Sectorizarea economiei mondiale 1.

Agricultura pe Glob a) Caracteristici generale ale agriculturii pe Glob Agricultura este exponenta sectorului primar, adica a produselor neprelucrate sau cu grad scazut de prelucrare. Jumtate din populaia globului lucreaz in agricultur. Exist ins mari di erene intre rolul !ucat de agricultura in di erite zone ale planetei. "n tarile a late in curs de dez#oltare, ca de exemplu $epalul, aproximati# %&' din populatie lucreaz pm(ntul. Spre deosebire de acestea, doar aproximati# )' din populaia acti# se ocup cu agricultura, in rile industrializate ale *arii +ritanii ,i Statelor -nite. Cu toate acestea, datorit .naltei e iciene ,i te/nicilor ,tiini ice utilizate, Statele -nite reprezint cel mai mare exportator de produse agricole. "n rile .n curs de dez#oltare un mare numr de oameni lucreaz .n erme 0 ei produc doar necesarul de /ran al amiliilor lor, cu un surplus oarte mic pentru #(nzare. "n rile dez#oltate ma!oritatea ermelor sunt de tip comercial, unde producia este #(ndut pe bani. -nii oameni din rile .n curs de dez#oltare cum sunt pigmeii din A rica Central ,i bo,ima,ii din de,ertul 1ala/ari mai triesc ,i astzi str(ng(nd plante ,i #(nz(nd animale slbatice, cam la el cum triau strmo,ii no,tri .nainte de apariia agriculturii. -nii practic orme simple de agricultur, pastoral, ca de exemplu trans/umana nomad a animalelor, cum ar i caprine, bo#ine ,i o#ine. Alii practic deselenirile numite ,i 2taie ,i arde3. Acest model de practicare a agriculturii implic curarea unei zone de pduri sau p,uni ,i plantarea culturilor #reme de c(i#a ani. 4upa 2obosirea3 solurilor, culti#atorii trec la o nou curire prin ardere. 5oate aceste metode simple de agricultura implic deplasri ale populaiei. 4ar muli ermieri .n rile .n curs de dez#oltare care practic agricultura doar pentru subzisten, duc o #ia ce implic doar deplasarea pe supra ee mici. "n #reme ce agricultura de subzisten reprezint o acti#itate important in rile tropicale, agricultura pe plantaii !oac un rol #ital .n economie .n mod deosebit .n comerul internaional. Agricultura pe plantaii este o orma intensi# de agricultur comercial, .nsemn(nd culti#area unei singure culturi pe supra ee .ntinse. +ananele, ca eaua ,i ceaiurile sunt culturi tipice pentru plantaii. 6784-SE 6789:5A+:;E. $atura culturii ce urmeaz a se planta pe o anumit locaie depinde de un numr de actori printre care clima, mediul .ncon!urtor, ,i de gradul de asigurare cu ap al terenului. 9actorii economici sunt ,i ei importani deoarece este important pentru ermieri s<,i utilizeze pm(ntul .ntr<un mod c(t mai pro itabil. 4eciziile ermierilor pri#ind alegerea culturii pe care o #or produce sunt in luenate ,i de preurile pieei ,i de costurile de producie. 9ermierii sunt in luentai ,i

de politicile gu#ernamentale, incluz(nd sub#eniile pentru producerea sau abandonarea anumitor culturi. 5erenul culti#abil 0 teren care este lucrat ,i utilizat pentru obinerea recoltelor< acoper aproximati# 1=1& din uscatul planetei. *ai mult de >>' din acest teren este destinat cerealelor. "n ordinea importanei, acestea sunt ? gr(ul<))', orezul<1@', porumbul<11' ,i sorgul Acereale tropicale)<1&'. Alte cereale includ ? orz, mei, o#z ,i secar.

6;A$5E :*6875A$5E. 6lantele oleaginoase cum ar i boabele de soia ,i cele de rapi, din care se produc uleiuri #egetale, reprezint ca importan urmtoarea grup de plante. Ele se culti# pe o supra a de B' din terenul mondial culti#abil. 6entru recoltele ce nu sunt destinate /ranei sunt alocate C'. Aceste culturi sunt cele de bumbac, tutun ,i cauciuc. 8 supra a .ntins de teren este olosit pentru p,unat. "n mod obi,nuit p,unile sunt plasate pe terenuri neadec#ate pentru culturile agricole. "n total, acestea ocup o supra a de )&' din supra aa uscatului. 6rodusele agricole !oac un rol important .n comerul mondial. Comerul pe scar larg al /ranei ,i al altor produse agricole dateaz din secolul al D:D<lea, odat cu dez#oltarea cilor erate ,i a #apoarelor capabile s transporte incrcturi #oluminoase ,i totodat cu in#entarea procesului de re rigerare. Aceste progrese au acut posibil ca oamenii din regiunile industriale cu dez#oltare rapid, cum ar i ora,ele din #estul Europei s poat primi stocuri regulate de alimente relati# ie tine cum ar i carnea, ructele, ca eaua ,i ceaiul. C8*E7E-; *8$4:A;. Agricultura reprezint ramura principal de acti#itate, ,i care absoarbe orta de munc .n rile .n curs de dez#oltare. "ns, .n ultimii @& de ani, multe din aceste ri au ost obligate s<,i limiteze exportul de alimente. Acest lucru s<a datorat, parial, aptului c populaia rilor .n curs de dez#oltare a crescut rapid, ceea ce a condus la o cre,tere anual mai mare a necesarului de alimentaie. Comerul mondial al produselor agricole este dominat de rile dez#oltate. Ele realizeaz peste B&' din importurile agricole mondiale ,i aproape >&' din exporturi. Exportatorii cei mai mari sunt Statele -nite ale Americii, Comunitatea European, Astralia ,i Canada. :mportatorii cei mai mari sunt Comunitatea European, Statele -nite ,i Japonia. 6rincipalul produs comercializat sunt cerealele. 6roblematica agriculturii este destul de complexa si trebuie pri#ita plecand de la e#olutia sa in timp. ;a inceputul sec al DDlea, tarile componente ale economiei mondiale erau preponderent agrare. 6opulatia antrenata la ni#elul agriculturii in aceste

tari a#ea o mare pondere, iar in comertul mondial, cea mai importanta parte a acestuia era reprezentata de comertul cu produse agro<alimentare. 8data cu dez#oltarea economiilor nationale si a industriei la ni#el mondial, reprezentati#itatea agriculturii pe plan mondial s<a diminuat. 6roblema nu ingri!oreaza din perspecti#a procentelor sau c/iar si a #alorilor absolute, ci doar acandu<se corelarea cu cresterea continua a populatiei. :n esenta, iata cate#a din aspectele care ingri!oreaza comunitatea mondiala in ceea ce pri#este implicatiile problemei agriculturii la ni#el mondial? 1) ;a ni#elul economiei mondiale asistam la o diminuare a ponderii productiei agricole in totalul productiei mondiale. :n sume absolute, productia agricola a crescut, insa, nu poate satis ace pe deplin ne#oile alimentare ale populatiei din doua moti#e? F 7ata de crestere a productiei agricole este in erioara ratei de crestere a populatiei la ni#el mondial, ceea ce duce la o insu icienta a resurselor alimentare in raport cu ne#oile alimentare F Cresterea productiei agricole este neuni orma, ceea ce conduce la o crestere mai ridicata in tarile dez#oltate, cu economii mai e iciente, pe cand cresterea populatiei este mai semni icati#a in tarile subdez#oltate )) Suportul relati# constant de resurse agricole a 5errei a determinat necesitatea unei e icientizari mai mari a agriculturii. :ata de ce, astazi cele mai mari tari producatoare de produse agricole sunt tarile dez#oltate, Acare, datorita introducerii progresului te/nologic in acti#itatea agricola, au capacitatea de a obtine producti#itati mari in agricultura), si mai putin tarile in dez#oltare si subdez#oltate Acare, in ciuda orientarii lor agrare nu au posibilitatea practicarii unei agriculturi inalt producti#e). @) 6roductia agricola este marcata si de unele enomene si tendinte sociale. Ast el, incepand cu mi!locul sec al DD:lea, asistam la migratia populatiei rurale catre mediul urban, dublata, in tarile subdez#oltate de o scadere a ni#elului de trai a populatiei agricole, ast el incat o noua problema a agriculturii o reprezinta si lipsa ortei de munca specializate in anumite regiuni. Aceasta este sustinuta de mi!loace te/nice in tarile dez#oltate Aa caror populatie necesara in agricultura este de cca C'), dar se constituie intr<o problema in tarile in dez#oltare si cele subdez#oltate Aunde populatia din agricultura poate depasi C&' din populatia ocupata a tarii respecti#e). G) 8rganizarea acti#itatii agricole se bazeaza pe noi principii. Ast el, se constata ca cele mai e iciente agriculturi sunt cele in care atomizarea agriculturii a disparut. $otiunea de mare erma desemneaza cea mai moderna orma de organizare agricola Aspre exemplu, cca 1)' din ermele cu mai mult de C& /a detin peste H&' din supra ata agricola a tarii).

C) Aparitia unei concurente internationale puternice in domeniul agricol, in urma aparitiei marilor concerne alimentare, societati transnationale care au ca obiect de acti#itate productia si comercializarea produselor agricole. A$estle, Cargill, etc) b) 5ipuri de sisteme de productie agricole si politici agricole :n lucrarea 5/e Iorld EconomJ, autorii, 9redericK Stutz si +arneJ Iar identi ica cate#a posibile sisteme de productie agricola? 1) Agricultura de subzistenta 0 un sistem de productie speci ic tarilor in dez#oltare si subdez#oltate, cu urmatoarele caracteristici? H % 1& 11 1) )) 1@ 1G 1C 1> @) 1B 1H dominatie a autoconsumului asupra sc/imbului ma!oritatea lucratorilor antrenati in agricultura te/nicile agricole sunt primiti#e productia agricola este destinata autoconsumului este speci ica unor zone din Asia Aplantatiile de orez) si A rica de Est Agricultura intensi#a de subzistenta este intensi#a in orta de munca pamantul este redus cantitati#, dar olosit intensi# grad scazut de te/nologizare este speci ica unor zone din Asia si America Centrala si de Sud Agricultura intensi#a destinata sc/imbului este o agricultura intensi#a in capital, cu un grad de te/nologizare crescut este capabila sa produca productie suplimentara, destinata sc/imbulu

-na din tarile care reprezinta un exemplu de luat in seama in agricultura mondiala, este S-A. Agricultura S-A este cunoscuta ca o agricultura corporatista Amarile agroa aceri? ConAgra, 4ole, $abisco, 7alston 6urina, General *ills, General 9oods, Lunt<Iesson, -nited +rands, iind organizate ca irme integrate pe #erticala, in !urul

unor irme care, de regula, nu detin pamant agricol, dar se implica in controlul produselor, preturilor, distributiei si promo#arii produselor agricole). Speci ic agriculturii S-A este aptul ca rezultatele sale agricole sunt obtinute doar de o mica parte a populatiei ocupate Acca G'). 8rganizarea acti#itatii agricole se constituie in model pe care multe alte tari l<au si urmat, respecti# agricultura bazata pe marile erme, cu mare grad de te/nologizare. :nitial, agricultura americana a unctionat pe baza ermelor de mici dimensiuni care deser#eau piete locale. Acest mod de organizare a#ea ca principal bene iciu preturile relati# stabile si predictibile. Actualmente, o amilie detine sute, c/iar mii de /a si ec/ipamente mecanizate, ari de deser#ire marindu<se simtitor. :n pri#inta implicarii sale in agricultura mondiala, S-A a tra#ersat o prioada asta in anii >&<B&, cand, in urma inc/eierii unui acord pri#ind comertul cu cereale cu -7SS, exporturile S-A au crescut. Actualmente, exporturile de produse alimentare ale S-A sunt amenintate atat de produsele similare din -niunea Europeana Acare a elaborat o 6olitica Agricola Comuna), cat si de tarile in dez#oltare care au de#enit in ultimele doua decenii exportatori importanti pe piata mondiala A:ndia, spre exemplu, s<a trans ormat dintr<un importator net de produse agricole intr<un exportator net) . Acest apt a determinat gu#ernul S-A sa elaboreze 6rograme de sub#entii pentru agricultura. Agricultura in Uniunea Europeana. Politica Agricola Comuna.(PAC) 6AC #izeaza crearea pietei agricole comune, in sensul liberei circulatii a produselorM trebuie tinut cont, insa, de aptul ca produsele agricole sunt eterogene, ast el incat se ormeaza piete speci ice pentru grupuri speci ice de produse. Se disting ast el patru tipuri de piete? ) piete cu inter#entie interna si protectie externa < caracteristice pentru cca B&' din totalul produselor agricole Acereale, unt, lapte pra , za/ar, carne de #aca) @ piete ara inter#entie interna dar cu protectie externa < caracteristice pentru cca )C' din totalul produselor agricole Aoua, pasari, #in) G piete cu a!utoare complementare la preturi < speci ice produselor a late sub incidenta GA55 Amai ales la plante te/nice) C piete cu a!utoare or etare la productie < platite de catre integratorii producatorilor de in, canepa, #iermi de matase, /amei

:n 1%CH ministrii agriculturii ai tarilor membre s<au intalnit la Stresa in cadrul unei con erinte, stabilind principiile operationale in #ederea realizarii pietei agricole comune. 6iata agricola comuna s<a ormat in perioada urmatoare A1%>1 0 1%>%) a#and la baza trei principii? ) @ G unicitatea pietei pre erinta comunitara solidaritatea inanciara

6rimul principiu stabileste libera circulatie a produselor agricole intre tarile Comunitatii prin eliminarea taxelor #amale, a restrictiilor cantitati#e sau a altor masuri care sa aiba ca e ect ingradirea pietei unice agricole. Ca o consecinta a acestui principiu, pre erinta comunitara reprezinta transpunerea, la ni#el comunitar, a prioritatii care se acorda in ma!oritatea tarilor productiei agricole proprii. Acest principiu asigura prote!area pietei comunitare, prin mecanisme de pret, impotri#a importurilor din tari terte. Cel de<al treilea principiu a presupus ca o politica comuna trebuie sa ie sustinuta, pe langa elementele de natura economica, si de suportarea in comun a c/eltuielilor a erente. :n acest sens, in 1%>) s<a constituit 9ondul European de 8rientare si Garantare Agricola A9E8GA).

2. Industria si importanta ei in economia mondiala :mportanta sectorului industrial in cadrul economiei mondiale este de necontestat. Si Aceasta cel putin din doua moti#e? a) experienta economiei mondiale arata ca exista o legatura directa intre gradul de industrializare si dez#oltarea economica b) produsele manu acturate au o #aloare adaugata mai mare decat produsele agricole. Aceasta se exprima ca #aloare adaugata manu acturiera ANA*). NA* este in tarile dez#oltate de @ ori mai mare decat in tarile in dez#oltare, de 1& ori mai mare decat in tarile subdez#oltate si de C ori mai mare decat in tarile in tranzitie. 7esponsabila de progresul economic, in general, si dez#oltarea industriei, in mod special

este re#olutia industriala din Anglia A1B>&). C/iar daca ulterior tipul de abrici britanice a ost depasit in special din perspecti#a costurilor de abricatie ridicate, corelate cu scaderi ale producti#itatii muncii, ceea ce a a#ut ca si consecinta scaderea competiti#itatii globale, re#olutia industriala din Anglia a desc/is drumul unui enomen global complex, industrializarea. :ndustrializarea a ot marcata de cate#a momente mai importante? < Sec D:D 0 dez#oltarea industriilor textila, extractia de carbune, productia de motoare cu aburi, apoi dez#oltarea industriilor petroliera si c/imica < Sec DD 0 ordismul si dez#oltarea productiei in masa, speci ica industriei S-A < criza petroliera AB&) 0 care a marcat o scadere a acti#itatii industriale globale < s arsitul sec al DDlea si inceputul sec al DD:lea 0 care marc/eaza dez#oltarea unor noi ramuri industriale de #ar Aelectronica si telecomunicatii, biote/nologiile, industria de constructii aerospatiale, productia de so t si calculatoare, etc. Actualmente, se poate aprecia ca si industrializarea este supusa globalizarii in cadrul di#iziunii internationale a muncii, ast el incat putem #orbi despre specializarea in industrie a anumitor tari. 4ez#oltarea globala a industriei se regaseste intr<o proportie rdicata a 6:+ industrial mondial in 6:+ mondial A@=G din acesta din urma la s arsitul sec al DDlea) 4in acesta Germania realiza @H', 9ranta < )B', :talia < @1', Japonia < @H', S-A <)B', 8landa < )B'. Semni icati#a pentru ni#elul de dez#oltare industriala a unei tari este ocuparea ortei de munca in industrie. Aceasta, era in 1%%B de )1,)' in *area +ritanie, @1,B' in Germania, )@,G' in 9ranta, )>,C' in :talia, )1,B' in 8landa, ))' in S-A, @@,%' in Japonia, 1G' in :ndonezia, 1C' in C/ina, 1>' in :ndia, 1H' in 6eru. E#olutiile industriei in ultimele decenii arata urmatoarele? 1 tarile 8C4E au cunoscut o crestere industriala semni icati#a Ain perioada 1%%C< 1%%>? S-A 1>,C', Canada 1@,C', Australia H,H', :rlanda B&,%', $or#egia @G,1')

) tarile in dez#oltare, in aceeasi perioada, au cunoscut ritmuri poziti#e de crestere, dar inegale AC/ina a a#ut 1G' crestere, contributia la 6:+ iind de C&', :ndia 1%B&<1%%& contributia la 6:+ )H,>', tarile din America ;atina 0 crestere oscilanta, +razilia inregistrand cea mai mare #aloare a acestei cresteri < %' @ tarile din A rica au inregistrat exporturide produse industriale mai mici de ) mldO

G in ceea ce pri#este tarile in tranzitie acestea au cunoscut o scadere drastica a productiei industriale A7usia producea in 1%%C C&' din productia indutriala din 1%%&) :n acest context, tarile dez#oltate continua sa dez#olte industria Ain special noile industrii cu #aloare adaugata mare), iar tarile in curs de dez#oltare si subdez#oltate elaboreaza politici si strategii industriale care sa le creasca gradul de dez#oltare. Acestea constau in? < Sub#entii si transporturi directe Aexport) < 7eorganizare si restructurare Adomenii importante < energia) < *odernizarea unor ramuri < Spri!in pentru regiunile de a#orizate < 6roiecte de in rastructura catre sa promo#eze cererea si reducerea costurilor < 6olitici de relansare a consumului < -tilizarea pirg/iilor #amale

@. Ser#iciile si dez#oltarea sectorului tertiar in economia mondiala Sectorul tertiar reprezinta o componenta oarte importanta in economia globala, intrucat implicarea agentilor economici in acest ssector prezinta cate#a a#anta!e nete? a) ser#iciile sunt produsele cu #aloarea adaugata cea mai mare

b) in#estitiile din sectorul ser#iciilor sunt de cele mai multe ori mai mici decat in sectorul industrial c) ser#iciile sunt mult mai usor de delocalizat la ni#el international decat alte produse

Ser#iciile reprezinta produse care presupun inputuri si outputuri intangibile. :ntangibilitatea ser#iciilor este o componenta care, de multe ori este in relatie cu elemente tangibile. Spre exemplu, un ser#iciu turistic este caracterizat de doua tipuri de elemente? )& )1 intangibile Aprestarea e ecti#a a ser#iciului turistic) tangibile Alocatia, /otelul, mi!locul de transport, etc)

:ncepand cu anii H& la ni#el international asistam la o intensi icare a acti#itatilor economice din sectorul ser#iciilor. Exporturile de ser#icii a!ung sa inregistreze cca )&' din comertul mondial, irmele a!ung sa in#esteasca la ni#el international in ser#icii, ba c/iar se a!unge la constituirea unor societati transnationale, corporatii in ser#icii. -n enomen speci ic pietei mondiale a ser#iciilor il reprezinta externalizarea ser#iciilor speci ica s arsitului de sec DD. *oti#ele pentru care acest enomen a capatat amploare sunt urmatoarele? a) costurile mai scazute 0 intrucat pentru irmele de mai mica dimensiune e icienta de ansamblu nu permite anga!area unui personal cali icat in ser#iciile de care ar a#ea ne#oie Aspre exempluM ser#icii inanciare, consultanta in di erite domenii, publicitate si alte metode de promo#are, ser#icii !uridice), este mai acila cumpararea acestor ser#icii decat producerea lor. Narianta marilor irme internationale, specializate si cu o mai mare traditie si recunoastere de#ine ast el mult mai atragatoare. b) 9lexibilitate 0 apelarea la ser#icii externe este pre erabila intrucat nu presupune neaparat o continuitate in timp, ci poate i realizata numai in perioadele in care este ne#oie. c) 7educerea riscurilor 0 in special risucurile legate de personal, asigurarea acestuia, instruirea acestuia, etc. d) Ser#icii noi 0 o irma cu o orta inanciara moderata sau redusa este limitata in ceea ce pri#este ser#iciile pe care la poate asigura, singura ei optiune iind irmele de ser#icii Aacest lucru este #alabil in special in ser#iciile noi 0 design Peb, publicitate prin :nternet, etc) e) Cadre legislati#e speci ice 0 irmele de ser#icii cu #ocatie internationala dispun de in ormatii si experienta internationala ce poate i utilizata si de irmele care nu dispun de aceste mi!loace. Ser#iciile, la ni#el international, trebuie analizate din aceeasi perspecti#a ca si la ni#el national, perspecti#a ce trebuie, insa, imbunatatita cu elemente speci ice legate de mediul international Alegislatie speci ica, mediu poltic speci ic, mediu te/nologic, di erente culturale, etc). Norbim si la acest ni#el de ser#icii inanciare, de asigurari, !uridice,

consultanta si relatii publice, transport, ser#icii ale intermediarilor, ser#icii gu#ernamentale Aser#icii publice, ortele armate, educatia, sanatatea, ser#icii o erite de politie), ser#icii nonpro it Aser#icii religioase, ser#icii ale agentiilor nonpro it). ;a ni#elul economiei mondiale cea mai reprezentati#a economie de ser#icii o are S-A. S-A au dez#oltat cel mai important sector al ser#iciilor Ain anii %& H&' din populatia ocupata era antrenata in ser#icii). S-A este liderul mondial in urnizarea anumitor ser#icii Aspre exemplu, in industria de ser#icii so tPare, o erind cca C&' dintr<o piata totala de peste 1C& miliarde O). Ser#iciile creaza cca un s ert din 6:+<ul S-A si cca @&' din exporturile acestui stat. :mpreuna cu Canada S-A totalizeaza 1C& din primele C&& de corporatii internaionale de ser#icii din lume. 7ezumat? 1.Asa cum se #orbeste de sectorizarea unei economii nationale, asa in economia mondiala #orbim de sectorizarea acesteia. ). Sectorul primar al economiei corespunde agriculturii. ;a ni#el mondial exista cate#a tendinte generale in ceea ce pri#este agricultura. ;iteratura economica de specialitate consemneaza cate#a tipuri esentiale de sisteme de productie agricola? agricultura de subzistenta, agricultura intensi#a de subzistenta, agricultura intensi#a destinata sc/imbului. @. :ndustrializarea este una din experientele care a marcat poziti# e#olutia economiei mondiale. G. Sectorul in plina dez#oltare al economiei mondiale este sectorul ser#iciilor. Externalizarea ser#iciilor este un proces complex si moti#at al e#olutiei economiei mondiale. Ser#iciile au cate#a trasaturi speci ice care le ac oarte atracti#e pentru agentii economici care actioneaza la ni#el internationa