Viitorul sistemelor ERP (Enterprise Resource Planning)

Tendinte ale ERP Suitele de management de business, cunoscute sub numele de ERP (Enterprise resource planning) au devenit un instrument indispensabil ntreprinderilor mijlocii, fiind utilizate pentru gestionarea finanelor, automatizarea plilor i creanelor i generarea rapoartelor. stazi, ERP inca se dezvolta!adaptandu!se dezvoltarii te"nologice si cererilor pietei. Patru tendinte principale modeleaza evolutia ERP# dezvoltarea integrarii si a fle$ibilitatii% e$tinderea la aplicatii e!business, o mai larga cooperare cu noi utilizatori, si adoptarea te"nologiei &nternetului. 'igura (. &lustreaza ) mari tendinte ce se dezvolta in aplicatiile ERP. *ai intai, pac"etele soft+are ERP implementate in (,,- si criticate pentru infle$ibilitatea lor, au fost cu timpul modificate si facute mai fle$ibile. .ompaniile care au instalat sisteme ERP, i!au presat pe ofertanti sa adopte ar"itecturi soft+are mai fle$ibile. ceasta face soft+are!ul mai usor de integrat cu alte aplicatii pe care le folosesc companiile, si mai usor de adaptat la nevoile companiei. /n e$emplu este S P R01, lansat in 2--2 de S P 3 ca successor al versiunilor S P R1. Si alti lideri ofertanti ai ERP , ca 4racle, PeopleSoft, si 5.6.Ed+ards, au dezvoltat de asemenea produse ERP mai fle$ibile. Fig 1. 7endinte in dezvoltarea aplicatiilor ERP#

ERP!ul in E!8usiness ERP!ul intre .ompanii ERP prin 9eb ERP fle$ibil

Soft+are!ul ERP pentru 9eb este a doua dezvoltare in evolutia ERP. 6ezvoltarea &nternetului si a &ntra si E$tra!netului, au obligat companiile sa folosesca te"nologii de pe &nternet ca sa creeze interfate 9eb si retele in sistemele ERP. ceste caracteristici fac sistemele ERP usor de folosit si de conectat la alte aplicatii interne si la sistemele companiilor pertener. ceasta conectare la &nternet a condus la dezvoltarea relatiilor ERP intre companii si a legaturilor de afaceri 9eb ( ca inventar si productie) a unei companii cu clientii, ofertantii, distribuitorii etc, sai. ceste legaturi e$terne semnaleaza o miscare inspre integrarea interfatelor ERP cu aplicatiile e$terne de oferta a lantului managerial (4:*) si a pertenerilor ofertanti. 7oate aceste dezvoltari s!au dovedit a fi te"nologia de afaceri a momentului pentri integrarea functiilor ERP in programele e!business. .ompaniile ce dezvolta softuri ERP pentru managementul relatiilor cu clientii, pentru lantul de distributie, de oferta, si alte aplicatii sunt

majoritare. 6e e$emplu, 4racle e!business si S P;s m< S P. /nele programe e!business descompun componentele ERP si le integreaza in alte module din soft+are. 6esigur, scopul acestor programe este de a ajuta companiile sa!si deruleze procesul afacerilor folosind un sistem prin 9eb si prin baze de date, in locul unei varietati de programe business separate. /n e$emplu din viata reala# Fig.2. plicatia componentelor in soft+are!ul 4racle 8usiness
Programele "racle %usiness Fig&'& Inteligenta in Afaceri

Planificare Avansata Contracte E-Comert Managementul Resurselor Companiei Schimburi Financiar Resurse Umane Centru de Interactiune Manufactura e!voltarea Produselor "rdine Aprovi!ionare #an!ari Servicii profesionale =isa &nternational# &mplementarea Programelor E!8usiness Proiecte $re!orerie &n ciuda inovatiilor aduse comertului global de catre sistemele de plata, =isa Servicii &nternational $rainingavea sisteme surprinzator de demodate ce organizau unele dintre sectiunile interne

cele mai importante. >?P*3 a facut o analiza a afacerii noastre si a descoperit ca sistemele noastre devenisera un risc pentru organizatia noastra> a spus 3retc"en *c.o<, senior vice presedinte al =isa &nternational. >Eram cam la limita>. *c.o< si!a dat seama ca sistemele interne erau subdezvoltate si nu aduceau avantaje companiei. &nfrastructura managementului financiar era fragmentata, comple$a si costisitor de mentinut. &nformatiile nu erau standardizate, si prea multe baze de date interpretau in mod separat informatiile afacerii. c"izitionarea, platile contabilitatii si managementul bunurilor se faceau manual, rezultand astfel doar timp irosit si discrepante. Sistemele interne fragmentate nu sunt neobisnuite intr!o companie ce e$perimenteaza o dezvoltare rapida. =isa a crescut la o cifra de afaceri cu doua zerouri in ultimii (( ani. =isa a ales 4racle E!8usiness pentru a remedia problema unei banci de date comple$e si ineficiente. &mplementarea programului a condus =isa la solutii business bazate pe 9eb, in toate rolurile si procesele ei. 6e e$emplu, programul 4racle 'inanciar a sc"imbat organizarea vec"e a =isa si a creat un sistem mai agil si mai capabil de a face fata activitatilor financiare ale companiei la scara mondiala. Platile contabilitatii s!au transformat dintr!un process manual intr! un sistem bine legat si fluent care verifica automat facturile si platile e$terioare si cere corectarea oricaror discrepante prin e!mail. &ar 4racle iProcurement a ajutat =isa sa!si modifice sistemul de aprovizionare, fluidizandu!l si implementand un model automat pentru a!i creste eficienta, a spus *c.o<. =iitorul sistemelor ERP (planificarea resurselor societatii). &ntr!o anumita masura, viitorul sistemelor ERP este strans legat de curentele actuale ale informaticii si te"nologiei, si mai cu seama ale sistemelor de computerizare si de creare ale bazelor de date.

/rmatoarea generatie a sistemelor ERP va fi determinata poate intr!o mai mare masura, de cererea de noi programe, de la utilizatorii deja e$istenti ai sistemelor ERP care vor dori sa le e$tinda capacitatea de lucru. 7otusi este important sa observam, ca aceste doua forte! sc"imbarile din te"nologia informatiei si cererea de noi programe! nu sunt intrutotul compatibile. .oe$istenta lor creeaza o tensiune anume, pe care ofertantii sistemelor ERP trebuie sa incerce sa o diminueze% in caz contrar, dominatia lor pe piata va fi subminata de noutatea si de agilitatea concurentei. &n ultimele 2 decade, principala forta ce a modelat te"nologia informatiei, a fost si continua sa fie, factorul ce conduce catre descentralizare. Sistemele ERP s!au impotrivit modei actuale, cel putin temporar, prin implementarea sistemelor integrate in jurul unei baze de date commune. &n implementarile actuale ale sistemelor ERP, serverul bazei de date si cel al aplicatiilor sunt de cele mai multe ori grupate laolalta intr!o retea comuna, care este administrata de o organizatie &7 centrala. stfel, daca 2 sau mai multe unitati ale organizatiei adopta un sistem ERP, ele ajung sa implementeze bucatele independente din sistem. 6aca viitorul sistemelor informatiei rezida in sisteme descentralizate, atunci sistemele de sine statatoare ar putea fi date laoparte. ceasta insemna ca vanzatorul (ofertantul) ar putea fi nevoit sa!si descompuna sistemul ce ar include un numar de aplicatii compacte, in componente ce pot fi distribuite usor. *ulti ofertanti ai ERP procedeaza asa, dar ei trebuie sa se confrunte cu mentinerea ec"ilibrului intre dreptul propriilor aplicatii si desc"iderea ceruta de catre client. ceasta ar insemna un dezastru pentru ofertantii ERP, caci criteriul principal pentru a intra pe piata de lucru ERP il constituie c"iar marimea si comple$itatea sistemelor ERP. *oda sistemelor bazate pe componente ar putea declansa o avalansa de sute de fabricanti (producatori) de componente mici, individuale ca si competitori din afara pietii, cum ar fi giganti ai soft+are!ului, companii ale serviciilor informatiei si firme de consultanta.
%ro(ser Servicii )eb Aplicatie %a!a de date

Pre!entare Aplicatie %a!a de date

l treilea server!client

l patrulea server!client

Fig.3 =iitorul aplicatiilor ERP. *ajoritatea sistemelor ERP vor interactiona cu serviciul 9eb pentru a capta informatia tranzactiei. /n curent important in computerizarea serverului!client il constituie dezvoltarea celui de! al @;patrulea set;;. &n trecut, sistemele server!client erau descrise ca fiind compuse din 1 parti# baza de date, aplicatie si prezentare, si numai de curand ca avand n parti si indicand posibilitatea unei structuri multiple. 6ar un strat din aceasta structura, in mod special A al patrulea strat! este deosebit de important# serviciile 9eb (fig.1). ceasta parte mediaza intre prezentare si aplicatie

si este in mod obisnuit implementat ca un server 9eb, ca ascultator(auditor) sau ca agent intrebari! raspuns. Pentru ofertantii ERP semnificatia acestui curent este de a reduce importanta acelor portiuni ale sistemului ce opereaza la nivelul stratului prezentarii. &nterfatele utilizatorilor au fost rareori considerate un atuu comercial al sistemelor ERP, si astfel se intelege ca unii ofertanti vor inlocui parti din prezentarea sistemului cu interfate generale bazate pe bro+sere. E posibil ca unii ofertanti ERP sa ofere plug!uri speciale pentru a e$tinde capacitatea softului client. doua forta majora ce va determina viitorul ERP este cererea de aplicatii. ceasta cerere se structureaza pe doua dimensiuni# (() vertical, ca imbunatatire a functionarii sistemelor ERP si (2) orizontal, ca e$tindere majora a sistemelor ERP in noi regiuni ale companiei. &mbunatatirile de tip vertical sunt cele ce se cladesc deasupra sistemelor ERP cu integrarea activitatilor bacB!office si suppl<!c"ain sau suporta implementarea si mentinerea acestor sisteme. &nformatia, analiza produselor si instrumentele de decizie sunt doar cateva dintre zonele imbunatatite la majoritatea ofertantilor sistemelor ERP, de!a lungul anilor. E$tinderile de tip orizontal suporta integrari in diferite regiuni ale companiei, incluzand activitatile office ca si cele ce se concentreaza pe lantul de cereri. Pana de curand, ofertantii ERP nu au considerat acest tip de e$tindere ca fiind o prioritate. Sistemele de procurare &ntranet, cele de distributie E$tranet, aplicatiile comerciale &nternet, sistemele de imbunatatire a vanzarii, sistemele de management orientat pe client, cum ar fi call!center!urile si aplicatiile "elp!desB sunt e$emple de zone e$plorate de catre ofertantii ce vor e$tinde sistemele ERP catre noi directii. &n sfarsit, implementarea sistemelor ERP este foarte comple$a datorita imenselor eforturi de adaptare dar si a nevoii de a conduce organizarea acestei sc"imbari. Pana de curand, metodologiile implementarilor au tins sa trateze toate companiile adoptatoare in acelasi fel, cerandu!le acelasi program comple$ de adoptare. .a raspuns, ofertantii ERP investesc resurse semnificative pentru a imbunatati procesul de implementare, simplificand instalarea si adaptarea sistemelor. &n concluzie, provocarea cu care se confrunta ofertantii ERP, este de a organiza cererea noilor aplicatii, mentionand, in acelasi timp, standardele operarii acestor aplicatii. Pentru a ramane concurenti veritabili, ei trebuie sa!si descompuna aplicatiile compacte, construind, in acelasi timp, noi aplicatii. Pe de alta parte e$ista riscul ca piata sistemelor ERP sa devina prea divizata. Pe de alta parte, e$ista o e$celenta oportunitate pentru aceste sisteme, sa implineasca visul multor practicanti si academicieni de a folosi te"nologia informatiei pentru a ajunge la un nou nivel al integrarii!client catre vanzator, lant de cerere!oferta in companii largi.

8ibliografie#
*ilan Celen<, >7"e &E8* DandbooB of &nformation 7ec"nologi &n 8usiness>, Editura 7D4*S4E :E RE&E3% 5ames 4F8rien, 3eorge *araBas, >*anagement &nformations S<stems>, Sevent" Edition, Editura *c3ra+FDill &nternational 2--G% 6oina 'otac"e, :uminita Durbean, >Solutii informatice integrate pentru gestiunea afacerilor!ERP>.