MINISTERULSĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA

Protocol clinic standardizat în anestezie

Chişin ău, 2013

1

Aprobat la şedinţa Consiliului de Experţi al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova din 27 martie 2013, proces verbal nr.1 Aprobat prin ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr.861 din 30 iulie 2013 „Cu privire la aprobarea Protocolului clinic standardizat în anestezie”

Elaborat de colectivul de autori: Victor Cojocaru Mihail Borş Virgil Gu ţan Petru Rusu Serghei Şandru Ruslan Baltaga Andrian Belîi Doriana Cojocaru Serghei Malanco NicolaiVaculin d.h.ş.m., profesor universitar, şef catedră anesteziologie şi reanimatologie nr. 2, USMF „NicolaeTestemiţanu”, membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătăţii RM în anestesiologie şi reanimatologie d.ş.m., conferenţiaruniversitar, catedra anesteziologieşireanimatologie nr. 2, USMF „NicolaeTestemiţanu”, membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătăţii RM în anestesiologie şi reanimatologie d.ş.m., conferenţiaruniversitar, catedraanesteziologie şireanimatologie nr. 2, USMF „Nicolae Testemiţanu” d.ş.m., conferenţiaruniversitar, catedraanesteziologieşireanimatologie nr. 2, USMF „Nicolae Testemiţanu” d.ş.m., conferenţiar universitar, şef catedră anesteziologie şi reanimatologie nr. 1, „Valeriu Ghereg”.USMF „Nicolae Testemiţanu” d.ş.m, conferen ţiar universitar, catedra Anesteziologie-Reanimatologie Nr.1 „Valeriu Ghereg” USMF „Nicolae Testemiţanu”. d.ş.m, conferen ţiar universitar, catedra Anesteziologie-Reanimatologie Nr.1 „Valeriu Ghereg” USMF „Nicolae Testemiţanu”. d.ş.m., conferenţiar universitar, catedra anesteziologie şi reanimatologie nr.1„Valeriu Ghereg”,USMF „Nicolae Testemiţanu” şef secţie anesteziologie, IMSP Institutul Mamei şi Copilului şef secţie Reanimare, IMSP Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie Recenzenţi oficiali: Nicolae Gurschi Tatiana Tăzlăvan Ana Oglinda d.ş.m., conferen ţiaruniversitar, catedra anesteziologie şi reanimatologie nr. 2, USMF „Nicolae Testemiţanu” d.ş.m., conferenţiar universitar, şef catedră anesteziologie şi reanimatologie nr. 1, „Valeriu Ghereg”.USMF „Nicolae Testemiţanu” d.ş.m., conferenţiar universitar,şef secţie reanimare pediatrică, IMSP Institutul Mamei şi Copilului, membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătăţii RM în anestesiologie şi reanimatologie dr.hab. med, profesor universitar, membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătăţii RM în farmacologie clinic ă dr.hab. med, profesor universitar, membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătăţii RM în medicină de laborator

Victor Ghicavîi Valentin Gudumac

2

pagina CUPRINS Abrevierile folosite în document……………………………………………………………………... 5 Prefaţă…………………………………………………………………………………………………. 5 A. PARTEA INTRODUCTIVĂ……………………………………………………………………… 5 A.1. Utilizatorii………………………………………………………………………………………… 5 A.2. Scopurile protocolului…………………………………………………………………………….. 5 A.3. Data elaborării protocolului………………………………………………………………………. 5 A.4. Data revizuiri protocolului………………………………………………………………………… 5 A.5. Lista şi informaţiile de contact ale autorilor şi ale persoanelor care au participat la elaborarea 6 protocolului……………………………………………………………………………………………... A.6. Definiţiile folosite în document…………………………………………………………………… 6 B. PARTEA GENERALĂ……………………………………………………………………………... 7 C. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR Ş I A PROCEDURILOR……………………….. 8 C.1 Conduita pacientului……………………………………………………………………………….. 8 C.1.1 Asisten ţa anesteziologic ă ………………………………………………………………………... 8 C1.1.1 Asisten ţa preanestezică………………………………………………………………………. 8 Premedicaţia preanestezică………………………………………………………………. 10 C.1.1.2 Asisten ţa intraanestezică……………………………………………………………………... 10 Metodele de anestezie utilizate………………………………………………………….. 10 Metodologia anesteziei generale…………………………………………………………. 11 Cerin ţe pentru anestezie loco-regională………………………………………………….. 11 Anestezia rahidiană (spinală)………………………………………………………... 12 Anestezia epidurală………………………………………………………................... 13 Anestezia combinată spinală/epidurală……………………………………………… 14 Anestezia caudală (sacrală) ……………………………………………………….... 14 Anestezia regională de plex sau nerv periferic………………………………………. 15 Anestezia regională a plexului brahial………………………………………………. 15 Anestezia regională la membrului inferior………………………………………….... 16 Anestezia retrobulbară……………………………………………………………….. 17 Anestezia peribulbară………………………………………………………………… 17 Anestezia topică………………………………………………………………………. 17 Anestezia locală (prin infiltra ţie) ……………………………………………………. 17 Monitorizarea pacientului în anestezie…………………………………………………... 18 C1.1.3 Asisten ţa postanestezică …………………………………………………………………….. 18 C.1.2 Asisten ţa anesteziologic ă în chirurgia de urgen ţă……………………………………………….. 19 Etapele asistenţei anesteziologice în chirurgia de urgen ţă……………………………….. 19 C.1.3 Anestezia în afara sălii de operaţie………………………………………………………………. 19 Anestezia pentru diverse proceduri în afara sălii de operaţie………………………………… 19 Componentele de bază ale anesteziei în afara blocului operator……………………….... 20 Patologiile ce pot necesita sedare sau anestezie general ă……………………………....... 20 Principalele proceduri ce necesită sedare sau anestezie …………………………………. 21 Cerinţele de dotare pentru anestezia în afara blocului operator (ASA) ………………..... 21 Gradele de sedare………………………………………………………………………… 21 Anestezia pentru CT………………………………………………………………….. 22 Anestezia pentru RMN……………………………………………………………….. 22 Anestezia pentru endoscopie digestivă……………………………………………….. 23 Anestezia pentru proceduri minim invazive (punctii-biopsii, drenaje, cateterisme)…. 23 C.1.4 Asisten ţa anesteziologic ă în chirurgia de o zi (ambulator)…………………………………........ 23 Intervenţii pentru chirurgia de o zi…………………………………………………………… 24 Selectarea pacien ţilor pentru intervenţii chirurgicale de o zi…………………………….. 24 Recomandările pentru selectarea pacien ţilor în vederea anesteziei în chirurgia de o zi 25
3

Particualrităţile pentru anesteziile efectuate ambulator………………………………. Principiile îngrijirii postoperatorii……………………………………………………. Criteriile de externare…………………………………………………………………. C.2 Complicaţiile perianestezice……………………………………………………………………….. Anexa nr. 1 Cerinţele de dotare a locului de lucru al anesteziologului………………………………… Anexa nr. 2 Fişa de informare a pacientului privitor la anestezia pentru intervenţii chirurgicale……... Anexa nr. 3 Fişa de anestezie generală…………………………………………………………………. Anexa nr.4 Standardul ASA pentru monitorizarea anestezică de baz ă în sala de operaţii şi în afara sălii de operaţie......................................................................................................................................... Anexa nr. 5 Fişa preanestezică pentru chirurgia în ambulatoriu……………………………………….. Anexa nr. 6 Lista medicamentelor necesare în anesteziologie…………………………………………. BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………………….

26 27 27 27 30 34 36 41 42 43 46

4

4. Cremă(lidocaină+pilocarpin ă) Grey Tensiunea Arterială Otorinolaringologie Dispozitiv pentru Monitorizarea Relaxării Musculare Fracţia inspiratorie a Oxigenului Presiunea Arterială Presiunea Venoasă Centrală Presiunea de ocluzie Artera Pulmonară Ecocardiografia Monitoare pentru Monitorizarea Debitului Cardiac prin metode minim invazive (prin analiza undei pulsului sau a echografiei transesofagiene) Tomografie Computerizată Rezonanţă Magnetic ă Nucleară Endoscopic retrograd colangio-pancreatografie Şunt Transjugular Portosistemic Intrahepatic Infarct Miocardic Acut Accident Vascular Cerebral Tensiunea Arterială Diastolică Sindrom de Detresă Respiratorie Acută Mono-amino-oxidaza PREFAŢĂ Acest protocol clinica fost elaborat de grupul de lucru al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova (MS RM).VIGILEO CT RMN ERCP TIPS IMA AVC TAD ARDS MAO Societatea American ă de Anestezie Electrocardiografie Alaninminotransferaza Aspartataminotransferaza Indicele Masei Corporale Supravegherea Anestezică Monitorizată Vertebre Lombare 3-4 Anestezic local. nr. a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” şi IMSP ICŞDOSMC. Data revizuiri : 2015 A.1.3.2.ABREVIERILE FOLOSITE ÎN DOCUMENT ASA ECG ALAT ASAT IMC SAM L3-L4 EMLA G TA O. Protocolul clinic standardizat este elaborat în conformitate cu ghidurile internaţionale actuale privind serviciul anesteziologie şi reanimatologie.R.L. Data elaborării protocolului: 2013 A. regionale sau locale în cadrul intervenţiilor chirurgicale şi procedurilor diagnostice şi curative. PARTEA INTRODUCTIVĂ A. IMSP Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie. LIDCO. Sporirea securităţii pacienţilor şi cadrelor medicale în realizarea complexului de măsuri privind pregătirea şi efectuarea anesteziei generale.2.1. Utilizatorii: medici anesteziologi-reanimatologi ai instituţiilor medico-sanitare A. (asistenţa anesteziologică ) A. Scopurile protocolului: 5 . constituit din specialiştii Catedrei anesteziologie şi reanimatologie nr. TOF FiO2 PA PVC Po AP EcoCG PICCO.

catedra anesteziologie şi reanimatologie nr. USMF „Nicolae Testemitanu” Catedra Anesteziologie-Reanimatologie Nr. conferenţiar universitar. catedra AnesteziologieReanimatologie Nr.. procedurilor diagnostice şi terapeutice 6 . 2.. cu un rol esen ţial pentru evolu ţia curativă a diverselor patologii şi în special cele chirurgicale.1 „Valeriu Ghereg” USMF „Nicolae Testemi ţanu”.5. conferenţiar universitar. în med.A. 2. conferen ţiar universitar. catedra AnesteziologieReanimatologie Nr. în med. Definiţiile folosite în document Anesteziologia şi reanimatologia este o specialitate medicală de sine stătătoare. conferenţiar universitar. 1.USMF „Nicolae Testemiţanu” şef sec ţie anesteziologie IMSP Institutul Mamei şi Copilului şef sec ţie Reanimare. USMF „Nicolae Testemiţanu” dr... în med.hab.. conferenţiar universitar. şef catedră anesteziologie şi reanimatologie nr. USMF „Nicolae Testemiţanu” dr. USMF „Nicolae Testemiţanu” dr. catedra anesteziologie şi reanimatologie nr. catedra anesteziologie şi reanimatologie nr. „Valeriu Ghereg”. 1 „Valeriu Ghereg” Societatea Anesteziologie şi Reanimatologie din Moldova Seminarul ştiinţifico-metodic de profil „Anesteziologie. USMF „Nicolae Testemiţanu” dr. Reanimatolgie şi Urologie” Agentia Medicamentului Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare în Sănătate Compania Naţională de Asigurări în Medicină Consiliul de Experţi al Ministerului Sănătăţii Persoana responsabilă A. 2.1„Valeriu Ghereg”. ştiinţifice şi practice ce ţin de domeniul pregătirii şi protejării pacientului în cadrul desfăşurării actului chirurgical.. Lista şi informaţiile de contact ale autorilor şi ale persoanelor care au participat la elaborarea protocolului: Numele Victor Cojocaru Mihail Borş Virgil Guţan Petru Rusu Serghei Şandru Baltaga Ruslan Belîi Andrian Doriana Cojocaru Serghei Malanco Nicolai Vaculin Funcţia de ţinută dr. dr. în med. 2. 2. dr.. în med. Specialitatea abordeaz ă aspectele teoretice.6. în med. profesor universitar.1 „Valeriu Ghereg” USMF „Nicolae Testemi ţanu”. în med. în med.USMF „Nicolae Testemiţanu” dr. conferenţiar universitar. conferenţiar universitar. multidisciplinară. catedra anesteziologie şi reanimatologie nr.. aprobat şi contrasemnat: Denumirea instituţiei Catedra Anesteziologie-Reanimatologie Nr. IMSP Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie Protocolul a fost discutat. şef catedră anesteziologie şi reanimatologie nr.

1 Locul de lucru anesteziologic. în terapia durerii acute şi cronice. în special a stărilor grave.2 Nivelul de asistenţă medicală specializată de ambulator Descriere Motive Paşi (măsuri) (repere) (modalităţi şi condiţii de realizare) I II III Asistenţa anesteziologică Prezen ţa indicaţiilor pentru · Asistenţa preanestezică (casetele 1 – 3) în ambulator asisten ţă anesteziologic ă în · Asisten ţa intraanestezică (casetele 4 –17. tabelele 3-4) afara sălii de operaţie C.3 B. În staţionar. punctele traumatologice. Cerinţele şi dotarea Moduri de acordare a asistenţei anesteziologice Condiţii de acordare a asistenţei anesteziologice Locul de lucru al anesteziologului Locul de lucru anesteziologic.1. PARTEA GENERALĂ B. Include: · în sălile de opera ţie.1. 7 . · urgent. Cerinţele şi dotarea. (policlinică. tabelul 5) Tabelul nr.1. indispensabil pentru evaluarea şi tratamentul cauzei declanşatoare.2 Asistenţa anesteziologică Prezen ţa indicaţiilor pentru · Anestezia pentru diverse proceduri în afara sălii de în afara sălii de operaţie asisten ţă anesteziologic ă în operaţie (casetele 20 –28. precum şi de tratamentul diverselor patologii. sau În alte instutuţii medicale. tabelul 2) staţionar C. stomatologice etc.invazive. imagistic etc). Efectuarea asistenţei doar : sub responsabilitatea unui medic anesteziolog-reanimatolog calificat! Scopul activităţilor NB: Medicul rezident în anesteziologie şi reanimatologie poate efectua asisten ţe anestezologice doar cu riscul I-II ASA sub supravegherea medicului anesteziolog-reanimatolog calificat. asigurând bolnavului în stare critic ă suportul funcţiilor vitale. Asistenţa anesteziologică poate fi acordată în mod: · programat. Oxford Handbook of Anesthesia. şi · în afara blocului operator (sălile de pansamente.1. B. tabelul 2) ambulator C. 1 Standardul de dotare al locului de lucru al anesteziologului.1 Nivelul de asistenţă medicală spitalicească Descriere Motive Paşi (măsuri) (repere) (modalităţi şi condiţii de realizare) I II III Asistenţa anesteziologică Prezen ţa indicaţiilor pentru · Asisten ţa preanestezic ă (casetele 1 – 3) în mod programat asisten ţă anesteziologic ă în · Asisten ţa intraanestezică (casetele 4 –17.) Beneficierea pacientului de: · anestezie generală. NB: Medicul rezident în anesteziologie şi reanimatologie poate efectua asisten ţe anestezologice doar cu riscul I-II ASA sub supravegherea medicului anesteziolog-reanimatolog calificat. sau · imediat Asistenţa anesteziologică poate fi efectuată doar în locuri special amenajate! · locul de lucru al anesteziologului. cabinetele diagnostice. · locoregională sau · sedare anestezică monitorizată (CEPOD. cabinet stomatologic.4 · Asisten ţa postanestezică (caseta 18 ) · Anestezia pentru diverse proceduri efectuate în condiţii de ambulator (casetele 29 – 35.1 · Asisten ţa postanestezică (caseta 18 ) Asistenţa anesteziologică Prezen ţa indicaţiilor pentru · Etapele asistenţei anesteziologice în chirurgia de în chirurgia de urgenţă asisten ţă anesteziologic ă în urgen ţă (caseta 19) chirurgia de urgenţă C. Cerinţe de dotare conform: anexei nr. 2006).

I vizită a anesteziologului (consultul I preanestezic) se efectuează la solicitarea medicului chirurg sau specialistului interesat cu scopul examinării preanestezice.BPOC. determinării planului de investigaţii şi măsurilor de corecţie a dezechilibrelor poten ţiale existente. Conduita pacientului C. Informarea pacientului referitor la anestezia pentru interven ţia chirurgicală (fişa de informare a pacientului) şi completarea chestionarului preanestezic. grupa şi Rh-factorul sanguin. analiza biochimică a sângelui (glicemia. Obiectivele de realizare: 1. stabilirea riscului anestezic.1. cardiace. C. hepatorenale sau cu dereglări patologice în investigaţiile standard. Ghence. fibrinogenul. cardiologului. .1. Indicaţiile pentru efectuarea testelor exploratorii suplimentare: . Evaluarea anamnezei pacientului. NB: Poate fi efectuată de către anesteziolog în perioada prespitalicească în condiţii de ambulator.2). Asistenţa preanestezică Scopul principal . 6. stabilirea riscului.1. Radiografia cutiei toracice. . . · II vizită preanestezică.expectoraţia abundentă. · stabilirea momentului optim al intervenţiei chirurgicale. ASAT. Etapele: · I vizită preanestezică. bilirubina. ureea. creatinina. analiza generală a sângelui şi a urinei.dispneea de efort. endocrinologului. În cazuri indicate se recomand ă efectuarea examenelor paraclinice specifice problemei vizate. (anexa nr. ALAT. · Asistenţa postanestezic ă.evaluarea statutului constituţional somatic şi patologiei chirurgicale în contextul elaborării planului de pregătire către actul chirurgical anestezic. elaborarea planului de asistenţă perianestezic ă. cardiace.astmul şi sindromul astmatic. · Asistenţa intraanestezică. endocrine. 3.1.hernioplastiile pentru hernii gigante.tusea cronică. TEHNICILOR ŞI A PROCEDURILOR C. DESCRIEREA METODELOR.1 Asistenţa preanestezică Caseta 1. neurologului la pacienţii cu respectivele coexisten ţe patologice. 5. Examenul obiectiv al pacientului.C. Evaluarea minimului standard a datelor paraclinice: ECG. . .1 Evaluarea eventualului risc respirator prin efectuarea testelor clinice şi instrumentale pentru decelarea leziunilor subclinice şi aprecierea rezervei pulmonare: · Teste clinice obligatorii: Ştange.interven ţiile toracice. Coordonarea activităţilor de examinare şi corecţie a bolnavului cu tare pulmonare. · Teste paraclinice suplimentare: spirografia. 2. Aprecierea diagnosticului chirurgical şi volumului eventualei intervenţii chirurgicale. informarea pacientului privind op ţiunile pentru eventuala anestezie. 8 . . indicele protrombinic). prin solicitarea consultului internistului. · acordul informat al pacientului.1 Asistenţa anesteziologică Asistenţa anesteziologică acordată în mod programat include trei etape: · Asistenţa preanestezică. gazele sanguine. 4. 6.

vîrsta înaintată. pe coloana cervicală. Pregătirea preoperatorie şi indicarea premedicaţiei.2. Frecven ţa cardiac ă. Accentuând siguranţa anesteziei. Este testul cu cea mai mare valoare predictivă.cardiopatia ischemic ă.carenţa nutritivă pronunţată. 3.. transportul la sala de operaţie. . 6. Evaluarea riscului cardiovascular pentru aprecierea rezervei funcţionale miocardice.distanţa sterno-mentală reflectă gradul de mobilitate a coloanei cervicale. Explicarea de c ătre anesteziolog pacientului şi la necesitate membrilor familiei (tutorelui) a conduitei anestezice propuse. 8. · Testele obligatorii: TA. .valvulopatiile.dimensiunea limbii în raport cu cavitatea orală (test Mallampati). ECG. distanţă tiro-mentală. măsurată cu capul deplin extins. 5. Selectarea metodei de anestezie. menţionarea posibilităţiilo de complicaţii şi risc. Holter ECG. Pulsul. gradul de protuzie mandibulară.5 cm sau mai pu ţin. 7. sub 6 cm: intubaţie posibil dificilă. datele antropometrice.distanţa tiro-mentală.se adaugă la fiecare din clasele ASA dacă este cazul.3. Indicaţiile pentru efectuarea testelor suplimentare: . 2. Stabilirea riscului anestezic conform scorului ASA (American Society of Anesthesiology) ASA Definiţie Pacient sănătos fără probleme medicale I Boală sistemică uşoară II Boală sistemică severă dar fără incapacitatea pacientului III Boală sistemică severă care incapacitează pacientul IV Muribund care se presupune că nu va supravieţui 24 ore indiferent de intervenţia V chirurgicală Donator de organe în moarte cerebrală VI *E –urgenţă . Activităţile anesteziologului în perioada preanestezică Activităţile anesteziologului în perioada preanestezică sunt reflectate în fişa de observaţie în următoarea succesiune: 1. 9 . eventualitatea transferului la terapia intensivă. II vizită a anesteziologului (consultul II preanestezic): Obiectivele de realizare: 1. obezitate. Elaborarea planului anesteziei. IMC. Semnarea declaraţiei de acord pentru anestezie (anexa 2).hipertensiunea arterială peste 160 mmHg. . . Starea generala a pacientului (satisfăcătoare.obezitatea morbidă. denutriţie). comparativ cu testul Mallampati. 6. 4.testul cu efort. Acuzele. distan ţa dintre incisivi. . terminală). starea de nutriţie (normală. iar orificiul bucal închis. . . gravitate medie. Examenul preoperatoriu în vederea intuba ţiei traheale Trei criterii trebuie apreciate: . Determinarea gradului de pregătire a bolnavului către intervenţia chirurgicală. 2. O distan ţă de 13. 6. denotă risc de laringoscopie dificilă. foarte grav ă. . · Testele suplimentare: Dopler ECG. Caseta 2.tulburările de ritm şi conducere.flexia anterioară a jumătăţii inferioare a coloanei cervicale şi extensia articulaţiei atlantooccipitale. gravă. a ventilaţiei mecanice etc.

5. Anestezie intravenoasă totală: a) cu respiraţie spontană . b) cu respira ţie artificială ( mecanică).2 Asistenţa intraanestezică (realizarea anesteziei) Caseta 4. 3. personale şi patologice (postoperatorii. · Efect antihistaminic. · Efect antitrombinic. · Prevenire a hipertermiei maligne. Datele despre medicaţia utilizată în perioada preoperatorie pentru tratamentul maladiilor cronice (preparate hormonale. · Transfuzie preoperatorie.1. · Efect antisialogog. · Efect antiemetic. d) blocadele plexurilor nervoase. posttraumatice. Scopurile premedicatiei: · Sc ădere a anxietăţii pacientului. e) retrobulbară şi peribulbară. postalergice etc.). · Efect antiacid.) 6. Antecedentele eredocolaterale. comorbidităţile şi amploarea intervenţiei anestezico-chirurgicale. f) locală topică şi/sau infiltrativă. de prevenire a agregării plachetare. · Doze scăzute de substan ţe de inducţie. Caseta 3. blocante de calciu. 4.) şi coexistenţele patologice (tare pulmonare. NB: Dacă la vizita primară. Nivelul de conştiinţă. 2. Planificarea tehnicii anestezice. Metodele de anestezie utilizate: 1. · Nutriţie parenterală. obiectivele consultului I şi II se reflectă şi se documentează într-o singură etapă. endocrine. antidepresive.1. c) sacrală . · Corectare a deficitelor hidroelectrolitice. · Efect vagolitic. Premedicaţia preanestezică Premedicaţia preanestezică include pregătirea psihologică şi medicaţia farmacologică în dependenţă de starea pacientului. Indicarea riscului anestetic şi consimţământului pacientului sau adultului responsabil pentru o anumită tehnică de anestezie. etc. 8. cardiace. Anestezie combinată (asociată). neurologice etc. c) supraveghere anestezică monitorizată. 4. Anestezie generală cu pivot inhalator. · Prevenire a reinfarctizării miocardului.3. NB: Medicaţia va fi selectată în corespundere cu statusul constituţional-somatic al pacientului. adrenoblocante. b) epidurală . Anestezie loco-regională: a) rahianestezie. anticolinesterazice. C. pacientul nu necesită mă suri suplimentare diagnostice şi/sau curative pentru stabilirea riscului anestezic şi minimizarea lui. · Analgezie. Aprecierea rezultatelor examin ării clinice a pacientului cu reflectarea obligatorie a indicilor hemodinamicii şi a simptomelor şi sindroamelor patologice. 7. 10 .

ameţeală. la nivelul antebraţului. analgetice şi amnestice. Prin SAM se subînţelege administrarea intravenoasă a drogurilor. · Un test frecvent folosit pentru determinarea susceptibilităţii la hipersensibilitate alergic ă. · Responsabilitatea administrării unui medicament aparţine acelui care pune indicaţia şi execută tehnica. Cerinţele pentru anestezia loco-regională · Pacienţii programaţi pentru o anestezie loco-regională necesită aceleaşi pregătiri (deseori şi mai valoroase) şi aceleaşi măsuri de precauţie ca şi în cazul anesteziei generale.Caseta 5. NB: Activităţile medicale şi evoluţia anesteziei sunt reflectate obligatoriu în fişa de anestezie (anexa nr. pacienţii sunt transferaţi în secţiile de terapie intensivă. rapid şi uşor de executat. şi în măsurile pe care va trebui să le ia în vederea prevenirii şi eventual a tratamentului incidentelor şi accidentelor.1 ml) din substan ţa de testat împreună cu un martor de ser fiziologic. · Dacă nu acceptă este necesar de explicat particularităţile anesteziei locale pentru intervenţia chirurgicală programată. · Administrarea premedicaţiei necesare. în consult. · Instalarea monitoringului obligatoriu conform standardului şi men ţinerea pe parcursul anesteziei. este injectarea strict intradermic. care. care se administrează atât separat. · Din măsurile care se cer luate se vor nota: instalarea unei perfuzii intravenoase. sau a unor fenomene generale (cefalee. · Monitorizarea pierderilor sanguine. la tehnicile de anestezie locală. Caseta 6. · Participarea specialistului anesteziolog. · Trezirea şi sevrajul de ventilator. prin care se asigura o cale de abord în caz de urgen ţă. · În caz de necesitate a asistenţei postaanestezice. analgetice şi miorelaxantelor. a unei mici cantităţi (0. trebuie asistaţi de anesteziolog. care pot să apară în timpul anesteziei locale. Metodologia anesteziei generale · Verificarea maşinii de anestezie. · Apariţia unei zone eritematoase. hipnotice. · Suportul respirator conform planului anesteziei. · Poziţionarea bolnavului pe masa de operaţie (decubit dorsal. eventual chiar intubaţia în caz de 11 . pentru o astfel de tehnică. 3). incidenţelor şi accidentelor de acest tip faţă de substanţele anestezice locale. cât şi în combinaţie cu anestezia locală sau regională. cu proprietăţi anxiolitice. cu elemente de terapie intensivă. toţi pacienţii. pe masc ă sau pe sond ă endonazală. alegerea opţiunii. · Pe parcursul vizitei preanestezice este necesar de stabilit dac ă pacientul acceptă tehnica anestezică. · Montarea perfuziei intravenoase (abord periferic şi/sau central). ventral. administrarea oxigenului. fără asistenţă anesteziologic ă sunt petrecute cel pu ţin în disconfort sau sunt însoţite de riscuri în lipsa supravegherii monitorizate de c ătre anesteziolog. · Transportul supravegheat în salonul de recuperare postanestezic ă. Supravegherea anestezică monitorizată (SAM) se efectuează la pacienţii conştienţi în cazul efectu ării diferitor proceduri curative sau diagnostice. dureri lombare) contraindică administrarea anestezicului local respectiv. · Pacientul trebuie chestionat asupra eventualelor reac ţii alergice. · Men ţinerea anesteziei prin administrarea suplimentară a drogurilor anestetice. · Preoxigenarea. care sunt opera ţi sub anestezie locală. · Terapia durerii postoperatorii. · Asigurarea componentelor principale ale anesteziei. lateral). câte o dată chiar necrotice. şi asigurarea unei posibilităţi de ventilaţie. · În acest sens. monitoringulcardiorespirator şi diurezei orare.

obstetricală. Între piamater şi arahnoidă se delimitează spaţiul subarahnoidian. 4. 3. · Premedicaţia este bine să se facă la to ţi pacien ţii. uneori foarte supărătoare şi tenace. nu cu sol. adică prehidratarea cu soluţii electrolitice (ser fiziologic. Se utilizează în chirurgia subombilicală. Chirurgia perineului. Midazolam5 mg). 12 . · Puncţia durală . cu calm. · Instalarea monitorizării standard. Contraindicaţiile anesteziei rahidiene (spinale): Contraindicaţii absolute: 1. Glucoză!) în doză de 10 ml/kgcorp. Caseta 7. Se efectuează în linişte. Indicaţiile anesteziei rahidiene (spinale) Indica ţii operatorii: 1. este elementul central al tehnicii. · Se evită orice manevră brutală. deşi uneori rahianestezia se poate efectua şi în lipsa ei. · Aseptizarea locală. · Transportarea pacientului în sala de operaţii pe brancardă. · Nu este nevoie să se utilizeze trocar tip Sise (sau altele). Chirurgia rinichiului. prin care se interceptează transmiterea stimulilor periferici şi a stimulului de comanda motorie medulară. din dotarea cu medicamente de urgenţă. iar sacul dural pân ă la vertebra S2 şi este învelită de trei membrane: dura mater. Ringer. Acul trebuie să fie prevăzut întotdeauna cu mandrin. Chirurgia membrelor inferioare. Se preferă întotdeauna poziţia în decubit lateral. Se recomandă ca anestezistul să stea pe un scaun. vezicii urinare. · Identificarea spa ţiului epidural este esenţial în această tehnică. deoarece apar dureri de spate postoperator. explicaţia pe scurt a procedurii. Măduva spinării reprezintă porţiunea alungită a sistemului nervos central care se întinde de la vertebra C1. Diazepam). Anestezia rahidiană (spinală) Reprezintă o anestezie de conducere. se renunţă şi se solicită ajutorul altui coleg specialist. · Perfuzia intravenoasă. prin introducerea în spaţiul subarahnoidian a anestezicului local.· · · necesitate. 6. 5. Se recomandă utilizarea sedativelor hipnotice (Fenobarbital. Cel mai utilizat test. precizarea indicaţiei sau contraindicaţiei). Înainte de puncţie se face anestezia locală a tegumentelor. în acest scop este testul lipsei de rezistenţă la injectare descris de Dogliotti. aplicată foarte strâns de dura mater şi piamater. umplut cu lichid cefalorahidian. Indicaţie relativ limitată pentru anestezia locală trunculară. sol. Tehnica rahianesteziei cuprinde următoarele etape: · Vizita preanestezică ( examenul general al pacientului. nu trebuie să lipseasc ă trusa antişoc. în contact direct cu rădăcinile nervilor rahidieni. Intervenţiile sub nervul intercostal III. Chirurgia abdominală superioară (inclusiv secţiunea cezariana). Pentru posibilele accidente alergice. Chirurgia abdomenului inferior. · Aşezarea corectă a pacientului. dar poziţia şezând ă nu este totu şi contraindicată. Se impune premedicaţia cu un anxiolitic (Diazepam10 mg. membrana arahnoida. · În caz de nereu şită. examenul local. vorbind cu pacientul (care va fi supravegheat de un ajutor). pân ă la marginea vertebrei L2. ortopedic. se fac maximum 3 încercări. subarahnoidian ă şi epidurală este deficitul neurologic preexistent. Refuzul pacientului. Se respectă cu deosebită stricteţe asepsia. urologică. 2. în caz de eşec. întrucât majorit ăţii pacien ţilor le este teama să rămână conştien ţi în timpul operaţiei.

care se manifestă prin scăderea debitului cardiac cu diminuarea presiunii sistolice.5-5 mg. . · Nu se injectează hipnotic. plină cu ser fiziologic. Anomaliile anatomice. se prescrie terapia corectă de hidratare. când este nevoie. . Complicaţiile respiratorii. de rutin ă. 4. 2. . se utilizează un ac drept. Stopul cardiac. singura măsură eficientă de a reduce semnificativ cefaleea (în afara dimensiunilor acului). Se tratează prin infuzie de cristaloide şi vasoconstrictoare. Pacientul este monitorizat continuu conform standardelor de monitorizare anestezică. Complicaţiile neurologice: . în spaţiul L3-L4. rezisten ţa la injectare dispare brusc. · Se avansează uşor cu acul şi se încearc ă injectarea de ser fiziologic. rezisten ţa la injectare este foarte mare. Caseta 8. în doze mici de 2. Hipovolemia necorectată.sindromul de coad ă de cal.hematomul spinal. Chirurgia abdomenului superior şi inferior. La necesitate se recurge la vasoconstrictoare (fracţionat dup ă diluare). Hipotensiunea arterială cauzată de blocarea simpatică extinsă. Indicaţii pentru anestezia epidurală : 1. · Hipotensiunea se tratează prin perfuzie. · Injectarea anestezicului se face lent. · În acest moment vârful acului se află în spaţiul epidural.sindromul de arteră spinală. · După cca 4-5 cm. Necooperarea pacientului. · Postoperator. Se tratează prin suport vital bazal şi avansat.paresteziile şi paraliziile. · Dacă se intenţionează o tehnică continuă. Retenţia acută de urină. dar de aceeaşi grosime cu acul Tuohy (G16-G17). pentru anestezia epidurală simplă (o singură injecţie).lezarea nervului. . când vârful acului se află în ligamentul galben (formaţie fibroasă). şi se poate injecta uşor lichidul. 13 . Se efectuează puncţia tegumentelor (după anestezie locală). pe măsură ce acul avansează. Se avanseaz ă foarte încet cu acul apăsând continuu pe pistonul seringii. Coagulopatiile severe. Contraindicaţii relative : 1.cefaleea postpunc ţională. bradicardie şi creştere a timpului de circulaţie. 3. pentru a evita compresia venei cave inferioare şi a aortei. 3. Se preferă Midazolam sau Diazepam.2. 5. · Aşezarea pacientului dup ă injectare se face în general în decubit dorsal. puncţia se face cu ac Tuohy. Bacteriemia. Chirurgia membrelor inferioare şi a perineului.arahnoidita adezivă. · Bradicardia se jugulează cu Atropină. Gravidele se aşează cu corpul uşor rotat la stânga. Infecţia la locul puncţiei. în doze fracţionate (după diluare prealabilă). Complica ţiile anesteziei rahidiene (spinale): Blocul spinal total trebuie considerat drept complicaţie reversibilă sub tratament. . Afecţiunile neurologice preexistente (scleroza multiplă). la care se ataşează un ac mai gros decât pentru anestezia rahidiană. După 2-3 mm de avansare. Anestezia epidurală · Se utilizează o seringă de 5 ml. 2. .

· Se injectează 15-20 ml la pacien ţii cu înălţimea sub 160 cm şi 20-25 cm peste 160 cm. Coagulopatiile severe. Bacteremia. Anomaliile anatomice. 6. Se foloseşte un ac special cu lumen dublu 22-G pentru epidurală prin care se introduce un ac 25-27-G pentru anestezia subarahnoidiană. Toxicitatea acută sistemică. utilizând puncţia ac-prin-ac (ac de rahianestezie. 5. Tehnica este similară epiduralei şi rahianesteziei. · Se puncţionează cu ac sub un ungi de 45º faţă de ligament şi se avansează până ce trece de o rezisten ţă (perforarea ligamentului). Caseta 9. Contraindica ţii relative: 1. lung. 2. Stopul cardiac. Malpoziţia acului sau cateterului. 2. Analgezia în naştere. analgezie în teritoriul inervat de plexul sacral dar dacă folosim volume mai mari de anestezic local pot fi blocaţi nervii lombari şi toracali inferiori. 6. Tehnica anesteziei caudale: Osul sacral are o forma triunghiulară unit cu coccisul prin ligamentul sacrococcigian. Chirurgia obstetricală sau naşterea instrumentală. 4. Cefaleea postpuncţie durală. Anestezia spinală totală. · Se palpează creasta sacrală şi coccisul. prin ac gros de punc ţie epidurală). · Pacientul este aşezat în decubit lateral stâng. Puncţia accidentală a durei. 3. Contraindica ţii pentru anestezia epidurală : Contraindica ţii absolute: 1. realizată prin introducerea analgezicului în canalul sacral. 4. Anestezia combinată spinală/epidurală Anestezia combinată spinală-epidurală a fost iniţiată pentru a utiliza cele două tehnici simultan. Indicaţiile: interven ţiile în regiunea sacroperineală. Afec ţiunile neurologice preexistente (scleroza multipla). 10. · Acest volum asigură o anestezie până la L1. 1-2 cm. 5. Hipovolemia necorectată. Refuzul pacientului. 4. şi între aceste formaţiuni se palpeaz ă pe linia median ă o prăbuşire. Insuficienţa respiratorie. Realizează în special. 7. Hipotensiunea arteriala.3. 2. Blocurile nervoase diagnostice şi terapeutice. Anestezia caudală (sacrală) Este o formă de anestezie epidurală. Canularea unui vas peridural. · Unghiul acului se corectează la 30º şi se avansează în canal. 14 . Infec ţia la locul puncţiei. 8. Caseta10. Complica ţiile anesteziei epidurale: 1. Analgezia postoperatorie sau posttraumatică. 3. 9. 5. Este mai uşor realizată la copii după realizarea unei anestezii generale uşoare. Leziuni neurologice.

Calea supraclaviculară realizează procentaj mare de succes. Chirurgia ortopedică şi traumatologică a braţului. cotului şi antebraţului şi mai puţin a mânii. antebraţului şi mânii. ceea ce se poate constata prin parestezii sau datorită contracţiilor în regiunea bicepsului brahial (nervul musculocutaneic). 7. 2. ci între fascia. ori folosirea electrostimulării. cu capul în poziţie neutră. · Poziţia pacientului în decubit dorsal. apoi se retrage uşor. la o profunzime de 5-7 cm. mîinii propriu zise. Calea subclaviculară are indicaţii identice cu calea supraclaviculară. care este întâlnită în această regiune destul de frecvent. Dup ă 3 – 4 cm. 3. · Capul se întoarce uşor într-o parte. · Locul puncţiei este plasat la nivelul cartilajului cricoid pe marginea posterioară a sternocleidomastoidianului. · Se introduce acul perpendicular pe tegumente. Ridicarea uşoară a capului de pe masă ajută la identificarea marginii posterioare a muşchiului sternocleidomastoidian. Indica ţii: 1.5%. La aspiraţia aerului este indicată radiografia cutiei toracice pentru a exclude pneumotoraxul. Injectarea anestezicului local se efectuează când intensitatea curentului ajunge la 0. 6. cu ajutorul ultrasonografiei. · Doza medie este de 20-25 ml anestezic.2 – 0. · Doza medie este de 25-40 ml anestezic. Lidocain ă 1. 4. supraclaviculară. Anestezicul trebuie injectat nu subcutanat. Lidocain ă 1. · Pentru localizarea plexului se poate încerca declanşarea de parestezii.5%. 15 . totuşi cu o orientare dorsală discretă spre coloana vertebrală. 3. 4. Dozele de anestezic local utilizate nu trebuie să depăşească dozele maxim recomandate pentru evitarea toxicităţii anestezicului local. Efectuarea tehnicii parestezice nu este recomandată datorită gradului mare de complicaţii. practic tot braţul mai complet decât calea axilară. şi coasta I. identificând vena jugulară externă.3 mA. În cazul blocului ineficient se purcede la anestezie general ă. Refuzul pacientului. piciorului propriu zis. care delimitează anterior plexul. Calea interscalenică conferă blocul umărului. subclaviculară şi axilară. Calea axilara conferă blocul ½ distale a umărului. Dereglările grave de coagulare. instalare rapid ă a blocului. Necooperarea pacientului. mijlocul claviculei. · Pentru localizarea plexului se poate încerca declanşarea de parestezii. 5. Este necesar de a fi aten ţi la vena jugulară externă. Echipament necesar de anestezie. Determinarea locului administrării anestezicului local poate fi prin diferite metode: apariţia de parestezii. se ajunge la trunchiul superior sau porţiunile membranei laterale. până la contactul cu prima coasta. Anestezia regională a plexului brahial Se efectuaz ă pe cale interscalenic ă. Caseta12. Chirurgia genunchiului. Instabilitatea hemodinamică. 2. prima coasta. Pentru confortul pacientului este recomandată sedarea cu benzodiazepine. Anestezia regională de plex sau nerv periferic 1. respiratorie. care delimitează posterior plexul. contracţii musculare prin electrostimulare. Se poate avansa acul. antebraţului. cu cea mai mare extindere. Acul se introduce sub 45° lateral pe tegumente în direcţia capului humeral. 2. monitoring similar cu cel pentru anestezia general ă. Contraindicaţii: 1. · Poziţia pacientului în decubit dorsal. cotului. Pentru realizarea blocului este necesar neurostimulator şi/sau aparat cu ultrasunet. Instalarea blocului durează 10 – 15 minute.Caseta11. La efectuarea blocurilor se respectă cu stricteţe regimul aseptic şi antiseptic. gambei. · Direcţia inserţiei acului este caudală. · Pacientul se culcă pe spate şi braţul care urmează a fi blocat este poziţionat pe abdomen.

perpendicular pe tegumente. 20 ml Lidocain ă1%. · Pentru blocarea nervului femural pacientul se află în decubit dorsal. Anestezia regională intraosoasă se foloseşte numai pentru intervenţiile chirurgicale pe membre. Volumul anestezic e de cca. 20 ml Lidocaină 1%. radial şi ulnar. cu braţul în abducţie de circa 80-90%. Anestezia regională la membrului inferior La nivelul membrelor inferioare nervii au traiecte separate. · Poziţia pacientului este în decubit lateral cu membrul de anesteziat procliv şi îndoit. La mijlocul acestei linii. · Se aplică un garou imediat sub axilă. Se injectează cât mai medial. Cu 2-3 cm mai jos şi medial de spina iliac ă anteriosuperioară. perpendicular pe tegumente. · Pacientul se află în decubit dorsal. de scurtă durată (inferioare 1. La localizarea corectă a acului apar parestezii sau mişcări în picior la stimularea electrică a nervului. făcând imposibil blocajul lor printr-o singură manevră. introducând acul perpendicular pe tegumente. prin testul de înţepare în teritoriul de distribuţie a nervilor musculocutan. · Se trage o linie între spina iliaca postero-superioară ş i marele trohanter. · În teacă perinervoasă. · Pacientul se află în decubit dorsal. Aprecierea blocului se face prin percepţia durerii. după ce se aplică garoul ori manşeta unui tensiometru mai sus de câmpul operator şi se umflă la o presiune cu 20-25 mm Hg peste TA sistolică a bolnavului. Blocarea nervului femural este indicată în chirurgia gambei în asociere cu blocada sciaticului. lateral de arteră. 16 . ataşat la seringă. · Anestezia se instalează peste 10-15 min.5 ore). Cu 4-5 cm mai jos de ligamentul inghinal în vârful unghiului drept format dintre liniile ce duc de la mijlocul ligamentului inghinal şi regiunea anterioară a simfizului. paralel cu mănunchiul vacsulo-nervos. cu volum redus. Volumul anestezic e de cca. la o profunzime de 6-10 cm. · Semnele de puncţie corectă sunt: parestezia. acul se introduce peste arteră şi se dirijează medial. adică deasupra locului unde nervul musculocutan părăseşte teaca perivasculară 3040 ml Lidocaina 1%. transmiterea pulsaţiei arteriale c ătre ac.· Poziţia pacientului este în decubit dorsal. Principalii nervi ce sunt blocaţi sunt: sciaticul.25%-0. şi se avansează pân ă apar parestezii ori contracţii musculare la stimularea electrică a nervului. se puncţionează cu ac la o adâncime până la 7 cm.5%. nervul femurocutanat lateral. Blocarea nervului obturator este indicată în chirurgia regiunii perineului şi regiunii mediale a femurului în asociere cu blocada sciaticului şi nervului femural. Volumul anestezic e de cca. se trage a 2-a linie perpendiculară. de scurtă durată. Se simte pătrunderea în teaca perivasculară. cât mai proximal. · Pentru exsanghinare membrul se ridică în sus. median. cu humerusul rotat extern şi cotul flectat. Lidocaină de 0. se puncţionează cu ac subţire. Caseta13. Blocada sciaticului este indicată în chirurgia piciorului propriu zis. Se introduce 20-30 ml Lidocaină 1%. obturator şi femural. · Dup ă aplicarea garoului. se puncţionează cu ac subţire sub fascie. iar pentru alte regiuni ale membrului inferior în asociere cu alţi nervi. ca şi prin activitatea motorie (posibilitatea de a ridica membrul superior). Anestezia regională intravenoasă (blocul bier) se foloseşte rar pentru intervenţiile chirurgicale pe membre. Se palpează artera.5%. A 3-a linie une şte trohanterul mare şi hiatusul sacral. Se fixează digital artera femurală. exista septuri care împiedica difuziunea anestezicului. i/v se injecteaz ă Procain ă de 0. 20 ml Lidocaină 1% Blocarea nervului femurocutanat lateral este indicată în chirurgia regiunii posterioare a femurului în asociere cu blocada sciaticului şi nervului femural. de aceea se fac injectări multiple.5-2 ore şi superioare 1-1. · Injectarea se face la intersec ţia linii 2-i cu cea de-a 3-a.

favorizată de o vascularizare bun ă a mucoaselor. se injectează 5 ml din solu ţia de anestezic local şi se masează u şor ochiul pentru ca solu ţia să se disperseze. Tehnica anesteziei locale constă în infiltrarea progresivă a ţesuturilor strat cu strat. Anestezia topică · Consta în badijonarea mucoaselor cu un anestezic local (chirurgia maxilo-facială. realizând o durată de anestezie până la 3 ore.R. Substanţele anestezice utilizate: Lidocaină 2-10%.5% şi se aplică în doz ă de 2g/10cm.) realizând anestezia micilor terminaţii nervoase de la acest nivel. Articaină. tratamentul nevralgiei.administrarea frac ţionată a dozei.evitarea p ătrunderii anestezicului în patul sanguin în plaga deschisă şi răspândirea lui pe suprafeţe mari. 5 ml cu Epinefrină 1:200. cu acul orientat posterior şi introdus circa 2-2. · Dup ă aspirarea u şoară. · Se inseră transdermic sau transconjunctival un ac de 4 cm. Tetracaină. · Se închide ochiul şi se aplică pe el un dispozitiv care să exercite o presiune de 30-40 mmHg (balonul de presiune Honan) pentru 10-15 minute.5-2 cm se injectează Procaină de 0. având ca reper marginea inferioară a orbitei. 5 ml Bupivacain ă 0. Caseta16. se aplică două injectări peribulbare. · Principalul risc al anesteziei topice este intoxicaţia cu anestezic. Tetracaină 1% -1-2 pic ături. · La nivelul unghiului extern inferior al orbitei care se direc ţionează în sus. · Ochii în poziţie neutră. Anestezia se instalează peste 10-15 min.5-10 ui/ml de Hialuronidază 37 ˚C · Se injectează cu un ac de 25 G şi 2. Caseta17. Lidocain ă de 0. Anestezia peribulbară · Lidocaină 2%.utilizarea dozei strict calculate.5% şi 7. debridarea unui ulcer varicos. la unirea a dou ă treimi mediale cu treimea laterală. Caseta15. Metodele de profilaxie a complicaţiei date sunt: . 17 . Anestezia locală (prin infiltraţie) Se indică pentru intervenţiile chirurgicale mici. O. biopsii sau plastii cutanate. · Se injecteaz ă 3-4 ml din solu ţia de anestezic local în conul muscular. · Prima se efectuează prin mijlocul carunculului. · Anestezia topică a tegumentelor se realizeaz ă şi cu ajutorul preparatului EMLA. · Anestezic de contact intraconjunctival. spre posterior şi medial spre vârful orbitei. etc.L. care este o emulsie ulei/ap ă şi conţine Lidocain ă de 2. Caseta14. · Este indicată în cazul puncţiilor arteriale sau venoase.5 cm şi injectând după aspirare ceilalţi 5 ml de anestezic local. Anestezia retrobulbară · Decubit dorsal.5% şi Prilocain ă de 2.5 cm. · Ochiul în poziţie neutră şi pacientul în decubit dorsal. herniotomie şi hernioplastie.5%. cu soluţia de anestezic local.5%. avansâd acul supero-medial 2-2. cutanate şi subcutanate.5 cm. .000. sutura plăgilor superficiale. circumcizii. oftalmologică.· · Acul cu mandren se introduce în regiunea epifizei ori metafizei prin stratul cortical la o profunzime 1. . la nivelul regiunii operatorii. · A doua injectare transconjunctival.

. inclusiv şi contracararea hipovolemiei. ü Diagnosticul şi managementul complicaţiilor postoperatorii. Sistemul renourinar NB: Monitorizare standard . Monitorizarea pacientului în anestezie Monitorizarea standard Monitorizarea avansată .culoarea tegumentelor. cocentra ţ ia . . ü Stabilizarea funcţiei cardiace.metode de determinare a circulaţiei şi oxigenării cardio.urmărirea presiunii intracraniene. microscopia intravitală. clearance-ul verdelui de indocianină). .diureza. direc ţionate spre minimizarea efectelor adverse ale actului anestetico-chirurgical şi corecţia perturbărilor patologice prezente la pacient. Sistemul traseul electrocardiografic. . ü Monitoring-ul respirator. .potenţiale evocate. VIGILEO. Măsurile de terapie intensivă în perioada postanestezică: ü Restabilirea conştien ţei. inclusiv al metabolismului gazos şi acido-bazic. . ü bioimpendanţa electric ă transtoracic ă.prezen ţa reflexului cornean. .frecvenţa respiratorie.2.nivel II-III (municipal şi republican).1. nervos . tisulare: vascular . ü macroscopice (tonometria gastrică.temperatura centrală.indicele bispectral. . Sistemul pulsoximetria -SpO2.EcoCG transtoracic ă. amestecul de gaz expirat. . fluxmetria cu laser. . constitu ţionali. . PVC.monitorizarea relaxării musculare (TOF).PICCO.determinarea intermitentă sau continuă a gazelor . Sistemul . .umiditatea.presiunea arterială.oximetria cerebrală. capnometria sublinguală. ü microscopice (polarizare ortogonală spectrală. generală .echilibrul gazos şi acidobazic.electroencefalograma. ü noninvaziv-ecografiei transesofagiene ü minim invaziv. spectroscopia infraroşie). central . de terapie intensivă. prin plasarea cateterului.temperatura tegumentelor. respirator CO2 la sfârşitul expirului. . Asistenţa postanestezică Include o totalitate de măsuri. 18 . doppler.Tabelul nr. Po AP. . C. .măsurarea debitului cardiac: ü invaziv-cateterului Swan-Ganz.nivel I(raional). Starea . monitorizare avansată .volumele setate după parametrii sanguine arteriale (PaO2. vizualizarea cîmpurilor întunecate.frecvenţa cardiacă.diametrul pupilei. LIDCO. .1. .curba respiratorie.relaxarea ob ţinută.concentraţia oxigenului. .concentraţia inspiratorie a volatile în amestecul de gaz inspirat şi în oxigenului FiO2.concentraţia N2O şi concentraţia anestezicelor .termodiluţie transpulmonară.pletismografia pulsului.PA invazivă. . PaCO2). .măsurarea SO2 a sângelui venos amestecat.3 Asistenţa postanestezică Caseta 18.

.Transferul pacientului dup ă anestezie din sala de operaţie în secţia de profil se efectuează conform cerinţelor în vigoare: restabilirea respiraţiei. C.1. Alegerea metodei de anestezie este doar în competen ţa medicului anesteziolog şi poate fi schimbată în dependenţă de modificarea tacticii chirurgicale. c. a.Analgezia postoperatorie se asigură în conformitate cu necesităţile individuale ale pacientului şi volumul operator. cunoştinţei clare. Calibrul cateterului periferic sau cateterizarea unei vene centrale este în dependenţă de gravitatea pacientului şi volumului operator programat. 6. Pacientul este supus actului chirurgical-anestezic fără pregătire în cazurile când intervenţia este o măsură de resuscitare. a. Vizita medicului anesteziolog pentru determinarea riscului anestezio-chirurgical cu implicarea de urgen ţă a specialiştilor de profil la necesitate. 8. Anestezia pentru diverse proceduri în afara sălii de operaţie Premizele: Creşterea numărului de solicitări pentru anestezii în afara blocului operator din cauza măririi numărului 19 . restabilire a diurezei adecvate etc. Minimul investigaţiilor conform Programului Unic: analiza general ă a sângelui. care necesită terapie intensivă cu elemente de reanimare se pregătesc de operaţie în secţia de reanimare. indicaţii imediate. inclusiv şi iniţierea alimentaţiei enterale şi parenterale. cînd intervenţia chirurgicală nu permite rezolvarea stomacului plin (abdomen acut). direcţionate spre minimizarea efectelor adverse ale actului anesteticochirurgical şi corec ţia perturbărilor patologice prezente la pacient. 3. Problema „stomacului plin” se rezolvă preoperator. .Pacienţii critici se transferă în mod programat la ventilaţie pulmonară artificială prelungită în terapie intensivă. ionograma. C. Pregătirea pacientului către intervenţie. 5. transaminazele. analiza generală a urinei. coagulograma. Echipamentele de anestezie şi standardul de monitoring se respectă ca şi în cazul interven ţiilor programate. Pacienţii supuşi intervenţiilor chirurgicale de urgenţă se transferă în sala de operaţie pe brancardă. 7. 4. În caz de indicaţii urgente.1.Transferul pacientului după anestezie din sala de operaţie în secţia de reanimare-terapie intensivă se decide de către medicul anesteziolog şi este prezentat medicului reanimatolog. Pacientul este prezentat echipei de gardă a secţiei şi examinat în dinamic ă la necesitate.Profilaxia şi tratamentul greţurilor şi vărsăturilor postoperatorii se efectuează complex în conformitate cu starea pacientului. Etapele asistenţei anesteziologice în chirurgia de urgenţă 1. . evolu ţia pacientului cu eventuale complicaţii. echilibrul acido-bazic. rezolvare a problemei „stomacului plin”. Bolnavii cu parametrii vitali relativ stabili se pregătesc în secţia de profil (terapie infuzională. pacientul nu se ventilează prin mască.Corec ţia dezechilibrelor electrolitice. la necesitate: ureea. reanimare. se utilizeaz ă miorelaxante scurte depolarizante. .Tratamentul simptomatic şi de suport se efectuează conform parametrilor clinico-paraclinici. glicemia. .3 Anestezia în afara sălii de operaţie Caseta 20. determinarea grupului sanguin + RH factorul. se purcede la protocolul de inducţie secvenţială rapid ă (preoxigenare. 2. radiografia cutiei toracice. . tonusului muscular. Abordul venos este obligatoriu la to ţi pacienţii. Bolnavii în stare critic ă. în cazurile când patologia chirurgicală acută permite. Un factor important în managementul urgenţelor este controlul temperaturii corpului pacientului şi înc ălzirea pacientului pe masa de operaţie cât şi a soluţiilor perfuzabile. ECG. bilirubina. se aplic ă manevra Selick).) b. metabolice şi a pasajului gastro-intestinal.2 Asistenţa anesteziologică în chirurgia de urgenţă Caseta 19. Pentru pacienţii critici este recomandată utilizarea unui cateter vezical pentru monitorizarea diurezei.

de proceduri de diagnostic sau tratament. în locaţii îndepărtate. procedură şi mediu. sau c ă nu necesită o monitorizare precum cea din blocul operator.3 Componentele de bază ale anesteziei în afara blocului operator Capacitate de toleranţă pentru anestezie/sedare Pacient Grad ASA şi patologie asociată Cai respiratorii Alergie la substan ţe de contrast Cerinţe monitorizare simplă/avansată Diagnostică sau terapeutică Procedură Durată Nivel de disconfort/durere Poziţionare a pacientului Cerinţe speciale (monitorizare specială) Potenţiale complicaţii Suport chirurgical Echipament anestezic Mediu Monitoare Aspiraţie Echipament de resuscitare Personal Echipament tehnic Pericol de iradiere Cîmp magnetic Temperatura ambientală Echipament de încalzire Caseta 21. Ca urmare: pacienţii sunt supravegheaţi de medici cu experien ţă redusă. şi eventual fără a avea sprijinul unui personal auxiliar antrenat să lucreze cu pacienţii anesteziaţi. Unele proceduri care la adulţi se pot face doar cu o sedare minimă. la copii necesită o sedare mai profundă sau chiar anestezie generala. Tabelul nr. fără a avea la dispoziţie toate condiţiile unei monitorizări complete. ce necesit ă echipament special care nu poate fi transportat în sala de operaţie. respiratorie. Patologiile ce pot necesita sedare sau anestezie generală · Encefalopatie infantilă · Tulburări de dezvoltare neurologică · Convulsii/epilepsie · Neuropatie · Miopatie · Durere · Traumă acută · Instabilitate cardiovasculară. si cu tot echipamentul de monitorizare. neurologic ă · Comorbidităţi importante 20 . si fără a avea sprijinul unui personal cu experienţă în anestezie. Exista tentaţia de a considera că aceşti pacien ţi nu necesită o anestezie complexă. Medicul anesteziolog trebuie să găsească un echilibru între cele trei componente ale unei anestezii în afara blocului operator şi anume pacient. Dificultăţile: Locaţiile unde se desfăşoară aceste proceduri pot fi situate departe de blocul operator. astfel încât medicul anestezist este nevoit să lucreze într-un mediu diferit de cel cu care este obişnuit.

Cardiologie: cateterism cardiac. 9. c) Echipament de resuscitate cardiopulmonară. Personal instruit corespunzător pentru a sprijinii echipa anestezică. ecografie transesofagian ă. cît si paşii ce trebuie făcuţi în cazul apariţiei unor complicaţii. Cerinţele de dotare pentru anestezia în afara blocului operator (ASA) Oxigen a) Sursă sigură. Echipament de resuscitare imediat disponibil: a) Defibrilator. Gastroenterologie: endoscopie. Caseta. lucru de care trebuie ţinut cont mai ales în cazul pacienţilor fragili sau în cazul procedurilor care necesită sedare profundă. Aspiraţie: Sigură şi eficientă. Radiologie: CT. TIPS. cardioversie. ERCP. 1. 7 . 8. 24 Gradele de sedare Gradul de sedare necesar variază pentru fiecare pacient şi pentru fiecare procedură în parte. şi unde se poate trece cu uşurinţă dintr-un grad de sedare în altul. 2 . 5 . 5.4) Caseta 23. Radioterapie: iradiere. Sistem de evacuare a gazelor anestezice (atunci când acestea sunt folosite). Organizarea serviciului de administrare a anesteziei în afara blocului operator trebuie s ă fie conform standardelor de practica anestezică generală. b ) Droguri anestezice adecvate. · poziţia pacientului. sau anestezie. a) Personal adecvat pentru supraveghere postanestezic ă. Echipament anestezic: a) Balon autogonflabil pentru ventilaţie manuală. radiochirurgie. Monitorizarea anestezică de bază în afara să lii de operaţie conform Standardului ASA (anexa nr. Psihiatrie: electro şocuri. · durata acesteia. Facilitaţi de supraveghere postanestezic ă. 21 . medicul anesteziolog trebuie să cunoască bine: · procedura ce urmeaz ă a fi efectuată. d) Echipament de monitorizare care s ă permită aderarea la standardul de monitorizare de baza. aparatul de anestezie şi monitoare.Caseta 22. 2. radiologie intervenţională. · cît de dureroasă este procedura. c) Aparat de anestezie echivalent celor din blocul operator şi men ţinut în aceleaşi condiţii tehnice. Iluminare adecvată: lămpi de rezervă cu baterii. biopsie hepatică. neuroradiologie. RMN. 4 . · ce complicaţii pot apărea. 10 . Principalele proceduri ce necesită sedare sau anestezie 1. b ) Echipament corespunzător pentru transportul în unitatea de supraveghere postanestezic ă. Nu există o delimitare strictă între diferite grade de sedare. b) Acces uşor la pacient. b) Medicaţie de urgen ţă. 3 . 4. Spaţiu suficient pentru: a) Personal si echipament. colonoscopie. Prize electrice suficiente pentru aparatul de anestezie şi monitoare precum şi pentru alt aparataj. b ) Butelie de rezerva. Pentru a planifica corect planul anestezic şi de monitorizare. 3. 6 .

pentru o reacţie rapidă şi eficientă în caz de urgen ţă.Definirea anesteziei generale şi a gradelor de sedare / analgezie Sedare minimă Răspuns Cale aeriană Ventila ţie spontană Cardiovascular Normal la stimuli verbali Neafectată Neafectată Neafectat Sedare moderată Intenţionat la stimuli verbali sau tactili Nu necesită interven ţie Adecvată Menţinut Sedare profundă Intenţionat la stimulare repetată sau dureroasă Poate necesita interven ţie Poate fi neadecvată De obicei menţinută Anestezie generală Fără răspuns. Trebuie avută în vedere temperatura de multe ori scăzută din aceste locaţii. Se titrează sedarea în funcţie de efectul dorit. Datorită radiaţiilor. apoi se montează un cateter venos periferic. calea aeriană se protezeaz ă cu masca laringiană sau prin intubaţie. chiar la stimulare dureroasă Necesită interven ţie Frecvent neadecvată Poate fi afectată Caseta 25. butelia de oxigen. telefon mobil. Perioada postului preanestezic trebuie respectată cu stricteţe (6 ore pentru alimente . sau Tiopental intrarectal (20-30 mg/kg). Din cauza zgomotului produs de aparat. deoarece laringoscopul . însă trebuie să fie asigurat acces vizual direct pentru supraveghere. sau Cloralhidrat* (30-50 mg/kg). laringoscop. peste această vârstă fiind recomandat s ă fie sedaţi sau anesteziaţi.4 ASA . ca nu s-au eviden ţiat efecte adverse ale examenului RMN pentru personalul medical. pentru monitorizarea respiraţiei folosindu-se observaţia directă. monitoare. Acesta se poate asocia cu Ketamină (0. fapt de care trebuie ţinut cont mai ales dacă pacientul este mic. Pulsoximetria este monitorizarea minimă pentru un astfel de examen. Anestezia pentru RMN Câmpul magnetic prezent permanent face ca obiectele ferometalice s ă fie interzise în apropierea aparatului (butelii de oxigen. Este întotdeauna nevoie de un abord venos periferic. per os (10 mg/kg). Capnografia printr-o canulă nazală poate fi folosită ca indice obiectiv al respiraţiei. este recomandat ca medicul anestezist sa rămână în incinta şi să urmărească starea pacientului îndeaproape.3-0. aparat de anestezie etc.5-1-1. baterii. drogul cel mai utilizat fiind Midazolamul (0. sunetele respiratorii şi zgomotele cardiace nu pot fi auzite. în doze mici (0. 22 . IV). Nici alte obiecte nu trebuie introduse în incinta aparatului: ceas. cărţi de credit etc. mai ales că examenul RMN poate dura de ordinul zecilor de minute.inclusiv lapte şi 3 ore pentru lichide). Cînd accesul venos este foarte dificil. Spaţiul îngust şi lung în care se găseşte pacientul face ca accesul anesteziologului către pacient şi vizualizarea acestuia să fie dificilă. Pentru resuscitare pacientul trebuie scos de urgen ţă din scaner. Trebuie stabilită o cale directă de comunicare cu echipa radiologic ă. Temperatura redusă este un factor ce trebuie luat în considerare. la pacientul treaz se poate administra Ketamin ă intranazal (6 mg/kg). Acolo unde situaţia o impune.3 mg/kg) pentru a preveni hipersalivaţia. Anestezia pentru CT Copii mai mici de trei luni în general nu au nevoie de sedare pentru examenul CT.5-1 mg/kg) titrat în funcţie de efect. Midazolamul se poate asocia la fel de bine şi cu Propofol. Caseta 26. Există echipament compatibil special conceput pentru examenul RMN (aparat de anestezie.Tabelul nr.5 mg/kg.). iar pentru monitorizarea circulaţiei unda pletismografică. Datorită faptului. cel mai frecvent medicul anesteziolog nu stă lângă pacient. monitoare). stetoscop.5 mg/kg) şi doze mici de Atropină (0.

4 Asistenţa anesteziologică în ambulator (chirurgia de o zi) Caseta 29. manevra nefiind dureroasă. C. cateterisme). 23 . anestezia şi procedura în sine. Anestezia generală poate fi indusă în afara incintei sau acolo unde există echipament compatibil se poate face inducţia. însă nu neapărat cu intubaţie traheală. perioada de post.5 . Este recomandat ca tehnica aleasă să includă protezarea căilor aeriene (mască laringiană sau intubaţie traheală). nou-n ăscuţi. Accesul venos periferic este indispensabil. Caseta 27. anestezie regională sau locală. Caseta 28. Premedicaţia cu Midazolam intranazal sau per os şi inducţia inhalatorie cu Sevofluran sunt foarte eficiente acolo unde nu există abord venos. Un prelungitor ataşat canulei venoase poate aduce portul de injectare mult mai la îndemână. drenaje. ceea ce împiedică restabilirea precoce. de multe ori fiind suficientă masca facială sau masca laringiană. În funcţie de fiecare caz. Anestezia pentru proceduri minim invazive (puncţii-biopsii. Acolo unde situaţia o cere (ex: pacienţi fragili. ca manevrele pot fi dureroase.2% în respiraţie spontană sau asistată. deosebirea o face numai accesul mult mai dificil c ătre pacient.5mg/kg) şi Lidocaină spray în orofaringe. Înainte de trezire se recomandă golirea stomacului de aerul folosit la insuflaţie şi extubarea atunci când reflexele protectoare de deglutiţie şi tuse sunt prezente şi eficiente. Aceasta creşte confortul pacientului şi creste eficienţa examenului prin reducerea artefactelor de mişcare.5 . datorită faptului că trebuie men ţinută o imobilitate cât mai bună. În general nu este nevoie de opioide. malformaţii cardiace).1.1 mg/kg) sau Sevolfuran 1. Pentru investigaţii sau intervenţii chirurgicale pacientul poate avea nevoie de anestezie generală. În acest scop se poate folosi o premedicaţie cu Midazolam (intranasal sau per os) şi inducţie cu Propofol sau Sevofluran în cazul în care nu avem o cale venoas ă. Propofolul este o opţiune pentru inducţie şi/sau men ţinere. Ca şi în anestezia pentru endoscopie este necesar în marea majoritate a cazurilor de anestezie generală. si apoi perioada de trezire din anestezie . se poate folosi o premedicaţie cu Midazolam asociat eventual cu Ketamină şi men ţinerea cu Propofol sau un anestezic halogenat. este recomandată intubaţia traheală pentru o protecţie mai bună a cailor aeriene. marea majoritate a copiilor necesita anestezie generală. analgo-sedare sau combinaţii ale acestora. utilizarea lor putând duce la creşterea semnificativă a incidentei vărsăturilor. Intervenţiile selectate pentru chirurgia de ambulator sunt acelea care durează mai puţin de 60 de minute şi care nu au risc major hemoragic sau care nu produc durere postoperatorie excesivă (tabelul 1). care pot tolera această investigaţie cu o sedare uşoară cu Benzodiazepine administrate oral (Midazolam 0. premedica ţia.defibrilatorul conţin elemente ferometalice. Notă: Anestezia pentru procedurile care au loc în afara blocului operator trebuie sa aibă aceleaşi criterii de practică ca şi anesteziile din cadrul blocului operator. După intubaţie menţinerea se poate face cu doze mici de Propofol (0. Trezirea din anestezie trebuie făcută sub supraveghere medicală. În marea majoritate a cazurilor pediatrice. Principiile asistenţei anesteziologice în ambulatoriu Pacientul care este programat pentru chirurgia de ambulator este acela care se interneaz ă pentru investigaţii sau intervenţii chirurgicale şi care nu va rămâne peste noapte în spital. se recurge la anestezie generală. Administrarea de opioide în doz ă mică 1-2 mcg/kg trebuie luată în considerare dat fiind faptului. Criteriile se referă la vizita preanestezică . Anestezia pentru endoscopie digestivă Cu excepţia pacienţilor adolescenţi. Extubarea se face după reluarea reflexelor de deglutiţie şi tuse.

Prioritar pacienţii selectaţi sunt: cu ASA I şi II sau cel mult ASA III. orhidopexii. adenoidectomii. circumcizie . eficientă. colecistectomie laparoscopic ă. rezecţii transuretrale de tumori vezicale. hemoroidectomie. Selectarea pacienţilor pentru intervenţii chirurgicale de o zi Selectarea pacienţilor pentru intervenţii chirurgicale de o zi este de o importanţă majoră şi trebuie să se ia în considerare două aspecte principale: în primul rând starea de sănătate şi apoi condiţiile sociale ale pacien ţilor. rezecţii submucoase. · scădere a riscului de infecţii nosocomiale. fumatul şi astmul bronşic sunt factori predispozanţi pentru apariţia unor complicaţii 24 . miringotomie extrageri de corpi străini. interven ţii pe canal lacrimal. examinare în anestezie general. noduli mamari . decompresii de nervi. extracţii dentare. Avantajele chirurgiei de o zi · practică sigură. diagnostic laparoscopic. cataractă. histeroscopie. endoscopie digestivă. vasectomie. artroscopii.5 Intervenţiile pentru chirurgia de o zi Profilul Ginecologie Chirurgie plastică Intervenţia chiuretaj uterin. colposcopie. Boala Dupuytren. extragere de material. Caseta 31. polipectomii. · adaptare mai rapidă la viaţa socială.Tabelul nr. strabism. cura varicelor. Oftalmologie ORL Urologie Ortopedie Chirurgie generală Chirurgie pediatrică Caseta 30. cistoscopie. · scădere a riscurilor trombozei venoase profunde. · resurse spitaliceşti minime. dar cu boala asociată într-un stadiu compensat! Factorii de risc pentru apariţia evenimentelor nedorite în chirurgia de ambulatoriu: · obezitatea. fisuri anale. amigdalectomii . circumcizii. leziuni tegumentare. cu un raport cost/beneficiu excelent. hernii.

· hipertensiunea arterială predispune la apariţia complicaţiilor cardio-vasculare.alcoolism.toleranţă scăzută la efort .scleroză multiplă . iar în noaptea următoare şi pentru primele 24 de ore dup ă intervenţia chirurgicală să beneficieze de însoţirea unui adult.pacienţi mai mici de 1 an cu antecedente familiare de moarte subită infantilă · Boli metabolice . II şi compensaţi ASA III. Nu există o limită superioară în ceea ce priveşte vârsta pentru chirurgia de o zi.insuficienţă renală .obezitate morbid ă · Boli hematologice . · Vîrsta: > 52 săptămani postconceptual.diabet insulino-dependent .angin ă pectorală instabilă . Sunt accepta ţi pacienţii cu: · ASA I.coagulopatii · Boli neurologice .risc de hipertermie malign ă . · Stare generală satisfăcătoare(poate urca două etaje pe scări).boală valvulară simptomatic ă · Boli respiratorii .5) Pacienţii vârstnici prezintă mai frecvent co-morbidităţi şi se evaluează în funcţie de acestea. morfinomani . Sunt excluşi pacienţii cu: · Boli cardiovasculare . AVC în ultimele 6 luni .hipertensiune arterială: TAD > 110 mmHg .displazie bronho-pulmonară .respiratorii postoperatorii.IMA.aritmii .siclemiă .boală hepatic ă .epilepsie cu mai mult de 3 crize pe an · Boli osteo-musculare 25 . Pacientul vârstnic este recomandat să locuiască la o distanţă de spital de cel mult o oră de mers cu maşina. Recomandările pentru selectarea pacienţilor în vederea anesteziei în chirurgia de o zi.astm cu tratament cu beta 2 agonişti sau cortizon . În special pacien ţii vârstnici se evaluează din punctul de vedere al condiţiilor lor sociale pentru a evita pe cât posibil internarea de lungă durată şi apariţia fenomenelor de confuzie postoperatorie. · IMC > 35 consult anestezic.ARDS la naştere care a necesitat suport ventilator . Fişa pentru vizita preanestezică cuprinde un şir de întrebări şi informaţii care asigură o evaluare exactă a pacientului (anexa nr.insuficienţă cardiacă .infecţii acute respiratorii . · boala de reflux la apariţia complicaţiilor legate de intubaţie. · Greutatea: IMC ≤ 35 acceptabil. Caseta 32. dacă afec ţiunile asociate sunt stabilizate şi există condiţii adecvate de îngrijire la domiciliu.

anatomie particulară a căilor aeriene care predispune la intubaţie dificilă · Medicaţie cronică . · Copiii programaţi pentru chirurgia de o zi trebuie s ă fie sănătoşi sau în mod normal ASA I şi II.artroz ă severă a articulaţiei temporo-mandibulare sau coloanei cervicale . acestora li se explică în detalii datele legate de managementul de rutină. distrofii musculare. Notă:Este obligator completarea fişei preanestezice şi acordului informat (anexa nr. iar pacientul este sfătuit să nu mănânce nimic dup ă miezul nopţii înainte de dimineaţa internării. nu sunt admişi pentru chirurgia de o zi. După selectarea pacienţilor pentru chirurgia de o zi. lichidele clare se admit cu trei ore înainte de intervenţia chirurgicală. De asemenea. privind data şi ora pentru internare. Pacientului i se înmâneaz ă instrucţiuni scrise. dar antidiabeticele orale nu se administrează în dimineaţa intervenţiei chirurgicale). care se impune în cazul afec ţiunii sale şi este nevoie s ă semneze fişa de informare şi consimţământ.inhibitori MAO . pacienţii sunt rugaţi să aducă cu ei medicaţia pe care o folosesc în mod obişnuit. cu 2 ore înainte de intervenţie.spondilită anchilopoetică . Se iau în considerare condiţiile de la domiciliul copilului şi cele legate de transport. · Sugarii născuţi prematur care nu au împlinit 52 de săptămâni postconceptuale. · pulsului..insulină Selectarea pacienţilor în ambulator se face cu examinarea: · anamnezei detaliate. miastenie gravis . Orice investigaţie radiologică sau morfopatologică este indicat să fie programată şi să se efectueze înainte de internarea pacientului. Indicaţia de a nu mânca după miezul nopţii se referă la alimentele solide. · ECG toate acestea scurteaz ă timpul de şedere al pacien ţilor în spital. Pacienţii fumă tori sunt sfătuiţi să nu mai fumeze cu 4-6 s ăptămâni înainte de interven ţia chirurgicală.miopatii. Instruc ţiunile trebuie scrise clar şi într-un limbaj adecvat. reducându-se astfel incidenţa contramandărilor intervenţiilor sau efectuarea unor investigaţii complementare în ziua intervenţiei chirurgicale. cu condiţia utilizării medicamentelor de durată scurtă şi ultrascurtă de acţiune. 26 . · Pă rinţii trebuie să fie capabili să îndeplinească indicaţiile preoperatorii ale copilului şi să poată îngriji copilul postoperator. · examenului general de urină. utilizarea medicamentelor conform standardului anestezic. utilizarea mijloacelor de transport obştesc nu se recomandă. având în vedere riscul de apnee postoperatorie. După anestezie generală . · tensiunii arteriale.steroizi . Caseta 33. · examenului general de sînge. medicaţia utilizată de pacient (de exemplu medicaţia antihipertensivă se administrează aşa cum a fost prescrisă. Particularităţile anesteziilor efectuate în ambulator Consultul preanestezic ambulator cuprinde informarea şi educarea pacien ţilor în vederea anesteziei.anticoagulante . NB: Anesteziile efectuate în ambulatoriu includ aceleaşi cerinţe de monitoring (conform anexei 4). Este necesar acordul p ărintelui privitor la tratamentul chirurgical de o zi şi disponibilitatea pentru a înso ţi copilul în ziua intervenţiei.antiaritmice . şi în mod special sugarii care au avut nevoie de suport ventilator în antecedente.5). instrucţiuni legate de postul preanestezic.

Caseta 35. Criteriile de externare · Funcţii vitale stabile pentru cel puţin 1 oră · Orientat temporo-spaţial · Control adecvat al durerii · Greţuri. vărsături şi ameţeli minime · Hidratare adecvată orală · Drenajul plăgii minim. 2. C. au efecte secundare gastrointestinale mai limitate decât antiinflamatoarele nonsteroidiene şi efecte antiplachetare minime. Diclofenac şi Ketorolac. este utilă pentru asigurarea analgeziei postoperatorii în chirurgia de o zi.Complica ţiile perianestezice Complexitatea şi atributele serviciului anesteziologic fac inerent ă apariţia complicaţiilor.2 Complicaţiile perianestezice Caseta 36. Cele mai frecvent utilizate opioide pentru analgezia intraoperatorie sunt Fentanylul şi Alfentanilul*. Responsabilitatea pentru evaluarea pacientului în ceea ce prive şte îndeplinirea condiţiilor pentru externare este a anestezistului implicat. Aria de trezire trebuie dotată cu acelaşi tip de echipament de monitorizare şi facilităţi de resuscitare ca şi în cazul oric ărei camere de trezire pentru pacienţii internaţi. Principiile îngrijirii postoperatorii Recuperarea după anestezie este un parametru foarte important în anestezia pentru chirurgia de ambulator. Există posibilitatea declanşării insuficienţelor funcţionale în cascadă. acestea având o durată scurtă de acţiune şi altfel se pot utiliza în chirurgia de o zi. Paracetamol (în special la copii). Legate de administrarea medicamentelor. utilizarea unor maşini sau aparate şi consumul de alcool timp de 24 de ore. Utilizarea antiinflamatoriilor nonsteroidiene. asigurând o analgezie adecvată.Caseta 34. O persoană responsabilă trebuie să fie prezentă pentru a escorta pacientul acasă şi amândorura trebuie să li se dea instrucţiuni verbale şi scrise la externare. Paracetamolul administrat intravenos asigură o bun ă analgezie. aceasta demonstrând şi absenţa greţurilor. care solicită o succesiune de investigaţii şi implică noi şi noi manipulaţii. Inhibitorii COX2 în administrarea intravenoasă sau orală. Controlul analgeziei postoperatorii trebuie început pre sau intraoperator prin suplimentarea anesteziei intravenoase sau inhalatorii cu combinaţia de antiinflamatorii nonsteriodiene. să meargă în linie dreaptă şi să stea drept fără a se balansa. analgetice opiode cu ac ţiune scurtă şi blocuri loco-regionale intraoperatorii. trezirea pacientului este mai confortabilă şi timpul de externare mai scurt. fără efecte secundare. Pacientul trebuie sfătuit să se ab ţină de la activităţi ca şofatul. Externarea pacientului nu se face până când acesta este capabil să şad ă nesprijinit. Originea complica ţilor: 1. Survenite din efectuarea manipulaţiilor. 27 . iar pacientului o cantitate suficientă de analgezice orale pentru 3 zile. Astfel. pierderi sanguine mici · Micţiuni posibile · Însoţitor prezent şi responsabil · Externarea autorizată de un membru desemnat al personalului medical · Instrucţiuni verbale şi scrise pentru pacient · Medicaţie analgetică pentru 3 zile. În mod obişnuit pacien ţii trebuie să fie capabili să mănânce şi să bea lichide. Asigurarea unei analgezii post-operatorii adecvate este responsabilitatea anestezistului. Analgezia multimodală reduce substanţial consumul de analgetice opioide postoperator.

edeme periferice. tahicardie.excoriaţie nazală. eritem. leziune secundară tardivă. spasm arterial. depresie cardiorespiratorie. flebite. · Hipoglicemii survenite din supradozarea antidiabeticelor sau rezultante unui post alimentar îndelungat. implic ă un risc important. au la bază acţiuni farmacochinetice. stenoză traheală. · Reacţii alergice (modificări tegumentare. aritmii. tromboflebite.bronhospasm . · Perforaţia căilor aeriene şi a esofagului. tromboze cu leziuni ischemice). dezlipirea stratului intern la sondele armate metalic. Complica ţiile tardive ale intubaţiei traheale: 28 . Ø Avulsia corzilor. Ø Luxaţia mandibulei. · Administrarea medicamentelor. Ø Disecţia retrofaringiană. · Acumulare de sânge/secreţii intraluminal. traheii şi bronhiilor. Stările cu risc înalt de aspira ţiie Ø comă. o momentul inducţiei anestezice şi detubării (extragerii sondei traheale). traumatism de cornete. ventilarea cu gaze uscate duce la obstrucţie prin deshidratarea mucoasei traheale şi depunerea de cruste în lumenul sondei. 5. distribu ţie. Survenite nemijlocit din monitorizarea intraanestezic ă insuficientă. Complica ţii legate de administrarea medicamentelor. dislocarea aritenoizilor. Ø Lezarea dinţilor. ce pot lua o alură severă. hipotensiune. În cadrul perioadei postanestezice precoce şi rezultate supravegherii insuficiente a pacientului. Ø epilepsie. intraoculară . Complica ţii survenite din efectuarea manipula ţiilor: § Proprii intubaţiei traheale Ø Intubaţia esofagiană.3. Ø stază gastric ă. Ø Intubaţie endobroşică. edem generalizat. rezultat al modificărilor de absorbţie.hipertensiune intracraniană. Ø Poziţionarea şi umflarea balonaşului în laringe. dislocarea septului nazal. · În condiţiile unei intubaţii nasotraheale . · Aceste reac ţii. Survenite din setarea incorectă a utilajului folosit intraanestezic. · Accidente hemoragice survenite direct din prescrierea incorectă a anticoagulantelor. excre ţie. cât şi interacţiuni între medicamente. laringelui. pe tot parcursul exercitării serviciului anesteziologic.şi bronhospasm) care pot culmina cu şoc anafilactic tipic. nasului. buzelor. rezultat din posibilitatea apariţiei reacţiilor adverse. . faringelui. cuprind nenumărate incidente şi accidente. transpiraţii. limbii.laringospasm. tremor. aritmii. biotransformare. o Răspunsul reflex la manevra de intubaţie prin hipertensiune. afectarea motilităţii şi clearance-ului ciliar. . . · Incidente şi accidente locale ale injectărilor intravenoase (fuzări paravenoase. laringo. Ø plasarea accidentală a sondei nasogastrale intratraheal. epistaxis. mucoasei bucale. obstrucţia căilor aeriene prin hernierea balonaşului prin umflare excesivă. ac ţiune la nivel de organ efector. · Risc potenţial de polipragmazie. cuduri ale sondei. 4. aspiraţia pulmonară. Ø Traumatismul coloanei vertebrale şi al măduvei spinării. Intubaţie endobronşică :După introducerea sondei pot apărea: · Inflamaţia şi ulceraţia mucoasei laringiene.

Complica ţii provocate prin suprapresiuni: · Închidere sau absenţă a supapei de suprapresiune a sistemului respirator. cu tulburări de ritm până la rupturi cardiace. arterei pulmonare. Complica ţii de la cateterizarea venelor centrale: · Pneumotorax (prin lezarea domului pleural). · Puncţie a canalului toracic. Complica ţii prin utilizarea neadecvată a circuitelor respiratorii: · Hipoxie. · Blocare a valvei expiratorii. cu difuziunea gazelor în ţesuturile învecinate. · Traheomalacie. · Hiperoxie. · Disfonie cauzată de un granulom de corzi vocale sau de pareză a corzilor vocale. Utilizarea presiunilor exagerate în conturul respirator Induce supradistensie alveolară. · Injectare accidentală a anestezicului în arteră. · Ulceraţie laringiană superficială. · Leziune a ramurii anterioare a nervului laringeu recurent la nivelul cartilajului tiroid. · Leziuni a ventriculului drept. · Creştere a spaţiului mort. 29 . · Emfizem subcutanat. pînă ce gradientul de presiune se reface prin creşterea presiunii în artera pulmonară. · Culminând cu embolie gazoasă. timus şi trahee. la lezarea arterei. · Fistulă traheo-esofagiană. · Emfizem mediastinal. subglotic şi traheal. · Creştere a rezistenţei la flux. · Embolie gazoasă. · Leziuni a plexului subclavicular. tracţiuni sau elongări nervoase. · Sinechii laringiene.· Edem şi stenoză la nivel glotic. · Complicaţii septice. · Dep ăşirea presiunii din interiorul alveolei opre şte temporar circulaţia în capilarele pulmonare. · Hematom subcutan. · Hemotorax (lezarea unui vas masiv). · Hipercapnie: · Hipocapnie. · Leziuni de lob tiroidian plonjant. rezultând: · Emfizem pulmonar interstiţial.

gel pentru electrozi. componen ţ a amestecului gazos inhalat ş i exhalat. presiunea arterial ă neinvaziv ă Presiune arterial ă invaziv ă monitoring al debitului cardiac Monitoring BIS sistem de înc ă lzire a pacientului (saltea ş i/sau sistem de einsuflare) sistem de înc ă lzire a perfuziei Accessorii pentru monitor: electrozi ECG. fiecare loc de lucru al anesteziologului Fiecare mas ă de opera ţie. filtru bacterian. umidificator. Izofluran. sensor SaO2. analizator de gaze în amestecul gazos. sensor electronic pentru termometrie Tensiometru + stetoscop Electrocardiograf mobil 12 canale Defibrilator Balon Ambu Seringa automat 1 la masa 1 în sec ţ ie 1 la masa 1 la sec ţie 1 în sec ţ ie Spitale municipale Spitale republicane Fiecare sal ă de opera ţie. tuburi gofrate. temperatura central ă . LOCUL DE LUCRU AL ANESTEZIOLOGULUI Denumirea utilajului Cantitatea utilajului în dependen ţă de nivelul IMSP Serviciul spitalicesc Spitale raionale Sistem centralizat de aprovizionare cu gaze: surs ă de oxigen. SaO2. dotat cu sistem ă de monitorizare a presiunii în contur. aer comprimat. EtCO2. manjetă pentru TA neinvaziv ă oscilometrică de diferite mă rimi. concentraţ ie. capnometrie. dep ăşirea limitelor de presiune. sensor pentru controlul ermetismului în conturul de respira ţie Ventilatoare mobile Monitoare a func ţ iilor vitale cu module obligatorii: analiza amestecului gazos inhalat ş i exhalat. neermetizarea circuitului. cu posibilitate de anestezie cu flux redus Accesorii pentru maşina de anestezie: maşti de diferite mărimi. loc de lucru 1 la 3 s ă li de opera ţ ie 1 la 2 s ă li de opera ţ ie 1 la sal ă 2 la masa 6 la masa 30 1 1 1 1 1 la la la la la 2 mese 6 mese 3 mese mas ă 3 mese . 1 CERINŢE DE DOTARE A SĂLILOR DE OPERAŢIE. electrocardioscopie.Anexa nr. pletismografie. vacuum Ma ş in ă de anestezie adaptat ă pentru anestezice gazoase ş i volatile cu vaporizoare separate pentru Sevofluran. loc de lucru Fiecare ma ş in ă de anestezie 1 la 6 s ă li de opera ţ ie 1 la fiecare mas ă de opera ţ ie 1 1 1 1 1 la 6 mese în sec ţ ie la 6 mese la mas ă la 6 mese Fiecare monitor Fiecare mas ă de opera ţie. MAC anestezicelor gazoase ş i volatie volumului exhalat ş i cu sistem ă de alarm ă la deconectare.

glucozei Fibrolaringoscop Glidescop 1 în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1 în sec ţ ie 1 la secţ ie 1 la masa 1 la 6 mese 2 la masa 8 la transplant Fiecare mas ă de opera ţ ie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie Fiecare mas ă de opera ţ ie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 în sec ţie 1 la 6 mese 1 la 6 mese 1 la 6 mese 1 în sec ţie 1 la 6 mese 1 la 3 mese 6 la masa NB ! Toate utlilajele se recepţionează doar cu contract de deservire garantată.Saver" Hemoglobinometru portativ Analizator portativ pentru testarea hemostazei (TCA) Tromboelastograf ROTEM (1 pe clinica) Glucometru Laringoscop cu lam ă curb ă ş i lam ă dreaptă pentru adul ţ i şi copii cu trei lame Aparat pentru ultrasunet pentru vase ş i nervi periferici Aparat pentru aprecierea echilibrului acidobazic. După expirarea garanţiei fiecare spital este responsabil de deservirea.8 la transplant Monitor pentru aprecierea profunzimii blocului neuromuscular Infuzomat Aspirator cu catetere de aspira ţ ie de unic ă folosin ţă Aparat pentru autohemotrasfuzie ."Cell . Consumabile necesare pentru anestezie (calculele se fac în dependen ţă de volumul de lucru) Combitub Stilet luminiscent Fibrolaringoscop Set intubare retrograd ă Set traheostomie percutan ă Cateter nazal pentru oxigen Măş ti faciale pentru inhalarea oxigenului Pens ă McGill Pens ă anatomic ă Pens ă chirurgical ă Dep ă rt ător bucal cu filet 31 . menţinerea şi repararea utilajului. electroli ţ ilor.

Foley. hemotrasfuzie U.F. jugulare.Fixator de limb ă Tuburi de intubare de diferite dimensiuni Pipe aeriene Măş ti laringiene trei dimensiuni Seringi pentru sp ălarea cavit ăţ ilor Seringi pentru injec ţ ii de unică folosin ţă Seturi de perfuzie. biluminală. colectoare de urină Sondă nazogastrală mono-. Perfuzor automat cu accesorii (seringi. femurale Cateter traheobronhial pentru aspirarea mucozităţilor Cateter uretral Nelaton. sisteme de conectare) Aparat pentru analgezie controlată de pacient Cateter venos de unică folosinţă Seturi pentru anestezie epidurală "single shot" de unică folosinţă Seturi pentru anestezie spinală de unică folosinţă Seturi pentru anestzie trunculară Seturi pentru anestezie epidurală continuă cu cateter de unică folosin ţă Seturi de unică folosinţă de cateterizarea vaselor magistrale: subclaviculare. sondă orogastrală groasă Cornţang curbat Cârlig traheostomic ascuţit CBrlig chirurgical Set pentru venesecţie Foarfece pentru pansament Foarfece drepte cu vârf ascuţit Neurostimulator cu accesorii (ace de unică folosinţă) Garou hemostatic Pense pentru tuburi elastice 32 .

Pense hemostatice Pense hemostatice tip Moschit Ace pentru puncţie cardiacă Ace .catetere venoase de unică folosinţă Dispozitiv de perfuzie rapidă a soluţiilor Dispozitiv de încălzire a soluţiilor Sterilizator Casoletă Tăviţă renală Pipetă oftalmică Set pentru determinarea grupei sanguine ABO şi Rh rezus Factor Termometru pentru ap ă Cronometru cu nisip Stativ pentru eprubete Masă pentru medicamente Dulap pentru medicamente Stativ pentru perfuzii 33 .

prin intermediul unui tub. Pentru eliminarea durerii. STIMATE PACIENT! Explorări şi tratamente dureroase se fac în mod regulat sub anestezie (pentru eliminarea durerii). Intubarea asigură un grad mare de siguranţă pentru respiraţie şi protejează plămânul de posibile vome şi regurgitaţii. şi are cele mai puţine dezavantaje. după ce aţi adormit dvs. sunt anesteziaţi nervii care duc la măduva spin ării. B. În anestezia spinală şi peridurală. prin infiltraţie) Înlătura senzaţia de durere în anumite regiuni ale corpului sau segmente pe care se operează. Dacă aveţi nevoie de ajutor pentru răspunsuri. circulaţie) în timpul operaţiei este răspunzător medicul anesteziolog. se administreaz ă oxigen şi narcotic. vrem să ne dăm seama despre eventualele riscuri şi. ceai) cu maxim 2 ore până la operaţie. deci să vă asigurăm un grad maxim de securitate. cerceii şi peruca. cum este stopul cardiac sunt foarte rare. supraveghem aceste funcţii pe întreaga durată a anesteziei. gre ţuri şi vărsături). care se aplică pe gură şi nas. 2 Fişa de informare a pacientului privind anestezia pentru intervenţii chirurgicale Numele şi prenumele_________________________________________Vârsta________________sex M/F Domiciliul________________________________________________________________________________ Vă rugăm să citiţi şi să completa ţi chestionarul. ALEGEREA PROCEDEULUI DE ANESTEZIE Fiecare procedeu are avantaje şi dezavantaje. apoi. pentru a evita accidentele de aspiraţie. în apropierea nervilor respectivi. Vă aflaţi. să nu mâncaţi şi să nu fumaţi cu 8 ore înainte de operaţie. dar şi alte boli asociate. Colaborarea sa cu chirurgul serveşre securităţii dumneavoastră. pentru că s-a făcut în prealabil anestezierea pielii. spuneţi medicului anesteziolog dacă aţi mâncat sau aţi băut în perioada interzisă.Anexa nr. anestezicul este injectat într-un anumit loc al coloanei vertebrale. vă rugăm să apelaţi la asistenta sau medicul anesteziolog. Pentru a evita accidentele. ANESTEZIEA (anestezie generală) Anihilează conştienţa şi perceperea durerii în tot organismul. inelele. Scoate ţi de asemenea. 34 . Pentru siguranţa proprie. Noi vă propunem procedeul care este cel mai bun pentru operaţia prevăzută pentru dvs. VĂ RUGĂM SĂ RESPECTAŢI URMĂTOARELE INDICAŢII. asemănătoare cu somnul. Nu folosiţi machiaj şi lac de unghii. paralizii) prin presiune. VĂ RUGĂM SĂ NE INFORMAŢI Orice intervenţie chirurgicală solicitată cu anestezie. NICI O INTERVENŢIE NU ESTE FĂRĂ RISC! Accidentele anestezice grave care amenin ţă viaţă. La rubrica alte particularităţi vă rog să completaţi ce vi se pare important şi nu a fost amintit. folosirea aparatului de anestezie permite un bun control al respiraţiei şi monitorizarea circulaţiei şi altor funcţii vitale. ANESTEZIA LOCALĂ (regională. controlăm în colaborare cu chirurgul aşezarea pe masă de operaţie. care se introduce în trahee. se administrează oxigen cu ajutorul unei măşti. E. La intervenţii mai lungi. De aceasta şi menţinerea func ţiilor vitale (respiraţie. modificări ale vocii. În acest caz. D. chiar la o s ănătate şubred ă. Pregă tiţi-vă pentru o discuţie cu medicul anesteziolog. Importante. De asemenea. C. vârsta şi obiceiurile dvs. sunt felul şi gravitatea bolii. Narcoza de astăzi permite dozarea exactă şi combinarea diferitelor substanţe narcotice. Injectarea este nedureroasă. pentru a evita leziunile nervoase (tulburări de sensibilitate. Anestezia este începută după o injecţie de pregătire (premedicaţie) şi continuată cu injectarea unui narcotic intravenos suficient pentru intervenţiile scurte (anestezie scurtă intravenoasă). exista diferite procedee: A. de la începerea anesteziei şi până la terminarea ei. pentru că dorim să prevenim şi riscurile rare şi relativ mici (leziuni dentare prin intubaţie. Vă rugăm s ă scoateţi protezele dentare şi lentilele de contact înainte de operaţie şi să le puneţi în loc sigur. într-o stare liniştită. se permite să beţi lichide transparente (ap ă. Pentru aceasta. mai ales. starea generală. riscurile ei depind de circumstan ţele cazului individual. Prin următoarele întrebări. pe exemplu anestezia plexului brahial (sub braţ) elimină durerea în braţul respectiv. Sunt atât de multe întrebări. se repetă injectarea (anestezie intravenoasă) sau se continuă anestezia cu o substanţă gazoasă (anestezie inhalatorie prin intubaţie).

pneumonii. tulburări de ritm. rinit ă) DA/NU · Alte boli. litiază) DA/NU · Diabet zaharat DA/NU · Boli a glandei tiroide DA/NU · Afec ţiuni oculare (glaucom. de asemenea. dl ____________________________________ m-a informat ast ăzi despre rezultatele analizelor şi despre procedeul anestezic prevăzut pentru mine. În anestezie generală DA/NU_____________________________________ În anestezie regională DA/NU_____________________________________ Sunt. cât pe zi?______________________________________________________________________ · Alte particularităţi______________________________________________________________________ DECLARAŢIA DE ACORD LA ANESTEZIE Medicul anesteziolog. tromboze) DA/NU · Afec ţiuni respiratorii (TBC. care__________________________________________________________________________ · Aţi primit transfuzii de sînge? DA/NU · Aţi avut complicaţii la transfuzii? DA/NU ŞTIŢI CĂ SUFERIŢI DE: · Boli musculare DA/NU · Boli cardiace (infarct miocardic. cateter venos central). astm bronşic) DA/NU · Boli hepatice (hepatită. medicamentoase. hipertensiune arterială) DA/NU · Boli vasculare (arteriopatii. Nu am alte întrebări. epistaxis) DA/NU · Alergii (alimentare. Am în ţeles acestea şi mi s-a răspuns la toate întrebările legate de felul procedeului (avantaje şi dezavantaje). atât despre eventualele intervenţii ulterioare (perfuzii. ciroză) DA/NU · Boli renale (pielonefrită. paralizie) DA/NU · Afec ţiuni psihice (depresii) DA/NU · Afec ţiuni osoase (spondiloze. pentru ce boli?_________________________________________________________________ Sunteţi însărcinată? DA/ NU Aţi luat medicamente înainte? DA/ NU Dacă da.CHESTIONARUL PREANESTEZIC · · · · · Înălţimea __________cm Greutatea ____________kg Aţi fost în ultimul timp sub îngrijire medicală? DA/ NU Dacă da. de acord cu premedicaţia şi întreaga gamă de medicamente anestezice de care va fi nevoie. care _________________________________________________________________________ · Fumaţi regulat? DA/NU · Consumaţi alcool? DA/NU Dacă da. cât şi despre riscurile legate de acestea. glomerulonefrită. bronşite. artrită) DA/NU · Tulburări hematologice (de coagulare. Sunt de acord ca operaţia planificată să fie efectuată. Refuz următoarele procedee ___________________________________________________________________ DATA____________ SEMNĂTURA___________________ 35 . ce fel de medicamente? __________________________________________________________ Aţi mai fost operat? Felul_______________________________________________Anul_____________ Felul_______________________________________________Anul_____________ Dacă au fost particularităţi la anestezie DA/ NU Dacă da. transfuzii. varice. cataractă) DA/NU · Afec ţiuni neurologice (epilepsie.

……………………………………………………………. > Durata: ………… Vizualizare gradul: 1. Locul………… □ Linia arterială Cateter Nr……………………. şezute. Glu. Sexul………………………Vârsta………………………. Secţia…………………………………………………… Starea psiho-emoţională …………………………………. □ CVP Cateter Nr……Locul……………. Sursa de încălzire: Saltea…. fişei………………….Data naşterii…………………. Anesteziologul……………………………………………. □ Epidurală □ Caudală □ Lombară □ Toracică Acul…………… Cateter…………………… □ Unică injec.. Monitoring: □ ECG □ Precordial stetoscop □ NIBP/LA □ Esofageal stetoscop □ Temp. locală Lamă : □ Machintosh □ Miller Mă rimea: 0. Nr.... Procedura…………………………………………………. …………. E/R/S □ Cateter urinar □ FiO² □ Tub oro/naso-gastral □ SaO² □ Stimulator nervos □ ETCO² □ BIS □ ETAA □ Potenţiale evocate Poziţia: pe spate. Timpul operaţiei: începutul…………. de o i □ Secţie □………… Sfârşitul operaţiei da / nu Agitaţie da / nu da / nu Delir da / nu da / nu Voma da / nu da /nu Frison da / nu Condiţiile transportării: □ Cu oxigen □ ECG □ SaO² □ BP □ Pe tub (Spontan / Ventilat) Şef secţie / Coordonator de echipă …………………. □ Anestezia generală Inducţia: □ Mască □ I.E. Hct. alte…………………………. Localizarea…………………………………………. Data……………………………. Acul…………. pe burtă.. Sat. □ CVP Cateter Nr……Locul……………. □ Inducţie cu secvenţă rapidă □ Trecerea la regională □ Numai mască □ Mască laringiană Pacientul deja: □ Intubat □ Traheostomie Laringoscopia: □ An. 2. Grupa sangvină……………Rh factor……………………. gen..Anexa nr. Pierderi: da / nu Intubaţia: □ Uşoară □ Dificilă □ Fibrooptic □ Orb nazal □ Manget umflată da / nu □ Tamponat: Circuitul respirator: □ Frecvenţă înaltă □ Insuflaţie □ Ciclic □ Jakson Ress □ Mapelson Numele pacientului……………………………………….. litotomie.. 3. □ I. 3. Urea Na+ K+ Ca+ Evenimente/Comentarii Abord venos: 1.M.sfârşitul………… Diagnoza…………………………………………………. 2. …………………………………………………………….sfârşitul…………. 4 Tubul traheal: □ Oral □ Nazal □ Traheostom □ Armat □ Curb □ Cu manget □ Fără manget □ Cu lumen dublu: dreapta / stânga Mă rimea: Nr.. FiO² ACT Hb. Chirurgul…………………………………………………. Spontană CV stabil Transferat în: □ Camera de trezire □ Terapia intensiv ă □ Reanimare □ Chir.. Alte………. 36 .. Anestez. □ Treaz □ An. Scos…………………… Antibioticoprofilaxia – Da / Nu Analgezia postoperatorie precoce – Da / Nu da / nu □ Anestezia regională □ Spinală Nivel…………. 1. capul sus/jos.V. Nr. 2. Timpul anesteziei: începutul…………. □ Continuă □ Bolus □ Nivelul senzorial □ Blocul nervos periferic Treaz Adormit Res. 2. 4. decubit lateral D/S. Medic anesteziolog…………………………………… Asistenta anestezistă…………………………………. □ PCVC Cateter Nr………. 3 Tentative: 1. 3 Fişa de anestezie generală Examen-control pre-anestezic !!! □ Pacientul identificat □ Monitorul □ Procedura/localizarea □ Preparate de sânge verificată □ Consimţământul □ Maşina anestezică □ Laringoscop+aspiratorul Controlat de: …………. Garou: Aplicat…………. Datele de laborator PARA ORA METRI pH PaCO² PaO² HCO³ B.

......……….. An............…….. ... Diagnosticul………………………………………………………………………………………………………………………………………..cordului: Ps: Abdomen Semnul Giordano: Scaunul Ficat: TA: Lien: Diureza: Ex... Premedica ţie: IM......... per os Alte : Aprobarea planului anesteziei de către conferin ţă DA/NU data_______Semnă tura medicului ATI_______________ 37 .....Paraclinice/Imagistice: Risc Anestezic ASA: 1 2 3 4 5 E Tehnica anestezică propusă: TIVA/ Inhalatorie / Regională / Blocuri RS / RD cu/fără mioplegie Pregătirea preoperatorie efectivă DA/NU Repaos digestiv: lichide clare…. bolii: An.. lapte matern…. Operaţia propusă …………………………………………………………………………………………………………………………………. □ urgent..complicaţii………………….. IV...vieţ ii / Comorbidităţi: Deprinderi dăunătoare: Alergii: Dereglări neurologice: Medicaţie permanentă: tip/doză………………………………………………………………………………....Gr...... fişei…………………………. ora / / / / Informa ţie despre pacient Secţia……………………………….lactate.Denumirea instituţiei *În acest document se permit doar completări suplimentare în conformitate cu specificul instituţiei Codul MS RM Fişa de examen anesteziologic Gradarea CEPOD: □ programat. Asigurarea medicală…………………………………………………………………………………………. Antecedente anestezice: tipuri………………. sangvină………...........parcursul…………………... Examenul obiectiv/clinic: Evaluarea pacientului Recomandari Starea generală: Tegumentele: Evaluarea căilor aeriene: Dentiţia: Respiraţia: MALAMPATI : 1 2 3 4 irelevant FR: Zg. solide……. Greutatea…………………………………….…….. Nr. am..... Vârsta ………………. □ urgent amânat Data.....Rh factor…………… Data naşterii: ……………………………………... Numele pacientului……………………………………………………………………….

congelată (ml) Masa eritrocitară (ml) Masa trombocitică (ml) PIERD ERI Urină (ml) NG tub (ml) 38 . NO2 / Aer / O 2 Halot.9% (ml) Ringer Lactat (ml) Glucoză 5% / 10% / 20% (ml) FLUIDE Refortan 6% (ml) Plazmă pr. NaCl 0. (mg) 30 0 30 0 30 0 EPID/SPIN. / Sevo. / Vecuron. Izofluran Ketamina (mg) Midazolam / Diazepam (mg) Propofol (mg) Fentanil (mg/ml) Medicamente Sucinilholină (mg) I. Arduan / Atrac.V.ORA 0 Inhal.

Fotoreacţie FiO2 SaO 2 (%) MONITOR ETCO 2(%) (mmHg) TEMP (°C) CVP / LA (mmHg) PA (mmHg) ETAA TOF RESP.C. V.C. A. VM FR 0 30 0 30 0 30 0 39 .Hemoragii (ml) ORA 210 200 190 ▼ T. X ▲ 180 170 160 150 140 130 120 110 FCC ● 100 90 80 70 60 50 40 Pupile (mm) d/s. MAŞINĂ DE ANESTEZIE P.

Man.Mec. PIP PEEP EVENIMENTE 40 .

Oxigenarea Gazul inspirator: monitorizarea FiO 2 pentru orice anestezie generală administrată cu ajutorul unui aparat de anestezie. Orice pacient anesteziat va avea circulaţia monitorizată prin una din următoarele metode: palpare puls. ventilaţia. Circula ţia Ritmul cardiac şi presiunea arterială se vor monitoriza la un interval de cel puţin cinci minute la orice pacient anesteziat. 2. auscultaţie. pletismografie. intenţionează sau suspecteaz ă modific ări clinice semnificative ale temperaturii centrale. 1. 4 Standardul ASA pentru monitorizarea anestezică de bază în sala de opera ţii şi în afara sălii de opera ţie Standardul I Personalul calificat pentru administrarea anesteziei trebuie sa fie prezent pe tot parcursul anesteziei generale. Ventilaţia Monitorizare clinică calitativă precum şi cantitativă prin capnometrie/capnografie pentru orice pacient supus unei anestezii generale. ultrasonogramă. 41 . 3. pulsoximetrie. Pentru pacienţii ventilaţi mecanic este necesară prezenţa alarmei de deconectare. anesteziei regionale sau a sed ării. 4. Este recomandată şi monitorizarea cantitativă a volumului expirator. Oxigenarea sângelui: utilizarea pulsoximetriei şi evaluarea culorii pacientului.Anexa nr. Standardul II Oxigenarea. Temperatura Orice pacient anesteziat va avea temperatura monitorizat ă atunci când se anticipeaz ă. undă puls intraarterială. circulaţia şi temperatura pacientului trebuie evaluate continuu pe parcursul întregii anestezii.

5 Fişa preanestezică pentru chirurgia de ambulator Vârsta Data intervenţiei Medicaţia ü Medicaţia curentă. ultima doză ü Medicaţie în antecedente (steroizi. existen ţa unor probleme anestezice Situaţia socială Naşterea şi dezvoltarea postnatală (pediatrie) Antecedentele obstetricale. gradul de compensare Examenul obiectiv general Toleran ţa la efort Antecedentele sau afecţiunile căilor aeriene: intubaţie dificilă. ultima menstruaţie Bolile asociate diagnosticate: evaluare. afecţiuni cronice ale căilor aeriene. chimioterapie) Alergii Antecedentele consumului de tutun. acceptaţi transfuzia dacă este necesară ? Consumaţi tutun sau alcool ? Folosiţi alte medicamente sau substanţe chimice în afara celor prescrise ? Aţi luat medicaţie în ultimele 3 luni ? Aţi avut intervenţii chirurgicale ? Ştiţi că aveţi alergii ? Aţi avut dumneavoastră sau rudele apropiate probleme la anestezie ? Aţi putea fi însărcinată ? 42 - . pneumonie sau atacuri astmatice ? Aveţi simptome de apnee de somn sau sforăiţi ? Purtaţi proteză dentară. droguri Antecedentele anestezice (inclusiv problemele apărute) Antecedentele chirurgicale sau internările anterioare Antecedentele heredo-colaterale. hernie hiatală sau gastrită ? Aţi avut probleme renale ? Aveţi probleme cu tiroida sau glandele suprarenale ? Sângeraţi uşor sau aveţi probleme cu coagularea sângelui ? Aţi avut transfuzii în antecedente. alcool. diabet) ? Aţi simţit că vă este greu să respiraţi la urcarea pe scări a unui etaj ? Tuşiţi ? Aveţi wheezing ? Aţi avut vreodată bronşită. ochelari sau lentile de contact ? Aţi avut dureri precordiale la urcatul scărilor sau în timpul unei alte forme de efort ? Vi se umflă picioarele sau gleznele ? Cam ce efort fizic depuneţi în mod normal ? Aţi smţit că respiraţi greu la activităţi normale ? Aveţi probleme cu tensiunea arterială ? Aveţi afecţiuni neurologice. cefalee severă sau pierderi de memorie ? Aţi avut icter sau probleme hepatice ? Aveţi reflux esofagian. tratament. artroză temporo-mandibulară. convulsii.Anexa nr. stridor. dantură Preferinţele sau aşteptările pacientului privind anestezia Chestionarul preanestezic pentru chirurgia ambulatorie Ce fel de interven ţie chirurgicală urmează să aveţi ? Vă simţiţi bolnav ? Aveţi o boală diagnosticată (hipertensiune arterială.

50mg. Ketaminum 500mg/10ml 42. Sol. Sol. Sol. Sol. Sol. 20mg. Sol.500ml. 10%.400ml (DCI. Sol. Sol. Fondaparinux sodium 2. Atracuriu besilat 50 mg-5ml 4.000 U/ml-1ml 36. 20mg/2ml 31.inj. Bupivacainum. Diphenhydraminum 10mg/ml 24.5%-2ml 37. liof+solv/sol. Sol. Sol./sol. Azamethonii bromidum* 5%-1ml 6. Diazepam 10mg – 2 ml 22. Sol.1ml 19. Hydroxietilamidon (HES 200/0. Sol. Magnesii sulfas 25%-10ml 45. Kaliu aspartat + Magneziu aspartat 40. Sol. Heparinum 5. Enalaprilum 1. Coffeinum 20%-1ml 13. Haloperidolum 5mg/1ml 34. Convallaria majalis 0.inj. 33. Glucosum 5%-200. Sol.2 ml 7. Hartman (DCI. Metoclopramidum 0. Bemiparinum 2500UI-0. Sol. Calcii chloridum 10% 10. Ketorolacum 30mg/ml 43. Sol. Clemastinum 1mg/ml 12. Metamizoli natrium 50%-2ml 47. Sol. Sol. Aminophyllinum 2. Mannitolum 15%-200ml 46. Etamsylatum 250mg/2ml 28. 1% -1 ml. Isofluranum* 100 ml. Amiodaronum 150 mg/3ml 3.5 ml. Sol. Lidocaini hydrochloridum 2%-2ml.5ml 30.Combinaţie) 16. Halothanum*100%. Ringher (DCI. Sol.Combinaţie) 18.Combinaţie) 32. pulb. Bendazolum. 100mg 43 . Sol. Sol.Combinaţie) 14. Kalii chloridum 4%-10 ml 41. Sol. 0. 5 mg/ml. Metoprololum 25mg.18%-1ml 27.10ml 11. lichid pentru vapori de inhalat 35. Tab.Combinaţie) 17. Sol.Anexa nr. Reamberin 1. Sol.1% . Sol. lichid pentru vapori de inhalat 39. Sol. 6 Lista medicamentelor necesare in anesteziologie 1. Sol. 29. Dexketoprofenum 25mg/ml 20. Sol.5) 38. Digoxinum 0. Furosemidum.400ml. Sol.06% . 40%-500ml. Sol.4%. Gelofusine (DCI. Sol.25mg/ml 25.25mg/ml – 2 ml 23.20ml 9. Sorbilact (DCI. Dextranum 500 ml 21.5%-2 ml 48. Enoxaparinum 20 mg/02 ml 26. 10 ml 2. Calcii gluconas 10% . Dexamethazonum 4mg/ml 15. Sol. Sol. Sol.5 % . Sol. Sol.1 ml 5. 2ml 8. 20%-500ml. Sol. Hydrocortisonum 2. Sol.5mg/0. Atropini sulfas 0. Epinephrinumm.250ml. 10%-2 ml 44. Famotidinum. Sol. Sol.

30mg/1ml 65. Propranololum. Sol. Tab. 100 mg 62. Sol. Sevofluranum 100%-250ml Halothanum*100%. 2. pulbere parenteral ă 71. 50mg/2ml 64. 50mg. Sol. Sol. 500ml 55.6 ml 52. Sol. 0. Sol.5mg/1ml Analgetice majore: Sol. Sol.1%-1ml Sol. Sol. lichid pentru vapori de inhalat Antidot: Sol. Propofolum 10mg/ml emulsie injectabilă 66. Natrii hydroxibutyras 20%-10 ml (Natrii oxybutyras) 56. Prednisolonum. Tramadolum 100mg/2ml 72. Midazolamum 5mg/ml 50.1%-1ml* 67. 5700AXa/0. Verapamilum. lichid pentru vapori de inhalat Isofluranum* 100 ml. pulbere parenterală 44 . Sol. 10%-2 ml Tab. Ketaminum 500mg/10ml Propofolum 10mg/ml emulsie injectabilă Thiopentalum Natricum 500-1000mg.3 ml. Sol. Morphinum 1%-1ml 51. Sol. Trimeperidinum 2%-1ml Anetezice volatile: Sol. Trimeperidinum 2%-1ml 73. 2. Suxamethonium 2%-5ml 70. Nadroparini calcium 2850 AXa/0. Sol. Sol. Phenilefrină1%-1ml 63. Sol.49. Nitroglycerinum 25 mg/5ml 57.04%-1ml Antiaritmice: Sol. Norepinephrinum* 0. Lidocainum 2%-2ml. Amiodaronum 150 mg/3ml Sol. 0. Verapamilum. Sol.05%-1ml 60. Naloxonum 0. Sol. Nifedipinum 5 mg/50ml 58. Sol.250ml. Metoprololum 25mg. Phenobarbitalum 15 mg*. 400 ml.005%-2ml Sol. Neostigminum 0. Sol.9%-200 ml. Sol. Fentanylum 0. Naloxonum 0. Sol. Sevofluranum 100%-250ml 68. Strofhanthinum 0. Natrii chloridum 0.1%-1ml 61.04%-1ml 54. Sol.200 ml 53. Promethazinum. Nifedipinum 5 mg/50ml Sol.5mg/1ml Anestezice: Sol. Propranololum. 100mg Sol. Nikethamidum 25%-2ml 59.25 mg/ml 69. Thiopentalum Natricum 500-1000mg. Sol. Natrii bicarbonas 4%. Morphinum 1%-1ml Sol.

10%-2 ml Diuretice: Sol. Heparinum 5.18%-1ml Sol. WFSA în conformitate cu principiile medicinei bazate pe dovezi. dar sunt recomandate de ghidurile clinice internaţionale ale ESA. Diazepam 10mg – 2 ml Sol. Lidocainum 2%-2ml.2 ml Sol. Enoxaparinum 20 mg/02 ml Sol. Furosemidum. 20mg/2ml Mannitol Anticoagulante: Sol. Hydrocortisonum 2. Prednisolonum.5%-2ml Benzodiazepine: Sol. 0.Sol. Suxamethonium 2%-5ml Glucocorticoizi. 30mg/1ml Sol. Natrii hydroxibutyras 20%-10 ml Antihistaminice: Sol. Diphenhydraminum 10mg/ml Miorelaxante: Sol. 5 mg/ml. 45 . Midazolamum 5mg/ml Cardiotonice: Sol. Epinephrinumm. Atracuriu besilat 50 mg-5ml Sol. Bemiparinum 2500UI-0. 0.20ml Sol. Bupivacainum.1%-1ml Anestezice locale: Sol.000 U/ml-1ml Notă: Produsele marcate cu * la moment nu sunt înregistrate în Nomenclatorul de Stat al medicamentelor. Phenilefrină* 1%-1ml Norepinefrina sol. Sol. Dexametason 4mg/ml Sol. Clemastinum 1mg/ml Sol.

M. Ciobanu C. University Press 2004. Критические ситуации в анестезиологии.. Д. Ghiduri şi protocoale în anestezie terapie intensivă şi medicină de urgenţă. Acalovschi I. D. Marius Papurică. Martin. Практическая кардиоанестезиология: [Пер. –Ch. Anestezie clinic ă.. G. Перевод с английского А. 186p.. John B.]-7th edition. -1104c.BIBLIOGRAFIE: 1. Cojocaru. Ed. Cluj-Napoca 2003. Анестезиология. C2 Design. Guţan.3-е изд. 2010 24. Пол Бараш.. Oxford University Press. Ovidiu Bendreag. Джеймс Р Рафмелл. Respiratory Physiology: the essentials. / Clinical Anesthesiology. Donald E. Conduita perioperatorie în condiţiile riscului chirurgical avansat. 2. Москва Медицинская литература 2006.Jain H. 46 . 19. Е. „Ghid practic de diagnostic şi conduită în obstetrică”. 2008 22.. Muray et all „ A Guideto Effective Care in Pregnancy and Childbirth” 3-rd Ed.]. Suportul tehnico-managerial. К. 2000 9. A..К. Клиническая анестезиология.Fourth Edition 2006. E. О. Tîrgu Mure ş. Jr... V. 2008. Borş. 553p. Particularităţi în anestezia pediatrică. Marius Moga. 7. с англ. Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”. Айткенхеда. Usatâi. Сатишур Е.. Volume 1. UMF „Victor Babeş” Timişoara. Хауард . 156p. Клиническая анестезиология.Эдвард Морган-Мл. 17... 2005. Miller's Аnesthezia/edited by Ronald D. Glenn P. Enkin. Sofroni D. 2004-2012. Sanda Copotoiu. USMF „Nicolae Testemiţanu”. Дамир. Мэгид С. V.. Москва. Tica A. 21. Ch. Москва. volume 2 2010. [et. ISBN 5-89481-632-7 10. Йен Смит. Leonard Azamfirei. ISBN 978-0-443-06959-8 14. Регионарная Анестезия.M. Miller.I. Габа. Clinical Cases în Anesthesia. Militară 2003. ediţia 2. Allman. А. – 6th edition ISBN 978-0-7817-8763-5. Catedra Anesteziologie şi Reanimatologie FECMF.: 2011. G. Fredericк A Hensley. 12. Дж. 8. al. 2006. 23. Митрохина Под редакцией А. 6.. 4. А. Managementul bolnavului critic Vol.Москва "Медицина" 2000. Механическая вентиляция легких. А. 2011г. – М. Фиш. Руководство по реаниматологии. 2000 13. 15. 5. в 3-х книгах 2. Oxford Handbook of Anesthesia. Keith. Sofronie S. 2010 18. С. Cojocaru V. Braşov. Cristea I.West. / Clinical Anesthesia. Mircea Chiorean. 3th edition. Ghid de anestezie-terapie intensivă. 20.. Reed. Михаил. Бунятян А. Hotineanu. Paul G Barash et al. Дж. Allan P. Бунятяна. 2003. 8th edition. Yudkowitz. Oxford University Press 2007 16. Untilă. Cojocaru. ISBN-13:978-0-443-06624-5 3. 2008. Leziunea pulmonară acută /sindromul de detresă respiratorie acută (LPA/SDRA) la bolnavii cu patologie chirurgicală. Москва. Gravlee. 2004. Тотальная Внутривенная Анестезия .Edward Morgan Jr.: „Медицинское информационное агенство”.. ISBN 0-07-142358-3 11. Москва 2004. Wilson.. V. Dorel Sandesc. NewYork. Москва. Călin Mitre.А. Francine S.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful