Originile

Definitia genealogica:

formarea

limbii

romne

Limba romana este limba latina vorbita in mod nentrerupt in partea orientala a imperiului Roman, cuprinznd provinciile dunarene romanizate (Dacia, Panonia de sud, Dardania, Moesia Superioara si nferioara!,din momentul patrunderii limbii latine in aceste provincii si pana n zilele noastre" #ceasta limba a suferit, insa, transformarii nencetate, att prin evolutia ei normala, cat si prin influenta e$ercitata de limbile cu care a venit in contact" %eritoriu de formare: Limba romana s&a dezvoltat pe o baza teritoriala larga romanizata cuprinznd Dacia nord&dunareana propriu&zisa si teritoriile care n&au intrat sub autoritatea romana, fiind locuite de catre 'dacii liberi'" Latina dunareana, mpreuna cu latina vorbita pe coasta Dalmatiei si, pana catre (umatatea a &a a sec" al &lea e"n", mpreuna cu Latina vorbita in talia, face parte din grupul oriental al limbii latine" Dalmata era vorbita pe coasta Marii #driatice si a disparut astazi cu totul" )ucerirea si romanizarea Daciei: )ucerirea Daciei a fost pregatita de o serie de masuri cu c*aracter militar si administrativ care a facut posibila transformarea acesteia in provincie romana" Procesul de romanizare a avut loc in trei etape: prima fiind cea preliminara, din secolul + i" ,r" pana in -./, in care auto*tonii geto&daci au avut contacte sporadice cu romanii, adica romanii atacau 0 Dunarii, iar populatia geto&daca ataca la S de Dunare" # doua faza este romanizarea propriu&zisa din -./ care s&a facut masiv" Romanizarea are loc nu numai in Dacia , ci si in Moesia care cuprindea si Dobrogea cucerita de romani in anul +1 ",r" "Dacii liberi intra si ei procesul de romanizare mai ales prin intermediul comertului" #cestia ocupau centrul si nordul Moldovei, nordul %ransilvaniei" ar cea de&a treia etapa este dupa +2-, dupa retragerea aureliana" Pe teritoriul Daciei a ramas o populatie puternic si ireversibil romanizata iar la sud de Dunare s&au retras doar armata si administratia" )restinismul:

)restinismul patrunde in Dacia sub forma latina in perioada secolelor &3 , prin intermediul colonistilor" Pentru crestinism pledeaza descoperirile ar*eologice, epigrafice, numismatice cum ar fi: monumente funerare nc*inate unor martiri de la 0iculitel, e$istenta unor biserici si episcopii, (la %omis& episcopul %eotim !, obiecte cu inscriptii crestine(la %omis, 4ermisara, Midia si altele!, dar si cuvinte care desemneaza elemente crestine: Dumnezeu&domine Deus5 nger&angelus5 Duminica&Dies Dominica si altele" Limba latina: Pe lnga procesul de romanizare a populatiei au e$istat si procese de romanizare lingvistica si culturala" Romanizarea lingvistica este un proces lent de nvatare a limbii latine de catre bastinasi si uitare treptata a limbii auto*tone" Romanizarea culturala este procesul de deprindere, adaptare, integrare a populatiei bastinase n cultura si civilizatia romana" Limba romna se formeaza cu a(utorul 'limbii vulgare'(populare!"#ceasta poate fi definita ca un ansamblu de tendinte ale limbii vorbite, realizate, in timp si spatiu dupa mpre(urari ea apare ca o limba omogena" n limba latina raman apro$imativ o suta de cuvinte de origine daca: tap, mos, viezure, pru, (umatate, vatra, strugure si altele" 6n secolele 3 &3 , limba romana se formase si apare limba romana comuna care se mparte in doua dialecte ma(ore: daco&roman si aroman" Dialectul daco&roman are ca ramura de baza istoromana iar cel aromn meglenoromna" Procesul civilizate, 3ocabularul Structura asupra -"& +"& 7"& 8"& 'o' se 'l' 'll' transforma gramaticala a limbii cuvintelor caderea intervocalic de romanizare fie in a nregistrat opozitii fie zonele mai putin limbii romane este actioneaza de origine legile latina" in zonele civilizate" romane: 6n timp fonetice:

consoanelor trece ramne in la

finale(m,n,t,s! 'r' 'l' diftongul 'oa'

9"& /"& :$emple: filum solem gula callis caballus )aracterul ulterioara romane, Peninsula Limbile

'b' 'b'

trece

in initial

'v'

si se

apoi

cade pastreaza

; ;

filu sole

; ; ;

firu sore ;

fir soare gura

; ;

calli

; cabalu

cali ;

cale cal

esential al latinei ca sta la baza romanei si evolutia a limbii constituie trasatura caracteristica a limbii singura supravietuitoare a latinei vorbite odinioara in <alcanica si in provinciile dunarene ale mperiul Roman" <alcanice:

#naliza genealogica a limbii romane dovedeste latinitatea iar structura ei este latina" =rict de mult s&a ndepartat limba romana de tipul latin si orict s&ar ndeparta in cursul evolutiei sale ulterioare, nimic nu se va sc*imba prin aceasta in raporturile de filiatie dintre latina si limba romana aceasta fiind pur si simplu transformarea potrivit mpre(urarilor a celei dinti" Deci , daca latinitatea limbii este un fapt incontestabil, nu este mai putin adevarat ca limba romana contine elemente care ne indreptatesc sa o consideram pe alt plan o limba balcanica" Dar cteva dintre particularitatile fonetice sau gramaticale ale limbilor care fac parte din 'uniunea lingvistica' balcanica se regasesc si in unele limbii vecine care nu fac parte din 'uniune' "'%eoria substratului' nu este suficienta pentru a e$plica aceste coincidente intre limbile nenrudite genealogic" :lementele comune ale limbilor balcanice se e$plica prin traiul comun al popoarelor din Peninsula <alcanica" )restera oilor practicata de populatiile de limba slava meridionala din Peninsula <alcanica, de populatiile de limba romana si de albanezi, a (ucat un rol important prin deplasari pastoresti ale acestor populatii5 care s&au petrecut in decursul secolelor, favoriznd contactul dintre oameni vorbind limbi

diferite

si

provocnd

amestecul

limbilor"

3ec*ea nomenclatura romana a tarii slava, cnd nu a fost adoptata in limba

a fost nlocuita ,treptat, cu cea forma ei originala si pastrata n cuceritorilor"

Raspndirea populatiei de limba romana: prezenta unor popoare romanizate in aceste parti occidentale ale Peninsulei <alcanice este normala" :a nu e$clude persistenta unui element romanizat la nordul Dunarii in regiunile ce fusesera odinioara sub stapnire romana" :$istenta unei populatii la nord de Dunare e de altfel dovedita de sapaturile ar*eologice" Limba romana se vorbea pe un teritoriu intins nord si sud dunarean, ce cuprindea in partea partea lui meridionala, bazinul Dunarii spre mare, <anatul, %ransilvania, =ltenia si Moldova cu alte cuvinte fostele provincii romane" nca de la cristalizarea sa, daco&romana a avut un caracter unitar, fiind vorbita pe un teritoriu intins")omparata cu aromana, daco&romana se afla la un stadiu de evolutie mai inaintat, a capatat o infatisare 'europeana' datorita impre(urarilor de natura economica, politica si culturala dar la origine cele doua dialecte au format o limba unitara, dezvoltata din latina orientala")unoscatorii realitatii lor balcanice considera limba romana drept o limba usor de deprins si care, intr&o societate rurala putea fi intrebuintata fara greutate drept limba comuna" :$tensiunea limbii romane se e$plica in parte, prin invatarea ei, in scopuri practice de catre populatiile migratoare asezate in nordul Peninsulei <alcanice"Limba romana vorbita de romani, adica de locuitorii mperiului Roman s&au bucurat de prestigiul meriului Roman si de stralucirea legata de civilizatia romana, opusa civilizatiei popoarelor migratoare" %rasaturile urmatori: -"& e$istenta balcanice +"& 7"& :$istenta balcanice unui ale substrat limbii comun romane in doua sunt sau datorate mai factorilor limbii

multe

convietuirea dezvoltarea trasaturilor balcanice unei ale

popoarelor societati limbi romane si

balcanice comune dezvoltarea

Romaniei in zona civilizatiei grecesti implica formarea ei la nordul si sudul Dunarii")aracterul meridional al unei serii de elemente etnografice care constituie trasaturi caracteristice ale civilizatiei noastre rurale implica, de asemenea, contactul cu civilizatia popoarelor sud&dunarene"

n secolul al > &lea si al > &lea a fost introdus alfabetul slav in cancelaria domneasca, limba romana fiin scrisa cu caractere c*irice" nsa in -1/. se instituie intrebuintarea alfabetului latin" Dezvoltarea literaturii ca arta, dezvoltarea stiintelor prin ce au adus ele mai bun in formularea ideilor si sentimentelor noastre o putem numi cultivarea limbii nationale" La baza ei stau cercetarea si valorificarea vocabularului, a fiecarui cuvant, a fiecarui termen stiintific sau te*nic nou, stradania celui care scrie sau e$prima idei prin viu grai de a patrunde intelesul adanc al cuvintelor"