P. 1
14368-PCS%20in%20anestezie-aprobat%20prin%20Ordinul%20MS%20nr.861%20din%2030.07.2013.pdf

14368-PCS%20in%20anestezie-aprobat%20prin%20Ordinul%20MS%20nr.861%20din%2030.07.2013.pdf

|Views: 5|Likes:
Published by Doina Haidarli
wew
wew

More info:

Published by: Doina Haidarli on Nov 02, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/01/2015

pdf

text

original

MINISTERULSĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA

Protocol clinic standardizat în anestezie

Chişin ău, 2013

1

Aprobat la şedinţa Consiliului de Experţi al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova din 27 martie 2013, proces verbal nr.1 Aprobat prin ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr.861 din 30 iulie 2013 „Cu privire la aprobarea Protocolului clinic standardizat în anestezie”

Elaborat de colectivul de autori: Victor Cojocaru Mihail Borş Virgil Gu ţan Petru Rusu Serghei Şandru Ruslan Baltaga Andrian Belîi Doriana Cojocaru Serghei Malanco NicolaiVaculin d.h.ş.m., profesor universitar, şef catedră anesteziologie şi reanimatologie nr. 2, USMF „NicolaeTestemiţanu”, membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătăţii RM în anestesiologie şi reanimatologie d.ş.m., conferenţiaruniversitar, catedra anesteziologieşireanimatologie nr. 2, USMF „NicolaeTestemiţanu”, membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătăţii RM în anestesiologie şi reanimatologie d.ş.m., conferenţiaruniversitar, catedraanesteziologie şireanimatologie nr. 2, USMF „Nicolae Testemiţanu” d.ş.m., conferenţiaruniversitar, catedraanesteziologieşireanimatologie nr. 2, USMF „Nicolae Testemiţanu” d.ş.m., conferenţiar universitar, şef catedră anesteziologie şi reanimatologie nr. 1, „Valeriu Ghereg”.USMF „Nicolae Testemiţanu” d.ş.m, conferen ţiar universitar, catedra Anesteziologie-Reanimatologie Nr.1 „Valeriu Ghereg” USMF „Nicolae Testemiţanu”. d.ş.m, conferen ţiar universitar, catedra Anesteziologie-Reanimatologie Nr.1 „Valeriu Ghereg” USMF „Nicolae Testemiţanu”. d.ş.m., conferenţiar universitar, catedra anesteziologie şi reanimatologie nr.1„Valeriu Ghereg”,USMF „Nicolae Testemiţanu” şef secţie anesteziologie, IMSP Institutul Mamei şi Copilului şef secţie Reanimare, IMSP Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie Recenzenţi oficiali: Nicolae Gurschi Tatiana Tăzlăvan Ana Oglinda d.ş.m., conferen ţiaruniversitar, catedra anesteziologie şi reanimatologie nr. 2, USMF „Nicolae Testemiţanu” d.ş.m., conferenţiar universitar, şef catedră anesteziologie şi reanimatologie nr. 1, „Valeriu Ghereg”.USMF „Nicolae Testemiţanu” d.ş.m., conferenţiar universitar,şef secţie reanimare pediatrică, IMSP Institutul Mamei şi Copilului, membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătăţii RM în anestesiologie şi reanimatologie dr.hab. med, profesor universitar, membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătăţii RM în farmacologie clinic ă dr.hab. med, profesor universitar, membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătăţii RM în medicină de laborator

Victor Ghicavîi Valentin Gudumac

2

pagina CUPRINS Abrevierile folosite în document……………………………………………………………………... 5 Prefaţă…………………………………………………………………………………………………. 5 A. PARTEA INTRODUCTIVĂ……………………………………………………………………… 5 A.1. Utilizatorii………………………………………………………………………………………… 5 A.2. Scopurile protocolului…………………………………………………………………………….. 5 A.3. Data elaborării protocolului………………………………………………………………………. 5 A.4. Data revizuiri protocolului………………………………………………………………………… 5 A.5. Lista şi informaţiile de contact ale autorilor şi ale persoanelor care au participat la elaborarea 6 protocolului……………………………………………………………………………………………... A.6. Definiţiile folosite în document…………………………………………………………………… 6 B. PARTEA GENERALĂ……………………………………………………………………………... 7 C. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR Ş I A PROCEDURILOR……………………….. 8 C.1 Conduita pacientului……………………………………………………………………………….. 8 C.1.1 Asisten ţa anesteziologic ă ………………………………………………………………………... 8 C1.1.1 Asisten ţa preanestezică………………………………………………………………………. 8 Premedicaţia preanestezică………………………………………………………………. 10 C.1.1.2 Asisten ţa intraanestezică……………………………………………………………………... 10 Metodele de anestezie utilizate………………………………………………………….. 10 Metodologia anesteziei generale…………………………………………………………. 11 Cerin ţe pentru anestezie loco-regională………………………………………………….. 11 Anestezia rahidiană (spinală)………………………………………………………... 12 Anestezia epidurală………………………………………………………................... 13 Anestezia combinată spinală/epidurală……………………………………………… 14 Anestezia caudală (sacrală) ……………………………………………………….... 14 Anestezia regională de plex sau nerv periferic………………………………………. 15 Anestezia regională a plexului brahial………………………………………………. 15 Anestezia regională la membrului inferior………………………………………….... 16 Anestezia retrobulbară……………………………………………………………….. 17 Anestezia peribulbară………………………………………………………………… 17 Anestezia topică………………………………………………………………………. 17 Anestezia locală (prin infiltra ţie) ……………………………………………………. 17 Monitorizarea pacientului în anestezie…………………………………………………... 18 C1.1.3 Asisten ţa postanestezică …………………………………………………………………….. 18 C.1.2 Asisten ţa anesteziologic ă în chirurgia de urgen ţă……………………………………………….. 19 Etapele asistenţei anesteziologice în chirurgia de urgen ţă……………………………….. 19 C.1.3 Anestezia în afara sălii de operaţie………………………………………………………………. 19 Anestezia pentru diverse proceduri în afara sălii de operaţie………………………………… 19 Componentele de bază ale anesteziei în afara blocului operator……………………….... 20 Patologiile ce pot necesita sedare sau anestezie general ă……………………………....... 20 Principalele proceduri ce necesită sedare sau anestezie …………………………………. 21 Cerinţele de dotare pentru anestezia în afara blocului operator (ASA) ………………..... 21 Gradele de sedare………………………………………………………………………… 21 Anestezia pentru CT………………………………………………………………….. 22 Anestezia pentru RMN……………………………………………………………….. 22 Anestezia pentru endoscopie digestivă……………………………………………….. 23 Anestezia pentru proceduri minim invazive (punctii-biopsii, drenaje, cateterisme)…. 23 C.1.4 Asisten ţa anesteziologic ă în chirurgia de o zi (ambulator)…………………………………........ 23 Intervenţii pentru chirurgia de o zi…………………………………………………………… 24 Selectarea pacien ţilor pentru intervenţii chirurgicale de o zi…………………………….. 24 Recomandările pentru selectarea pacien ţilor în vederea anesteziei în chirurgia de o zi 25
3

Particualrităţile pentru anesteziile efectuate ambulator………………………………. Principiile îngrijirii postoperatorii……………………………………………………. Criteriile de externare…………………………………………………………………. C.2 Complicaţiile perianestezice……………………………………………………………………….. Anexa nr. 1 Cerinţele de dotare a locului de lucru al anesteziologului………………………………… Anexa nr. 2 Fişa de informare a pacientului privitor la anestezia pentru intervenţii chirurgicale……... Anexa nr. 3 Fişa de anestezie generală…………………………………………………………………. Anexa nr.4 Standardul ASA pentru monitorizarea anestezică de baz ă în sala de operaţii şi în afara sălii de operaţie......................................................................................................................................... Anexa nr. 5 Fişa preanestezică pentru chirurgia în ambulatoriu……………………………………….. Anexa nr. 6 Lista medicamentelor necesare în anesteziologie…………………………………………. BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………………….

26 27 27 27 30 34 36 41 42 43 46

4

(asistenţa anesteziologică ) A.R. constituit din specialiştii Catedrei anesteziologie şi reanimatologie nr. TOF FiO2 PA PVC Po AP EcoCG PICCO. LIDCO. Cremă(lidocaină+pilocarpin ă) Grey Tensiunea Arterială Otorinolaringologie Dispozitiv pentru Monitorizarea Relaxării Musculare Fracţia inspiratorie a Oxigenului Presiunea Arterială Presiunea Venoasă Centrală Presiunea de ocluzie Artera Pulmonară Ecocardiografia Monitoare pentru Monitorizarea Debitului Cardiac prin metode minim invazive (prin analiza undei pulsului sau a echografiei transesofagiene) Tomografie Computerizată Rezonanţă Magnetic ă Nucleară Endoscopic retrograd colangio-pancreatografie Şunt Transjugular Portosistemic Intrahepatic Infarct Miocardic Acut Accident Vascular Cerebral Tensiunea Arterială Diastolică Sindrom de Detresă Respiratorie Acută Mono-amino-oxidaza PREFAŢĂ Acest protocol clinica fost elaborat de grupul de lucru al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova (MS RM). IMSP Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie. Scopurile protocolului: 5 . nr.ABREVIERILE FOLOSITE ÎN DOCUMENT ASA ECG ALAT ASAT IMC SAM L3-L4 EMLA G TA O.2. Utilizatorii: medici anesteziologi-reanimatologi ai instituţiilor medico-sanitare A.3. a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” şi IMSP ICŞDOSMC. Protocolul clinic standardizat este elaborat în conformitate cu ghidurile internaţionale actuale privind serviciul anesteziologie şi reanimatologie.VIGILEO CT RMN ERCP TIPS IMA AVC TAD ARDS MAO Societatea American ă de Anestezie Electrocardiografie Alaninminotransferaza Aspartataminotransferaza Indicele Masei Corporale Supravegherea Anestezică Monitorizată Vertebre Lombare 3-4 Anestezic local.1.4. regionale sau locale în cadrul intervenţiilor chirurgicale şi procedurilor diagnostice şi curative. Data elaborării protocolului: 2013 A.L. PARTEA INTRODUCTIVĂ A. Sporirea securităţii pacienţilor şi cadrelor medicale în realizarea complexului de măsuri privind pregătirea şi efectuarea anesteziei generale.2.1. Data revizuiri : 2015 A.

USMF „Nicolae Testemiţanu” dr. conferenţiar universitar. cu un rol esen ţial pentru evolu ţia curativă a diverselor patologii şi în special cele chirurgicale.. în med.. în med.1 „Valeriu Ghereg” USMF „Nicolae Testemi ţanu”..1„Valeriu Ghereg”. dr. multidisciplinară. Reanimatolgie şi Urologie” Agentia Medicamentului Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare în Sănătate Compania Naţională de Asigurări în Medicină Consiliul de Experţi al Ministerului Sănătăţii Persoana responsabilă A. catedra anesteziologie şi reanimatologie nr. şef catedră anesteziologie şi reanimatologie nr. în med. 2..1 „Valeriu Ghereg” USMF „Nicolae Testemi ţanu”. în med. USMF „Nicolae Testemiţanu” dr. procedurilor diagnostice şi terapeutice 6 . catedra AnesteziologieReanimatologie Nr. Definiţiile folosite în document Anesteziologia şi reanimatologia este o specialitate medicală de sine stătătoare. catedra anesteziologie şi reanimatologie nr. în med.. 1 „Valeriu Ghereg” Societatea Anesteziologie şi Reanimatologie din Moldova Seminarul ştiinţifico-metodic de profil „Anesteziologie. conferenţiar universitar. conferenţiar universitar. 1.. dr.USMF „Nicolae Testemiţanu” şef sec ţie anesteziologie IMSP Institutul Mamei şi Copilului şef sec ţie Reanimare.6.. catedra anesteziologie şi reanimatologie nr.5.USMF „Nicolae Testemiţanu” dr. IMSP Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie Protocolul a fost discutat. conferenţiar universitar.hab. „Valeriu Ghereg”.. conferenţiar universitar. 2. USMF „Nicolae Testemitanu” Catedra Anesteziologie-Reanimatologie Nr. în med. ştiinţifice şi practice ce ţin de domeniul pregătirii şi protejării pacientului în cadrul desfăşurării actului chirurgical. conferenţiar universitar. catedra AnesteziologieReanimatologie Nr. Lista şi informaţiile de contact ale autorilor şi ale persoanelor care au participat la elaborarea protocolului: Numele Victor Cojocaru Mihail Borş Virgil Guţan Petru Rusu Serghei Şandru Baltaga Ruslan Belîi Andrian Doriana Cojocaru Serghei Malanco Nicolai Vaculin Funcţia de ţinută dr. şef catedră anesteziologie şi reanimatologie nr. aprobat şi contrasemnat: Denumirea instituţiei Catedra Anesteziologie-Reanimatologie Nr. USMF „Nicolae Testemiţanu” dr. 2. în med. 2. catedra anesteziologie şi reanimatologie nr.A. în med. profesor universitar. 2. conferen ţiar universitar. Specialitatea abordeaz ă aspectele teoretice. USMF „Nicolae Testemiţanu” dr.

) Beneficierea pacientului de: · anestezie generală.invazive. tabelul 2) staţionar C. imagistic etc).1 Locul de lucru anesteziologic. Oxford Handbook of Anesthesia. · locoregională sau · sedare anestezică monitorizată (CEPOD.2 Asistenţa anesteziologică Prezen ţa indicaţiilor pentru · Anestezia pentru diverse proceduri în afara sălii de în afara sălii de operaţie asisten ţă anesteziologic ă în operaţie (casetele 20 –28. NB: Medicul rezident în anesteziologie şi reanimatologie poate efectua asisten ţe anestezologice doar cu riscul I-II ASA sub supravegherea medicului anesteziolog-reanimatolog calificat.1. Asistenţa anesteziologică poate fi acordată în mod: · programat.1 · Asisten ţa postanestezică (caseta 18 ) Asistenţa anesteziologică Prezen ţa indicaţiilor pentru · Etapele asistenţei anesteziologice în chirurgia de în chirurgia de urgenţă asisten ţă anesteziologic ă în urgen ţă (caseta 19) chirurgia de urgenţă C.4 · Asisten ţa postanestezică (caseta 18 ) · Anestezia pentru diverse proceduri efectuate în condiţii de ambulator (casetele 29 – 35. punctele traumatologice.3 B. tabelele 3-4) afara sălii de operaţie C. cabinet stomatologic. Cerinţele şi dotarea.1. precum şi de tratamentul diverselor patologii. 7 .1. sau În alte instutuţii medicale. şi · în afara blocului operator (sălile de pansamente. Cerinţele şi dotarea Moduri de acordare a asistenţei anesteziologice Condiţii de acordare a asistenţei anesteziologice Locul de lucru al anesteziologului Locul de lucru anesteziologic. în terapia durerii acute şi cronice.1. (policlinică. B. asigurând bolnavului în stare critic ă suportul funcţiilor vitale. sau · imediat Asistenţa anesteziologică poate fi efectuată doar în locuri special amenajate! · locul de lucru al anesteziologului. 2006). tabelul 2) ambulator C. cabinetele diagnostice. Include: · în sălile de opera ţie.1 Nivelul de asistenţă medicală spitalicească Descriere Motive Paşi (măsuri) (repere) (modalităţi şi condiţii de realizare) I II III Asistenţa anesteziologică Prezen ţa indicaţiilor pentru · Asisten ţa preanestezic ă (casetele 1 – 3) în mod programat asisten ţă anesteziologic ă în · Asisten ţa intraanestezică (casetele 4 –17.2 Nivelul de asistenţă medicală specializată de ambulator Descriere Motive Paşi (măsuri) (repere) (modalităţi şi condiţii de realizare) I II III Asistenţa anesteziologică Prezen ţa indicaţiilor pentru · Asistenţa preanestezică (casetele 1 – 3) în ambulator asisten ţă anesteziologic ă în · Asisten ţa intraanestezică (casetele 4 –17. Cerinţe de dotare conform: anexei nr. stomatologice etc. tabelul 5) Tabelul nr. indispensabil pentru evaluarea şi tratamentul cauzei declanşatoare. În staţionar. PARTEA GENERALĂ B. · urgent. 1 Standardul de dotare al locului de lucru al anesteziologului. Efectuarea asistenţei doar : sub responsabilitatea unui medic anesteziolog-reanimatolog calificat! Scopul activităţilor NB: Medicul rezident în anesteziologie şi reanimatologie poate efectua asisten ţe anestezologice doar cu riscul I-II ASA sub supravegherea medicului anesteziolog-reanimatolog calificat. în special a stărilor grave.

fibrinogenul. Obiectivele de realizare: 1. . .BPOC. Indicaţiile pentru efectuarea testelor exploratorii suplimentare: . hepatorenale sau cu dereglări patologice în investigaţiile standard. Aprecierea diagnosticului chirurgical şi volumului eventualei intervenţii chirurgicale. endocrinologului.1.1 Asistenţa preanestezică Caseta 1. · Teste paraclinice suplimentare: spirografia.dispneea de efort. 6. 5. · II vizită preanestezică. ASAT. TEHNICILOR ŞI A PROCEDURILOR C. 4. indicele protrombinic). ALAT. · Asistenţa postanestezic ă.tusea cronică. neurologului la pacienţii cu respectivele coexisten ţe patologice. . Examenul obiectiv al pacientului.interven ţiile toracice. bilirubina.2).evaluarea statutului constituţional somatic şi patologiei chirurgicale în contextul elaborării planului de pregătire către actul chirurgical anestezic. grupa şi Rh-factorul sanguin.expectoraţia abundentă.1 Evaluarea eventualului risc respirator prin efectuarea testelor clinice şi instrumentale pentru decelarea leziunilor subclinice şi aprecierea rezervei pulmonare: · Teste clinice obligatorii: Ştange. Radiografia cutiei toracice. C. 8 . . . 6. NB: Poate fi efectuată de către anesteziolog în perioada prespitalicească în condiţii de ambulator. informarea pacientului privind op ţiunile pentru eventuala anestezie. (anexa nr.1. ureea. gazele sanguine. · acordul informat al pacientului. stabilirea riscului.hernioplastiile pentru hernii gigante. endocrine. Evaluarea anamnezei pacientului. Ghence. analiza biochimică a sângelui (glicemia. 3.1. Conduita pacientului C. · Asistenţa intraanestezică.astmul şi sindromul astmatic. creatinina. Evaluarea minimului standard a datelor paraclinice: ECG. 2. Informarea pacientului referitor la anestezia pentru interven ţia chirurgicală (fişa de informare a pacientului) şi completarea chestionarului preanestezic. Coordonarea activităţilor de examinare şi corecţie a bolnavului cu tare pulmonare. cardiace. elaborarea planului de asistenţă perianestezic ă. cardiologului. Etapele: · I vizită preanestezică.1 Asistenţa anesteziologică Asistenţa anesteziologică acordată în mod programat include trei etape: · Asistenţa preanestezică. . stabilirea riscului anestezic. DESCRIEREA METODELOR.1. În cazuri indicate se recomand ă efectuarea examenelor paraclinice specifice problemei vizate. determinării planului de investigaţii şi măsurilor de corecţie a dezechilibrelor poten ţiale existente. analiza generală a sângelui şi a urinei. · stabilirea momentului optim al intervenţiei chirurgicale. cardiace. I vizită a anesteziologului (consultul I preanestezic) se efectuează la solicitarea medicului chirurg sau specialistului interesat cu scopul examinării preanestezice.C. prin solicitarea consultului internistului. Asistenţa preanestezică Scopul principal .

a ventilaţiei mecanice etc. Indicaţiile pentru efectuarea testelor suplimentare: . · Testele obligatorii: TA. Accentuând siguranţa anesteziei. comparativ cu testul Mallampati. O distan ţă de 13. foarte grav ă. măsurată cu capul deplin extins. terminală). Este testul cu cea mai mare valoare predictivă. . iar orificiul bucal închis. Evaluarea riscului cardiovascular pentru aprecierea rezervei funcţionale miocardice. . . Pulsul.5 cm sau mai pu ţin. Explicarea de c ătre anesteziolog pacientului şi la necesitate membrilor familiei (tutorelui) a conduitei anestezice propuse. 8.obezitatea morbidă. Starea generala a pacientului (satisfăcătoare.2. 5.vîrsta înaintată.distanţa tiro-mentală. . Pregătirea preoperatorie şi indicarea premedicaţiei. ECG. 6. Stabilirea riscului anestezic conform scorului ASA (American Society of Anesthesiology) ASA Definiţie Pacient sănătos fără probleme medicale I Boală sistemică uşoară II Boală sistemică severă dar fără incapacitatea pacientului III Boală sistemică severă care incapacitează pacientul IV Muribund care se presupune că nu va supravieţui 24 ore indiferent de intervenţia V chirurgicală Donator de organe în moarte cerebrală VI *E –urgenţă . .valvulopatiile. 6. Holter ECG. II vizită a anesteziologului (consultul II preanestezic): Obiectivele de realizare: 1. datele antropometrice. denutriţie).carenţa nutritivă pronunţată.flexia anterioară a jumătăţii inferioare a coloanei cervicale şi extensia articulaţiei atlantooccipitale. distanţă tiro-mentală.3. 4. gravitate medie. . IMC.distanţa sterno-mentală reflectă gradul de mobilitate a coloanei cervicale.testul cu efort. gradul de protuzie mandibulară. Acuzele. obezitate. 7. 2.hipertensiunea arterială peste 160 mmHg. Semnarea declaraţiei de acord pentru anestezie (anexa 2). Activităţile anesteziologului în perioada preanestezică Activităţile anesteziologului în perioada preanestezică sunt reflectate în fişa de observaţie în următoarea succesiune: 1. Frecven ţa cardiac ă. pe coloana cervicală. Elaborarea planului anesteziei.. distan ţa dintre incisivi.dimensiunea limbii în raport cu cavitatea orală (test Mallampati). denotă risc de laringoscopie dificilă.tulburările de ritm şi conducere. 2. 6. . transportul la sala de operaţie.se adaugă la fiecare din clasele ASA dacă este cazul. Selectarea metodei de anestezie. gravă. 3. menţionarea posibilităţiilo de complicaţii şi risc. Caseta 2. Determinarea gradului de pregătire a bolnavului către intervenţia chirurgicală. Examenul preoperatoriu în vederea intuba ţiei traheale Trei criterii trebuie apreciate: . sub 6 cm: intubaţie posibil dificilă. eventualitatea transferului la terapia intensivă.cardiopatia ischemic ă. · Testele suplimentare: Dopler ECG. . starea de nutriţie (normală. 9 .

· Doze scăzute de substan ţe de inducţie. comorbidităţile şi amploarea intervenţiei anestezico-chirurgicale. etc. Premedicaţia preanestezică Premedicaţia preanestezică include pregătirea psihologică şi medicaţia farmacologică în dependenţă de starea pacientului. pacientul nu necesită mă suri suplimentare diagnostice şi/sau curative pentru stabilirea riscului anestezic şi minimizarea lui. adrenoblocante. Caseta 3. NB: Dacă la vizita primară.) şi coexistenţele patologice (tare pulmonare. · Efect antisialogog. 4. 5. · Efect antihistaminic. b) epidurală . Nivelul de conştiinţă. de prevenire a agregării plachetare. · Nutriţie parenterală.). · Transfuzie preoperatorie. NB: Medicaţia va fi selectată în corespundere cu statusul constituţional-somatic al pacientului. Metodele de anestezie utilizate: 1. Anestezie loco-regională: a) rahianestezie.1. · Analgezie. Aprecierea rezultatelor examin ării clinice a pacientului cu reflectarea obligatorie a indicilor hemodinamicii şi a simptomelor şi sindroamelor patologice. Indicarea riscului anestetic şi consimţământului pacientului sau adultului responsabil pentru o anumită tehnică de anestezie. blocante de calciu. 8.3. · Efect antitrombinic. c) supraveghere anestezică monitorizată. c) sacrală . · Prevenire a hipertermiei maligne. · Efect antiemetic.1. f) locală topică şi/sau infiltrativă. · Prevenire a reinfarctizării miocardului. Anestezie combinată (asociată). e) retrobulbară şi peribulbară. 3. posttraumatice. endocrine. personale şi patologice (postoperatorii. Datele despre medicaţia utilizată în perioada preoperatorie pentru tratamentul maladiilor cronice (preparate hormonale. anticolinesterazice. Scopurile premedicatiei: · Sc ădere a anxietăţii pacientului. Antecedentele eredocolaterale. obiectivele consultului I şi II se reflectă şi se documentează într-o singură etapă. 4. 7. d) blocadele plexurilor nervoase. neurologice etc. 2. Anestezie intravenoasă totală: a) cu respiraţie spontană . postalergice etc. cardiace. b) cu respira ţie artificială ( mecanică).) 6. · Efect antiacid. · Corectare a deficitelor hidroelectrolitice. 10 . Planificarea tehnicii anestezice.2 Asistenţa intraanestezică (realizarea anesteziei) Caseta 4. Anestezie generală cu pivot inhalator. C. · Efect vagolitic. antidepresive.

cu elemente de terapie intensivă. Prin SAM se subînţelege administrarea intravenoasă a drogurilor. eventual chiar intubaţia în caz de 11 . şi în măsurile pe care va trebui să le ia în vederea prevenirii şi eventual a tratamentului incidentelor şi accidentelor. 3). · Participarea specialistului anesteziolog. fără asistenţă anesteziologic ă sunt petrecute cel pu ţin în disconfort sau sunt însoţite de riscuri în lipsa supravegherii monitorizate de c ătre anesteziolog. · Administrarea premedicaţiei necesare. în consult. · Apariţia unei zone eritematoase. · Un test frecvent folosit pentru determinarea susceptibilităţii la hipersensibilitate alergic ă. NB: Activităţile medicale şi evoluţia anesteziei sunt reflectate obligatoriu în fişa de anestezie (anexa nr. · Responsabilitatea administrării unui medicament aparţine acelui care pune indicaţia şi execută tehnica. rapid şi uşor de executat. · Dacă nu acceptă este necesar de explicat particularităţile anesteziei locale pentru intervenţia chirurgicală programată. ventral. dureri lombare) contraindică administrarea anestezicului local respectiv. · Asigurarea componentelor principale ale anesteziei. care. trebuie asistaţi de anesteziolog. sau a unor fenomene generale (cefalee. incidenţelor şi accidentelor de acest tip faţă de substanţele anestezice locale. · Transportul supravegheat în salonul de recuperare postanestezic ă. · Pacientul trebuie chestionat asupra eventualelor reac ţii alergice. care sunt opera ţi sub anestezie locală. prin care se asigura o cale de abord în caz de urgen ţă.1 ml) din substan ţa de testat împreună cu un martor de ser fiziologic.Caseta 5. · Terapia durerii postoperatorii. · Poziţionarea bolnavului pe masa de operaţie (decubit dorsal. este injectarea strict intradermic. Cerinţele pentru anestezia loco-regională · Pacienţii programaţi pentru o anestezie loco-regională necesită aceleaşi pregătiri (deseori şi mai valoroase) şi aceleaşi măsuri de precauţie ca şi în cazul anesteziei generale. · În acest sens. · Instalarea monitoringului obligatoriu conform standardului şi men ţinerea pe parcursul anesteziei. care pot să apară în timpul anesteziei locale. · Din măsurile care se cer luate se vor nota: instalarea unei perfuzii intravenoase. pe masc ă sau pe sond ă endonazală. analgetice şi amnestice. cât şi în combinaţie cu anestezia locală sau regională. Supravegherea anestezică monitorizată (SAM) se efectuează la pacienţii conştienţi în cazul efectu ării diferitor proceduri curative sau diagnostice. · Pe parcursul vizitei preanestezice este necesar de stabilit dac ă pacientul acceptă tehnica anestezică. · Montarea perfuziei intravenoase (abord periferic şi/sau central). Metodologia anesteziei generale · Verificarea maşinii de anestezie. pentru o astfel de tehnică. · Trezirea şi sevrajul de ventilator. monitoringulcardiorespirator şi diurezei orare. · Suportul respirator conform planului anesteziei. cu proprietăţi anxiolitice. · Monitorizarea pierderilor sanguine. · Men ţinerea anesteziei prin administrarea suplimentară a drogurilor anestetice. toţi pacienţii. hipnotice. ameţeală. alegerea opţiunii. Caseta 6. · Preoxigenarea. la nivelul antebraţului. care se administrează atât separat. câte o dată chiar necrotice. lateral). a unei mici cantităţi (0. şi asigurarea unei posibilităţi de ventilaţie. analgetice şi miorelaxantelor. la tehnicile de anestezie locală. administrarea oxigenului. · În caz de necesitate a asistenţei postaanestezice. pacienţii sunt transferaţi în secţiile de terapie intensivă.

Se preferă întotdeauna poziţia în decubit lateral. nu cu sol. Refuzul pacientului. explicaţia pe scurt a procedurii. se fac maximum 3 încercări. Anestezia rahidiană (spinală) Reprezintă o anestezie de conducere. · Instalarea monitorizării standard. întrucât majorit ăţii pacien ţilor le este teama să rămână conştien ţi în timpul operaţiei. examenul local. · Nu este nevoie să se utilizeze trocar tip Sise (sau altele). umplut cu lichid cefalorahidian. Chirurgia membrelor inferioare. Indicaţie relativ limitată pentru anestezia locală trunculară. uneori foarte supărătoare şi tenace. cu calm. 4. precizarea indicaţiei sau contraindicaţiei). Caseta 7. Contraindicaţiile anesteziei rahidiene (spinale): Contraindicaţii absolute: 1. prin introducerea în spaţiul subarahnoidian a anestezicului local. Intervenţiile sub nervul intercostal III. Glucoză!) în doză de 10 ml/kgcorp. din dotarea cu medicamente de urgenţă. 2. Se respectă cu deosebită stricteţe asepsia. Pentru posibilele accidente alergice. · Puncţia durală . Se efectuează în linişte. vezicii urinare. 6. · Aşezarea corectă a pacientului. în contact direct cu rădăcinile nervilor rahidieni.· · · necesitate. Diazepam). în caz de eşec. Se impune premedicaţia cu un anxiolitic (Diazepam10 mg. Acul trebuie să fie prevăzut întotdeauna cu mandrin. · Se evită orice manevră brutală. · Perfuzia intravenoasă. Indicaţiile anesteziei rahidiene (spinale) Indica ţii operatorii: 1. urologică. dar poziţia şezând ă nu este totu şi contraindicată. sol. obstetricală. se renunţă şi se solicită ajutorul altui coleg specialist. iar sacul dural pân ă la vertebra S2 şi este învelită de trei membrane: dura mater. Ringer. Chirurgia abdomenului inferior. nu trebuie să lipseasc ă trusa antişoc. ortopedic. · În caz de nereu şită. deoarece apar dureri de spate postoperator. Chirurgia perineului. · Aseptizarea locală. · Premedicaţia este bine să se facă la to ţi pacien ţii. 5. este elementul central al tehnicii. Înainte de puncţie se face anestezia locală a tegumentelor. subarahnoidian ă şi epidurală este deficitul neurologic preexistent. în acest scop este testul lipsei de rezistenţă la injectare descris de Dogliotti. Midazolam5 mg). adică prehidratarea cu soluţii electrolitice (ser fiziologic. Se recomandă ca anestezistul să stea pe un scaun. Chirurgia rinichiului. aplicată foarte strâns de dura mater şi piamater. Măduva spinării reprezintă porţiunea alungită a sistemului nervos central care se întinde de la vertebra C1. vorbind cu pacientul (care va fi supravegheat de un ajutor). 12 . Cel mai utilizat test. membrana arahnoida. Se utilizează în chirurgia subombilicală. Se recomandă utilizarea sedativelor hipnotice (Fenobarbital. Chirurgia abdominală superioară (inclusiv secţiunea cezariana). Între piamater şi arahnoidă se delimitează spaţiul subarahnoidian. 3. pân ă la marginea vertebrei L2. Tehnica rahianesteziei cuprinde următoarele etape: · Vizita preanestezică ( examenul general al pacientului. prin care se interceptează transmiterea stimulilor periferici şi a stimulului de comanda motorie medulară. · Identificarea spa ţiului epidural este esenţial în această tehnică. · Transportarea pacientului în sala de operaţii pe brancardă. deşi uneori rahianestezia se poate efectua şi în lipsa ei.

Complicaţiile respiratorii. . Necooperarea pacientului.5-5 mg. · Hipotensiunea se tratează prin perfuzie. · Aşezarea pacientului dup ă injectare se face în general în decubit dorsal. Hipovolemia necorectată. . 4. şi se poate injecta uşor lichidul. · Nu se injectează hipnotic. · După cca 4-5 cm. pentru anestezia epidurală simplă (o singură injecţie). . · În acest moment vârful acului se află în spaţiul epidural. · Injectarea anestezicului se face lent. care se manifestă prin scăderea debitului cardiac cu diminuarea presiunii sistolice. dar de aceeaşi grosime cu acul Tuohy (G16-G17). 3. Bacteriemia. Coagulopatiile severe. Se tratează prin suport vital bazal şi avansat.arahnoidita adezivă.paresteziile şi paraliziile. Se efectuează puncţia tegumentelor (după anestezie locală). când vârful acului se află în ligamentul galben (formaţie fibroasă). 2.sindromul de coad ă de cal. Anestezia epidurală · Se utilizează o seringă de 5 ml. plină cu ser fiziologic. Stopul cardiac. · Se avansează uşor cu acul şi se încearc ă injectarea de ser fiziologic.lezarea nervului. Hipotensiunea arterială cauzată de blocarea simpatică extinsă. la care se ataşează un ac mai gros decât pentru anestezia rahidiană. pe măsură ce acul avansează. Infecţia la locul puncţiei. · Postoperator. pentru a evita compresia venei cave inferioare şi a aortei. Anomaliile anatomice.sindromul de arteră spinală. După 2-3 mm de avansare. 3. de rutin ă. Se preferă Midazolam sau Diazepam. . 13 . rezisten ţa la injectare este foarte mare. Chirurgia abdomenului superior şi inferior. Gravidele se aşează cu corpul uşor rotat la stânga. 5. Caseta 8.cefaleea postpunc ţională.2. Pacientul este monitorizat continuu conform standardelor de monitorizare anestezică. se prescrie terapia corectă de hidratare. rezisten ţa la injectare dispare brusc. bradicardie şi creştere a timpului de circulaţie. · Dacă se intenţionează o tehnică continuă. când este nevoie. Contraindicaţii relative : 1. în doze fracţionate (după diluare prealabilă). Afecţiunile neurologice preexistente (scleroza multiplă). · Bradicardia se jugulează cu Atropină. se utilizează un ac drept. . Se avanseaz ă foarte încet cu acul apăsând continuu pe pistonul seringii. 2. Indicaţii pentru anestezia epidurală : 1.hematomul spinal. Complicaţiile neurologice: . puncţia se face cu ac Tuohy. Complica ţiile anesteziei rahidiene (spinale): Blocul spinal total trebuie considerat drept complicaţie reversibilă sub tratament. singura măsură eficientă de a reduce semnificativ cefaleea (în afara dimensiunilor acului). în doze mici de 2. Se tratează prin infuzie de cristaloide şi vasoconstrictoare. La necesitate se recurge la vasoconstrictoare (fracţionat dup ă diluare). Retenţia acută de urină. . Chirurgia membrelor inferioare şi a perineului. în spaţiul L3-L4.

Este mai uşor realizată la copii după realizarea unei anestezii generale uşoare.3. Infec ţia la locul puncţiei. Anestezia combinată spinală/epidurală Anestezia combinată spinală-epidurală a fost iniţiată pentru a utiliza cele două tehnici simultan. Caseta10. 9. 2. · Acest volum asigură o anestezie până la L1. Contraindica ţii relative: 1. 5. Toxicitatea acută sistemică. Analgezia în naştere. 6. Tehnica anesteziei caudale: Osul sacral are o forma triunghiulară unit cu coccisul prin ligamentul sacrococcigian. 4. realizată prin introducerea analgezicului în canalul sacral. 2. Hipovolemia necorectată. Anestezia spinală totală. Canularea unui vas peridural. 3. Coagulopatiile severe. 14 . 2. Leziuni neurologice. Puncţia accidentală a durei. Anomaliile anatomice. Realizează în special. 8. Analgezia postoperatorie sau posttraumatică. utilizând puncţia ac-prin-ac (ac de rahianestezie. Se foloseşte un ac special cu lumen dublu 22-G pentru epidurală prin care se introduce un ac 25-27-G pentru anestezia subarahnoidiană. 10. 4. · Se palpează creasta sacrală şi coccisul. 5. · Se puncţionează cu ac sub un ungi de 45º faţă de ligament şi se avansează până ce trece de o rezisten ţă (perforarea ligamentului). Afec ţiunile neurologice preexistente (scleroza multipla). 7. Bacteremia. 4. Tehnica este similară epiduralei şi rahianesteziei. analgezie în teritoriul inervat de plexul sacral dar dacă folosim volume mai mari de anestezic local pot fi blocaţi nervii lombari şi toracali inferiori. Caseta 9. Cefaleea postpuncţie durală. Complica ţiile anesteziei epidurale: 1. Chirurgia obstetricală sau naşterea instrumentală. Refuzul pacientului. · Se injectează 15-20 ml la pacien ţii cu înălţimea sub 160 cm şi 20-25 cm peste 160 cm. 3. 1-2 cm. · Pacientul este aşezat în decubit lateral stâng. Anestezia caudală (sacrală) Este o formă de anestezie epidurală. Stopul cardiac. Hipotensiunea arteriala. lung. Blocurile nervoase diagnostice şi terapeutice. Indicaţiile: interven ţiile în regiunea sacroperineală. prin ac gros de punc ţie epidurală). · Unghiul acului se corectează la 30º şi se avansează în canal. Contraindica ţii pentru anestezia epidurală : Contraindica ţii absolute: 1. 6. Malpoziţia acului sau cateterului. Insuficienţa respiratorie. şi între aceste formaţiuni se palpeaz ă pe linia median ă o prăbuşire. 5.

· Direcţia inserţiei acului este caudală. · Se introduce acul perpendicular pe tegumente. Anestezia regională a plexului brahial Se efectuaz ă pe cale interscalenic ă. Necooperarea pacientului. ceea ce se poate constata prin parestezii sau datorită contracţiilor în regiunea bicepsului brahial (nervul musculocutaneic). 6. Anestezicul trebuie injectat nu subcutanat. practic tot braţul mai complet decât calea axilară. Anestezia regională de plex sau nerv periferic 1. · Doza medie este de 20-25 ml anestezic. care delimitează posterior plexul. Chirurgia genunchiului. Calea axilara conferă blocul ½ distale a umărului. Pentru confortul pacientului este recomandată sedarea cu benzodiazepine. · Pentru localizarea plexului se poate încerca declanşarea de parestezii. cotului. cu ajutorul ultrasonografiei. Dereglările grave de coagulare. identificând vena jugulară externă. · Doza medie este de 25-40 ml anestezic. supraclaviculară. ori folosirea electrostimulării. până la contactul cu prima coasta. antebraţului şi mânii. totuşi cu o orientare dorsală discretă spre coloana vertebrală.2 – 0. la o profunzime de 5-7 cm. cu capul în poziţie neutră. · Poziţia pacientului în decubit dorsal. gambei. mijlocul claviculei. Echipament necesar de anestezie. antebraţului. Este necesar de a fi aten ţi la vena jugulară externă. mîinii propriu zise. Lidocain ă 1. Efectuarea tehnicii parestezice nu este recomandată datorită gradului mare de complicaţii. 4. Lidocain ă 1. subclaviculară şi axilară. 7. prima coasta. Calea interscalenică conferă blocul umărului. Dup ă 3 – 4 cm. 3.5%. Injectarea anestezicului local se efectuează când intensitatea curentului ajunge la 0. Acul se introduce sub 45° lateral pe tegumente în direcţia capului humeral. care delimitează anterior plexul.3 mA. Ridicarea uşoară a capului de pe masă ajută la identificarea marginii posterioare a muşchiului sternocleidomastoidian. Chirurgia ortopedică şi traumatologică a braţului. În cazul blocului ineficient se purcede la anestezie general ă. cotului şi antebraţului şi mai puţin a mânii. 3. se ajunge la trunchiul superior sau porţiunile membranei laterale. La aspiraţia aerului este indicată radiografia cutiei toracice pentru a exclude pneumotoraxul. care este întâlnită în această regiune destul de frecvent. 2. Se poate avansa acul. Caseta12. · Locul puncţiei este plasat la nivelul cartilajului cricoid pe marginea posterioară a sternocleidomastoidianului. apoi se retrage uşor. Instalarea blocului durează 10 – 15 minute. 2. instalare rapid ă a blocului. La efectuarea blocurilor se respectă cu stricteţe regimul aseptic şi antiseptic. Pentru realizarea blocului este necesar neurostimulator şi/sau aparat cu ultrasunet. 15 . şi coasta I. · Poziţia pacientului în decubit dorsal.Caseta11. · Capul se întoarce uşor într-o parte. contracţii musculare prin electrostimulare. ci între fascia. Instabilitatea hemodinamică. · Pacientul se culcă pe spate şi braţul care urmează a fi blocat este poziţionat pe abdomen. Determinarea locului administrării anestezicului local poate fi prin diferite metode: apariţia de parestezii. Refuzul pacientului. · Pentru localizarea plexului se poate încerca declanşarea de parestezii. cu cea mai mare extindere. 4. respiratorie. Contraindicaţii: 1. Calea supraclaviculară realizează procentaj mare de succes. Dozele de anestezic local utilizate nu trebuie să depăşească dozele maxim recomandate pentru evitarea toxicităţii anestezicului local. piciorului propriu zis. monitoring similar cu cel pentru anestezia general ă.5%. 5. Calea subclaviculară are indicaţii identice cu calea supraclaviculară. Indica ţii: 1. 2.

5 ore). median. la o profunzime de 6-10 cm.5-2 ore şi superioare 1-1. ca şi prin activitatea motorie (posibilitatea de a ridica membrul superior). Se simte pătrunderea în teaca perivasculară. Anestezia regională la membrului inferior La nivelul membrelor inferioare nervii au traiecte separate. se puncţionează cu ac subţire. adică deasupra locului unde nervul musculocutan părăseşte teaca perivasculară 3040 ml Lidocaina 1%. Se introduce 20-30 ml Lidocaină 1%. acul se introduce peste arteră şi se dirijează medial. paralel cu mănunchiul vacsulo-nervos. transmiterea pulsaţiei arteriale c ătre ac. · Se aplică un garou imediat sub axilă. se trage a 2-a linie perpendiculară. Volumul anestezic e de cca. i/v se injecteaz ă Procain ă de 0. cu braţul în abducţie de circa 80-90%. · Se trage o linie între spina iliaca postero-superioară ş i marele trohanter. de scurtă durată (inferioare 1. lateral de arteră. Volumul anestezic e de cca. şi se avansează pân ă apar parestezii ori contracţii musculare la stimularea electrică a nervului. exista septuri care împiedica difuziunea anestezicului. Principalii nervi ce sunt blocaţi sunt: sciaticul. 20 ml Lidocain ă1%. A 3-a linie une şte trohanterul mare şi hiatusul sacral. Cu 4-5 cm mai jos de ligamentul inghinal în vârful unghiului drept format dintre liniile ce duc de la mijlocul ligamentului inghinal şi regiunea anterioară a simfizului.5%. cu volum redus. · Semnele de puncţie corectă sunt: parestezia. nervul femurocutanat lateral. perpendicular pe tegumente. Aprecierea blocului se face prin percepţia durerii. Se injectează cât mai medial. Lidocaină de 0. La mijlocul acestei linii. · Injectarea se face la intersec ţia linii 2-i cu cea de-a 3-a. Cu 2-3 cm mai jos şi medial de spina iliac ă anteriosuperioară. · Pentru blocarea nervului femural pacientul se află în decubit dorsal. 16 . după ce se aplică garoul ori manşeta unui tensiometru mai sus de câmpul operator şi se umflă la o presiune cu 20-25 mm Hg peste TA sistolică a bolnavului. prin testul de înţepare în teritoriul de distribuţie a nervilor musculocutan. · Pentru exsanghinare membrul se ridică în sus. Blocada sciaticului este indicată în chirurgia piciorului propriu zis. Se palpează artera. ataşat la seringă. făcând imposibil blocajul lor printr-o singură manevră. Anestezia regională intraosoasă se foloseşte numai pentru intervenţiile chirurgicale pe membre. de aceea se fac injectări multiple. Caseta13. · Pacientul se află în decubit dorsal. · Dup ă aplicarea garoului. Blocarea nervului femural este indicată în chirurgia gambei în asociere cu blocada sciaticului. · Anestezia se instalează peste 10-15 min. se puncţionează cu ac la o adâncime până la 7 cm. de scurtă durată. cât mai proximal. cu humerusul rotat extern şi cotul flectat. iar pentru alte regiuni ale membrului inferior în asociere cu alţi nervi. introducând acul perpendicular pe tegumente. 20 ml Lidocaină 1% Blocarea nervului femurocutanat lateral este indicată în chirurgia regiunii posterioare a femurului în asociere cu blocada sciaticului şi nervului femural.5%. · Pacientul se află în decubit dorsal. Anestezia regională intravenoasă (blocul bier) se foloseşte rar pentru intervenţiile chirurgicale pe membre. · În teacă perinervoasă.25%-0. Se fixează digital artera femurală. Volumul anestezic e de cca. se puncţionează cu ac subţire sub fascie. perpendicular pe tegumente. La localizarea corectă a acului apar parestezii sau mişcări în picior la stimularea electrică a nervului. radial şi ulnar.· Poziţia pacientului este în decubit dorsal. obturator şi femural. · Poziţia pacientului este în decubit lateral cu membrul de anesteziat procliv şi îndoit. Blocarea nervului obturator este indicată în chirurgia regiunii perineului şi regiunii mediale a femurului în asociere cu blocada sciaticului şi nervului femural. 20 ml Lidocaină 1%.

· Se închide ochiul şi se aplică pe el un dispozitiv care să exercite o presiune de 30-40 mmHg (balonul de presiune Honan) pentru 10-15 minute.utilizarea dozei strict calculate.5 cm. Caseta17. având ca reper marginea inferioară a orbitei. Anestezia peribulbară · Lidocaină 2%. Lidocain ă de 0.5% şi 7. · Se injecteaz ă 3-4 ml din solu ţia de anestezic local în conul muscular. se injectează 5 ml din solu ţia de anestezic local şi se masează u şor ochiul pentru ca solu ţia să se disperseze. · Principalul risc al anesteziei topice este intoxicaţia cu anestezic. debridarea unui ulcer varicos. oftalmologică. Caseta14.) realizând anestezia micilor terminaţii nervoase de la acest nivel. cu soluţia de anestezic local. .· · Acul cu mandren se introduce în regiunea epifizei ori metafizei prin stratul cortical la o profunzime 1. Articaină. Tetracaină. · La nivelul unghiului extern inferior al orbitei care se direc ţionează în sus. 5 ml cu Epinefrină 1:200.5% şi se aplică în doz ă de 2g/10cm. · Dup ă aspirarea u şoară. la unirea a dou ă treimi mediale cu treimea laterală. etc.5-10 ui/ml de Hialuronidază 37 ˚C · Se injectează cu un ac de 25 G şi 2. favorizată de o vascularizare bun ă a mucoaselor. Anestezia se instalează peste 10-15 min. herniotomie şi hernioplastie. tratamentul nevralgiei.administrarea frac ţionată a dozei. · Este indicată în cazul puncţiilor arteriale sau venoase. biopsii sau plastii cutanate.5 cm. avansâd acul supero-medial 2-2. Caseta16. · Anestezia topică a tegumentelor se realizeaz ă şi cu ajutorul preparatului EMLA.5% şi Prilocain ă de 2. · A doua injectare transconjunctival. care este o emulsie ulei/ap ă şi conţine Lidocain ă de 2. cu acul orientat posterior şi introdus circa 2-2.5%. · Prima se efectuează prin mijlocul carunculului.5-2 cm se injectează Procaină de 0. Metodele de profilaxie a complicaţiei date sunt: . circumcizii.R. la nivelul regiunii operatorii. · Ochii în poziţie neutră. Substanţele anestezice utilizate: Lidocaină 2-10%.L. Anestezia topică · Consta în badijonarea mucoaselor cu un anestezic local (chirurgia maxilo-facială. se aplică două injectări peribulbare. Tehnica anesteziei locale constă în infiltrarea progresivă a ţesuturilor strat cu strat. cutanate şi subcutanate.5 cm şi injectând după aspirare ceilalţi 5 ml de anestezic local. Anestezia locală (prin infiltraţie) Se indică pentru intervenţiile chirurgicale mici. · Ochiul în poziţie neutră şi pacientul în decubit dorsal. spre posterior şi medial spre vârful orbitei. · Anestezic de contact intraconjunctival. Anestezia retrobulbară · Decubit dorsal. sutura plăgilor superficiale.evitarea p ătrunderii anestezicului în patul sanguin în plaga deschisă şi răspândirea lui pe suprafeţe mari. 5 ml Bupivacain ă 0. 17 . O. . · Se inseră transdermic sau transconjunctival un ac de 4 cm.5%.000. Tetracaină 1% -1-2 pic ături. realizând o durată de anestezie până la 3 ore. Caseta15.

ü macroscopice (tonometria gastrică.concentraţia inspiratorie a volatile în amestecul de gaz inspirat şi în oxigenului FiO2.pletismografia pulsului. .concentraţia N2O şi concentraţia anestezicelor .frecvenţa respiratorie.indicele bispectral.monitorizarea relaxării musculare (TOF). constitu ţionali. respirator CO2 la sfârşitul expirului.temperatura centrală. .umiditatea.concentraţia oxigenului. clearance-ul verdelui de indocianină). . Monitorizarea pacientului în anestezie Monitorizarea standard Monitorizarea avansată . 18 .echilibrul gazos şi acidobazic.EcoCG transtoracic ă.PICCO.metode de determinare a circulaţiei şi oxigenării cardio. Sistemul . .măsurarea debitului cardiac: ü invaziv-cateterului Swan-Ganz. .determinarea intermitentă sau continuă a gazelor . PaCO2).temperatura tegumentelor.prezen ţa reflexului cornean.măsurarea SO2 a sângelui venos amestecat. monitorizare avansată . C. . Starea . . ü Stabilizarea funcţiei cardiace.presiunea arterială.2.potenţiale evocate.electroencefalograma. . spectroscopia infraroşie). doppler. ü noninvaziv-ecografiei transesofagiene ü minim invaziv. Po AP. ü microscopice (polarizare ortogonală spectrală. ü bioimpendanţa electric ă transtoracic ă.1. ü Monitoring-ul respirator. . central .1. direc ţionate spre minimizarea efectelor adverse ale actului anestetico-chirurgical şi corecţia perturbărilor patologice prezente la pacient. microscopia intravitală. nervos . PVC. . tisulare: vascular .termodiluţie transpulmonară.curba respiratorie. . amestecul de gaz expirat. fluxmetria cu laser.diametrul pupilei.volumele setate după parametrii sanguine arteriale (PaO2. generală . . de terapie intensivă.nivel II-III (municipal şi republican).frecvenţa cardiacă. Sistemul renourinar NB: Monitorizare standard .diureza. capnometria sublinguală. inclusiv şi contracararea hipovolemiei.PA invazivă. inclusiv al metabolismului gazos şi acido-bazic.3 Asistenţa postanestezică Caseta 18. . prin plasarea cateterului. . Sistemul traseul electrocardiografic.oximetria cerebrală. ü Diagnosticul şi managementul complicaţiilor postoperatorii. LIDCO. . cocentra ţ ia .Tabelul nr. . Asistenţa postanestezică Include o totalitate de măsuri. . vizualizarea cîmpurilor întunecate.relaxarea ob ţinută. .culoarea tegumentelor. . VIGILEO. .nivel I(raional). Sistemul pulsoximetria -SpO2. Măsurile de terapie intensivă în perioada postanestezică: ü Restabilirea conştien ţei.urmărirea presiunii intracraniene.

1. bilirubina. C.Pacienţii critici se transferă în mod programat la ventilaţie pulmonară artificială prelungită în terapie intensivă. Pacienţii supuşi intervenţiilor chirurgicale de urgenţă se transferă în sala de operaţie pe brancardă. Pacientul este supus actului chirurgical-anestezic fără pregătire în cazurile când intervenţia este o măsură de resuscitare. . inclusiv şi iniţierea alimentaţiei enterale şi parenterale. 7. determinarea grupului sanguin + RH factorul.Profilaxia şi tratamentul greţurilor şi vărsăturilor postoperatorii se efectuează complex în conformitate cu starea pacientului. C.2 Asistenţa anesteziologică în chirurgia de urgenţă Caseta 19. coagulograma. ionograma. 2. Problema „stomacului plin” se rezolvă preoperator. analiza generală a urinei. Un factor important în managementul urgenţelor este controlul temperaturii corpului pacientului şi înc ălzirea pacientului pe masa de operaţie cât şi a soluţiilor perfuzabile. Pentru pacienţii critici este recomandată utilizarea unui cateter vezical pentru monitorizarea diurezei. 3. evolu ţia pacientului cu eventuale complicaţii. rezolvare a problemei „stomacului plin”. în cazurile când patologia chirurgicală acută permite. indicaţii imediate.Transferul pacientului dup ă anestezie din sala de operaţie în secţia de profil se efectuează conform cerinţelor în vigoare: restabilirea respiraţiei. pacientul nu se ventilează prin mască. Anestezia pentru diverse proceduri în afara sălii de operaţie Premizele: Creşterea numărului de solicitări pentru anestezii în afara blocului operator din cauza măririi numărului 19 . se purcede la protocolul de inducţie secvenţială rapid ă (preoxigenare. .Transferul pacientului după anestezie din sala de operaţie în secţia de reanimare-terapie intensivă se decide de către medicul anesteziolog şi este prezentat medicului reanimatolog. glicemia.Analgezia postoperatorie se asigură în conformitate cu necesităţile individuale ale pacientului şi volumul operator. Alegerea metodei de anestezie este doar în competen ţa medicului anesteziolog şi poate fi schimbată în dependenţă de modificarea tacticii chirurgicale. care necesită terapie intensivă cu elemente de reanimare se pregătesc de operaţie în secţia de reanimare. se aplic ă manevra Selick).Tratamentul simptomatic şi de suport se efectuează conform parametrilor clinico-paraclinici. c. Calibrul cateterului periferic sau cateterizarea unei vene centrale este în dependenţă de gravitatea pacientului şi volumului operator programat. Pregătirea pacientului către intervenţie. transaminazele. Etapele asistenţei anesteziologice în chirurgia de urgenţă 1.1. Pacientul este prezentat echipei de gardă a secţiei şi examinat în dinamic ă la necesitate. Bolnavii cu parametrii vitali relativ stabili se pregătesc în secţia de profil (terapie infuzională. Echipamentele de anestezie şi standardul de monitoring se respectă ca şi în cazul interven ţiilor programate. . Vizita medicului anesteziolog pentru determinarea riscului anestezio-chirurgical cu implicarea de urgen ţă a specialiştilor de profil la necesitate. metabolice şi a pasajului gastro-intestinal. 6. reanimare. restabilire a diurezei adecvate etc. cînd intervenţia chirurgicală nu permite rezolvarea stomacului plin (abdomen acut). 5.3 Anestezia în afara sălii de operaţie Caseta 20. Abordul venos este obligatoriu la to ţi pacienţii. tonusului muscular. la necesitate: ureea. a.) b. ECG. În caz de indicaţii urgente. Bolnavii în stare critic ă. . radiografia cutiei toracice. a. . echilibrul acido-bazic. 8. direcţionate spre minimizarea efectelor adverse ale actului anesteticochirurgical şi corec ţia perturbărilor patologice prezente la pacient. se utilizeaz ă miorelaxante scurte depolarizante. 4. cunoştinţei clare. . Minimul investigaţiilor conform Programului Unic: analiza general ă a sângelui.Corec ţia dezechilibrelor electrolitice.

ce necesit ă echipament special care nu poate fi transportat în sala de operaţie. si cu tot echipamentul de monitorizare. astfel încât medicul anestezist este nevoit să lucreze într-un mediu diferit de cel cu care este obişnuit. sau c ă nu necesită o monitorizare precum cea din blocul operator. Unele proceduri care la adulţi se pot face doar cu o sedare minimă. Ca urmare: pacienţii sunt supravegheaţi de medici cu experien ţă redusă. Medicul anesteziolog trebuie să găsească un echilibru între cele trei componente ale unei anestezii în afara blocului operator şi anume pacient. neurologic ă · Comorbidităţi importante 20 .de proceduri de diagnostic sau tratament. respiratorie. Tabelul nr. Dificultăţile: Locaţiile unde se desfăşoară aceste proceduri pot fi situate departe de blocul operator. în locaţii îndepărtate. la copii necesită o sedare mai profundă sau chiar anestezie generala. Patologiile ce pot necesita sedare sau anestezie generală · Encefalopatie infantilă · Tulburări de dezvoltare neurologică · Convulsii/epilepsie · Neuropatie · Miopatie · Durere · Traumă acută · Instabilitate cardiovasculară. si fără a avea sprijinul unui personal cu experienţă în anestezie.3 Componentele de bază ale anesteziei în afara blocului operator Capacitate de toleranţă pentru anestezie/sedare Pacient Grad ASA şi patologie asociată Cai respiratorii Alergie la substan ţe de contrast Cerinţe monitorizare simplă/avansată Diagnostică sau terapeutică Procedură Durată Nivel de disconfort/durere Poziţionare a pacientului Cerinţe speciale (monitorizare specială) Potenţiale complicaţii Suport chirurgical Echipament anestezic Mediu Monitoare Aspiraţie Echipament de resuscitare Personal Echipament tehnic Pericol de iradiere Cîmp magnetic Temperatura ambientală Echipament de încalzire Caseta 21. fără a avea la dispoziţie toate condiţiile unei monitorizări complete. procedură şi mediu. şi eventual fără a avea sprijinul unui personal auxiliar antrenat să lucreze cu pacienţii anesteziaţi. Exista tentaţia de a considera că aceşti pacien ţi nu necesită o anestezie complexă.

4. · ce complicaţii pot apărea.4) Caseta 23. 21 . 2. 8. şi unde se poate trece cu uşurinţă dintr-un grad de sedare în altul. medicul anesteziolog trebuie să cunoască bine: · procedura ce urmeaz ă a fi efectuată. 3 . Psihiatrie: electro şocuri. a) Personal adecvat pentru supraveghere postanestezic ă. colonoscopie. · cît de dureroasă este procedura. cardioversie. Sistem de evacuare a gazelor anestezice (atunci când acestea sunt folosite). c) Echipament de resuscitate cardiopulmonară. 1. · poziţia pacientului. Gastroenterologie: endoscopie. 3. 10 . Organizarea serviciului de administrare a anesteziei în afara blocului operator trebuie s ă fie conform standardelor de practica anestezică generală. Personal instruit corespunzător pentru a sprijinii echipa anestezică. lucru de care trebuie ţinut cont mai ales în cazul pacienţilor fragili sau în cazul procedurilor care necesită sedare profundă. b ) Butelie de rezerva. Echipament anestezic: a) Balon autogonflabil pentru ventilaţie manuală. sau anestezie. Aspiraţie: Sigură şi eficientă. Spaţiu suficient pentru: a) Personal si echipament. Cerinţele de dotare pentru anestezia în afara blocului operator (ASA) Oxigen a) Sursă sigură. RMN. b ) Droguri anestezice adecvate. Radiologie: CT. Iluminare adecvată: lămpi de rezervă cu baterii. Cardiologie: cateterism cardiac. b) Medicaţie de urgen ţă. Prize electrice suficiente pentru aparatul de anestezie şi monitoare precum şi pentru alt aparataj. cît si paşii ce trebuie făcuţi în cazul apariţiei unor complicaţii. TIPS. Monitorizarea anestezică de bază în afara să lii de operaţie conform Standardului ASA (anexa nr. neuroradiologie. 9. aparatul de anestezie şi monitoare. Caseta. biopsie hepatică. 4 . Nu există o delimitare strictă între diferite grade de sedare. ERCP. Radioterapie: iradiere. 2 . 6 . Pentru a planifica corect planul anestezic şi de monitorizare. Echipament de resuscitare imediat disponibil: a) Defibrilator. 5 . 24 Gradele de sedare Gradul de sedare necesar variază pentru fiecare pacient şi pentru fiecare procedură în parte.Caseta 22. Facilitaţi de supraveghere postanestezic ă. b ) Echipament corespunzător pentru transportul în unitatea de supraveghere postanestezic ă. ecografie transesofagian ă. · durata acesteia. Principalele proceduri ce necesită sedare sau anestezie 1. b) Acces uşor la pacient. d) Echipament de monitorizare care s ă permită aderarea la standardul de monitorizare de baza. radiologie intervenţională. 5. 7 . c) Aparat de anestezie echivalent celor din blocul operator şi men ţinut în aceleaşi condiţii tehnice. radiochirurgie.

cel mai frecvent medicul anesteziolog nu stă lângă pacient. Este întotdeauna nevoie de un abord venos periferic. Acolo unde situaţia o impune. apoi se montează un cateter venos periferic. este recomandat ca medicul anestezist sa rămână în incinta şi să urmărească starea pacientului îndeaproape. IV). Există echipament compatibil special conceput pentru examenul RMN (aparat de anestezie. Midazolamul se poate asocia la fel de bine şi cu Propofol. sau Cloralhidrat* (30-50 mg/kg). monitoare. per os (10 mg/kg). Datorită radiaţiilor. butelia de oxigen. telefon mobil. cărţi de credit etc. Temperatura redusă este un factor ce trebuie luat în considerare. sunetele respiratorii şi zgomotele cardiace nu pot fi auzite. Spaţiul îngust şi lung în care se găseşte pacientul face ca accesul anesteziologului către pacient şi vizualizarea acestuia să fie dificilă. în doze mici (0. deoarece laringoscopul .Tabelul nr. Trebuie avută în vedere temperatura de multe ori scăzută din aceste locaţii. sau Tiopental intrarectal (20-30 mg/kg). fapt de care trebuie ţinut cont mai ales dacă pacientul este mic. laringoscop. pentru monitorizarea respiraţiei folosindu-se observaţia directă. aparat de anestezie etc. Cînd accesul venos este foarte dificil. peste această vârstă fiind recomandat s ă fie sedaţi sau anesteziaţi. însă trebuie să fie asigurat acces vizual direct pentru supraveghere. Acesta se poate asocia cu Ketamină (0.). Anestezia pentru RMN Câmpul magnetic prezent permanent face ca obiectele ferometalice s ă fie interzise în apropierea aparatului (butelii de oxigen.5-1 mg/kg) titrat în funcţie de efect. ca nu s-au eviden ţiat efecte adverse ale examenului RMN pentru personalul medical. Perioada postului preanestezic trebuie respectată cu stricteţe (6 ore pentru alimente .5 mg/kg. Trebuie stabilită o cale directă de comunicare cu echipa radiologic ă. Pulsoximetria este monitorizarea minimă pentru un astfel de examen. Caseta 26. drogul cel mai utilizat fiind Midazolamul (0. 22 . Din cauza zgomotului produs de aparat. calea aeriană se protezeaz ă cu masca laringiană sau prin intubaţie.3-0.3 mg/kg) pentru a preveni hipersalivaţia. Capnografia printr-o canulă nazală poate fi folosită ca indice obiectiv al respiraţiei. baterii. Se titrează sedarea în funcţie de efectul dorit. Pentru resuscitare pacientul trebuie scos de urgen ţă din scaner. mai ales că examenul RMN poate dura de ordinul zecilor de minute. stetoscop.5 mg/kg) şi doze mici de Atropină (0.Definirea anesteziei generale şi a gradelor de sedare / analgezie Sedare minimă Răspuns Cale aeriană Ventila ţie spontană Cardiovascular Normal la stimuli verbali Neafectată Neafectată Neafectat Sedare moderată Intenţionat la stimuli verbali sau tactili Nu necesită interven ţie Adecvată Menţinut Sedare profundă Intenţionat la stimulare repetată sau dureroasă Poate necesita interven ţie Poate fi neadecvată De obicei menţinută Anestezie generală Fără răspuns. monitoare).inclusiv lapte şi 3 ore pentru lichide). chiar la stimulare dureroasă Necesită interven ţie Frecvent neadecvată Poate fi afectată Caseta 25. Anestezia pentru CT Copii mai mici de trei luni în general nu au nevoie de sedare pentru examenul CT. iar pentru monitorizarea circulaţiei unda pletismografică. Datorită faptului.5-1-1.4 ASA . la pacientul treaz se poate administra Ketamin ă intranazal (6 mg/kg). Nici alte obiecte nu trebuie introduse în incinta aparatului: ceas. pentru o reacţie rapidă şi eficientă în caz de urgen ţă.

Aceasta creşte confortul pacientului şi creste eficienţa examenului prin reducerea artefactelor de mişcare. datorită faptului că trebuie men ţinută o imobilitate cât mai bună. si apoi perioada de trezire din anestezie . În general nu este nevoie de opioide. manevra nefiind dureroasă. 23 . Este recomandat ca tehnica aleasă să includă protezarea căilor aeriene (mască laringiană sau intubaţie traheală).4 Asistenţa anesteziologică în ambulator (chirurgia de o zi) Caseta 29. ceea ce împiedică restabilirea precoce. însă nu neapărat cu intubaţie traheală. Pentru investigaţii sau intervenţii chirurgicale pacientul poate avea nevoie de anestezie generală. cateterisme). utilizarea lor putând duce la creşterea semnificativă a incidentei vărsăturilor.5 .defibrilatorul conţin elemente ferometalice. După intubaţie menţinerea se poate face cu doze mici de Propofol (0. Anestezia generală poate fi indusă în afara incintei sau acolo unde există echipament compatibil se poate face inducţia. Anestezia pentru endoscopie digestivă Cu excepţia pacienţilor adolescenţi. de multe ori fiind suficientă masca facială sau masca laringiană.5mg/kg) şi Lidocaină spray în orofaringe. În funcţie de fiecare caz.1 mg/kg) sau Sevolfuran 1. ca manevrele pot fi dureroase. care pot tolera această investigaţie cu o sedare uşoară cu Benzodiazepine administrate oral (Midazolam 0. Un prelungitor ataşat canulei venoase poate aduce portul de injectare mult mai la îndemână. se recurge la anestezie generală. nou-n ăscuţi.5 . Acolo unde situaţia o cere (ex: pacienţi fragili. analgo-sedare sau combinaţii ale acestora.2% în respiraţie spontană sau asistată. Notă: Anestezia pentru procedurile care au loc în afara blocului operator trebuie sa aibă aceleaşi criterii de practică ca şi anesteziile din cadrul blocului operator. deosebirea o face numai accesul mult mai dificil c ătre pacient. Ca şi în anestezia pentru endoscopie este necesar în marea majoritate a cazurilor de anestezie generală. Principiile asistenţei anesteziologice în ambulatoriu Pacientul care este programat pentru chirurgia de ambulator este acela care se interneaz ă pentru investigaţii sau intervenţii chirurgicale şi care nu va rămâne peste noapte în spital. se poate folosi o premedicaţie cu Midazolam asociat eventual cu Ketamină şi men ţinerea cu Propofol sau un anestezic halogenat. C. este recomandată intubaţia traheală pentru o protecţie mai bună a cailor aeriene. Anestezia pentru proceduri minim invazive (puncţii-biopsii. premedica ţia. perioada de post.1. Criteriile se referă la vizita preanestezică . Caseta 27. marea majoritate a copiilor necesita anestezie generală. Trezirea din anestezie trebuie făcută sub supraveghere medicală. Accesul venos periferic este indispensabil. Administrarea de opioide în doz ă mică 1-2 mcg/kg trebuie luată în considerare dat fiind faptului. drenaje. Propofolul este o opţiune pentru inducţie şi/sau men ţinere. anestezie regională sau locală. Extubarea se face după reluarea reflexelor de deglutiţie şi tuse. anestezia şi procedura în sine. malformaţii cardiace). Premedicaţia cu Midazolam intranazal sau per os şi inducţia inhalatorie cu Sevofluran sunt foarte eficiente acolo unde nu există abord venos. Înainte de trezire se recomandă golirea stomacului de aerul folosit la insuflaţie şi extubarea atunci când reflexele protectoare de deglutiţie şi tuse sunt prezente şi eficiente. În marea majoritate a cazurilor pediatrice. În acest scop se poate folosi o premedicaţie cu Midazolam (intranasal sau per os) şi inducţie cu Propofol sau Sevofluran în cazul în care nu avem o cale venoas ă. Intervenţiile selectate pentru chirurgia de ambulator sunt acelea care durează mai puţin de 60 de minute şi care nu au risc major hemoragic sau care nu produc durere postoperatorie excesivă (tabelul 1). Caseta 28.

histeroscopie. colposcopie. artroscopii. circumcizii. · scădere a riscurilor trombozei venoase profunde. cura varicelor. · resurse spitaliceşti minime. Selectarea pacienţilor pentru intervenţii chirurgicale de o zi Selectarea pacienţilor pentru intervenţii chirurgicale de o zi este de o importanţă majoră şi trebuie să se ia în considerare două aspecte principale: în primul rând starea de sănătate şi apoi condiţiile sociale ale pacien ţilor. extragere de material. hemoroidectomie. Oftalmologie ORL Urologie Ortopedie Chirurgie generală Chirurgie pediatrică Caseta 30. diagnostic laparoscopic. circumcizie . vasectomie. endoscopie digestivă. polipectomii. Caseta 31. cataractă. rezecţii transuretrale de tumori vezicale. miringotomie extrageri de corpi străini. noduli mamari . colecistectomie laparoscopic ă. eficientă. · scădere a riscului de infecţii nosocomiale. Prioritar pacienţii selectaţi sunt: cu ASA I şi II sau cel mult ASA III.Tabelul nr. cistoscopie. rezecţii submucoase. fisuri anale. leziuni tegumentare. extracţii dentare. Avantajele chirurgiei de o zi · practică sigură. strabism. interven ţii pe canal lacrimal.5 Intervenţiile pentru chirurgia de o zi Profilul Ginecologie Chirurgie plastică Intervenţia chiuretaj uterin. Boala Dupuytren. adenoidectomii. dar cu boala asociată într-un stadiu compensat! Factorii de risc pentru apariţia evenimentelor nedorite în chirurgia de ambulatoriu: · obezitatea. examinare în anestezie general. orhidopexii. amigdalectomii . cu un raport cost/beneficiu excelent. · adaptare mai rapidă la viaţa socială. fumatul şi astmul bronşic sunt factori predispozanţi pentru apariţia unor complicaţii 24 . decompresii de nervi. hernii.

pacienţi mai mici de 1 an cu antecedente familiare de moarte subită infantilă · Boli metabolice .IMA.ARDS la naştere care a necesitat suport ventilator .aritmii .infecţii acute respiratorii .coagulopatii · Boli neurologice . morfinomani .obezitate morbid ă · Boli hematologice . Sunt excluşi pacienţii cu: · Boli cardiovasculare .astm cu tratament cu beta 2 agonişti sau cortizon .siclemiă .insuficienţă renală . II şi compensaţi ASA III. Fişa pentru vizita preanestezică cuprinde un şir de întrebări şi informaţii care asigură o evaluare exactă a pacientului (anexa nr.scleroză multiplă . Sunt accepta ţi pacienţii cu: · ASA I.toleranţă scăzută la efort .respiratorii postoperatorii. dacă afec ţiunile asociate sunt stabilizate şi există condiţii adecvate de îngrijire la domiciliu.displazie bronho-pulmonară . · Greutatea: IMC ≤ 35 acceptabil. · IMC > 35 consult anestezic.hipertensiune arterială: TAD > 110 mmHg .epilepsie cu mai mult de 3 crize pe an · Boli osteo-musculare 25 . Recomandările pentru selectarea pacienţilor în vederea anesteziei în chirurgia de o zi. · Vîrsta: > 52 săptămani postconceptual.5) Pacienţii vârstnici prezintă mai frecvent co-morbidităţi şi se evaluează în funcţie de acestea.insuficienţă cardiacă . AVC în ultimele 6 luni . iar în noaptea următoare şi pentru primele 24 de ore dup ă intervenţia chirurgicală să beneficieze de însoţirea unui adult. · hipertensiunea arterială predispune la apariţia complicaţiilor cardio-vasculare. Nu există o limită superioară în ceea ce priveşte vârsta pentru chirurgia de o zi.boală hepatic ă . Pacientul vârstnic este recomandat să locuiască la o distanţă de spital de cel mult o oră de mers cu maşina.angin ă pectorală instabilă .risc de hipertermie malign ă . · Stare generală satisfăcătoare(poate urca două etaje pe scări).diabet insulino-dependent .boală valvulară simptomatic ă · Boli respiratorii . Caseta 32.alcoolism. · boala de reflux la apariţia complicaţiilor legate de intubaţie. În special pacien ţii vârstnici se evaluează din punctul de vedere al condiţiilor lor sociale pentru a evita pe cât posibil internarea de lungă durată şi apariţia fenomenelor de confuzie postoperatorie.

dar antidiabeticele orale nu se administrează în dimineaţa intervenţiei chirurgicale). distrofii musculare. · examenului general de urină.antiaritmice . având în vedere riscul de apnee postoperatorie. instrucţiuni legate de postul preanestezic. lichidele clare se admit cu trei ore înainte de intervenţia chirurgicală. · tensiunii arteriale. cu condiţia utilizării medicamentelor de durată scurtă şi ultrascurtă de acţiune.. Pacienţii fumă tori sunt sfătuiţi să nu mai fumeze cu 4-6 s ăptămâni înainte de interven ţia chirurgicală. Instruc ţiunile trebuie scrise clar şi într-un limbaj adecvat. utilizarea medicamentelor conform standardului anestezic. · examenului general de sînge. iar pacientul este sfătuit să nu mănânce nimic dup ă miezul nopţii înainte de dimineaţa internării.5). Este necesar acordul p ărintelui privitor la tratamentul chirurgical de o zi şi disponibilitatea pentru a înso ţi copilul în ziua intervenţiei. · Sugarii născuţi prematur care nu au împlinit 52 de săptămâni postconceptuale. Orice investigaţie radiologică sau morfopatologică este indicat să fie programată şi să se efectueze înainte de internarea pacientului. Particularităţile anesteziilor efectuate în ambulator Consultul preanestezic ambulator cuprinde informarea şi educarea pacien ţilor în vederea anesteziei. medicaţia utilizată de pacient (de exemplu medicaţia antihipertensivă se administrează aşa cum a fost prescrisă.inhibitori MAO . privind data şi ora pentru internare. reducându-se astfel incidenţa contramandărilor intervenţiilor sau efectuarea unor investigaţii complementare în ziua intervenţiei chirurgicale. care se impune în cazul afec ţiunii sale şi este nevoie s ă semneze fişa de informare şi consimţământ. pacienţii sunt rugaţi să aducă cu ei medicaţia pe care o folosesc în mod obişnuit. acestora li se explică în detalii datele legate de managementul de rutină.anatomie particulară a căilor aeriene care predispune la intubaţie dificilă · Medicaţie cronică .insulină Selectarea pacienţilor în ambulator se face cu examinarea: · anamnezei detaliate. nu sunt admişi pentru chirurgia de o zi. cu 2 ore înainte de intervenţie. · Copiii programaţi pentru chirurgia de o zi trebuie s ă fie sănătoşi sau în mod normal ASA I şi II. · ECG toate acestea scurteaz ă timpul de şedere al pacien ţilor în spital.steroizi . miastenie gravis . şi în mod special sugarii care au avut nevoie de suport ventilator în antecedente. Notă:Este obligator completarea fişei preanestezice şi acordului informat (anexa nr.miopatii. Pacientului i se înmâneaz ă instrucţiuni scrise. După selectarea pacienţilor pentru chirurgia de o zi. 26 . NB: Anesteziile efectuate în ambulatoriu includ aceleaşi cerinţe de monitoring (conform anexei 4). · pulsului. · Pă rinţii trebuie să fie capabili să îndeplinească indicaţiile preoperatorii ale copilului şi să poată îngriji copilul postoperator.artroz ă severă a articulaţiei temporo-mandibulare sau coloanei cervicale . Caseta 33. După anestezie generală .spondilită anchilopoetică . utilizarea mijloacelor de transport obştesc nu se recomandă. Se iau în considerare condiţiile de la domiciliul copilului şi cele legate de transport. Indicaţia de a nu mânca după miezul nopţii se referă la alimentele solide.anticoagulante . De asemenea.

Controlul analgeziei postoperatorii trebuie început pre sau intraoperator prin suplimentarea anesteziei intravenoase sau inhalatorii cu combinaţia de antiinflamatorii nonsteriodiene. Asigurarea unei analgezii post-operatorii adecvate este responsabilitatea anestezistului. O persoană responsabilă trebuie să fie prezentă pentru a escorta pacientul acasă şi amândorura trebuie să li se dea instrucţiuni verbale şi scrise la externare. aceasta demonstrând şi absenţa greţurilor. Externarea pacientului nu se face până când acesta este capabil să şad ă nesprijinit. Există posibilitatea declanşării insuficienţelor funcţionale în cascadă. 27 . este utilă pentru asigurarea analgeziei postoperatorii în chirurgia de o zi. trezirea pacientului este mai confortabilă şi timpul de externare mai scurt. Utilizarea antiinflamatoriilor nonsteroidiene. Astfel. fără efecte secundare. Survenite din efectuarea manipulaţiilor. Diclofenac şi Ketorolac. Criteriile de externare · Funcţii vitale stabile pentru cel puţin 1 oră · Orientat temporo-spaţial · Control adecvat al durerii · Greţuri. utilizarea unor maşini sau aparate şi consumul de alcool timp de 24 de ore. Legate de administrarea medicamentelor.Caseta 34. C. Paracetamol (în special la copii). 2.2 Complicaţiile perianestezice Caseta 36. Principiile îngrijirii postoperatorii Recuperarea după anestezie este un parametru foarte important în anestezia pentru chirurgia de ambulator. Originea complica ţilor: 1. care solicită o succesiune de investigaţii şi implică noi şi noi manipulaţii. să meargă în linie dreaptă şi să stea drept fără a se balansa. Analgezia multimodală reduce substanţial consumul de analgetice opioide postoperator. au efecte secundare gastrointestinale mai limitate decât antiinflamatoarele nonsteroidiene şi efecte antiplachetare minime. Paracetamolul administrat intravenos asigură o bun ă analgezie. asigurând o analgezie adecvată. Caseta 35.Complica ţiile perianestezice Complexitatea şi atributele serviciului anesteziologic fac inerent ă apariţia complicaţiilor. Cele mai frecvent utilizate opioide pentru analgezia intraoperatorie sunt Fentanylul şi Alfentanilul*. pierderi sanguine mici · Micţiuni posibile · Însoţitor prezent şi responsabil · Externarea autorizată de un membru desemnat al personalului medical · Instrucţiuni verbale şi scrise pentru pacient · Medicaţie analgetică pentru 3 zile. Aria de trezire trebuie dotată cu acelaşi tip de echipament de monitorizare şi facilităţi de resuscitare ca şi în cazul oric ărei camere de trezire pentru pacienţii internaţi. iar pacientului o cantitate suficientă de analgezice orale pentru 3 zile. Pacientul trebuie sfătuit să se ab ţină de la activităţi ca şofatul. vărsături şi ameţeli minime · Hidratare adecvată orală · Drenajul plăgii minim. În mod obişnuit pacien ţii trebuie să fie capabili să mănânce şi să bea lichide. analgetice opiode cu ac ţiune scurtă şi blocuri loco-regionale intraoperatorii. Responsabilitatea pentru evaluarea pacientului în ceea ce prive şte îndeplinirea condiţiilor pentru externare este a anestezistului implicat. Inhibitorii COX2 în administrarea intravenoasă sau orală. acestea având o durată scurtă de acţiune şi altfel se pot utiliza în chirurgia de o zi.

stenoză traheală. ac ţiune la nivel de organ efector. obstrucţia căilor aeriene prin hernierea balonaşului prin umflare excesivă. Ø Luxaţia mandibulei. În cadrul perioadei postanestezice precoce şi rezultate supravegherii insuficiente a pacientului. aritmii. mucoasei bucale. cât şi interacţiuni între medicamente. dezlipirea stratului intern la sondele armate metalic. tromboflebite. Ø Poziţionarea şi umflarea balonaşului în laringe. distribu ţie. spasm arterial. · Acumulare de sânge/secreţii intraluminal. Stările cu risc înalt de aspira ţiie Ø comă. . ce pot lua o alură severă. tahicardie. · În condiţiile unei intubaţii nasotraheale . excre ţie. · Accidente hemoragice survenite direct din prescrierea incorectă a anticoagulantelor. depresie cardiorespiratorie. buzelor. tromboze cu leziuni ischemice). epistaxis. Ø Disecţia retrofaringiană. au la bază acţiuni farmacochinetice. dislocarea septului nazal.şi bronhospasm) care pot culmina cu şoc anafilactic tipic. intraoculară . Survenite din setarea incorectă a utilajului folosit intraanestezic. edem generalizat. o Răspunsul reflex la manevra de intubaţie prin hipertensiune. limbii. · Administrarea medicamentelor.hipertensiune intracraniană. biotransformare.bronhospasm . Intubaţie endobronşică :După introducerea sondei pot apărea: · Inflamaţia şi ulceraţia mucoasei laringiene. 4. hipotensiune. edeme periferice. ventilarea cu gaze uscate duce la obstrucţie prin deshidratarea mucoasei traheale şi depunerea de cruste în lumenul sondei. Ø Traumatismul coloanei vertebrale şi al măduvei spinării. aspiraţia pulmonară. pe tot parcursul exercitării serviciului anesteziologic. Ø stază gastric ă.3. o momentul inducţiei anestezice şi detubării (extragerii sondei traheale). Complica ţii legate de administrarea medicamentelor. Ø Intubaţie endobroşică. rezultat din posibilitatea apariţiei reacţiilor adverse. flebite. Complica ţiile tardive ale intubaţiei traheale: 28 . dislocarea aritenoizilor. Ø Lezarea dinţilor. implic ă un risc important. · Perforaţia căilor aeriene şi a esofagului. 5. tremor. · Hipoglicemii survenite din supradozarea antidiabeticelor sau rezultante unui post alimentar îndelungat. rezultat al modificărilor de absorbţie. Ø epilepsie. eritem. . traheii şi bronhiilor. · Incidente şi accidente locale ale injectărilor intravenoase (fuzări paravenoase. Survenite nemijlocit din monitorizarea intraanestezic ă insuficientă. nasului. . transpiraţii. laringo. Ø plasarea accidentală a sondei nasogastrale intratraheal. leziune secundară tardivă. cuprind nenumărate incidente şi accidente. traumatism de cornete. laringelui. · Risc potenţial de polipragmazie. faringelui.excoriaţie nazală. afectarea motilităţii şi clearance-ului ciliar.laringospasm. Complica ţii survenite din efectuarea manipula ţiilor: § Proprii intubaţiei traheale Ø Intubaţia esofagiană. · Aceste reac ţii. cuduri ale sondei. Ø Avulsia corzilor. aritmii. · Reacţii alergice (modificări tegumentare.

cu difuziunea gazelor în ţesuturile învecinate. Complica ţii prin utilizarea neadecvată a circuitelor respiratorii: · Hipoxie. · Leziune a ramurii anterioare a nervului laringeu recurent la nivelul cartilajului tiroid. · Hemotorax (lezarea unui vas masiv). · Traheomalacie. · Creştere a rezistenţei la flux. · Injectare accidentală a anestezicului în arteră. cu tulburări de ritm până la rupturi cardiace. · Disfonie cauzată de un granulom de corzi vocale sau de pareză a corzilor vocale. tracţiuni sau elongări nervoase. la lezarea arterei.· Edem şi stenoză la nivel glotic. · Puncţie a canalului toracic. · Hematom subcutan. · Emfizem subcutanat. · Blocare a valvei expiratorii. Utilizarea presiunilor exagerate în conturul respirator Induce supradistensie alveolară. pînă ce gradientul de presiune se reface prin creşterea presiunii în artera pulmonară. · Ulceraţie laringiană superficială. · Complicaţii septice. · Leziuni a ventriculului drept. · Culminând cu embolie gazoasă. · Hiperoxie. · Dep ăşirea presiunii din interiorul alveolei opre şte temporar circulaţia în capilarele pulmonare. · Emfizem mediastinal. subglotic şi traheal. · Embolie gazoasă. rezultând: · Emfizem pulmonar interstiţial. · Leziuni a plexului subclavicular. arterei pulmonare. 29 . · Hipercapnie: · Hipocapnie. · Fistulă traheo-esofagiană. timus şi trahee. Complica ţii provocate prin suprapresiuni: · Închidere sau absenţă a supapei de suprapresiune a sistemului respirator. · Sinechii laringiene. Complica ţii de la cateterizarea venelor centrale: · Pneumotorax (prin lezarea domului pleural). · Creştere a spaţiului mort. · Leziuni de lob tiroidian plonjant.

aer comprimat. filtru bacterian. sensor electronic pentru termometrie Tensiometru + stetoscop Electrocardiograf mobil 12 canale Defibrilator Balon Ambu Seringa automat 1 la masa 1 în sec ţ ie 1 la masa 1 la sec ţie 1 în sec ţ ie Spitale municipale Spitale republicane Fiecare sal ă de opera ţie. cu posibilitate de anestezie cu flux redus Accesorii pentru maşina de anestezie: maşti de diferite mărimi. fiecare loc de lucru al anesteziologului Fiecare mas ă de opera ţie. dep ăşirea limitelor de presiune. analizator de gaze în amestecul gazos. componen ţ a amestecului gazos inhalat ş i exhalat. presiunea arterial ă neinvaziv ă Presiune arterial ă invaziv ă monitoring al debitului cardiac Monitoring BIS sistem de înc ă lzire a pacientului (saltea ş i/sau sistem de einsuflare) sistem de înc ă lzire a perfuziei Accessorii pentru monitor: electrozi ECG. LOCUL DE LUCRU AL ANESTEZIOLOGULUI Denumirea utilajului Cantitatea utilajului în dependen ţă de nivelul IMSP Serviciul spitalicesc Spitale raionale Sistem centralizat de aprovizionare cu gaze: surs ă de oxigen. capnometrie. manjetă pentru TA neinvaziv ă oscilometrică de diferite mă rimi. electrocardioscopie. concentraţ ie. MAC anestezicelor gazoase ş i volatie volumului exhalat ş i cu sistem ă de alarm ă la deconectare. SaO2. vacuum Ma ş in ă de anestezie adaptat ă pentru anestezice gazoase ş i volatile cu vaporizoare separate pentru Sevofluran. neermetizarea circuitului. sensor pentru controlul ermetismului în conturul de respira ţie Ventilatoare mobile Monitoare a func ţ iilor vitale cu module obligatorii: analiza amestecului gazos inhalat ş i exhalat. pletismografie. sensor SaO2. loc de lucru 1 la 3 s ă li de opera ţ ie 1 la 2 s ă li de opera ţ ie 1 la sal ă 2 la masa 6 la masa 30 1 1 1 1 1 la la la la la 2 mese 6 mese 3 mese mas ă 3 mese . 1 CERINŢE DE DOTARE A SĂLILOR DE OPERAŢIE. gel pentru electrozi. dotat cu sistem ă de monitorizare a presiunii în contur. loc de lucru Fiecare ma ş in ă de anestezie 1 la 6 s ă li de opera ţ ie 1 la fiecare mas ă de opera ţ ie 1 1 1 1 1 la 6 mese în sec ţ ie la 6 mese la mas ă la 6 mese Fiecare monitor Fiecare mas ă de opera ţie. umidificator. temperatura central ă .Anexa nr. Izofluran. EtCO2. tuburi gofrate.

"Cell . Consumabile necesare pentru anestezie (calculele se fac în dependen ţă de volumul de lucru) Combitub Stilet luminiscent Fibrolaringoscop Set intubare retrograd ă Set traheostomie percutan ă Cateter nazal pentru oxigen Măş ti faciale pentru inhalarea oxigenului Pens ă McGill Pens ă anatomic ă Pens ă chirurgical ă Dep ă rt ător bucal cu filet 31 . electroli ţ ilor.Saver" Hemoglobinometru portativ Analizator portativ pentru testarea hemostazei (TCA) Tromboelastograf ROTEM (1 pe clinica) Glucometru Laringoscop cu lam ă curb ă ş i lam ă dreaptă pentru adul ţ i şi copii cu trei lame Aparat pentru ultrasunet pentru vase ş i nervi periferici Aparat pentru aprecierea echilibrului acidobazic. menţinerea şi repararea utilajului. După expirarea garanţiei fiecare spital este responsabil de deservirea.8 la transplant Monitor pentru aprecierea profunzimii blocului neuromuscular Infuzomat Aspirator cu catetere de aspira ţ ie de unic ă folosin ţă Aparat pentru autohemotrasfuzie . glucozei Fibrolaringoscop Glidescop 1 în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1 la secţ ie 1 la masa 1 la 6 mese 2 la masa 8 la transplant Fiecare mas ă de opera ţ ie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie Fiecare mas ă de opera ţ ie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 la 6 mese 1 la 6 mese 1 la 6 mese 1 în sec ţie 1 la 6 mese 1 la 3 mese 6 la masa NB ! Toate utlilajele se recepţionează doar cu contract de deservire garantată.

sondă orogastrală groasă Cornţang curbat Cârlig traheostomic ascuţit CBrlig chirurgical Set pentru venesecţie Foarfece pentru pansament Foarfece drepte cu vârf ascuţit Neurostimulator cu accesorii (ace de unică folosinţă) Garou hemostatic Pense pentru tuburi elastice 32 . hemotrasfuzie U.F. Foley. femurale Cateter traheobronhial pentru aspirarea mucozităţilor Cateter uretral Nelaton. Perfuzor automat cu accesorii (seringi.Fixator de limb ă Tuburi de intubare de diferite dimensiuni Pipe aeriene Măş ti laringiene trei dimensiuni Seringi pentru sp ălarea cavit ăţ ilor Seringi pentru injec ţ ii de unică folosin ţă Seturi de perfuzie. sisteme de conectare) Aparat pentru analgezie controlată de pacient Cateter venos de unică folosinţă Seturi pentru anestezie epidurală "single shot" de unică folosinţă Seturi pentru anestezie spinală de unică folosinţă Seturi pentru anestzie trunculară Seturi pentru anestezie epidurală continuă cu cateter de unică folosin ţă Seturi de unică folosinţă de cateterizarea vaselor magistrale: subclaviculare. jugulare. colectoare de urină Sondă nazogastrală mono-. biluminală.

Pense hemostatice Pense hemostatice tip Moschit Ace pentru puncţie cardiacă Ace .catetere venoase de unică folosinţă Dispozitiv de perfuzie rapidă a soluţiilor Dispozitiv de încălzire a soluţiilor Sterilizator Casoletă Tăviţă renală Pipetă oftalmică Set pentru determinarea grupei sanguine ABO şi Rh rezus Factor Termometru pentru ap ă Cronometru cu nisip Stativ pentru eprubete Masă pentru medicamente Dulap pentru medicamente Stativ pentru perfuzii 33 .

supraveghem aceste funcţii pe întreaga durată a anesteziei. riscurile ei depind de circumstan ţele cazului individual. Nu folosiţi machiaj şi lac de unghii. sunt felul şi gravitatea bolii. paralizii) prin presiune. La rubrica alte particularităţi vă rog să completaţi ce vi se pare important şi nu a fost amintit. Pentru eliminarea durerii. Pentru aceasta. ALEGEREA PROCEDEULUI DE ANESTEZIE Fiecare procedeu are avantaje şi dezavantaje. pentru că dorim să prevenim şi riscurile rare şi relativ mici (leziuni dentare prin intubaţie. D. modificări ale vocii. cum este stopul cardiac sunt foarte rare. cerceii şi peruca. se administrează oxigen cu ajutorul unei măşti. se repetă injectarea (anestezie intravenoasă) sau se continuă anestezia cu o substanţă gazoasă (anestezie inhalatorie prin intubaţie). în apropierea nervilor respectivi. VĂ RUGĂM SĂ NE INFORMAŢI Orice intervenţie chirurgicală solicitată cu anestezie. La intervenţii mai lungi. prin intermediul unui tub. gre ţuri şi vărsături). Vă aflaţi. ANESTEZIEA (anestezie generală) Anihilează conştienţa şi perceperea durerii în tot organismul. după ce aţi adormit dvs. prin infiltraţie) Înlătura senzaţia de durere în anumite regiuni ale corpului sau segmente pe care se operează. folosirea aparatului de anestezie permite un bun control al respiraţiei şi monitorizarea circulaţiei şi altor funcţii vitale. E. B. Scoate ţi de asemenea. În acest caz. Injectarea este nedureroasă. Anestezia este începută după o injecţie de pregătire (premedicaţie) şi continuată cu injectarea unui narcotic intravenos suficient pentru intervenţiile scurte (anestezie scurtă intravenoasă). 34 . starea generală. pentru că s-a făcut în prealabil anestezierea pielii. spuneţi medicului anesteziolog dacă aţi mâncat sau aţi băut în perioada interzisă. mai ales. să nu mâncaţi şi să nu fumaţi cu 8 ore înainte de operaţie. dar şi alte boli asociate. deci să vă asigurăm un grad maxim de securitate. care se aplică pe gură şi nas. inelele. Importante. apoi. NICI O INTERVENŢIE NU ESTE FĂRĂ RISC! Accidentele anestezice grave care amenin ţă viaţă. STIMATE PACIENT! Explorări şi tratamente dureroase se fac în mod regulat sub anestezie (pentru eliminarea durerii). De asemenea. Colaborarea sa cu chirurgul serveşre securităţii dumneavoastră. Pregă tiţi-vă pentru o discuţie cu medicul anesteziolog. Dacă aveţi nevoie de ajutor pentru răspunsuri.Anexa nr. Noi vă propunem procedeul care este cel mai bun pentru operaţia prevăzută pentru dvs. ANESTEZIA LOCALĂ (regională. care se introduce în trahee. de la începerea anesteziei şi până la terminarea ei. chiar la o s ănătate şubred ă. Vă rugăm s ă scoateţi protezele dentare şi lentilele de contact înainte de operaţie şi să le puneţi în loc sigur. se permite să beţi lichide transparente (ap ă. Prin următoarele întrebări. asemănătoare cu somnul. VĂ RUGĂM SĂ RESPECTAŢI URMĂTOARELE INDICAŢII. sunt anesteziaţi nervii care duc la măduva spin ării. exista diferite procedee: A. şi are cele mai puţine dezavantaje. pentru a evita leziunile nervoase (tulburări de sensibilitate. Pentru a evita accidentele. vârsta şi obiceiurile dvs. controlăm în colaborare cu chirurgul aşezarea pe masă de operaţie. Pentru siguranţa proprie. Narcoza de astăzi permite dozarea exactă şi combinarea diferitelor substanţe narcotice. vă rugăm să apelaţi la asistenta sau medicul anesteziolog. În anestezia spinală şi peridurală. pentru a evita accidentele de aspiraţie. pe exemplu anestezia plexului brahial (sub braţ) elimină durerea în braţul respectiv. se administreaz ă oxigen şi narcotic. într-o stare liniştită. Intubarea asigură un grad mare de siguranţă pentru respiraţie şi protejează plămânul de posibile vome şi regurgitaţii. circulaţie) în timpul operaţiei este răspunzător medicul anesteziolog. C. 2 Fişa de informare a pacientului privind anestezia pentru intervenţii chirurgicale Numele şi prenumele_________________________________________Vârsta________________sex M/F Domiciliul________________________________________________________________________________ Vă rugăm să citiţi şi să completa ţi chestionarul. anestezicul este injectat într-un anumit loc al coloanei vertebrale. vrem să ne dăm seama despre eventualele riscuri şi. Sunt atât de multe întrebări. ceai) cu maxim 2 ore până la operaţie. De aceasta şi menţinerea func ţiilor vitale (respiraţie.

de asemenea. cataractă) DA/NU · Afec ţiuni neurologice (epilepsie. de acord cu premedicaţia şi întreaga gamă de medicamente anestezice de care va fi nevoie.CHESTIONARUL PREANESTEZIC · · · · · Înălţimea __________cm Greutatea ____________kg Aţi fost în ultimul timp sub îngrijire medicală? DA/ NU Dacă da. pneumonii. paralizie) DA/NU · Afec ţiuni psihice (depresii) DA/NU · Afec ţiuni osoase (spondiloze. bronşite. rinit ă) DA/NU · Alte boli. care__________________________________________________________________________ · Aţi primit transfuzii de sînge? DA/NU · Aţi avut complicaţii la transfuzii? DA/NU ŞTIŢI CĂ SUFERIŢI DE: · Boli musculare DA/NU · Boli cardiace (infarct miocardic. ce fel de medicamente? __________________________________________________________ Aţi mai fost operat? Felul_______________________________________________Anul_____________ Felul_______________________________________________Anul_____________ Dacă au fost particularităţi la anestezie DA/ NU Dacă da. Sunt de acord ca operaţia planificată să fie efectuată. dl ____________________________________ m-a informat ast ăzi despre rezultatele analizelor şi despre procedeul anestezic prevăzut pentru mine. transfuzii. astm bronşic) DA/NU · Boli hepatice (hepatită. În anestezie generală DA/NU_____________________________________ În anestezie regională DA/NU_____________________________________ Sunt. Refuz următoarele procedee ___________________________________________________________________ DATA____________ SEMNĂTURA___________________ 35 . cateter venos central). cât pe zi?______________________________________________________________________ · Alte particularităţi______________________________________________________________________ DECLARAŢIA DE ACORD LA ANESTEZIE Medicul anesteziolog. glomerulonefrită. care _________________________________________________________________________ · Fumaţi regulat? DA/NU · Consumaţi alcool? DA/NU Dacă da. Nu am alte întrebări. pentru ce boli?_________________________________________________________________ Sunteţi însărcinată? DA/ NU Aţi luat medicamente înainte? DA/ NU Dacă da. hipertensiune arterială) DA/NU · Boli vasculare (arteriopatii. tulburări de ritm. atât despre eventualele intervenţii ulterioare (perfuzii. epistaxis) DA/NU · Alergii (alimentare. varice. medicamentoase. tromboze) DA/NU · Afec ţiuni respiratorii (TBC. artrită) DA/NU · Tulburări hematologice (de coagulare. ciroză) DA/NU · Boli renale (pielonefrită. cât şi despre riscurile legate de acestea. litiază) DA/NU · Diabet zaharat DA/NU · Boli a glandei tiroide DA/NU · Afec ţiuni oculare (glaucom. Am în ţeles acestea şi mi s-a răspuns la toate întrebările legate de felul procedeului (avantaje şi dezavantaje).

Acul…………. □ Anestezia generală Inducţia: □ Mască □ I. Nr. alte…………………………. de o i □ Secţie □………… Sfârşitul operaţiei da / nu Agitaţie da / nu da / nu Delir da / nu da / nu Voma da / nu da /nu Frison da / nu Condiţiile transportării: □ Cu oxigen □ ECG □ SaO² □ BP □ Pe tub (Spontan / Ventilat) Şef secţie / Coordonator de echipă …………………. fişei…………………. □ Continuă □ Bolus □ Nivelul senzorial □ Blocul nervos periferic Treaz Adormit Res. > Durata: ………… Vizualizare gradul: 1.. □ CVP Cateter Nr……Locul……………. Spontană CV stabil Transferat în: □ Camera de trezire □ Terapia intensiv ă □ Reanimare □ Chir. …………. gen. şezute... Sexul………………………Vârsta……………………….M. □ Inducţie cu secvenţă rapidă □ Trecerea la regională □ Numai mască □ Mască laringiană Pacientul deja: □ Intubat □ Traheostomie Laringoscopia: □ An. litotomie.. Timpul operaţiei: începutul…………. Grupa sangvină……………Rh factor……………………. 2.V. Datele de laborator PARA ORA METRI pH PaCO² PaO² HCO³ B. capul sus/jos. 36 . □ Treaz □ An... Nr. Data……………………………. Garou: Aplicat…………. 2. 3 Fişa de anestezie generală Examen-control pre-anestezic !!! □ Pacientul identificat □ Monitorul □ Procedura/localizarea □ Preparate de sânge verificată □ Consimţământul □ Maşina anestezică □ Laringoscop+aspiratorul Controlat de: …………. E/R/S □ Cateter urinar □ FiO² □ Tub oro/naso-gastral □ SaO² □ Stimulator nervos □ ETCO² □ BIS □ ETAA □ Potenţiale evocate Poziţia: pe spate. Timpul anesteziei: începutul…………. Chirurgul…………………………………………………. FiO² ACT Hb. ……………………………………………………………. Anestez. Pierderi: da / nu Intubaţia: □ Uşoară □ Dificilă □ Fibrooptic □ Orb nazal □ Manget umflată da / nu □ Tamponat: Circuitul respirator: □ Frecvenţă înaltă □ Insuflaţie □ Ciclic □ Jakson Ress □ Mapelson Numele pacientului………………………………………. pe burtă. ……………………………………………………………. □ I. 2. Sursa de încălzire: Saltea…. locală Lamă : □ Machintosh □ Miller Mă rimea: 0. 3.Anexa nr.. decubit lateral D/S. 1. 3. Monitoring: □ ECG □ Precordial stetoscop □ NIBP/LA □ Esofageal stetoscop □ Temp. Secţia…………………………………………………… Starea psiho-emoţională …………………………………. 4 Tubul traheal: □ Oral □ Nazal □ Traheostom □ Armat □ Curb □ Cu manget □ Fără manget □ Cu lumen dublu: dreapta / stânga Mă rimea: Nr.E. 3 Tentative: 1. □ Epidurală □ Caudală □ Lombară □ Toracică Acul…………… Cateter…………………… □ Unică injec.. Hct.. □ CVP Cateter Nr……Locul……………. Alte……….sfârşitul………… Diagnoza…………………………………………………. Localizarea………………………………………….Data naşterii…………………. Sat. Locul………… □ Linia arterială Cateter Nr……………………. Medic anesteziolog…………………………………… Asistenta anestezistă…………………………………. Glu.sfârşitul…………. Anesteziologul…………………………………………….. Procedura…………………………………………………. Urea Na+ K+ Ca+ Evenimente/Comentarii Abord venos: 1. □ PCVC Cateter Nr………. 2.. 4. Scos…………………… Antibioticoprofilaxia – Da / Nu Analgezia postoperatorie precoce – Da / Nu da / nu □ Anestezia regională □ Spinală Nivel………….

....……. Diagnosticul………………………………………………………………………………………………………………………………………..Gr...vieţ ii / Comorbidităţi: Deprinderi dăunătoare: Alergii: Dereglări neurologice: Medicaţie permanentă: tip/doză………………………………………………………………………………. bolii: An....... Asigurarea medicală…………………………………………………………………………………………. ora / / / / Informa ţie despre pacient Secţia………………………………..... Operaţia propusă ………………………………………………………………………………………………………………………………….. lapte matern….. Greutatea…………………………………….. □ urgent. An....……….. Nr.....cordului: Ps: Abdomen Semnul Giordano: Scaunul Ficat: TA: Lien: Diureza: Ex...Rh factor…………… Data naşterii: ……………………………………....Paraclinice/Imagistice: Risc Anestezic ASA: 1 2 3 4 5 E Tehnica anestezică propusă: TIVA/ Inhalatorie / Regională / Blocuri RS / RD cu/fără mioplegie Pregătirea preoperatorie efectivă DA/NU Repaos digestiv: lichide clare….... □ urgent amânat Data.parcursul…………………...complicaţii………………….. Premedica ţie: IM.. Antecedente anestezice: tipuri………………. per os Alte : Aprobarea planului anesteziei de către conferin ţă DA/NU data_______Semnă tura medicului ATI_______________ 37 . IV........ solide…….. Vârsta ………………. fişei…………………………. sangvină………...lactate.... am... .. Numele pacientului………………………………………………………………………........Denumirea instituţiei *În acest document se permit doar completări suplimentare în conformitate cu specificul instituţiei Codul MS RM Fişa de examen anesteziologic Gradarea CEPOD: □ programat.. Examenul obiectiv/clinic: Evaluarea pacientului Recomandari Starea generală: Tegumentele: Evaluarea căilor aeriene: Dentiţia: Respiraţia: MALAMPATI : 1 2 3 4 irelevant FR: Zg...…….......

Arduan / Atrac. (mg) 30 0 30 0 30 0 EPID/SPIN.ORA 0 Inhal.9% (ml) Ringer Lactat (ml) Glucoză 5% / 10% / 20% (ml) FLUIDE Refortan 6% (ml) Plazmă pr. congelată (ml) Masa eritrocitară (ml) Masa trombocitică (ml) PIERD ERI Urină (ml) NG tub (ml) 38 . NO2 / Aer / O 2 Halot. / Sevo. Izofluran Ketamina (mg) Midazolam / Diazepam (mg) Propofol (mg) Fentanil (mg/ml) Medicamente Sucinilholină (mg) I. / Vecuron.V. NaCl 0.

Hemoragii (ml) ORA 210 200 190 ▼ T. X ▲ 180 170 160 150 140 130 120 110 FCC ● 100 90 80 70 60 50 40 Pupile (mm) d/s.C.C. MAŞINĂ DE ANESTEZIE P. V. VM FR 0 30 0 30 0 30 0 39 . Fotoreacţie FiO2 SaO 2 (%) MONITOR ETCO 2(%) (mmHg) TEMP (°C) CVP / LA (mmHg) PA (mmHg) ETAA TOF RESP. A.

Man. PIP PEEP EVENIMENTE 40 .Mec.

undă puls intraarterială. 41 . auscultaţie. 1. 2. Orice pacient anesteziat va avea circulaţia monitorizată prin una din următoarele metode: palpare puls. pulsoximetrie. ultrasonogramă. Circula ţia Ritmul cardiac şi presiunea arterială se vor monitoriza la un interval de cel puţin cinci minute la orice pacient anesteziat. Este recomandată şi monitorizarea cantitativă a volumului expirator. Ventilaţia Monitorizare clinică calitativă precum şi cantitativă prin capnometrie/capnografie pentru orice pacient supus unei anestezii generale. ventilaţia. pletismografie. intenţionează sau suspecteaz ă modific ări clinice semnificative ale temperaturii centrale.Anexa nr. Standardul II Oxigenarea. Temperatura Orice pacient anesteziat va avea temperatura monitorizat ă atunci când se anticipeaz ă. Oxigenarea Gazul inspirator: monitorizarea FiO 2 pentru orice anestezie generală administrată cu ajutorul unui aparat de anestezie. 4. Pentru pacienţii ventilaţi mecanic este necesară prezenţa alarmei de deconectare. 4 Standardul ASA pentru monitorizarea anestezică de bază în sala de opera ţii şi în afara sălii de opera ţie Standardul I Personalul calificat pentru administrarea anesteziei trebuie sa fie prezent pe tot parcursul anesteziei generale. anesteziei regionale sau a sed ării. Oxigenarea sângelui: utilizarea pulsoximetriei şi evaluarea culorii pacientului. circulaţia şi temperatura pacientului trebuie evaluate continuu pe parcursul întregii anestezii. 3.

dantură Preferinţele sau aşteptările pacientului privind anestezia Chestionarul preanestezic pentru chirurgia ambulatorie Ce fel de interven ţie chirurgicală urmează să aveţi ? Vă simţiţi bolnav ? Aveţi o boală diagnosticată (hipertensiune arterială. cefalee severă sau pierderi de memorie ? Aţi avut icter sau probleme hepatice ? Aveţi reflux esofagian.Anexa nr. tratament. gradul de compensare Examenul obiectiv general Toleran ţa la efort Antecedentele sau afecţiunile căilor aeriene: intubaţie dificilă. ultima menstruaţie Bolile asociate diagnosticate: evaluare. alcool. existen ţa unor probleme anestezice Situaţia socială Naşterea şi dezvoltarea postnatală (pediatrie) Antecedentele obstetricale. pneumonie sau atacuri astmatice ? Aveţi simptome de apnee de somn sau sforăiţi ? Purtaţi proteză dentară. stridor. afecţiuni cronice ale căilor aeriene. acceptaţi transfuzia dacă este necesară ? Consumaţi tutun sau alcool ? Folosiţi alte medicamente sau substanţe chimice în afara celor prescrise ? Aţi luat medicaţie în ultimele 3 luni ? Aţi avut intervenţii chirurgicale ? Ştiţi că aveţi alergii ? Aţi avut dumneavoastră sau rudele apropiate probleme la anestezie ? Aţi putea fi însărcinată ? 42 - . hernie hiatală sau gastrită ? Aţi avut probleme renale ? Aveţi probleme cu tiroida sau glandele suprarenale ? Sângeraţi uşor sau aveţi probleme cu coagularea sângelui ? Aţi avut transfuzii în antecedente. convulsii. diabet) ? Aţi simţit că vă este greu să respiraţi la urcarea pe scări a unui etaj ? Tuşiţi ? Aveţi wheezing ? Aţi avut vreodată bronşită. ochelari sau lentile de contact ? Aţi avut dureri precordiale la urcatul scărilor sau în timpul unei alte forme de efort ? Vi se umflă picioarele sau gleznele ? Cam ce efort fizic depuneţi în mod normal ? Aţi smţit că respiraţi greu la activităţi normale ? Aveţi probleme cu tensiunea arterială ? Aveţi afecţiuni neurologice. chimioterapie) Alergii Antecedentele consumului de tutun. ultima doză ü Medicaţie în antecedente (steroizi.5 Fişa preanestezică pentru chirurgia de ambulator Vârsta Data intervenţiei Medicaţia ü Medicaţia curentă. droguri Antecedentele anestezice (inclusiv problemele apărute) Antecedentele chirurgicale sau internările anterioare Antecedentele heredo-colaterale. artroză temporo-mandibulară.

Sol. 1% -1 ml. Sol. Atropini sulfas 0. 100mg 43 . Sol.400ml. Sol. 20mg/2ml 31. Sol. Lidocaini hydrochloridum 2%-2ml. lichid pentru vapori de inhalat 35. Sol. 2ml 8. Diphenhydraminum 10mg/ml 24. 6 Lista medicamentelor necesare in anesteziologie 1. Mannitolum 15%-200ml 46. Hartman (DCI. Metamizoli natrium 50%-2ml 47. Enalaprilum 1. Calcii gluconas 10% . Sol. Sol. Sol. Tab. Clemastinum 1mg/ml 12. Sol.25mg/ml – 2 ml 23. Ketaminum 500mg/10ml 42. Isofluranum* 100 ml. Aminophyllinum 2. 10%. Sol.5 ml. Halothanum*100%.inj. Coffeinum 20%-1ml 13.5 % . Kalii chloridum 4%-10 ml 41. Ketorolacum 30mg/ml 43. Sol. Sol. Atracuriu besilat 50 mg-5ml 4.250ml. Fondaparinux sodium 2. Sol. Epinephrinumm.Combinaţie) 17.4%./sol. Sol. Kaliu aspartat + Magneziu aspartat 40. Haloperidolum 5mg/1ml 34. Sol. Sol. 20%-500ml. 33. Hydroxietilamidon (HES 200/0.000 U/ml-1ml 36. 10 ml 2. Sol. Etamsylatum 250mg/2ml 28.5ml 30. Sol. Sol. 0. 29.1 ml 5. Bupivacainum.5%-2ml 37. Convallaria majalis 0. Enoxaparinum 20 mg/02 ml 26. Sol. liof+solv/sol. Calcii chloridum 10% 10. Sol.Anexa nr.inj. Furosemidum. Glucosum 5%-200. Bemiparinum 2500UI-0.1% .1ml 19. Sol. Metoclopramidum 0. 20mg. Sol. Dexamethazonum 4mg/ml 15. Sol. Dexketoprofenum 25mg/ml 20. Sol. Ringher (DCI.20ml 9. lichid pentru vapori de inhalat 39. Amiodaronum 150 mg/3ml 3.10ml 11.Combinaţie) 16. Sol. Sol.5mg/0.18%-1ml 27. Diazepam 10mg – 2 ml 22. 40%-500ml. Sol. Sol.5) 38. Sol.Combinaţie) 18. Famotidinum. Gelofusine (DCI. Digoxinum 0. Dextranum 500 ml 21. Magnesii sulfas 25%-10ml 45.Combinaţie) 14.400ml (DCI. 50mg. Sol. Sol.500ml. Sol. Azamethonii bromidum* 5%-1ml 6. Sol. pulb. Heparinum 5. Sol. Hydrocortisonum 2. Sol.Combinaţie) 32.25mg/ml 25. 5 mg/ml. Sorbilact (DCI. Sol. Sol. Sol.2 ml 7. Metoprololum 25mg. Sol. Bendazolum.5%-2 ml 48. 10%-2 ml 44.06% . Reamberin 1.

5mg/1ml Anestezice: Sol. Sol.49. Sol. 500ml 55.3 ml. pulbere parenteral ă 71. Tab. Sol.250ml. Fentanylum 0.1%-1ml 61. Sol. 400 ml. Tramadolum 100mg/2ml 72. Sol.005%-2ml Sol. Sol. Sol.25 mg/ml 69. Sol. Natrii chloridum 0. Sol. Sol. Prednisolonum. 30mg/1ml 65. Natrii hydroxibutyras 20%-10 ml (Natrii oxybutyras) 56. Naloxonum 0. 100mg Sol. 2. Midazolamum 5mg/ml 50. Nifedipinum 5 mg/50ml 58. Morphinum 1%-1ml 51. 10%-2 ml Tab. Propofolum 10mg/ml emulsie injectabilă 66. pulbere parenterală 44 . Sol. 2. Sol.04%-1ml Antiaritmice: Sol.6 ml 52. Sol. Naloxonum 0.9%-200 ml.5mg/1ml Analgetice majore: Sol. Sol. Trimeperidinum 2%-1ml Anetezice volatile: Sol. Morphinum 1%-1ml Sol. Verapamilum. Sol. Sol. Sol. Verapamilum. Norepinephrinum* 0. Promethazinum.04%-1ml 54. Nifedipinum 5 mg/50ml Sol. Suxamethonium 2%-5ml 70. Metoprololum 25mg. Sol. Trimeperidinum 2%-1ml 73. Phenilefrină1%-1ml 63. 50mg. Nadroparini calcium 2850 AXa/0. lichid pentru vapori de inhalat Antidot: Sol. 0. Sol.200 ml 53.1%-1ml Sol. Thiopentalum Natricum 500-1000mg.05%-1ml 60. Sol. Amiodaronum 150 mg/3ml Sol. Propranololum. Nikethamidum 25%-2ml 59. Lidocainum 2%-2ml. Nitroglycerinum 25 mg/5ml 57. 50mg/2ml 64. Sol. 0. Sevofluranum 100%-250ml Halothanum*100%. Sol. Ketaminum 500mg/10ml Propofolum 10mg/ml emulsie injectabilă Thiopentalum Natricum 500-1000mg.1%-1ml* 67. Neostigminum 0. Strofhanthinum 0. Propranololum. 100 mg 62. 5700AXa/0. Natrii bicarbonas 4%. Phenobarbitalum 15 mg*. Sevofluranum 100%-250ml 68. lichid pentru vapori de inhalat Isofluranum* 100 ml.

Hydrocortisonum 2. Enoxaparinum 20 mg/02 ml Sol. 45 . 5 mg/ml. Sol. Clemastinum 1mg/ml Sol. WFSA în conformitate cu principiile medicinei bazate pe dovezi.1%-1ml Anestezice locale: Sol. Midazolamum 5mg/ml Cardiotonice: Sol. 20mg/2ml Mannitol Anticoagulante: Sol. Atracuriu besilat 50 mg-5ml Sol.5%-2ml Benzodiazepine: Sol.20ml Sol. dar sunt recomandate de ghidurile clinice internaţionale ale ESA. Furosemidum. Epinephrinumm. Prednisolonum. 0. Suxamethonium 2%-5ml Glucocorticoizi. Diazepam 10mg – 2 ml Sol. 30mg/1ml Sol. Bupivacainum.Sol. Bemiparinum 2500UI-0. Dexametason 4mg/ml Sol. Phenilefrină* 1%-1ml Norepinefrina sol. Heparinum 5. Lidocainum 2%-2ml. 0. Natrii hydroxibutyras 20%-10 ml Antihistaminice: Sol.000 U/ml-1ml Notă: Produsele marcate cu * la moment nu sunt înregistrate în Nomenclatorul de Stat al medicamentelor.18%-1ml Sol. 10%-2 ml Diuretice: Sol. Diphenhydraminum 10mg/ml Miorelaxante: Sol.2 ml Sol.

NewYork. Catedra Anesteziologie şi Reanimatologie FECMF. Allman. 2004-2012. Keith. 2008. Джеймс Р Рафмелл. Механическая вентиляция легких. 2003. Anestezie clinic ă. [et.. Ciobanu C. Sofronie S. V. Usatâi. Leziunea pulmonară acută /sindromul de detresă respiratorie acută (LPA/SDRA) la bolnavii cu patologie chirurgicală. 12. Cojocaru. 2005. Cluj-Napoca 2003. Hotineanu. Respiratory Physiology: the essentials. Габа. Дж. 46 . Практическая кардиоанестезиология: [Пер. Айткенхеда. Москва Медицинская литература 2006.. Мэгид С. 19. Enkin. 2010 18. Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”. Miller. 2008. Leonard Azamfirei. Ovidiu Bendreag. 20. V. Suportul tehnico-managerial. John B. Glenn P. Acalovschi I.. ISBN 978-0-443-06959-8 14. ISBN 0-07-142358-3 11. Martin.Jain H. Бунятяна. Managementul bolnavului critic Vol. Miller's Аnesthezia/edited by Ronald D. Хауард . К. Ch. G.. Particularităţi în anestezia pediatrică. Conduita perioperatorie în condiţiile riscului chirurgical avansat. А. D. Paul G Barash et al. G.].: „Медицинское информационное агенство”. Москва 2004. USMF „Nicolae Testemiţanu”.Москва "Медицина" 2000. Allan P. Muray et all „ A Guideto Effective Care in Pregnancy and Childbirth” 3-rd Ed. al. Cojocaru. в 3-х книгах 2.. – М. Митрохина Под редакцией А. Дж. Ghiduri şi protocoale în anestezie terapie intensivă şi medicină de urgenţă. Sanda Copotoiu.Edward Morgan Jr. Oxford Handbook of Anesthesia... Borş. Бунятян А. Gravlee. Руководство по реаниматологии. Reed. Sofroni D.BIBLIOGRAFIE: 1. Пол Бараш.West.К. Д. Регионарная Анестезия. A. V. Donald E. Клиническая анестезиология. Oxford University Press 2007 16. Cristea I.. 2. 21.Эдвард Морган-Мл.А. 2000 9. 17. 2006. Ed. University Press 2004. 4.Fourth Edition 2006. Francine S.. А. Fredericк A Hensley. Mircea Chiorean. Călin Mitre. Clinical Cases în Anesthesia.. Tica A. Marius Papurică. 2010 24. Сатишур Е. C2 Design. Клиническая анестезиология. Volume 1. –Ch. 8th edition. 8.I. Москва. Marius Moga. Тотальная Внутривенная Анестезия . Tîrgu Mure ş.]-7th edition. 2000 13... Wilson. А. 186p. UMF „Victor Babeş” Timişoara. Untilă. Yudkowitz. 6. 156p. E.. 5. Михаил. / Clinical Anesthesia. Jr. 3th edition. ediţia 2..M.. -1104c.: 2011. 23. Дамир. / Clinical Anesthesiology. volume 2 2010. 2008 22. 553p. Анестезиология. Москва. Braşov. С. Фиш. M. ISBN 5-89481-632-7 10. 7. Перевод с английского А. 2004. Йен Смит. 15. 2011г. Е. Критические ситуации в анестезиологии. Ghid de anestezie-terapie intensivă. ISBN-13:978-0-443-06624-5 3. Guţan. Oxford University Press. – 6th edition ISBN 978-0-7817-8763-5.. „Ghid practic de diagnostic şi conduită în obstetrică”. Москва. Dorel Sandesc. с англ. Militară 2003. Москва. Cojocaru V. О.3-е изд.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->