Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
rut o fost docil, submisiv, a acceptat orice sugestic in mare mdsuri Subiectulnuaavutuncomportamentartificial,stiirileugtlarcdc
obosealf, se datorau medicafiei
{irarte:
c)
d)
Probleme profesionale: schimbari frecvente ale locului de munci, condi{ii grele de muncd, insatisfac{ii materiale, qomaj, rela{ii conflictuale la locul de muncd, aspirafii neimplinite, certitudinea fa\6 de sine: subapreciere, supraestimare, imagine de sine
lnconstantA, instabil6.
B. Interviul clinic activiiatea pr:rcttch important6 de abordare a subiec{ilor cu tulburdri psihice' In un interviu semislructurat, senristilndarclizat, desfrgurata cu studen{ii realizdm qi exhainstiv eva|"ratc"' deoarece nu toate manit'estirile pacien{ilor pot fi sisternatic
Lista temelor nu este restrictivi. Se poate manifesta in cursul interviului o libertate in alegerea gi explorarea temelor.
2)
Tradilionaleleinterviuriclinice(psihologice)constituie.onror.]llttate
Pert
o o
o evaluare cu
gr;rd silperior
"ic
gencraie, ccea cc profesia, situalia socio-profesionald, starea civil6, date familrale constituie un Pre-interviu. obicctive: Interviul psihologic are in contextul practicii de specialitate dou6
Subiectulesteabordatprinsolicitareaunordategeneraleprlvtnd:val-sta,
L
II.
care ldentificarea 9i analiza evenimentelor dc via{d' trccute 9i prezenle' co pot fi abordate eiln constituie ventabile teme cu semnificafie psihologicii prificipalclor perspective complexe. vom prezenta in continuare o list6 a psihologic" i"." "" pot fi abordate in cadrul interviului Identificarea manifesttrrilor psihopatologice ale sttbiei:1ifurr ilenu't.r sens conturarea "st6rii psihice prezente" a acestuia. oferim. in acesl. o sinteza a manifestarilor psihice perturbate , cu rol ortc:ntutl" studen{ilor
Dirninuarea intenstitdtii senza{iilor si scdderea numdrului de stimuli receptalr ca urmare a cregterii pragului senzorial (HIPERESTEZIE) o Apari{ia unei percepfii in absen{a obiecturui real. cu convrngerea subiectului c[ experienla sa senzoriald este obiectivb (HALUCINATIE) o senzatii subiective variate, adesea cu caracter mobil qi o faisd proiec{ie anatomicd (CENESTOPATII) Tulburdri mnezice: o Evocdri involuntare rapide, u;oare, multiple qi tumultoase; se pot intalni la normali gi in patologie (HIpERMNEZII) o Evocdri lente, sdrace, fragmentare, legate mai mult de un deficit al aten{iei ce ueaz6 situa}ii jenante subiectului (HIPOMNEZIE) Tulhurari ale arenlici:
o ln familia
non-constituita: conflicte intr-e so{i (agresiuni I'lzice, indiferen{6, gelozie, alcool, adulter), boala, lipsa Iocuintei' condi{ii
cregterea atenliei ca simptom frecvent in psihologie clar gi in situatii normale cAnd este sus{inutd motivalional (HIPERPROSEXIE) Tulburari de gAndire: o Derularea cu extremd rapiditate a ideilor, asociatii multiple dar lipsite dc profunzime. digresiuni (accelerarea ritmului gandirii - .inHtpslutEr o Scdderea numirului ideilor, a asocia{iilor, evociri dificile. scf,derea forfei de reprezentare gi a imaginaliei (lentoare ideativi)
o o
stress, surmenaj (HIpOpROSEXIE) dar gi in stiri patologice. Incapacitate de concentrare a atentiei - sever patologicd (ApRosEXIE)
b)
impropriidelocuit,perturbarearela{iilorparin{i_ctlpii:res]plngerO^ ostilitate, dependen!6, lipsl de comunicarc' Probleme afective generate de relalia cu scxtll opus: itbscn{a unut prieten(d), conflicte intre parteneri, despSr{irea de un prietcn(d)' eqecuri
repetate, moartea, boala, sinuciderea prietenului(prietenei)' 66
cAteva clipe, pe aceeagi remd sau pe alta (baraj ideativ) Ideea ce se detageazd din contextul celorlalte idei, imounAndu-se la un moment dat gandirii, are un caracter tranzitoriu gi poate fi intalnita gi in
67
,swilum;q
recunoa$te caracterul lor patologic; efortul voluntar pentru a le indepSrta este ineficient, trdieqte penibil 9i anxios aceasta siua{ie (ideile obsesive, variate gi complexe dupd con{inut) Iclei care se impun gAndirii, ca elenrent ai unui sistem delirant, cu tendinta de a se dezvolta gi a se subordona celeilalte idei (ideile
gAndirii qi sunt
in
PREVALENTE)
ldeea ce atinge fundamental mecanismeie gdndirii in dezacord evident cu realitatea: bolnavul este convins de realitatea lui qi este impenetrabil la argumentele iogice; aceasta tulburare a gAndirii antreneaza tulburSri la nivelul intregii personaiitEli (ideea delirantd, gdndire INFER.ENTIALA - variate dupd con{inutul tematic) Declinul lent, insidios, al randamentului qi eficacitatii operalionale a gAndirii odatd cu vdrsta la orrui normal (deteriorare mentala fiziologicd) Scdderea randamentului gi eficacitdfli opera{ionale a gAndirii'
o o o o
A{irma{ii gi acliuni legate de un posibil suicid. cu scopul gantajirii anturajului, impresionirii lui (gantaj suicidar) o Echivalente suicidare - moduri de comportament ce implicf, un risc de care subiectul este con$tient (conducerea imprudentd a automobilului, refuzul alimentar qi terapeutic, toximania etc.) o Tentative, idei, dorinfe, echivalenle recurente de suicid. o Reprezentarea mentald a actului de suicid ce precede tentativa de suicid (idei de suicid) o Acte autolezionale, automutilante sau autodestructive, comise in stiri de tensiune afectivE negativd (incizii tegumentare, abdominale sau toracale, sec{ionarea venelor sau tentative suicidare demonstrative. acte autodestructi ve repetitive) Tulburdri de somn:
o o c o o o
Somnolen{d diurni Somn suficient ca duratd dar neodihnitor. Somn agitat cu frecvente treziri nocturne. Somn insuficient, redus ca dwatd (2-3 ore) cu dificultEli de adormire gi treziri matinale.
o c o o o
responsabilitilile (oPOZIJIONISM)
Refuzul de
a rispunde unor solicitdri, cerinle (negativism pasiv) Rdspunde solicitdrilor confuz, ineficient, stereotip. R.itm dezvoltat, orientat spre activitdti multiple, fdrf, scop, nefinalizate
Insomnii. I-IIPERSOMNIE - fenomen mai rar ca insomniile, cu o cauzd organicd. Conduita motorie prin pcrturbarea controlului voli{ional: o Reac{ii psihomotorii intempestive, necoordonate, precipitate gi ineficiente (stare de agitafle psiho-motorie)
(POLIPRAGMAZIE)
o o o
Manifestdri paroxiste cu exprimare motric exploziv5 (RApTUS) Perturbdri ale conduitei interpersonale qi ale atitudinii fa{[ d9 sine:
Interpretarea distorsionatd
a unor
sau
o o o
social-utile gi de suslinere a activitd{ii initiale, ilustratd prin ezitare 9i amAnarea ac{iunilor (AVOLITIE) Autoagresiune, suicid (autolizA) : o 'Ientativd suicidarb, act suicidar ratat. o Dorinla tranzitorie de suicid generatd de incdrcdtura afectivE de lnoINENT (VEL,EITATE SUICIDARA)
68
neutrale, considerate a fi interesate, ipocrite (suspiciozitate exageratd) Identificarea in spatele celor relatate (date, fapte, situa{ii) a unor interese ascunse, ameninldri, actiuni ostile, urmate de reac{ii rapide gi dispropor{ionate (interpretativitate) Comportament distant, rezeryat, non-afectiv (introversie marcat6)
ce qeazd disconfort gi anxietate; decurge de aici o interrela{ionare instabilr, frecventd gi neselectivd (intoleranfa solitudinii)
69
relatiilor
determinatddeonevoiecontinuddecdutareaoamenilor,anoilor
relalll. este Idealizarea propriei persoane, generatd de convingerea cb
persoand de exceptie. unicd pentru valoarca sa'
o
se
viitorului.
Subestimarea iniugirilor gi disponibilitalilor personaie; subiectul celor cu un autopercepe incapabil, inabil, neatragitor sau chiar inf-erior
statut socio-Profesional egal. dacd Tendin{a excesivd fa{d de persoana investid ca protector' chiar abuziv sau excesiv de autoritar' aceasta are un comportament
modificd stima de sine; bolnavul se considerd inutil, fbrd valoare. Apare convingereac6, lucrurile nu vor deveni niciodatd mai bune, viitorul este perceput sumbru, pesimist, lipsit de
Se
soerantd.
Subiectul aflat intr-o stare de deprimare continui sI participe, deqi cu dilicultatc. la viafa se de zi cu zi.
cu cei din
Bolnavul in stare de depresie igi reduce treptat activismul personal: - neglijeazd atribu{iunile profesionale, chiar le abandoneazd;
Tulburdri de limbaj: o Ritm verba| accelerat, cu siracirea continutului (TAHIFEMIE) o Ritrn verbal lent, pauze nemotivate, pierderea ideilor, blocaje; discontinuitatea este rf,spunz6toare de blocajul ideativ (BI{ADIFEMIE)
devine dezinteresat de problemele de familie (comportament remarcat de cei din jur) iqi restrAnge sernnificativ
oUtilizareaunutanumitcuvAntinsensdiferitc{eceiuzual
(PAiULOGISM)
o o o o
utilizarea unui cuvant nou format prin asocieri inedite sau furniz.atea unor fiagmente de cuvinte (NEOLOGISM - sens psihopatologic) Includerea intr-o exprimare normalS a unuia sau mai rnultor cuvlnte strdine frazei qi care revin periodic (EMBOLOLALIE) Repetarea unor cuvinte izolate sau grupate invariabil cu caracter ritmat.
monoton.
In starea de deprimare apar gAnduri sau idei negative, dar realiste, legate de o evolulie nefavorabild a evenimentelor
de viatd.
participarea la evenimente sociale. Se izoleazd de orieteni. colegi. rude. GAndirea este marcatd de idei negativt' exagerate. Degi par rele este evident caracterul lor distorsionat. liosit de suoort in realitate.
qr Tulburarea capacitdlii de exprimare 9i inlelegere a limbajului oral scris, cu substrat neurologic (AFAZIE) Tulburari de afectivifate: . Depresia: tulburare majorb a af'ectivitalii cu repercusiuni negative asupra p"i,,*titagll existd diferenge semnificative intre starea normal6 de t'istelc (deprimare) gi starea de depresie.
STAREA DE TEMA
Este un raspuns relativ bine delinit in fa{a unei situa{ii noi, in fa{a unui pericol real sau imaginar. Este tranzitorie gi legatd de evenimente externe; subiectul igi mobilizeaz6 resursele psihice pentru depdgirea
ANXIETATE
Este o stare vagd, difuz6, nedefinitd qi se referd la un pericoi ,rrrinent gi nedeterminat fald de ciire apare o atitudine de asteptare (stare de alertd) Bolnavul are convingerea neputinlei gi dezorganizf,rii in fa{a pericolului.
Deprimare
Este generata de un element negativ de viatd, egcc. suprasolicitare. stare dc boal6 somaticd etc.
depresie
Starea afectivd negattvi este dispor{ionati fafd de evenimentele de
Duratd limitatd gi scdderea in intensitate a acestei stdri sau disparifia ei dupd o perioadd de timp.
via!6 prin care a trecut bolnavul. De multe ori aceste evenimente Iipsesc' Pare fdrd sfArgitt se instaleazd in via{a psihicd a bolnavului.
Stari de fricd involuntare, ira{ionale, deosebit de intense, declangate de un obiect sau o situafie. (FOBII) Slabd raportare af'ectivi qi dezinteres fa!6 de sine, cei din jur gi fa!6 de situa{iile de via{d (APATIE)
70
ll
*'l
o
Evenimentele de via!6 nu au ecou, rezonanld afectivd pentru subiect;
5.
slab
din
context,
Conservarea
in timp,
contradictorie
cu
schimbdrile obiective,
situafionale, a unei structuri afective (rigiditate afectivd) Cregtere a dispozi"tiei avAnd o tonalitate afectivd pozitivd, expansivi; se face distincfie intre euforia (veselia) normalS qi cea patologici in care buna dispozilie se manifestd in exces, este nemotivatd (EUFORIA) Bolnavul trdiegte simultan sentimente antagonice (dragoste-ura, dorinfd-
dependent dorinla de a prote-ia anturajul, familia Anozognozie, ca o manifestare a atitudinii fa!6 de boald, constd in incapacitatea de acceptare a bolii psihice.Se atribuie aceastf, tulburare unui mecanism de apirare constAnd in negarea a ceea ce este nepldcut 9i supdrdtor - boala 9i consecinlele ei.
2. Inventar de anxietate BURNS BAI 3. Scala de integrare psiho-sociala. in sus{inerea punctajului acordat. Itemii ce nu se regdsesc in relatdrile subiectului vor fi elucidate la sfArgitul interviului prin intrebdri adresate direct subiectului respectiv. Studenfii care vor
cursul interviului psihologic, ca argumente
completa scalele vor avea qi rolul de observatori comportarnentali.
l.
,A.FEC-
TIVA)
Trecere rapidS, intensad gi persistentd de (labilitate afectivi)
Studen{ii care vor parcurge scalele vor folosi relatdrile subiectului ciin
la o stare afectivi la
alta
SIMULAREA
I
qi
prezentarea de false simptome psihice sau sornatice, pentru atingerea unui scop urmdrit de individ; imita{ia este grosierd, constientizati ca scop qi realizare. In legaturd cu fenomenul simuldrii este necesar apreciza urmf,toarele concepte:
SCALA DE DEPRESIE BURI\S BDC _ CHECKLIST In cursul interviului psihologic sau la finalul lui marca{i rispunsul care se potrivegte subiectului/interlocutorului/pacientului, din relatdrile sale" Folosili relatdrile subiectului (concret) ca a.rgumente in sus{inerea punctajului obtinut.
a) metasimulare -
perseverarea unui bolnav, dupd parcurgerea unui episod acut real, in a sus{ine existenla unor tulburiri psihice aare i-ar
de
1. Tristete
Se simte trist sau cuprins de stdri de tristele
deloc
(0)
uneori
(1)
moderat
(2)
mult
(3)
2. Descuraiare
Viitorul i
(0)
se contureazd ca
lipsit de speranld
deloc deloc
(0)
uneori
(l)
moderat
(2)
mult
(3)
Self-esteem scazut Se simte lird valoare (inutil, neinsemnat, o povard pentru ceilalli)
uneori
(1)
rnoderat (2)
mult
(3)
4. Culpa
IJ
Se acuz6, se
deloc
critici,
fbcut in trecut
(0)
uneori
(1)
moderat
(2)
mult
(3)
(0)
14.
(l)
uneori
(2)
moderat
(2)
sA
(3)
5.
Inferioritate
Simte ca nu rispunde cerinfelor, solicitlrilor, cE este inferior celor
dinjur
deloc
mult
(3)
6.
uneori
(1)
moderat
(2)
mult
(3)
Ii
deloc
(0)
uneori
(1)
moderat
(2)
mult
(3)
(1) (0) I 5. Impulsuri suicidare Se gdndegte ca viala nu meritf, uneorl deloc (l) (0)
7. Pierderea intLercsulqijenltgJiata
$i-a pierdut interesul pentru activitate (ocupalie, profesie), distracfii, familie,
prieteni deloc (0)
Calcularea scorului
Scor total la itemii
15 =
uneort
(1)
moderat
(2)
mult
(3)
Arsumentarea puqctaiului
I2
8.
Iritabilitate
Se simte nervos. furios. iritat
deloc (0)
uneori
(1) motivatiei
moderat
(2)
mult
(3)
BDC
Scorurile oblinute pot fi cuprinse intre 0
45
9. Scdderea
deloc (0)
lnterpretarea scorurilor
O
uneori
(l)
moderat
(2)
mult
(3)
-4
- 10
simptomele depresiei sunt absente, dispozi{iile absenya depresiei sunt pozitive cea mai mare parte a timpului; narmal, unele momente de deprimare subiectul nu se simte a;a de
deloc
(0)
I 1. Schimbtrri de apetit
dinjur mult
(3)
uneori
(1)
moderat
(2)
2l -30
ll -20 3 l- 45
bine cum ar dori: scor de grani{i, spre depresie usoara; depresie moderatd depresie severd
$i-a pierdut pofta de mdncare. Are senzalii de foame nepotolitd gi mdnancd prea mult deloc uneori moderat mult
(0)
12.
(l)
(2)
(3)
Scor peste 10 puncte + 3 self-esteem scbzut + 2 descurajarc +'l pierderea interesului pentru via{[ - cotate cu 3 puncte - marcheazf, expresii semnificative ale instal6rii depresiei.
Tulburlri de somn
Noaptea nu are un somn bun gi odihnitor
Concluzii moderat
(2)
deloc
(0)
uneori
(l)
mult
(3)
13.
deloc
uneori
74
moderat
mult
15
2.
INVENTAR DE ANXIETATE BURNS
Succedarea rapidd a gdndurilor, desfEgurare in ritm accelerat a idealiei (ritmul este obositor pentru subiect, ii provoacd dificultAl in aqtivitatea psihicd)
BAI
I.
Triiri
anxioase
3.
Subiectul/pacientul manifesti urmitoarele stdri, tr6iri, afirmate in cursul interviului psiho-clinic: l. Nelinigte, nervozitate, ingrijorare, teamd, nemotivate de circumstanlele de
viafd
des uneori niciodatd f. des (l) (2) (0) (3) Suspiciuni, presupuneri, temeri neintemeiate determinate de: - fapte, vorbe ale celor dinjur, cu sens distorsionat; - situalii prin care a trecut, cotidiene, dar cu semnificalie exagerati acordatd
de pacient.
niciodati (0)
2. Brugte, neagteptate
nu-gi g6segte locul) niciodattr
des (2)
f. des
(3)
niciodatd (0)
uneorl
des
4.
Gdndul cd este la
necugetat.
(2) (3) limitd, c6-gi poate pierde controlul, cA poate face ceva
uneori
des
(l)
f. des
(0)
3.
des
f. des
(3)
(2)
5.
/l \ (2) (3) Frica de a ceda nervosr de a se imbolnavi grav de nervi (de a-gi "pierde
niciodatd (0)
f. des
Teama declangati de impresia cf, se va intAmpla ceva sau cineva apropiat sunt in pericol
r[u, o nenorocire; cd el
f. des
(3)
minlile")
niciodatd
(0) uneon
des
niciodati
(0)
uneori
(1)
f. des
des
(2)
4.
5.
6.
uneori
(0) (r) (3) Impresia de schimbare a eului; cd nu mai sunt ei, stare de "gol sufletesc", de
"
des (2)
f. des
7
(2) (3) Teama de a leqina sau de a-qi pierde cunogtinla (incordare psihicd atdt de puternicd incdt ar putea genera stare de legin) uneori des niciodatd f. des (l) (2) (0) (3) Teama de o boal6 fizicd gravd (eventual incurabilS), de atacuri de inima, de
moarte.
fl)
f. des
(3)
in
spa{iu"
8.
f. des (2) (3) Ingrijorare, preocupdri legate de faptul cd se va comporta nepotrivit situaliilor
(0)
niciodatd
uneon
/t\
des
f. des
(3)
7.
niciodatd
(0)
l.
Dificul6li
actlvltate.
niciodatl
(0)
(cd se va face de rAs, ca nu va face fald, cd nu va rdspunde agtept6rilor) ' des niciodatd uneori f. des (0) (1) (2) (3) 9. Fricd de singurdtate sau de a nu rdmdne singur, de a fi abandonat de cei dinjur des niciodatE uneon f. des (2) (0) (1) (3) 10. Teamd de critici, reproguri, dezaprobare, legate de ceea ce va spune sau va face (comportamentul verbal gi manifestdrile in activitate) des niciodatd uneorl f. des (l) (2) (0) (3) 11. Team6 ca ceva teribil, groaznic se va intampla (ceva vag, nedefinit)
uneori (1) 76
des
niciodatf,
(0)
uneori
(2)
(3)
(1)
11
des
f.
des
(2)
(3)
I 3.
III.
1.
SIMPTOME PSIHO.SOMATICE
niciodatd (0)
(0)
uneori
des
f. des
(3)
(1)
(2)
14. Senza{ie de
niciodatd
(0)
uneori
(l) (l)
des
f. des
(3)
(2)
des
f. des des uneori (3) (2) (1) 15. Senzatii brugte de scurt-circuit, alternanla de senzalii calde /reci ca "de gheald"
niciodatd
niciodatd
(0) niciodatd
uneori uneori
(1)
f. des
16.
niciodatf,
(0)
uneori
(l)
des
f.
des
3.
(2)
(2)
(3)
f. des
(3)
(0)
(2)
Senza{ii de oboseald, de lipsd de energie llhrd vlagi, f6rd putere) sau tendinta de a obosi ugor f. des des uneori niciodatd
4. Tensiune,
neliniqte sau disconfort (lend) in zona stomacald (epigastru) niciodatd uneori des f. des (0) (l) (2) (3) 5. Tulburdri digestive diverse niciodatd uneori des L des
(0)
/l \
(2)
(3)
(0)
Stdri de insomnie
(1)
(2)
des
(3)
ll.
Scor total = 21
niciodatd
7. 8. 9.
uneori
f. des
(3)
* l6 itemi
itemilor din catesoria a III-a este dominantd
des
f. des
(3)
Se va urmdri daci
ponderea
(2)
des
uneori
(l)
f. des
Interpretarea scorurilor
(2) (3) Nesigur in mers. senzalia de lips[ de energie in picioare (ca de cauciuc)
(0)
niciodatd
(0)
uneori
(l) (l)
des
f. des
(3)
(2)
des
0- 4
absenlaanxietaiii
niciodatI
(0)
uneori
f. des
(3)
3l - 50 5l - 99
(2)
l. Senzalii
niciodat[
(0)
uneori
(2) (3) t2 Senzafii de sufocare, asfixie, dificult[fi de respira{ie (impresia de "lipsd aer") niciodatd uneori des f. des /1\ (0) (2) (3)
78
I.
1. Lucrez
F. rar (0)
Integrare in activitate sub posibilitdlile mele gi fac mai pu{in decAt pot
rar
des
(2)
79
(1)
F. des (3)
2. imi
F.
3.
F. des (2) (3) (0) (1) Trec de la o activitate la alta f.Erl a avea in minte un anumit plan. F. des des F. rar rar (3) (1) (2) (0)
F.
rar
rar
des
4.
5.
Cu rudele, prietenii, md int6lnesc, ii vizitaz, vorbim la telefon. F. des F. rar rar des
(1) (2) (3) (0) Rezolv disculiile gi conflictele ce pot apdrea in familia mea"
F.
rar
riu
4. Activitalile
(0)
rar
(0)
des
(2)
F. des (3)
F. des
6,
7.
(r) (r)
des
(2)
F. des
(3)
Sunt mullumit de modul in care se poartd cei din jurul meu cu mine. F. rar rar des F. des
5. 6.
(l)
des
(2)
(3)
imi vine greu sd m6 concentrez asupra aceeace am de fdcut F. des F. rar rar des
(0)
(1)
(l)
(2)
(3)
F. des
rar
rar
des
(2)
(0)
F. rar
(3)
(0)
(0)
rar
(1)
des
(2)
des
(3)
F. des
9.
(0) (2) (3) Md cart cu membrii familiei mele. F. des F" rar rar des (0) (2) (3) (1) 8. lmi exprim grija gi afecliunea fa{6 de familie, rude, prieteni, F. des F, rar rar des ()\ (3) (0) (l) 9. Am simlit dorinfa de a-mi p[risi familia. F^ des F. rar rar des (0) (2) (3) 10. Mi s-a intamplat sd rup relaliile cu prietenii. F. rar des F. des rar (0) (l) (2) (3)
(1)
(2)
des
(3)
F. des
10. Ltrorez
F.
rar (0)
III. Conduite antisociale, impufsivitate 1. Daci cineva imi face rdu, cred cf, ar trebui s6 rdspund la fel.
F.
2.
II. Relafii interpersonale (familiale qi extrafamiliale) 1. Constat cd preocup6rile mele fald de familie s-au diminuat
F.
rar
(0)
rar (1)
des
(2)
F. des
3.
(3)
2.
Cer din
jur imi spun cf, m-am schimbat, cd-i surprind neplicut prin felul meu
deafi.
F. rar
4,
5, 6.
rar rar des F. des (0) (2) (3) Parin{ii mei (familia mea) au dezaprobat prieteniiie mele. F. rar des F. des (l) (0) (2) (3) Acfionez sub irnpulsul momentului fErd s[ stau sd chibzuiesc. F" rar rar F. des des (0) (l) (2) (3) Ca elev, am fost chemat la director pentru indisciplind.
(r)
rar
rar
des
F. des
F.
3.
(0) (2) (1) Imi dedic suficient timp celor din jur F. rar rar des (0) (l) (2)
80
(3)
F. des
(3)
(3) Arn intrat in conflict cu cei ce,ap6rd ordinea publicd (politigti, gardieni publici) F. rar rar des F. des (0) (l) (3) (2)
CAnd sunt nervos cu adevarat ag
(0)
rar
(l)
tat
des,
(2)
fi in
F. des
8l
F.
7.
(3) Unele persoane sunt atat de antipatice incAt md bucur in sinea mea cAnd
(2) intAmpld ceva nepldcut. F. rar rar
des
rar (0)
far (1)
des
F. des
li
se
F. des
(0)
(2)
des
(3)
F. des
8. Mi se spune
F.
rar
(2) (3) 9. Consider cE cineva este rdspunzltor pentru necazurile mele. F. rar rar F. des des (0) (l) (2) (3) 10. Sunt momente cAnd ag vrea sd sparg totul. F. rar rar des F. des (0) (l) (2) (3)
(0)
0 - 4- integrarepozitivd 5 - l0 - integrare la limitd 11 - 20 - tulburdri ugoare de integrare psiho-sociald 21 - 30 - tulburdri moderate de integrare psiho-socialS 3l - 50 - tulburdri severe de integrare psiho-sociald 51 - 90 - comportament dezadaptativ psiho-social
Analiza pe cele trei dimensiuni ale integrtrrii psiho-sociale: I. Total puncte 30 - tulburdri de integrare in activrtate;
IL
Total puncte 30
30
qi
Redactarea protocolului de examinare psihologica Deslbgurarea examenului psihologic prin utilizarea unor instrumente specifice se va concretiza in final in obfinerea unor informafii referitoare la
subiectul examinat.
82