ORIGINILE ROMEI - LEGENDA SI ADEVAR

Istoria Romei este unica in comparatie cu a altor mari centre urbanepentru ca ea cuprinde mai mult decat istoria unui singur oras. Ronald J. Mellor Pozitia actuala a cercetarii istorice fata de nasterea si inceputurile Romei a cunoscut o sc im!are ma"ora# Daca pana nu demult dez$oltarea Romei era conceputa ca o realitate inc isa si pro%resand intr-o continua miscare& de la inceputurile ei semile%endare pana la stapanirea ei asupra lumii& in prezent lucrurile s-au sc im!at# Viata Romei nu si-a %asit ade$arata fata decat atunci cand a fost cuprinsa in dez$oltarea intre%ii inimi a peninsulei# Nu se mai pune pro!lema sa se studieze o ci$ilizatie e$oluand intr-un sistem inc is& ci in raporturile ei intime si fundamentale cu ansam!lul ci$ilizatiei latine si al ci$ilizatiei etrusco-%recesti& in le%aturile pe care le-a intretinut si cu popoarele oscoum!riene# Pentru a cunoaste ori%inile Romei tre!uie cunoscut ta!loul repartitiei popoarelor in diferitele re%iuni ale peninsulei# 1. LATIUL SI POPOARELE LATINE Latiul este un teritoriu restrans& corespunzand $aii inferioare a 'i!rului# Latinii& ocupanti ai acestei re%iuni care si-a primit numele de la ei& dispuneau de un spatiu restrans in care au infiintat orase releti$ numeroase si stra$ec i& precum Al!a Lon%a& Lanu$ium& Ardea& Praneste si Roma# Ei erau incon"urati de populatii statornicite in re%iuni muntoase& usor de aparat& si anume( la nord etruscii& la nord-est faliscii& la est sa!inii& la sud-est ernicii& la sud $olscii# Soarta latinilor a fost strans le%ata de cea a Romei insasi& ale carei pro%rese rapide au lasat in um!ra istoria celorlalte cetati# Inceputurile Romei au fost insa intru totul asemanatoare celor ale $ecinelor sale& cu care era unita prin le%aturi foarte stranse# Din cele mai $ec i timpuri& comunitatea a fost impartita in clanuri %rupate in cantoane& clanuri unite concomitent prin comuniunea teritoriului si prin ori%inea comuna# De la inceputuri& insa& aceste comunitati nu au fost pri$ite drept unitati de sine statatoare& ci ca parti inte%rante ale unui edificiu politic )ci$itas& populus*# Acesta se prezinta mai intai ca o reuniune de sate de aceeasi ori%ine& de aceeasi lim!a si cu aceleasi o!iceiuri& supuse acelorasi le%i si !ucurandu-se de aceeasi "ustitie& asociate intru aparare si in $ederea atacului in afara# +n canton astfel or%anizat a$ea ne$oie de un centru sta!il& in aceeasi masura ca si clanul# Dar& intrucat mem!rii clanului& mai e,act locuitorii cantonului& traiau in sate& centrul lui nu putea sa fie un spatiu locuit& un oras& ci numai un loc de adunare comun# +n astfel de loc se numeste in Italia -inaltime. )capitolium*/ acesta nu este inca un oras& dar constituie temelia unui $iitor oras& urmand ca edificiile sa se %rupeze in "urul acropolei si sa se impre"muiasca mai tarziu cu o -incinta. )ur!s*# In consecinta& aceste tinuturi& in care acropola indeplinea rolul de centru si care includeau un numar de clanuri& formeaza primele unitati politice& care constituie punctul de plecare al istoriei Italiei si implicit al Latiului# Pe culmile izolate ale Muntilor Al!ani& fortareata naturala a Latiului& au fost intemeiate primele localitati( Al!a )considerata unanim drept sediul ori%inar al populatiei latine si ca metropola Romei si a tuturor celorlalte comunitati latine*& Lanu$ium& Aricia si 'usculum# 0ulmile ultimilor pinteni ai

Muntilor Sa!ini sunt& de asemenea& acropole naturale ale 0ampiei Latine si orasele 'i!ur si Praeneste au rezultat& la fel& din astfel de acropole ale cantoanelor# La!icii& Ga!ii si Nomentum& situate in campia dintre Muntii Al!ani& Sa!ini si 'i!ru& Roma pe 'i!ru& Laurentum si La$inium pe tarm& sunt centre mai mult sau mai putin $ec i ale colonizarii latine# 'oate aceste cantoane au fost su$erane in timpurile $ec i si au fost conduse de capetenia lor& a"utata de sfatul !atranilor si de adunarea !ar!atilor inarmati# +nitatea tuturor acestor cantoane s-a manifestat printr-o institutie reli%ioasa si politica( federatia eterna a tuturor cantoanelor latine# 0onducerea re$enea la ori%ine cantonului de la Al!a& in ale carui %ranite se afla centrul de adunare al federatiei& federatie ce cuprindea initial un numar de treizeci de cantoane# E$enimentul central al acestor adunari era -Sar!atoarea Latina. )feriae Latinae*& in timpul careia latinii& reuniti intr-o zi fi,ata de un ma%istrat& "ertfeau anual pe Muntele Al!an )mons Al!anus& -Monte 0a$o.* un taur -1eului Latin. )Iupiter Latiaris*# 2. INCEPUTURILE ROMEI Apro,imati$ la cincisprezece 2ilometri de la %ura 'i!rului& se ridica in amonte& pe am!ele maluri ale flu$iului& coline domoale& mai inalte pe cel drept& mai scunde pe cel stan%# De acestea din urma se lea%a& de cel putin 3455 de ani& numele romanilor# Se poate afirma cu destula si%uranta ca& su! forma cea mai timpurie su! care ne sunt cunoscuti& locuitorii acestui canton nu se numeau Romani& ci Ramni )Ramnes*# Etimolo%ia acestui nume nu poate fi sta!ilita cu certitudine/ este posi!il ca Ramnes sa semnifice -oamenii padurii. sau ai -desisurilor.# Ei n-au ramas insa sin%urii locuiori ai colinelor 'i!rului# 0omunitatea romana a fost formata prin contopirea a trei cantoane& pro!a!il cand$a independente( al ramnilor& al titiilor si al lucerilor# Aceasta di$iziune tripartita este atestata cu putere de faptul ca romanii rostesc& in materie de drept constitutional& in loc de -a imparti. si -parte.& tri!uere )a imparti in trei* si tri!us )o treime*# Daca ramnii si lucerii apartin familiei latine& titii sunt recunosuti ca fiind ori%inari din Sa!ina# 0u mult inaintea intemeierii $reunui oras pe 'i!ru& acei ramni& titii si luceri& la inceput separati& ulterior uniti& au a$ut acropola lor pe colinele romane si satele lor pe teritoriul din "ur& pe care-l culti$au# Roma s-a nascut din aceste asezari# Desi%ur nu poate fi $or!a de o intemeiere a orasului in sens propriu& cum este acceptata de le%enda/ Roma n-a fost construita intr-o sin%ura zi# O!iceiul latin de a locui in sate desc ise si a nu se ser$i de acropola comuna decat pentru sar!atori& pentru consfatuiri sau pentru protectie& tre!uie sa fi fost limitat& in cantonul roman& mai de timpuriu decat oriunde in Latiu# Aceasta datorita pozitiei comerciale a Romei si a spiritului pe care aceasta pozitie l-a insuflat locuitorilor sai# La Roma& pe lan%a si deasupra $ietii a%ricole& s-a dez$oltat& puternic si repede& o $iata ur!ana& care a marcat destinul ei particular# Structura ur!anistica initiala& din care Roma s-a dez$oltat de-a lun%ul secolelor& a cuprins numai Palatinul& numit in epocile de mai tarziu si Roma patrata )Roma 6uadrata*# Portile si zidurile acestei incinte ori%inare s-au pastrat $izi!ile pana in epoca imperiului# Indicii numeoase ne arata ca aici s-a aflat centrul si $atra primordiala a asezarii ur!ane# Pe Palatin se %asea sim!olul sacru al acesteia& -camera de inzestrare. )mundus*# Aici se afla& de asemenea& edificiul unde se adunau toate curiile& pentru ceremoniile reli%ioase sau alte scopuri# Aici se afla edificiul pentru reuniunile -saritorilor. )curia saliorum*& in acelasi timp si locul de pastrare a scuturilor sacre ale lui Marte& sanctuarul -lupilor. )lupercal* si locuinta preotului lui Iupiter# Pe si in "urul acestei coline s-a tesut& in

principal& le%enda despre intemeierea orasului si aici au fost aratate celor de !unacredinta locuinta acoperita cu paie a lui Romulus& stana tatalui sau adopti$ 7austulus& smoc inul sacru su! care cei doi %emeni au fost adusi de $aluri# E,plorarile sistematice carora li s-a dedicat scoala ar eolo%ica italiana de la inceputul secolului al 88-lea incoace au dez$aluit efecti$& pe Palatin& urmele unor asezari ar aice# Primele descoperiri& care dateaza din 9:5;& au fost amplu completate de sapaturi mai recente& conduse dupa metodele cele mai stiintifice si mai si%ure# Resturile de sate& cu aspect primiti$& dar de un interes e,trem& au iesit treptat la lumina# 0oli!e stranse unele in altele se ridicau direct pe tuful Palatiumului si al Germalului )cele doua coline ale Palatinului*# Vesti%iile descoperite sunt data!ile %ratie numeroaselor fra%mente de ceramica scoase la lumina -in situ.# Aceasta ceramica dateaza din a doua "umatate a secolului al VIII-lea i#<r# In ceea ce pri$este data inceputurilor Romei& le%enda corespunde realitatii# Locuitorii de pe Germal si Palatium sunt in le%atura cu necropola descoperita in 7orum& lan%a templul lui Antonius si al 7austinei& si cercetata prin sapaturi la inceputul secolului al 88-lea# Pastorii latini de pe Palatin depuneau acolo ramasitele mortilor# Primele morminte sunt in forma de put si adaposteau urne su! forma de coli!a& care contineau cenusa decedatilor# Apoi apar mormintele cu fosa& corespunzand ritului de in umare# Pe Es6uilin si pe =uirinal au fost scoase& la lumina& serii de morminte cu putin posterioare celor din Sepolcreto din 7orum# Sin%urul rit atestat aici este cel de in umare# Aceste necropole tre!uiau in mod necesar sa depinda de asezari aparute la sfarsitul secolului al VIII-lea i#<r#& dar aceste asezari nu au fost deocamdata descoperite# S-a propus recunoasterea in aceste morminte a elementului etnic sa!in# Analele sunt unanime in recunoasterea sa!inilor ca un element formator in Roma primiti$a# Sa!inul 'itus 'atius ar fi fost partas la puterea lui Romulus# Dupa disparitia celor doi si pana la $enirea etruscilor& ar fi e,istat o alternare semnificati$a de re%i latini si de re%i sa!ini# Mai intai a fost domnia lui Numa Pompilius& sa!in cucernic& ori%inar din 0ures si priceput or%anizator al sacerdotiilor si al cultului roman# Ii urmeaza latinul 'ullus <ostilius& iar acest raz!oinic in$in%e Al!a& aparata eroic& dar zadarnic de 0uriati# In sfarsit& un nou sa!in& nepot de fiu al lui Numa Pompilius& numit Ancus Martius& domneste pana in >9> i#<r#& pana la suirea pe tron a 'ar6uinilor# Re%alitatea etrusca este reprezentata in amintirile romane doar de trei persona"e& 'ar6uinius Priscus )>9>-4;: i#<r#* si fiul sau 'ar6uinius Super!us )4?@-45: i#<r#*& intre care se intercaleaza Ser$ius 'ullius& caruia i se atri!uie or%anizarea armatei romane in %rupuri de 955 de oameni& numite centurii& si constructia unui nou zid in "urul orasului# 'itus Li$ius insista asupra importantei masurilor politice si militare luate de re%ii toscani& asupra cuceririi de orase latine& asupra pro%ramului lor de constructii ci$ile si reli%ioase# +nele masuri par antedatate# Insa esentialul istorisirii sale este confirmat de sapaturi# Inainte de etrusci& Roma era mai mult o uniune de sate decat un oras ade$arat# 'oscanii au facut din ea o mare cetate# +n zid de impre"muire& facut din tuf $ulcanic& a fost construit atunci& dupa te nica de opera 6uadrata# Aceasta intaritura& de un perimetru $ast& a fost reconstruita dupa in$azia %alilor din ?;A i#<r# 'ar6uinii au amena"at de fapt un intre% sistem de canale de scur%ere& 0loaca Ma,ima& care a desecat sesul mlastinos al forului si a facut din el& pentru prima data& locul de intrunire a adunarii poporului# 7undatiile insemnate care se pastreaza pe 0apitoliu& in su!solurile Muzeului

0onser$atorilor& sunt resturile tan%i!ile ale faimosului templu dedicat de 'ar6uini triadei capitoline in ultimii ani ai secolului al VI-lea i#<r# Sanctuarul cuprindea & potri$it re%ulii etrusce& trei incaperi sacre& trei cellae& dedicate lui Iupiter& Iunonei si Miner$ei# Planul tripartit al sanctuarului $a fi respectat intotdeauna cu prile"ul multiplelor refaceri din epoca romana# 3. LEGENDA ORIGINILOR ROMEI Multe le%ende aureoleaza ori%inile popoarelor si ale oraselor& dar nici una n-a a$ut cele!ritatea celei pri$itoare la nasterea Romei# Le%enda este du!la si distin%e doi timpi( prima colonizare a Latiului si intemeierea La$iniumului de catre troianul Eneas& intemeierea efecti$a a Romei de catre latinul Romulus# Le%enda troiana& imortalizata in Eneida& a ramas in memoria fiecaruia dintre noi# Scapat din pra!usirea Ilionului& pe care cronolo%ia traditionala o aseaza in 99A@ i#<r#& Eneas& fiul lui Anc ise si al lui Venus& acosteaza& dupa un lun% periplu& la %ura 'i!rului# 'atal sau Anc ise a murit in cursul calatoriei& insa Eneas este insotit de fiul sau Bulus# Aliat cu corintianul E$andru si cu etruscii& Eneas ii in$in%e pe rutulii condusi de 'urnus si se casatoreste cu La$inia& fiica lui Latinus& re%ele tarii latine# El fondeaza La$iniumul& nu departe de %ura 'i!rului& iar fiul sau Bulus intemeiaza Al!a Lon%a# Doisprezece re%i domnesc pe rand peste acest oras# Nepoata celui din urma& R ea Sil$ia& ramane insarcinata de pe urma zeului Marte si naste %emenii Remus si Romulus& caruia ii $a re$eni %loria de a intemeia Roma insasi# Nici un fapt ar eolo%ic nu confirma nici $enirea unor imi%ranti in peninsula italica& nici prezenta unei ci$ilizatii intrucat$a mai e$oluate la data timpurie pe care le%enda o atri!uie sosirii lui Eneas# Momentul i$irii po$estirii mitice este precizat astazi de catalo%ul sistematic si de studiul celor mai $ec i documente fi%urate care& in Latiu si in Etruria& reprezinta tocmai persona"ul lui Eneas# Acesta e,ista la poporul toscan si la latini inca de la sfarsitul secolului al VI-lea# Purtandu-l pe Anc ise pe umerii sai& el era sim!olul omului pios care ii poarta cu sine pe tatal sau si zeii patriei# Le%enda eroului fu%ar a fost adusa poate de foceenii care& su! presiunea persana& paraseau atunci Asia Mica pentru Mediterana apuseana# Etruscii& latinii au primit-o cu !una-$ointa& si Roma insasi& oras etrusco-latin la aceasta epoca& a dez$oltat pe seama ei mitul troianului& erou intemeietor# Inca din aceasta epoca timpurie& Roma si-a $adit predilectia pentru $irtutea cardinala a cetateanului& dar si a capeteniei& pietas& atasamentul pios fata de parinti& apoi fata de zei# Al doilea moment al le%endei se prezinta intr-o lumina foarte diferita# Re%ii din Al!a au domnit pe linie descendenta de la printul Eneas si succesiunea a a"uns la doi frati( Amulius si Numitor# Amulius il inlatura de la domnie pe Numitor& iar pe R ea-Sil$ia& fiica lui Numitor& o face preoteasa a templului zeitei Vesta& pentru a nu a$ea urmasi# Iu!ita in taina de zeul Marte& ea $a naste doi %emeni& pe Romulus si Remus# Amulius porunceste uciderea celor doi copii& iar slu"itorul 7austulus& incredintat ca acestia oricum $or muri& ii paraseste& intr-o copaie& pe malul 'i!rului# Raul re$arsat poarta copaia pana la o fasie de pamant& numita 0ermanus& anterior Germanus& de la Germani )frati*# Lan%a acest loc crestea un smoc in sal!atic numit Ruminalis& fie de la

Romulus& fie de la $itele care rume%au la um!ra lui# 0opiii sunt alaptati de o lupoaica si raniti si paziti de o ciocanitoare& animale considerate sim!oluri sfinte ale zeului Marte# Pastorul 7austulus ii %aseste pe %emeni si& fara ca cine$a sa stie& ii da sotiei sale& Acca Larentia& sa-i in%ri"easca# Romulus si Remus cresc printre pastori# De mici isi arata calitatile( frumusete& cura" si !ar!atie# Ei erau cinstiti& ii a"utau pe cei sla!i& ii atacau pe tal arii incarcati cu prazi si le imparteau pastorilor& lucruri care i-au facut faimosi# Slu"itorii lui Numitor si cei ai lui Amulius s-au certat si cei din urma i-au pus pe fu%a pe primii si le-au luat $itele# Oamenii lui Numitor il prind pe Remus si-l aduc in fata lui Numitor& acuzandu-l pe el de tal arie# Numitor primeste permisiunea de la Amulius sa-l "udece el pe Remus# Acesta ii spune ca el si fratele sau sunt acuzati pe nedrept si ii po$esteste secretul nasterii lor# Numitor afland de copaia in care au fost %asiti copiii& care a$ea placi de alama si o inscriptie& isi da seama ca Remus este nepotul sau si-l im!ratiseaza# 7austulus& auzind ca Remus a fost prins& il c eama pe Romulus sa-l sal$eze# El insusi& in%ri"orat& ia copaia si fu%e cu ea la Numitor# +n %ardian& care fusese si el prezent la intamplare& recunoaste copaia si-l duce pe 7austulus in fata lui Amulius# Incoltit& 7austulus recunoaste ca %emenii sunt in $iata& dar afirma ca sunt departe de Al!a# Amulius& in%ri"orat& trimite un om sa afle ce stie fratele sau Numitor& insa acesta trece de partea lui Numitor si-l indeamna sa treaca la actiune# Romulus $ine in a"utorul fratelui sau si multi cetateni i se alatura# Remus insti%a populatia la re$olta& iar Romulus ataca din afara# Amulius este omorat si Numitor este readus la domnie# 'inerii otarasc sa intemeieze o cetate noua& pe colinele de pe malul stan% al 'i!rului# 0ei doi frati au o di$er%enta asupra locului de constructie al Romei# Romulus ale%e locul numit Roma =uadrata& iar Remus ale%e un loc pe Muntele A$entin& numit Remonium& astazi Ri%narium# Ei fac un concurs& casti%atorul fiind cel ce $edea cei mai multi $ulturi# Remus $ede sase $ulturi& iar Romulus doisprezece& dar se pare ca prin inselaciune# Remus& foarte scar!it de inselaciune& rade de fratele sau care tocmai sapa santul pentru zidul cetatii si pentru acest lucru este omorat# 'oate acestea s-au intamplat la 39 aprilie ;4? i#<r#& data de la care s-a inceput numerotarea anilor in calendarul roman( a! +r!e condita& de la intemeierea Romei# Persona"ul lui Romulus conditor $a fi una din componentele cele mai insemnate ale sentimentului national roman# Le%ende $ariate au dat nastere& pe de o parte& po$estii %emenilor& la inceput uniti& apoi ri$ali pana la moarte& pe de alta parte& fi%urii unui re%e di$in& intemeietor al Orasului# Mitul %emenilor& uniti pana la nasterea Romei& este de ori%ine latina si este %reu sa se precizeze data nasterii sale# Dupa 'itus Li$ius& fratii O%ulnii& edili curuli& au pus sa se aseze& in 3:> i# <r#& lan%a smoc inul Ruminal& o statuie de !ronz care reprezenta lupoaica alaptandu-i pe %emeni# Acest %rup $a sim!oliza intotdeauna umilele inceputuri ale unei cetati pe care& de la plecare& o ocroteste !una$ointa zeilor# 4. CONCLUZII
Minunata inflorire de scrieri %recesti si latine& de la sfarsitul Repu!licii si inceputul Imperiului& care e$oca peripetiile %enezei Orasului& a a$ut loc intr-o perioada cand insasi psi olo%ia autorilor i-a facut sa deformeze in$oluntar realitatea# Ei a$eau in fata oc ilor o Roma& mare putere politica si militara& si totul in istoria pe care o scriau tre!uia sa pre%ateasca aceasta maretie# 0ontemporanii lui Au%ustus nu puteau concepe un trecut in cursul caruia Roma se %asea unita prin le%aturi comple,e cu alte orase care ii ser$eau drept dascali de cultura si de pro%res# Viziunea falsa a unei Rome inc ise in ea insasi s-a nascut din acest factor psi olo%ic#

Roma& plina de %lorie si maretie& a$ea ne$oie de un sim!ol pe masura si acesta a fost Romulus# La Ennius& in Annales& el este de"a re%ele fondator& unicul conditor# Interesul istoricilor romani se $a e,tinde apoi asupra domniei lui& al carei continut $a fi ela!orat incetul cu incetul& asupra marilor lui ispra$i raz!oinice& in sfarsit la apoteoza si di$inizarea sa# In secolul I i#<r#& niste am!itiosi& precedandu-l ca atare pe Au%ustus& $or $oi sa para niste noi Romuli# 7i%ura primului re%e ia atunci trasaturi ideale si intruneste cele mai rare insusiri ale intemeietorului& ale capeteniei raz!oinice si ale omului politic# Le%enda se incarca astfel de actualitate si primeste un spor de $iata de$enind o tema de propa%anda# 7i%ura lui Romulus i-a ser$it pe pretendentii la putere& rand pe rand& pe Sulla& pe 0ezar si pe Octa$ian& si s-a im!o%atit tot mai mult# Noii stapani ai Romei ii atri!uie merite in domenii in care ei insisi isi inc ipuie ca intreprind o opera ori%inala& in domeniile politic& social& economic# In$ers& oponentii la orice dictatura cauta sa-l co!oare pe eroul de la care se re$endica am!itiosii# Pentru ei & primul re%e de$ine tiranul !rutal care actioneaza in ciuda oricarei le%alitati# Mitul romulian& implicat astfel in actualitatea cea mai $ie& oscileaza intre cei doi poli ai constiintei politice romane# Multe scrieri au zu%ra$it fidel realitatea# Sapaturile ar eolo%ice au confirmat din plin e,actitatea multor date ale traditiei# Roma puternica a 'ar6uinilor renaste in oc ii nostri cu fundatiile monumentale ale templului triadei capitoline si cu decorul $ariat al numeroaselor sale sanctuare# Vasele de !ucc ero si $asele atice din secolul al VI-lea i#<r#& antefi,ele de la SantCOmo!ono& inscriptiile etrusce descoperite pe 0apitolin si pe Palatin corespund perfect atmosferei din po$estirea li$iana#

5. BIBLIOGRAFIE 9# Dloc & RaEmond si 0ousin& Bean - Roma si destinul ei& $ol# I& Editura Meridiane& Ducuresti& 9:A4& 4?-;@ 3# Mommsen& ' eodor - Istoria Romana& $ol# I& Editura Stiintifica si Enciclopedica& Ducuresti& 9:A;& ?@-@A ?# Plutar F Vietile no!ililor %reci si romani& traducere de DrEden B#& Enciclopedia Encarta