.. 46 . 4. Клиническая анестезиология. –Ch. Suportul tehnico-managerial.. Пол Бараш.. 2004. ISBN-13:978-0-443-06624-5 3. Габа.3-е изд. Marius Moga. 21. А. Mircea Chiorean. Hotineanu. Gravlee. Регионарная Анестезия. Muray et all „ A Guideto Effective Care in Pregnancy and Childbirth” 3-rd Ed.. 2008. Oxford University Press 2007 16. Wilson. 2008 22. G.. 2000 13. – 6th edition ISBN 978-0-7817-8763-5. 2011г. Miller.А. ediţia 2. Enkin.Москва "Медицина" 2000. Д. Фиш. 2010 18. Ed. Dorel Sandesc. 15. 2010 24. 8th edition. Sanda Copotoiu.К. Conduita perioperatorie în condiţiile riscului chirurgical avansat. Тотальная Внутривенная Анестезия . Militară 2003. UMF „Victor Babeş” Timişoara.Edward Morgan Jr. C2 Design. 2. А. Йен Смит. Fredericк A Hensley. Volume 1. Cojocaru. 2003. Acalovschi I. A. Е. Untilă. Ciobanu C. Tica A. Ghid de anestezie-terapie intensivă. 2000 9.. Москва 2004. „Ghid practic de diagnostic şi conduită în obstetrică”. Yudkowitz... 186p. Particularităţi în anestezia pediatrică. Leonard Azamfirei.. Catedra Anesteziologie şi Reanimatologie FECMF. О. – М. USMF „Nicolae Testemiţanu”. Практическая кардиоанестезиология: [Пер..M. V.. Москва. 2008.. Managementul bolnavului critic Vol. Marius Papurică. / Clinical Anesthesiology. [et. Keith. -1104c. Бунятяна. Guţan. Respiratory Physiology: the essentials. Clinical Cases în Anesthesia. К. V. Cojocaru V.: 2011. Usatâi. с англ. Anestezie clinic ă.I. в 3-х книгах 2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful