Sunteți pe pagina 1din 51

Preurile

de transfer i Reguli de capitalizare redus

Cuprins
1. Introducere n preurile de transfer 2. Principalele prevederi ale legislaiei preurilor de transfer 3. Modelul OCDE (Organizaia de Cooperare i Dezvoltare Economic), ArGcolul 9: ntreprinderi asociate 4. Preuri n avans (APAs Advance Pricing Agreements) 5. Ghidul de preuri OCDE 6. Reguli de capitalizare redus

1. Introducere n preurile de transfer


Privire de ansamblu Transfer = tranzacie ntre cel puin dou pri, naional sau peste grani Pre = relaie comercial/termeni ai comerului ntre pri Acorduri ale preurilor de transfer = considerent major al relaiilor comerciale ntre companiile asociate, datorit consecinelor sistemului de taxare OCDE = instruciuni urmate de autoriti n privina tranzaciilor cu preuri de transfer ntre companii din ri diferite

1. Introducere n preurile de transfer


(ALP) Principiul Lungimii de brat sau condiii normale de pia Tranzaciile ntre persoane aliate trebuie s e realizate pe baza principiului valorii de pia principiul lungimii de brat fr a inuenate de relaia de nrudire dintre ele De ce? Prile nenrudite maximizeaz veniturile sau reduc costurile Prile nrudite atribuie protul ntre ele, tranfer protul dup bunul plac

1. Introducere n preurile de transfer


Privire de ansamblu Abordarea ALP idenGc condiiile ce trebuiesc ndeplinite de pri nenrudite ale tranzaciei n cadrul relaiilor i circumstanelor tranzacionale asemntoare OCDE instruciunile preurilor de transfer pentru ntreprinderi mulGnaionale i administraii de taxare Scurt istoric al Ghidului OCDE: - Emis n 1979 - Actualizat n 1995 - Actualizat n iulie 2010 Publicat n septembrie 2010

1. Introducere n preurile de transfer Tabel 1: Taxele Wind Group anul 1


Wind Group Firma mam
Turbines UK Dutch Parts Pre-tax prot Tax paid Net gains 800.000 320.000 480.000 800.000 160.000 640.000 Wind Group 1.600.000 480.000 1.120.000

Tax 40% Turbines UK Subsidiar

Tax 20% Dutch Parts Subsidiar


Pre-tax prot Tax paid Net gains

Group Net Gain: 1.120.000 Group Tax Rate: 30%

Tabel 2: Taxele Wind Group anul 2


Turbines UK 320.000 120.000 180.000 Dutch Parts 1.300.000 260.000 1.040.000 Wind Group 1.600.000 380.000 1.220.000

Group Net Gain: 1.220.000 Group Tax Rate: 23.75%

Disputa preurilor de transfer: GSK vs IRS autoritile de taxare SUA


Pentru 14 ani, GSK (GlaxoSmithKline) i rmele predecesoare au avut dispute cu IRS n privina preurilor de transfer plGte de liala din SUA ctre cea din UK pentru diferite medicamente. Disputa a constat n primul rnd n metodele de pre pentru Zantac, un produs ce trateaz durerea de stomac i ulcerul. Problema principal n cazul GSK a fost preul de transfer la care GSK din Marea Britanie a vndut la liala din SUA. ntr-o tranzacie de acest gen, printe-lial, preul de transfer nu afecteaz protul total al grupului, dar afecteaz taxele totale plGte de ntreg grupul. Finalitate: GSK i IRS au ncheiat un acord de 3.4 miliarde de dolari, cel mai mare din istoria IRS

1. Introducere n preurile de transfer


Taxare unitar / forma de distribuire global Abordare alternaGv a principiului ALP Formul de alocare a protului ntre ri n funcie de anumii factori O metod ce nu a fost aprobat de OCDE SUA aplicarea taxrii unitare datorit sistemului de taxare n pracGc: proturile sunt alocate/distribuite ctre un stat n funcie de vnzri, stat de plat, proprietate, etc. Dezavantaje
1. Pentru multe ri, nu e un concept valid 2. Nu e o metod acceptat pentru proturile calculate 3. Impact asupra contabilitii ecrei ri

1. Introducere n preurile de transfer

ALP sau Condiiile normale ale pieei Principalul obiecGv al documentaiei preurilor de transfer: idenGcarea comparabilitii unei tere pri pre etalon Elementele echivalente pot : - interne - experientele cand una dintre parGle implicate este implicata in tranzacGi cu terG - externe - acele tranzacGi sau relaGi comerciale intre terG si care sunt in sectorul public si pot vazute ca si compeGtor direct Orice rezultat independet de pret obGnut prin acesta metoda este vazut ca un pret necontrolabil comparabil. => mod ideal de benchmarking

1. Introducere n preurile de transfer


Pentru a idenGca diveri termeni de comparaie, baza iniial trebuie preluat. Asta const n nelegerea: Funciile companiei corelate cu relaia comercial n care este examinat analiza funcional de exemplu, distribuie, producie, cercetare-dezvoltare Natura acGvului (tangibil sau intangibil) sau serviciului, incluznd calitatea, canGtatea, ncrederea, notorietatea Riscul ataat domeniului de acGvitate Termenii de contractare din cadrul oricrui acord modalitate de plat, servicii suplimentare, servicii de livrare, garanii PoliGcile companiei, proiecii, previziuni, strategii Mediul economic, incluznd localizarea geograc, performana pieii i concurena

2. Principalele prevederi ale legislaiei preurilor de transfer


1. Metode de analiz a preurilor de transfer CUP, metodele revnzrii i plusuri de cost, rspndite n toat lumea 2. Documentaie i prevederi Unele ri sisteme de taxare specice n funcie de preurile de transfer n general procedurile taxelor pe audit Rspndire cererea de documentaie pentru a demonstra aplicarea principiului ALP la preuri 3. Taxe pe audit i penalizri Toate rile au impozitat penalizrile i au ajustat proturile Diferene de la ar la ar

2. Principalele prevederi ale legislaiei preurilor de transfer


4. Reguli de capitalizare redus Datorii excesive Metode de evitare a acestor cazuri 5. Preuri n avans Acorduri unilaterale i bilaterale Validarea acordurilor de preuri n strintate

3. Modelul OCDE
Dubla taxare i preurile de transfer 4 mari arii unde se aplic modelul OCDE 1. ntreprinderile asociate OCDE, conform arGcolului 9 2. ArGcolul 11 revoc acordurile prefereniale cnd suma intereselor depete suma la care s-ar ncheiat acordul dac ntre cele dou pri nu era o assel de relaie 3. ArGcolul 12 (4) 4. Procedurile acordului mutual, arGcolul 25

3. Modelul OCDE
ArGcolul 9: Companii asociate OCDE - Permite unei ri s fac ajustri ascendente la protul unei ntreprinderi locale - Permite celeilalte ri s fac ajustri pentru compensare - Procedurile acordului mutual sunt date spre folosin Companiile asociate sunt denite n dou moduri: - o parGcip n mod direct sau indirect n managementul, controlul sau capitalul altei companii din alt ar - ambele companii au aceleai persoane n management, control sau capital

4. Preuri n avans (APAs)


Avantajul => permit companiilor locale s intre n APA n cazul n care exist o nevoie de a depi problemele complexe de stabilire a preurilor de transfer cu prile aliate de peste hotare 2 metode pentru Preturi in avans: 1. PA Bilaterale 2 tari/autoritaG scale sunt implicate bazanduse pe o harta a tratatului mulGlaterale in teorie e posibil ca o extensie a acordului bilaterale - In pracGca foarte greu de reusit.

2. PA Unilaterale Sunt acela care sunt acceptate de catre autoritaGle scale fara a face referinta la alta autoritate scala Important: Trebuie sa exista legislaGe naGonala pentru a porni procedura O tara fara o legislaGe poate sa faca parte dintrul acord de P in Avans ca rezultat al acordului ceilalte tari si existenta unui acord scal intre cele doua tari cu Procdura de acordul mutual (MAP) In Romania avem 2 APA unilaterale Ce este un acord de pret in avans? - acord scris intre o companie plaGtoare de impozit si autoritatea scala locala - O intelegere cu autoritatea scala de peste hotare si compania partenera din strainatate

SpeciNicatii OECD Preturi de transfer


ConGnutul specicaGilor OECD: 1. Principiul lungimii de brat (Cap I) 2. Metode de preturi de transfer (Pret necontrolabil comparat, pretul de revanzare, cost plus, imparGrea protului,(cap II) 3. Analiza comparabila (Cap III) 4. PracGci administraGve pentru a evita si rezolva dispute (Cap IV) 5. DocumentaGa (Cap V) 6. Proprietate intagibila (cap VI) 7. Servicii intra-grup (Cap VII) 8. Aranjamente la contribuGa costuluu (VIII)

Costul necontrolabil comparat


- Cea mai obiecGva metoda - Pretul stabilit intr-o tranzacGe similara a unui enGtaG diferete - Tipuri: 1. CNC intre 2 enGtaG neconectate 2. CNC pe care acea rma l-ar cere daca ar lucra cu o rma neconectata O tranzacGe necontrolabila poate comparata cu una controlabila daca: nu exista diferente intre tranzacGle comparate sau intre companiile care intra in tranzacGe care apre putea afecta pretul cerut pe piata libera Unde sunt diferente, pot facute ajustari rezonabile pentru a le elimina efectul

Producator de calorifere - Tara A-

Distributor 1 - Tara X - Clima calda

Producator vinde calorifere unor distribuitori din tari diferite care mai apoi vind publicului In tara X clima este neobisnuit de cald tot anul si atunci Distributor 2 distribuitorul trebuie sa implice - Tara Y- - Clima rece costuri mari de markeGng pentru a vinde produse In tara Y clima este rece, caloriferele sunt vandute imediat ce vin pe stoc -> nu e nevoie de costuri de markeGng

ImplicaGi: Primul distribuitor are marja mult mai mica decat al doilea Tara X: ditribuitorul ar putea negocia un pret mult mai mic cu producatorul, datorita costurilor de markeGng Impactul lungimii de brat => diferentele din piata pot sa afecteze pretul plaGt pentru acelasi produs in acelasi Gmp in aceiasi canGtate

Pretul de revanzare
Specic pentru operaGi de markeGng sau distribuGe, operaGi de producGe Implica o rma care produce principiul lungimii bratului Foloseste marja de pret din tranzacGile companiei cu terG sau din tranzacGi dintre parG neconectate Pretul de transfer este construit

Pretul de revanzare

Exemplu: In cazul unui produs care vine in Romania de la o enGtate aliata, pretul de transfer ar construit in felul urmator: Pret de vanzare in RO cunoscut
Pret de transport Publicitate Alte costuri Marja de revanzare Pretul lungimii de brat (X) (X) (x) (X) X

Metoda cost plus: - Se foloseste de catre producatori pe baza de contact - Cum? Preia costurile directe indirecte care apar si se adauga un marja de prot Marja protului net pe tranzacGe - Folosit in SUA cand alte metode sunt dicile de uGlizate - Cum? Se dezvolta marja de neta de prot care revine din tranzacGle cu enGtaG aliate si se compara cu marja pe care ar reisi dintr-o tranzacGe cu enGtate terta sau din tranzacGa a 2 terG.

Servicii intra grup - Multe servicii intra grup pot subiectul unor preturi de transfer markeGng, resurse umane, IT, nanciar, HR Cum se analizeaza aceste servicii: 1. Au fost efectuate serviciile? 2. O intreprindere independenta ar plaGt aceste servicii? 3. O intreprindere independenta ar avut nevoie de ele in grup? Daca toate raspunsurile sunt da serviciul a fost livrat => aceste servicii ar trebui facturate la pretul lungimii de brat.

Legislatie in Romania
O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura scala, republicata cu modicarile si completarile ulterioare H.G. n4. 529/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a soluGei scale individuale anGcipate si a acordului de pret in avans Ordin ANAF nr. 222/2008 privind conGnutul dosarului preturilor de transfer

Dosarul Preturilor de Transfer


Codul de Procedura Fiscala Dosarul Preturilor de Transfer Codul de Conduita DocumentaGa de Transfer a UE - Dosarul principal (Master File) sinteza tranzacGilor intra-grup si poliGca preturilor de transfer - Dosarul de tara (Country le) documentaGa locala specica Descrierea detaliata a acGvitaGi si strategiei de afaceri, schimbari in strategia companiei comparaGv cu anii anteriori Descrierea si explicarea tranzacGilor specice controlate Analiza comparaGva: - CaracGsGcile proprietaGi si serviciilor - Analiza funcGonala - Termeni contractuali - Circumstante economice si strategiile de afaceri specice Explicarea metodei(lor) alese pentru stabilirea preturilor de transfer InformaGi relevante privind preturile interne si/sau externe comparabile Descrierea modului de aplicare a poliGcilor privind preturile de transfer in cadrul grupului

Preturi de tansfer
Masterle InformaGi standardizate relevante pentru toG membri Grupului din UE

DocumentaGa specica standardizata STATUL A

DocumentaGa specica standardizata STATUL B

Factori care inNluenteaza pretul


CaracterisHcile subiectului tranzacHei, in special, in cazul: Bunurilor tangibilespecicaGile zice ale bunurilor, drepturi potenGale ale terGlor, calitate, disponibilitatea bunurilor, servicii conexe tranzacGei si volumul bunurilor tranzacGonate; Bunurilor intangibile durata si protecGa bunurilor intangibile, precum si beneciile asteptate din uGlizare aacestora; Serviciilor Gpul, scopul si calitatea acestor servicii. Strategia de afaceri implementata, incluzand: PracGcarea de preturi promoGonale pentru intrarea pe piata; Descresterea temporara a proturilor pentru a obGne o stabilitate viitoarea proturilor obGnute; Descrierea costurilor ridicate inregistrate pentru pastrarea poziGei pe piata si privind intrarea pe noi piete.

Factori care inNluenteaza pretul


Piata unde aceste tranzacHi sunt incheiate, in special: Marimea si locaGa pietei; RelaGa dintre cerere si oferta pentru anumite bunuri si servicii, puterea consumatorului si intensitatea compeGGei; Natura si exGnderea regulamentelor legislaGve asupra pietei si riscul legat de administrarea acGvitaGi pe piata; ProducGa si costul transportului. AlH termeni ai tranzacHei: Modalitatea de plata si scadenta; Perioada in care tranzacGa este efectuata; Detalii privindexecuGa tranzacGei.

Analiza Preturilor de transfer


Pasul 1: Analiza funcGonala Pasul 2: Selectarea metodei PT Pasul 3: Analiza Economica: - Selectarea enGtaGlor comparabile - Selectarea Indicatorului Nivelului de Prot - Analiza comparabila

Pasul 1 Analiza functionala


Analiza funcGonala rolul ecarui partener in tranzacGe Analiza funcGonala = se bazeaza pe indenGcarea FuncGilor realizate de partener in tranzacGe AcGvelor (tangibile/intangibile) uGlizare pentru a realiza funcGile - Riscurilor afacerii rezultate din funcGile specice C&D Proiectare => Aprovizionarea cu materii prive=> ProducGe => distribuGe FuncGi auxiliare: markeGng, IT, HR, invesGGi, logisGca etc. - -

ProNilul functional al activitatii desfasurate de catre entitati


Analiza funcGonala are scopul de a specica prolul funcGonal pentru ecare enGtate din tranzacGe Prolul funcGonal determina alegerea celei mai indicate metode de jusGcare a preturilor Prolul funcGonal indica rolul pe care ecare enGtate il indeplineste intr-o anumita tranzacGe Companiile pot avea diferite prole funcGonale chiar in relaGile avute cu acceasi parte aliata, depinzand de Gpul tranzacGilor incheiate intre cele doua enGtaG

Tipuri de activitati si proNilul functional


Tipuri de acGvitaG care pot genera diferite caracterisiGci funcGonale: ProducGe DistribuGe Servicii, inclusiv tranzacGi nanciare si tranzacGi ce privesc intangibile; Cercetare-dezvoltare (R&D)

Reguli de capitalizare redus


Fintare prin datorii sau capital - Arbitraj scal Implica nivelul de relaGi intre compania care acorda imprumutul si cea care primeste Principiul lungimii de brat este necesar: nivelul datoriei si rata prot trebuie comparat cu cele primite de o companie terta In mod normal => dobanda de la un tert este dedusa scal Excesul de credit de la o companie => poate vazut ca si capital LegislaGa locala ar putea impune impozit cu oprire la sursa pe dobanzi excesiv de mari -> ar putea tratate ca dividende.

ProNilul functional al producatorilor


Scopul funcGilor efectuate si al riscurilor asumate: 1. Producator cu drepturi depline 2. Producator contactat 3. Producator toll

Pro$ilul functional al producatorilor


ProducatoricontractaGsiproducatoriin regimde toll cesuportariscurilimitateprivindafacerea ProducatoriceefectueazafuncGicomplexe(producatoricu drepturidepline) cesuportariscurisubstanGaleprivindafacerea

Producatori contactati
Efectueaza acGvitaG de producGe in numele clientului Pot efectua procese de producGe cu materii prime furnizate de catre client (producator toll) Pot efectua acGvitaG uGlizand propriiile cunosGnte tehnologice sau cunosGnte furnizate de catre client Nu poseda alte intangibile cu valore (e.g. marci de piata) ClienGii lor sunt responsabili cu colectarea comenzilor privind bunurile acesGa suporta riscul de piata Producatorul contractat suporta numai riscul aferent producGei bunurilor Riscuri limitate ale afacerii inseamna ca ei asteapta o remuneraGe ce acopera costurile inregistrate si li se asigura un prot constant , dar nu mare (metoda cost plus)

Producatori cu drepturi depline


Efectueaza acGvitaG de producGe si suporta riscurile de piata in totalitate ClienGi lor decid sa incheie o tranzacGe in funcGe de cererea curenta de pe piata Deobicei inregistreaza costuri legate de vanzarea produselor pe piata (e.g., costuri de markeGng) Pentru ca isi asuma totalitatea riscurilor aferente afacerii asteapta rezultate mari pe termen mediu si lung, comparaGv cu producatorii contractaG

Rezultatele $inanciare ale unui producator in functie de pro$ilul functional

ProNilul functional al distribuitorilor


Scopul funcGilor efectuate si al riscurilor asumate: 1. Antreprenor 2. distribuitor cu drepturi depline 3. Distribuitor limitat 4. comisionar

Comisionarul
Cea mai simpla forma de efectua o acGvitate comerciala; FuncGile efectuate acopera doar gasirea de clienG pentru bunurile oferite de catre alte enGtaG; Aspectele esenGale sunt reprezentate de cunoasterea pietei locale si de relaGa cu clienGi; Nu deGne Gtlul de proprietate asupra bunurilor; Comisionarul suporta un foarte mic risc de piata; Poate efectua catve funcGi adiGonale priivind procesul de distribuGe, e.g.: facturarea clienGlor in numele furnizorului, livrarea de bunuri dintr-un depozit local catre clienG, etc. Poate implicat in vanzarea de servicii; Pentru ca efectueaza funcGi limitate, remuneraGa este stabilita la nivel x, dar scazut; Doua modalitaG de calcul a remuneraGilor comisionarilor: Comision Metoda Cost plus.

Distribuitor limitat
AcGvitatea este limitata la a cumpara anumite canGtaG de bunuri (rezultate a cererii de pe piata) si vanzarea lor imediata catre clienG externi; Nu este legat de comenzi pe termen lung; In opoziGe cu comisionarul, deGne Gtlul de proprietate asupra bunurilor achizionate ; Suporta un risc de piata limitat; Este angajat in acGvitaG de markeGng si de publicitate; Nu deGne intagible de markeGng valoroase; Este remunerat in asa fel incat i se asigura un rezultat x pentru acGvitatea prestata marja bruta (metoda pretului de revanzare).

Distribuitor cu drepturi depline


Este responsabil pentru servicii de distribuGe complexe, de obicei pentru o anumita piata de desfacere; Introduce pe piata bunuri cumparate de la furnizori si deGne Gtlul de proprietate a acestora; Efectueaza acGvitaG suport acGvitaGi de distribuGe (e.g. markeGng, publicitate); AcGoneaza in nume propriu si isi asuma riscul aferent acestor acGvitaG suport, assel incat poate posibil sa nu obGna rezultatele asteptate din acGvitaGle de markeGng si publicitate; Suporta in totalitate riscul de piata; Deobicei lucreaza cu producatori contractaG;

Distribuitor cu drepturi depline


RemuneraGa primita este o derivata a: preturilor pe care clienGi ndependenG le platesc pentru bunurile distribuite costurilor inregistrate cu funcGile de distribuGe; preturilor de achiziGe pracGcate catre furnizori (cost plus). Din cauza riscului de piata mare poate temporar sa obGna un prot mai mic de cat cel prognozat sau chiar sai nregistreze pierdere; Pe termen lung asteapta proturi operaGonale mari; Daca uGlizeaz amarci, c enu sunt proprietatea lor, platesc redevente catre proprietarii acestora;

Antreprenor
Este responsabil pentru distribuGa pe diferite piete de desfacere; Pentru moGve logisGce, nu introduc bunurile pe pietele locale si opereaza prin intermediul distribuitorilor limitaG; Centralizeaza funcGile de suport al distribuGei de bunuri in grup (e.g. negociaza contracte cu furnizorii si cu clienGi); Are in proprietate intangibile de valoare (in special intangible ce privesc acGvitatea de markeGng); Suporta intreg riscul de piata; RemuneraGa primita este o derivata a: - Preturilor pe care clienG independenG le platesc distribuitorilor locali; - Marja garantata distribuitorilor locali (metoda pretului de revanzare); - Costurile efectuarii funcGilor de antreprenor central; - Preturile de achiziGe pracGcate de catre furnizori (metoda cost plus).

Rezultatele $inanciare ale distribuitorilor in functie de pro$ilul lor functional

Centre de servicii
Sunt enGtaG separate ce presteaza acGvitaG suport pentru alte companiidin cadrul grupului, in domenii precum: MarkeGng si publicitate; IT; AchiziGe de materii prime si/sau coordonarea proceselor logisGce; Managementu lpersonalului; Facturare clienG si recuperare creante; Sunt remunerate in baza unei metode cost plus o marja; Costurile sunt alocate corespunzator pe ecare enGtate beneciara.

Centre pentru servicii cercetare- dezvoltare Sunt responsabile pentru dezvoltarea de noi tehnologii de

producGe sau de noi produse; In cazul in care nu sunt proprietarii invenGilor, sunt remuneraG de catre beneciarii potenGali ai produselor acGvitaGilor; RemuneraGa lor este calculata precum cost plus o marja; Pot efectua acGvitaG in cont propriu si risc propriu, in acest devenind proprietarii produselor inventate.

Continutul documentatiei pentru obtinerea unui APA organizatorica a grupului si descrierea generala a acGvitaGi grupului Structura Descrierea implementarii si aplicarii metodologiei preturilor de transfer (daca este
cazul) si prezentarea generala a tranzacGilor intre persoane aliate Analiza funcGilor, a riscurilor si acGvelor din cadrul grupului Prezentarea detaliata a tranzacGilor care vor acoperite de APA si a parGlor implicate in tranzacGi Analiza comparaGva Prezentarea informaGilor cu privire la tranzacGi comparabile exerne sau interne PrezumGile criGce care pot afecta pretul de transfer al tranzacGei AutoritaGle din alte state carora li s-a solicitat sa parGcipe la emiterea acordului Descriere a metodologiei propuse de preturi de transfer Perioda care va acoperita prin acord Descrierea altor condiGi relevante pentru contribuabil DeclaraGe pe proprie raspundere privind corecGtudinea informaGilor si ca nu exista nicio procedura scala, administraGva sau judiciara in curs pentru tranzacGa ce este subiect APA

Reguli de capitalizare redus in Romania


Se aplica pentru imprumuturi intre companii (care nu sunt banci) Reguli: - Moneda de imprumut limitari la dobanda - Pentru imprumut in lei => deducGbilitatea dobanzii este limitata la dobanda de referinta a BNR (5.25% Septembrie 2012) - Imprumuturi in moneda straina => 6% Septembrie 2012 - Limitarea dobanzii este aplicabila imprumuturilor indiferent de maturitatea lor

Reguli de capitalizare redus - DeducGbilitatea dobanzilor la imprumuturilor > 1 an - Daca raportul dintre datorii si capital este mai mare 3 sau capitalul este negaGv => cheltuielile cu dobanda nu sunt deducGbile in acel an dar for in anii viitori - Daca condiGile de mai sus sunt respectate atunci cheltuielile sunt deducGbile total.