P. 1
(REBT) Indrumar Pentru o Gandire Rationala

(REBT) Indrumar Pentru o Gandire Rationala

|Views: 320|Likes:
Published by flopalan
Această lucrare prezintă un model al educaţiei raţional-emotive şi comportamentale (REBT), care este o formă de psihoterapie cognitiv- comportamentală (CBT). Psihoterapiile cognitive şi comportamentale (cognitiv-comportamentale) constituie acel segment din familia largă a psihoterapiilor care este cel mai bine validat ştiinţific şi a cărui eficienţă a fost demonstrată în studii ştiinţifice.

Asumpţiile fundamentale (ideile de baza) ale tuturor psihoterapiilor oognitiv-comportamentale sunt:
(1) Evenimentele de viaţa nu ne afectează răspunsurile/reacţiile în mod direct ci
modul în care interpretăm evenimentele, gandirea noastra, cogniţiile noastre, sunt cele care cauzează răspunsurile/reacţiile
- cognitive (ex. ideea că nu merit să trăiesc),
- comportamentale (ex. izolare şi lipsă de comunicare),
- subiectiv-emoţionale (ex. trăire depresivă) şi
- biologice (ex. creşterea tensiunii arteriale).

(2) Cogniţiile prin care interpretăm aceste evenimente de viaţă pot fi identificate. Această identificare poate fi directă, în cazul cogniţiilor conştiente, sau indirectă (ex. prin indicatori comportamentali) în cazul cogniţiilor inconştiente.
(3) Odată identificate, cogniţiile pot fi schimbate prin tehnici psihologice specifice; astfel, cogniţiile iraţionale dezadaptative care generează răspunsuri disfuncţionale sunt înlocuite cu cogniţii raţionale adaptative care generează răspunsuri funcţionale.

Poveştile fac parte integrantă din copilăria celor mai mulţi copii. Ele au funcţie ludică şi formativă, personajele constituind fie modele de urmat în viaţă pentru fetiţe (ex. Albă ca Zăpada) şi băieţei (ex. Făt-Frumos) fie modele de evitat pentru copii (ex. Zmeul cel rău). Aspectul nou şi deosebit al acestei lucrări îl constituie faptul că aceste poveşti au fost construite de specialişti psihologi pe baza unor modele cognitiv-comportamentale. Astfel, pe lângă toate calităţile pe care le au toate celelalte poveşti,; poveştile din acest volum au fost astfel construite încât funcţia formativă să fie explorată la maximum. Prin aceste poveşti se identifică şi modifică credinţele iraţionale care generează patologie şi suferinţă copiilor, şi în paralel se asimilează credinţe raţionale care generează o stare de sănătate psihică si echilibru.
Pe de alta parte, această carte oferă o serie de recomandări destinate persoanelor implicate în educaţia copiilor. Majoritatea exemplelor discutate aici sunt focalizate pe relatia parinti-copii.
Cu toate acestea, o analiză atentă a acestora vă va permite să descifraţi utilitatea lor în consilierea tuturor agenţilor educativi: bunici, educatori, învăţători, asistenţi sociali etc., dar si a celor din alte medii sociale. Tocmai această diversitate a adresabilităţii conferă plusul de valoare fiecărei recomandări. Sperăm ca cititorii să se convingă singuri de acest lucru.
Această lucrare prezintă un model al educaţiei raţional-emotive şi comportamentale (REBT), care este o formă de psihoterapie cognitiv- comportamentală (CBT). Psihoterapiile cognitive şi comportamentale (cognitiv-comportamentale) constituie acel segment din familia largă a psihoterapiilor care este cel mai bine validat ştiinţific şi a cărui eficienţă a fost demonstrată în studii ştiinţifice.

Asumpţiile fundamentale (ideile de baza) ale tuturor psihoterapiilor oognitiv-comportamentale sunt:
(1) Evenimentele de viaţa nu ne afectează răspunsurile/reacţiile în mod direct ci
modul în care interpretăm evenimentele, gandirea noastra, cogniţiile noastre, sunt cele care cauzează răspunsurile/reacţiile
- cognitive (ex. ideea că nu merit să trăiesc),
- comportamentale (ex. izolare şi lipsă de comunicare),
- subiectiv-emoţionale (ex. trăire depresivă) şi
- biologice (ex. creşterea tensiunii arteriale).

(2) Cogniţiile prin care interpretăm aceste evenimente de viaţă pot fi identificate. Această identificare poate fi directă, în cazul cogniţiilor conştiente, sau indirectă (ex. prin indicatori comportamentali) în cazul cogniţiilor inconştiente.
(3) Odată identificate, cogniţiile pot fi schimbate prin tehnici psihologice specifice; astfel, cogniţiile iraţionale dezadaptative care generează răspunsuri disfuncţionale sunt înlocuite cu cogniţii raţionale adaptative care generează răspunsuri funcţionale.

Poveştile fac parte integrantă din copilăria celor mai mulţi copii. Ele au funcţie ludică şi formativă, personajele constituind fie modele de urmat în viaţă pentru fetiţe (ex. Albă ca Zăpada) şi băieţei (ex. Făt-Frumos) fie modele de evitat pentru copii (ex. Zmeul cel rău). Aspectul nou şi deosebit al acestei lucrări îl constituie faptul că aceste poveşti au fost construite de specialişti psihologi pe baza unor modele cognitiv-comportamentale. Astfel, pe lângă toate calităţile pe care le au toate celelalte poveşti,; poveştile din acest volum au fost astfel construite încât funcţia formativă să fie explorată la maximum. Prin aceste poveşti se identifică şi modifică credinţele iraţionale care generează patologie şi suferinţă copiilor, şi în paralel se asimilează credinţe raţionale care generează o stare de sănătate psihică si echilibru.
Pe de alta parte, această carte oferă o serie de recomandări destinate persoanelor implicate în educaţia copiilor. Majoritatea exemplelor discutate aici sunt focalizate pe relatia parinti-copii.
Cu toate acestea, o analiză atentă a acestora vă va permite să descifraţi utilitatea lor în consilierea tuturor agenţilor educativi: bunici, educatori, învăţători, asistenţi sociali etc., dar si a celor din alte medii sociale. Tocmai această diversitate a adresabilităţii conferă plusul de valoare fiecărei recomandări. Sperăm ca cititorii să se convingă singuri de acest lucru.

More info:

Categories:Topics
Published by: flopalan on Dec 06, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/15/2015

pdf

text

original

ÎNDRUMAR PENTRU O GÂNDIRE RAŢIONALĂ

Recomandări pentru părinţi şi educatori, dar si pentru cei din alte medii sociale. Prelucrare din cartea “Poveşti raţionale pentru copii” de Virginia Waters, tradusa şi adaptata în limba română de !aniel !avid, "drian #pre, $aura Petra% publicata de !eac &orina, psi'olog cu drept de liberă practică, specialist ( autonom

Introducere
Această lucrare prezintă un model al educaţiei raţional-emotive şi comportamentale (REBT), care este o formă de psihoterapie co nitiv- comportamentală (!BT)" #sihoterapiile co nitive şi comportamentale (co nitiv-comportamentale) constituie acel se ment din familia lar ă a psihoterapiilor care este cel mai $ine validat ştiinţific şi a cărui eficienţă a fost demonstrată %n studii ştiinţifice" Asumpţiile fundamentale (ideile de $aza) ale tuturor psihoterapiilor oo nitivcomportamentale sunt& (') Evenimentele de viaţa nu ne afectează răspunsurile(reacţiile %n mod direct ci modul în care interpretăm evenimentele, gandirea noastra, cogniţiile noastre, sunt cele care cauzează răspunsurile/reacţiile - co nitive (e)" ideea că nu merit să trăiesc), - comportamentale (e)" izolare şi lipsă de comunicare), - su$iectiv-emoţionale (e)" trăire depresivă) şi - $iolo ice (e)" creşterea tensiunii arteriale)" (*) !o niţiile prin care interpretăm aceste evenimente de viaţă pot fi identificate" Această identificare poate fi directă, %n cazul cogniţiilor conştiente, sau indirectă (e)" prin indicatori comportamentali) %n cazul cogniţiilor inconştiente" (+) ,dată identificate, co niţiile pot fi schim$ate prin tehnici psiholo ice specificeastfel, co niţiile iraţionale dezadaptative care enerează răspunsuri disfuncţionale sunt %nlocuite cu co niţii raţionale adaptative care enerează răspunsuri funcţionale" #oveştile fac parte inte rantă din copilăria celor mai mulţi copii" Ele au funcţie ludică şi formativă, persona.ele constituind fie modele de urmat %n viaţă pentru fetiţe (e)" Al$ă ca /ăpada) şi $ăieţei (e)" 0ăt-0rumos) fie modele de evitat pentru copii (e)" /meul cel rău)" Aspectul nou şi deose$it al acestei lucrări %l constituie faptul că aceste poveşti au fost construite de specialişti psiholo i pe $aza unor modele co nitiv-comportamentale" Astfel, pe l1n ă toate calităţile pe care le au toate celelalte poveşti,- poveştile din acest volum au fost astfel construite %nc1t funcţia formativă să fie e)plorată la ma)imum" #rin aceste poveşti se identifică şi modifică credinţele iraţionale care enerează patolo ie şi suferinţă copiilor, şi %n paralel se asimilează credinţe raţionale care enerează o stare de sănătate psihică si echili$ru" #e de alta parte, această carte oferă o serie de recomandări destinate persoanelor implicate %n educaţia copiilor" 2a.oritatea e)emplelor discutate aici sunt focalizate pe relatia parinti-copii" )

!u toate acestea, o analiză atentă a acestora vă va permite să descifraţi utilitatea lor %n consilierea tuturor a enţilor educativi& $unici, educatori, %nvăţători, asistenţi sociali etc", dar si a celor din alte medii sociale" Tocmai această diversitate a adresa$ilităţii conferă plusul de valoare fiecărei recomandări" 3perăm ca cititorii să se convin ă sin uri de acest lucru" 4 Educator - %n toate conte)tele care vor urma am folosit acest termen %n sens foarte lar , incluz1nd su$ aceeaşi etichetă lin vistică toţi a enţii educativi, alţii dec1t părinţii"

Iată ce cuprinde ghidul:
$ectia ) $ectia + $ectia , $ectia / $ectia 0 $ectia 1 &apacitatea de a ne re*olva problemele în mod raţional &um să te accepţi pe tine însuţi şi pe copilul tău !e*voltaţi-vă toleranţa la .rustrare &ând .rica ne stă în cale &apcanele .uriei şi cum să le evităm &um să ne luminăm viaţa puterea gândirii raţionale

+

Lectia 1: Ca acitatea de a ne re!o"#a ro$"e%e"e &n %od ra'iona"
(u%ar
Oamenii îşi creează adesea neplăceri la nivel emoţional datorită credinţelor pe care le au şi a modului lor de a evalua o situaţie. Este posibil să învăţaţi să gândiţi mai raţional şi să vă creaţi sentimente adecvate, nu dureroase. A gândi raţional nu este doar mai plăcut la nivel emoţional ci contribuie şi la abilităţile persoanei de a aborda şi de a rezolva probleme practice. Părinţii care gândesc raţional îşi vor rezolva mai eficient conflictele cu copiii lor şi îi vor putea învăţa şi pe aceştia cum să se raporteze raţional la propriile sentimente şi probleme

Veveriţele Maşa, Daşa şi Saşa
Veveriţele Maşa, Daşa şi Saşa trăiau odinioară în Marile Păduri, împărţind o locuinţă într-un copac bătrân şi trainic. În fiecare toamnă, co ile lor deveneau tot mai !tufoa!e şi blăniţele lor tot mai de!e" atunci ştiau că a !o!it momentul !ă pornea!că ţopăind prin Marile Păduri, în căutare de alune pe care !ă le mănânce în timpul iernii celei #reie. $um nu era de!tul ioc în că!uţa lor ca !ă încapă toate provi iile pe care le adunau, a!cundeau mare parte din alune într-o !corbură de copac de pe partea cealaltă a pa%iştii. Scorbura părea pu!tie şi nelocuită, aşa că era un depo it e&celent pentru provi iile adunate. Într-o i fri#uroa!ă de iarnă, Maşa, Daşa şi Saşa !e tre iră flămânde, cu lumina !oarelui palidă ca o lămâie pătrun ând în cămăruţa lor. Se de meticira bine, că!cară şi !e !trecurară din căminul lor cald în fri#ul necruţător al dimineţii. 'Mi-e atât de foame, încât cred că aş fi în !tare !ă mănânc un copac între# plin de alune(, !pu!e Maşa, ple!căind demon!trativ. 'Mie mi-e atât de foame, încât aş mânca un cal(, !pu!e şi Daşa, ţopăind de ici colo. ')u vorbi pro!tii* veveriţele nu ar mânca niciodată un cal - doar !untem ve#etariene(, !pu!e imediat Saşa. ' +i mai ale!, nu vom mânca nimic dacă tot !tăm aici #ândindu-ne la ce am putea mânca.( continuă ea. ',ai !ă ne mişcăm-(. .ce!tea fiind !pu!e, Maşa, Daşa şi Saşa porniră de-a lun#ul pa%iştii în ăpe ite în!pre copacul lor cu /rană. .%un#ând ele cam la %umătatea drumului, !e opriră în#ro ite de o privelişte teribilă* niciodată nu le mai fu!e!e dat !ă vadă aşa ceva - atât de uriaş, de #roa nic, de ameninţător... Îşi dădură !eama că drumul le era blocat de cel mai mare perete de ăpadă pe care l-au vă ut vreodată* părea că a%un#e până-n cer, fără început şi cu !i#uranţă fără de capăt. Problema cea mai mare era, fireşte, că partea cealaltă a idului le părea de neatin!. +i ce credeţi că au făcut ele atunci0 $e vă trece prin minte că ar fi putut face ele0 1 !ă vă dau un indiciu* au avut fiecare o reacţie diferită şi, prin urmare, fiecare a făcut altceva. Maşa era de%a furioa!ă. Se #ândea* ')u !uport !ă văd idul ă!ta de ăpadă în faţa oc/ilor- )u ar trebui !ă !e afle aici, nici n-a fo!t aici înainte. )u !uport !ă nu obţin ceea ce dore!c. 2345674 !ă a%un# la alunele acelea- 8e merit şi ar trebui !ă le am. 1ricine a pu! idul ă!ta aici în calea mea ar trebui !ă fie di!tru!. 8a ce !e va mai a%un#e aici pe pa%iştea noa!tră dacă fiecare face după cum îl taie capul0 )u e drept ca idul ă!ta !ă fi apărut aici-( în timp ce Maşa #ândea a!tfel, !e tot învârtea în cerc până ce ameţi, apoi începu !ă lovea!că peretele cu lăbuţele şi cu capul, provocându-şi ditamai durerea de cap.

,

Daşa !e deprimă, #ândind* '4!te, #roa nic !i oribil că peretele ă!ta a apărut aici. 4 cea mai #roa nică treabă care mi !-ar fi putut întâmpla- )-o !ă mai a%un# niciodată la alunele acelea. .dică...ce !pun eu, probabil că nu voi mai a%un#e vreodată !ă mănânc. Peretele va rămâne aici pentru totdeauna, eu voi muri de foame şi totul e din vina mea. $e pro!tie din partea mea !ă a!cund alunele de partea cealaltă a pa%iştii- .r fi trebuit !ă-mi dau !eama că aşa ceva urma !ă !e întâmple-( Daşa era aşa de !upărată pe ea în!ăşi, încât !e aşe ă în ăpadă în faţa peretelui, plân#ând şi !miorcăindu-!e* ')u-! bună de nimic- $/iar ca nu-! bună de nimic-( Saşa începu !ă-şi !pună* ',mmm, un perete, cat de ciudat- Mi-ar plăcea !ă nu fie aici, pentru că mi-e foame* şi aş vrea !ă mănânc nişte alune, dar la urma-urmei e de%a aici" şi nu văd de ce nu ar trebui !ă fie aici doar pentru că mie nu-mi place. 4 un #/inion şi nu-mi convine !ă am peretele ă!ta între mine şi alune, dar bo!umfiându-mă din cau a a!ta nu îl voi face !ă di!pară şi cred că treburile ar putea !ta şi mai pro!t, de fapt.( .!tfel, Saşa deci!e !ă accepte că e&i!tă peretele mai de#rabă decât !ă !e încăpăţâne e în dorinţa ei ca ace!ta !ă di!pară, cum făcu!e Maşa, !au !ă facă din pre enţa lui cata!trofă, după cum reacţiona!e Daşa. $a urmare, ea nici nu !-a ale! cu o durere de cap ca Maşa, de la lovitura dată în id, nici cu de#erături ca Daşa, din cau a şe utului în ăpadă. 4ra !in#ura în !tare !ă !e #ândea!că la ceea ce ar fi de făcut în !ituaţia dată. $âte !oluţii ai putea !ă #ă!eşti pentru acea!tă problemă0 9. :. ;. <. =. >. ?. @. A. 9B. 99. 9:. Să aştepţi până ce !oarele va topi ăpada. Să !api o #roapă pe !ub perete. Să !api o #aură prin perefe. Să te caţeri de cealaltă parte a peretelui. Să încerci !ă ocoleşti peretele. Să cauţi alune altundeva. Să te întorci aca!ă !ă verifici dacă nu au mai răma! ceva re!turi de mâncare pe acolo. Să te muţi în re#iuni mai în!orite, fără ăpadă. Să faci un foc pentru a topi( peretele de ăpadă. Să începi !ă mănânci ăpadă. Să adormi la loc, ca !ă ve i dacă nu cumva totul e doar un vi!. Să c/emi alte veveriţe !ă te a%ute !ă !api o #aură în perete.

.tunci Saşa le vorbi Maşei şi Daşei* '$ontinuând în felul ă!ta, nu faceţi decât !ă înrăutăţiţi !ituaţia- )u vedeţi că furia !au supărarea vă împiedică !ă #ă!iţi o !oluţie la problemă02erminaţi şi a%utaţi-mă la !ăpat-(. .şadar, Maşa nu a mai lovit peretele şi Daşa !-a oprit din plân! şi cu toate au început !ă !ape în idul de ăpadă. În timp ce !ăpau, c/iţcăiau un cântec de lucru de-al veveriţelor şi aproape că începea !ă le facă plăcere munca acea!ta. Maşa uită de furia ei, Daşa uită de !upărare şi Saşa răma!e cu mintea trea ă şi #ata de a #a!i !oluţia cea mai potrivită. )u pe!te mult timp, erau de%a de cealaltă parte a peretelui, îmbul indu-!e !pre copacul unde a!cun!e!eră alunele. 'Poate că totuşi nu vom muri de foame a!tă i(, !pu!e Daşa. 'Da, dar !per !ă învăţaţi o lecţie din întâmplarea a!ta(, i!e la randul ei Saşa. 'Pentru veveriţe furioa!e, !au care !e !upără, nici alune mari, frumoa!e, nu !e mai !cutură.şa că, de vreţi !a primiti mâncare, !taţi calme şi fiţi raţionale(

/

I% ortanta cunoa)terii %odu"ui de a ne re!o"#a ro$"e%e

ro rii"e

&e .aceţi în momentul în care vă daţi seama că a apărut o problemă2 "veţi o metodă proprie sau un procedeu pentru a o re*olva2 Vă enervaţi imediat şi începeţi să strigaţi2 3au vă întristaţi şi începeţi să plângeţi2 4a5oritatea adulţilor nu au .ost niciodată învăţaţi cum să se con.runte cu problemele pe care le întâlneau în copilărie şî cum să şi le re*olve. 6i a5ung la maturitate neştiind cum să îşi aborde*e e.icient problemele sau cum să se descurce şi să le depăşească. 7erapia Raţional-6motivă şi &omportamentală a .ost conceputa de "lbert 6llis pentru a-i a5uta pe oameni să îşi re*olve mai e.icient problemele emoţionale şi să se descurce mai bine şi cu problemele lor practice. Părinţii care învaţă să îşi re*olve problemele de natură emoţională în modul pre*entat în cadrul 7erapiei Raţional-6motive şi &omportamentale vor .i mai bine pregătiţi pentru a-şi re*olva propriile con.licte, cât şi pe cele cu copiii lor şi vor .i capabili să le sugere*e acestora modalităţi mai bune de a-şi re*olva problemele. 5oamna 6eor iana are o pro$lemă practică& cum să %l %nveţe pe $ăiatul ei de doi ani să stea pe toaletă, dacă el refuză acest lucru7 5acă %l forţează să stea pe toaletă, acesta ţipă, stri ă şi o loveşte" 5oamna 6eor iana are şi o pro$lemă emoţională din cauza incapacităţii de a %l %nvăţa pe fiul ei acest lucru& e furioasă pe el pentru că e un copil at1t de 8dificil9 şi pe ea %nsăşi pentru că nu e o mamă mai $ună" &redeţi că .uria doamnei 8eorgiana o a5ută în vreun .el în e.ortul de a-şi re*olva problema practică cu .iul ei2 5oamna 3ilvia are şi ea o pro$lemă practic1 cum să o facă pe fiica ei de ': ani să a.un ă acasă la timp s1m$ătă seara7 !1nd fiica ei se %ntoarce t1rziu acasă, doamna 3ilvia este nemulţumită, dar nu se %nfurie" Ea %i spune acesteia calm, dar cu fermitate, că nu va mai avea voie să iasă s1m$ăta următoare" 0iica ei va tre$ui să %şi c1şti e privile iul de a ieşi s1m$ăta, venind acasă la timp" &redeţi că .aptul că nu se enervea*ă o a5ută pe doamna 3ilvia să re*olve problema practică pe care o are cu .iica ei2

Di*erenta dintre ractice

ro$"e%e"e e%otiona"e )i

ro$"e%e"e

!istincţia dintre problemele emoţionale şi cele practice este una esenţială. 9na dintre ideile centrale ale 7erapiei Raţional-6motive şi &omportamentale este aceea că persoanele sunt a.ectate la nivel emoţional de credinţele şi atitudinile lor despre ei înşişi, despre ceilalţi şi despre viaţă în general. :n termenii 7erapiei Raţional-6motive şi &omportamentale, problemele emoţionale re*ultă din sentimente care a.ectea*ă sinele şi scopurile individului, cum ar .i .uria, deprimarea şi vinovăţia. "ceste sentimente constituie o problemă, deoarece atunci când oamenii le trăiesc, este puţin probabil ca ei să gândească clar şi productiv sau să se comporte într-un mod bene.ic. Problemele practice sunt situaţii reale pe care doriţi să le modi.icaţi sau să le re*olvaţi cumva. 6ste posibil ca pe lângă problema practică cu care vă con.runtaţi să aveţi sau nu şi o problemă emoţională adiacentă. 0

6ste aproape imposibil să vă re*olvaţi problemele practice atunci când sunteţi tensionat la nivel emoţional, deoarece sentimentele neproductive generate de gândurile dvs. iraţionale inter.erea*ă cu încercările de a vă re*olva logic problemele. "cest capitol vă va învăţa deprinderi de a re*olva problemele, cu scopul de a vă modi.ica sentimentele nepotrivite în sentimente mai adecvate. "st.el, veţi .i capabil să vă re*olvaţi problemele practice mai e.icient.

A+C,u" Tera iei Rationa",E%oti#e )i Co% orta%enta"e: inte"e-erea ro$"e%e"or e%otiona"e
$ecturând poveştile din prima parte a acestei cărţi, sesi*ăm că nu oamenii sau problemele sunt cele care ne supără. ;e supărăm noi înşine prin gândurile şi credinţele noastre autodistructive despre ceilalţi şi despre situaţii. 7erapia Raţional-6motivă şi &omportamentală o.eră un model simplu de tip "<& pentru a înţelege mai uşor aceste idei. =">-ul denotă evenimentul sau situaţia declanşatoare. =<>-ul se re.eră la gândurile sau credinţele persoanei legate de situaţie, iar =&>-ul desemnea*ă consecinţele emoţionale care re*ultă de aici. &ând ceva se întâmplă la nivelul " şi e?istă o consecinţă la nivelul &, nu situaţia " e cea care creea*ă acest &% ceea ce vă spuneţi dvs. înşivă la nivelul < va determina sentimentele de la nivelul &. @deea este următoarea • " - se întâmplă ceva, • < - gândiţi şi vă spuneţi ceva despre ceea ce s-a întâmplat% evaluaţi situaţia ", • & - simţiţi ceva. 5omnul ;tefan tocmai s-a %ntors de la muncă" 2er e %n $ucătărie să %nceapă să pre ătească cina şi %şi dă seama că copiii au lăsat totul %ntr-o dezordine de nedescris" <asele murdare sunt răsp1ndite pe toată masa, firimiturile la fel şi doua cutii oale de pră.itură se află pe podea" Aşadar, domnul ;tefan se simte furios" &on.orm modelului "<&, situaţia se pre*intă ast.el " - Vede bucătăria de*ordonată. < - =&opiii ar .i trebuit să o cureţe.> =;u suport ca în bucătărie să .ie aşa o de*ordine.> =6ste groa*nic că nici până acum copiii nu au învăţat să se poarte mai responsabil.> & - Aurie 5oamna Elvira %şi aşteaptă fiul, care tre$uia să se %ntoarcă acasă la ora zece seara" Acum este miezul nopţii, şi mama devine din ce %n ce mai speriată că i s-a %nt1mplat ceva %n rozitor" 4odelul "<& aplicat în ca*ul doamnei 6lvira este următorul " - Aiul ei întâr*ie de5a de două ore. < - =7rebuie să i se .i întâmplat ceva groa*nic.> ="r .i groa*nic să .i avut un accident.> =;u aş putea suporta să .ie rănit sau, mai rău, să .i murit.> =&ând .iul meu întâr*ie trebuie să mă îngri5ore* şi să mă supăr.> & - Arică, an?ietate. 1

0iica de = ani a domnului <aler, care s-a .ucat pe-afară toată după-amiaza, intră fu ind %n sufra erie, lăs1nd o d1ră de urme de noroi pe covorul deschis la culoare" 5omnul <aler vede mizeria, o prinde pe fată de $raţ, %i tra e o palmă şi ţipă la ea că e un copil rău" Ea %ncepe să pl1n ă şi domnul <aler %ncepe să se simtă vinovat" 4odelul "<& în acest ca* ar .i urmăloruî " - !-l Valer strigă la .iica lui şi îi trage o palmă. 6a plânge. < - =;u ar .i trebuit să o lovesc.> =3unt un tată îngro*itor pentru că am lovit-o.> =;u mă va ierta niciodată.> ="m distrus relaţia dintre noi.> & - Vinovăţie. !upă cum sugerea*ă aceste e?emple, lucrurile pe care părinţii şi le-au spus la < au creat sentimentele supărătoare, neproductive de la &. 8ândurile lor sunt iraţionale, adică convingeri ilogice care conduc la sentimente nepotrivite.

Caracteri)tici a"e -.nduri"or: Ra'iona"e
• • • • • !erivă din realitate, 3unt susţinute de dove*i reale. Vă a5ută să obţineţi ceea ce doriţi. &onduc la sentimente adecvate c'iar şi în situaţii neplăcute Biritare, nu .urie% regret, nu vinovăţie% preocupare, nu an?ietate% tristeţe, nu depresieC, 6?primă pre.erinţe sau dorinţe.

Ira'iona"e
• • • • • • ;u derivă din realitate, ;u sunt susţinute de dove*i reale, ;u vă a5ută să obţineţi ceea ce doriţi. &onduc la sentimente inadecvate B.urie, vinovăţie, an?ietate, depresieC, 3unt e?agerări e?treme ale unei situaţii Bîn termeni de =groa*nic>, =teribil>C. 3unt solicitări imperative .aţă de sine, de ceilalţi, de viaţă, B=trebuieD>, =e neapărat necesarD>, =mi se cuvineD>C.

#are ce s-ar întâmpla dacă în e?emplele anterioare, gândurile iraţionale de la < ar .i trans.ormate în gânduri raţionale2 6venimentul de la momentul " ar rămâne acelaşi, dar la nivelul & ar apărea modi.idări, iar modelele "<& ale situaţiilor descrise anterior ar arăta ast.el " - !-l Ete.an vede bucătăria în de*ordine. < - =4i-aş .i dorit să găsesc curăţenie.> =;u-mi place să găsesc bucătăria în de*ordine.> =&e păcat că nici până acum copiii riu au învăţat să se comporte mai responsabil.> F

& - iritare, nemulţumire. " - Aiul doamnei 6lvira întâr*ie de5a de două ore. < - =3per că nu i s-a întâmplat nimic grav.> ="r .i .oarte neplăcut să i se .i întâmplat vreun accident, dar cred că aş .ace .aţă situaţiei.> =3ă stau aici şi să mă îngri5ore* nu mă a5ută la nimic şi nu sc'imbă situaţia, aşa că mai bine miaş umple timpul .ăcând altceva.> & - Preocupare, îngri5orare. " - !omnul Valer strigă la .iica lui şi îi trage o palmă. 6a plânge. < - =Păcat că mi-am pierdut controlul şi am lovit-o. "r .i .ost mai bine dacă nu aş .i .ăcuto.> =Probabil că nu prea mă place pe moment, dar o sa-i treacă.> & - Regret. !upă cum aţi observat, sentimentele nepotrivite devin potrivite doar în momentul în care gândurile iraţionale se trans.ormă în gânduri raţionale. &um ne putem educa pentru a gândi mai raţional2 &um putem învăţa să trans.ormăm gândurile iraţionale în gânduri raţionale2 în primul rând, e nevoie să ne identi.icăm gândurile iraţionale şi apoi să le punem sub semnul întrebării, să le disputăm şi să le combatem până vom crede cu adevărat în alternativele raţionale.

Re!o"#area ne "aceri"or de "a ni#e" e%otiona" rin / ro#ocarea0 )i /di) utarea 0 -anduri"or irationa"e
8ândurile iraţionale sunt de obicei .ie solicitări absolutiste, .ie e?agerări la e?trem ale realităţii% 6?emple de gânduri iraţionale .recvent întâlnite în ca*ul părinţilor sunt • =7rebuie să obţin dragostea şi aprobarea permanentă a copiilor mei.> • =7rebuie să mă port întotdeauna într-un mod competent, e.icient şi per.ect corect cu copiii mei.> • =&opiii mei trebuie să se comporte întotdeauna aşa cum cred eu că e ca*ul.> • =&opiii mei mă .ac să mă simt .urios, stresat şi deprimat.> • =6ste groa*nic când copiii mei nu se comportă per.ect.> • =6u sunt cel vinovat şi ar trebui să mă simt îngro*itor în ca*ul în care copiii mei vor deveni alt.el decât sper eu să devină.> • =" .i părinte nu ar trebui să .ie prea greu.> "ţi putea adăuga şi alte gânduri iraţionale proprii ia această listă2 înţelegeţi ce anume .ace ca aceste gânduri să .ie iraţionale2

G

Pun.nd )u$ )e%nu" &ntre$1rii 2i di) ut.nd *iecare credin'1 ira'iona"13 ute'i )1 #a con#in-eti )a renuntati "a ea )i )a o in"ocuiti cu o con#in-ere rationa"a4 5a )u-er1% &n continuare c.te#a &ntre$1ri uti"e e care ute'i )1 "e *o"o)i'i entru a #1 di) uta une"e dintre ro rii"e d#)4 -.nduri ira'iona"e:
). 3e ba*ea*ă această convingere a mea pe .apte, pe opinii, pe in.erenţe sau pe presupuneri2 &are este dovada că lucrurile stau c'iar aşa2 +. !e ce nu ar .i lucrurile aşa cum sunt2 9nde scrie că trebuie să obţin întotdeauna ceea ce îmi doresc2 ,. 6ste c'iar atât de îngro*itor2 ;u ar putea .i mai rău decât atât2 6 adevărat că nu pot tolera aşa ceva2 /. &um se poate ca aşa ceva să mă .acă mai lipsit de valoare ca om2 "m vreo dovadă cum ca acest lucru mă .ace iipsit de valoare2 0. 4odul în care gândesc mă a5ută oare să obţin ceea ce îmi doresc2 îmi este .olositor2

(1 ur%1ri%3 un %od de a di) uta o credin'1 ira'iona"1:
). Întrebare =7rebuie într-adevăr să obţin dragostea şi aprobarea permanentă a copiilor mei pentru a supravieţui2> Răspuns =;u, nu e adevărat, pot trăi şi .ără acest lucru, deşi mi-ar plăcea mult să îl am.> +. Întrebare =6?istă vreo lege a universului care să spună că trebuie să am permanent parte de dragostea şi aprobarea lor2> Răspuns =;u, nu găsesc niciunde vreo dovadă că ar e?ista o ast.el de regulă.> ,. Întrebare =7rebuie să obţin întotdeauna ceea ce îmi doresc2> Răspuns =;u. &'iar îmi doresc ca lucrurile să meargă după cum mi-ar plăcea mie, dar asta nu înseamnă că aşa şi trebuie să se întâmple.> /. Întrebare =6ste c'iar atât de îngro*itor dacă nu mă iubesc copiii mei2> Răspuns =;u, Hîngro*itorI e o e?agerare. ;u mi-ar plăcea, dar aş supravieţui.> 0. Întrebare =Aaptul de a nu .i tocmai pe placul copiilor mei e oare cel mai rău lucru la care m-aş putea gândi2 &e mi-ar părea şi mai groa*nic2> Răspuns ="r .i şi mai groa*nic dacă ar .i morţi, sau dacă nu s-ar .i născut niciodată.> 1. Întrebare =!e ce anume .aptul că .iii mei nu mă plac atât de mult m-ar .ace o persoană mai lipsită de valoare2> Răspuns =;u m-ar .ace mai lipsit de valoare, după cum nici dragostea lor nu m-ar .ace mai valoros. !in moment ce .ac atât lucruri bune cât şi rele şi am atât trăsături bune, cât şi negative, nu sunt nici plin de valoare şi nici total lipsit de aceasta sunt pur şi simplu 69 şi nici o etic'etă nu m-ar caracteri*a în întregime.> , F. Întrebare " gândi în acest mod mă a5ută oare să obţin ceea ce îmi doresc2 :mi este .olositor să gândesc ast.el2> Răspuns =;u numai că nu mă a5ută să obţin ceea ce îmi doresc, dar îmi este c'iar dăunător, pentru că mă .ace să mă simt deprimat şi .urios când copiii mă resping.> &a re*ultat al =disputării>, credinţa iraţională va .i probabil înlocuită de următoarea credinţă raţională 8Aş prefera să fiu tot timpul iu$it şi a reat de copiii mei şi e păcat dacă nu se %nt1mplă %ntotdeauna aşa, dar pot suporta dezapro$area lor"9 # ast.el de disputare categorică este esenţială pentru a vă convinge cu adevărat să renunţaţi la o credinţă iraţională. J

O a"t1 te6nic1 uti"1

oate *i I%a-eria Ra'iona",E%oti#14

&um .uncţionea*ă ea2 :n primul rând, gândiţi-vă la o situaţie în care este e?trem de probabil să apară un sentiment inadecvat, precum .uria. !e e?emplu, imagînaţi-vă că vă a.laţi în toiul unei certe serioase cu copiii simţiţi cum treptat vă creşte .uria. &ând vă simţiţi su.icient de .urios, încercaţi să sc'imbaţi .uria în iritare sau enervare. :n acelaşi timp, înlocuiţi ideea iraţională con.orm căreia copiii nu ar trebui să .ie deran5anţi sau gălăgioşi cu gândul raţional că aţi pre.era să nu .ie atât de iritanţi, dar că nu trebuie să .ie c'iar aşa doar pentru că dvs. doriţi acest lucru. @mageria Raţional6motivă este o bună modalitate de a vă obişnui să sc'imbaţi modul în care vă simţiţi, prin modi.icarea .elului în care gândiţi.

A"te te6nici uti"e entru a e7er)a %odi*icarea credin'e"or ira'iona"e &n -.nduri ra'iona"e )unt ur%1toare"e:
). !e .iecare dată când aveţi un sentiment mai puţin plăcut, încercaţi să vă daţi seama care este convingerea care creea*ă acel sentiment. 6ste ea raţională sau iraţională2 @n ca*ul în care convingerea este raţională, iar sentimentul este corespun*ător, încercaţi să vedeţi dacă puteţi modi.ica cumva situaţia. !acă nu puteţi, încercaţi să o acceptaţi. &ând convingerea este una iraţională, provocaţi-o şi disputaţi-o până renunţaţi cu adevărat la ea şi o înlocuiţi cu o credinţă raţională. "cceptaţi-vă pe dvs. înşivă, indi.erent de sentimentele din momentul respectiv. " vă blama sau a vă în.uria pe dvs. înşivă din cau*a unui sentiment va .ace mai di.icilă adaptarea adecvată la situaţie. Renunţaţi la gândirea în termeni de catastro.ă şi la a pretinde imperativ di.erite lucruri, acestea sunt cele două .orme principale de gândire iraţională. "cceptaţi răspunderea pentru sentimentele pe care le aveţi şi nu îi mai învinovăţiţi pe ceilalţi pentru modul în care vă simţiţi. ;u vă plângeţi prea mult de o situaţie care nu vă convine - a vă plânge de situaţie .ace ca aceasta să pară şi mai di.icilă. Aaceţi-vă o listă cu propriile gânduri iraţionale şi disputaţi-le. Puneţi-vă la vedere mesa5e sau bileţele care să vă reamintească =8ândiţi raţionalD> #.eriţi-vă o recompensă ori de câte ori reuşiţi să trans.ormaţi un sentiment nepotrivit întrunul adecvat. ;u evitaţi orice situaţie în care vă simţiţi supărat. &onsideraţi-le oportunităţi de a încerca să gândiţi mai raţional şi să modi.icaţi sentimentele iraţionale în alternativele lor raţionale. ;u uitaţi că a învăţa să gândiţi în mod raţional necesită timp. ;u vă blamaţi, nici nu vă descura5aţi dacă nu reuşiţi de la început. "mintiţi-vă că a gândi raţional este o abilitate care necesită antrenament. lată o metodă pentru a trece de la nivelul emoţional la aspectele practice ale problemei aC Aormulaţi problema cât de clar şi de concret posibil. bC 8ânditi-vă la cât mai multe soluţii şi alternative posibile, .ără a le evalua sau a le comenta în vreun .el cu cât mai multe variante, cu atât mai bine. cC 6?aminaţi .iecare dintre soluţii şi căutaţi consecinţele po*itive şi cele negative ale .iecăreia. dC "legeţi o soluţie sau o combinaţie de soluţii şi încercaţi-le. eC ;u vă blamaţi dacă soluţia nu .uncţionea*ă aşa cum aţi gândit% încercaţi altă variantă. .C !acă nimic nu .uncţionea*ă, acceptaţi problema şi .ocali*aţi-vă energiile şi gândurile pe altceva. )K

+. ,. /. 0. 1. F. G. J. )K. )). )+.

),. )/.

"preciaţi consecinţele po*itive şi bene.iciile gândirii raţionale ast.el gândirea rationala o.era un control mai adecvat asupra sentimentelor, mai mult timp şi energie pentru a .ace ceea ce doriţi, o capacitate sporită de a gândi mai clar şi de a vă re*olva problemele practice. învăţaţi-vă şi copiii să re*olve problemei în mod raţional.

Cu% )a #a a8utati co iii )a *aca *ata inta"ne)c

ro$"e%e"or

e care "e

"desea şi copiii se supără şi îşi creea*ă probleme emoţionale, de aceea şi ei pot bene.icia de pe urma utili*ării unor strategii raţionale de abordare a situaţiilor di.icile. :n timp ce vă re*olvaţi propriile neplăceri emoţionale, puteţi să le arătaţi şi copiilor cum să şi le re*olve pe ale lor. 9rmătoarele sugestii vă vor .i de .olos în acest sens ). #.eriţi-vă ca model de sentimente adecvate şi strategii de adaptare pentru copilul dvs. &opiii vor învăţa multe observând şi imitând răspunsurile pe care le vor vedea la dvs. +. 6?primaţi-vă sentimentele .aţă de copii, ast.el încât ei să le identi.ice cu mai mare acurateţe şi să .ie capabili să îşi numească sentimentele proprii şi pe cele ale celorlalţi. ,. ;u vă învinovăţiţi copiii pentru modul în care vă simţiţi. !e e?emplu, în loc să le spuneţi =4ă enerve*i> sau =4ă sperii când .aci lucrul ăsta>, spuneţi =4ă enerve*> sau =4ă sperie când te văd .ăcând lucrul ăsta.> /. :mpărtăşiţi-vă gândurile cu copiii, arătându-le modul în care acestea vă creea*ă anumite sentimente. !e e?emplu, daca vă simţiţi .urios i-aţi putea spune =3imt că devin .urios pentru că îmi spun că nu ar trebui să .aci acest lucru. Probabil că ar .i mai bine să îmi spun ca mi-aş dori să nu .aci acest lucru.> 0. "5utaţi-vă copilul să înveţe cum îşi creea*ă sentimentele, întrebându-l ce gândeşte în momentul în care îşi e?primă un sentiment. 1. "cceptaţi-vă copiii indi.erent de ce .el de sentimente ar e?prima ei, ast.el încât ei înşişi să îşi accepte cu mai multă uşurinţă propriile sentimente. F. @ndicaţi-le .aptul că a pretinde imperativ ceva este un lucru auto-distructiv. G. "5utaţi-i să înveţe să evalue*e realitatea cu mai multă preci*ie, atrăgându-le atenţia în momentul în care e?agerea*ă sau gândesc în temeni de catastro.ă. J. Recompensaţi-i pentru momentele în care reacţionea*ă cu sentimente adecvate. )K. "5utaţi-i să suprapună modelul "<& din 7erapia Raţîonal-6motivă şi &omportamentală peste situaţia reală şi să .olosească acest sistem pentru a-şi desci.ra sentimentele. )). #.eriţi-le copiilor e?emple de a.irmaţii şî gânduri raţionale, mai degrabă decât să vă aşteptaţi ca aceştia să le descopere singuri. !e e?emplu, aţi putea sugera unui copil care se teme de întuneric să îşi spună =;u am de ce să mă tem de întuneric nimic nu îmi va .ace rău. 3ingura di.erenţă dintre lumină şi întuneric este că nu pot vedea la .el de bine pe întuneric.> )+. 3ugeraţi-le că a gândi raţional este ca şi cum ar =.ace muşc'i la nivelul emoţiilor>. ),. :nvăţaţi-vă copiii să utili*e*e te'nicile de @magerie Raţional-6motivă. )/. "duceţi-le aminte că toate .iinţele umane .ac greşeli şi că e neplăcut, dar nu =groa*nic>, =oribil> sau =teribil>, dacă se întâmplă aşa ceva. )0. @gnoraţi copiii atunci când se vaietă dacă în acest mod capătă atenţia dvs., probabilitatea ca acest lucru să se întâmple şi în viitor va creşte. )1. @denti.icaţi pentru ei e?emple de gândire iraţională în emisiuni 7V, cântece cunoscute şi în .ilme. :ncura5aţi-vă copiii să devină =detectivi raţionali> şi să caute e?emple de gândire raţională şi iraţională în 5urul lor. )F. &itiţi-le poveşti raţionale.

))

)G. ;u vă aşteptaţi ca întotdeauna copiii dvs. să se comporte raţional. "cceptaţi-i c'iar când nu .ac acest lucru. ;u este nevoie să le aprobaţi comportamentul ca să îi acceptaţi în calitate de .iinţe umane. )J. :nvăţaţi-vă copiii strategii de re*olvare a problemelor practice, pentru ca ei să .ie capabili să le re*olve şi pe acestea alături de cele emoţionale.

Lectia 9: Cu% )1 te acce 'i co i"u" t1u
(u%ar

e tine &n)u'i 2i

e

A te accepta pe tine însuţi înseamnă a nu te desconsidera niciodată ca persoană. e asemenea, a!i accepta pe copiii"elevii dvs. înseamnă a nu le desconsidera niciodată valoarea ca persoane, indiferent cât de inacceptabil se comportă. #ând credeţi că v!aţi purtat în mod greşit, mai verificaţi o dată situatia să vedeţi dacă într!adevăr ati făcut o greşeală. acă este aşa, nu vă condamnaţi$ e mult mai bine% • să încercaţi să corectaţi greşeala, • să vă iertaţi pe dvs. înşivă, • să încercaţi să nu vă mai comportaţi astfel în viitor. &rmaţi acest plan pentru a învăţa să vă acceptaţi pe voi înşivă ! şi învăţaţi!i şi pe copiii"elevii dvs. să facă la fel.

Săndel, peştişorul cel plat
'Doamne(, !pu!e Săndel, Peştişorul cel Plat, 'mă !imt mai rău decât atunci când am avut po%ar. Mă !imt c/iar mai rău decât atunci când aproape că am fo!t mâncat de rec/inul cel uci#aş. Mă !imt mai oribil decât atunci când am mâncat ece !andCic/-uri cu medu e unul după aftul şi apoi le-am dat afară pe toate(. De ce !e !imţea oare Sandel aşa de abătut, #roa nic şi oribil0 '2ocmai am aflat că am răma! repetent în cla!a a patra la +coala de Peşti a Doamnei Somon(, #emu el. ($e pro!t !unt(, bolboro!i, in timp ce inota in cerc încercând !ă decidă ce !ă facă. ')u !unt în !tare !ă fac nimic ca lumea. )u-! în !tare de nimic şi nu !unt bun de nimic ca peşte şi probabil că niciodată nu o !ă fiu mai bun de atât.(

)+

Săndel aproape că plân#eai './/(, !u!pina el, 'Sunt aşa de pro!t încât am uitat că peştii nici nu pot !ă plân#ă. .!ta c/iar că-i #roa nic- Mă !imt aşa de vinovat că am răma! repetent. )u cred că !unt în !tare !ă le !pun mamei şi tatălui meu că fiul lor e un ratat. 8e-ar înfunda bran/iile. $red că cel mai bine ar fi !ă plec în lar#ui oceanului şi !ă di!par .şa nu vor afla niciodată ce !-a întâmplat cu mine şi ce de amă#ire le-am produ!.( '.dio, bătrân colţ de mare familiar,( !u!pina Săndel. Se mai uită o dată în urmă, pe!te coadă, şi !e îndreptă către Marele 1cean, unde ra ele !oarelui nu a%un# niciodată. $el puţin aşa credea el, că !e îndrepta în direcţia Marelui 1cean. )avi#aţia era una dintre materiile la care rămă!e!e repetent. 'Sunt aşa de pro!t încât nici măcar nu ştiu !ă plec de aca!ă(, #ândi Săndel po!omorât. înota prin nişte ape tare ciudate. 2reptat, aripioarele începură !ă-i obo!ea!că şi bran/iile aproape că îl dureau. Săndel nu călători!e niciodată aşa de departe. Dintr-o dată totul !e întunecă. ',ei, cine a !tin! lumina0( !tri#ă Săndel. '$eva nu e în re#ulă aici(, #âl#âi Săndeî în!păimântat. 'Mă întreb dacă ace!ta e Marele 1cean(. Dintr-o dată Săndel !e tre i în !trân!oarea unei tentacule i!cu!ite, care era puternică precum oţelul. Îl târî prin apă şi îl adu!e la fălcile unei caracatiţe urâte. './, cina..., în !fârşit...-(, !pu!e caracatiţa, lin#ându-!e pe bu e. '$e bucăţică #u!toa!ăStai !ă văd.... unde... oare unde am pu! muştarul0( '$/iar că nu vreau !ă-mi !fârşe!c viaţa în fălcile unei caracatiţe flămânde(, !pu!e Săndel înecându-!e. '2rebuie !ă #ă!e!c rapid o cale de !căpare-( Între timp, caracatiţa începu !ă îl înmoaie pe Săndel în borcanul de muştar. $/iar atunci îi veni şi iui Săndel o idee !alvatoare. ',ei, uită-te într-acolo-(, !tri#ă el, 'uite cum trece o cla!ă întrea#ă de !ardele-( $aracatita fu di!tra!a de !tri#atul lui Sandel !i de #andul de a mânca o întrea#ă cla!ă de !ardele. Săndel lovi borcanul de muştar cu coada, iar borcanul bură cât colo şi o lovi pe caracatită în cap. '.uuu-(, !tri#ă caracatiţa, !tropind cu şi mai multă cerneală nea#ră, ca aceea în care !e pierdu!e Sănde- mai devreme..., şi îl !căpă din !trân!oare în tulburarea a!tfel i!catăSăndel începu !ă înoate, înaintând cu toată vite a. înota aşa de repede, iar cerneala caracatiţei era aşa de dea!ă, încât nici nu putea !ă vadă încotro !e îndreaptă. 5ufff- Sandel înota!e şi !e i bi!e de un uriaş id #ri. Se !imţea ameţit, confu şi !periat. 'Poate că e un rec/in !au un peşte !padă(, #ândi el. 'Mai bine di!par de aici cât de repede pot.( 'Scu ă-mă(, !pu!e o voce blândă şi melodioa!ă. 'Pot !ă te a%ut cu ceva0( 'Vai de mine-( bolboro!i Săndel. '$ine !unteţi0 )u am mai vă ut niciodată un peşte aşa de mare ca dv!.-( 4i bine, numele meu e!te 4lena, 5alena $ocoşată, aşa că nu !unt c/iar un peşte. 7ar eu nu am vă ut niciodată o creatură aşa de micuţă ca tine. De fapt, nici nu te văd deloc. înoată, te ro#, până în dreptul oc/ilor mei ca !ă te pot vedea.(

),

'Pare a fi de!tul de inofen!ivă(, #ândi Săndel şi înotă până în dreptul unui oc/i de-al ei. '4u !unt Săndel, Peştişorul cel Plat( !pu!e el timid. '+i ce faci aici0 4şti de!tul de departe de ca!ă(, !pu!e 4lena. 'Mi-e ruşine !ă vă !pun,( ră!pun!e Săndel, roşind. '.m înotat departe de ca!ă pentru că am răma! repetent în cla!a a patra la +coala de Peşti a Doamnei Somon. )u !unt bun de nimic ca peşte şi !unt o ruşine pentru părinţii mei, aşa că am deci! !ă plec de capul meu în lar#ul Marelui 1cean şi !ă nu mai fiu de ocară părinţilor mei. Dar !unt o cata!trofă şi când vine vorba !ă înot departe de ca!ă- )ici măcar nu am putut !ă #ă!e!c Marele 1cean. +i era cât pe ce !ă fiu mâncat de o caracatiţă uriaşă. .şa că vedeţi bine, nu !unt în !tare !ă fac nimic ca lumea-( 'Stai o clipă. Spui că era cât pe ce !ă fii mâncat de o caracatiţă0(, întrebă 4lena. 'Da, am lovit-o cu borcanul de muştar şi am înotat repede de acolo,( ră!pun!e Săndel. 'Păi atunci tot ai reuşit !ă faci ceva bine(, !pu!e 4lena. ')u m-am #ândit la a!ta,( !pu!e Săndel, 'dar cred că aşa e(. ')u cred că te-ai împotmolit fiindcă eşti pro!t !au incapabil !ă faci ceva bun(, continuă 4lena. '.i ale! !ă te învinovăţeşti pentru #reşelile tale, în loc !ă accepţi faptul că eşti ca toţi ceilalţi, un peşte !upu! #reşelii, care face atât lucruri bune, cât şi rele.( 'Poate(, !pu!e Săndel, 'dar mie mi !e pare că fac mai ale! lucruri rele şi că cele mai multe lucruri le fac pro!t .!ta nu în!eamnă că !unt un peşte pro!t0( ')u e&i!tă peşti buni şi peşti răi !pu!e 4lena, (Sunt doar peşti care fac lucruri bune şi lucruri rele. 2oţi peştii !unt formaţi din toate în!uşirile şi purtările lor, dintre care unele !unt bune, iar altele !unt rele. 4!te impo!ibil !ă fii în între#ime bun !au în între#ime rău. $/iar dacă eşti pe de-a între#ul rău a i, mai mult ca !i#ur că ai făcut ceva bun în trecut !au că vei face ceva bun în viitor - şi dacă e aşa, în!eamnă că nu eşti rău în între#ime.( '.!ta aşa e,( ră!pun!e Săndel #ânditor, 'dar mie tot nu-mi place !ă fac #reşeli şi !ă dau #reş tot timpul !au aproape tot timpul. $um !ă mă de!curc atunci0( 'Primul pa!,( e&plică 4lena, 'e!te !ă te accepţi pe tine în!uţi în între#ime, cu #reşeli şi cu tot re!tul. încearcă !ă nu te învinovăţeşti, indiferent de ceea ce faci.( '.l doilea pa! e!te !ă accepţi re!pon!abilitatea pentru că ai făcut o #reşeală !au pentru că ai făcut un lucru în mod #reşit.( '.7 treilea pa! e!te !ă încerci !ă îţi corecte i #reşelile.( (7ar cel de-al patrulea pa! e!te !ă ve i ce poţi !ă faci ca !ă nu mai repeţi aceleaşi #reşeli şi în viitor.( 'Staţi !ă văd dacă am înţele!, !pu!e Săndel. 'Voi folo!i ca e&emplu faptul că am răma! repetent în cla!a a patra. În primul rând, mă accept pe mine în!umi şi nu mat îmi !pun că !unt pro!t !au că nu !unt în !tare de nimic bun. în al doilea rând, accept că !unt re!pon!abil de faptul că am răma! repetent. în al treilea rând, voi învăţa mai mult, ca !ă trec cla!a anul viitor. +i în al patrulea rând, voi continua !ă învăţ mai mult, !ă nu rămân repetent din nou.( '6aaau,( !pu!e Săndel încântat, 'Dacă încep !ă #ânde!c a!tfel de!pre mine în!umi, dacă mă

)/

accept pe mine în!umi indiferent de ce !e întâmplă şi dacă învăţ mult de tot, atunci poate că pot !ă devin într-adevăr un peşte bun-( 'Dii atent( îl opri 4lena. '. te con!idera complet bun e!te la fel de nepotrivit ca !i a te con!idera în între#ime rău. 2u continui !ă îţi mă!ori valoarea ca peşte pornind de la felul în care te comporţi şi felul în care reuşeşti în ceea ce faci. Ei-ar fi mai bine dacă ţi-ai %udeca faptele şi în!uşirile !eparat de felul în care te %udeci pe tine ca peşte în loc !ă te condamni pe tine în!uţi ca între#, deoarece a!ta e de%a un lucru prea #reu pentru un peştişor micuţ ca tine.( '$red că am înţele! acum,( !pu!e Săndel. '4 mai bine !ă mă accept pe mine în!umi întotdeauna şi !ă îmi %udec doar faptele. în ace!t fel, pot !ă învăţ din #reşelile mele şi !ă nu mă mai fac !ă mă !imt aşa de nefericit tot timpul.( '4&act-(, e&clamă 4lena. 'Ve i - poţi !ă #ândeşti bine atunci când eşti atent. .cum nu cre i că e timpul !ă te întorci aca!ă la familia ta0( '$red că da,( !pu!e Săndel. '.cum că îmi dau !eama că nu !unt c/iar aşa de pro!t şi nepriceput, c/iar dacă am răma! repetent în cla!a a patra, nu mai îmi e aşa de #reu !ă dau oc/ii cu ei. Mulţume!c pentru a%utor, doamnă 4lena. Mi-ar fi de mare folo! dacă mi-ati arăta direcţia cea bună(. '$red că Satul Peştilor Plaţi e!te în partea aceea,( ră!pun!e 4lena, arătându-i drumul cu coada. 'îţi dore!c o călătorie bună până aca!ă-( Pe mă!ură ce Săndel !e îndrepta înotând !pre ca!ă, o au ea pe 4lena cântând în depărtare. '4lena mi-a arătat calea cea bună în mai multe privinţe-(, #ândi el fericit. 'Sunt aşa de bucuro! că mi-am dat !eama că nu e&i!tă peşti buni !au peşti răi - ci doar peşti pur şi !implu. 7ar eu !unt mândru !ă fiu unul dintre ei-(

Introducere
V-aţi considerat vreodată prost, lipsit de valoare sau bun de nimic2 V-aţi învinovăţit când aţi .ăcut vreo greşeală2 "veţi tendinţa să vă luaţi după părerile negative pe care ceilalţi le au despre dvs.2 !acă aţi răspuns cu =!a> la vreuna dintre aceste întrebări, s-ar putea să aveţi probleme în a vă accepta pe dvs. înşivă. &e înseamnă de .apt =acceptarea de sine>2 &e înseamnă să îi =accepţi pe ceilalţi>2 &um vă a.ectea*ă capacitatea de a vă accepta şi de a-i accepta pe ceilalţi relaţia cu copiii dvs.2 ="cceptarea de sine> înseamnă acceptare necondiţionată - admiterea şi asumarea responsabilităţii pentru însuşirile, calităţile şi comportamentele proprii - atât cele bune, cât şi cele rele - .ără a vă cataloga sinele drept bun sau rău. >"cceptarea celuilalt nu inseamna ca trebuie sa va placa ce .ace cealalta persoană% înseamnă a putea să .aceţi di.erenţa între a vă displăcea o trăsătură sau un comportament al acelei persoane şi a vă displăcea sau a respinge întreaga persoană. Părinţii care se acceptă pe sine şi pe copiii lor, îi iubesc şi îi acceptă indi.erent de .elul în care ei se comportă este o acceptare necondiţionată pe care copilul o simte că e?istă permanent, dincolo de modul în care părinţii reacţionea*ă la di.eritele lor purtări de *i cu *i. )0

!ristina #etrea, %n v1rstă de doi ani, devine din ce %n ce mai neast1mpărată şi mai curioasă" 8>şi $a ă nasul peste tot?9 spune d-na #etrea" 95ar am ăsit o cale de a face faţă şl la asta - de c1te ori %şi $a ă m1na %n scrumieră, tra e cratiţele şi ti ăile din dulap sau de fiecare dată c1nd rupe frunzele de pe plante, %i dau peste m1nă şi %i spun 80etiţă rea?9 80uncţionează ca prin miracol" !hiar am văzut-o pe !ristina %ntinz1nd m1na către o plantă şi apoi lov%ndu-şi propria m1na şi spun1ndu-şi 80etiţă rea?9 pe un ton răstit" "cest sistem pare să .ie e.icient pentru a sc'imba comportamentul &ristinei însă ce mesa5 i se transmite ast.el2 &el mai probabil, ea învaţă .aptul că dacă .ace greşeli sau .ace lucruri =rele>, atunci înseamnă ca este o persoana =rea>. ;u e surprin*ător .aptul că d-na Petrea se consideră, la rândul ei, o mamă =rea> dacă, de e?emplu, .iica ei se poartă necuviincios în public.

Re) in-erea de )ine: unde ne

oate conduce

5-l Rusu se simte vinovat atunci c1nd %şi pedepseşte copiii" 8!e tată .osnic sunt să a.un să %mi pedepsesc propriii copii,9 1ndeşte el" 85acă aş fi un tată $un, nu ar tre$ui să recur la asta"9 Totuşi, el se simte vinovat şi atunci c1nd nu %i pedepseşte" 83unt un tată %n rozitor atunci c1nd nu %i pedepsesc pe copii dacă o merită - c1nd vor fi adulţi nu vor deveni suficient de $uni şi toată vina vafi a mea"9 3e simte vinovat atunci c1nd le răspunde cu 8da9 la cereri" 83unt o persoană uşor manipula$ilă - un pămpălău9 %şi spune sieşi" 8@u ar tre$ui să %i las să mear ă aşa de departe cu comedia asta& m-am săturat să le satisfac toate dorinţele"9 5ar se simte vinovat şi c1nd le răspunde cu 8nu9 la cereri" 83unt mult prea dur cu ei - cred că mă urăsc fiindcă sunt at1t de sever, poate %ntrec şi eu limitele"9 !-l Rusu s-a prins singur într-o capcană a vinovăţiei. @ndi.erent ce .ace, el crede că a .ăcut o greşeală şi se învinovăţeşte pentru asta. Ei oare cum reacţionea*ă copiii d-lui Rusu la comportamentul acestuia2 &opiii sunt su.icient de deştepţi ca să îşi dea beama de nesiguranţa tatălui lor şi să .olosească orice oca*ie să o întoarcă împotriva lui pentru a-l manipula ca să obţină ceea ce vor. 9nele dintre .ra*ele lor pre.erate sunt =7oţi părinţii celorlalţi copii îi lasă să meargă acoloD> =!acă m-ai iubi cu adevărat, nu m-ai trata în .elul ăstaD> =;u pot să cred că propriul meu tată e atât de egoist încât să îmi re.u*e o distracţie ca astaD> =<ine, o să stau acasă, dar sper că îţi dai seama că îmi distrugi viaţa.> =!acă nu mă a5uţi să scriu lucrarea asta o să rămân corigent la istorie şi o să .ie doar vina ta.> 6ste şi normal că .iii d-lui Rusu sunt e?perţi în a-l manipula prin intermediul sentimentului său de vinovăţie. "u învăţat asta de la un alt e?pert - d-na Rusu. 4odul ei pre.erat de a-l determina să .acă ceea ce vrea ea este a spune lucruri de genul =Aă cum vrei, dar îmi rupi inimaD> =&e vor crede vecinii dacă nu .acem şi noi treaba asta2> )1

!e câte ori vă desconsideraţi pentru lucruri pe care le-aţi spus sau pe care nu le-aţi spus, de câte ori vă auto-învinovăţiţi pentru lucruri pe care le-aţi .ăcut sau nu le-aţi .ăcut, vă respingeţi pe voi înşivă, .apt ce are mai întotdeauna consecinţe dăunătoare. 3ă presupunem că .aceţi o greşeală. "veţi două opţiuni .ie puteţi să vă asumaţi răspunderea pentru că aţi .ăcut greşeala respectivă şi să .aceţi un e.ort pentru a o corecta şi a nu o mai săvârşi în viitor, .ie să vă auto-condamnaţi pentru că aţi stricat lucrurile. &are sunt urmările .aptului că vă condamnaţi pe voi înşivă2 &onsecinţele emoţionale pot .i .uria, vina sau deprimarea. &onsecinţele comportamentale constau în .aptul că atât timp cât vă lăsaţi dominat de sentimente negative de auto-blamare, probabil că nu veţi .ace nimic productiv pentru a corecta greşeala sau pentru a o preveni pe viitor. Respingerea de sine vă .ură din timp, energie şi concentrare, care alt.el ar .i disponibile pentru re*olvarea problemei în mod productiv% vă lasă blocat undeva cu greşelile dvs. # consecinţă emoţională ma5oră care decurge din .aptul că nu vă acceptaţi aşa cum sunteţi ca persoană umană este vina. Vina este un sentiment acceptat social şi mulţi cred că .aptul de a te simţi vinovat demonstrea*ă că îţi pasă. 7otuşi, vina este un sentiment neproductiv, creat de credinte irationale, care s.idea*a logica. Vă creaţi propriul sentiment de vină prin .aptul că apreciaţi că nu aţi .ăcut ceva bine sau că aţi .ăcut o greşeală, pentru ca apoi să vă condamnaţi pe dvs. ca persoană în întregime sau să credeţi că sunteţi lipsit de valoare .iindcă aţi greşit. Părinţii şi copiii .olosesc adesea vina pentru a se manipula reciproc. "legerea de a ne supune acestei manipulări şi de a crea vină .aţă de noi înşine este o .ormă a respingerii de sine. # alternativă la învinovăţire este să veri.icaţi situaţia pentru a vedea dacă într- adevăr aţi .ăcut o greşeală. !acă nu aţi greşit, atunci cu siguranţă nu e?istă nici un motiv să vă simţiţi vinovat. !acă aţi .ăcut o greşeală, nu aveţi nici un motiv să vă învinovăţiţi - în sc'imb puteţi să vă acceptaţi ca persoană supusă greşelii, dar şi posibilităţii de îmbunătăţire. !e e?emplu, d-l Rusu ar putea să se mai gândească o dată la deci*ia sa de a nu o lăsa pe .iica lui de )+ ani la discotecă. "r putea să îşi dea seama că 'otărârea sa iniţială era bună şi să o pună în aplicare cu .ermitate şi .ără regrete mai apoi pentru severitatea de care a dat dovadă. 3au, ar putea să decidă că 'otărârea sa nu era una bună, ca* în care s-ar putea gândi la moduri de a preveni această greşeală în viitor. # altă cale de a vă elibera de vină este să vă daţi seama că nu sunteţi responsabil de sentimentele altora, atâta timp cât nu le creaţi celorlalţi nişte situaţii în care unele gânduri sau emoţii să devină e?trem de probabile% dar sunteţi responsabil de crearea propriilor dvs. sentimente. &ând copilul vă spune =îmi răneşti su.letul>, puteţi răspunde =;u, tu singur îţi cree*i sentimentele astea şi dacă vrei, te învăţ cum să îţi cree*i sentimente .olositoare.> !e asemenea, nu este de dorit să îi spuneţi copilului =4ă enerve*iD>, deoarece singur sunteţi responsabil de crearea sentimentului de mânie, nu copilul dvs.% totuşi, puteţi să îi e?plicaţi că unele din purtările sale vă displac şi să îi arătaţi moduri pentru a corecta situaţia.

In#atati )a #a acce tati
Primul pas pentru a învăţa să vă acceptaţi este să vă daţi seama că nu sunteţi o .iinţă care poate .i 5udecată ca .iind în întregime bună sau rea. 3unteţi un amalgam de comportamente, trăsături şi caracteristici - unele dintre ele .iind de dorit, altele mai puţin tolerabile, iar altele neutre. ;u are )F

sens să spuneţi că sunteţi bun sau rău, cu sau .ără valoare. 4ai degrabă, sunteţi o persoană care .ace atât lucruri bune cât şi lucruri rele şi care mani.estă comportamente demne de laudă sau nu. 6ste de asemenea lipsit de logică să vă respingeţi, ca .iind o persoană rea sau .ără valoare, doar .iindcă vă comportaţi rău în pre*ent. "u .ost momente în trecut când v-aţi comportat aşa cum aţi .i dorit şi probabil că vor .i momente în viitor când vă veti comporta din nou asa cum vreti. " spune ca sunteti in intregime rau sau .ara valoare implică .aptul că aţi .ost întotdeauna rău şi că veţi .i mereu rău - ceea ce este imposibil.

"at1 2i c.te#a a"te %etode de a #1 cre2te ni#e"u" de auto, acce tare:
). +. ;u vă condamnaţi sau învinovăţiţi mereu - auto-acceptarea înseamnă să acceptaţi în mod necondiţionat toate trăsăturile, caracteristicile şi comportamentele. 7otuşi "duceţi-vă aminte că auto-acceptarea nu înseamnă că trebuie să vă placă tot ceea ce .aceţi. "veţi cu siguranţă trăsături sau comportamente pe care nu le apreciaţi, dar în loc să vă desconsideraţi şi să nu .aceţi nimic din cau*a acestor sentimente descura5atoare .aţă de dvs. ar .i indicat să vă asumaţi responsabilitatea pentru sc'imbarea ior. Valori.icaţi şi apreciaţi acele lucruri pe care le .aceţi bine. "cceptaţi laudele venite din partea celorlalţi. Priviţi-vă ca pe cineva care merită sa .ie recompensat şi apoi .aceţi ceva care să vă aducă plăcere - acordaţi-vă timp pentru dvs.% o.eriţi-vă din când în când ceva ce vă doriţi, .aceţi-vă complimente. încercaţi să nu ec'ivalaţi ceea ce .aceţi cu valoarea personală. în loc să vă gândiţi că sunteţi o persoană bună dacă .aceţi lucruri bune şi o persoană rea dacă .aceţi lucruri rele, vă puteţi considera o persoană care .ace lucruri bune şi rele, dar care nu este nici bună nici rea. Renunţaţi la necesitatea de a primi aprobarea celor din 5ur şi la auto-acceptarea în .uncţie de aceasta. "duceţi-vă aminte că, în ciuda părerii generale, poate să vă pese de cineva .ără a vă simţi inutil sau vinovat atunci când acea persoană trece prin momente grele. :ncercaţi să vă daţi seama cum puteţi să învăţaţi din propriile greşeli .ără să vă demorali*aţi din cau*a lor. "mintiţi-vă că oamenii utili*ea*ă adesea vina drept prete?t pentru a nu-şi asuma riscuri. &ând vă simţiţi vinovat sau vă demorali*aţi, întrebaţi-vă ce anume evitaţi de .apt. "duceţi-vă aminte că trecutul nu poate .i sc'imbat. " vă învinovăţi pentru ceva ce aţi .ăcut sau nu aţi .ăcut este o pierdere de timp. 7ineti un >registru al respingerilor>. ;otati-va oca*iile in care v-ati auto-învinovăţit şi consecinţele emoţionale şi comportamentale ale acestora. V-a .olosit vreodată să vă respingeţi pe dvs. ca persoană2 :n.runtaţi pe oricine încearcă să .olosească vina ca unealtă pentru a vă manipula. Aolosiţi @mageria Raţional-6motivă. @maginaţi-vă că vă a.laţi într-o situaţie în care cel mai probabil vă veţi auto-blama. începeţi să vă condamnaţi şi să vă do5eniţi veţi simţi cum creşte sentimentul de vină. 6?ersaţi trans.ormarea sentimentului de vină într-unul de de*amăgire sau supărare, de regret prin sc'imbarea gândurilor din =6ste groa*nic că am .ăcut o greşeală - sunt o persoană oribilă care ar trebui pedepsită> în =Regret că am .ăcut o greşeală, accept ca sunt imper.ect şi acum voi încerca să corecte* greşeala şi să văd ce pot .ace ca să nu o mai repet în viitor.>

,. /. 0. 1.

F. G. J. )K. )). )+. ),. )/.

)G

In#atati )a #a acce tati co i"u" a)a cu% e)te e" ca

er)oana

4a5oritatea părinţilor găsesc că e la .el de greu să îşi accepte copiii la modul necondiţionat precum este să se accepte pe sine. "cestora le este uşor să îi con.unde pe copii ca persoane cu modul în care ei se comportă şi să îi catalog'e*e drept buni sau răi în .uncţie de asta. !acă un copil întâr*ie la cină, îşi loveşte sora sau rămâne corigent la matematică, părinţii îl numesc adesea rău, în loc să .acă distincţia dintre copil, care nu e nici rău, nici bun şi comportamentul copilului, care poate .i considerat ca .iind de nedorit. "şa cum şi dvs., ca părinte, probabil că aţi preluat de la proprii părinţi obiceiul de a vă 5udeca, în loc să vă 5udecaţi comportamentul, aşa şi copiii dvs. vor învăţa acest comportament de la dvs. "r .i înţelept să încercaţi să va acceptaţi copiii în totalitate, cu toate de.ectele, greşelile şi slăbiciunile tor - deoarece nu e?istă copii per.ecţi, la .el cum nu e?istă nici părinţi per.ecţi.

A8utati,i

e co ii:e"e#i )a )e acce te

e ei in)i)i

"ceste sugestii pot să vă a5ute să îi învăţaţi pe copii cum să se accepte pe ei înşişi ). :ncercaţi să vă acceptaţi pe dvs. mai întâi. #.eriţi-le un model bun copiilorLelevilor. +. @ndicaţi-le copiilorLelevilor e?act care este comportamentul inacceptabil, atunci când greşesc sau se comportă inadecvat. :n loc să îi certaţi .iindcă s-au comportat rău, a5utaţi-i să îşi sc'imbe comportamentul. &riticile dvs. vor .i mai uşor acceptate dacă vă începeţi comentariile cu o remarcă despre un comportament po*itiv pe care l-aţi observat la copilul dvs. ,. Aaceţi comentarii legate de comportamentele de*irabile ale copiluluiLelevului cet puţin la .ei de des cum .aceţi remarci despre comportamentele sale inacceptabile. /. ;u le spuneţi copiilorLelevilor că sunt buni atunci când se poartă bine - asta nu va .ace decât să le întărească ideea ca valoarea .or ca persoană este acelaşi lucru cu .aptele lor. !ar totuşi arătaţi-le că vă place .elul în care se comportă. 0. ;u vă manipulaţi copiii prin intermediul vinei. 6vitaţi să utili*aţi e?presii precum =# să mă omori într-o buna *iD> sau =4ă .aci de ruşineD>. ;u .aceţi decât sa îi învăţaţi să se critice pe sine şi să utili*e*e vina pentru a-i manipula pe ceilalţi. 1. "cceptaţi responsabilitatea pentru crearea propriilor dvs. sentimente şi arătati- le copiilor că şi ei, la rândul lor, sunt responsabili de crearea propriilor sentimente. F. "5utaţi-i pe copiiLelevi să înţeleagă cât de complecşi sunt. 6?plicaţi-le că sunt .ormaţi din multe trăsături, caracteristici şi comportamente di.erite. &a persoane, nu sunt răi doar .iindcă una sau mai multe părţi ale lor nu sunt aşa cum ar .i de dorit. G. 6ducaţi-i pe cbpiiLelevi să îşi asume responsabilitatea pentru ceea ce .ac, dar să nu se învinovăţească pe sine sau pe ceilalţi în ca* că lucrurile merg prost. Ei asiguraţi-i că nici dvs. nu îi veţi învinovăţi. J. :ncura5aţi-i pe copiiLelevi să îşi accepte propriile greşeli. Până când nu se acceptă pe ei înşişi şi greşelile lor, ei vor evita să îşi asume riscuri, ceea ce va încetini considerabil procesul lor de de*voltare.

Lectia ;: De!#o"ta'i,#1 to"eran'a "a *ru)trare
(u%ar
'tatutul de părinte"edudator implică de obicei un important grad de frustrare. Pentru a vă uşura sarcina, ar fi mai înţelept să învăţaţi să toleraţi frustrarea, mai degrabă decât să încercaţi sâ o eliminaţi pomplet. e e(emplu, doamna )eorgeta, despre care se va vorbi mai *os, ar găsi inutilă încercarea de a!şi )J

diminua frustrarea făcând mereu curat şi îndepărtând întreaga m*izerie şi dezordine din casa sa. O soluţie mai eficientă ar fi ca doamna )eorgeta să îşi dea seama că murdăria şi dezordinea sunt câteodată inevitabile atunci când ai trei copii. e aceea, decât să pretindă ca dezordinea să nu mai e(iste, ea ar putea să îi accepte e(istenţa, preferând ca ea să nu mai e(iste. ecât să considere că este îngrozitor, oribil şi+ cumplit că gospodăria sa nu este ,aşa cum ar trebui să fie-, doamna )eorgeta ar putea să îşi dea seama că este rău, dar nu este catastrofal faptul că în casa ei curăţenia nu este aşa cum ar prefera dânsa$ la urma urmei ar putea să fie şi mai rău decât este+$ Pe scurt, doamna )eorgeta ar putea să decidă să accepte frustrarea, în loc să se necă*ească datorita ei şi astfel să îi facă faţă mai uşor şi mai cu folos. .i la fel puteti face si dvs.+

Mierla Mirela învaţă cum să nu se necăjească
Doamna Mierlă ciripea fericită de una !in#ură, în timp ce !tătea aşe ată pe cuibul ei, încăl indu-şi ouăle. 4ra foarte mândră mai ale! de două dintre ele, fiindcă erau lucioa!e, frumoa!e la privit şi minunate de şe ut pe ele. .l treilea ou era c/iar obişnuit - mic, uşor a!imetric şi arătând de-a dreptul banal. Doamna Mierlă abia dacă bă#ă de !eamă că era şi el pe-acolo. Într-o bună i, puii Doamnei Mierle ieşiră din ouă. Din ouăle mari ieşiră doi fii !plendi i, pe care îi numi 2iberiu şi $laudiu, iar din oul mic ieşi o fiica ştear!ă, pe care o numi Mirela. 'Doi din trei nu-i rău,( ciripi Doamna Mierlă bucuroa!ă. .poi, ea îşi petrecu tot timpul şi ener#ia învăţându-i pe copiii ei toate cele nece!are pentru a !upravieţui în lume. 7-a învăţat cum !e con!truieşte uni cuib, cum !e cule# !eminţele de floarea !oarelui, cum !ă îşi ia borul şi !ă ateri e e fără !ă îşi deran%e e penele, cum !ă !âcâie pi!icile, re#ulile de ba ă ale curăţeniei pentru o mierlă şi Fmulte altele. 'Vai, dar ce repede învăţaţi voi doi,( ciripi Doamna Mierlă mândră către fiii ei. '2u va trebui !ă munceşti mult mai mult, Mirela, dacă vrei !ă ţii pa!ul cu fraţii tăi.( '4u !unt întotdeauna la di!tanţă de o pană în !patele fraţilor mei( !u!pină Mirela. '+i ei îmi fac viaţa şi mai #rea prin faptul că !e fac tovarăşi şi râd împreună de mine. $ând mama mă do%eneşte, iar 2iberiu şi $lăudiu îşi bat %oc de mine, devin aşa de furioa!ă şi !unt aşa de tri!tă pentru că nu reuşe!c !ă învăţ ca ei, încât lucrurile îmi ie! şi mai rău-( '2u eşti !in#ura mierlă dintte câte cuno!c, care cântă fal!,( !e plân!e Doamna Mierlă. ')u mai ştiu ce !ă mă fac cu tine-( (Mirela nu ştie !ă cânte- Mirela nu ştie !ă cânte-( ciripiră 2iberiu şi $laudiu. 7ar Mirela !e !imţea pe i ce trece tot mai abătută. '$/iar că o !ă devin o mierlă foarte proa!tă- 7ar mama, 2iberiu şi $laudiu !e poartă cu mine aşa de urât- Dar dacă le vorbe!c de!pre a!ta, nu fac decât !ă râdă de mine şi !ă mă critice în continuare( !u!pină Mirela. 7ar !upărarea mea mă împiedică tot mai mult !ă îmi îndepline!c îndatoririle de mierlă.( într-o !eară, în 7oc !ă îşi facă temele Gadică !ă caute prin împre%urimi mâncare pentru pă!ăriH, Mirela !tătea într-un arţar amărâtă.

+K

'$e nefericire !ă fiu o mierlă neîndemânatică şi care cântă fal!- )iciodată nu o !ă fiu mai buna de atât, iar familia mea nu o !ă mă iubea!că şi nu o !ă mă aprecie e niciodată. .r fi poate mai bine !ă mă la! mâncată de o pi!ică...( ciripi Mirela cutremurată. '$e cântec ciudat cânţi. Pe ă!ta nu l-am mai au it până acum,( ciripi o voce de pe o crean#ă din !patele !ău. '$re i că va deveni un şla#ăr0( Mirela !e uită în !u! şi vă u o vrabie pătată, cu oc/i !trălucitori. '$red că #lumeşti-(, ră!pun!e Mirela. ')imic din ceea ce fac eu vreodată nu reuşeşte. Parcă nu aş fi bună de nimic.( 'Păcat că vorbeşti aşa-( !pu!e vrabia. 'Mie nu mi !e pare că arăţi aşa de rău, c/iar şi pentru o mierlă.( 'Spui a!ta fiindcă nu mă cunoşti-( !u!pină Mirela. ')imeni din cei care mă cuno!c nu mă place - nici măcar propria mea familie-( 'Păi mie mi !e pare că eşti prea !everă cu tine în!ăţi. .!ta nu te a%ută cu nimic !ă devii o mierlă mai bună( !pu!e vrabia. 'Pun pariu că ai o mulţime de !entimente neplăcute, care fac ca îndeplinirea !arcinilor tale de mierlă !ă fie şi mai #rea - e dificil !ă #ândeşti clar atunci când eşti încărcată, cu emoţii ne#ative.( '.i dreptate-( ciripi Mirela. '4 #reu !ă bori !u! în înaltul cerului atunci când te !imţi la pământ. în!ă ce aş putea !ă fac0( (În primul rând, e!te important !ă înţele#i de unde îţi vin acele !entimente dureroa!e. Doar după aceea putem încerca !ă le îndepărtăm. 6rmea ă-mă !pu!e vrabia, înălţându-!e !pre cerul pe!te care cobora în!erarea. 'Vreau !ă te pre int unor pă!ări care pot !ă te a%ute !ă de!coperi de unde vin acele !entimente.( Mirela bură după vrabie până la un vişin şi !e aşe ă pe o crean#ă lân#ă ea. '$ine e!te el0( întrebă Mirela arătând cu aripa în!pre o pa!ăre care !tătea în vişinul învecinat. '.cela e!te 5aronul de Iaiţă .lba!tră. .!cultă ce are de !pu! de!pre a!ta,( i!e vrabia. ')u mai !uport-( !e văita 5aronul de Iaiţă .lba!tră. Pă!ările acelea nu ar trebui !ă mă trate e aşa- .r trebui !ă mă re!pecte pentru faptul că !unt un domn atât de !tilat. .r trebui pedep!ite pentru că !e poartă atât de urât cu mine. $red că o !ă mă duc şi o !ă le mănânc un ou,( şuieră 5aronul lin#ându-!e pe cioc. '1 !ă-i învăţ eu minte !ă !e mai pună cu mine,( mormăi el în timp ce îşi lua borul. '$e cre i că !imţea 5aronul0( întrebă vrabia. 'Vorbea e&act ca mine atunci când !unt furioa!ă,( ciripi Mirela. 'Pun pariu că era furio!.( '.cum a!cultă-l pe tipul acela care e !ub noi, pe pământ. 4l e Ielu, Porumbelul Plân#ăcio!,( !pu!e vrabia. 'Săracul de mine,( !u!pină Ielu. ')u !unt în !tare !ă fac nimic ca lumea. Pur şi !implu nu !unt bun de nimic şi niciodată nu o !ă fiu mai bun de atât Sunt un porumbel pro!t şi nepriceput şi nu văd cale de ieşire din !ituaţia a!ta.( Ielu continua !ă şadă şi !ă #ân#urea!că încet pentru !ine. '.rată e&act ca mine atunci când mă !imt deprimată-( !pu!e Mirela, '+i !tă acolo plâri#ându!e fără !ă facă nimic pentru a !c/imba !ituaţia. $red că şi eu fac tot aşa câteodată.(

+)

Vrabia i!e în continuare (încă o pa!ăre !ă mai ve i şi după aceea o !ă îţi pun o întrebare foarte importantă,( 1 du!e pe Mirela într-o #rădină cu flori minunată şi îi arătă o lalea. 'Dacă te uiţi de aproape, o vei vedea pe prietena mea ,orten!ia, Pa!ărea $ântătoare. .!cultă cu atenţie ce are de i!.( ,orten!ia !ărea nervoa!ă dintr-o floare în alta, fără !ă !e aşe e deloc ca !ă !e odi/nea!că. Din când în când !e oprea în faţa unei flori pentru a-i !orbi nectarul, bătând din aripi atât de rapid încât Mirela nici nu le vedea mişcându-!e. 'Vai de mine...( !pu!e ,orten!ia #răbită, 'şi dacă e!te o pi!ică în !patele acelei tufe de trandafiri, #ata !ă !ară pe mine0 Sau dacă florile rămân fără nectar şi eu rămân fără mâncare0 1, Doamne- 1, Doamne- 1, Doamne- 8ucruri #roa nice ne pânde!c de pretutindeni-( '4i, bine( !pu!e Mirela9 '4u măcar nu !unt aşa de rău ca ,orten!ia, dar şi ea !pune lucruri pe care mi le !pun mie în!ămi atunci când !unt !periată şi nervoa!ă.( '.cum înţele#i de unde vin toate !entimentele tale0( întrebă vrabia. '$red că atunci când #ânde!c într-un anumit fel şi îmi !pun anumite lucruri mie în!ămi, îmi cree prin a!ta acele !entimente( ră!pun!e Mirela. 'Până la urmă, eşti de!tul de deşteaptă c/iar şi pentru o mierlă,( i!e vrabia. 'Dar cum !ă îmi !c/imb !entimentele atunci când ace!tea !tau în calea dorinţelor mele0( î/trebă Mirela. 'Dacă îţi cree i ace!te !entimente #ândind într-un anumit fel, ce cre i tu că ai putea face ca !ă le !c/imbi0(, întrebă vrabia. 'Păi...( i!e Mirela. '... +tiu- .ş putea !ă îmi !pun alte lucruri mie în!ămi, ca !ă mă !imt altfel.( '.şa e!te(, ră!pun!e vrabia. '$a !ă îţi !c/imbi furia în !implă enervare, ai putea !ă-îţi !c/imbi pretenţiile faţă de !oartă şi faţă de cei din %ur Ge&emplu de pretentie* 'aşa trebuie !ă fie-(H în preferinţe Ge&emplu de preferinta* 'aşa mi-ar plăcea mie !ă !e intample(H. 'Da - în loc !ă !pun că 2iberiu şi $laudiu nu ar trebui !ă râdă de mine, aş putea !ă îmi !pun că mi-aş dori că ei !ă încete e, dar că pot !ă !uport atunci când aceştia mă !âcâie. J '+i,( continuă vrabia, ' ca !ă îţi !c/imbi deprimarea în tri!teţe, poţi !ă îţi !c/imbi atitudinea faţă de tine în!ăţi, încetând !ă te auto-învinovăţeşti şi învăţând !ă te accepţi aşa cum eşti şi !ă îţi %udeci mai bine în!uşirile şi comportamentele.( 'Deci, în loc !ă !pun că nu !unt bună de nimic fiindcă nu pot !ă bor !au !ă cânt la fel de bine ca 2iberiu şi $laudiu, aş putea !ă mă accept pe mine în!ămi indiferent de felul în care mă de!curc şi !ă munce!c mai mult că !ă devin şi mai bună-(, e&clamă Mirela. 'Mai mult, dacă vrei !ă îţi tran!formi frica în !implă preocupare, încearcă !ă te #ândeşti doar la pre ent şi nu te #ândi mereu că ceva foarte rău !e va întâmpla în viitor,( continuă vrabia. '$e bine-( !tri#ă Mirela, '$red că am învăţat ceva foarte important. $ând am un !entiment care mă doare, pot !ă caut #ândul dăunător care l-a provocat şi pot !ă îl !c/imb într-un #ând care !ă mă a%ute. De acum încolo nu mai trebuie-!ă îmi la! !entimentele !ă mă necă%ea!că. Până la urmă, poate nici nu !unt aşa de proa!tă cum credeam-( '7ar pe mă!ură ce înveţi !ă te necă%eşti pe tine în!ăţi mai puţin,( i!e vrabia, 'îţi vei da

++

!eama că poţi !ă te #ândeşti mai clar la cum ai putea !ă re olvi alte probleme şi 7a cum !ă îţi îndeplineşti mai bine datoria de mierlă.( '.şa că, deşi penele mele nu vor fi niciodată 7a fel de roşii precum cele ale fraţilor mei, iar ciripitul meu nu va fi niciodată la fel de încântător şi c/iar dacă mama !-ar putea !ă nu mă aprecie e niciodată la fel de mult ca pe ei, nu trebuie !ă fiu nefericită, mai ale! că eu am ceva ce ei nu au. $ăci eu am acum cunoştinţele nece!are pentru a crea !entimente mai bune şi ştiu cum !ă îmi re olv problemele, iar prin a!ta pot într-adevăr !ă fiu la înălţime- Îti mulţume!c, vrabie-( Vrabia începu!e de%a !ă caşte !omnoroa!ă, deoarece noaptea !e aşternu!e încet pe!te #rădină, ca o pătură #roa!ă şi întunecoa!ă. Mirela începu !ă cânte încetişor* 'Voi reuşi !ă îmi tran!form viaţa în ceva mai bun, indiferent ce !e va întâmpla,( deci!e Mirela, în timp ce bura mulţumită !pre ca!ă.

Introducere
#cupaţia de părinteLeducator poate .i plină de .rustrări. !e multe ori, un copil sau mai mulţi nu ne permit să .acem tot ceea ce ne-am propus să reali*ăm. :nseamnă oare asta că părinţiiLeducatorii trebuie să se simtă supăraţi, plini de resentimente sau deprimaţi în .aţa acestei .rustrări constante2 !eşi uneori părinţii pot să aleagă să se necă5ească atunci când le sunt *ădărnicite planurile, au şi alte soluţii deoarece cau*a .rustrării constă mai degrabă într-un .apt din realitate, decât dintr-un sentiment o .rustrare este orice obstacol care intervine între noi şi scopul nostru. 4odul în care vedem acest obstacol este cel care determină .elul în care ne simţim atunci când suntem blocaţi în drumul nostru către atingerea scopului. :n consecinţă, este posibil şi de dorit ca părinţii să simtă mai degrabă părere de rău decât neputinţă şi supărare, când sunt con.runtaţi cu .rustrarea. 3copul doamnei 6eor eta este să %şi păstreze casa a$solut curată" <rea ca toate camerele să fie %n ri.ite şi curate tot timpul- totuşi, ea mai are şi trei copiii mici care nu au aceeaşi părere %n le ătură cu importanţa curăţeniei" %şi aruncă hainele murdare pe .os, lasă urme de noroi pe covor şi lasă vase nespălate peste tot" !e crezi că simte doamna 6eor eta faţă de copiii ei atunci c1nd aceştia %i produc frustrare7 Ea este furioasă tot timpul, deoarece pretinde copiilor ei să nu se mai poarte astfel" 0iecare şosetă murdară de pe podea, fiecare urmă de pantof cu noroi de pe covor, fiecare pahar folosit şi lăsat pe masă o fac să iz$ucnească %ntr-un acces de furie" &ât de mult credeţi că reuşeşte doamna 8eorgeta să sc'imbe situaţia, atunci când se enervea*ă2 &redeţi că ar putea reacţiona şi alt.el2 &um ar putea să .acă .aţă mai bine .rustrării2 :n continuare, veţi a.la răspunsul la acestea şi la alte întrebări despre cum să înveţi să îţi creşti toleranţa la .rustrare.

+,

To"eran'a )c1!ut1 "a *ru)trare 2i con)ecin'e"e e"
7oate .iinţele umane trăiesc *ilnic un oarecare nivel de .rustrare, deoarece este normal ca anumite obstacole să inter.erea*e cu planurile şi cu obiectivele noastre. !upă cum am a.irmat anterior, nu pre*enţa .rustrării este problematică, ci atitudinea noastră .aţă de .rustrare, care creea*ă .ie sentimente utile şi potrivite, .ie sentimente neplăcute şi nepotrivite. @ndivi*ii cu toleranţă scă*ută la .rustrare consideră că orice piedică sau obstacol ce le stă în cale este un lucru îngro*itor, oribil şi teribil şi prin urmare se necă5esc adesea. 3unt atât de preocupaţi cu pretenţiile lor ca lucrurile să meargă aşa cum vor şi se necă5esc atât de mult, încât nu mai sunt în stare să .acă .aţă cu succes situaţiei. !oamna 8eorgeta este un e?emplu de părinte care are o toleranţă scă*ută la .rustrare. 9n alt e?emplu este d-l 6mil, care doreşte să po*e*e în .aţa celorlalţi ca .iind un părinte per.ect. >n concepţia domnului Emil, un părinte perfect este acela care are un copil cu o purtare fără cusur" 5e.a vă puteţi %nchipui de ce este permanent frustrat, din moment ce nu e)istă copii perfecţi şi părinţi perfecţi" 5e fiecare dată c1nd unul dintre copiii săi se poartă ur1t, se pl1n e sau e neast1mpărat, domnul Emil se simte %mpiedicat să %şi atin ă scopul de a părea un părinte perfect !um el consideră că tre$uie să %şi atin ă acest scop şi că ar fi %n rozitor să nu se %nt1mple aşa, de fiecare dată se simte frustrat şi se enervează" 7oleranţa scă*ută la .rustrare este direct legată atât de obişnuinţa de a avea pretenţii imperioase, cât şi de catastro.are. &ând te simţi .rustrat, cu cât pretin*i mai mult ca .rustrarea să dispară şi cu cât te plângi mai mult despre cât e de groa*nic ca lucrurile să nu meargă aşa cum vrei tu, cu atât devii mai putin tolerant la .rustrare si cu atât vei .i mai a.ectat atunci când simţi .rustrarea. &âteva convingeri iraţionale de ba*ă care duc la tolerantă scă*uta la .rustrare sunt următoarele '" !opiii(elevii mei ar tre$ui să facă %ntotdeauna ceea ce vreau eu să facă" Părinţii care au această mentalitate îşi creea*ă singuri .rustrările, deoarece copiii nu .ac întotdeauna ceea ce vor părinţii. *" !opiii(elevii mei nu ar tre$ui să stea %n calea planurilor mele" Vor apărea în mod cert momente în care copiii vor .i un inconvenient pentru dvs. !acă pretindeţi cu insistenţă să nu .ie aşa, vă creaţi un potenţial de .rustrări .recvente. +" Eu şi soţul(soţia tre$uie să fim mereu de acord %n ceea ce priveşte modul %n care %i tratăm pe copii" "r .i de pre.erat să .iţi tot timpul de acord, dar a pretinde să se întâmple cu necesitate aşa este nerealist şi duce la mult discon.ort. A" Ar fi roaznic, ori$il şi teri$il ca fiii(elevii mei să nu mă placă sau să nu mă respecte" PărinţiiLeducatorii care menţin această părere se vor simţi în mod .recvent .rustraţi, deoarece vor .i momente în care copiii nu îi vor plăcea sau respecta. B" Ar fi %n rozitor daca nu aş fi un părinte perfect" !upă cum am a.irmat cu re.erire la domnul 6mil, nu e?istă părinţi per.ecţi şi a considera o catastro.ă .aptul că nu sunteţi un părinte per.ect înseamnă să vă supuneţi multor .rământări emoţionale. :" Este cumplit să fiu %mpiedicat de copiii mei să fac ceea ce vreau" " te plânge despre cât de cumplita este o situaţie nu .ace decât să o înrăutăţească. !acă îţi identi.ici două sau mai multe dintre aceste convingeri, probabil că ţi se întâmplă să tolere*i .oarte puţină .rustrare până să te enerve*i, să devii deprimat sau să sc'imbi situaţia prin a ceda la rugăminţile copiilor tăi. +/

@maginea*ă-ţi cum e să .ii acasă la doamna 4elania, care are o toleranţă scă*ută la .rustrare. 5e c1te ori copiii ei %i cer ceva, ea spune 8da9, fiindcă nu suportă să %i audă pl1n 1ndu-se sau s1c1ind-o" Este mult prea istovitor să le ceară să %şi facă sin uri curat %n cameră, aşa că face ea curăţenie" >i este teamă că dacă %i va pedepsi atunci c1nd se poartă rău nu o vor mai plăcea, aşa că %i lasă să facă ce vor" 5e fapt, deoarece crede că nu poate tolera frustrarea sau disconfortul care ar rezulta din confruntarea cu copiii, ea %i lasă să o tiranizeze" 5atorită toleranţei scăzute la frustrare, doamna 2elania a devenit neputincioasă şi speriată, %n timp ce copiii ei au devenit alintaţi şi nu au %nvăţat să tolereze frustrarea" 9n alt e?emplu de situaţie inde*irabilă la care duce toleranţa scă*ută la .rustrare este ca*ul domnului Virgil. Cn cazul d-lui <ir il, toleranţa redusă la frustrare se manifestă in tendinţa sa de a nu face azi nimic din ceea ce poate fi am1nat şi pe m1ine" 5-l <ir il %şi spune lucruri precum 8E prea reu să fac curăţenie %n pivniţă azi, o să fac săptăm1na viitoare9 şi 83unt prea o$osit să o a.ut pe Andreea cu tema de casă, o să o a.ut m1ine"9 !u c1t am1nă mai mult, cu at1t %i este mai reu să realizeze ceva, aşa că ceea ce iniţial era o frustrare mică creşte cu fiecare am1nare, p1nă c1nd %n cele din urmă se simte copleşit de toate tre$urile care sunt de făcut" 3e %ntrea$ă adesea de ce copiii lui nu răspund niciodată la cererile sale de a pune masa sau de a plim$a c1inele" @u %şi dă seama că aceştia nu fac dec1t să %i imite comportamentul" Rezultatul este o familie dezor anizată de persoane care mereu am1na c1te ceva şi care trăiesc arareori vreo satisfactie" :n conclu*ie, toleranţa scă*ută la .rustrare are câteva bene.icii ilu*orii pe termen scurt, precum con.ortul crescut pe moment, şi multe de*avanta5e, pornind de la enervare, resentimente şi depresie, până la .rustrare crescută în viitor şi o.erirea unui model negativ copiilorLelevilor.

Cu% )e de!#o"t1 to"eranta "a *ru)trare
4ulti oameni considera ca, .ie ai o toleranta la .rustrare, .ie nu o ai si ca nu e nimic de .ăcut în acest ultim ca*. !impotrivă, abilitatea de a tolera .rustrarea poate .i de*voltată prin creşterea e?punerii la .rustrare şi reali*area .aptului ca puteţi să o suportaţi şi că discon.ortul nu este îngro*itor. !eşi e?istă di.erenţe temperamentale între copii, aceştia nu se nasc cu abilitatea de a tolera neplăcerile% aceasta se învaţă în timp. !e câte ori bebeluşii nu sunt 'răniţi imediat ce încep să plângă sau nu le sunt sc'imbate scutecele imediat ce .ac pe ei, aceştia încep să reali*e*e .aptul ca satis.acerea nevoilor nu este întotdeauna imediată şi ast.el încep să tolere*e o întâr*iere mai mare apărută între dorinţă şi satis.acerea acesteia. Vă amintiţi de doamna 4elania şi cât de repede ceda ea în .aţa dorinţelor copiilor ei2 6a împiedică de .apt un proces de învăţare .oarte important% învăţarea amânării recompensei prin tolerarea .rustrării. Pe măsură ce copiii cresc, ei au din ce în ce mai multe oportunităţi de a-şi de*volta toleranţa la .rustrare. !e câte ori întâlnesc un obstacol în calea scopurilor pe care şi le propun şi sunt încura5aţi să .acă .aţă situaţiei de unii singuri, ei de .apt învaţă să îşi de*volte toleranţa la .rustrare. 9n avanta5 suplimentar al de*voltării toleranţei la .rustrare este că devenim mai capabili să amânăm o recompensă şi să renunţăm la plăceri momentane, în .avoarea unor câştiguri de lungă durată. !e e?emplu, părinţii care nu se străduiesc să îşi discipline*e copiii vor avea probabil de .ăcut .aţă unor probleme de comportament mai grave pe măsură ce copiii înaintea*ă în vârstă. Părinţii care acordă timpul şi energia necesare pentru a-şi disciplina copiii vor avea .oarte probabil de .ăcut .aţă la mai +0

puţine probleme de comportament. !e asemenea părinţii care reuşesc să îi .acă pe copiii lor să îi a5ute la treburile din gospodărie îi vor aprecia pe aceştia ca .iind mai de a5utor decât părinţii care consideră că pot să .acă totul singuri. . Pe scurt, abilitatea de a tolera .rustrarea poate .i învăţată şi este adesea necesară pentru atingerea scopurilor pe termen lung.

Cu% )1 &'i cre2ti

ro ria to"eran'1 "a *ru)trare

!upă cum am a.irmat anterior, .rustrarea nu conduce în mod necesar la ne.ericire. !esigur că este neplăcut să nu obţii ceea ce vrei sau să apară obstacole în calea atingerii scopurilor tale, dar nu este nicidecum catastro.al, doar tu percepi lucrurile aşa. :n plus, dacă alegi să te necă5eşti pe seama .rustrării, .aci şi mai di.icilă încercarea de a trece peste ea. 9rmătoarele sugestii sunt menite a vă a5uta să vă creşteţi toleranţa la .rustrare ). Veri.icaţi sursa .rustrării. #are c'iar vă împiedică să obţineţi ceea ce doriţi sau doar aşa o vedeţi dvs.2 9n e?emplu de .rustrare auto-provocată e un părinte care spune ="ş vrea să îmi reiau studiile, dar nu pot din cau*a copiilor.> +. !acă vă daţi seama că sursa .rustrării este reală, e mai bine să îi acceptaţi e?istenţa. Pretenţia că .rustrarea nu ar trebui să e?iste sau gândurile catastro.ice despre aceasta nu .ac decât să vă crească discon.ortul şi nu a5ută cu nimic la re*olvarea situaţiei. !impotrivă, pretenţiile e?agerate şi gândurile catastro.ice .ac şi mai di.icilă adaptarea la situaţie. ,. !aţi-vă seama ca .rustrarea nu este îngro*itoare, oribilă sau cumplită% e pur şi simplu neplăcută. /. &onştienti*aţi .aptul că deşi ar .i mai bine ca .rustrarea să nu e?iste, nu se poate găsi nici un motiv pentru care aceasta ar trebui cu necesitate să nu mai e?iste. 0. &u cât este mai mare .rustrarea, cu atât va trebui să vă străduiţi mai mult să o acceptaţi. 1. :ncercaţi să vă convingeţi că nu trebuie să obţineţi ceea ce vreţi tot timpul. F. Reali*aţi .aptul că, indi.erent cât de nedorită este .rustrarea, putea .i şi mai rău. G. "tunci când situaţia nu poate .i sc'imbată, concentraţi-vă la altceva, în loc să vă plângeţi. !eşi sc'imbarea aspectului pe care vă concentraţi nu va duce la dispariţia .rustrării, va preveni crearea unei neplăceri în plus. J. &ăutaţi alternative. &u cât sunteţi mai calm, cu atât veţi .î mai capabil să generaţi soluţii alternative. )K. Recunoaşteţi .aptul că ma5oritatea .rustrărilor sunt doar temporare şi nu vor dura la nes.ârşit. )). Aiţi conştient de scopurile dvs. pe termen lung şî acceptaţi .aptul că discon.ortul momentan este adesea necesar pentru a atinge scopuri importante pe termen lung. )+. "duceţi-vă aminte că nu .rustrarea este supărătoare, ci atitudinea dvs. .aţă de aceasta. ),. ;u evitaţi situaţiile care v-ar putea genera .rustrare ci, atunci când apar, consideraţi-le ca pe o oportunitate de de*voltare a toleranţei la .rustrare. )/. Aoloseşte @mageria Raţional-6motivă pentru a practica tolerarea .rustrării. @maginaţi-vâ într-o situaţie .rustrantă. @maginaţi-vă că vă simţiţi enervat, plin de ciudă .aţă de ceilalţi, deprimat sau aşa cum vă simţiţi de obicei în .aţa unei .rustrări într-o situaţie concretă. "poi, sc'imbaţî-vă starea emoţională într-una mai adecvată. 3c'imbaţi enervarea - ca intensitate mare a neplăcerii - în iritare, deprimarea în tristeţe sau de*amăgire. 3c'imbarea sentimentelor va pretinde o sc'imbare a atitudinii .aţă de .rustrare. )0. "sumaţi-vă răspunderea totală pentru crearea oricărui sentiment pe care îl simţiţi atunci când sunteţi .rustrat. +1

A8uta'i,i

e co iii:e"e#ii d#)4 (1 *ac1 *a'1 *ru)tr1rii

&opiii au adesea mari di.icultăţi în a învăţa să .acă .aţă .rustrării. &a părinte sau educator, puteţi să le .iţi de mare a5utor pentru a-i învăţa cum să îşi crească toleranţa la .rustrare şi discon.ort. ). #.eriţi un bun e?emplu. 4odul principal prin care copiii educatorilor învaţă să .acă .aţă situaţiilor este prin observarea comportamentului părinţilor şi imitarea acestuia. +. Procedaţi treptat. ;u vă aşteptaţi ca toţ5 copiii să .ie gata dotaţi cu toleranţă la .rustrare, deoarece este ceva ce ei vor învăţa din practică şi e?perienţă. &opiii vor deveni mai puţin descura5aţi şi vor învăţa mai rapid să .acă .aţă .rustrării dacă iniţial sunt con.runtaţi cu .rustrări mici, care sunt crescute gradual pe măsură ce toleranţa lor creşte. 6 de la sine înţeles că aceştia nu pot .i întotdeauna puşi la adăpost de .rustrări mari care sunt peste limita lor de toleranţă. 7otuşi, este înţelept să se înceapă de la .rustrări mici, pentru a nu îngreuna procesul de învăţare. ,. "veţi răbdare. Procesul de a-i învăţa pe copii să tolere*e .rustrarea va necesita timp, e.ort şi energie. încercaţi să nu vă simţiţi .rustrat de acest proces şi acceptati incercarile mai putin reusite ale copiilor. /. "5utaţi-i să accepte ceea ce nu poate .i sc'imbat. "rătaţi-le că este inutil sa pretinda ca o situatie sa .ie di.erita de cum este şi că .aptul că se necă5esc pentru că lucrurile nu merg aşa cum vor ei nu .ace decât să le înrăutăţească situaţia. 0. "trageţi-le atenţia copiilorLelevilor că nimic nu este îngro*itor, oribil sau cumplit şi că situaţia ar putea întotdeauna să .ie şi mai rea. 1. Recompensaţi-i pe copiiiLelevii dvs. pentru încercările lor de a tolera .rustrarea. Aaceţi e.ortul de a observa când copiii dvs. .ac .aţă .rustrării şi arătaţi-le că sunteţi conştient de asta şi că le apreciaţi e.ortul. &omportamentul care primeşte un răspuns po*itiv de la persoanele importante din 5ur este mai probabil să .ie repetat în timp. F. @gnoraţi-i pe copiiLelevi atunci când dau dovadă de toleranţă scă*ută la .rustrare. &omportamente care nu sunt recompensate nici măcar cu atenţia dvs. probabil vor scădea în .recvenţă. G. :ncura5aţi-i pe copiiiLelevii dvs. să renunţe la plăcerile de moment în .avoarea unor câştiguri de lungă durată. J. :nvăţaţi-i pe copiiLelevi să practice tolerarea .rustrării prin utili*area @mageriei Rational6motive. )K. $ăsaţi-i pe copiiiLelevii dvs. să încerce de unii singuri tot .elul de lucruri. !eşi s- ar putea să vă doriţi să săriţi şi să îi a5utaţi să îşi lege şireturile, să îşi .acă patul sau să îşi re*olve disputele, asta nu îi va a5uta să îşi de*volte toleranţa la .rustrare. "cceptaţi .aptul că a învăţa să .aci .aţă unei .rustrări implică un anumit grad de e.ort şi discon.ort. )). 6videnţiaţi-le consecinţele po*itive ale toleranţei ridicate la .rustrare, cum sunt câştigurile pe termen lung, un con.ort emoţional sporit, abilitatea crescută de a re*olva probleme, plăcerea de a obţine ceea ce îţi doreşti după ce depui un e.ort, etc.

Lectia <: C.nd *rica ne )t1 &n ca"e
(u%ar
Părinţii îşi creează propriile frici şi nelinişti prin modul în care evaluează realitatea. Puteţi alege să vă simţiţi mai puţin speriat şi puteţi încerca să vă sc/imbaţi părerile despre lume în loc să gândiţi ca ,ar fi îngrozitor să nu fiu un părinte perfect-, aduceţi!vă aminte că nu e(istă părinţi perfecţi+ +F

eşi este de nedorit, comiterea de greşeli este o parte inevitabilă a condiţiei de părinte şi a condiţiei umane în general. ecât să insistaţi în a susţine că % ,copiii mei trebuie să se afle totdeauna în siguranţă-, amintiţi!vă că toţi copiii e(perienţiază un oarecare disconfort şi pericol şi că este important pentru creşterea şi dezvoltarea lor să înveţe să îi facă faţă şi să 01 accepte. 0n loc să credeţi că ,dacă ceva e periculos, trebuie să mă îngri*orez tot timpul-, aduceţi!vă aminte că nimeni nu a împiedicat un lucru rău să se întâmple doar fiindcă şi!a făcut gri*i despre asta. 2aceţi tot ce vă stă în putinţă pentru a evita pericolele serioase şi apoi uitaţi de ele. 0n loc să vă spuneţi ,cât de groaznic ar fi să pierd dragostea şi aprobarea copiilor mei şi a celorlalţi-, puteţi accepta faptul că nimeni nu vă va iubi şi aprecia tot timpul şi că nu e nimic îngrozitor în asta. ecât să consideraţi că ,trebuie să îmi fac gri*i dacă e să mă consider un părinte bun-, mai bine gândiţi!vă că veţi fi un părinte mai bun dacă veţi fi doar preocupat de soarta copiilor şi nu plin de teamă. 0ncercând să depăşiţi şi să faceţi faţă propriilor temeri, veţi reuşi nu doar să vă creaţi o dispoziţie emoţională confortabilă şi să vă creşteţi şansele de a fi un părinte cât se poate de bun$ în acelaşi timp veţi creşte şi probabilitatea ca pe viitor copiii dvs. să poată face faţă eficient propriilor lor temeri.

Teama de greşeli a Dorei
Dorei îi era teamă ca nu cumva !ă #reşea!că. 'Doamne,( !pu!e Dora, '!ă dai #reş e!te la fel de rău ca şi cum ar fi !ă ca i într-o #roapă adâncă şi întunecată plină de păian%eni ... !au ca şi cum ai fi în mi%locul unei mulţimi de oameni care râd şi te arată cu de#etul.( De fiecare dată când !e #ândea la o nereuşită, Dora !e !imţea cuprin!ă de o frică puternică ce o încon%ura ca o ceaţă. 7nima îi bătea tare, mâinile îi tremurau şi re!piraţia îi devenea !acadată. 'Ireşeala,( !punea Dora, 'e!te cel mai rău lucru din lume.( 'la !ă vedem...ce aş putea face ca !ă nu dau #reş niciodată0( !e întrebă Dora. '+tiu- 1 !ă îmi fac #ri%i tot timpul de!pre tot ce ar putea !a mear#a rau !i o !a fac planuri cum !ă mă de!curc în fiecare împre%urare. +i aşa nu voi #reşi niciodată-( De atunci încolo, Dora învăţa până 7a mie ul nopţii în fiecare !eară, memorând pe de ro!t fiecare pa#ină a fiecărei cărţi. .poi !tătea trea ă până 7a cinci dimineaţa, ima#înându-şi cam tot ce ar putea !ă mear#ă pro!t a doua i şi planificându-şi cum !ă facă faţă fiecărei !ituaţii. '$e mă fac dacă i bucneşte o furtună în timp ce !unt la şcoală şi nu pot !ă mer# aca!ă0( !e #ândi Dora. '+tiu ce o !ă fac- 1 !ă duc cu mine un balon cu /eliu 7a şcoală, o !ă mă caţăr pe

+G

vârful celui mai înalt morman de ăpadă, o !ă-mî dau drumul şi o !ă bor până aca!ă-( 'Dar dacă o !ă ne invade e fiinţe de pe o altă planetă0 $e aş face atunci0 $red că aş încerca !ă fiu calmă şi prietenoa!ă şi mi-aş împărţi cu ei, 7a nevoie, !andCic/-ul cu unt şi !alam.( 'Sau dacă aş fi în pericol !ă pierd o întrecere de aler#ări la şcoală0 Mi-aş ima#ina că mă urmăreşte un ur! mare şi urât- .şa aş fu#i mai repede.( Dora era aşa de ocupată cu #ândurile ne#re de!pre #reşeli şi cu încercările de a le preveni, încât nu prea mai avea timp !ă doarmă. Într-o noapte, ea adormi în timp ce încerca !ă !e /otăra!că ce ar face dacă ar înţepa-o o albină în timpul unei lucrări de control. '1/, nu-( !e !perie Dora când !e tre i. '4 de%a ora un!pre ece. )u am reuşit !ă mă tre e!c la timp şi am lip!it de%a de la două ore între#i de şcoală. $ât e de #roa nic-( '2ot pro#ramul ace!ta de prevenire a #reşelilor e!te un eşec,( !e văită ea. 'nu o !ă am niciodată !uficient timp ca !ă mă #ânde!c cum !ă previn toate #reşelile po!ibile. Va trebui !ă #ă!e!c o altă cale pentru a nu #reşi niciodată.( Dora !e #ândi mult şi bine. 'Sin#ura metodă la care mă pot #ândi,( deci!e ea în cele din urmă, 'e!te !ă nu mă mai apuc de nici un lucru cât de cât ri!cant !au dificil - şi în ace!t fel nu voi putea !ă dau #reş-( ')u o !ă mă mai duc la şcoală - #ândeşte-te numai la câte lucrări de control aş putea !ă iau notă mică....şi la câte întrebări aş putea !ă nu ştiu ră!pun!ul....şi câte întreceri aş putea !ă pierd. )u o !ă mă mai %oc de acum încolo cu +tefania şi 5ianca - ele întotdeauna vor !ă mear#ă !ă ne dăm cu rolele !au !ă !ărim ela!tic şi acolo aş putea !ă nu mă de!curc perfect. +i nu o !ă mă mai duc nici la lecţiile de balet şi nici la cele de flaut.( Sin#urele lucruri lip!ite de pericolul de a da #reş care îi mai rămă!e!eră Dorei de făcut erau mâncatul şi dormitul, aşa că a!ta făcea tot timpul. Într-o i, pe când avea !tomacul de%a prea plin ca !ă mai poată în#/iţi c/iar şi cea mai mică firimitură, Dora adormi şi vi!ă că mer#ea !in#ură prin pădure într-o noapte furtunoa!ă. Vântul şuiera puternic şi ful#erele bră dau furioa!e cerul Dorei i !e făcu frică. Dintr-o dată i !e tăie ră!uflarea, deoarece au i un altfel de şuierat. '.!ta nu e vântul-( tre!ări Dora. 'Seamănă mai de#rabă cu o creatură fioroa!ă-( Privi pe!te umăr în !pate şi vă u cea mai urâtă şi înfricoşătoare creatură dintre câte vă u!e vreodată. .vea cel puţin doi metri şi %umătate, blana şi oc/ii roşii, #ura !alivând şi #/eare lun#i. +i era foarte aproape. $reatura mârâi din nou... Dora o rup!e ia fu#ă. $u cât fu#ea mai repede, cu atât au ea mai tare ră#etul creaturii în urma ei, şuierând şi fornăind. )u mai fu!e!e niciodată atât de !periată. 8a început fu#i cu toata vite a, dar pe mă!ură ce creatura !e apropia, păru !ă încetinea!că. Picioarele i !e păreau #rele ca nişte pietre de moară, iar #enunc/ii îi erau moi ca piftia. Simţi că nu mai poate !ă facă nici un pa! mai departe. ',ei, !tai un pic, ă!ta e doar un vi!-( îşi dădu ea !eama. ')u !e întâmplă cu adevărat-( Dora !e opri bru!c şi creatura din !patele ei făcu la fel, aproape doborând-o !i încă mu#ind. ')u mai poţi !ă mă !perii, aşa că termină cu ră#etul ă!ta-( !tri#a ea. '2u e&işti doar în mintea mea, te-am creat în vi!ul meu şi pot !ă te fac !ă di!pari-( 'Stai aşa, /ai !ă nu ne pripim,( !pu!e creatura în timp ce îi întindea o labă. ',ai mai bine !ă dăm mâna şi !ă fim prieteni. )u vreau !ă- ţi fac nici un rău. +tii bine că nu

+J

am cum !ă-ţi fac rău decât dacă tu cre i că pot !ă-ţi fac rău. Poftim cartea mea de vi ită.( îi înmâna Dorei o tăbliţă mică pe care !cria* 'Ireşeală - dacă ţi-e frică de mine, o !ă te urmăre!c pe!te tot.( ')u înţele#,( i!e Dora. 'Vrei !ă ici că eu îmi produc !in#ură frica de #reşeli0( '$/iar aşa e!te,( ră!pun!e creatura. '+i oare cum fac a!ta0( întrebă Dora. '4i bine,( !pu!e creatura" !cărpinându-şi na!ul cu #/eara, 'toată lumea face #reşeli şi ratea ă unele lucruri câteodată, dar nu toată lumea îşi creea ă frică de #reşeală. 2u îţi cree i !in#ură frică prin faptul că te #ândeşti tot timpul la nereuşite. De fiecare dată când #ândeşti K4 #roa nic !ă dai #reş- )u trebuie !ă dau #reş niciodată-J cree i creatura numita Drica-de-Ire!eala, care !unt c/iar eu. Si atunci eu incep !a te urmăre!c, iar tu fu#i de orice ţi-ar putea provoca o nereuşită.( 'Vrei !ă !pui că nu e c/iar #roa nic dacă fac uneori #reşeli0( întrebă Dora. '$/iar nu e,( ră!pun!e creatura. '+i, în acelaşi fel, nu eşti nici o per!oană perfectă dacă faci o treabă bine. În realitate, eşti o persoană care câteodată dă greş, iar alteori reuşeşte ca tot restul lumii." '1, de%a mă !imt mult mai bine,( !pu!e Dora. '$red că înţele# ce vrei !ă !pui - dacă !c/imb felul în care mă #ânde!c la nereuşite, nu îmi va mai fi frică de ele. .ş putea !ă mă #ânde!c ca nu îmi place !ă dau #reş, dar că nu e!te c/iar aşa de #roa nic !au teribil dacă mi !e întâmplă aşa ceva.( Pe mă!ură ce Dora vorbea, creatura !e făcea din ce în ce mai mică" iar când fetiţa termină de vorbit, acea!ta a%un!e!e de mărimea unui de#etar. '1 !ă te pă!tre tot timpul aşa de mică,( îi promi!e Dora creaturii. +i aşa şi făcu. $ând !e tre i dimineaţa următoare, Dora !e du!e iar la şcoală. .cum !e %uca din nou cu prietenii ei şi îşi reîncepu lecţiile de balet şi de flaut. În plu!, era /otărâtă !ă încerce lucruri noi şi dificile. De atunci încolo, când Dora !imţea cum creatura apare şi începe !ă crea!că, îşi !punea, 'Daca #reşe!c din când în când nu în!eamnă că voi #reşi întotdeauna( şi imediat !imţea cum creatura !e micşorea ă la loc. Dora mai #reşea într-adevăr din când în când, dar nu îi mai era frică de a!ta. Si#ur, nu îi făcea plăcere !ă dea #reş şi încerca !ă facă lucrurile cât mai bine pentru că aşa era mult mai plăcut. Dar nu mai con!idera o cata!trofă teribilă fiecare #reşeală şi nu !e întri!ta prea tare din acea!tă cau ă. '.cum îmi dau !eama că îmi cree !in#ură frica de nereuşite, la fel cum îmi cree !in#ură fanta!mele din vi!. +i doar eu în!ămi am puterea de a micşora acea creatură. De acum încolo, nu mai trebuie !ă îmi fie frică de #reşelile mele.(

,K

O

o#e)te de -roa!1

entru

1rin'i

A fost o dată ca niciodata un cuplu fericit, lipsit de ri.i, pe nume Todea" 3-au decis la un moment dat, că ceea ce aveau nevoie cu adevărat pentru a-şi completa familia ar fi un micuţ Todea" Aşa că au plănuit neră$dători sosirea pe lume a primului lor copil" 5ar, din momentul %n care Alina Todea a venit pe lume, părinţii ei nu s-au mai simţit li$eri" Au devenit %n roziţi şi stresaţi la 1ndul că purtau toată responsa$ilitatea %n ri.irii Alinei" !1nd Alina era %ncă un $e$eluş, 2ămica şi Tăticul Todea stăteau tre.i toată noaptea" 85ar dacă s-ar sufoca %n timpul somnului79 se %ntre$au" 83au dacă ar tot pl1n e şi nu am auzi-o79" %n timpul zilei, se %n ri.orau %n le ătură cu m1ncatul, strănutatul şi su hiţul" ,are mananca suficient7 ,are mananca prea mult7 ,are nu face pneumonie7 ,are are colici79 se %ntre$au" !a urmare, %şi petreceau o roază de timp chem1ndu-l pe medicul pediatru să le spună tot ce se poate despre starea sănătăţii Alinei" !u c1t Alina creştea, cu at1t creşteau şi ri.ile %n privinţa ei" 8!reşte oare destul de repede7 3e dezvoltă oare prea repede79 83ă lăsăm lumina de ve he aprinsă noaptea sau nu7 3ă o dăm la rădiniţă sau să nu o dăm7 3ă-i mai dăm c1te o palmă din c1nd %n c1nd sau nu7 ,are are suficienţi prieteni7 ,are are prietenii potriviţi7 !1nd e momentul potrivit să discutăm despre se) cu ea, fără să o şocăm7 ,are dacă o lăsăm să măn1nce dulciuri i se vor strica dinţii7 ,are dacă nu o lăsăm să măn1nce dulciuri ne va purta pică7 ,are 'A ani e o v1rstă la care să poată avea %nt1lnire cu un $ăiat7 5acă răm1ne %nsărcinată79" ;i tot aşa? #unctele de cotitură din copilăria şi din adolescenţa Alinei coincideau cu modificări %n motivele de %n ri.orare ale părinţilor, dar nu trecea zi %n care vreunul dintre părinţi să nu se %n ri.oreze %n privinţa vreunor aspecte din viaţa Alinei" 8@u mi-aş fi dat seama niciodată că a fi părinte %nseamnă o muncă at1t de epuizantă,9 %i spunea Tăticul Todea 2ămicii Todea" 85acă vrem ca Alina să devină perfectă, tre$uie să acceptăm să fim stresafi şi nervoşi pentru %ncă c1ţiva ani,9 %i spunea 2ămica Todea Tăticului Todea" 83unt o mulţime de pericole de care tre$uie să ne neliniştim"9 85a,9 %ncuviinţă Tăticul Todea" 8;i ar fi o adevărată catastrofă dacă am face un pas reşit şi nu am creşte-o cum se cuvine pe Alina"9 ;i aşa, cuplul Todea se simţea tot mai %nspăim1ntat odată cu creşterea Alinei şi cu e)punerea ei la tot mai multe pericole posi$ile" Apoi, %ntr-o $ună zi, familia Todea şi-a dat seama că Alina crescuse şi că nimic %n rozitor nu i se %nt1mplase %ntre timp" 8#hiu,9suspinară unul către celălalt, 8acum că Alina a crescut şi are familia ei, nu mai tre$uie să ne mai temem de nimic" @e-am făcut trea$a"9 ,)

5ar chiar c1nd %ncepeau să se liniştească şi să %şi reia viaţa lipsită de ri.i de dinainte, Alina %i anunţă că va avea un copil" 8!um va fi ea vreodată %n stare să ai$ă ri.ă de un copil79 se %ntre$ară temători" 4orala acestei poveşti este Balegeţi o variantăC ". !acă vrei să .ii lipsit de gri5i, .ii =lipsit> de copii. <. !acă vrei să ai un copil, acceptă .aptul că vei .i îngri5orat şi neliniştit tot timpul. &. " .i un părinte per.ect necesită îngri5orare constantă. !. 7oate cele de mai sus. !acă eşti de acord cu oricare dintre aceste variante sau dacă citeşti povestea şi îţi spui =Păi nu aşa ar trebui să se poarte orice părinte2>, atunci citeşte în continuare.

Cu% ne )t1 *rica &n ca"e
4ulţi părinţi îşi dau seama că sunt mai tot timpul plini de .rică şi de nelinişte când îşi cresc copiii. 4inţile lor sunt încărcate de gânduri înspăimântătoare legate de tot ceea ce ar putea să meargă prost cu copiii lor de la pericole .i*ice, probleme de tip social până la tulburări emoţionale. 6i îşi imaginea*ă toate pericolele care pândesc în lume şi care îi împiedică sa crească nişte copii sănătoşi şi .ericiţi. Părinţii încearcă să .acă tot ce pot pentru a avea gri5ă de copiii lor. !ar când au pretenţia ca ei înşişi să .ie per.ecţi, iar copiii lor să .ie .ără de.ecte, se poate ca .rica lor legată de reuşită să nu le .ie de a5utor pentru a deveni educatori e.icienţi. lată câteva dintre modurile în care .rica le stă în cale ). Părinţii temători sunt de obicei părinţi 'iper-protectivi. :ncercând să îşi salve*e copiii de la orice .el de neplăceri, le re.u*ă e?perienţele care ar putea duce la de*voltarea şi independenţa lor. +. Părinţii temători, care văd pericole peste tot, sunt de obicei neliniştiţi şî supăraţi. "st.el, sunt mai puţin capabili decât părinţii calmi să se implice în activităţi plăcute cu copiii lor. ,. Părinţii temători îşi învaţă la rândul lor copiii să se teamă. &um copiii observă că părinţii sunt stresaţi mai tot timpul, ei vor considera că acele sîtuatii sunt periculoase şi că ar trebui să reacţione*e cu .rică. /. Părinţii care se tem de de*aprobarea copiilor lor nu vor .i .ermi în creşterea acestora, de teamă că ar pierde dragostea lor. 0. Părinţii cărora le este teamă de .aptul că ceilalţi i-ar putea considera părinţi incapabili, vor interacţiona cu copiii lor aşa cum cred că s-ar cuveni să o .acă, nu cum simt ei natural% aceasta nu ar .olosi nici părinţilor, nici copiilor. 1. Arica tinde să se e?tindă. Părinţii cărora le este teamă de câteva lucruri, vor observa că în timp a5ung să se teamă de tot mai multe lucruri. F. Părinţii plini de .rică şi nelinişte nu gândesc logic. 3unt mai puţin capabili decât părinţii calmi să re*olve probleme şi ar putea să întâmpine di.icultăţi în luarea unor deci*ii importante legate de copiii lor. G. Părinţii temători sunt atât de preocupaţi încercând să evite o catastro.ă viitoare, încât ratea*ă plăcerea de a-i vedea pe copiii lor crescând şi de*voltându-se în pre*ent.

,+

Cu% ute'i de#eni %u"t e*ort

er%anent te%1tor 2i ne"ini)tit *1r1

rea

#amenii îşi creea*ă sentimente de .rici şi nelinişte vă*ând pericole peste tot şi considerând că dacă o situşţîe repre*intă un pericol posibil, trebuie să te îngri5ore*i permanent în legătură cu ea. Pre*enţa unor pericole în 5ur nu creea*ă automat .rică şi nelinişte. !e .apt, ceea ce oamenii gândesc, cred sau îşi spun despre pericol, le creea*ă un sentiment neplăcut şi inutil. Părinţii nu se vor mai îngri5ora în legătură cu copiii lor şi cu ei înşişi dacă se vor raporta la situaţii într-un mod logic şi raţional. 9rmătoarele e?emple vor pre*enta unele convingeri dăunătoare despre copii şi creşterea lor, care vor produce garantat an?ietate crescută permanentă. !acă sunteţi unul dintre acei părinţi care consideră că îngri5orarea şi .rica repre*intă aspecte importante din creşterea copiilor, încercaţi să vedeţi cum se aplică acestea în ca*ul dvs. '" 8Tre$uie să fiu un părinte perfect" 5acă nu sunt %ntotdeauna calm, competent şi corect %n modul %n care %mi tratez copiii, aceştia se vor dezvolta prost9 !oamna 6lena îl creşte de una singură pe .îul ei 7udor. =!acă nu am gri5ă mereu de .elul în care îl cresc pe 7udor, va deveni un delincvent,> spune ea. =&red că daca nu are un tată care să îl g'ide*e, este cu atât mai important să .ac totul aşa cum trebuie. 3unt întotdeauna înspăimântată că voi .ace o greşeală şi că 7udor va avea de su.erit. 3unt singura responsabilă de creşterea lui şi dacă va da greş nu mi-aş ierta-o niciodată.> "sumându-şi toată responsabilitatea pentru acţiunile .iului ei şi considerând că reuşita ei ca părinte şi ca .iinţă umană depinde de .elul în care va creşte 7udor, doamna 6lena se va simţi cu siguranţă permanent urmărită de teamă. "sta deoarece atâta timp cât .iul ei este în viaţă, e?istă întotdeauna posibilitatea ca el să .acă o greşeală sau să o apuce pe o cale greşită. !acă s-ar întâmpla aşa, doamna 6lena s-ar învinovăţi teribil .iindcă nu a .ost un părinte per.ect. *" 8Tre$uie să am ri.ă astfel %nc1t copilul meu să nu se simtă niciodată inconforta$il, să nu fie rănit sau să nu fie %n vreun pericol"9 !omnul 4ureşan trăieşte cu soţia sa şi cele două .ete într-un oraş mare. =$e voi o.eri .etelor mele toate lucrurile pe care nu ie-am avut pe când eram copil>, spune el. =7rebuie să mă asigur că sunt întotdeauna în siguranţă şi trebuie să le prote5e* de toate neplăcerile prin care am trecut eu.> !omnul 4ureşan se simte adesea neliniştit şi temător gândindu-se la .aptul că copiii săi vor da peste pericole în oraş dacă el nu este acolo să îi supraveg'e*e. 6 îngri5orat că ar putea .i agresate sau 5e.uite dacă ar merge singure la şcoală, aşa că le însoţeşte până acolo şi insistă ca soţia lui să le conducă înapoi acasă. ;u le lasă să se implice în activităţi sportive, deoarece ar putea să se rănească. &onsideră că ma5oritatea celorlalţi copii nu sunt su.icient de buni, aşa că le inter*ice prietenia cu aceştia. !atorită pretenţiei ca .etele sale să .ie întotdeauna în siguranţă, domnul 4ureşan le îngrădeşte viaţa şi le răpeşte multe din plăcerile copilăriei. în acelaşi timp, îşi creea*ă propria .rică, pe care apoi o transmite şi copiilor. +" 8Ar fi %n rozitor dacă copiii mei nu m-ar iu$i tot timpul"9 ,,

!oamna 4ariana este mereu îngro*ită de .aptul că va pierde dragostea şi aprecierea copiilor săi dacă îi disciplinea*ă. =;u aş suporta să mă urască nici măcar pentru o secundă.>, spune ea. =încerc din răsputeri să nu .ac lucruri care i-ar supăra sau i-ar întoarce împotriva mea. &el mai rău lucru imaginabil ar .i ca ei să mă respingă.> "ceastă idee a .acut-o pe doamna 4ariana incapabilă să controle*e comportamentul copiilor săi. "ceştia şi-au pierdut respectul .aţă de mama lor, o domină, în timp ce ea continuă totuşi să creadă că ar .i cumplit ca aceştia să nu o mai iubească. Re*ultatul este o teamă permanentă şi insidioasă. A, 8Este %n rozitor ca ceilalţi să nu apro$e modul in care eu imi cresc copiii"D !omnul Victor e îngri5orat de .elul în care ceilalţi evaluea*ă modul în care îşi creşte copiii. ,"r .i cu totul şi cu totul oribil dacă ceilalţi ar crede că sunt un părinte lamentabil. !e câte ori ies cu copiii mi-e teamă că se vor purta necuviincios şi că oamenii se vor uita la mine şi vor gândi că sunt un tată ine.icient> =&omportamentul copiilor e atât de greu de pre*is încât mă simt stresat de câte ori ieşim undeva, mai ales când mergem în vi*ită la socrii mei. "ceştia sunt .oarte severi când vine vorba de copii, iar copiii mei sunt obişnuiţi cu o atmos.eră mai le5eră. !in punctul de vedere al socrilor mei, copiii .ac întotdeauna ceva rău. !e5a îmi pot imagina cum mă consideră un tată incapabil. 4ă consum nervos de .iecare dată când îi vi*ităm, şi mă simt stresat doar când mă gândesc că urmea*ă să mergem în vi*ită.> !eoarece consideră că este îngro*itor ca ceilalţi să creadă că e un părinte imper.ect, cu siguranţă că domnul Victor se va simţi temător şi nelalocul lui în ma5oritatea timpului. 0. 85acă nu sunt tot timpul neliniştit şi temător cu privire la $unăstarea copiilor mei, %nseamnă că sunt un părinte lamenta$il"9 !oamna &ristea consideră că pentru a .i un părinte bun trebuie să se îngri5ore*e tot timpul. =Până la urmă>, cugetă ea, =desigur că sunt multe pericole în lume şi copiii sunt în permanenţă e?puşi la ele. !acă nu sunt îngri5orata pentru ei, cine ştie ce lucruri îngro*itoare o să li se întâmpleD &opiii nu pot să se teamă de ceea ce ar putea să li se întâmpie, nu văd toate pericolele, aşa că eu sunt cea care trebuie să se îngri5ore*e în locul lor şi să îi învăţ cât este de periculoasă lumea în care trăim.> =&âteodată cred că dacă îmi imagine* întotdeauna ce e mai rău, atunci răul nu se va întâmpla. "şa m-a crescut mama pe mine şi cel puţin atâta pot să .ac şi eu pentru copiii mei.> &onsiderând .rica o parte necesară a creşterii copiilor, doamna &ristea s-a asigurat că atâta timp cât va avea copii, va .i dominată de teamă.

,/

Cu% )1 *aci *a'1 an7iet1'ii 2& *ricii
&alitatea de parinte este intr-adevar o responsabilitate importantă, dar este posibil să vă creşteţi copiii .ără a .i permanent temător. Prin sc'imbarea unora dintre convingerile dăunătoare menţionate anterior în convingeri utile, părinţii pot învăţa să devină preocupaţi şi interesaţi de soarta copiilor mai degrabă decât temători şi an?ioşi pentru aceştia. &u alte cuvinte, pot învăţa sâ se comporte în moduri care duc la o educare mai e.icientă a copiilor. • !acă doamna 6lena şi-ar e?amina convingerea că trebuie să .ie un părinte per.ect, şi-ar da seama că nu e?istă părinţi per.ecţi şt nici copii per.ecţi. Pretenţia de a .i ceva ce e îi este imposibil să .ie Badică per.ectăC nu are nici un sens şi duce la supărare şi .rustrare, # alegere mai bună pentru doamna 6lena ar .i să pre.ere să .ie un părinte cât de bun cu putinţă, şi să se accepte pe sine atunci când .ace greşeli pe care orice părinte le .ace. !omnul 4ureşan ar putea să încerce să îşi modi.ice convingerea că =trebuie să le o.er copiilor mei con.ort şî siguranţă tot timpul> cu =mi-ar plăcea să îi pot .eri pe copiii mei de e?perienţe dureroase şi periculoase, dar îmi dau seama că un anumit grad de discon.ort şi asumare de riscuri este important pentru creşterea şi de*voltarea lor.> !oamna 4ariana ar .ace mai bine să renunţe la nevoia ei constantă de iubire şi aprobare din partea copiilor ei, dacă vrea să îşi reducă .rica permanentă. "r putea să pre.ere ca ei să o iubească tot timpul, reali*ând în acelaşi timp .aptul că daca le limitea*ă acţiunile pentru propria lor creştere şi bunăstare, vor .i momente când copii nu o vor plăcea. !omnul Victor ar putea să se simtă mai puţin an?ios cu privire la evaluările celorlalţi legate de competenţa sa ca părinte dacă ar încerca să pre.ere ca aceştia să îi aprobe modul de creştere a copiilor, .ără să se desconsidere şi .ără să accepte în mod necesar ca adevărate evaluările celorlalţi atunci când îl de*aprobă. "r putea, de asemenea, să îşi dea seama că deşi uneori se poartă mai puţin per.ect, aceasta nu înseamnă că a eşuat complet ca şi părinte. :n loc să considere că .rica şi calitatea de părinte sunt de neseparat, doamna &ristea ar putea să teste*e puţin cum stau lucrurile în realitate. "r putea începe prin a observa comportamentul cunoştinţelor şi prietenilor pe care îi consideră a .i părinţi buni şi prin a le cere s.atul. Prdbabil că şi-ar da seama că aceştia nu sunt mereu la .el de temători precum este ea. !e asemenea, s-ar putea întreba dacă generarea tuturor acelor trăiri neplăcute o a5ută cu adevărat să îşi atingă scopul de a .i cel mai bun părinte cu putii.iţă.

Cu%

ute'i )c6i%$a *rica &n )i% "1 reocu are= În ri%u" r.nd3 identi*ica'i "ucruri"e e care #i "e ) une'i 2i care #1 creea!1 *rica4 A oi une'i,#1 ur%1toare"e &ntre$1ri>
6ste aceasta situatie intr-adevar atat de periculoasa precum o .ac eu sa pară2 #are îngri5orându-mă cu privire la o situaţie periculoasă c'iar o voi preveni2 &are sunt consecinţele menţinerii acestui sentiment de .rică şi an?ietate2 &e gânduri alternative m-ar a5uta să îmi micşore* teama2 &e aş câştiga dacă aş renunţa la această .rică2

). +. ,. /. 0.

@ată alte câteva modalităţi prin care părinţii pot învăţa să .acă .aţă problemelor cu copiii şi să îşi reducă o parte din temeri

,0

14 Concentra'i,#1 doar a)u ra

re!entu"ui4

:ngri5orarea este în principal cau*ată de gândurile catastro.ale cu privire la viitor. "sta înseamnă ca dacă vă imaginaţi ce s-ar putea întâmpla mai rău, vă auto-convingeţi că dacă ar putea să se întâmple, c'iar se va întâmpla, şi apoi pretindeţi că nu aţi putea să suportaţi dacă într-adevăr s-ar întâmpla. @n sc'imb, concentrându-vă asupra pre*entului, vă puteţi scurtcircuita imaginarea unor situaţii care conduc la an?ietate şi teama de neplăceri în viitor.

94 I%a-ina'i,#1 &n deta"iu tot ce ),ar

utea &nt.% "a %ai r1u4

&onvingeţi-vă ca puteţi să suportaţi orice. &ând se gândesc la viitor, mulţi oameni devin temători şi an?ioşi, pornind de la o imagine vagă a ceea ce s-ar putea întâmpla. !eoarece de regulă necunoscutul este mai înspăimântător decât o imagine detaliată a viitorului, aţi putea să vă reduceţi .rica imaginându-vă complet şi viu ceea ce vă provoacă teama.

;4 I%a-ina'i,#1 *1c.nd *a'1 cu )ucce) )itua'iei
4ulţi oameni se înspăimântă imaginându-se ratând ceva în mod lamentabil. &u cât se concentrea*ă mai mult pe aceste imagini, cu atât se auto-condamnă mai tare, devin mai speriaţi şi probabilitatea de a da greş creşte. 6?ersaţi imaginându-vă .ăcând .aţă în mod adecvat situaţiei% de asemenea, e?ersaţi imaginându-vă .ăcând .aţă nu .oarte onorabil, dar totuşi acceptându-vă pe dvs. înşivă, indi.erent de re*ultat.

<4 A)u%a'i,#1 ri)curi4
!e câte ori evitaţi ceva din cau*ă că vă temeţi, practic vă întăriţi .rica. !e .iecare dată când .aceţi ceva în ciuda .ricii, v-o diminuaţi.

?4 A%intiti,#a ca e)te %ai i% ortant )a *aci "ucruri decat )a "e *aci er*ect4 @4 E7 une'i,#1 "a "ucruri"e de care #1 te%e'i4
:ncercaţi să vă con.runtaţi temerile prin paşi mici, treptaţi. !eşi s-ar putea sa vă simţiţi mai înspăimântat la început, treptat, cu .iecare nou pas, vă veţi simţi mai con.ortabil. !acă puteţi să suportaţi Bşi în general puteţiC, asumaţi-vă riscul de a vă e?pune rapid şi brusc la temerile dvs. şi dovediţi-vă că puteţi să le depăşiţi elegant şi cu uşurinţa.

A4 Bo"o)i'i I%a-eria Ra'iona",E%oti#14
@magînaţi-vă într-o situaţie care în mod normal ar conduce la teamă la început simţiţi-vă cât de înspăimântat şi neliniştit puteţi% apoi imaginaţt-vă că sc'imbaţi .rica în preocupare şi teamă prin trans.ormarea convingerilor dvs. iraţionale şi neproductive în unele productive şi raţionale.

C4 Aduce'i,#1 a%inte c1 ni%eni nu a &n-ri8or.ndu,)e4 D4 O ri'i,#a -.nduri"e o$)edante4

re#enit ce#a r1u doar

&ând vă concentraţi prea mult asupra pericolelor care pândesc în 5urul dvs., vă creaţi o stare permanentă de teamă şi an?ietate. 9rmătoarele te'nici v-ar putea .i de .olos a. 7e'nica 37#P constă în a vă spune =37#PD> de .iecare dată când vă surprindeţi gândind lucruri înspăimântătoare care vă revin mereu în minte. "ceasta va întrerupe ,1

b.

cursul gândirii măcar pentru o vreme şi ast.el puteţi alege să vă gândiţi la ceva mai .olositor. " doua te'nică presupune purtarea unei bande elastice la înc'eietura mâinii. Pişcaţivă cu elasticul ori de câte ori vă surprindeţiM absorbit în gânduri care vă produc teamă. Pişcătura vă va distrage atenţia şi vă veţi putea gândi la altceva.

1E4 5or$i'i,#1 ca"% c.nd #1 )i%'i ) eriat
3puneţi-vă că =sentimentele de .rică sunt produse doar de gândurile mele, îmi produc singur îngri5orarea şi la .el pot să o si alung.>

114 Acce ta'i,#1

e d#)4 &n2i#1 cu toate te%eri"e d#)4

" te desconsidera deoarece îţi este teamă este ca şi cum ai continua să loveşti în tine însuţi după ce aî că*ut de5a la pământ - nu .ace decât să înrăutăţească lucrurile. !acă scopul este acela de a vă diminua supărarea, aţi .ace mai bine să vă acceptaţi pe dvs. înşivă atunci când vă simţiţi speriat, să încercaţi să vă sc'imbaţi gândurile care vă produc teamă şi să vă diminuaţi trăirile negative.

194 Acorda'i,#1 %o%ente ) ecia"e &n care )1 #1 &n-ri8ora'i4
Programaţi-vă *ece minute în .iecare *i pentru îngri5orări şi gânduri catastro.ice. Aaceţi un e.ort de a nu vă îngri5ora în nici un alt moment al *ileiD

1;4 Aduce'i,#1 a%inte c1 %a8oritatea co ii"or %aturitatea

ar )1 atin-1

indi.erent de cât de mult sau cât de puţin s-au îngri5orat părinţii cu privire la ei şi indi.erent de cât de multe pericole au întâlnit în cale. "ceste sugestii nu vă vor elibera total de .rică, dar veţi constata că .recvenţa, intensitatea şi durata trăirilor dvs. de teamă va descreşte dacă le urmaţi.

Cu% )1 #1 a8uta'i co iii )1 &2i de 12ea)c1 *rica
:n cartea lor =&um să creşti un copil .ericit şi sănătos din punct de vedere emoţional>, 6llis şi Wol.e pre*intă câteva sugestii utile pentru părinţii care doresc să îşi a5ute copiii să .acă .aţă mai bine .ricii. ). începeţi prin a-i .eri pe copii de lucrurile de care se tem precum câini, *gomote puternice sau insecte. Pe măsură ce se vor simţi mai con.ortabil şi competenţi, .aceţi-le cunoştinţă din nou, treptat, cu lucrurile de care se temeau. :nsoţiţi această e?punere cu .ormulări verbale clare cu privire la acele lucruri. +. :ncercaţi să îi .eriţi pe copiii uşor impresionabili de adulţii şi copiii mult prea îngri5oraţi. ,. !acă aveţi ţendinţa de a .i un părinte plin de temeri, încercaţi să vă suprimaţi .rica în pre*enţa copiilor, pentru ca aceştia să nu vă preia temerile. !aţi e?emple de reacţii lipsite de .rică copiilor dvs., apoi încercaţi să vă depăşiţi propriile temeri. /. "rătaţi-le copiilor calea raţională de a scăpa de .rica lor prin utili*area aceloraşi argumente puternice pe care le-aţi .olosit pentru a vă depăşi propriile temeri. 0. !in moment ce încercaţi să vă acceptaţi pe dvs. înşivă cu propriile temeri, nu îi învinovăţiţi sau condamnaţi pe copiii dvs. pentru temerile lor. 1. Aolosiţi umorul pentru a-i a5uta pe copiii dvs. să îşi depăşească temerile. F. Aiţi calm şi răbdător când aveţi de-a .ace cu temerile copiilor dvs.

,F

G. "duceţi-vă aminte că uneori copiii îşi neagă propriile temeri şi evită obiectele şi situaţiile care le determină. "5utaţi-i pe copiii dvs. să îşi recunoască şi să îşi accepte temerile, şi apoi încercaţi să îi a5utaţi să şi le depăşească.

Lectia ?: Ca cana *uriei 2i cu% )1 o e#ita%
(u%ar
Enervarea este o reacţie învăţată la frustrare, care de cele mai multe ori nu serveşte la nimic bun şi de obicei are consecinţe destul de neplăcute. Puteţi alege să vă simţiţi mai putin enervat fata de dvs. sau fata de copiii dvs. Puteti lupta impotriva enervarii urmand următoarele sfaturi% • Evitaţi să gândiţi în termeni de catastrofă, • 3ealizaţi că deşi s!ar putea să nu vă placă, puteţi suporta orice ar face copilul"elevul dvs. • încercaţi să înlocuiţi pretenţia imperioasă ca fiul"fiica"elevul dvs. să se poarte frumos cu simpla preferinţă de a se întâmpla aşa. • E(primaţi!vă dezaprobarea faţă de comportamentele sau însuşirile dezagreabile ale copilului"elevului dvs., acceptându!l însă în totalitate ca persoană. Pe măsură ce e(ersaţi modul acesta de a gândi diferit, vă veţi da seama că sentimentele şi comportamentele dvs. se sc/imbă, astfel încât frecvenţa, intensitatea şi durata trăirilor plăcute vor creşte. e asemenea, va scădea şi numărul situaţiilor în care copilul"elevul dvs. se va înfuria.

Monstrul cei Magni ic al lui !te an
+tefan avea un Mon!tru Ma#nific, care apărea întotdeauna când avea nevoie de el. .tunci când +tefan nu obţinea ceea ce dorea !au când primea ceea ce nu vroia... .tunci când prietenii lui +tefan nu voiau !ă !e %oace cu el !au nu voiau !ă %oace %ocurile cum con!idera +tefan că ar fi trebuit.. .tunci când părinţii îi !puneau lui +tefan ce !ă facă !au când nu îi iceau ce e de făcut .tunci (Mon!tru- Ma#nific al lui +tefan ieşea ia iveală. +tefan îl făcea !ă apară prin #ânduri.

G.nduri: Ce cre!i c1 -.ndea Fte*an entru a *ace )1 a ar1 %on)tru" )1u ce" %a-ni*ic= Uite ca% ce -.ndea:
'4!te #roa nic !ă nu am lucrurile pe care mi le dore!c-(

,G

')u !uport ca lucrurile !ă nu mear#ă aşa cum vreau eu-( '$eilalţi oameni ar trebui !ă facă ceea ce vreau eu-( 'Prietenii mei !unt #roa nici când nu !e %oacă aşa cum vreau eu- .r trebui pedep!iţi-( Mon!trul lui +tefan era o arătare în!păimântătoare la vedere. .vea o faţă roşie şi rân%ea cu dinţii lui mari şi a!cuţiţi. Vocea !a tuna şi ful#era. 2ropăia şi lovea din picioarele lui uriaşe. 4 clar că mon!trul lui +tefan bă#a în !perieţi pe oricine îl ărea.

Poti -6ici cu% )e )i%'ea oare Fte*an cand *1cea )1 a ar1 %on)tru" )1u=
Se !imţea furio!.

Oare de unde #enea *uria %on)truoa)1 a "ui Fte*an=
Venea din ceea ce #ândea +tefan.

Ce cre!i c1 -.ndeau 1rin'ii "ui Fte*an de) re %on)tru" ace)tuia= Cre!i ca "e "1cea= Oare care era 1rerea rieteni"or 2i a ro*e)ori"or "ui Fte*an de) re %on)tru=
Părinţii erau furioşi pe mon!tru, căci ace!ta era atât de #omoto! şi de urât- 4i con!iderau că fiul lor ar trebui !ă !e controle e mai bine şi îl pedep!eau pe +tefan de câte ori !cotea mon!trul la iveală. Prietenii lui +tefan erau !periaţi de mon!tru, aşa că o luau la fu#ă când ace!ta apărea. Profe!orii lui +tefan erau furioşi şi deprimaţi când mon!trul lui +tefan apărea la şcoală. '$e păcat că +tefan îl la!ă pe căpcăunul ace!ta #ălă#io! !ă apară tot timpul(, #ândeau ei. (.r fi un băiat atât de dră#uţ fără el.( Mai #ândeau şi că le era tare #reu !ă predea cu Mon!trul acela în cla!ă. Îi făceau ob!ervaţii lui +tefan de câte ori îl aducea la şcoală, în timpul orelor.

Ce cre!i c1 )i%'ea Fte*an de) re %on)tru" )1u c.nd 1rin'ii &" ede )eau3 rietenii "ui o "uau "a *u-1 2" ro*e)orii &" uneau )1 )tea e)te ro-ra% "a 2coa"1=
+tefan începu !ă !e !ature de mon!trul !ău. 'Pur şi !implu nu ne mer#e prea bine(, îi !punea el. ' )u mă a%uţi !ă obţin ceea ce dore!c" poate că la urma-urmei nici nu eşti atât de Ma#nific precum te lau i...( 'Dar !ă ştii că nu e vina mea( ră!pun!e Mon!trul. '4!te doar vina ta. 1ri de câte ori ro!teşti cuvintele ma#ice... '4!te #roa nic-( ')u mai !uport-( 'Sunt o per!oană Î)I31Li21.34-(, '...apar eu. 4 ca o re#ulă.(

,J

'.dică vrei !ă !pui...(, i!e +tefan, '... vrei !ă !pui că dacă nu aş mai ro!ti cuvintele ma#ice, nu ai mai apărea0( '.proape, dar ar mai fi nevoie de ceva. .r trebui !ă îţi !c/imbi şi #ândurile, nu doar cuvintele. Pentru a!ta trebuie !ă e&er!e i !erio!.( 'Dar de ce îmi !pui toate lucrurile a!tea0(, întrebă +tefan privindu-l bănuitor pe Mon!tru. 'Pentru că m-am !ăturat !ă trebuia!că !ă tot apar." 2u ro!teşti cuvintele ma#ice tot mai de! şi eu trebuie ba !ă apar, ba !ă di!par. 4!te atât de obo!itor- .ş vrea !ă-mi iau şi eu o vacanţă şi !ă !tau lun#it pe o pla%ă undeva cât mai departe.( '1/(, !pu!e +tefan, 'păi atunci ce-ar fi !ă e&er!e altfel de #ânduri, ca !ă văd dacă funcţionea ă cum !pui tu.( .şa că de atunci înainte, de câte ori lucrurile nu mer#eau aşa cum dorea +tefan, el îşi !c/imba #ândurile şi cuvintele ma#ice pe care le ro!tea odinioară.

Cu ce cre!i c1 &2i &n"ocuia e" -.nduri"e 2" cu#inte"e %a-ice de &nainte=
"n loc să spună#### (4 #roa nic-( ')u mai !uport-( '2345674 !ă obţin ceea ce dore!cJ 'Prietenii mei !unt în#ro itori când nu fac ceea ce vreau eu( Spunea#### '$e păcat că e aşa-( ')u-mi convine, dar pot !ă !uportJ 'Mi-ar plăcea foarte mult !ă obţin ceea ce vreau, dar nu trebuie neapărat !ă !e întâmple aşa-( ')u-mi place întotdeauna cum !e poartă, dar a!ta nu în!eamnă că .nu mai !unt prietenii mei-(.

Prin urmare, Mon!trul lui +tefan apărea din ce în ce mai rar

Ce cre!i c1 au -.ndit 1rin'ii3 rietenii 2" "ui Fte*an de acea)ta )c6i%$are=

ro*e)orii

Părinţii lui +tefan !e !upărau tot mai rar pe el şi nu î- mai pedep!eau aproape niciodată. Prietenii lui +tefan nu !e mai !periau şi !e %ucau mai de! cu el. Profe!orii erau mai bucuroşi, mai puţin !upăraţi şi nu îi mai făceau mereu ob!ervaţii. '.cum că mă înfurii mai rar văd că lucrurile !e întâmplă mai de#rabă aşa cum vreau eu.(, îşi !punea +tefan. 'Mă bucur tare mult că am învăţat cum !ă-l opre!c pe Mon!tru !ă mai apară.( +tefan e&er!a în continuare noul mod de a #ândi şi Mon!trul apărea tot mai rar. +i când totuşi mai apărea uneori, era mult mai puţin Ma#nific decât pe vremuri...

Cre!i c1 ai 2i Tu un %on)tru %a-ni*ic=

/K

Introducere
5omnul 6ri ore era mereu furios %n timpul meselor" 0iica sa refuza adesea să măn1nce cu restul familiei şi cu c1t aceasta refuza mai mult, cu at1t se enerva domnul 6ri ore mai tare pe el %nsuşi fiindcă %şi pierdea controlul şi devenea furios """ şi cu c1t devenea mai furios, cu at1t fiica sa refuza şi mai mult să măn1nce %mpreună cu familia, 5omnul 6ri ore se trezi astfel prins %n 8capcana9 furiei" Vi s-a întâmplat vreodată să simţiţi că .uria a pus stăpânire pe dvs. - indi.erent dacă enervarea e îndreptată spre sine sau spre copii2 Rolul de părinteLeducator nu este unul uşor. :n .iecare *i părinţiiLeducatorii în.runtă situaţii şi comportamente care le provoacă supărare şi enervare. V-aţi oprit vreodată pentru un moment să vă gândiţi că puteţi alege dacă să vă enervaţi sau nu într-o anumită situaţie2 7erapia Raţionai-6motivă şi &omportamentală este o metodă practică pentru a-i a5uta pe oameni să .acă .aţă sentimentelor neplăcute de auto-depreciere. :i poate a5uta pe părinţi să înţeleagă, să .acă .aţă şi să îşi prevină propria enervare, precum şi pe cea a copiilor lor. "bordarea 7erapiei Raţional6motivă şi &omportamentale .aţă de .urie sau .aţă de orice sentiment de auto-depreciere presupune a determina mai întâi de ce anume crede persoana în cau*ă că a apărut sentimentul de enervare% apoi, aceasta învaţă cum să îşi sc'imbe gândirea pentru a-şi crea un sentiment mai util.

Bru)trarea: o

o)i$i"1 )ur)1 de ener#are

Arustrarea este orice obstacol care ne împiedică să obţinem ceea ce vrem. 6?istă numeroase moduri de a .ace .aţă situaţiilor .rustrante. "cest e?emplu vă va da o imagine a di.eritelor abordări ale .rustrării. Trei mame, d-na Rodica, d-na <iorica şi d-na Crina sunt la ma azin cu fiii lor %n v1rstă de şapte ani- care sunt prieteni" >n timp ce mamele %şi fac cumpărăturile, $ăieţii decid să se distreze un pic, rearan.1nd nişte conserve din vitrină" #uţin mai t1rziu, cele trei mame %şi ăsesc fiii pe podea, %ncon.uraţi de cutiile de conserve căzute" Toată lumea care stă la coadă la casa se uită la şeful de sală, care %i ceartă pe $ăieţi" &um reacţionea*ă cele trei mame2 &e 3imt ele, ce gândesc şi ce anume .ac în această situaţie .rustrantă2 &âte moduri alternative de a reacţiona la aceasta situaţie puteţi găsi2 5-na Rodica era furioasă pe fiul ei" 8@u tre$uia să se poarte at1t de neo$răzat9 %şi spuse ea" 8@u suport c1nd face astfel de lucruri %n pu$lic" 2ă face %ntotdeauna de ruşine" !e copil %n rozitor am"9 %şi apucă fiul, %l plezni şi %ncepu să %l certe, %n timp ce acesta urla" 5-na <iorica era de asemenea furioasă pe copilul ei şi $om$ănea, pe punctul de a iz$ucni& 8!e roaznic că copilul meu se poartă %n felui ăsta9 1ndi ea" 8@u suport ca ceilalţi să /)

1ndească despre mine că sunt o mamă incapa$ilă" 0iul meu nu ar tre$ui să mă facă astfel de ruşine"9 #lecă %n tăcere de acolo, .ur1ndu-şi că atunci c1nd va a.un e acasă %i va spune soţului său să %l pedepsească pe $ăiat" 5-na Crina era iritată" 8!e mizerie?9 %şi spuse sieşi" 8/ău că ar fi fost mai $ine dacă fiul meu şi-ar fi folosit un pic .udecata şi nu s-ar fi .ucat cu lucrurile din vitrină E dar nu are nici un rost să mă lamentez %n le ătură cu nişte cutii de conserve sparte" #oate aş putea să folosesc ocazia asta ca să-l %nvăţ să 1ndească %nainte de a se apuca de ceva"9 ,$servă că fiul ei arăta spieriat" >l luă de m1nă şi %ncepu să %l a.ute să cureţe mizeria" !eşi toţi aceşti părinţi s-au con.runtat cu aceeaşi situaţie, .iecare a gândit şi a răspuns la situaţie în mod di.erit, ceea ce a dus la re*ultate di.erite. &are dintre re*ultate credeţi că a avut cele mai bune consecinţe, atât pentru părinte cât şi pentru copil2 &e credeţi că a învăţat .iecare copil din această întâmplare2 &e a învăţat .iul doamnei Rodica • "tunci când mama sa e .urioasă, pălmuieşte şi strigă. • Pălmuitul şi strigătele sunt moduri normale de a-ţi e?prima .uria. • " găsit metode noi de a acapara atenţia mamei sale. • !acă .ace ceva ce mama sa de*aprobă, este mai bine să se ascundă sau să mintă pentru a evita pedeapsa. &e a învăţat .iul doamnei Viorica • 4amei sale nu îi pasă de comportamentul lui, pentru că nu îi dă atenţie. • Poate Bcel puţin pentru momentC să scape .ără a-şi asuma responsabilitatea pentru boacăna .ăcută. • ;u e bine să îţi e?primi .uria. &e a învăţat .iul doamnei @rina • 6ste posibil să te simţi .rustrat şi .ără să devii .urios. • "r .i bine să evite şă se 5oace cu cutiile de conserve în maga*ine. • 9neori poate să se comporte urât şi totuşi mama sa va continua să îl placă. • !acă se întâmplă o boacănă sau .aci o greşeală, este mai bine să o recunoşti şi să o îndrepţi.

C.nd #1 con*runta'i cu *ru)trarea3 ur%1toare"e reac'ii:

ute'i a"e-e una dintre

). 3ă vă enervaţi, sa aveţi pretenţia ca .rustrarea să nu mai e?iste, să susţineţi că e ingro*itor ca s-a intamplat asa si sa va dati cu capul de pereti +. 3ă vă enervaţi, să consideraţi situaţia catastro.ală, să nu vă e?primaţi trăirile şi să pretindeţi că nu sunteţi .rustrat sau enervat. ,. 3ă .iţi iritat sau de*amăgit, să acceptaţi că .rustrarea e?istă şi să încercaţi să remediaţi situaţia.

/+

De ce nu e)te $ine )1 #1 )i%'i'i *urio)=
"cum poate că gândiţi =;u am dreptul să .iu .urios pe copiii mei dacă aceştia se comportă rău2> !esigur că nu e?istă nici un motiv pentru care nu =ar trebui> sau nu aţi avea =dreptul> de a vă enerva pe copii sau pe dvs. înşivă% totuşi, e?istă motive bune pentru care este de dorit să nu vă enervaţi prea tare. 6nervarea este o reacţie naturală la .rustrare, dar de obicei provoacă mai mult rău decât bine. &âteva dintre consecinţele negative ale acesteia sunt • Poate să dăune*e sănătăţii, contribuind la a.ecţiuni precum ulcerul, insomnia, oboseala şi 'ipertensiunea, • Poate să in.luenţe*e negativ relaţiile dvs. cu ceilalţi. • !uce adesea la sentimente secundare inde*irabile, precum vinovăţia, deprimarea şi accentuarea sentimentului de .urie. • Aace mai di.icilă atingerea scopurilor N deoarece atunci când sunteţi .urios gândiţi şi comunicaţi mai puţin clar şi sunteţi mai predispus să reacţionaţi în moduri autodepreciatoare. • 7inde să vă crească .rustrarea, • !ă un e?emplu negativ copilului dvs.

Cu% *ace'i *a'1 ener#1rii
"m vă*ut cum părinţii se enervea*ă e?cesiv prin adoptarea unor atitudini critice .aţă de situaţiile din realitate. :n cartea sa =&um să trăieşti cu şi .ără enervare>, "lbert 6llis discută patru credinţe care sunt adesea cau*a enervării • =6ste groa*nicD> • =;u suportD> • =;u ar trebui să .ie aşaD> • =6ste o persoană rea şi ar trebui pedepsităD> • „Ce groaznic ! &atastro.area Bsau gândirea în termeni de catastro.ăC se re.eră la evaluarea situaţiei ca .iind cât de rea posibilă. 5oamna Adela avea trei fii şi i se părea %n rozitor că nu avea o fiică" 8Este a$solut %n rozitor să nu ai nici o fată9, se pl1n ea ea" 8E $ine să ai $ăieţi, dar ca să fiu cu adevărat fericită %mi tre$uie şi o fată"9 !u c1t catastrofa mai mult, cu at1t se enerva mai tare" 80aptul că te pl1n i nu schim$ă cu nimic situaţia9, spuse soţul ei, 8nu face dec1t să te enerveze şi mai rău" 3ituaţia noastră e departe de a fi cea mai rea posi$ilă" Avem totuşi trei $ăieţi frumoşi" 3unt si ur că te poţi 1ndi şi la lucruri mai rele dec1t acela de a avea trei fii şi nici o fiică9" 5oamna Adela se opri pentru o clipă şi realiză că %şi putea ima ina şi lucruri mult mai rele - ca de e)emplu să nu ai$ă copii de loc, să ai$ă doar fete şi nici un $ăiat sau să nu fie căsătorită" 5oar c1nd doamna Adela şi-a dat seama că faptul de a nu avea fete nu e plăcut, dar situaţia nu e nicidecum %n rozitoare, a reuşit să nu se mai văicărească şi să se $ucure mai mult de faptul că avea trei $ăieţi" • „"u suport ! =;u suportD>, strigă părinţii cu toleranţă scă*ută la .rustrare care s-au convins că nu pot şi nu ar trebui să tolere*e situaţiile insuportabile. /,

5oamna Aurora se enerva %n rozitor de c1te ori cele două fiice ale sale se certau" 8@u suport9 %şi spunea ea" 8@u mai suport ca cearta asta nesuferită să dureze nici un minut %n plus?9 3tri a la ele, le pălmuia, le trimitea %n camera lor, dar cearta devenea din ce %n ce mai frecventă şi mai intensă şi la fel creştea şi enervarea doamnei Aurora" 80uria dvs" şi atenţia pe care le-o acordaţi le amplifică comportamentul9, %i e)plică %nvăţătoarea fetelor" 85a, cred că le acord mai puţină atenţie atunci c1nd nu se ceartă9, cu etă doamna Aurora" 8#oate că cearta e felul lor de a-mi cere atenţia"9 8Aţi putea să vă ocupaţi mai %nt1i de propriile dvs" sentimente de enervare"9 su eră %nvăţătoarea" 8>ncercaţi să vă spuneţi că totuşi puteţi să suportaţi cearta, chiar dacă este neplăcută şi că puteţi tolera sentimentele de enervare" !ea mai $ună metodă de a face faţă certei fetelor dvs" este să o i noraţi" Făsaţi-le pe ele să %şi rezolve sin ure motivele de ceartă şi acordaţi-le un pic de atenţie, lăud1ndu-le atunci c1nd reuşesc să se %nţelea ă"9 5oamna Aurora urmă sfatul %nvăţătoarei şi pe măsură ce reuşea să %şi reducă enervarea produsă de cearta fetelor şi ele %nvăţau din e)emplul ei şi %şi reduceau enervarea una faţă de cealaltă" • „#rebuie neapărat ! 3ă pretindem ca lumea şi toţi ceilalţi să se comporte con.orm dorinţei noastre este o altă cale sigură de a ne enerva. 5omnul Ti$eriu avea idei fi)e despre cum 9ar tre$ui să se comporte copiii şi asta chiar %nainte ca proprii săi copii să se fi născut" #rintre altele, copiii tre$uie să fie curaţi şi ordonaţi, tre$uie să %şi asculte părinţii, nu tre$uie să se %m$olnăvească niciodată şi nu tre$uie să se opună planurilor pe care le fac părinţii %n ceea ce-i priveşte" 5ar domnul Ti$eriu are acum trei copii care nu se comportă aşa cum ar tre$ui, astfel %nc1t el se simte nervos şi %i pedepseşte adesea" !1nd şi-a dat seama că toată cearta şi pedepsele nu au reuşit să %i facă pe copii să se comporte aşa cum credea el că ar tre$ui şi nu l-au făcut să se simtă nici mai puţin nervos, domnul Ti$eriu a consultat un consilier de familie specializat %n Terapia Raţional-Emotivă şi !omportamentală" Acesta %i zise& 8Te ro să %ţi e)aminezi convin erile şi pretenţiile despre cum ar tre$ui să fie copiii"9 ;i apoi continuă& 8Gai să %ncepem cu c1teva %ntre$ări& • !are le e a Hniversului spune că ar tre$ui ca copiii să facă ceea ce vrei tu să facă7 • !are e dovada că tre$uie %ntotdeauna ca lucrurile să iasă aşa cum vrei tu7 • 0aptul că ceri cu insistenţă ca lucrurile să fie aşa cum vrei chiar te a.ută să o$ţii ceea ce vrei7 • !e altceva, %n afară de a avea pretenţii mai poţi să faci ca să %ţi atin i scopurile79 8!red că e adevărat că pretenţiile mele nu %i fac pe copiii mei să se comporte mai $ineD spuse domnul Ti$eriu" 85e fapt, nu fac dec1t să producă enervare şi supărare" 8>ncearcă să %ţi schim$i pretenţiile %n simple preferinţe,9 su eră consilierul" 8>n loc să ai pretenţia ca copiii să se comporte perfect, ai putea pur şi simplu să preferi să fie aşa" Astfel, //

s-ar putea să o$servi că enervarea ta se va schim$a %n iritare" ;i din moment ce nu e)istă copii care să se comporte perfect, se poate spune că aşteptările tale au fost nerealiste"9 5omnul Ti$eriu a decis să %şi schim$e 1ndurile, sentimentele şi comportamentul faţă de copiii săi şi şi-a dat seama că poate astfel să se $ucure de ei mai mult" • „ Ceilalţi sunt de vină ! 9n al patrulea mod în care părinţii se enervea*ă este prin a condamna o altă persoană pentru trăsături sau comportamente intolerabile. 5oamna Feonora %şi considera fiul ca fiind %n mod special supărător atunci c1nd acesta nu %şi păstra camera ordonată" 5e c1te ori %i ăsea camera dezordonată, doamna Feonora %i reproşa fiului său că este %mprăştiat, leneş şi ne li.ent şi %l pedepsea nepermiţ1ndu-i să iasă din cameră tot IeeJend-ul" 5ar, %n loc ca acest lucru să ai$ă ca efect o cameră mai curată, nu făcea dec1t să producă frustrare şi enervare at1t mamei c1t şi fiului" 8Băiatul ăsta e at1t de %n rozitor, leneş şi nepăsător9, se pl1n e ea unei prietene" 8>ţi dai seama că te superi pe tine %nsăţi şi %l condamni pe fiul tău doar din cauza unei sin ure trăsături care nu %ţi place7 61ndeşte-te la toate %nsuşirile şi comportamentele lui $une pe care le ne li.ezi c1nd 1ndeşti aşa9 %i răspunse prietena ei" 8#ăi adevărul e că metoda mea nu prea are efect,9 recunoscu doamna Feonora" 8@u o să-mi placă niciodată faptul că e dezordonat, dar voi %ncerca să i nor asta şi să mă concentrez asupra aspectelor lui $une"9 ;i pe măsură ce relaţia lor se %m$unătăţea, doamna Feonora %şi dădea seama că era %ntradevăr nepotrivit să condamne %ntrea a persoană a copilului său doar din cauza c1torva trăsături deran.ante" Puteţi învăţa să5 .aceţi .aţă enervării identi.icandu-vă gândurile distructive şi sc'imbându-le în gânduri .olositoare. &u cât sunteţi mai conştient de propriul sistem de convingeri, cu atâ5t veţi .i mai capabil să alegeţi dvs. înşivă modul în care vă veţi simţi. "legând să vă simţiţi într-un mod mai adecvat şi să vă comportaţi mai e.icient, puteţi deveni un model mai bun pentru copiii dvs.

"at1 a"te c.te#a )u-e)tii e care "e ute'i ur%a atunci c.nd &ncerca'i )1 #1 reduce'i ener#area: 14 Acce ta'i ener#area4
;u .iţi atât de per.ecţionist încât să pretindeţi să nu vă enervati niciodată. 6nervarea este un obicei pe care l-aţi practicat îndelung, ast.el încât înlăturarea lui va necesita timp şi e.ort continuu. " vă enerva pe dvs. înşivă doar .iindcă sunteţi nervoşi pe alţii nu înseamnă decât să vă .aceţi neca*uri în plus.

94 Pre*ace'i,#1 c1 )unte'i ener#at4
Puteţi de asemenea să vă pre.aceţi că v-aţi enervat, .ără sentimentul de enervare propriu *is. Ridicarea vocii şi o încruntare pot să întărească un îndemn de a merge la culcare pentru copii, însă /0

în.ăţişarea .urioasă poate să .uncţione*e şi mai bine dacă de .apt nu simţiţi enervare la momentul respectiv.

;4 Auto%onitori!a'i,#14
Oineţi o evidenţă a momentelor când v-aţi enervat, notând ora, locul şi situaţia asociată cu răspunsul de enervare. :ncercaţi să vedeţi dacă nu cumva e?istă un tipar.

<4 To"era'i ener#area4
"duceţi-vă aminte că e normal pentru un copil să .ie activ, gălăgios şi plin de energie, aşa că nu vă va .i de nici un .olos să vă enervaţi datorită acestui comportament Vă puteţi învăţa copilul să se descurce mai bine, dar probabil că nu veţi reuşi niciodată să îi sc'imbaţi .irea, aşa că mai bine obişnuiţi-vă cu gândul acesta.

?4 A%.na'i,#1 ener#area4
;umăraţi până la *ece şi respiraţi adânc înainte de a răspunde.

@4 E7 ri%a'i,#1 ener#area4
6?primaţi-vă iritarea atunci când o simţiţi. ;u vă reprimaţi trăirile pentru ca apoi să răbu.niţi într-o e?plo*ie de .urie.

A4 In#e)ti-a'i )enti%entu"4
@denti.icaţi întotdeauna imperativele de genul =trebuie> şi =este neapărat necesar> pe care vi le spuneţi. 6le pot provoca e?plo*ii de enervare.

C4 I%a-ina'i,#1 c1 )unte'i ener#at4
@mageria Raţîonal-6motivă este un e?erciţiu care poate a5uta la prevenirea enervării sau trans.ormarea acesteia în iritare. @maginaţi-vă într-o situaţie care în mod normal v-ar enerva. !e e?emplu, imaginaţi-vă că copilul dvs. în5ură, se plânge sau se smiorcăie. începeţi prin a vă permite să vă simţiţi enervat. &ând simţiţi cu adevărat că v-aţi enervat, e?ersaţi trans.ormarea enervării în iritare sau neplăcere. &ând vă sc'imbaţi trăirile, de .apt sc'imbaţi credinţele iraţionale în credinţe raţionale. :ncercaţi să .olosiţi această te'nică timp de *ece minute în .iecare *i. !acă e?ersaţi răspunsuri mai adecvate, creşteţi probabilitatea de a răspunde mai potrivit atunci când situaţia va apare într-adevăr.

D4 Aduce'i,#1 a%inte4
"mintiţi-vă întotdeauna că puteţi să învăţaţi să vă controlaţi enervarea.

În#1'a'i,#1 co i"u":e"e#u" )1 *ac1 *at1 ener#1rii
Vă puteţi a5uta copiiiLelevii prin a-i învăţa să .acă .aţă propriei lor enervări. :n cartea lor intitulată =&um să creşti un copil .ericit şi sănătos din punct de vedere emoţional>, 6llis şi Wol.e sugerea*ă câteva moduri de a reali*a acest lucru ). Reacţionaţi cu calm dar .erm atunci când copilulLelevul dvs. este nervos. !aca vă supăraţi sau vă enervaţi pe copilul dvs. .iindcă îşi e?primă enervarea, îi transmiteţi mesa5ul că e normal să se enerve*e dacă nu obţine ceea ce vrea. &ând însă rămâneţi calm şi .erm, îi o.eriţi copilului dvs. un bun model despre cum să .acă .aţă .rustrării şi veţi creşte probabilitatea ca acesta să se calme*e în scurt timp. /1

+.

,.

/. 0. 1.

F. G. J.

)K.

6liminaţi .rustrările inutile. &opiii se pot uşor simţi copleşiţi de prea multă .rustrare, asa ca incercati sa pastrati .rustrarea la un nivel acceptabil. &opilul dvs. va reuşi mai bine în viaţă dacă începe prin a în.runta un număr minim de .rustrări necesare. !upă ce copiii învaţă să .acă .aţă micilor .rustrări, vor învăţa să tolere*e şi unele mai mari. &opiii tind să reacţione*e e?agerat la discon.orturi precum oboseala, .oamea, căldura sau .rigul e?cesiv. "cceptaţi .aptul că de regulă copilul dvs. va tinde să reacţione*e mai iraţional şi să aibă e?plo*ii de .urie, atunci când se simte incon.ortabil din punct de vedere .i*ic. ;u condamnaţi sau pedepsiţi copiii .iindcă îşi e?primă mânia. !emonstraţi-le verbal şi nonverbal că, deşi nu vă place comportamentul lor, totuşi îi iubiţi. "5utaţi-i să se comporte alt.el .ără a-i critica. "5utaţi-vă copiiiLelevii să înţeleagă că sunt responsabili pentru crearea propriei enervări şi învăţaţi-i cum să trans.orme enervarea în iritare sau de*amăgire. 9neori este înţelept să lăsăm copiii .oarte mici să îşi e?prime toată .uria, pentru a se linişti. &'iar şi în ca*ul copiilor mai mari, este greu să te înţelegi cu ei când sunt în mi5locul unei cri*e de .urie. &ând credeţi că ar .i total inutil să încercaţi să sc'imbaţi .uria copilului dvs. prin conversaţie raţională, sugeraţi-i o activitate alternativă, precum e.ectuarea unui comision sau vi*itarea unei prieten, pentru a-l a5uta pe copil să se calme*e. "şteptaţi până când enervarea copilului a scă*ut înainte de a-l a5uta să înveţe cum să .acă .aţă mai bine situaţiei data viitoare. :ncercaţi să vă purtaţi în mod ec'itabil cu copiiiLelevii dvs. Puteţi .ace .aţă sentimentelor de .rustrare a5utându-i pe copiiiLelevii dvs. să înţeleagă că nu trebuie să aibă tot ceea ce îşi doresc. !e asemenea, aduceţi-vă aminte că lauda şi atenţia venită din partea dvs. sunt modalităţi pline de e.ect pe care le puteţi .olosi pentru a modela comportamentul copilului în direcţia dorită. !acă daţi o atenţie minimă cri*elor de .urie şi atenţie ma?imă răspunsurilor calme la .rustrare, copilul dvs. va începe să răspundă mai .recvent cu răspunsuri calme. Ei încercaţi să vă păstraţi simţul umorului atunci când aveţi de-a .ace cu un copil .urios vă va a5uta să toleraţi mult mai uşor aproape orice situaţie.

Lectia @: Cu% )1 ne "u%in1% #ia'a: -.ndirii ra'iona"e
(u%ar

uterea

2iecare dintre noi îşi luminează propria viaţă şi îşi creează propria fericire. #opiii şi adulţii pot să îşi aprindă propria lumină în viaţă dacă% • îşi asumă răspunderea pentru crearea propriilor sentimente, • îşi creează sentimente adaptative, utile, mai degrabă decât sentimente neproductive. • se raportează la ei înşişi cu respect şi bunătate. • îşi păstrează în permanenţă mai multe surse de satisfacţie, astfel încât dacă una nu mai funcţionează, pot alege dintre celelalte ceva mai potrivit. e fapt, fiecare dintre noi are puterea de a!şi lumina propria viaţă, dând naştere ia /F

propria!i fericire si satisfactie. 1n consecinta, nu trebuie sa depindem de ceilalti pentru a trăi sentimente de căldură şi fericire% interacţiunile cu ceilalţi ne pot produce mare plăcere, dar nu sunt neapărat suficiente. e fapt, în fiecare dintre noi se găseşte butonul care ne aprinde lumina în viaţă şi care o poate menţine aprinsă mereu.

$ucian $icurici învaţă să lumine%e
8ucian 8icurici ăcea în tufişul de liliac şi privea abătut în pământ. )ici nu bă#ă de !eamă apu!ul !oarelui care deveni auriu, apoi roşiatic...şi nici pomeneală !ă !imtă miro!ul parfumat al florilor de liliac. '$e #roa nic-(, mormăi 8ucian pentru !ine în!uşi. '$ât de în#ro itor e!te !ă fii un licurici care !ă nu poată lumina... la fel de bine aş putea fi con!iderat o mu!că !au un #ândac. 6n licurici care nu poate !ă lumine e nici nu poate fi numit licurici...!unt o ruşine pentru familia mea.( 8ucian !tătea po!omorât şi privea cum, rând pe rând, ceilalţi licurici începeau !ă lumine e, pe mă!ură ce !oarele trecea în amur# şi amur#ul !e pierdea încet în noapte. Din toate celelalte puncte de vedere, era un licurici perfect. .vea o perec/e ele#antă de antene, aripi minunate şi o coadă lun#ă, !uplă. Sin#urul lucru care i !e putea reproşa lui 8ucian era că nu putea !ă lumine e, dar ace!ta, bineînţele!, era cel mai mare nea%un! pentru neamul licuricilor. 'Probabil că ceilalţi ştiu un !ecret pe care eu nu-l cuno!c(, #ândi 8ucian, 'altfel cum de reuşe!c ei !ă lumine e şi !ă clipea!că fără prea mult c/in, în Mtimp ce eu, oricât aş încerca, nu pot !coate nici măcar o !pânteie0 Mă întreb... care e şmec/eria0-( 8ucian deci!e că i !-a cam urât de atâta bombănit. +i mai /otărî şi că !e cam !ătura!e !ă tot fie un licurici fără lumină, aşa că îşi pără!i culcuşul din tufişul de liliac şi porni într-o e&pediţie pentru a de!coperi cum !ă !e (aprindă( şi el. 6n prim popa! îl făcu în tufişul de colectat miere, unde 8oredana şi 8aura 8icurici !trăluceau aprin! printre floricelele dulci. 8ucian !e ruşina niţel !ă le întrebe aşa direct, dar îşi dădu !eama că nu are nimic de pierdut şi că ar avea atât de mult de câşti#at dacă ar învăţa cum !ă lumine e... '5ună- iua(, ro!ti el, 'vă deran%ea ă dacă vă pun o întrebare mai per!onală0( '4i...şi tu-(, c/icotiră 8aura şi 8oredana roşind uşor, '.!ta depinde de întrebare(. 'Păi aş vrea !ă ştiu ce vă aprinde pe voi0( '$um adică ce ne aprinde000(, întrebară într-un #la! 8oredana şi 8aura. '$e vă aprinde încât !ă începeţi !ă luminaţi0(, întrebă din nou 8ucian. './, deci a!ta era-(, ră!uflară uşurate 8oredana şi 8aura. 'Păi nu ştim prea !i#ur, dar credem că tufişul de miere e cau a* de câte ori ne apropiem de floricelele a!tea minunate, ne aprindem.( .!ta în!ă nu-i era prea mult de a%utor lui 8ucian, căci de când vorbea cu 8oredana şi 8aura era tot în tufişul cu pricina şi, din păcate, coada 7ui era la fel de întunecată. 8e mulţumi fetelor şi bură mai departe. Se opri mai apoi ia un măr ionatan, unde îşi avea !ălaşul Iuriţă

/G

8icurici. 'Iuriţă, trebuie !ă te întreb ceva cu adevărat important(, !pu!e 8ucian. 'Mmniiam. Mniiam...Mmniam(, clefăi 8icuriciul Iuriţă...(mmmniiam...mnniiaam(. 'Poftim0 )u înţele# nimic din ce !pui(, i!e 8ucian. 'MMMnniamm, !pu!e Iuriţă, 'nu pot vorbi prea bine cu #ura plină, nu0(, continuă el, şter#ându-!e delicat la #ură cu o frun ă de măr ionatan. 'Deelicio!!!(, mai !pu!e el, cam mâncău de felul !ău. 'Iuriţă, trebuie !ă te întreb ceva !erio!, aşa că te ro# !ă fii atent şi !ă nu mai iei nici o muşcătură până nu îmi ră!pun i,( 'Păi dă-ţi drumul(, !pu!e Iuriţă, în#/iţind în !ec. '$e îţi aprinde ţie lumina0( '.!ta e!te, de bună !eamă, o întrebare !implă* merele ionatan îmi aprind lumina. 8umine admirabil atunci când muşc dintr-un măr ionatan !au dintr-o altă delicate!ă.(, !pu!e el muşcând cu poftă din alt măr. 'Merită !ă încerc şi eu treaba a!ta(, i!e 8ucian şi luă şi el o în#/iţitură dintr-un măr aflat în apropiere. )imic* nici un pic de lumină. 8uă atunci o muşcătură mai dravănă. 8a fel* nimic. 8uă atunci o muşcătură uriaşă.., şi !e înecă, dar tot nu reuşi !ă lumine e. 'Se pare că nici merele ionatan nu !unt !ortite !ă îmi aprindă luminiţa(, !e plân!e el de amă#it şi porni în bor !pre Seba!tian 8icurici. .ce!ta locuia într-un tufiş de mure şi î7 #ă!i luminând ritmic pe cântecul unei privi#/etori care dădea un concert în apropiere. 'Seba!tian, am !ă îţi pun o întrebare foarte importantă(, !pu!e 8ucian. 'S!!!!ttt..(, !crâşni din dinţi Seba!tian. '.!ta e partea mea preferată din cântec(. 8umina !a era impre!ionantă'Spune acum(, i!e Seba!tian, în timp ce luminiţa !a !e !tin#ea încet, odată cu ultimele triluri ale privi#/etorii. '$e întrebare poate fi atât de importantă, încât !ă mă întrerupi din a!cultatul concertului( '$um îţi aprin i lumina0(, întrebă 8ucian. ')u eu, privi#/etoarea o aprinde cu vocea ei melodioa!ă* ori de câte ori o aud cântând, lumina mea !e aprinde şi rămâne aşa până ea tace. .cum te ro# !ă nu mai !pui nimic* concertul începe din nou.( 8ucian aşteptă ca privi#/etoarea !ă înceapă o nouă melodie, în !peranţa că îi va aprinde şi lui luminiţa. în!ă din păcate, la !fârşitul cântecului, lumina !a era încă neaprin!ă. De data a!ta îşi întin!e aripile şi bură drept !pre 2ere a de 8icurici care !clipea într-o tufă de laur 4a era con!iderată drept unul dintre cei mai înţelepţi licurici şi era re!pectată pentru lumina !a care dăinuia mai mult decât a altora. '.m ceva tare important !ă te întreb-(, !pu!e 8ucian din nou. '$um reuşeşti !ă îţi aprin i lumina0(. '1oo, păi !unt mai multe feluri în care îţi poţi aprinde lumina(, ră!pun!e #ânditoare 2ere a. 'Într-adevăr, de%a cuno!c o mulţime de modalităţi, care în!ă din păcate nu funcţionea ă la mine(, !pu!e 8ucian, 'aşa că te ro# !ă nu pomeneşti de floricele de miere, de merele ionatan !au de cântecul privi#/etorii* le-am încercat de%a.(

/J

'5ineînţele! că ace!tea nu ar putea aprinde lumina taJ !pu!e 2ere a. 'Deşi e&i!tă o mulţime de moduri de a ne aprinde luminile, un !in#ur lucru le poate face !ă funcţione e...şi acela eşti 26.( 'Păi nu înţele#(, murmură 8ucian, 'am încercat totul şi nu o pot aprinde indiferent cât de tare mă !trăduie!c.( ')ici nu-i de mirare-(, ră!pun!e 2ere a. ')u funcţionea ă dacă te !imţi deprimat, nervo! !au !tre!at, şi mai ale! dacă eşti puţin din toate trei laolaltă. Primul lucru pe care poţi !ă îl faci e!te !ă te linişteşti.( '+i cum !ă fac a!ta0(, întrebă 8ucian. 'Iândindu-te 7a lucruri care te linişte!c. Sentimentele provin din #ândurile tale şi dacă #ândeşti calm, te vei !imţi liniştit. Încearcă !ă te #ândeşti la cea mai liniştitoare ima#ine care îti vine în minte.( 8ucian i!i ima#ină ca !tă intin! intr-un camp mare, plin cu trifoi, într-o după-ma!ă în!orită* cu cât !e înc/ipuia mai clar în câmpul de trifoi, cu atât !e !imţea mai liniştit. 'De%a e mai bine(, !pu!e 2ere a !imţind o !c/imbare în el. '.cum eşti pre#ătit !ă înveţi !ă-ţi aprin i lumina. Iândeşte-te la ceva ce îţi face plăcere.( +i 8ucian !e #ândi la ima#inea lunii pline, într-o noapte căiduţă de vară. îşi ima#ină că au ea cântecul #reierilor !i că !imţea o boare lină de vânt atin#ându-i aripile. 1ftă de plăcere. Se !imţea fericit pentru prima oară după atâta vreme... '.cum uită-te la lumina tai(, !pu!e 2ere a, iar 8ucian !e întoar!e şi aruncă o privire pe!te umăr. 3euşi!e- 8uminiţa lui !e aprin!e!e pentru prima dată în viaţă'6aau- $um am reuşit !ă fac a!ta0(, întrebă el. '.i avut #ânduri po itive-(, ră!pun!e 2ere a. '1ri de câte ori #ândeşti ceva po itiv, te bucuri şi lumina ta !e aprinde, pentru a o pă!tra aşa, #ândeşte-te la lucruri plăcute în continuare-( 'Dar ce !e va întâmpla dacă !e va !tin#e iar şi nu o !ă o pot aprinde din nou0(, întrebă 8ucian în timp ce lumina !a !e !tin#ea de%a încet. 'Depinde doar de tine !ă îţi aprin i lumina şi !ă o pă!tre i aşa" #ândurile ne#ative ca cele pe care le aveai când ai venit aici, nu fac decat !a o !tin#a. 2u e!ti cel care poate aprinde lumina #ândind lucruri po itive şi doar tu ai puterea de a o menţine aprin!ă.( '$red că înţele# acum* nu erau florile de miere cele care le aprindeau pe 8oredana şi 8aura nici merele ionatan cele care îl aprindeau pe Iuriţă şi nici cântecul privi#/etorii nu îl aprindea pe Seba!tian" de fapt, ei înşişi !e aprindeau pentru că făceau lucruri care le aduc plăcere" la fel şi eu mă pot aprinde #ândindu-mă la lucruri care mă bucură, tra!e 8ucian conclu ia. '.cum ai dreptate(, fu de acord 2ere a. '$e-ar fi !ă încerci !ă faci ce !puneai adineauri0( '2randafiri(, !pu!e 8ucian, 'trandafiri #albeni.( 8uminiţa !a pâlpâi pentru o clipă. '.pu! de !oare.(, mai !pu!e el apoi.. 8uminiţa clipi o dată şi încă o dată. '8umina lunii şi flori de câmp continuă el şi clipi repede de trei ori.( '.m reuşit, am reuşit- .cum ştiu* cât timp mă #ânde!c la lucruri care-mi plac, pot !ă îmi pă!tre lumina aprin!ă şi nimeni altul decât mine nu o poate !tin#e- 2oată puterea pentru a o aprinde !e află în mintea mea-(, !pu!e 8ucian, !clipind fericit în lumina lunii. +i de atunci încolo, 8ucian deveni faimo!, printre licurici pentru lumina !a minunată, pe care

0K

o aprindea #ândindu-!e la lucruri frumoa!e" care îi făceau plăcere.

Cine #1 "u%inea!1 #ia'a=
&ine vă luminea*ă viaţa2 &ine vă .ace să vă simţiţi .ericit, împlinit, plăcut impresionat2 3ă încercăm un e?periment înc'ideţi oc'ii şi imaginaţi-vă trei persoane care vă luminea*ă viaţa. &um vă simţiţi în timp ce vă concentraţi asupra acestor trei persoane2 3unteţi cumva c'iar dvs. una dintre cele trei2 !acă da, atunci sunteţi în postura lăudabilă de a vă asuma răspunderea propriei .ericiri şi de*voltări personale. !acă în sc'imb toate persoanele pe care vi le-aţi imaginat ca răspuns la întrebarea =cine vă luminea*ă viaţa2> sunt altele decât dvs., atunci vă a.laţi în postura precară şi deloc admirabilă de a depinde de ceilalţi pentru propria .ericire şi de*voltare. !e .apt, emotiile calde si placute pe care le-ati simtit in momentul in care v-ati imaginat persoanele care vă luminea*ă viaţa nu au .ost determinate direct de acestea. "tunci de unde să .i apărut aceste sentimente2 V-aţi creat singur sentimentele gândind lucruri po*itive, la .el cum atunci când evaluaţi situaţiile şi persoanele într-un mod negativ, creaţi sentimente negative. Prin urmare, aveţi puterea de a vă lumina propria viaţă şi de a-i învăţa şi pe copiii dvs. acest lucru, asumându-vă răspunderea pentru sentimentele pe care le creaţi şi privind situaţiile şi persoanele cu care intraţî în contact întrun mod mai raţional. 5oamna Raicu şi-a dedicat tot timpul, ener ia şi atenţia creşterii celor trei copii ai săi" 5in momentul %n care erau doar $e$eluşi, p1nă %n momentul %n care fiul cel mai mic a plecat la facultate, copiii au fost punctul central al universului doamnei Raicu şi sin ura ei sursă de emoţii calde, fericite" 0ireşte, doamna Raicu credea că tocmai copiii o făceau fericită şi %mplinită" !e credeţi că s-a %nt1mplat %n momentul %n care fiul cel mic ai doamnei Raicu a părăsit casa, plec1nd la facultate7 !um ea considera că sin ura ei sursă de mulţumire şi sin urul motiv de a e)ista erau copiii, a %nceput să se deprime din momentul %n care aceştia nu i-au mal fost prin prea.mă să %i lumineze viaţa" 5eoarece devenise dependentă de copiii ei ca sursă de sentimente pozitive, s-a simţit distrusă şi a considerat că viaţa ei a luat sf1rşit c1nd aceştia au plecat" 5oamna Raicu nu %nvăţase cum să %şi lumineze propria viaţă"

Cu% )1

roceda'i

entru a #1 $"oca

ro ria *ericire

Pornind de la presupunerea că vă luminaţi viaţa începând cu gândurile sau evaluările re.eritoare Da situaţii şi la persoane, a5ungem la conclu*ia că tot dvs, aveţi şi puterea de a stinge această lumină prin crearea unor sentimente auto-dîstructive. 3ă vedem care ar .i modalităţile prin care reali*aţi acest lucru

14 Con)ider.nd c1 cei"a"'i )unt re) on)a$i"i de %odu" in care #1 )i%'i'i4
!acă şi dvs., cam ca şi doamna Raicu, depindeţi de ceilalţi ca să vă simţiţi bine, vă sporiţi şansele de a a5unge ne.ericit la un moment dat. :n primul rând, este greşit să gândiţi că cineva din e?terior ar putea să vă cree*e un sentiment, .ie el po*itiv sau negativ. &eilalţi .ac anumite lucruri şi e 0)

alegerea dvs. să vă supăraţi% dvs. sunteţi cel care vă creaţi sentimentul. "poi, este important să vă daţi seama că nu îi puteţi controla pe cei din 5ur% ceilalţi vor .ace ceea ce vor, indi.erent de ce consideraţi dvs. că ar trebui ei să .acă. 7ocmai de aceea, a permite ca purtarea celorlalţi să determine .ericirea dvs. înseamnă un risc considerabil. :ntr-adevăr, este di.icil să ne asumăm răspunderea integrală pentru modul în care ne simţim, deoarece, de e?emplu, mas-media abundă de mesa5e contradictorii. 3ă privim doar unele titluri de cântece ma5oritatea cântecelor cunoscute ne întăresc convingerea eronata ca ceilalti sunt cei care ne .ac sa ne simtim bine sau rau, .ericiti sau suparaţi. 4ai 5os veţi gasi enumerate cateva dintre titlurile iraţionale ale unor, piese mu*icale şi ec'ivalentul lor raţional Titlul (iraţional) piesei 7u îmi lumine*i viaţa. 6şti soarele vieţii mele. 4ă .aci să mă simt minunat Echivalentul raţional 6u îmi lumine* viaţa BPentru crestini !umne*eu este lumina meaC 3unt soarele vieţii mele. 6u sunt cea care m-am .ăcut să mă simt minunat când te-am întâlnit pe tine Bn.c. 6u sunt responsabila de ceea ce simt - pre*enta ta este doar prile5ul de a ma simti minunatC 6u sunt cea care mă .ac să mă simt o adevărată .emeie când sunt în prea5ma ta. Bn.c. 6u sunt responsabila de ceea ce simt - pre*enta ta este doar prile5ul de a ma simti o adevarata .emeieC 6u sunt cea care am ales să te iubesc. " trăi .ără tine ar .i neplăcut, dar posibil. 3unt valoros ca om, indi.erent dacă cineva ma iubeşte sau nu.

4ă .aci să mă simt o adevărată .emeie

4-ai .ăcut sa te iubesc. ;u pot trăi .ără tine. ;u însemni nimic până nu eşti iubit de cineva

!acă acel =celălalt> care condiţionea*ă .ericirea dvs. personală în .iecare din ca*urile de mai sus dispare, este garantată apariţia depresiei, disperării şi a resentimentelor.

94 Cer.nd i% erati# ca "ucruri"e )1 decur-1 &ntr,un anu%it %od44
Persoanele care consideră că ceilalţi ar trebui, ar .i ca*ul sau ar .ace bine să... .acă aşa cum spun ele sau persoanele care spun că lucrurile trebuie să meargă aşa cum doresc ele îşi bloc'ea*ă propria .ericire. 3olicitările imperative dau naştere, în general, la sentimente de .urie şi la resentimente şi de obicei nu modi.ică cu nimic situaţia obiectivă.

;4 G.ndind &n ter%eni de cata)tro*1 2i *1c.nd ca "ucruri"e )1 ara &n-ro!itoare4
Persoanele care văd situaţiile inde*irabile ca .iind catastro.ale sau îngro*itoare se supun la neplăceri emoţionale inutile. " vedea într-un eveniment real un =capăt de lume>, cel mai rău cu putinţă, este o modalitate auto-distructivă, căci acest punct de vedere e?tremist produce întotdeauna sentimente şi comportamente neproductive.

<4 La%ent.ndu,#14
&ei care se lamentea*ă mereu se trans.ormă în ne.ericiţi cronici, pentru că se .ocali*ea*ă doar pe aspectele negative, inde*irabile ale vieţii, iar sentimentele lor vor .i şi ele la .el. !ecât să se 0+

concentre*e asupra aspectelor po*itive, de*irabile ale vieţii, cei care se plâng mereu văd situaţiile şi relaţiile în termenii a ceea ce lipseşte si nu .unctionea*a. 3i pentru a .ace ca lucrurile sa stea şi mai prost, sunt su.icient de talentaţi în a-şi e?prima verbal ne.ericirea .aţă de oricine ar dori să-i asculte şi, de ce nu, şi .aţă de cei care nu doresc neapărat acest lucru.

?4 Critic.ndu,#1 2i $"a%.ndu,#1

e d#)4 &n2i#14

&ritica permanentă la adresa propriei persoane este un mod sigur de a vă bloca accesul la .ericire. "cest tip de persoane au tendinţa de a se critica pentru cea mai mică greşeală sau imper.ecţiune. !ar, cum orice .iinţă umană este de la natură imper.ectă, cei care se critică mereu au oca*ia să petreacă o groa*ă de timp în c'inurile ne.ericirii auto-provocate. :n loc să vadă în trăsăturile şi comportamentele lor negative ceva ce nu e de dorit, dar nu e nici catastro.al, ei se condamnă total pentru eşecurile lor.

Pe )curt3 e7i)t1 cinci %oduri rinci a"e &n care oa%enii *ac )1 )e )i%t1 )u 1ra'i 2i &2i $"oc6ea!1 a)t*e" ro ria *ericire4
9nele dintre .ra*ele-c'eie care contribuie la acest proces sunt

14 A con)idera c1 cei"a"'i )unt re) on)a$i"i de %odu" &n care #1 )i%'i'i4
=4ă .aci să mă enerve* într-un 'al .ără de 'alD> =4ă de*guştiD> =4-ai .ăcut să mă îndrăgostesc de tineD> =4ă .aci atât de .ericitD>

94 A cere i% erati# ca "ucruri"e )1 decur-1 &ntr,un anu%it %od4
=;u ar trebui să se poarte aşaD> ="r trebui să se poarte mai bine cu mine.> =7rebuie să .aci aşa cum îţi spunD> =!acă eu te iubesc şi tu trebuie să mă iubeşti.>

;4 A -.ndi &n ter%eni de cata)tro*1 2i a *ace ca "ucruri"e )1 ar1 &n-ro!itoare
=;u mai suportD> =6 groa*nic că nu vrea să .acă ce vreau eu.> =&opiii mei se poartă îngro*itor în public.> =6 groa*nic că nimeni nu ascultă de ceea ce spun euD>

<4 A #1 "a%enta4
=;iciodată nu .aci ceea ce ţi se spune.> =:ncă o *i 5alnică.> =!e ce nu poţi să .ii de treabă ca ceilalţi copii2> =6u trebuie să .ac toată treaba pe aici2>

0,

?4 A #1 co$or& &n oc6ii

ro rii4

=;u sunt bun de nimic.> =&e părinte de nimic sunt.> =;u pot să .ac nimic cum se cuvine.> =;-o să mă sc'imb şi n-o să mă învăţ minte niciodatăD> "ceste e?emple au .ost menite să vă demonstre*e cum se pot crea sentimente de ne.ericire, .urie sau deprimare. Pentru a învăţa cum să vă luminaţi viaţa şi să creaţi sentimente mai plăcute, citiţi în continuare.

În#1'a'i )1 #1 "u%ina'i

ro ria #iat1

:nainte de a .i capabil să vă învăţaţi copilul să îşi producă propria .ericire, aşa încât să îşi lumine*e viaţa, ar .i ca*ul să .iţi în stare c'iar dvs. de acest lucru. " învăţa să deţineţi controlul propriilor sentimente necesită mai mult decât ideile ce pot .i pre*entate în această carte% mai este nevoie şi de e?erciţiul de a simţi, de a crede şi de a gândi într-un mod productiv. 3ugestiile de mai 5os sunt menite să vă a5ute în acest sens

14 A)u%ati,#1 r1) underea4
!aţi-vă seama că sunteţi responsabil de apariţia tuturor sentimentelor dvs. şi că, prin urmare, puteţi să alegeţi ceea ce simţiţi în orice moment. ;imeni altcineva nu vă poate .ace să vă simţiţi .urios, deprimat, stresat, nici măcar bucuros. Vă creaţi propriile sentimente prin modul în care vă raportaţi la alte persoane, la situaţii şi la persoana dvs. !in momentul în care veţi înceta sa-i mai învinovăţiţi pe ceilalţi pentru modul în care vă simţiţi, veţi avea puterea să vă luminaţi propria viaţă.

94 Renun'a'i "a

reten'ii4

"şa cum s-a arătat înainte, un mod sigur de a vă .ace .urios şi plin de resentimente este de a cere ca lucrurile să se des.ăşoare cum doriţi dvs. şi ca ceilaiţi să se comporte con.orm pretenţiilor dvs. "r .i mai util să pre.eraţi, să doriţi aceste lucruri atunci vă veţi simţi mai degrabă de*amăgit sau nemulţumit, decât .urios sau plin de resentimente, când nu obţineţi ceea ce doriţi. !e*amăgirea şi nemulţumirea sunt sentimente utile, productive, pentru că vă a5ută să vă gândiţi mai bine la alte modalităţi de a obţine ceea ce doriţi sau să acceptaţi situaţia, dacă ea nu poate .i sc'imbată. Auria este neproductivă, deoarece atunci când sunteţi .urios, este aproape imposibil sa gândiţi logic şi clar, aşa că vă veţi tre*i împotmolit într-o situaţie neplăcută, trăind un sentiment neplăcut.

;4 Renun'a'i "a a %ai crede c1 )itua'ia e)te cata)tro*a"1 )au c1 "ucruri"e )tau -roa!nic4
!ecât să subliniaţi e?agerat aspectele negative ale unei situaţii şi să le ampli.icati importanta, este de pre.erat sa reali*ati ca oricat de rau ar sta lucrutile, ar putea .i întotdeauna c'iar mai rău. "cceptând partea negativă a vieţii aşa cum este ea, .ără a-i da proporţii uriaşe, veţi aborda mat bine orice problemă.

<4 Nu #1 %ai "a%enta'i4
3ituaţia va .i mai gravă pentru dvs. şi cei din 5ur, dacă vă lamentaţi tot timpul.

?4 Acce ta'i,#1

e d#)4 &n2i#14

!ecât să vă desconsideraţi atunci când vă comportaţi într-un mod mai puţin per.ect, este de pre.erat să vă acceptaţi în ansamblu şi să de*aprobaţi unele trăsături şi comportamente speci.ice, asupra 0/

cărora să puteţi reveni, îmbunătăţindu-le. ;u are nici un rost să vă desconsideraţi, căci dvs, repre*entaţi un ansamblu de trăsături, caracteristici şi comportamente care pot .i evaluate .iecare în parte, dar nu ca întreg. !acă vă acceptaţi pe dvs. înşivă şi a5ungeţi c'iar să vă plăceţi, vă veţi comporta şi veţi gândi în moduri care vă vor spori .ericirea.

@4 Bace'i,#1 co% "i%enteG
#bservaţi comportamentele care vă plac şi lăudaţi-le Bdar nu pe dvs. ca .iinţă în întregimeC atunci când le observaţi. 4ulte persoane îşi petrec viaţa =conversând> cu ei înşişi într-o manieră depreciativă este de pre.erat să .iţi mai blând cu dvs, înşivă şi să vă o.eriţi complimentele 5uste, pe care v-ar plăcea să le primiţi de la ceilalţi în anumite situatii.

A4 I% "ica'i,#1 in ace"e acti#it1'i care #1 *ac

"1cereG

:ncercaţi să petreceţi o perioadă de timp în .iecare *i .ăcând activităţi pe care le consideraţi plăcute, .ie de unii singuri, .ie în compania altora.

C4 Renun'a'i "a a %ai &ncerca )1 o$'ine'i nea 1rat a ro$area ce"or"a"'i4
!acă .aceţi ca .ericirea dvs. să depindă de aprobarea celorlalţi, vă veţi diminua semni.icativ mulţumirea. Vor apărea inevitabil momente în care ceilalţi nu vă vor plăcea sau vă vor de*aproba este înţelept să doriţi ca persoanele importante să vă aprobe, dar nu are rost să .iţi distrus dacă nu se întâmplă aşa. 6ste adesea mult mai important să .iţi mulţumit de propria persoană decât să îi mulţumiţi pe ceilalţi, aşa că încercaţi să vă acceptaţi şi sa vă aprobaţi, mai degrabă decât să câştigaţi neapărat aprobarea celorlalţi.

D4 Pune'i *ericirea d#)4

e

ri%u" "oc4

!acă dvs. veţi reuşi să vă simţiţi .ericit, atunci veţi şti că e?istă cu siguranţă o persoană .ericită. "duceţi-vă aminte că .iecare îşi construieşte propria .ericire sau ne.ericire, nu dvs. .aceţi acest lucru şi pentru alţii.

1E4 Nu #1 &n#ino#1'i'i de ne*ericirea )au neca!uri"e ce"or din 8ur4
Aiecare om este responsabil de crearea propriilor lui sentimente, aşa că nu sunteţi dvs. vinovat dacă cei din 5ur aleg să .ie supăraţi. Ei doar .iindcă ceilalţi aleg să se simtă ne.ericiţi, nu trebuie să îi acompaniaţi şi dvs. sau să le urmaţi e?emplul.

114 În#1'a'i )1 *i'i a)erti# atunci c.nd cere'i ce#a4
;u e?istă nici o garanţie că veţi primi ceea ce cereţi, dar este cu siguranţă o strategie mult mai bună decât aceea de a aştepta ca ceilalţi să vă g'icească gândurile sau dorinţele.

194 Trece'i dinco"o de )tandarde eri%ate 2i o$i2nuin'e3 co% ort.ndu,#1 &ntr,un %od di*erit4
#bservaţi cum vă comportaţi de obicei şi încercaţi să .aceţi contrariul. !e e?emplu, dacă de obiceiMrăspundeţi cu ;9 la ma5oritatea cererilor copiilor, încercaţi de câteva ori să spuneţi !". !acă vă stă în obicei să .aceţi critici, încercaţi sa .aceţi complimente. #bservaţi cum vă veţi simţi şi cum reacţionea*ă ceilalţi la sc'imbările din comportamentul dvs. 6?perimentaţi apoi modi.icânduvă şi alte comportamente.

00

1;4 A)u%a'i,#1 ri)curiG
"sumarea unor riscuri este un semn al de*voltării şi al vitalităţii şi, de obicei, se soldea*ă cu e.ecte bene.ice. !e e?emplu, un tată care de regulă re.u*ă să îi dea .iicei lui maşina, poate să îşi asume un risc şi să îi încredinţe*e automobilul ca să vadă ce se alege din această situaţie. "mintiţi-vă să nu vă învinovăţiţi prea tare dacă asumarea riscului se soldea*ă cu ceva neplăcut în loc să vă blamaţi, laudativă pentru .aptul că aţi avut cura5ul de a vă asuma un risc.

1<4 Bo"o)i'i I%a-eria Ra'iona",E%oti#14
@mageria Raţional-6motivă poate să vă a5ute să vă modi.icaţi sentimentele inadecvate în unele adecvate. @maginaţi-vă o scenă sau o situaţie în care, de obicei, vă simţiţi supărat. :n e?emplul anterior, doamna Raicu şî-ar putea imagina că toţi copiii ei au părăsit casa. 7răind sentimentul dureros atât de intens, doamna Raicu ar apro?ima trăirea depresivă. 7otuşi, dacă prin sc'imbarea modului de a evalua situaţia ea şi-ar sc'imba sentimentul dureros într-unul mai adecvat, mai .olositor, depresia s-ar modi.ica în tristeţe sau de*amăgire. 4odalitatea de a vă sc'imba sentimentele este modi.icarea modului de a gândi care generea*ă sentimentele inadecvate într-o gândire logică, raţională, ceea ce ar produce sentimente utile, productive. 6ste bine ca imageria să .ie practicată cam *ece minute *ilnic, pentru a vă întări atât abilitatea de a vă modi.ica sentimentele, cât şi convingerea că puteţi decide cu adevărat ceea ce simţiţi.

1?4 Nu "1)a'i

rea %u"te tre$uri ne*ina"i!ate4

6ste important să .inali*aţi atât interacţiunile cu ceilalţi, cât şi sarcinile pe care de5a le-aţi început. 7reburile neterminate solicită atenţie şi energie, care ar putea .i diri5ate înspre scopuri mai plăcute.

1@4 E#ita'i )1 #1 /)tin-e'i "u%inaH ) un.ndu,#1 "ucruri de)cura8atoare4
!acă nu vă puteţi spune lucruri încura5atoare, mai bine nu vă mai spuneţi nimic.

1A4 Bi'i $uni cu d#)4 &n2i#1G
&umpăraţi-vă .iori, bomboane sau invitaţi-vă la cină. 7rataţi-vă cu respectul pe care l-aţi o.eri celui mai bun prieten.

1C4 A#e'i -ri81 de

ro riu" d#)4 cor 4

3upraalimentarea şi lipsa de sport sunt o dovadă de lipsă de respect .aţă de propriul corp, ceea ce va va scădea satis.acţia de ansamblu, mărind şansele de îmbolnăvire.

1D4 &ncerca'i un e7 eri%ent4
8ândiţi-vă la *ece lucruri negative din viaţa dvs. &um vă simţiţi acum2 "poi imaginaţi-vă *ece lucruri plăcute. &um vă simţiţi2 &onclu*ia la care oricine poate a5unge este că oamenii se simt prost atunci când gândesc lucruri negative şi se simt bine atunci când gândesc po*itiv.

9E4 Boca"i!a'i,#1

e "ucruri"e din

re!ent4

:ncercaţi să trăiţi pe cât se poate în pre*ent. Persoanele care se proiectea*ă în mod constant în viitor şi gândesc catastro.ic cu privire la ceea ce se va întâmpla devin neliniştite. Persoanele care se =agaţă> de trecut şi se deprecia*ă din cau*a unor erori şi imper.ecţiuni din trecut se deprimă mai tot timpul. Persoanele care se concentrea*ă pe pre*ent de obicei nu se simt nici an?ioase, nici deprimate.

01

914 Acorda'i rioritate ractice4

ro$"e%e"or e%o'iona"e *a'1 de ce"e

Re*olvaţi-vă problemele emoţionale înainte de a le aborda pe cele practice. 6ste mai uşor să vă re*olvaţi problemele practice dacă mai întâi v-aţi re*olvat orice neplăcere la nivel emoţional care ar putea avea legătură cu situaţia respectivă. în consecinţă, dacă vă identi.icaţi convingerile iraţionale şi le trans.ormaţi în convingeri raţionale, vă veţi sc'imba trăirile emoţionale neproductive în unele productive, ceea ce vă va a5uta în re*olvarea problemelor.

994 E"i%ina'i %ituri"e auto,di)tructi#e4
@denti.icaţi şi de*amorsaţi orice mituri auto-distructive pe care le aveţi despre dvs. înşivă, de e?emplu =nu sunt în stare să .ac nimic ca lumea>, =cred că pur şi simplu am g'inion> şi =dacă nu sunt per.ect, sunt un ratat”.

9;4 O ti%i!a'i

e c.t

o)i$i" )itua'ii"e4

&ăutaţi să vedeţi situaţiile ca .iind .ără pierderi, mai degrabă decât .ără câştig. # situaţie .ără câştig este una în care indi.erent de modul în care se soluţionea*ă problema, dvs. pierdeţi. !e e?emplu, domnul Rusu şi-a creat o situaţie de non-câştig în ceea ce priveşte copiii săi şi camera lor de*ordonată. $e-a cerut să îşi .acă curat în cameră. !acă nu se întâmplă aşa, devine nervos şi plin de resentimente, iar dacă .ac curat, copiii se întristea*ă, se bosum.îă şi pretind că tatăl lor a .ost rău cu ei, .ăcându-l să se simtă vinovat. Pentru a trans.orma situaţia într-una în care nimeni nu are de pierdut, domnul Rusu şi-ar putea sc'imba perspectiva. !acă copiii nu îşi curăţă camera, s-ar putea simţi iritat sau de*amăgit şi ar putea să vadă ce e de .ăcut pentru a le da o pedeapsă .iindcă nu şi-au .ăcut ordine în cameră. !acă copiii .ac totuşi ordine în cameră, domnul Rusu ar putea să aleagă să nu se lase manipulat de reacţiile lor şi să se simtă satis.ăcut că au .ăcut ceea ce trebuia. "st.el, indi.erent care este re*ultatul .inal al unei situaţii .ără pierderi, domnul Rusu nu are decât de câştigat, deoarece îşi controlea*ă propriile reacţii emoţionale.

9<4 C1uta'i

er)oane care #1d "ucruri"e &ntr,un %od

o!iti#4

!e câte ori e posibil, asociaţi-vă cu persoane care au o vi*iune po*itivă asupra vieţii şi evitaţi persoanele negative, care se auto-distrug.

9?4 O*eri'i,#1 reco% en)e4
Recompensaţi-va .ie verbal, .ie cu un cadou, de câte ori reuşiţi în încercarea de a vă lumina viaţa. &u cât e?ersaţi mai mult în a vă =aprinde> propria lumină, cu atât viaţa vă va .i mai luminoasă.

Cu% )1 &i a8uta'i

e co iii:e"e#ii d#)4 (1 &2i "u%ine!e #ie'i"e

"cum că v-aţi .amiliari*at cu unele te'nici de a vă lumina vieţile, este momentul să le transmiteţi asta şi copiilor dvs., pentru ca şi ei, la rândul lor, să îşi sporească .ericirea şi plăcerea de a trăi. #ricare din sugestiile anterioare pot .i modi.icate şi aplicate şi în ca*ul copiilor.

Une"e te6nici )u "i%entare &n ace)t )en) ar *i:
). #.eriţi-le copiilorLelevilor dvs. un model po*itiv de comportament% copiii învaţă multe dintre comportamentele şi atitudinile lor prin imitarea adulţilor - ast.el, prin asumarea responsabilităţii pentru propriile dvs. sentimente, copiii vor învăţa la rândul lor un ast.el de mod de a se raporta la ei înşişi. 0F

+. ,. /.

0. 1. F. G. J. )K. )). )+. ),. )/. )0. )1.

)F. )G. )J. +K.

@gnoraţi mani.estările unor sentimente inadecvate din partea lor. !acă acordaţi atenţie copiilorLelevilor atunci când au un comportament agitat, de .apt îi recompensaţi prin atenţia dvs. şi ast.el creşteţi şansele ca aceste mani.estări să reapară în viitor. Recompensaţi comportamentele şi e?presiile emoţionale adecvate. &u cât acordaţi mai multă atenţie emoţiilor şi comportamentelor adecvate ale copiilorLelevilor dvs., cu atât sporesc şansele ca ele să reapară în viitor. :nvăţaţi-vă copiiiLelevii să îşi modi.ice pretenţiile în pre.erinţe. "mintiţi-le că nu e?istă nici un motiv pentru care ei ar trebui să obţină tot ceea ce îşi doresc şi că nici nu ar trebui să se enerve*e din această cau*ă. încura5aţi-i să lupte împotriva .uriei o.erindu-le un e?emplu potrivit şi recompensându-i când mani.estă iritare în loc de .urie. "5utaţi-i pe copiiLelevi să vadă situaţiile la dimensiunile lor reale, mai degrabă decât să le perceapă ca o catastro.ă sau să le considere mai rele decât sunt în realitate. @gnoraţi copilulLelevul atunci când se văicăreşte şi acordaţi-i atenţie când vi se adresea*ă cu o cerere potrivită. !acă sunteţi receptiv la văicăreala copilului, este ca şi cum i-aţi transmite că această purtare îl va .ace să obţină ceea ce îşi doreşte. :ncura5aţi-i şi lăudaţi-i pe copiiLelevi atunci când mani.estă comportamente şi reacţii adecvate% nu trebuie să consideraţi că veţi a5unge să =răs.ăţaţi> copilul doar .iindcă îl încura5aţi să se comporte adecvat. ;u îi criticaţi prea mult pe copiiLelevi pentru greşelile şi imper.ecţiunile lor, acceptaţi-i indi.erent de ceea ce .ac, dar arătaţi-le atunci când se comportă nepotrivit, .ără a critica copilul în sine. :ncura5aţi-i pe copiiLelevi să ia propriile lor deci*ii şi să se accepte pe ei înşişi ca persoane, indi.erent de re*ultat. ;u le spuneţi copiilorLelevilor că sunt în întregime buni sau răi% mai degrabă comentaţi în mod speci.ic asupra comportamentelor bune sau rele. :ncura5aţi copiiiLelevii să îşi e?prime sentimentele şi a5utaţi-i să se raporte*e adecvat la ele atunci când apar. :ncura5aţi-va copiiiLelevii să îşi e?prime dorinţele, sugerându-le că nu e?istă niciodată garanţii că vor obţine ceea ce vor, mai ales dacă nu spun ce anume ar dori. Recompensaţi-i pentru modul în care cer ceva şi nu încercaţi să le anticipaţi dorinţele. $ăsaţi copiiiLelevii să îşi dea seama că ei creea*ă şi sunt responsabili de orice sentimente trăiesc şi ca nu sunt responsabili de sentimentele celorlalţi. ;u învinovăţiţi copilul pentru modul în care vă simţiţi dvs. #.eriţi-le copiilorLelevilor sugestii pentru modul în care şi-ar putea re*olva problemele de viaţă. Puteţi c'iar să le daţi probleme spre re*olvare, pentru a-şi e?ersa abilităţile nou dobândite. 6vitaţi să le daţi s.aturi şi să re*olvaţi problemele în locul lor. :ncura5aţi-va copiiiLelevii să aibă 'obbP-uri şi să se implice în activităţi care să le .acă plăcere şi pe care să le poată practica independent. Puneţi în evidenţă avanta5ele amânării plăcerilor imediate în bene.iciul câştigurilor de lungă durată. &opiii sunt recunoscuţi drept =vânători> de plăceri rapide. !e e?emplu, arătaţi-le copiilorLelevilor că dacă îşi .ac temele acum, asta înseamnă că vor câştiga mai mult timp liber pentru mai târ*iu. $ăsaţi copiii să îşi re*olve singuri certurile dintre .raţi sau dintre prieteni. învăţaţi-vă copiiiLelevii cum să .olosească 7erapia Raţional-6motivă şi &omportamentala. 9itaţi-vă la televi*or împreună cu copilul dvs. şi scoateţi în evidenţă lucrurile iraţionale care se comunică prin mas-media% încura5aţi-i să le identi.ice el însuşi. &itiţi-le carţi cu lucruri po*itive, pline de speranţă.

0G

+). ++. +,. +/. +0. +1. +F. +G. +J. ,K. ,). ,+. ,,.

,/.

,0. ,1.

:nvăţaţi-vă copiiiLelevii cum să îşi =aprindă> propria luminiţă spunându-şi lucruri încura5atoare, cum ar .i ="m .ăcut o treabă bună> sau >:mi place când muncesc din greu.> :ncura5aţi-vă copiiiLeievii să îşi asume uneori riscuri acceptabile, amintindu-le ca =a .ace ceva e mai important decât a încerca să .aci lucrurile per.ect, B6llis Q Rarper, >9n nou g'id pentru o viaţă raţională.”C. Preveniţi-vă copiii în legătură cu pericolul de a căuta mereu aprobarea şi iubirea celorlalţi. !eşi ar .i de dorit să obţinem întotdeauna dragostea şi aprobarea celor din 5ur, acest lucru nu este absolut necesar pentru a avea o viaţă împlinită şi .ericită. "5utaţi-vă copiiiLeievii să re*iste la tac'inările venite din partea celorlalţi, arătându-le că e.ectul acestora poate .i combătut prin a-şi spune lor înşişi =poreclele nu mă pot răni>, =5ignirile nu au nici o putere asupra mea>. :ncura5aţi copiiiLelevii să îşi .olosească imaginaţia şi creativitatea. "5utaţi-i pe copiiLelevi să îşi dea seama de punctele lor =tari>, scoţând în evidenţă toate lucrurile de care ei sunt capabili. "5utaţi copiiiLelevii să găsească un aspect po*itiv în orice lucru şi să accepte în mod realist şi partea negativă. :ncura5aţi-vă copiiiLelevii să îşi urme*e şi să îşi trăiască visele. "5utati-va copiiiLelevii sa gaseasca placerea in cele mai mici lucruri, pana si in a privi un apus de soare, .lorile sau a asculta cântecul păsărilor puteţi atinge acest scop mani.estându-vă propria plăcere şi bucurie în .aţa lor. :nvăţaţi-vă copiiiLelevii să se trate*e pe ei înşişi cu consideraţie şi respect. :ncura5aţi-vă copiiiLelevii să se poarte .aţă de ei înşişi aşa cum le-ar .ace plăcere să se poarte prietenii lor cu ei. "5utaţi-vă copiiiLelevii să îşi depăşească temerile con.runtându-se cu ele% încercaţi să nu le transmiteţi copiilor propriile dvs. .rici, gri5i sau an?ietăţi mai bine le păstraţi doar pentru dvs. "5utaţi-vă copiiiLelevii să gândească în termeni de opţiuni şi alternative, mai degrabă decât să depindă de o singură variantă pentru a obţine ceea ce vor. 9n copil care are doar un prieten şi îl pierde şi pe acesta va rămâne .ără prieteni şi acest principiu e valabil pentru mai multe domenii ale vieţii restrângându-şi opţiunile dintr-un domeniu la o singură variantă, îşi limitea*ă posibilităţile de a obţine satis.acţie din acel domeniu. Râdeţi împreună cu copiiiLelevii dvs. şi încura5aţi-i să râdă uneori de ei înşişi% persoanele care se =iau prea în serios> îşi reduc .ără îndoială plăcerea de a trăi. 9n bun simţ al umorului şi capacitatea de a vedea partea bună a lucrurilor sunt ingrediente esenţiale pentru a spori plăcerea din viaţa unei persoane. încura5aţi-vă copiiiLelevii să îşi asume responsabilitatea pentru erorile şi nereuşitele lor, .ără să se simtă prea vinovaţi sau să se critice necruţător pe sine, ca persoane. "5utaţi-vă copilulLelevul să îşi =aprindă> propria .lacără, discutând cu el despre cum ar putea să devină cât mai .ericit posibil şi arătându-i că doar el este responsabil de .ericirea sa.

Cu#.nt de) re autor
Virginia Waters deţine un doctorat în psi'ologie şcolară obţinut la 9niversitatea &olumbia şi a lucrat o lungă perioadă de timp cu părinţi şi cu copii în mai multe şcoli şi clinici. " .ost director în cadrul !epartamentului de 3ervicii pentru &opii al @nstitutului pentru 7erapie Raţional-6motivă şi &omportamentală din ;eS TorU% supraveg'etor şi terapeut al personalului din @nstitut şi consilier la =Ecoala pentru Viaţă>. Pe lângă această carte, =Poveşti Raţionale pentru &opii> ea este autoarea unei binecunoscute cărţi =&olorea*ă-ne Rational>, o colectie de alte, )+, povesti .ermecătoare, care 0J

o.eră posibilitatea copiilor să înveţe moduri de a gândi şi de a se comporta raţional într-o .ormă interactivă, ei putând să colore*e eroii acestor poveşti. "utoarea este de asemenea &o-!irector al &entrului de &onsiliere &ran.ord din ;eS VerseP şi a pro.esat în regim privat în ;eS TorU. !ar, poate înainte de toate, ea este mama a doi copii minunaţi şi mama adoptivă a altor doi.

Cu rin)
Content)
:ndrumar pentru o gândire raţională....................................................................................................) @ntroducere............................................................................................................................................) $ectia ) &apacitatea de a ne re*olva problemele în mod raţional ....................................................., 3umar................................................................................................................................................, @mportanta cunoasterii modului de a ne re*olva propriile probleme................................................0 !i.erenta dintre problemele emotionale si problemele practice .....................................................0 "<&-ul 7erapiei Rational-6motive si &omportamentale intelegerea problemelor emotionale ....1 Re*olvarea neplacerilor de la nivel emotional prin =provocarea” si =disputarea ” gandurilor irationale ..........................................................................................................................................G &um sa va a5utati copiii sa .aca .ata problemelor pe care le intalnesc ..........................................)) $ectia + &um să te accepţi pe tine însuţi şi pe copilul tău................................................................)+ 3umar..............................................................................................................................................)+ @ntroducere......................................................................................................................................)0 Respingerea de sine unde ne poate conduce ................................................................................)1 @nvatati sa va acceptati...................................................................................................................)F @nvatati sa va acceptati copilul asa cum este el ca persoana .........................................................)J "5utati-i pe copiiLelevi sa se accepte pe ei insisi ..........................................................................)J $ectia , !e*voltaţi-vă toleranţa la .rustrare......................................................................................)J 3umar..............................................................................................................................................)J @ntroducere......................................................................................................................................+, 7oleranţa scă*ută la .rustrare şi consecinţele el.............................................................................+/ &um se de*voltă toleranta la .rustrare ...........................................................................................+0 &um să îţi creşti propria toleranţă la .rustrare................................................................................+1 "5utaţi-i pe copiiiLelevii dvs. 3ă .acă .aţă .rustrării.....................................................................+F $ectia / &ând .rica ne stă în cale......................................................................................................+F 3umar..............................................................................................................................................+F # poveste de groa*ă pentru părinţi.................................................................................................,) &um ne stă .rica în cale..................................................................................................................,+ &um puteţi deveni permanent temător şi nelinistit .ără prea mult e.ort.........................................,, &um să .aci .aţă an?ietăţii şî .ricii..................................................................................................,0 &um să vă a5utaţi copiii să îşi depăşească .rica..............................................................................,F $ectia 0 &apcana .uriei şi cum să o evitam.......................................................................................,G 3umar..............................................................................................................................................,G 8ânduri ..........................................................................................................................................,G @ntroducere....................................................................................................................................../) Arustrarea o posibilă sursă de enervare........................................................................................./) &ând vă con.runtaţi cu .rustrarea, puteţi alege una dintre următoarele reacţii ............................./+ !e ce nu este bine să vă simţiţi .urios2........................................................................................../, 1K

&um .aceţi .aţă enervării................................................................................................................/, lată alte câteva sugestii pe care le puteţi urma atunci când încercaţi să vă reduceţi enervarea ...../0 :nvăţaţi-vă copilulLelevul să .acă .ată enervării............................................................................./1 $ectia 1 &um să ne luminăm viaţa puterea gândirii raţionale........................................................./F 3umar............................................................................................................................................../F &ine vă luminea*ă viaţa2................................................................................................................0) &um să procedaţi pentru a vă bloca propria .ericire......................................................................0) Pe scurt, e?istă cinci moduri principale în care oamenii .ac să se simtă supăraţi şi îşi bloc'ea*ă ast.el propria .ericire. ....................................................................................................................0, :nvăţaţi să vă luminaţi propria viată...............................................................................................0/ &um să îi a5utaţi pe copiiiLelevii dvs. 3ă îşi lumine*e vieţile.........................................................0F &uvânt despre autor............................................................................................................................0J &uprins...............................................................................................................................................1K &ontents..............................................................................................................................................1K

1)

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->