Sunteți pe pagina 1din 33

1

e-. 55. -x,x::-:ee:et-.e F00f


,)+1)
-,-.e
EDITORIAL
de Jladimir BRILIASKY
A
ni de zile de urmriri ca n Iilme, sute de ore de interceptri teleIonice, zeci de volume, de declaratii,
planse si IotograIii, 67 de persoane cercetate, printre care si Iosti politisti,10 persoane trimise n Iata
instantei s dea socoteal! Cam acesta ar Ii, n esent, rezumatul a ceea ce unii numesc 'cel mai complet
si mai masiv rechizitoriu n domeniul patrimoniului national .
Dar dincolo de aceste statistici si ciIre, n aparent seci si ncadrate strict n domeniul juridic, ies la iveal bunurile
culturale gsite de cuttorii de comori, unele recuperate de politisti si procurori, altele identiIicate zcnd prin
colectiile lumii, altele, probabil, pierdute deIinitiv. Si greul de-abia acum ncepe. Nu pentru organele judiciare care si
continu treaba si nici pentru judectorii care vor parcurge un lung si diIicil proces pn s dea un verdict. Greul
cade acum n crca lumii stiintiIice. O lume stiintiIic bulversat de orgolii, presrat cu proIesionalismul precar al
unora care ar Ii trebuit s scrie istoria onest pn acum. Mii de arteIacte, de monede, de valori patrimoniale inestimabile
au aprut la lumin dintr-o dat sub lopata cuttorilor de comori. Dac pn nu de mult istoriograIia romneasc
declara aproape n unanimitate c 'dacii nu prelucrau aur, iat c acum plou cu aur prelucrat si purtat de daci.
Dac pn acum aveam ca punct de reIerint un singur scut dacic privit de istorici ca o icoan unic, acum au
nceput s apar si altele, dar de sub lopata inIractional a cuttorilor de comori. Lumea stiintiIic, adormit ntr-o
condamnabil si penibil inertie, se trezeste dintr-o dat pe cap cu valori pe care nici nu le bnuia c ar putea exista.
Unii le privesc cu reticent. Altii, mai destupati la minte, se nghesuie s obtin dreptul de preemptiune la publicarea
acestor valori, descoperite nu de ei, ci de braconierii care au vandalizat Muntii Orstiei. Este adevrat c exist si unii
care cad serios pe gnduri privind o nou abordare a prIuitei si dogmaticei arheologii romnesti. Se nasc astIel
rivalitti si invidii. Ciolanul este gras. Cine l prinde va rmne
n istorie. Publicarea despre brtri sau despre tezaurele
descoperite va aduce notorietate unora. Cu sigurant se vor
lua doctorate pe aceste bunuri descoperite n Iascinanta lume
a dacilor. Interpretate corect, descoperirile ar trebui s
determine, ntr-o lume normal, o rescriere a istoriei. Una
corect, adaptat nouttilor aprute pe piat. Din pcate, doar
ntr-o lume normal. Nu ntr-una n care un Minister al Culturii
se Iace vinovat de tot acest balamuc. Iresponsabilitatea unor
Iunctionari ai acestui minister, politizarea excesiv, indolenta
si reaua credint care troneaz n birourile Culturii dmbovitene
au adus lucrurile n acest punct. Am rmas stupeIiat s aud
din gura unui Iost seI al arheologiei romnesti Iaptul c este
mirat cum de s-au Icut attea descoperiri si pn acum el nu
avea habar de ele. A Iost aceast aIirmatie expresia indolentei
si a neputintei deopotriv Iat de un Ienomen care a proliIerat
tocmai sub ochii si sub oblduirea slujbasilor din Ministerul
Culturii. Adevratii vinovati sunt acolo. Si ei vor trebui trasi la
rspundere o dat cu cei care se Iac vinovati de jaIul si
nstrinarea istoriei noastre. Dac vom ntelege odat pentru
totdeauna c rul trebuie strpit de la rdcini, mai exist o
sperant ca istoria noastr s ncap odat si odat pe mini
bune. Dac nu vom ntelege ns acest lucru, vom rmne
aceiasi tristi romni tolerati n istoria european.
Un rechizitoriu
mare ct o carte de istorie
2
e-. 55. -x,x::-:ee:et-.e F00f
,)+1)
-,-.e
l regsesc pe Andrei Vartic i n aceast dimineat vorbind despre strmosii daci, despre ce ne-au lsat acestia.
Discutm despre cettile dacice si despre ce nu se potriveste cu realitatea.
Modelul ingineresc de la Cettuia l gsesti repetat n toate Iormele, spune Andrei. Iar aceste dmburi pe care
le vedeti pe dreapta... unii le zic mameloane sau unitti de art promorIologic a supraIetei topograIice. Pe dealul sta
gsesti tot ce vrei si ce nu vrei.
Care deal, cum i spune?
sta a Iost Fieragu.
Fieragu...
Personal, nu mprtsesc opinia istoricilor care consider c Sarmi-Seget-Usa a Iost capitala lui Burebista.
Numai un 'neinspirat cred eu poate s-si aleag capitala aici unde, dac arunci un pietroi de pe una din movilele
din jur, risti s spargi capul unui 'cettean al cettii.
Si unde crezi tu c a Iost, de Iapt, capitala?
Capitala Daciei, spune generalul Dragomir, este undeva pe la Vrtoape, nitel mai sus, spre Comrnicel, pe
drumul lui Hud. Noi am gsit sus, la Vrtoape, n aIar de elemente militare construite pe teren, i elemente subterane
care, dup prerea mea, i proiecteaz pe daci ca ducnd un Iel de rzboi... ca n Vietnam! Dacii nostri erau Ioarte
buni lupttori nu numai la supraIat, dar si n subteran; de aceea si asta nu este numai prerea mea se vorbeste
c n zona Cioclovina sunt cteva pesteri ciudate, putin explorate. Am Iost n unele... Multi vorbesc mai mult despre
aurul lui Decebal, aur care a Iost Iurat numai partial de ctre 'strbunii romani. Aici este vorba de aurul pe care l
caut unii pe aici; vezi toat ziua tot Ielul de neisprviti care vin s-l caute, vorbind de spiritism si de tot Ielul de
prostii, cnd, de Iapt, ei nu sunt altceva dect hoti.
La Cettuia, la Blidaru, gsesti baza inginereasc a modulului care, n Iunctie de relieI,e utilizat ca element de
strategie, de aprare, care s suplineasc deIicitul de Iorte.
Nu. Sarmisegetusa Regia a Iost capitala dacilor. Acolo a Iost garnizoana regal militar. Nu sunt construite nici
case acolo.casele au Iost pe culme, sus.
Dar ce-ati spune dac zona, Iiind un centru religios si astronomic (asa cum ati si mentionat nainte), a Iost
locuit de sacerdotii locali?!
Cred ca asta poate Ii mult mai adevrat dect orice altceva. Si cnd te gndesti c suntem descrisi de 'istoricii
nostri ca un popor 'tnr, aprut n Europa... nu de mult, ci de prin 1859.
Asta nu o Iac numai ei, istoricii 'nostri, ci sivecinii.
A aprut 'Cronica Anonim, tradus si n romneste.
Eu nu o am... nu am gsit-o.
Jurnal sentimental
Cltorie n Dacia, ara zeilor
Motto : Legendele sunt un izvor permanent de
cunoaytere a viejii yi a credinjei
populare din timpuristrvechi.
JurnaIuI de cItorie i cercetare a fost scris n anuI 1998. Deci totuI trebuie raportat
Ia reaIitatea sociaI i materiaI a Romniei aceIui an, Ia informa|iiIe de|inute pn n aceI
moment i Ia persoaneIe Ia care se face referire n acest jurnaI. Cartea poate fi accesat
prin internet Ia www.dacia.org
(Continuare din numrul 54)
La Grditea de Munte
3
e-. 55. -x,x::-:ee:et-.e F00f
,)+1)
-,-.e
mi lsati o adres? V trimit eu un exemplar. n ,Cronic... se spune clar c, la venirea ungurilor n Transilvania,
aici tria o populatie valah. Ungurii au scos acum pasajul acesta, originalul aIlndu-se la Viena. Acelasi Anonimus,
reIerindu-se la vitejia ungurilor c erau Ioarte btiosi n lupt, scrie despre ei, n latineste: `probabil i datorit
faptului c ungurii mancau carne de om i beau sangele acestora, erau mai vartoi in lupte. Ei bine, istoriograIii
unguri nu prea vor s vorbeasc de acest pasaj, cci le e deIavorabil.
Se spune c diIerenta dintre Dumnezeu si Istorici este c primul nu poate schimba trecutul, pe cnd Ei,
Istoricii, o Iac cu usurint, Ir prea mari scrupule, spun eu.
Din pcate, asa este. Sub pana unora, cuvintele sunt schimbtoare, ca vremea... Acum uitati-v aici. Pe platoul
sta au Iost oamenii lui Bivolaru si ai lui Claudian spune generalul. Ipocritii stia! Ar merita s stea la puscrie pentru
ce-au Icut.
stia cine sunt?
Sunt niste secte, umblau dup aur, dar ei ziceau c umbl dup spirite! Umblau cu prostii. Ei, ca si altii ca ei,
distrug zona. Mii de oameni vin aici, ca la armat. Dimineata Iac nviorare, merg cu Irontul la mas, spun rugciuni
si.caut.
Se pare c domnul presedinte 'M iubeste si el natura. Si-a construit o vil, chiar aici, pe drumul spre Sarmi-
Seget-Usa si a distrus totul de jur mprejur, aici, la Grdistea Muncelului.
Dar, de Iapt, ce-o Ii nsemnnd Grdistea? ntreab Costel.
Ordine, restructurare, asta ar nsemna n sanscrit.
Mergem n continuare pe un drum ngust nspre Grdistea de Munte. Rul, aici, parc nu mai este nervos. La
ntoarcere o s trecem poate si prin Pestera Bolovnoas... Exist si o poveste a unei sbii de aur dacice, spune
Andrei.
Cine a gsit-o, mi Andrei?
Doamna TruIas din Cucuis. Pe atunci era o tnr Iat de 18 ani, care spa cu Constantin Daicoviciu, btrnul,
la Orstioara de Jos, n jurul Castrului Roman. Spa pmntul cu altii, pe santierul arheologic. Si, ntr-o sear, ea si
cu o Iat din Bucium au gsit o sabie de aur de 70 centimetri lungime. Academicianul Constantin Daicoviciu a Iost
strasnic de Iericit pentru ce au gsit Ietele asta, le-a pupat, le-a cuprins, le-a srutat...
Si le-a luat-o...
Da, le-a luat-o. Misterul acestei sabii este c, desi am cutat-o Iebril n literatura de specialitate, nu am gsit-o.
Si am reconIirmat de cteva ori cu doamna TruIas povestea cu sabia dacic de aur...
Doamna este nc n viat? ntreab Tudor.
Da, este n viat si o puteti vedea si voi dac timpul ne va permite.
Cti ani are doamna?
Vreo 70.
Da?
Da. Vreo 70...
CasetoIonul continua s m necjeasc si nu eram convins c imprima. Vreau s m conving si-l ntreb pe Tudor:
Merge casetoIonul meu sau nu merge? Se nvrteste?
Nu. Nu merge.
Merge acuma?
Nu stiu ct merge de bine.
|ine si tu volanul un pic, Tudore. Vreau s veriIic.
Mi Miky, tu nu stii s scrii si din memorie?
Tudor pare Iericit acum. |ine cu mna dreapt de volan, n timp ce cu cealalt gesticuleaz spre casetoIonul meu
american.
n continuare, drumul serpuieste, se rsuceste, se ngusteaz, se las chiar bltucit de ploaie, dar nu se rupe.
Acum vedem o prpastie pe dreapta, pe unde curge prul.
Cum i spune prului stuia, Tudore?
Grdistea.
Rul Grdistei modiIic toat geograIia local. Rul si ntreg peisajul prin care trecem mi aminteste de Peru.
Uitndu-te la muntele maiestuos din Iat pe care sunt spate terasele dacilor, parc vezi Machu Pichu. Imaginile ti
iau respiratia si nu te mai saturi s privesti. Aventura noastr continu prin rupturi de drum, gropi si bltoace, dar
mergem, mergem nainte. Pentru un interval scurt de timp, trecem printr-o ceat deas care m oblig s pun
luminile de drum si s ncetinesc constant pn aproape de mersul melcului. Deodat, n Iat ne apare un sat de
munte, cochet si mic, parc ar Ii o asezare pitoreasc din Iilmele de animatie pentru copii.
4
e-. 55. -x,x::-:ee:et-.e F00f
,)+1)
-,-.e
Cum se numeste stucul sta?
Grdistea de Munte, vine rspunsul.
Da, si au bisericut, au o scoal de 4-8 clase...iar asta este valea Ninesului... Hai s ne oprim putin si s intrm
n vorb cu oamenii.
Sociabil si deschis, Andrei ncearc s-si Iac si aici prieteni asa cum, de altIel, Iace peste tot pe unde mergem.
Acum se apropie de un om aIlat pe marginea drumului.
Bun ziua. Cum te numesti, omule?
Bun ziua. M cheam Adi.
Adi si mai cum?
Adi Stoicoiu.
Andrei se recomand si el, politicos, apoi continu s vorbeasc cu omul pe care tocmai l ntlnise. Conversatia
lor e degajat si, pentru cine nu-i stie si-i vede, impresia este c acesti doi oameni se cunosc de mult si c sunt
prieteni de-o viat.
Ce Iace omul sta aici? l ntreb peste cteva minute pe Andrei.
sta este...este cel mai mare diplomat al.vacilor.
Ha, ha, ha!...
Si unde trieste?
Trieste aici, sus, la munte. Da, trieste singur, la o deprtare de cinci kilometri de cea mai apropiat cas.Singur!
Dar stii cine cunoaste cel mai bine locurile acestea? El, Adrian Stoicoiu. n Muntii Surya-nului el este stpn.
Impresionant! Trebuie s ai o
constitutie Iizic si suIleteasc
deosebit de puternice pentru ca s
rezisti, singur, aici, izolat de oameni.
Da, da, m aprob Andrei.
l vd pe omul nostru de la munte
privindu-ne cu interes Iiresc: nu de
multe ori i-a Iost dat s ntlneasc
un grup de citadini si, mai ales, nu de
multe ori cineva s-a oprit s vorbeasc
cu el. l mai vd cum ne Iace semn
de rmas bun, prieteneste, cu mna.
S mergem acum. Sunt curios
s stiu ce pesteri sunt pe-aici.
Pi.sunt multe. Ia s vedem.
Pesterile din Vrtoape, Pestera Tepter,
Pestera Bodi...
S-a gsit mult ceramic dacic
nuntrul lor.
Astzi este iulie 10, 1998. E
dimineatiar aerul tare de munte ne
rcoreste si ne nvioreaz. Unii din
grupul nostru au obosit deja si au
renuntat s mai mearg cu noi, au
renuntat s se mai catere pe poteci
de munte, s se agate cu minile de
ierburi, s-si nIig unghiile n pmnt,
printre pietroaie, ca s poat vedea
un zid dacic neexplorat, neatins nc
de lenesii nostri arheologi de origine
romn.
Unii au renuntat ieri, altii azi-
dimineat. Dan a plecat primul, a Iost
chemat de urgent cu treburi de Misterele Sarmisegetusei
5
e-. 55. -x,x::-:ee:et-.e F00f
,)+1)
-,-.e
avocatur. Pentru Tudor, motivele sunt diIerite, mai putin musculare si mai mult digestive Andrei, o vulpe btrn,
i-a zis cu o voce blnd si comptimitoare: `Ia-l i pe Costel cu tine, la Deva, tot sufer el cu inima. Cum Tudor
s-a grbit s spun `Da iar Costel nu a vociIerat, s-a trezit c.trebuie s-l aduc pe Costel napoi si c nu mai
poate merge la Chisinu. Ideea a Iost Ioarte bun.
Mergem n continuare spre Sarmisegetusa, mergem la Grdistea de Munte si, de acolo, la Fetele Albe. Dac am
putea gsi doi cai pe la vreun muntean din zon, ne-am putea simpliIica drumul spre Sarmisegetusa.
Dar lucrurile nu sunt asa cum speram. Oamenii de aici nu arat o dorint arznd pentru bani; valorile pe care
conteaz ei sunt putin diIerite. Ei iubesc natura, cu care se conIund de multe ori, pretuiesc o mas bun n
compania unor buni prieteni si, de ce s nu recunoastem, le place si un pahar bun de trie. Asa c planul nostru s-a
dat peste cap. Cel putin pentru moment.
Pe aici, pe undeva, trebuie s Ii Iost o crbunrie. Dacii au Iost unii dintre cei mai soIisticati metalurgi ai
antichittii.
Da, este una prin apropiere, mi conIirm Andrei bnuiala. Exist aici un deal numit Crbunria, pe care
arheologii au gsit Ioarte multe cioburi dacice. Dar cercetri serioase nu s-au Icut.
Unde este dealul, lng ce sat?
Lng Costesti, de unde veneau ieri, pe jos, generalul Vasile Dragomir cu domnul proIesor Rudan. Ei au Iost ieri
si au vzut Crbunria si numai ei ti pot da mai multe inIormatii.
La ce lucreaz ei aici ?
La un proiect al Institutului de Geo-Dinamic, care se ocup de cutremurele de pmnt din Romnia. n
realitate, ei actioneaz din patriotism, Iiindc aceste investigatii despre civilizatia dacic sunt principala lor preocupare,
pe lng proiectele de geo-dinamic. Vor s-si Iacsi un laborator care s cerceteze posibilele miscri tectonice ale
zonei. De Iapt, ei studiaz civilizatia dacic. Activitatea domnului academician Zugrvescu, directorul acestui institut,
este ludabil si merit toat aprecierea.
Bravi oameni! De-ar Ii multi, mult mai multi ca ei! Acum uit-te, la captul de sus, dinspre sud al Orstioarei de
Pe culmile Jrtoapelor
6
e-. 55. -x,x::-:ee:et-.e F00f
,)+1)
-,-.e
Jos, este o teras extraordinar de pe care am cules Ioarte mult ceramic si care nu a Iost cercetat arheologic
niciodat, mi spune Andrei.
Vorbesti de asta care a Iost la dreapta?
Asta, da.
Dup ipotezele noastre, aici ar Ii Iost o asezare dacic Ioarte important, Iiindc aici, dup algoritmul nostru, se
unesc linii Ioarte interesante. Locul merit o atentie deosebit.
Andrei, tu spui c ai oamenii ti aici care, cnd sosesti, te anunt imediat ce au descoperit iar tu decizi dac te
intereseaz sau nu. M ntreb de ce oare arheologii nostri nu Iac la Iel, de ce nu au si ei contacte cu localnicii, asa
cum ai tu? De ce trebuie s vii tu, de la Chisinu, Ir s Iii pltit de nimeni, si s Iaci ce Iaci? Tu te preocupi de
aducerea n prezent a unor descoperiri despre daci, care Iac s explodeze multe dintre cunostintele noastre despre
daci. Prin publicatiile tale, dacii redevin nici mai mult nici mai putin dect centrul civilizatiei antice a Europei.
Miky, nu m luda prea mult. Nu-i uita pe general, pe proIesor, pe tine, care vii din New York si ne uimesti cu
relatrile tale despre o nou istorie a noastr, istorie pe care doar o intuiam, dar nu o stiam.
E bine si e necesar s lucrm ct mai multi si s trezim interesul national asupra istoriei adevrate a neamului
nostru.
Acum intrm n Bucium, nu-i asa?
Da, Bucium este primul sat care apartine comunei Orstioara de Sus. Pe teritoriul acestei comune se aIl
principalele cetti dacice. Este o comun de 30 kilometri lungime si care cuprinde satele Bucium, Orstioara de Sus,
Plopesti, Costesti, Costesti-Deal si Grdistea de Munte.
Stii, Andrei, cu metalurgia la daci... vreau s-ti spun c tu m-ai convins. Am si scris despre priceperea dacilor
n prelucrarea Iierului n 'Cuiul dacic sau Cuiul lui Pepelea. ti amintesti?
Da, mi aduc aminte, mi-ai trimis si mie ziarul, la Chisinu. A Iost Irumos gestul tu si am apreciat ce ai scris.
Am o alt ntrebare la care nu am gsit nc rspuns: cu ce au tiat dacii piatra?
Stai s-ti zic nti despre proIesorul Glodariu, arheologul principal al Romniei n problemele civilizatiei dacice.
El spune c a gsit o ton de plumb pe acest teritoriu sacru al dacilor.
Si pe unde este depozitat aceast cantitate urias de plumb?
O are n depozite colosale, la Cluj, la care nu are nimeni acces.
De ce trebuie s Iie un asa de mare secret?
Da, e trist pentru c, n loc s ne mndrim cu el, l tinem ascuns.
Nu are nimeni acces. Si nici stia de aici, de la Deva, de la muzeu, nu stiu prea multe.
stia nu stiau nici despre cuiele dacice care nu ruginesc. Arheologii de la Deva desi Deva este muzeul
principal al civilizatiei dacice din
Romnia stiu mai putin dect
stii tu, Miky, la New York.
Asta nu e bine. Dar acum,
Andrei, as vrea s stiu ce-a spus
Glodaru despre Iierul acesta
care nu rugineste, pe care tu l-
ai cercetat.
La nceput a spus c e dat
cu o vopsea, care-l proteja de
rugin, a si scris despre asta.
Dar ce-a mai zis dup ce
i-ai dovedit din ce e Icut si ai
adus toat documentatia
stiintiIic?
N-a mai zis nimic.
N-a Icut niciun
comentariu?
Nimic, am Iost la el, i-am
si scris o dare de seam pe care
am si publicat-o n cartea
'Fierul-Piatra, Dacii-
Timpul. Domnii au Iost Ioarte Peytera Bodi
7
e-. 55. -x,x::-:ee:et-.e F00f
,)+1)
-,-.e
interesati cnd le-am artat studiile spectroIotometrice, graIicele.le-am artat tot. M-au dus la un proIesor, Radovici,
la Bucuresti. El era (poate c mai este) director adjunct la ICECHIM, Iostul institut al Elenei Ceausescu. Acesta se
ocupa cu protejarea tevilor contra ruginei. Am Iost la el si am discutat mult pe aceast tem. 'Domnule, asta
explodeaz foarte tare..., a zis el. Am continuat s merg pe urm pe la unul, pe la altul. Ne sustinea, e drept, si
presedintia de atunci. Pe urm am primit 20 de milioane de lei de la Ministerul Cercetrii. Acesti bani trebuia s-i
mprtim cu el. Noi s-i dm probe pe care el s le studieze. El a luat 20 de milioane de lei si nou ne-a dat. nimic.
n 1995 stia erau bani, nu glum!
Deci a luat banii si.adio?!
A luat banii institutului ICECHIM-ului iar nou, care am muncit, nu ni s-a dat nimic.
Si nu s-au uitat s vad si s nteleag de ce nu ruginesc cuiele acelea dacice dup mai mult de 2.000 de ani?
Nu, n-au Icut nimic.
Dar ce au Icut cu cele 20 de milioane de lei? Cum au justiIicat disparitia acelor bani?
Cic i-au Iolosit pentru 'Metodologie de cercetare.
Cu alte cuvinte, au stat pe scaune, bndu-si linistiti caIeaua de dimineat, discutnd politica zilei si ncasndu-
si salariile la timp.
Bine, domnilor, zic, dar pe ce probe ai Icut cercetarea? C de la mine nu ati primit nimic si nici nu mi-ati cerut!
De ce nu aveti nicio prob? Eu am zeci de astIel de cuie dacice. De ce nu le-ati cercetat? Ce ati cercetat dumneavoastr?
Tot ce aud si vd n legtur cu nepsarea autorittilor de ieri si de azi de a cerceta istoria veche m mhneste
proIund. Si m ndrjeste. Trebuie Icut ceva. Si vom Iace. Ce vale este asta, Andrei?
E valea Ninesului.
O lum spre Sarmisegetuza. Iar acum tocmai am intrat n Grdistea de Munte. La stnga estea valea Aninesului
care duce la vrIul lui Hulpe. Acolo se gseste una din cettile dacice cele mai importante. Acolo, pe vrIul Ceata,
asezarea a Iost Icut pe 50 60 de terase, la o nltime de 1.200-1.300 de metri, dar nu a Iost cercetat arheologic
niciodat. Acolo sunt imense bogtii arheologice, dup cum spunea Daicoviciu btrnu`.
Cnd spui 'Daicoviciu btrnu ,vrei s spui Constantin Daicoviciu?
Da, academicianul.
Asta este cea mai mare asezare dacic, aici, la Ceata. Pe aceast vale a Ninesului te duci spre ea. Sunt cam 7-
8 kilometri. Accesul e Ioarte greu. Fr o masin bun, Ioarte bun, de teren, nu poti ajunge acolo. Acum avem pe
dreapta Apa Grdiytei. Vezi acum terasele astea, aici, sus? Cnd te uiti la aceste terase, vezi cum tria dacul, unde-
si aseza casa.
Adi Stoicoi, cluza noastr, are si el o ipotez Ioarte interesant:
Domnilor, stia si aveau casele asezate pe munte, dup epoleti, dup gradul pe care-l aveau. Jos tria sergentul,
pe urm plutonierul, pe urm locotenentul, iar sus de tot tria generalul.
Adic era o ierarhie...
Da, era o ierarhie si n asezarea teraselor: cu ct erai mai sus pus, cu att ti era si casa asezat pe o teras mai
nalt, mai spre vrIul dealului.
Adi, ce ne spui acum este o opinie sustinut de unele observatii ori este numai asa, o prere spontan?
Nu, nu, nu e doar o prere. Cantitatea de ceramic de calitate creste pe msur ce ne apropiem de vrI.
Da, poate Ii un punct de vedere solid.
E prerea lui, spune Andrei, dar posibil s Iie adevrat. Dacii erau si ei mprtiti n caste. Vrem noi sau nu
vrem, dar n mod sigur nu aveau robi... aveau casta lupttorilor, casta nobililor tarabostes si pe cea a oamenilor
obisnuiti, a plugarilor.
Din nou ne aventurm prin locuri rupte de ap, prin noroaie si gropi. Noroc cu masina asta ruseasc a lui Andrei.
Cum i spune masinii?
Vrei s spui ce marc este?
Da.
Este o Niva...
Uuu, ce se aude pe sub ea?
Drumul, drumul diIicil de munte...
Am iesit cu bine din gropile astea de noroi. Nu stiu cui s-i multumesc: lui Andrei care s-a gndit s cumpere
masina asta puternic ori rusilor care au conceput-o asa de solid? n Iata noastr se vede casa lui Adi, cocotat pe
un colt de munte, acoperit de vegetatia care abund peste tot. Suntem ntmpinati de o ctea Ioarte suspicioas,
care nu prea cunoaste termenul 'prietenie, asa c preIer s stau n masin pn cnd stpnul ei o domoleste.
8
e-. 55. -x,x::-:ee:et-.e F00f
,)+1)
-,-.e
A
rheologul doctor Florea Costea se ocup cu pasiune si rbdare, de mai bine de 25 de ani, de civilizatia
dacilor din sud-estul Transilvaniei, n cadrul Muzeului Judetean de Istorie din Brasov. Comunicrile
asupra cercetrilor de teren avnd circulatie redus, lucrurile sunt Ioarte putin cunoscute. Tot ceea ce
doresc s aduc n atentia celor preocupati de istoria veche a acestor meleaguri i datorez n mare msur domnului
Florea Costea.
Inima vechii Dacii este n sud-estul Transilvaniei. Din zona de curbur a Carpatilor si au originea dou artere
importante pentru oamenii si pentru pmntul acesta: Oltul si Muresul. Amndou au Iost mereu iubite si cntate de
locuitorii tinuturilor pe care le ud si le hrnesc dintodeauna.
Acum dou milenii, Dacia era acoperit de pduri de neptruns, care au Iost o bun bucat de vreme pavz
mpotriva cotropitorilor. Pe atunci albiile rurilor erau drumurile fr pulbere care i uneau pe daci, pe lng potecile
cunoscute doar de ei.
Oltul, Alutus cum l denumeau dacii, era una din arterele de comunicatie importante cu circulatie intens. Izvornd
din Hasmasul Mare, se ndreapt spre vest, ca mai apoi s-si schimbe directia cu 90 de grade si s se ndrepte spre
sud. Cu sigurant, deIileul carpatic al Oltului a Iost aprat, n timp, de mai multe IortiIicatii puternice, care nc nu
se cunosc. Toate IortiIicatiile au Iunctionat cu succes pe teritoriul intracarpatic Icnd Iat celtilor care nu s-au
putut aseza aici iar putinii sciti rmasi au Iost asimilati usor, dup cum relev cercetrile arheologice din zon.
Gruprile zonale si IortiIicatiile sud-est transilvnene cu rol strategic si militar au Iost n principal anterioare
ntemeierii statului dac. Existenta unor Iormatiuni prestatale este de necontestat. Strabo spune c neamul dac era
istovit de rzboaie dese att mpotriva agresorilor strini ct si a altor Iormatiuni din acelasi neam. Dacii se luptau cu
ndrjire pentru aprarea bogtiilor subsolului la care rvneau multi.
Zona deIileului Oltului, cuprins ntre Augustin si Mateias, a Iost intens locuit nc din prima epoc a Iierului,
aici existnd n vechime mine din care s-a extras Iierul pn la epuizare. Dup cum se stie, dacii aveau cunostinte
avansate de metalurgie, Iierul Iiind deopotriv necesar n timp de pace, ca si n vreme de rzboi. De aceea dorinta de
nsusire a acestor teritorii nu era lipsit de important.
Pe la anul 200 .Hr., |ara Brsei Icea parte din Iormatiunea prestatal condus de Rubobostes iar, mai trziu, n
zon este mentionat regele Oroles.
Era Iiresc ca Iiecare din triburile din zon s organizeze si s intretin o structur administrativ si militar
reprezentat prin grupri de IortiIicatii.
Dup Burebista, rostul si rolul lor se va
schimba esential, toate vor Ii
subordonate intereselor statului.
Ansamblul cettilor de la Racosul de
Jos este esalonat pe 5 kilometri lungime
din cei 17 kilometri cti are Oltul ntre
Augustin si Mateias. Au Iost descoperite
3 situri arheologice pe malul stng al
Oltului si unul pe malul drept. n deIileu,
trezesc interesul dou dealuri cu Iorme
asemntoare ce strjuiesc Oltul de o
parte si de alta. Cele dou dealuri se
numesc tipii unul e denumit Tipia
Racosului si cellalt Tipia Ormenisiului,
denumirile neIiind ntmpltoare
deoarece 'tipia nseamn acopermnt
de cap (cciul).
Ele sunt accesibile doar dintr-o
Edificii dacice de cult
n defileul Oltului, la Raco
Domnija RAJIU
9
e-. 55. -x,x::-:ee:et-.e F00f
,)+1)
-,-.e
singur directie, avnd o latur inabordabil prezentnd chiar si surplombe, aidoma rsIrngerii unei cciuli dacice,
celelalte prti avnd pante abrupte. Asezarea si caracteristicile lor au Icut ca ambele tipii s Iie alese ca amplasamente
pentru cetti cu caracter militar. n diIerite epoci, dealurile au suIerit interventia omului care a construit terase si le-
au netezit vrIul pentru realizarea constructiilor. Aportul omului la realizarea sistemului deIensiv a Iost ns minim.
Caracteristicile, rolul sacru si militar al constructiilor de pe Tipsia Ormenisului ne Iac s ne ntrebm dac aceast
zon nu este cumva un Kogaion. Nu lipsesc nici prul Tipsiei sau al Racilor care curge la poalele dealului, dup cum
nu lipseste nici pestera.
Cercetri arheologice intense s-au Icut pe tipsia Ormenisului, n timp ce pe Dealul Vrriei si la Piatra Detunat
cercetrile sunt la nceput iar pe Tipsia Racosului s-au Icut doar cteva sondaje n urm cu dou decenii.
Locul numit Piatra Detunat se aIl la 900 de metri distant de Tipsia Ormenisului si a Iost intens locuit nc din
epoca bronzului. O asezare IortiIicat a Iost realizat n a doua epoc a Iierului, Iiind ntrit de daci pe la anul 200
.Hr.
Terasele si IortiIicatiile se ntind aici pe 23 hectare si evidentiaz eIorturile Icute pentru aprare n ultimele 2
3 secole ale Daciei libere. n aceast asezare s-au gsit, pe lng constructiile de aprare, si 20 de trasee. Terasele
sunt antropogene, cu val dublu, sant, zid de piatr si pmnt. S-au gsit urmele unui turn precum si ale unui atelier
de Iurrie si, probabil, de orIevrrie. FortiIicatiile prezint urme ale unui incendiu puternic care a avut loc n prima
jumtate a secolului I .Hr., incendiere din timpul lui Burebista.
Singurul motiv al incendierii poate Ii existenta unei Iormatiuni puternice care a ndrznit s nu-i recunoasc
autoritatea si care nu era interesat de unire. Dup unire ns, IortiIicatiile au Iost ntrite relundu-si rolul lor militar
si politic n strategia de aprare a trii.
FortiIicatia dacic de aici era unul din obstacolele menite a opri naintarea atacatorilor ctre resedinta de pe Tipsia
Ormenisului.
La punctul numit Dealul Vrriei s-a gsit o IortiIicatie Ioarte puternic din perioada hallstattian, cu val dublu
si sant, ambele lungi de peste 525 de metri si late Iiecare de 8-9 metri. Valurile au Iost construite din roc local.
Constructiile deIensive ridicate aici pe numeroase terase antropogene mai erau nc vizibile ntre cele dou rzboaie
mondiale. Era un posibil loc de reIugiu al dacilor din partea inIerioar a deIileului.
Tipia Racoyului este un deal calcaros cu nltimea de 575 de metri, situat la 1,30 kilometri N-E de localitatea
Racos. Partea superioar are spre sud o latur aproape vertical si nu a necesitat constructii deIensive. n partea
opus a Iost ridicat un zid mai lung, de 80 de metri, nchis n partea de nord cu un zid perpendicular de numai 5
metri. Grosimea acestor ziduri este de 1,802,00 metri, Iiind realizat din blocuri de calcar, unele cu laturi de peste un
metru, Iasonate la exterior. Ltimea incintei este de 22 de metri. Se pare c cetatea a Iost construit n anii premergtori
rzboaielor daco-romane, dar cu sigurant a Iost un loc de supraveghere a cursului Oltului, precum si a depresiunii
Homoroadelor, depresiunii Brasovului pn spre depresiunea Baraolt. (Supraveghere si semnalare a evenimentelor
celorlalte cetti).
Tipia Ormeniyului are nltime de 759,5 metri si este situat n stnga Oltului, la jumtatea deIileului Augustin-
Mateias.
Pe tot dealul s-au gsit urme de locuire sporadic nc din epoca bronzului. S-a observat o locuire intens n
prima epoc a Iierului, cnd s-a trecut la prima amenajare a unei prti din platou si a unor terase. Tipsia Ormenisului
a mai suIerit transIormri constructive cu dou secole naintea cuceririi romane.
Singurul acces spre vrI este asigurat de un drum n pant cu o ltime de 2,53 metri pe care se desIsurau
procesiunile, dar se putea merge si cu carul. La intrarea n cetate se mai vd nc urmele unei porti puternice de
piatr, drumul urmnd apoi pe o portiune curb dealului si sIrsind la 40 de metri de sanctuare.
Pe drumul ce urc spre sanctuar, n dreapta, pe terasa a VI-a, s-au gsit urmele unui turn-locuint cu laturile de
5x6 metri si urmele unei constructii-cazarm, realizate din piatr de calcar Iasonat la exterior.
Cetatea de pe Tipia Ormenisului este deosebit net de celelalte din arcul Carpatilor, avnd un rol si o nItisare
aparte, Iiind chiar singular n aceast parte a Daciei. Aici se desIsoar pe numeroase terase constructii cu caracter
militar si sacru. n incint se delimiteaz riguros un sector militar si un sector sacru. Nu sunt urme de locuire a
civililor.
Cazarma era amplasat n partea de S-E. Erau barci construite din lemn cu paviment din piatr si care puteau
adposti o garnizoan permanent de 250300 de soldati. Pe paviment s-au gsit numeroase vrIuri de sgeti si o
Iibul din bronz. n ncperea mic a cazrmii, aproximativ n centru, s-au gsit urmele unei vetre lucrate deosebit de
ngrijit, ca si celelalte din cetate. Are un plan circular si este nalt de aproape un metru. Se vd bine straturile de lut
amestecat cu pietre. Diametrul vetrei este de 1,50.
Sectorul sacru era ns cel mai bine reprezentat pe Tipie. Pn acum s-au descoperit aici urmele mai multor
constructii cu caracter sacru; este posibil ca ele s Ii Iost construite n perioade diIerite, dar sigur au coexistat,
dovad Iiind reconstruirea sanctuarului cu aliniamente, dup distrugerea Icut de romani n rzboiul din 101-102.
10
e-. 55. -x,x::-:ee:et-.e F00f
,)+1)
-,-.e
Pe vrIul aplatizat al dealului, incinta sacr are dimensiunile de 100x30 de metri.
Constructiile sunt:
un sanctuar cu aliniamente, amplasat n coltul de N-NV al incintei, lipit de zidul dinspre terasele sudice si de cel
de nord al platoului. Aici s-au gsit plinte din tuI vulcanic de Iorm tronconic cu bazele de 7580 de centimetri si
bazele mici de 50 de centimetri, nltimea lor nedepsind 50 de centimetri. Exist exemplare sleIuite perIect, dar si
unele cu Iatetri ce las impresia c nu sunt nc terminate. Distanta dintre plinte msoar 3,503,75 metri interax.
Sanctuarul nu putea avea mai mult de 10 plinte n lungime si 4 plinte n ltime. Nu s-au descoperit Iuse de coloan
si nici pe plinte nu sunt urme de arsur de lemn. Se pare c nu s-a continuat ridicarea constructiei pe vertical.
n pavaj sunt multe Iragmente de vase dacice din ceramic, modelate cu mna sau la roat, unele se pot
reconstitui, Iiind aproape ntregi; e posibil c a avut loc o spargere ritual cu ocazia amenajrii supraIetei pe care
urma s se ridice sanctuarul.
o cldire cu pavaj din lespezi sleIuite care se pare c a Iost locuinta preotului sanctuarului cu aliniamente. S-au
gsit Ioarte multe cioburi de vase din ceramic executat manual si la roat. Este posibil ca n aceast sal s se Ii
desIsurat ospete dup terminarea ceremoniilor.
Lng aceast constructie s-au gsit urmele a dou vetre de Ioc, una dintr-o Iaz mai nou, cu un plan ptrat,
nltat de la podea si marcat pe margine cu pietre mai mari. Pe supraIata acesteia s-au gsit si dou scoabe zvor.
Existenta sobelor pentru nclzit duce la concluzia c aceste constructii Iunctionau permanent.
un sanctuar dintr-o Iaz mai veche, anterior sanctuarului cu aliniament, cu diametrul exterior de peste 16
metri, identic arhitectural cu cel din aIara cettii.
Cel mai interesant sanctuar este cel situat pe o teras exterioar incintei si este compus din trei constructii
concentrice, astIel:
o constructie exterioar, abia perceptibil, cu diametrul exterior de 19,30 de metri constnd dintr-un sir de
pietre de calcar si oIiolit. Urmele de arsur si crbune indic Iaptul c sustinea o structur din lemn. Distanta dintre
aceast constructie si cea intermediar este de aproximativ un metru.
constructia intermediar este un cerc perIect, realizat din blocuri din tuI vulcanic, alb, cu ltimea de 20 de
centimetri, Iasonate n arc de cerc. Lungimea lor oscileaz ntre 0,45 si 0,90 metri iar nltimea ntre 0,13 si 0,16
centimetri. Blocurile sunt asezate cap la cap Ir un sistem de mbinare ntre ele. Diametrul acestei constructii este
de 15,50 metri.
constructia interioar este amplasat descentrat n interiorul celei intermediare. Are dou ncperi dintre care
una rectangular, cu laturile de 7, 00 x 6, 50 metri si alta absidal cu arcul absidei la 2,30 metri de peretele desprtitor.
Talpa constructiei este din lespezi de calcar de dimensiuni mai mari, cioplite ngrijit. S-au gsit resturile a trei stlpi
de lemn din colturile ncperii rectangulare iar n peretele desprtitor s-au gsit resturile a trei stlpi de lemn. Peretele
era realizat dintr-un schelet de lemn de brad lipit cu lut Ituit. Peretii exteriori aveau aceeasi structur, dar erau mai
grosi. Podina era din lut Ituit. ntre cele dou ncperi s-a gsit un Iragment de brn-prag. n ncperea rectangular
s-au gsit urmele unei brne din lemn, carbonizat, n care erau btute piroane n Iorm de cap de lebd. S-a gsit
o cantitate apreciabil de lipitur ars si crbune, ceea ce sugereaz c cele trei constructii aveau un acoperis comun
din lemn. Constructiile sunt n trepte descendente, cea interioar Iiind amplasat mai sus dect celelalte. n ncperea
rectangular s-a gsit un bogat material arheologic constnd n ceramic si piese metalice. Ceramica din acest
sanctuar este diIerit de cea gsit n restul sitului. Erau oale mai mari, cu guler, sau vase Ir Iund, balamale si un
zvor metalic. Prezenta piroanelor cu cap de lebd nIipte n brn, ca si vasele mari de ceramic indic Iaptul c
aici se depuneau oIrande pentru o divinitate care putea aduce Iertilitate. n ncperea abisal nu s-a gsit inventar,
ceea ce nseamn c aici era locul sacru atribuit divinittii.
(Ca o curiozitate, se pare c divinitatea implorat n acest sanctuar actioneaz nc pentru ca solul de pe platou
si de pe terase s Iie deosebit de negru si mnos pentru ca plantele slbatice s creasc mai viguros si mai nalte dect
n alte locuri. Un examen pedologic asupra unui pumn de pmnt de pe Tipia Ormenisului a artat c solul are
caracteristicile pedologice ale celui din Brgan, pedologul spunnd c solul nu poate Ii din vrI de deal necultivat).
Prin numrul mare de sanctuare descoperite pn acum, Cetatea de pe Tipia Ormenisului se remarc drept un
loc important pentru statul teocratic dac, cetatea avnd n principal un caracter sacru si, secundar, caracter militar.
La ceremoniile care se desIsurau n aceast cetate participa un numr mare de oameni, ceremoniile Iiind
importante pentru populatia aIlat pe o raz destul de mare, cetti cu caracter sacru, descoperite pn n prezent,
Iiind putine n sud-estul Transilvaniei. Rmne de studiat ce divinitti erau celebrate si invocate n aceste sanctuare,
pentru c religia era o dimensiune important a civilizatiei dacilor.
Trinicia si exceptionala situare strategic a IortiIicatiilor din sud-estul Transilvaniei s-au bucurat de atentia
regilor daci, nu mai putin ca acelea din Muntii Orstiei. Ele erau destinate a Ii un punct de regrupare si reluare a
conIruntrilor cu romanii. De aceea, stiind de existenta lor, romanii le-au distrus cu slbticie ca s nu mai poat Ii
reIcute.
11
e-. 55. -x,x::-:ee:et-.e F00f
,)+1)
-,-.e
ntr-o recent suit de lamentabile aparitii n emisiunea 'ISTORIA CARE DOARE, la Televiziunea Universittii
Spiru Haret: 'ROMNIA DE MINE, dl. 'proIesor dr. sau...colonel dr. Mircea Dogaru (ezitm asupra 'calittii
deoarece apare cu ambele caliIicri n emisiune; pe de alt parte, n ciuda ncercrilor, n-am reusit s identiIicm pe
INTERNET vreun 'CV proIesional al lui Mircea Dogaru) aduce critici Ir sens la adresa actualilor sustintori ai
dacologiei si a organizatorului ('din Statele Unite ale Americii) celor NOUA Congrese de Dacologie care au avut
loc pn n prezent la Bucuresti. Dl. Mircea Dogaru se lanseaz, cu eroism de Don Quijotte, mpotriva unor majore
surse istorice, dar pe care n poIida titlului universitar aIisat dnsul le crede simple mori-de-vnt...
n Iond, dincolo de sustintorii actuali ai dacologiei, cu cine se rzboieste zgomotos dl. Mircea Dogaru? Cu o
pleiad de importanti istorici romni care s-au strduit s scoat la lumin componenta dacic (si prin aceasta
'central-european!) a rdcinii istorice a Romnilor! Strdania este absolut ludabil mai ales dup 'miyelia
roesllerian' si dup presiunile culturnicilor pro-sovietici care urmreau, vizibil, IalsiIicarea surselor reale ale Istoriei
Romnilor. Este evident c dl. proI. dr. Mircea Dogaru ignor personalitti de marc ale culturii romne de la
Haydeu, Eminescu si Nicolae Densuyianu la Vasile Prvan or Constantin Daicoviciu inclusiv urmasii acestora
si eIorturile autohtone (paradoxal: inclusiv chiar ale sale, cum se va vedea!) de a ntelege etajarea istoric. Este
vorba de explicatia care a schitat cu temei cum anume dintr-o etnie tracic (derivat istoric direct, 'balcanic, din
ceea ce cercetarea international actual consider a Ii Iost leagnul Indo-Europenilor, posibil: Pelasgii Danubieni!?)
s-au dezvoltat si diIerentiat N TIMP, din Nordul Alpilor si pn peste Muntii Urali, si mai ales pe cursul Dunrii,
'neamuri getice de sorginte tracic. n centrul si estul Europei hallstattine acestea au Iormat initiale 'ginti diIerentiate
n timp, prin: zonele geograIice de habitat, prin limba mai mult sau mai putin evoluat (Iie spontan, Iie n contact cu
autohtonii sau cu intruziuni de imigratie), prin obiceiuri si cutume noi si n timpurile 'istorice (sau consemnate ca
atare) prin entitti politice diIerite. C le spunem acestor entitti, de la caz la caz: ' regate, 'tinuturi, 'tri sau
'triburi este, la urma urmei, o chestiune de optic personal.
Mai important este ns cum denumesc aceste entitti SURSELE ISTORICE CONSACRATE, respectiv autori
recunoscuti de bun istoriograIie, cum sunt Herodot, Strabon si Dio Cassius; ne reIerim la acestia extrgnd
citatele elocvente pentru topica acestui material: etajul istoric daco-getic (corespunztor perioadei Dromichaites
Burebista) si etajul dacic (corespunztor prezentei Imperiului Roman cu granita la Dunre, pn la gurile de vrsare
ale acesteia).
Am nteles c dl. dr. Mircea Dogaru este absolvent al cursurilor universitare din perioada n care studiul limbii
grecesti vechi nu mai era obligatoriu; si c are vizibile diIicultti n acest sens (dac nu ne nselm, d-sa nu a
recunoscut, 'i-a scpat genitivul plural al apartenentei n denumirea 'Muntelui SInt al... Getilor, asa cum o
graIiaz Strabon: KOGAION-ON 'al Kogaionilor). Pentru a nu-l pune din nou n diIicultate cu reproducerea n
greaca veche a citatelor ultra-cunoscute din ~ISTORIILE lui Herodot, o s alegem o traducere romneasc, pe
ct de corect pe att de suculent, cea de la 1647, cu autor necunoscut: 'ISTORIE CE VECHE (...) A MARELUI
NV|TORIU IRODOT..., manuscris descoperit si publicat n 1900 de Nicolae Iorga.
(- I- ) n aceste Iragmente se conIirm cuvintele lui Herodot, potrivit crora, n etajul istoric al secolului V
dCH:

- Etnia 1racilor este uriay, dar puternic divizat ("snt osbiji")


- GEJII sunt "dintru 1raci"
- n secolul JI BC se afl situaji geografic n nordul altor triburi trace, pe malul (sau malurile?) Dunrii
- Se disting, faj de alte seminjii trace, ca: "cei mai drepji yi mai viteji dintru toji 1hrachii"; dar nu numai
att, ci yi - semnificativ! - prin legile (pravilele) lor, fiind "niamuri" diferite.
( IV, 93) ' ... Si pn agiunge ('Darie mprat mpratul persan Darius) ...la Dunre, nti supus pre Ghetii,
O istorie care... doare?!
Dr. Aapoleon SJESCU
12
e-. 55. -x,x::-:ee:et-.e F00f
,)+1)
-,-.e
cei ce zic c snt Ir` de moarte; pentru c alalti Trachi s-au dat toti (s-au predat) Ir de rzboi supt ascultarea lui
Darie; iar acestia ('Getii), stnd mpotriv, czur la robie Iiind dintru toti Trachii (cei) mai drepti si mai viteji!...

( V, 3) ...' Si aceast limb (etnie) a Thrachilor iaste, aIar din (de) Indiani, mai mare dect toate limbile; care
dac ar Ii supt o ascultare (conducere) ar Ii nebiruit si-i Ioarte tare, dup cum socotim si noi. Ce pentru aceia snt
slabi, pentru c snt osbiti. Iar numerile (denumirile) lor snt multe, dup niamurile lor, iar pravilele lor snt tot ntr-
un chip, aIar de Ghetes ...).

( -II- ) Trei secole mai trziu, asadar dup o perioad de timp care ar putea Ii considerat pe drept cuvnt un
nou ~etaj istoric, mrturia lui Strabon (n 'GEOGRAFIA) ne ajut substantial n stabilirea raportului disjunctiv
Traci - Ge(i - Daci. Insistm ntru asta, pentru c aprigul prof.dr. Dogaru ntreab retoric, n emisiunea sa: `DE
CE A 1REBUI1 S INJEN1M UN `POPOR DAC?' Ca s nu... revendicm Bassarabia, Jalea 1imocului, ca s
nu revendicm granifa noastr fireasc in Jest?'...('?'?)
Si, pentru c-i declar pe DACI drept 'un tribulet, acolo, n Banat (dl. proI dr. Iace vizibil o conIuzie grosolan
ntre Daci, ca regat al lui Decebal, si tribul Singilor, tritori pe actualul teritoriu al Banatului Srbesc, care nici
mcar nu mai Iceau parte, propriu-zis, din Regatul lui Decebal!), i reamintim d-lui proI. dr., cu o transcriere
convenabil pentru d-sa: n caractere latine, textul lui Strabon (GEOGRAPHIA, cartea VII):
3. 1." n partea de sud a Germaniei, peste Elba, zona care cuprinde malul fluviului e acum ocupat de Suevi.
Alturi de ei se ntinde jara Gejilor, la nceput ngust (apoi) latura sa sudic se extinde de-a lungul Istrului iar
latura cealalt de-a lungul Pdurii Hercynice, chiar incluznd o parte a acelor munji; apoi devine mai larg
ctre nord yi se extinde departe pn la 1irageji...":
3.1. ...to de notion meros ts Germanias to peran tou Albios to men suneches akmn hupo ton Sobon katechetai:
eit euthus h ton Geton sunaptei g, kat archas men sten, paratetamen toi Istroi kata to notion meros, kata de
tounantion ti paroreiai tou Herkuniou drumou, meros ti ton oron kai aut katechousa, eita platunetai pros tas
arktous mechri 1uregeton,

3.2 Grecii i consider ntr-adevr pe Geji c sunt 1raci. Ei ocupau ambele maluri ale Dunrii, la fel ca yi
Moesienii...
|2| ...hoi toinun Hellnes tous Getas 1hraikas hupelambanon: oikoun d eph hekatera tou Istrou kai houtoi kai
hoi Musoi(...)

n Ioarte cunoscutul pasaj care urmeaz (7.3.5) si n care d detalii despre Zamolxe, Kogaion si Decaineo
(Deceneu), pentru a nu Ii absolut nicio conIuzie (de parc s-ar adresa direct d-lui Dogaru!), Strabo precizeaz de
patru ori c se reIer la GETI!:
|5| ...legetai gar tina ton Getn onoma Zamolxin douleusai Puthagorai kai tina ton ouranion par ekeinou
mathein, ta de kai par Aiguption planthenta kai mechri deuro: epanelthonta d eis tn oikeian spoudasthnai
para tois hgemosi kai toi ethnei prolegonta tas epismasias, teleutonta de peisai ton basilea koinonon ts archs
auton labein hos ta para ton theon exangellein hikanon: kai kat archas men hierea katastathnai tou malista
timomenou par autois theou, meta tauta de kai theon prosagoreuthnai, kai katalabonta antrodes ti chorion
abaton tois allois entautha diaitasthai, spanion entunchanonta tois ektos pln tou basileos kai ton theraponton:
sumprattein de ton basilea horonta tous anthropous prosechontas heautoi polu pleon proteron, hos ekpheronti ta
prostagmata kata sumbouln theon. touti de to ethos dieteinen achri kai eis hmas, aei tinos heuriskomenou toioutou
to thos, hos toi men basilei sumboulos huprche, para de tois Getais onomazeto theos: kai to oros hupelphth
hieron, kai prosagoreuousin houtos: onoma d autoi Kgaionon homonumon toi pararreonti potamoi. kai d hote
Burebistas rche ton Geton, eph hon d pareskeuasato Kaisar ho theos strateuein, Dekaineos eiche tautn tn
timn, kai pos to ton empsuchon apechesthai Puthagoreion tou Zamolxios emeine paradothen.

Localiznd vecinii getilor (de observat c i diIerentiaz de traci si de moesieni), Strabo continu:
(7.3.7) ...Dar acestia sunt, Ir ndoial, Sciti! Nu erau ei cei care s-au asezat dincolo de Moesieni, de Traci si
de Geti: hipelmogii, butorii de lapte de mgrit galaktoIagi si abii...?
(7)...houtoi d` eisi dpou hoi Skuthai! poteron d` oud` hippmolgoi san hoi epekeina tn Musn, kai Thraikn,
kai Getn, oude galaktophagoi kai abioi...
13
e-. 55. -x,x::-:ee:et-.e F00f
,)+1)
-,-.e
Ct despre Regele Dromichaites (spre necazul d-lui Dogaru, care-l declar 'Dromichete-Tracul!) Strabo
este de... alt prere: este REGELE GETILOR , ca yi nepotul acestuia, Burebista:
(7.3.8) '..Dromichaites care a Iost regele GE|ILOR n timpul diadohilor...(8)... ho te Dromichaits kata tous
diadochous n Getn basileus:
( 7.3.11) 'Boirebista, unul dintre GE|I, lund conducerea tribului su...(11) ... Boirebistas anr Gets, epistas
epi tn tou ethnous epistasian...
Si, pentru a clarifica lucrurile cu raportul Daci-Ge(i, Strabo continu n chiar pasajul urmtor (7.3.12):
"..S-a fcut, n timpuri strvechi, o alt mprjire a acestor popoare existente; aya, unii le spun Daci yi
ceilalji Geji; Gejii se ntind nspre Marea Aeagr yi spre est, dar Dacii sunt situaji n partea opus, ctre Germania
yi ctre izvoarele Danubiului, care eu cred c erau denumiji Daci din vremuri mai demult."
|12] gegone de kai allos ts choras merismos summenon ek palaiou: tous men gar Dakous prosagoreuousi tous
de Getas, Getas men tous pros ton Ponton keklimenous kai pros tn heo, Dakous de tous eis tanantia pros tn
Germanian kai tas tou Istrou pgas, hous oimai Daous kaleisthai to palaion,
Iar unul din criteriile identit(ii lor este, crede Strabo, limba: ~...Dacii vorbesc aceeayi limb cu Ge(ii.
Getii sunt mai bine cunoscuti printre Greci din pricina Irecventelor expeditii de prad pe care ei le Iac (de?) pe
ambele maluri ale Istrului (...) ...La un moment dat, cnd Getii si Dacii au crescut la cel mai mare numr al lor, erau
n stare s ridice o armat de 200.000 oameni dar acum au sczut la vreo 40.000, si sunt chiar pe cale s ajung
supusi ai Romanilor, dar nc nu sunt sub stpnirea acelora bazndu-se pe Germani, care sunt inamici ai Romanilor.
(13) ...homoglttoi d` eisin hoi Dakoi tois Getais. para men oun tois Hellsin hoi Getai gnrizontai mallon dia to
sunecheis tas metanastaseis eph` hekatera tou Istrou (...)...auxthentes d` oun epi pleiston hoi te Getai hoi te Dakoi,
hste kai eikosimuriadas ekpempein strateias, nun hoson eis tettaras muriadas sunestalmenoi tunchanousi, kai engus
men hkousi tou hupakouein Rhmain, oup d` eisin hupocheirioi teles dia tas ek tn Germann elpidas polemin
ontn tois Rhmaiois.
Harta 1raciei potrivit site-ului www.hipkiss.org
14
e-. 55. -x,x::-:ee:et-.e F00f
,)+1)
-,-.e
( -III- ) Un secol yi jumtate mai trziu (un veritabil 'alt etaj, dac socotim c ntre timp a avut loc invazia
Roman asupra Regatului lui Decebal si ocuparea a circa un sIert din acest teritoriu!), CASSIUS DIO n a sa
'Istoria Roman'- aduce numeroase si valoroase inIormatii despre Dacii cei... att de mult urti, deopotriv: de
Romani si de... proI.dr. Mircea Dogaru!
S retinem dintre aceste inIormatii doar una, elocvent pentru subiectul nostru, din Iragmentul LXVII,6:
'... Aumesc aceste seminjii DACI, dup cum se numesc ei nsuyi, ct yi dup numele folosit de Romani
pentru ei, deyi nu sunt neytiutor c anumiji autori greci i numesc Geji, pe drept sau nu: n ce m priveste eu stiu
c Getii sunt populatia care trieste la Nord de Hemus (Balcani), n preajma malurilor Istrului.
Fat cu asemenea dovezi certiIicate istoric, orice cercettor, orict de pus pe sotii, ar cdea pe gnduri. Dar nu
Dogaru! Dl. proI.dr. Dogaru prelund cu toptanul (si, semniIicativ: Ir s mrturiseasc public sursa!..) din
amplul studiu 'NOI, TRACII scris de Iosif Constantin Drgan acum o jumtate de secol devine peste noapte
nu numai nIocatul adversar al Congreselor de Dacologie, dar al... nsesi paginilor autentiIicate de istorie. Potrivit
discursului su, congresele noastre sunt organizate de si particip international la ele! citez: 'Indivizi care sunt
agenti ai serviciilor secrete, din interior si internationale, pseudo-patrioti tmpiti si bieti buni de internat la Mrcuta!
O astIel de aIirmatie insulttoare l calific pe dl. Mircea Dogaru ca apar(innd lumii subterane a mahalalei
intelectuale.
Da, noi, membrii societ(ii ~DACIA REVIVAL INTERNATIONAL yi sus(intorii dacologiei din Romnia
yi din multe alte (ri ale lumii apar(inem unui serviciu, dar acesta nu este secret, ci este un serviciu pus n
slujba adevrului, este efortul continuu de a demonstra c rdcinile poporului romn au fost yi sunt dace.
Iar acesta este un adevr ce nu poate Ii sters de pe harta istoriei Iiindc ISTORIA NSSI NU POATE FI STEARS.
Dup prerea d-lui colonel Dogaru, nu a existat nimic altceva dect un Popor Trac, ntins din Germania pn n...
Egipt, zon n care existau cteva 'porecle regionale, cum ar Ii: 'teleormneni, 'giurgiuveni, 'brasoveni,
'bimreni... Ca si astzi. Probabil dl. Dogaru de aceea, (nentelegnd SUCCESIUNEA etajelor istorice si drumul de
la Traci pn la noi, care a trecut succesiv prin notiunile de GE|I, DACI, VALAHI , ROMNI de aceea, zic,
aprecia revista intitulat 'VALAHIA si o ponegrea pe cea intitulat 'DACIA MAGAZIN?!
De unde un Regat al Dacilor spune dl. Dogaru cnd e lucru stiut c Romanii au trimis peste Dunre cea mai
mare armat din istoria lor, ca s... se rIuiasc, colo, cu un tribulet din... Banat?! (120,000 de soldati romani veneau
s se lupte cu.Giestiul?!). Dup cunostintele istorice ale d-lui colonel M. Dogaru, Dromichaites n-a Iost get, a Iost
TRAC; la Iel Burebista. Ct despre Decebal citez: 'Dac v reIeriti la Dacia lui Decebal, pentru c respingeti Dacia
Roman... ('gura pctosului adevr grieste!, n.n.) ...s luati n calcul Dacia Roman (!), de ce vreti s reduceti
Romnia actual la o ptrime? Cu alte cuvinte de ce Iaceti jocul acelor servicii strine care n vremea ocupatiei
sovietice ne-au bgat n cap c a existat un popor dac care a luptat pentru libertate mpotriva nvlirii Romane?! (
Te pomenesti c Decebal a luptat mpotriva Extraterestrilor?... aici, cum se vede, se amestec de-a dreptul paranoic
salcia cu telegraIul si cu Tour EiIIel; dar discursul era pe sIrsite si lupttorul Trac complet epuizat, ne inIorma
c... Ierusalimul a Iost ntemeiat de TRACI, cu trei sute de ani nainte ca 'Evreul David s-l nIrng pe...Tracul
Goliath!...). Arabii s-si pun poIta-n cui, cci Palestina a Iost ntemeiat tot de Tracii domnului Tracodogaru!...
Mai asteptm doar s ne precizeze cror servicii secrete strine apartin Herodot, Strabo si Cassius Dio.
n Iata unei att de acuzate lipse de coerent, ne ntrebm cu seriozitate dac nu cumva articolul |aprut (n limba
englez! pe Internet, semnat 'Dr.Mircea Dogaru (Ir 'proI. sau 'colonel), din care reproduc mai jos cteva
Iragmente ce se bat cap n cap cu opiniile 'proIesorului exprimate mai sus| a Iost cu adevrat conceput si scris
de... cel ce semneaz?! Judecati si dvs scrierile si aberatiile unui individ care are pretentia s i se spun doctor n
istorie. Ne vom rezuma doar a comenta cele scrise de colonelul n rezerv subliniind sursele din care citm.

ARMATA (' LUPTTORII)


Dr. Mircea Dogaru
CITATE COMENTATE:

M.D. `1acitus subliniaz c, in luptele dintre Romani i 1raci.... cetfile (1racilor) erau aprate de numeroi
aprtori (...) Acei imaginari (`vould-be' autorul vroia sa spun: `erau probabil'?) nobili, `tarabotii i
15
e-. 55. -x,x::-:ee:et-.e F00f
,)+1)
-,-.e
pzitorii lor personali care, dup ce unificarea statului , au format armata Regelui (Burebista).
N.A. Fals: 'termenul TARABOSTES apare abia n secolul VI AD, deci la Dio Crysostomus, prin Jordanes; iar
armata roman s-a 'ciocnit cu Tracii (din viitoarea Provincie Thracia!) cu... 600 de ani mai devreme, nu in anul 102
A.D. n sase secole 'gradele militare si sociale se schimb sau nu; dar utilizarea unui citat scris dup sase secole si
atribuit 'celor vechi- este un vizibil abuz.
M.D. ` Regele macedonean Persaeus (179-168 BC) cumpr alianfa Gefilor pentru confruntarea sa ultim cu
Romanii.
N.A. Regele Perseus era REGELE TRAC, al viitoarei provincii Romane 'THRACIA. Dac Getii erau Thraci si
nu o entitate politic distinct, de ce trebuiau 'cumprati pentru a participa la lupt?!
#
N.A. vorbind despre armata lui Burebista (sec. I BC) dup ce ASTZI pretinde c Burebista nu era dac!
autorul scrie:
M.D. '.. Alturi de `tarabostes, care formau inima Armatei Regale (a lui B.), populafia brbteasc se alia
puternic acestora, grafie spiritului rzboinic al Dacilor
#
N.A. si... iat Dacii (n aceeasi sintagm cu Getii!), nc din... secolul IV BC!!! :
M.D. '... Cea mai mare parte a armatei o forma infanteria, fapt dovedit de relatrile c Gefii pedestrai care i
s-au opus lui Alexandru cel Mare in 335 BC aveau o proporfie de 2.5 la 1. Elementul-oc al armatei Dace era grosul
infanteriei, format din lupttori profesioniti.
#
N.A. Pentru a conIirma c se reIer la o armat comun, autorul continu, 10 rnduri mai jos, n acelasi context:
M.D.' Odat statul lui Burebista fiind format, armata Gefilor i Dacilor a utilizat flota unit a fortrefelor
greceti de pe coasta de Jest a Mrii Negre. ...(..) Dup moartea lui Burebista aceste trupe vor forma armata
Dacilor Liberi, dup disparifia (?'') statului unificat.
N.A. Nu a 'disprut statul lui Burebista, ci s-a 'dezmembrat n 4-5 'regate! Revenind: s Ii Iost cumva
vorba de 4-5 regate DACE, cu o... singur armat, cea colectiv: 'armata Dacilor Liberi?!
Despre Iaptul c (n contradictie cu ceea ce pretinde n emisiunile 'ISTORIA CARE DOARE), strmosul lui
Burebista, regele Dromichaites, ERA nu TRAC, ci ... DAC, aIlm sub aceeasi semntur :
M.D.` Referitor la abilitatea conductorilor Daci,
ni se menfioneaz (in izvoarele istorice) virtufile i
priceperile diplomatice ale lui Dromichaites,
conducerea i organizarea lui Burebista i infelepciunea
lui Duras... (...) Priceperea conductorilor lor,
puterea i complexitatea structurii lor militare i
adeziunea (popular) i-au fcut pe Daci i pe Gefi
capabili s opun o rezistenf incununat de succes
triburilor migratoare or armatelor marilor puteri din
Lumea Jeche. In istorie ei sunt rememorafi drept un
popor puternic, care a luptat impotriva Romanilor cu
oarecare (?') succes, i i-a fcut pe aceia s le plteasc
tribut.
Acestea sunt scrierile 'nemuritoare ale domnului
Mircea Dogaru, cel care se strduieste s ne conving
de Iaptul c istoria doare. Strdanie n zadar, pentru
c nsesi aIirmatiile sale Iac istoria si mai dureroas
dect este acum. Noroc cu audienta de care nu se
bucur postul pe care Mircea Dogaru si vars ineptiile
pentru c, altIel, ne-am trezi cu tot Ielul de prozeliti
elucubrationisti gata s-i poarte gndurile.
Dac doriji un abonament la
DACIA MAGAZIN
Trimite(i prin mandat poytal suma de
35 lei pe adresa: Daniela Gridan,
335700, Orytie, Pia(a Victoriei 20.
Ve(i primi ncepnd cu luna
urmtoare dousprezece numere ale
publica(iei noastre.
V rugm s specifica(i pe mandat
adresa poytal corect la care dori(i
s primi(i revista.
16
e-. 55. -x,x::-:ee:et-.e F00f
,)+1)
-,-.e
Provincia Dacia, declarat de mpratul Traian, dup nIrngerea geto-dacilor si sinuciderea ritualic a marelui
rege Decebal, a constituit cea mai greu de administrat provincie a Imperiului, cu Iruntarii greu dac nu imposibil
de controlat, la nord si sud-vest, dacii recurgnd la retrageri n codri, nesupuneri si rscoale Irecvente. Geto-dacii,
care se ridicaser instigati, nu cu multe decenii n urm chiar mpotriva marelui uniIicator Burebista, ntr-o regretabil
nechibzuint, nu ar Ii putut suporta nicicnd jugul robiei romane, mai ales dup ce legiunile luaser cu asalt lantul
cettilor montane din sistemul de aprare al teritoriului geto-dac, trecnd prin Ioc si sabie altarele, pe vitejii daci si
mare parte din populatia rmas Ir aprare.
La un secol si jumtate de la sinuciderea ritualic a marelui rege Decebal, un strnepot de-al acestuia, PUBLIUS
CORNELIUS REGALIANUS, de neam dacic Iiind, pe ct se spune, rud cu nsusi Decebal (,gentius Daciae,
Decebali ipsius, ut Iertur, aIIinis Scriptores Historiae Augustae, Tyranni triginta, 10, 8), avu curajul s se ridice
mpotriva oligarhiei romane, n calitate de comandant al armatelor de pe Dunre avnd misiunea de a apra aceast
parte a imperiului de nvlirile barbare, ba chiar mpotriva sarmatilor care amenintau Irecvent zona carpato-dunrean.
Bucurndu-se de sprijinul Legiunilor din Panonia Superioar (mai exact, legiunile a X-a, a XII-a cu sediu la
Apullum si a XIV-a, Gemina), dar si de al celor din Moesia si Noricum, REGALIANUS, strnepotul regelui martir,
Iu declarat mprat de ctre trupele sale, Iapt ce scandalizeaz oligarhia senatorial de la Roma si pe nsusi mpratul
Gallienus.
Mna lung a Romei, prin interpusii pltiti, l ajunge pe viteazul Regalianus care, desi cade prad unui complot
intern cu implicarea sarmatilor roxolani, rmne nu numai un simbol al luptei de eliberare, ci si o Iigur memorabil,
ntr-un moment crucial din istoria Irmntatei noastre Dacii.
Odat cu actul de nesupunere si proclamarea ca imperator a lui Regalian (care si consolidase pozitia organiznd
teritoriul si btnd propria-i moned de argint-
regalianul), Gallienus a nteles c Dacia a
devenit o provincie de nesupus, greu
guvernabil, pe care neamul si spiritul dacic si-
au adjudecat-o.
Dacia supt Gallien pierdut, cum scrie
istoricul Scolii Ardelene Petru Maior n Istoria
pentru nceputul romnilor n Dachia
1
, asa
rmne si sub Quintilius, Iratele lui Claudius
(doar 17 zile mprat), pn la Aurelian
preastrlucit mprat: Dachia aceea s-au zis
a lui Aurelian, iar cea dincoace de Dunre,
Dacia lui 1raian.
2
Hotrrea lui Aurelian de a
dezbina Dachia de la imprfia romanilor se
datora inadins numai pentru pisma ce avea
asupra laudelor lui 1raian
3
,care i-ar Ii eclipsat
meritele si Gloria de mprat. Pizma purtat
gloriei predecesorului e un Iapt dovedit n
ntreaga Antichitate, de la Iaraonii Egiptului la
mpratii romani.
DACIA RESTITUTA, adic Dacia revenit
Un moment crucial in istoria romanilor
Regalian-restauratorul Daciei libere
De la Dacia restituta la Dacia aureliana
Prof. dr. Zenovie CRLUGEA
17
e-. 55. -x,x::-:ee:et-.e F00f
,)+1)
-,-.e
populatiilor autohtone sedentare (de care amintesc izvoarele vremii) era, asadar, pierdut din orbita roman, nc din
acest timp (mai trziu, n sec. IV, mpratii bizantini precum Constantin cel Mare sau Justinian, gratie si organizrii
religioase a teritoriilor nord -dunrene, unde apar primele episcopii, vor considera Dacia nord-dunrean supus din
nou stpnirii noastre). Retragerea administratiei si a trupelor romane din Dacia ordonat de Aurelian, la 275 era, de
Iapt, o hotrre care venea s conIirme o realitate de Iapt.
Noua DACIA AURELIANA, cu componentele sale Dacia Ripensis (tinuturile Moesiei din dreapta Dunrii) si
Dacia mediteraneea (pn la hotarele Dardaniei, vecin cu lumea helenistic), creat n sudul Dunrii si pstrnd
aparenta unei Dacii romane, nu mai avea nici extinderea , dar nici bogtiile celei vechi.
Restituit Iederatilor goti/geti cum scria preotul cercettor Dumitru Blasa Dacia nord-dunrean (DACIA
VECHE) este, asadar, pierdut de Roma, cu mult timp n urm Iat de retragerea oIicial. Cuceritorii au Iost siliti s
se retrag, tocmai pentru c dacii liberi si neamurile sarmatice (iazigi, marcomani, cvazi, heruli, vandali, gepizi) se
dovediser Ioarte active, Icnd incursiuni de prad n Tracia si tinuturile Ilyriei.
4
S mentionm c, pe cnd Regalian era proclamat imperator al tinuturilor carpato- danubiene, n Gallia, acelasi
gest de nesupunere Iat de Roma l Icea Marcus Acilius Aureolus (D. Cantemir l numeste pe acesta hatmanul
clrimii Aureulus Dacul), originar dintr-o Iamilie de pstori daci, s lupte mpotriva lui Postumus, un uzurpator din
Gallia. Unindu-se cu uzurpatorul mpotriva Romei, Aureolus va Ii si el proclamat suveran de ctre armatele sale n
anul 268, la Mediolanum. Pornit mpotriva acestuia, mpratul Galienus si gseste sIrsitul n asediul de la Mediolanum
(Milano de azi). ns, asemenea lui Regalianus, si uciderea lui Aureolus va veni din partea propriilor si soldati,
planurile complotiste ale Romei Iiindu-le amndurora Iatale, dup cum scrie istoricul bizantin Zonares.
5
Abandonarea Daciei de ctre Roma n perioada 271-275 este o recunoastere oIicial trzie a Daciei postdecebaliene
nesupuse, contributia decisiv revenind lui Regalian, snge din sngele marelui su naintas, care vine s rzbune
asuprirea si umilintele ndelungate la care Iusese supus Dacia din partea autoritarilor legionari.
Dacia scria Petru Maior n urm cu peste 200 de ani
6
o scpase de a mn romanii nc n zilele lui
Gallienus, de tot. Adic, precizm noi, n timpul domniei lui Regalian.
Moment istoric crucial n istoria Daciei, scurta domnie a lui Publius Cornelius Regalianus, imperatorul legiunilor
de la Dunre (ucis de complotisti n august 263), urmat de vrednica domnie a sotiei sale Sulpicia Driantilla (care
bate si ea moned, ntrind astIel statul dac), constituie argumentul de baz c Dacia restituta, de care vorbesc
istoricii timpului, rmsese dintodeauna o Dacie a geto-dacilor, cu ornduielile si obiceiurile sale n mas a poporului,
ce nu a putut Ii n realitate nici ngenuncheat, nici supus, nici tranzactionat de mpratii vremelnici ai Romei
expansioniste pe trei continente: Europa, Asia, AIrica.
Vitejia si renumele de dac, pe care si l-au luat mai apoi attia suverani ai Romei, chiar Aurelianus mpodobindu-se,
dup nIrngerea gotilor, sarmatilor, carpilor si dacilor, cu titlurile Gothicus, Sarmaticus, Carpaticus, Dacius, Iiecare
nsotit de superlativul Maximus (unii mprati din sec. III-IV, chiar daci la origine, ca Galerius Maximus, 292-311,
ori ca augustii tetrarhi Galerius, Licinus, Daia si Constantin devenit cel Mare), au impus n constiinta antichittii un
tip exemplar de comportament uman. Asa ne explicm prezenta statuilor de daci, precum cele de pe Arcul de 1riumf
al lui Constantin cel Mare de la Salonic (unde vedem si steagul dacic n Iorm de sarpe cu cap de lup) sau de pe
Arcul de TriumI de la Roma (8 statui de daci, nalte de 3 metri, care mpodobiser marea Iriz din Forul lui Traian,
de peste 30 de metri). Chiar pe sarcoIagul din porIir egiptean al SI. mprtese Elena de la Vatican, din Sala Crucea
greceasc) se pot vedea Iiguri de nobili si conductori geto-daci, usor de recunoscut dup imagologia consacrat
acestora att pe monedele dacice ct si de la Apolodor ncoace.
Ce pot Ii aceste statui reprezentnd conductori si nobili daci (naintm ipoteza c unele erau dedicate chiar
memorabilului Regalian, eliberatorul), dect cinstirea vitejiei si un elogiu mobilizator al spiritului dacic, dimpreun cu
sentimentul mndriei etnice, pe care Constantin cel Mare nendoios l tria, cinstindu-l mai apoi n Noua Rom n
care se aprindeau si pentru geto-dacii din tinuturile carpato-danubiene luminile Bizantului crestin.
1
Scrieri, I, E.P.T., 1976, Ed. Minerva, Bucuresti, p. 112.
2
Ibidem, p.135.
3
Ibidem, p. 117.
4
A se vedea Vospiscus, Eutropius, RuIus, Orosius, Zonares etc.
5
A se vedea si unele reIeriri din lucrrile unor autori din sec. V-XIII: Iordanes, Procopius din Caesarea, Agathias,
Menander Protector, Theophanes ConIessor, Nicephoros, Gheorgios Monacos, Ctin PorIirogenetul, Leo Diaconul, Kedrenos,
Zonares, Skylitza, Psellos, Attaliates, Ana Comnen, Kinnamos, Nichetas Choneatis si Georgios Akropolites.
6
Op.cit., p.118, Cap.III Pentru trecerea romanilor celor din Dachia inapoi, preste Dunre, in zilele impratului
Aurelian.
18
e-. 55. -x,x::-:ee:et-.e F00f
,)+1)
-,-.e
P
roblemele romnilor din aIara granitelor, iesiti istoriceste din ele prin rapt si dictat (e cazul Basarabiei,
Bucovinei si a unor prti din Transilvania si Banat), i-au Irmntat si pe alti reprezentanti ai generatiei
clasicilor, numai c la Eminescu acestea au devenit chestiune de constiint national ce decurgea din
statutul de intelectual si patriot, ntr-o vreme apropiat de epoca Iormrii natiunilor europene n granite de tinere tri,
cnd notiunea de patriotism era proaspt, neerodat sau diluat, cum este n zilele noastre.
n vremea cnd Eminescu, pe drumul deschis de Dimitrie Bolintineanu, redescoperea tracitatea si romnitatea
sud-dunrean, cu porecle Ir acoperire ca fintari sau morlaci, Ioan Slavici publica o brosur n limba german cu
titlul Romanii din Ungaria, 1ransilvania i Bucovina, brosur creia Mihai Eminescu i Iace o cronic de ntmpinare
incitat Iiind, probabil, si de monograIia grandoman despre poporul ungar ntocmit de Paul HunIalvy, la care se va
Tracoromnia i transromnii n
publicistica eminescian
Gligor HASA
membru al Uniunii Scriitorilor din Romnia
19
e-. 55. -x,x::-:ee:et-.e F00f
,)+1)
-,-.e
reIeri si Titus Maiorescu n studiul Literatura roman i strintatea. Din lucrarea lui Slavici, publicat n prestigiosul
ziar german Ausburger Allgemeine Zeitung, Eminescu extrage un lung Iragment privitor la politica de maghiarizare,
inclusiv la Dunrea de Jos, care i aIecta mai abitir pe altii dect pe romni, ungurilor lipsindu-le elementele de
cultur i inzestrare intelectual, ins prisosindu-le energia i abilitatea politic.
n publicistica din Curierul de Iai, dar mai cu seam n 1impul, nversunarea poetului vizeaz procesul de
deznationalizare a romnilor din statele suddunrene, a cror situatie o deplnge si din perspectiva dezinteresului
statului romn. Dumitru Vatamaniuc, n antologia tematic Romanii din afara granifelor frii, sesizeaz c n
viziunea lui Eminescu poporul romn este o unitate etnic prestatal, care are la baz o limb comun si o bogat
viat spiritual. Publicistica lui Eminescu ne oIer texte de reIerint pentru cunoasterea situatiei macedoromnilor,
aromnilor si istroromnilor, a acestor comunitti romnesti ntr-o vreme cnd deznationalizarea devenise politic de
stat n Grecia, Albania, Iugoslavia si Bulgaria.
n viziunea clarvztoare a poetului si nentrecutului publicist cauza suprem a aIirmrii noastre ca natiune
trebuia s Iie unitatea spiritual a romnilor de pretutindeni. Ca s argumenteze, el apeleaz la surse autorizate, la
documente din Iondul Eudoxiu Hurmuzachi si la prestigioase publicatii strine iar argumentarea degaj o gam larg
de sentimente: mndria de neam si limb, ngrijorare, sperant, ncrncenare chiar, neezitnd s intre n polemic
drz cu publicatiile strine interesate care negau existenta valahilor sau a romnilor sud-dunreni, numiti, Iericit,
tracoromni. Ca si n cazul altor mari probleme ce reprezint osatura ideatic a publicisticii sale problema Gurilor
Dunrii, rolul Romniei ca plac turnant de interese ntre Rsrit si Apus, problema evreiasc, relatiile cu Austro-
Ungaria, ConIerinta de pace de la Berlin si pierderea unor Ielii din tar, reIormele lui A. I. Cuza, dreptul nationalittilor
mari si mici Eminescu se inIormeaz temeinic, pune n btaie date istorice, etnograIice si lingvistice, combate cu
argumente de necontestat.
Asa, de exemplu, pornind de la ideea hasdeian c substratul limbii noastre este traco-iliric, conchide c limba
romn, Iormat ntr-un spatiu geograIic extrem de ntins n raport cu granitele statului, este o limb absolut unitar,
mrturie a preexistenfei poporului inaintea intemeierii formafiunilor noastre statale. Cel mai amplu articol, ntrunind
multe din atributele unui studiu, este intitulat Romanii Peninsulei Balcanice, reprodus n 1impul din ziarul 1elegraful
roman (26 septembrie 1878). Articolul se citeste cu acelasi interes din perspectiva mai multor discipline, desi nu
cuprinde pretioase si pertinente observatii etnograIic, istorice, lingvistice, vizavi de editia a II a lucrrii lui I. P.
Falmeraxer, Fragmente din Orient. Fragmentul tradus de Eminescu reprezint si o exemplar prob de limb
romneasc. La data aparitiei articolului, inIormatiile asupra romanittii sud-dunrene erau Ioarte srace.
Eminescu atrage atentia, cu mndrie, asupra unei noi ramuri a poporului romn, de o mare vitalitate etnic,
valahii, aducnd la timpul prezent problemele unei etnii amenintate cu deznationalizarea. Iat c si de data asta el este
un naintemergtor, trgnd semnalul pentru chestiunea aromanilor, chestiune ce va deveni una important n calendarul
de prioritti ale statului romn independent.
Incursiunile n istoria romnittii sud si nord-dunrene de la sIrsitul etnogenezei dovedesc solide cunostinte de
istorie veche si medieval, precum si o perspectiv modern asupra Ienomenelor istorice care pn astzi nu au Iost
elucidate pe deplin.
Excursul asupra pcatelor ce ne nsotesc mereu istoria si neamul: nestatornicia, predispozitia la schimbri, asa,
numai s Iie, rsturnarea Irecvent a temeliilor statului (tot din moIt), ambitia de a ntrece pe toat lumea, irosirea
Iortelor n zbateri sterile etc., motiveaz lipsa de interes pentru Iratii nostri, element etnic cu care ne putem mndri.
Nu exist stat in Europa Oriental, nu exist o far de la Adriatica la Marea Neagr care s nu cuprind bucfi din
nafionalitatea noastr, incepand de la ciobanii din Istria, de la morlacii din Bosnia i Herfegovina, pan in Munfii
Albaniei i zidurile Atenei (...), dincolo de 1isa i Nistru, pan la Odesa i Kiev. Eminescu, publicistul, politologul
si Iormatorul de opinii, d ca exemplu interesul rusilor pentru cele mai neinsemnate triburi ale familiei slave, ca
pretext pentru a nIiera lipsa de interes a romnilor transdanubieni pentru Iratii lor din Peninsula Balcanic la Congresul
de Pace de la Berlin. Vina Iat de ei e cu att mai mare cu ct acestia, n conditii vitrege nemaintlnite, si-au pstrat
limba si datinile, n vreme ce slavii s-au grecit, iar albanezii s-au turcit.
ntruct Iragmentul tradus (si comentat) de Eminescu din lucrarea lui Fallgmerayer asupra Orientului rmne
pn astzi o pretioas sintez de istorie si cartograIie reIeritoare la populatiile din Peninsula Balcanic, ne simtim
ndrituiti s rezumm cteva date si idei:
a) Romnii sud-dunreni sunt atestati nc din secolul al XI-lea n istoria bizantin, ca urmasi ai tracilor latinizati;
b) Acestia au Iost n legtur cu conationalii lor pe malul stng al Dunrii, dominnd prti din Tesalia si Albania
(ca argument, enumer orase si sate ale acestui popor ce se ocupa cu cresterea vitelor, mestesugurile si comertul);
20
e-. 55. -x,x::-:ee:et-.e F00f
,)+1)
-,-.e
c) n cunostint de cauz, Iurnizeaz date despre oierit si
transhumant, identice cu ale pstorilor nord-dunreni, oameni sobri,
avnd cultul Iamiliei si deprinderea mestesugurilor casnice, cu calitti
mult superioare celor care vorbesc greceste;
d) Acest popor a avut cndva periodul su de strlucire i de
mrime politic precum a tebanilor, a avut tara numit Valahia Mare,
spre a se deosebi de o alta, Valahia Mic, tot sud-dunrean, (.), a
avut regi, un Petru si Asan, care au Iondat un regat cu capitala la
Trnovo, a avut n Tesalia un cpitan neatrnat care se numea Marele
Romn (Megas Vlachos), nemurit n cronicile bizantine si Iranceze.
Pentru desteptarea risipitelor prfi ale poporului romanesc,
Eminescu consider c trebuie s se Iac misiuni de cultur, ca
acelea din vechime la Muntele Athos si mult mai mult. Realitatea
vremii sale i justiIic apelul la o diatrib Iulminant viznd clasa
politic de hofi i semidocfi.
n articolul numit La 4-16 iunie., aprut n Timpul la 1 iunie
1880, ca si n alt articol precedent, Eminescu sustine c pentru
reglementarea situatiei din Balcani ar Ii necesar un mondus vivendi
n care s se asigure Iiecrui popor libertatea de dezvoltare cultural
si politic. O alt revenire la problemele romanittii sud-dunrene
este cauzat de epilogul nedrept al Congresului de Pace de la Berlin.
Constatnd c o civilizatie real le lipseste tuturor elementelor etnice
din Peninsula Balcanic, Eminescu consider c este nedrept ca
una s stpneasc asupra altora: .o egal cultur, o egal valoare
numeric si o egal slbiciune toate Iiind supuse unei inIluente strine, Iie ruseasc, Iie austriac impune o
egalitate n drepturi. Transromnii (acesta Iiind termenul corect, dup Eminescu, si nu macedoromnii) au Iost n
Evul Mediu un popor numeros rspndit n toat Peninsula Balcanic.
Factorii istorici si culturali neprielnici au contribuit la amnarea desteptrii lor nationale. La acestia se adaug
dezbinarea lor programat de ctre greci si austrieci. n consecint, recomand nu numai nIiintarea de scoli romnesti,
ci si a consulatelor n principalele orsele locuite de romni, care s-i apere de bandele de hoti care terorizau populatia
tracoromn. Tendintelor de dominare panbulgare le opune o posibil aliant ntre romni, albanezi, turci si o nou
remprtire a teritoriului, dup state, singurul argument de drept public care poate asigura dezvoltarea egal a tuturor
elementelor etnice din Balcani.
Studiul publicat n 1impul la 20 septembrie 1881, cu titlul La Montpellier, se bizuie pe serioase inIormatii cuprinse
n lucrarea lui Dimitire Bolintinianu Cltorii la romanii din Macedonia i Muntele Atos sau Santa Agora, precum pe
tratatele lui William Martin Leake si Ami Boue. Articolul n discutie nu este lipsit de obisnuitele sgeti ale polemicii
eminesciene, ele viznd atitudinea prtinitoare a Frantei n rzboiul rece dintre Grecia si Turcia. Nu de putine ori
argumentul rational si logic se nsoteste cu ironia subtil: In Epir ca i-n 1esalia, grecii veritabili strlucesc aproape
pretutindeni prin absenfa lor i macedoromanii constituie marea maforitate a populafiei, sau cu acuza nvecinat
sarcasmului: Nimic mai bizar decat de a intemeia din Franfa in Orient politica nafional pe situafia colar i
religioas a elevilor din 1esalia. Acumulnd, n acelasi loc, argumentele, Eminescu apeleaz la ziarul Irancez
Republique Francaise, unde se aIirm c macedonenii (nu tintarii si kutovlahii, nume care pentru romni nu au
niciun nteles) ocup tot teritoriul ce se ntinde de la Ohrida la Moreea si de la Caiani pn n Adriatica (...), Iormnd,
dup spusele lui Thunmann, un popor mare si numeros. Mai adaug Eminescu, pornind si de la alte surse, desigur,
c romnii sudici reprezentau o jumtate a populatiei Traciei si trei din patru prti ale Macedoniei si Tesaliei. Schitnd
o hart cu granite avnd localitti majoritar romnesti, comentatorul aIirm c ar putea Ii privit ca un teritoriu
exclusiv romnesc. Ajungnd la numrul popoulatiei, constat cu malitie c la sud de Dunre statistica oficial e
prsit in seama fanteziei devenind un obiect de lux si de aceea sunt preIerabile nsemnrile cltorului Boue, care
numr aproape 600.000 de macedoromni numai din regiunile prin care a trecut.
Colonelul Leake gseste 500 de state macedoromne n Tesallia, Macedonia si Epir, cu 500.000 de locuitori, iar
aceasta ntr-o vreme cnd ntreaga Peninsul Balcanic ajungea la ciIra de 10.000.000. CiIrele, spune Eminescu,
dateaz de o jumtate de secol, iar populatia a sporit de atunci ncoace, Ir a mai pune n calcul c autorii ciIrelor
21
e-. 55. -x,x::-:ee:et-.e F00f
,)+1)
-,-.e
dispuneau de mijloace empirice de investigatie, principalele argumente Iiind limba vorbit ocazional si cultul religios.
Aducnd lucrurile la zi, s ne nchipuim ce ciIre de recensmnt ar jongla udemeristii dac printre unguri i-ar numra
pe toti tiganii vorbitori de limb maghiar.
n continuarea argumentelor, Mihai Eminescu apeleaz iarsi la Dimitrie Bolintinianu, care evalueaz macedoromnii
la 1.200.000, pe cnd Blosescu la 2.800.000, iar Blue Book numr 50.000 numai la Irontierele Greciei. Cu astIel de
argumente Eminescu reprosaz Congresului de Pace de la Berlin nepsarea cu care a tratat situatia romnilor sud-
dunreni. Mult mai interesante pentru cititorul de astzi, mult mai neavizate n comparatie cu contemporanii poetului,
sunt considerentele privitoare la originea romnilor din Sudul Dunrii, considerente ce pornesc de la cel putin patru
sisteme: urmasi ai vechilor traci; Iratii romnilor nord-dunreni; urmasii dacilor si romanilor transmutati de Aurelian
la sud de Dunre; ramur a dacoromnilor din perioada de nceput a etnogenezei. Eminescu, apelnd si la nodul
gordian ca solutie, conchide aIirmnd c limba, datinile, superstitiile sunt aceleasi si Iace reIeriri la Rusalii, Filipi,
Moroi. Vorbind despre limb, ca argument al originii, el struie asupra verbului, considerat fafan imprefurul creia
se invartesc toate limbile, identic n moduri, n timpi, n conjugri. Continund demonstratia ca un etnolog de geniu,
el reconstituie procesul deznationalizrii Iiresti, prin izolare, si a celei Iortate, prin politic de stat (interzicerea
crtilor, scolilor, bisericii n limba romn). ncheind rezumatul cestiunii macedoromanilor, exegetul precizeaz c
aici nu s-a reIerit si la romnii din Bulgaria si alte zone sud-dunrene, considernd c ar Ii drept s se constituie pe
harta Turciei, n agonie, un mic stat de 2-3 milioane de suIlete, o Romanie macedonean, a crei rol nu ar fi fost nici
fr importanf, nici fr stlucire.
Incursiunile n istoria acestei populatii, de la ntlnirea celor 2 milenii ale erei noastre, sunt mai mult dect
probatorii si avizate, ns spatiul ne oblig s le punctm doar, amintind rolul romanilor din Peninsul dup nvlirea
pecenegilor si a cumanilor, pe Iundalul luptelor Iratricide din Imperiul Bulgar de la sud de Dunre. S amintim apoi
de invazia cu Ioc si sabie a srbo-croatilor care a sters rnduielile civilizatiei bulgare. Aceast disolutie nu privea si
populatia romneasc din muntii deveniti cetti. Acum va iesi pe scena Peninsulei Balcanice o populatie nou,
tracoromnii sau valahii. Asa se Iace c pe la 1190, sub domnul valahilor Petru sau Kalopetru, puterea lor, prin unirea
cu Francisc I, viza cucerirea Constantinopolului. Atunci, zice Rosler, poporul romanesc care umplea partea de
dinluntru a tuturor provinciilor 1raciei, Macedoniei, 1esaliei, Moesiei intrecea ca numr i putere poporul grecesc.
InIormatia vine de la un istoric care nu ne-a iubit ci, dimpotriv, a dat ap la moara iredentismului maghiar.
Pornind de la izvoare scrise, Mihai Eminescu combate Ialse teorii, cum c imperiul de la sud de Dunre era vlaho-
bulgar, cei care s-au rsculat Iiind valahii si nu bulgarii (conIorm lui Choniatul Nicetas si autotului, mpratul german
Frederic). Marele nostru publicist, completat de un subtil istoric, insist asupra inIormatiilor contemporane
evenimentelor pentru a dovedi originea celor doi Irati, Ioan si Petru, deveniti mprati. AstIel, Iace trimitere la
scrisoarea papei Inocentiu III n care se aIirm expres c Petru si Ioan se coboar din snge regesc, c sunt demni
de coroan imperial prin descendenta lor. A vorbi despre Imperiul Asanizilor ca despre un imperiu bulgar este o
eroare imperiul era vlaho-bulgaro-cuman, iar dinastia era vlah.
Problema romnittii si nu a romanittii sud-dunrene apare n publicistica lui Eminescu nu ca una nou, ci ca una
inedit prin abordare si surse. El consum timp imens si eIort titanic n procesul de inIormare si documentare tocmai
pentru aceea c era abordat ntr-o vreme cu o Europ tulburat si Balcani n Ilcri. Pn la Eminescu problema
populatiilor din Peninsul si, n spet, cea a romnilor, urmasi ai tracilor si getodacilor, Iusese tratat din perspectiva
unui exotism turistic, etnograIic. Si numai citind acest demers ne dm seama c ea putea Ii una dintre cestiunile
importante ale Congresului de Pace de la Berlin. Dac ar Ii Iost rezolvat ct de ct, atunci nu am Ii asistat astzi la
rzboaiele interetnice si religioase din Balcani. n publicistica eminescian problemele romnilor sud-dunreni sunt
abordate dintr-o dubl ipostaz aceea de romn si de scriitor patriot sensibil la toate maniIestrile trecute si
prezente ale neamului su, alternnd patetismul romantic cu luciditatea si clarviziunea analistului politic.
Nostalgia mitului dacic, a unei Dacii revidiva cu Iruntarii la Nistru si Tisa, n Hemus si Carpatii Nordici, regretul
existentei unor hiaturi si nesanse n istorie strbat ntreaga sa oper, nu doar publicistica.
Mai cu seam l-au preocupat situatia si starea unei ramuri a poporului romn rtcite ntr-o istorie european ca
n Amazonia, ramur care a trit si trieste drama bstinasilor peste care a trecut conquista.
Demersurile lui Eminescu n presa vremii sunt mai mult dect actuale astzi, Iiindc Balcanii au Iost si sunt
vulcan n eruptie, lava Iiind reprezentat tocmai de relatiile interetnice, subrezenia granitelor, amalgamul de religii,
cerbicia cu care Grecia, Bulgaria, Turcia, Albania, Serbia au purtat si poart palosul asimilrii. Iat, romnii (sau
tracoromnii macedoromni, aromni, istrormni) numrati cndva cu milioanele, pot Ii numrati astzi cu miile.
Martiriul lor nu este cu nimic mai putin tragic dect al poporului lui Israel sau al Armenilor.
22
e-. 55. -x,x::-:ee:et-.e F00f
,)+1)
-,-.e
Cuvintele pe care le rostim astzi si au obrsia acum multe mii de ani.
n lucrarea de Iat am adoptat si punctul de vedere al sanscritistilor hindusi care au studiat si ordonat o limb
veche, mai apropiat de stadiul de Iormare; acestia s-au strduit s nteleag cum au gndit oamenii care au creat
cuvintele din sunete si rdcini de vorbire.
Este probabil c sunt vechi si autohtone cuvintele care mai au si altele nrudite n limba romn.
Comparatia cu unele cuvinte din alte limbi este semniIicativ pentu stabilirea originii cuvintelor romnesti.
Existenta unor cuvinte nrudite n sanscrit, limb care nu a mai Iost n contact cu romna n ultimele trei milenii,
le atest vechimea. Existenta unor cuvinte nrudite n limbile balcanice, dar nu si n rus, argumenteaz c ar
putea Ii mostenite din limba trac.
n cartea Cronic get apocrif pe plci de plumb, publicat de Dan Romalo n 2005, la ed. Alcor, s-au
publicat texte geto-dace care dovedesc vechimea multor cuvinte romnesti.
n lumina acestor ipoteze, cercetez unele cuvinte romnesti.
Balt se presupune c provine dintr-un cuvnt din slava veche blato, existent n bulgar, dar nu si n rus.
Cuvntul nu are corespondent n latin, dar are n albanez balt. n limba sanscrit exist balaha (DS, p. 462),
tradus ap. Mentionez c n limba sanscrit exist multe cuvinte care denumesc Iiecare cte un Iel de ap.
Este rational s admitem c balta provine dintr-un cuvnt tracic care a Iost mostenit de limbile romn,
albanez si bulgar. n bulgar, cuvntul ar Ii suIerit metatez. Probabil c si numele Mrii Baltice si al lacului
Balaton sunt nrudite cu acest vechi cuvnt arian.
Ceata reprezint un grup de oameni adunati pentru un scop comun. Dictionarele l pun n legtur cu ceta din
vechea slav, dar care nu are corespondent nrudit n rus. n limba sanscrit, cata (pronunt ciatha cu ci
aspirat, DS, p. 253) indic si o reuniune, un ansamblu de oameni. Cuvntul este mostenire geto-dac, cum l
atest ceto si ceteo de pe plcile de plumb nr. 25 si 9.
A chema se presupune c provine din verbul latin clamo, clamare care nseamn a chema, a numi. n slav nu
exist cuvnt nrudit. n limba sanscrit exist kyami (DS, p. 206) care nseamn a numi, a striga pe nume.
Acesta pune la ndoial descendenta din latin a verbului romnesc si argumenteaz originea lui autohton.
Drept are cuvinte inrudite: dexter i directus in latin, droit in francez... In slav nu are corespondent. Nu
trebuie s exagerm ca cei care consider c drugul din roman provine din slav, limb in care do insean
prieten. In roman exist multe cuvinte din familia cuvantului drept, ca: dreapta, dreptar, dreptate, dreptcredincios,
ndreptare....
Limbile evolueaz spre micsorarea eIortului de pronuntare. Existenta grupului de sunete pt care cere un eIort
mai mare la pronuntare dect ct dovedeste Iorma arhaic a cuvntului drept care nu putea proveni din directus sau
dexter, care se pronunt mai usor.
Gnd nseamn cogitatio n latin, micni, ymari n rus, gond n maghiar... n romn este nrudit cu a
gandi, gandire, ganditor, a se rzgandi... Cuvintele sanscrite gan-creatur, avagaceami (a concluziona, a gndi,
a cunoaste) si avagati (cunostint) (DS, p. 52) pledeaz pentru originea arian, autohton a cuvntului gnd.
M. Vinreanu, n Originea traco-dac a limbii romne (Chiynu, 2002), propunea descendenta cuvntului
gnd din rdcina arian ghend care nseamn a prinde, a lua.
Pdure nu este probabil s provin dintr-un cuvnt din latina vulgar padulem, care ar Ii dat n latina clasic
paludem (balt), deoarece aceste cuvinte nu exist n dictionarul lui Ion Ndejde si Alina Ndejde-Gesticone.
Pdure este un cuvnt Ioarte vechi, autohton, Iiindc a creat, n limba romn, o Iamilie numeroas de cuvinte
nrudite, ca: pdurean, pduref, pdurice, pduros, pdurar, darvar...
Cuvinte vechi (IV)
Mioara CLUSIJ-ALECU
23
e-. 55. -x,x::-:ee:et-.e F00f
,)+1)
-,-.e
Pdure include cuvntul dure care este nrudit n limba sanscrit cu dru-arbore (DS, p. 335) si cu daru-lemn,
pdure (DS, p. 317).
Pe placa de plumb nr. 127, cu inscriptii getice, apare paduea, tradus pdurii.
Pit, Pitar nu au cuvinte nrudite n slav, iar pistor, din latin, este prea deprtat ca s Iie considerat cuvntul
mam. n limba sanscrit pitr (pronunt pitri) este tatl care protejaz (DS, p.411), adic d pit copiilor, iar
pitarae sunt printii care ngrijesc copiii.
Este interesant de observat cum limba evolueaz usurnd pronuntia. AstIel, n |ara Brsei se spune si chit,
n loc de pit.
A pluti are cuvinte nrudite n romn ca: plut, pluta, plutitor..., nu are n latin, iar n rus ..eeemi.
Cuvntul sanscrit plu (DS, p. 456) care nseamn a nota, a pluti argumenteaz c verbul romnesc este vechi,
mostenit de la strmosii geto-daci.
Preot. Oare acest cuvnt s Iie nrudit cu presbiteryum, asa cum este scris n unele dictionare? n rus i
corespunde o, care nu are n limba slav attea cuvinte nrudite ca pop n limba romn.
Prefixul pre din preot nseamn nainte, anterior, n: a pregti, a preface.... n latin apare n precator (mijlocitor),
preco (a se ruga)... n sanscrit, preIixul pra (DS, p. 425) nseamn nainte, n faf si genereaz un numr
impresionant de cuvinte.
Ot nseamn, ca n slav, de la. Otu, de pe plcuta de plumb nr.128, a fost tradus n jurul. Ot sugereaz si
numele lui Odin, veche divinitate gotic, dar limba german nu are cuvnt nrudit cu preot.
Este probabil c preot a nsemnat un nainte mergtor, un mijlocitor ntre oameni si divinitate si c acest
cuvnt are rdcini autohtone.
A prii, prieten sunt cuvinte care n-au corespondent n latin. Faptul c li s-a gsit, n slav, cuvintele nrudite:
prijati (a prii) si prijateli (prieten) a Icut pe multi lingvisti s le considere adoptate din slav.
A prii si prieten sunt cuvinte autohtone, deoarece se ncadreaz ntr-o Iamilie numeroas de cuvinte romnesti
ca: prielnic, priinf, prietenie, prieteug... Prefixul pri sugereaz, n romn, apropiere, preIerint, primul.
n limba sanscrit exist cuvintele nrudite: pri (cu i lung, DS, p.454) a se bucura, a se nveseli, a iubi... priya
(DS, p. 453) drag, iubit, sot, amant...
Cealalt alternativ a lui a prii este a opri. Acest cuvnt s-a format din a prii, n antichitate, cu prefixul a scurt
(pronuntat ntre o si a), cnd n limba strmosilor exista, ca n limba sanscrit, acest sunet care ni s-a transmis ca
o. Aceasta se ntmpla ntr-o vreme cnd strmosii nu erau n contact cu slavii. Ulterior, sub inIluenta latinei,
pentru a indica cealalt alternativ, s-a folosit prefixul a ca n politic si apolitic.
Sapa este o unealt agricol numit n latin tot sappa. Are cuvinte nrudite n romn: a spa, spat, sptur,
sptor... si pe plcile de plumb nr. 117 si 23 pe sapo si sap. Acestea argumenteaz c sapa este un cuvnt
mostenit de la geto-daci. El include morfemul pa care sugereaz desprtire, rupere ca si n cuvintele palanc,
palos, parte...
Suflet are n limba romn cuvinte nrudite ca sufletesc, sufletete, a insuflefi... n latin nseamn animus
sau spiritus, iar n rus, yma. Dar exist n alte limbi ariene cuvinte nrudite cu suflu, suflare, deci suflet se
ncadreaz ntr-o Iamilie de cuvinte autohtone rspndite pe o arie mai larg. Pe placa nr. 25, exist cuvntul solio
tradus de Dan Romalo n spirit. D. Romalo cita si sawol care n vechia englez nsemna suIlet.
Oare sufletul a fost considerat t-acela care su-sus fle-Ilutur, zboar?
Sut se spune ata n limba sanscrit (DS, p.635), suto n vechea slav, dar cmo n rus, centum n latin, dar
cent n Irancez... Cuvntul romnesc se ncadreaz ntre cuvinte ariene nrudite. El este mostenit din geto-dac,
cci este scris sata, sato pe plcile de plumb nr. 115 si 122 si la plural sate pe placa nr. 52.
$ase se spune sex n latin, uecmi n rus, a n limba sanscrit (pronunt sas DS, p. 666). Denumirea
sanscrit argumenteaz originea autohton geto-dac a acestui numeral.
Zece. i corespunde n latin decem, n sanscrit daan (DS, p. 314), n rus oecmi. Denumirea get de pe
placa de plumb nr. 79 este zec(e), iar pe placa nr. 115 zacio. Chiar dac acest z de pe plci se pronunt ca un dz,
sunet care se mai auzea n secolul al XIX-lea, inscriptia de pe plci dovedeste c acest cuvnt are rdcini gete si
este autohton.
Lingvistii s-au bazat pe multe ipoteze n studiul cuvintelor. Cei mai multi au pornit de la rdcinile de cuvinte
stabilite de J. Pokorny pentru indo-europeana comun. Trebuie s recunoastem c, pentru originea unor cuvinte
romnesti, s-au emis diIerite ipoteze uneori la fel de verosimile.
24
e-. 55. -x,x::-:ee:et-.e F00f
,)+1)
-,-.e
25
e-. 55. -x,x::-:ee:et-.e F00f
,)+1)
-,-.e
Indiscutabil, cel mai complex dosar privind braconajul arheologic ntocmit vreodat pe teritoriul Romniei a iesit
la lumin. Desigur c pn la Iinalizarea lui mai este cale lung. Un sistem judiciar nepregtit s analizeze si s judece
asa cum trebuie Ienomenul braconajului arheologic si al nstrinrii patrimoniului national va nota mult timp pn s
dea un verdict. Dar dincolo de itele juridice, de avocati care se bat pentru clientii lor chiar creznd n nevinovtia
acestora, de procurori sau politisti care surprind Irdelegi si se chinuie s ntocmeasc dosare asa cum scrie la
carte, dincolo de toate acestea, iat c ncep s apar arteIacte pe care istoriograIia romneasc nici nu bnuia c ar
exista. Au aprut brtrile de aur care rstoarn stupida dogm a istoriograIiei romne potrivit creia dacii nu
prelucrau aur. Apar acum, n acest dosar, scuturi dacice traIicate de cuttorii de comori. Pn n acel moment
exista doar un singur scut, si acela Iragmentat, descoperit de cteva decenii la cetatea Piatra Rosie. Pe scuturile
Istoria de lng noi
Vladimir BRILINSKY
Brjri de aur susceptibil sustrase din Munjii Orytiei
aflate n prezent n curs de recuperare
26
e-. 55. -x,x::-:ee:et-.e F00f
,)+1)
-,-.e
dacice apar reprezentri, care de care mai Ianteziste, de la lebede la inorogi, de la lei la serpi, de la tauri la cai. O
certitudine exist. Motivele zoomorIe, chiar asa ciudate pentru spatiul dacic, sunt permanent nsotite de motivele
vegetale, demonstrnd nc odat legtura puternic a civilizatiei dacice cu natura. Unii se ntreab chiar dac
acestea sunt dacice sau pur si simplu przi de rzboi. Probabil c istoricii nostri se vor obosi putin, si vor alunga
eterna letargie si le vor da de capt. Exist printre ei oameni capabili s Iac lumin n aceste cazuri. Noua generatie
de istorici si arheologi devine tot mai ndrzneat si tot mai prob. Oricum, scuturile exist, iar n acest numr 'Dacia
Magazin are bucuria s le prezinte n premier n presa national. Alturi de ele v prezentm, tot n premier, alte
arteIacte recuperate sau n curs de recuperare. Arme si brtri, sustrase din Muntii Surianului care stau deocamdat
mrturie pe masa judectorilor, mine, laolalt, vor rescrie istoria. Comentariile sau interpretrile le lsm n seama
celor ndrepttiti s le Iac. Noi doar le publicm.
Monede Koson de argint sustrase din siturile arheologic - nerecuperate
299 monede (denari imperiali romani) recuperate
27
e-. 55. -x,x::-:ee:et-.e F00f
,)+1)
-,-.e
Sbii dacice de tip sica aflate n curs de recuperare.
Brjar
multispiralic
din aur scoas la
licitajie la casa
Cristie's Aew
York n1999,
aflat n curs de
recuperare..
28
e-. 55. -x,x::-:ee:et-.e F00f
,)+1)
-,-.e
Moneda foarte rar, de tip Aureus recuperat
aflat n custodia Muzeului Unirii din Alba Iulia
Colier yi cercei din aur, provenind din cetatea dacic de la Cplna,
aflaji n curs de recuperare.
29
e-. 55. -x,x::-:ee:et-.e F00f
,)+1)
-,-.e
Brjri yi
recuperare
30
e-. 55. -x,x::-:ee:et-.e F00f
,)+1)
-,-.e
Scuturi dacice din fier
susceptibil a fi fost sustrase
din siturile din Mujii
Orytiei, aflate la aceast
or n urmrire.
31
e-. 55. -x,x::-:ee:et-.e F00f
,)+1)
-,-.e
32
e-. 55. -x,x::-:ee:et-.e F00f
,)+1)
-,-.e