Universitatea Dunrea de Jos Galai Facultatea tiina i Ingineria Produselor Alimentare S eciali!

area "cologia i Protecia #ediului

De!voltarea s aiilor ver!i $n s ri%inul conservrii mediului $ncon%urtor

Pro&esor $ndrumtor' (on&)Dr)Ing) #aria (ontoman

Student' A etroaie #i*aela

+,--

(u rins

I./01DU("0")))2222222222222222222222222222222)3 Im ortana ar*itecturii eisa%ului222222222222222)))))))))))))))))))))))))))))))))2))3 (API/14U4 IS/10I(U4 SPA5II410 6"07I))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))8 -)-) Grdinile antic*itii))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))8 -)-)-) Grdinile #eso otamia)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))8 -)-)+)Grdinile "gi tului Antic)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))9 -)-)3) Grdinile Persiei din

Antice))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))): -)-);)Grdinile Greciei Antice)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))< -)-)8)Grdinile 0omei Antice))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))< -)+)Grdinile din "vul #ediu)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))-, -)+)-)Grdinile =i!antine)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))-, -)+)+)Grdinile medievale ale "uro ei 1ccidentale))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))-, -)+)3)Grdinile islamice)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))--)+);)Grdinile ara=e din S ania))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))-+ -)+)8)Grdinile ">tremului 1rient)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))-3 -)+)8)-)Grdinile c*ine!eti)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))-3 -)+)8)+)Grdinile %a one!e))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))-; -)3)Arta grdinilor $n erioada 0enaterii i ?arocului)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))-8 -)3)-)Grdinile italiene ale 0enaterii))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))-8 -)3)+)Grdinile i arcurile =aroce &rance!e))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))-: -)3)3)De!voltarea grdinilor clasice))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))-< -);) Grdinile eisagere)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))-@ -);)-)Grdinile engle!e i crearea stilului eisager)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))-@
2

-)8) (once ii contem orane $n arta grdinilor))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))+, (API/14U4 + G0ADI.I4" DI. 01#B.IA)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))++ +)-)Grdinile Cn $n secolul al DIDElea))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))++ +)+)Grdinile din secolul al DIDElea)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))++ +)3)Grdinile din rima %umtate a secolului al DDElea)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))+; +);)0eali!rile din a doua %umtate a secolului al DDElea))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))+8 (API/14U4 3 FU.(5II4" SPA5II410 6"07I)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))+: 3.1 Funciile ecologice ale spaiilor verzi))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))+: 3)-)-) Funciile de rotecie i ameliorare a mediului am=iant))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))+: 3.1.2 Ameliorarea microclimatului urban)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))+< 3)-)3 Puri&icarea atmos&erei de ctre !onele ver!i )))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))+@ 3.1.4 Atenuarea polurii fonice de ctre plantaiile din amenajrile peisagistice............................31
3)-)8 Prote%area si ameliorarea solului)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))3-

3.1.6 Favorizarea diversitii biologice)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))3+ 3)+) Funciile sociale ale amena%rilor eisagistice)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))3+ 3.2.1 rearea unor ambiane psi!orela"ante)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))3+ 3.2.2 Funcia recreativ a amenajrilor peisagistice)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))33 3)3) Funcia estetic a amena%rilor eisagistice)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))3; 3.4. Funciile utilitare ale unor zone verzi)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))38 (API/14U4 ; S/UDIU D" (A7F PA0(U4 G"0AS/0AU)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))39 ;)-) (adrul natural)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))39 ;)-)-)Generaliti))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))39 ;)-)+ (lima))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))3: ;)-)3 A ele' &lora i &auna))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))3: ;)+ Pre!entarea general a arcului Gerstru))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))3< ;)3 6egetaia arcului Gerstru)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))));;)3)- 6egetaia lemnoas)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))));;)3)+ 6egetaia ier=oasHs ecii ornamentaleI )))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))));< ;); Fauna arcului Gerstru )))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))8; (onclu!ii)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))8<
3

?i=liogra&ie)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))9,

I./01DU("0"

#in vec!i timpuri$oamenii au supus %i modelat natura inconjurtoare$la inceput pentru a&%i asigura cele necesare vieii si pentru a&%i crea un microclimat mai favorabil 'n preajma locuinelor.(a diferite popoare$preuirea elementelor naturii$a pm)ntului$apei %i 'ndeosebi a vegetaiei$ajung)nd p)n la credina in caracterul lor sacru$a condus 'n antic!itate la crearea de grdini legate de cultul religios.*e l)ng palate %i casele bogate au aprut %i s&au dezvoltat grdinile laice cu scop estetic %i de desftare+aceste locuri privilegiate erau cultivate cu plante ornamentale dar %i utilitare$oferind plcere prin umbr$rcoare$priveli%ti plcute$parfumul florilor$clipocitul sau sc)nteierea apei in canale f)ntani sau bazine$c)ntecul psrelelor$fo%netul v)ntului in frunzi%ul copacilor. ,radiia 'ndelungat 'n crearea grdinilora dat na%tere unei adevrate arte$ practicata de grdinari %i apoi de desanatori speciali.Aceast arta a evoluat 'n decursul veacurilor$folosind 'n esen acelea%i mijloace de compunere a grdinilor. Ar!itectura grdinilor a devenit o arta aplicativ$cu reguli proprii %i maniere stilistice diferite$teoretizate de diferii creatori %i concretizate 'n numeroase grdini %i parcuri realizate pretutindeni 'n lume p)n 'n zilele noastre.-ngem)narea celor doi termeni& ar!itectura %i peisaj&e"prim obiectul %i mijloacele acestei %tiine.organizarea %i construirea dup anumite principii %i te!nici a spaiilor e"terioare prin asocierea elementelor naturale de peisaj cu elemente artificiale 'n vederea 'ndeplinirii anumitor funcii ale acestor spaii.Ar!itectura peisajului este o %tiina %i o profesie comple"$domeniu de interferen a multor specialiti.

Im ortana ar*itecturii eisa%ului -n prezent$'n cele mai multe ri$ajunse la un nivel de industrializare$te!nicizare si urbanizare fr precedent$conservarea %i crearea zonelor verzi reprezint un mijloc important de protecie a omului %i a mediului su de viata.*durile %i spaiile libere plantate au un esenial rol ecologic.ele produc o"igenul necesar vieii$reduc poluarea fizic$c!imic si microbian a atmosferei$creeaz un microclimat favorabil$ofer adapost psrilor %i altor vieuitoare$protejeaz flora$solul$apele$amelioreaz %i valorific terenurile degradate.*eisajele contribuie la 'mbuntairea calitii vieii omului %i prin funciile sale sociale.ele realizeaz cadrul si mediul favorabil pentru recrearea public sau privat 'n aer liber$'nfrumuseeaz localitile$locul de via %i de munc$unele dintre ele av)nd importan cultural/grdini&muzeu$ grdini e"poziionale$ grdini istorice0 sau %tiinific /grdini botanice$ rozarii$ rezervaii$ parcuri naionale0.-nfiinarea parcurilor$grdinilor$a tuturor categoriilor de zone verzi$ dar %i interveniile 'n peisajul natural sunt un element dinamizator pentru dezvoltarea unor sectoare productive %i de cercetare aplicativ.producia de material vegetal$producia de ec!ipamente %i utilaje pentru lucrrile peisagistice$crearea %i producerea de materiale de construcii$mobilier %i accesorii specifice$inovarea te!nologiilor pentru realizarea diferitelor lucrri %i componente ale peisajelor de toate categoriile Arta grdinilor$ produs al civilizaiilor succesive$'%i pierde originea 'n negura veacurilor.1a a evoluat 'n decursul timpului 'n funcie de dezvoltarea social&istoric a popoarelor$particularitile naionale$tradiia %i cultura popoarelor $condiiilor mediului natural geografic. reaii ale omului activ$dornic s modeleze natura %i s se 'nconjoare cu frumuseile ei$grdinile s&au dezvoltat pe baza unor concepii care$de la origini p)n 'n prezent$au evoluat %i au involuat$au fost regsite$s&au imbogait$au interferat$s&au transmis de la un popor la altul$dintr&o zona geografic in alta$dintr&o epoca 'n alta.

(API/14U4 IS/10I(U4 SPA5II410 6"07I

-)+) Grdinile antic*itii Antic!itatea$ prin mrturiile altor arte %i ale vec!ilor scrieri$ne&a transmis informaii asupra 'nceputurilor arte grdinilor.,e"tele istorice$picturile murale$basoreliefuri ale strvec!ilor construcii descoperite de spturile ar!eologice atest apariia grdinilor mai 'nt)i pe continentul asiatic$apoi 'n 1gipt %i mai t)rziu 'n sudul 1uropei.(a 'nceput s&a practicat agricultura apoi au aprut grdinile pe vile fertile ale fluviilor ,igru$1ufrat$2il$3ndus %i fluviul 4alben.4rdinile din antic!itate au avut la 'nceput scop utilitar$fiind constituite din plante cu rol alimentar+ulterior ele au dob)ndit caracter religios de slvire a divinitilor sau de meditaie.*e msura concepiilor %i te!nicilor de amenajare %i prin lrgirea sortimentelor de plante cultivate$grdinile laice s&au 'nmulit %i au devenit ornamentale %i recreative evolu)nd de la cele cu caracter 'nc!is %i acces limitat spre cele cu un caracter public$aprute 'n civilizaiile democratice ale 4reciei %i 5omei. -n rile 6rientului 7ijlociu$cele mai vec!i civilizaii constituite 'n 7esopotamia %i 1gipt 'nca din mileniul 38 '.e.n %i apoi 'n *ersia 'n mileniul 333 datorit climatului cald %i a verilor toride 'nvecinate cu 'ntinse de%erturi$apariia grdinilor a fost condiionat de e"tinderea irigaiilor %i stimulat de dezvoltarea ar!itecturii.9e presupune c primele grdini au fost manifestri destul de naive ale cultului naturii.6azele %i livezile de palmieri furniz)nd umbr %i puin racoare au constituit imboldul pentru crearea de grdini pe l)ng edificiile importante laice %i religioase.
6

7ai t)rziu binefacerile apei %i a copacilor s&au asociat cu ideea frumosului %i 'nc)ntrii$astfel la popoarele antice$ale 6rientului 7ijlociu grdina devine sinonim cu paradisul terestru$loc privilegiat oferind plcere prin verdeaa %i umbra frunzi%ului %i racoarea apei curg)nd 'n canale %i aliment)nd bazinele. -)-)-) Grdinile din #eso otamia -ntre fluviile ,igru %i 1ufrat$'n timpul dominaiilor succesive ale

sumerienilor$babilonienilor %i asirienilor$care populau aceste locuri$s&au construit mari proprietti funciare&domenii ale regelui$ale templelor %i ale aristocraiei de 'nali funcionari ai statului.4rdinritul %i pomicultura deineau un loc important 'n economia agricola.*entru a proteja grdinile de zarzavat 'mpotriva v)nturilor %i a ar%iei se plantau 'n jur slcii creandu&se astfel pentru prima dat 'n istorie perdelele de protecie.(ivezile de palmieri abundau$curmalul fiind numit copacul sf)nt cu multe utilizari.Anticii vorbeau despre 7esopotamia ca despre o grdina ve%nic 'nfloritoare ceea ce poate e"plica apariia mitului :grdinii raiului;.3nformaiile scrise amintesc de :grdinile sacre;pe l)ng temple$pe terasele unor turnuri cu etaje$'n ora%ele <r/mileniul 3330 %i Assur/mileniul 330.6 fresc descoperit la 7ari$e"istent la (uvru$'nfati%eaza o ceremonie ritual 'ntr&o astfel de :grdin sacra;.-n sec 8333 '.e.n regele 9argon al 33&lea fondeaz capitala imperiului asirian =!orsabad cu grandiosul su palat %i dispune conform unei inscripii$crearea unui parc regal la poalele muntelui 7usri. Aici el a dorit s reuneasc toate esenele aromatice %i toate speciile din Asia 7ica astfel de specii se pare c au fost cedrii$c!iparo%i$diferiti arbori fructiferi$ platani$ slcii$ plopi$abanos$bu"us$mirt.Faima grdinilor suspendate din >abilon/sec.380cont)nd printre cele ? minuni ale lumii antice$s&a pstrat de&a lungul veacurilor. 3ncluse 'n palatul lui 2abucodonosor al 33&lea$ele erau de fapt realizate pe o construcie masiva$'n terase succesive descresc)nd ca dimensiuni ating)nd 'nalimea totala de 22 metrii.9prijinite pe 2 laturi de zidurile de incint$etajarea era vizibil dinspre palat+'ntregul ansamblu era susinut de coloane masive care formau la baza edificiului 14 sli boltite$rcoroase de o parte %i de alta ale unui culoar de asemenea boltit.,erasele$pavate cu lespezi din piatr izolate cu un strat de bitum %i mai multe r)nduri de crmid nearsa pentru a 'mpiedica infiltrarea apei 'n fundaii$susineau pm)ntul fertil a%ezat 'n grosimi descresc)nde de la 2 m pe prima teras p)n la 1 m pe ultima teras av)nd la baz un stat de drenaj din cioburi de ceramic.

. ivilizaia 7esopotamiei a constituit baza %i modelul civilizaiei popoarelor vecine %i a influenat c!iar %i civilizaia mai puin vec!e a 4reciei %i a 6ccidentului.1ste firesc ca aceste influene s se regseasc %i 'n crearea grdinilor. -)-)+)Grdinile "gi tului Antic -n mileniul al 333&lea '.e.n$pe c)mpiile mnoase ale 2ilului$strbtute de canale de irigaii$erau cultivate legume$vii$plantaii de smoc!ini$curmali$rodii$sicomori$cocotieri. 4rdinile locuinelor$reprezentate ca o prelungire natural a cldirii$erau de form regulat %i 'nconjurate de ziduri+desenul geometric era dominat de o piesa de apa&un bazin rectangular alungit sau 'n form de ,$populat cu pe%ti colorai %i decorai cu lotu%i.7rginit de un taluz$bazinul apare 'ncadrat 'n r)nduri de arbori. 7ici pavilioane sau c!io%curi cu coloane egale erau amplasate cu vederea spre bazin.<neori 'n grdinile mai mari sunt reprezentate pergole cu vi %i compartimentri interioare cu ziduri scunde sau cu triaje.#e la formele cele mai simple %i dimensiuni mai restr)nse$grdinile au evoluat spre forme mai decorative$ocup)nd suprafee mai 'ntinse.Arta grdinilor 'n timpul marilor fanarioi se 'mboge%te graie contactelor cu 7esopotamia.-n grdina botanic a lui ,ut!mosis al 333&lea$cre%teau alturi de tradiionalii sicomori %i curmali$ rodii$ ro%covi$ slcii pletoase$ tamari"$ acasii$ maci$ ment.-n timpul dinastiei a @3@&a se dezvolt grdinile templelor regale funerare %i divine care aveau ca pies important un canal de ap terminat printr&un bazin cu dimensiuni permi)nd navigaia cu ambarcaiuni u%oare.-n interiorul palatelor$sub influena oriental$'n urma e"pansiunii rzboinice p)n 'n 7esopotamia$apar lu"oase grdini patio$decorate cu bazine de ap$pavilioane$voliere cu pelicani. -)-)3) Grdinile Persiei Antice #e%i popoarele iraniene s&au afirmat social %i cultural 'nc din mileniul al 333&lea '.e.n. $istoria grdinilor persane este legat mai ales de crearea marilor palate ale puternicului imperiu care s&a format 'n secolul al 38&lea '.e.n.-n aceste locuri unde de%ertul ocup mari suprafee$grdinile erau numite;paradis;$ceea ce evoc aceea%i atitudine de preuire a elementelor naturii cu precdere a apei %i a vegetaiei ca %i la popoarele mesopotamiene.4rdinile erau geometrice$adpostind o vegetaie bogat %i variat$cu numeroase specii fructifere %i ornamentale care beneficiau de prezena apei 'n canalele de irigaii.*aradisul era 'ntregit cu un parc de v)ntoare populat cu animale %i psri %i av)nd numeroase pavilioane.
8

3nformaii deosebit de preioase$figurative$le furnizeaza celebrele %i vec!ile covoare persane cu decoruri de grdina esute din mtase %i fir de aur %i ornate cu perle %i rubine.1le 'nfi%eaz grdinile 'nconjurate de ziduri %i av)nd o compoziie geometric simpl$bazat pe intersecia a doua a"e principale constituite din canale 'nsoite de alei$'n centru fiind situat o construcie /pavilion$ mausoleu sau f)nt)n0. *latani$ ulmi$ c!iparo%i$arbu%ti decorativi& laur$ mirt$ trandafiri$ specii fructifere&portocali$ lm)ii$ rodii$piersici$diferite flori aranjate 'n mici partere$formau un decor e"uberant$animat cu jeturi filiforme de ap ridic)ndu&se din canale. Arta persan a grdinilor a influenat grdinile din celelalte ri ale 6rientului 7ijlociu %i din 4recia antica.*ersanilor le revine meritul de a fi transmis numeroase specii asiatice$c!iar din 1"tremul 6rient$p)n 'n 6ccident.-n urma cderii 3mperiului persan$prin cucerirea arab %i includerea 'n 3mperiul islamic grdinile iraniene devin grdini islamice.

-)-);)Grdinile Greciei Antice -nflorirea civilizaiei antice 'n sudul 1uropei s&a datorat contribuiei succesive a 4reciei %i 5omei$care prin filosofia %i creaiile lor au influenat profund lumea antica %i au transmis peste veacuri 1uropei mo%tenirea culturii greco&romane. a %i la alte popoare$grdinile grece%ti au avut la 'nceput ca scop cultivarea pomilor roditori$a viei&de&vie %i a legumelor.Apariia grdinilor decorative este legat de cultul religios.pe l)ng temple ele au devenit loc de desfasurare a ceremoniilor de slvire a zeilor.#espre modul lor de alctuire nu e"ist dovezi sigure$cert este c au e"istat grdini funerare sau divine$pduri sacre 'nc!inate zeielor.9pecii lemnoase rituale$ca smoc!inul$alunul se 'nt)lneau alturi de c!iparo%i$platani$laur$mslini$plopi$ulmi.7arile temple posedau bogate %i vestite grdini cu arbori %i arbu%ti sacri/stejarul era asociat cultului lui Aeus$laurul&lui Apolon$mslinul&Atenei$mirtul&Afroditei0 dar %i cu livezi %i vii. -n epoca clasic s&au creat %i grdini pe l)ng palate$gimnazii$academii ce cuprindeau elemente de o mare valoare artistic&pergole$f)nt)ni$statui&alctuind un cadru estetic 'ntregit de vegetaie.5egimul democratic al acestei epoci a adus societii umane primele grdini destinate publicului.-n afara Atenei$se aflau locuri de plimbare %i recreaie$parcurile %i piscinele gimnaziilor %i palestrelor. ()ng 6limpia$localitate din *elopones plantaiile de pe l)ng temple furnizau %i ramurile pentru impletirea coroanelor acordate 'nvingtorilor olimpici.-n ora%e vegetaia era puin %i de aceea foarte preioas+piaa public a ora%ului$numit Agora&loc de desf%urare a adunrilor populare %i 'ntrunirile publice&era un
9

loc privilegiat$unde erau cultivai arbori.-n epoca elenistic au aprut mici grdini ale locuinelor$incluse 'n construcie %i decorate cu f)nt)ni arteziene$mici canale %i statui de nimfe$aspecte relevate de spturile ar!eologice de la *ompei. -n grdinile locuinelor bogate$curile interioare$'nconjurate de peristil$erau mai mari$ornamentele de arta plastic %i ar!itecturale se imbinau armonios cu vegetaia.*e l)ng c!iparo%i$mirt$laur se cultivau trandafiri %i numeroase specii de flori$utilizate %i pentru decorarea interioarelor. -)-)8)Grdinile 0omei Antice 3nformaiile privind grdinile 5omei antice sunt mai numeroase.4rdinile s&au creat pe l)ng palatele imperiale$pe l)ng vilele lu"oase ale patricienilor$pe l)ng temple %i locuri de adunare. oncepiile 'n arta grdinilor romane sunt rezultatul 'mpletirii simbolului religios$g)ndirii filozofice %i literare$artelor plastice %i ar!itecturii. Asimil)nd arta greac$romanii au dat mai mult importan naturii %i de asemenea acorda mult atenie grdinilor locuinelor.8illa roman este un teren ce definea 'ntreaga amenajare a unei proprieti.locuina$grdinile$ane"ele.-n vilele mai mici urbane precum 'n *ompei %i 5oma s& a preluat %i amplificat tipul elen de grdin$inclusa 'n cldire %i 'nconjurat de o galerie de coloane.#ecorul vegetal %i era bazin subordonat ornamental aranjamentului sau f)nt)n geometric cu joc de al construciilor ap$pergole %i ornamentale.canale coloane$vase$statui. 7arile vile$mai ales cele suburbane au amplificat grdinile care din grdin 'nc!is$au devenit uneori adevarate parcuri cuprinz)nd diferite construcii %i amenajri. piscine$ terenuri de joaca$ pavilion de odi!n. Amplasarea vilelor pe pantele colinelor$'n locuri unde beneficiau de vederi panoramice$a determinat amenajarea terenurilor 'n terase %i adoptarea de compoziii mai libere$'n armonie cu peisajul natural$'n parte %i sub influena picturilor grecesti de peisaje.Astfel de e"emple sunt.vila din ,oscana a lui *liniu cel ,)nr$; asa de aur;a 'mpratului 2ero$dar mai ales vila 'mpratului Badrian amenajat pe colina de la ,ivoli$l)ng 5oma$cea mai vast %i mai bogat dintre vilele imperiale./Fig.1.1.0

10

Fig) -)-) 6ila im aratului Gadrian adrul vegetal al grdinilor romane cuprindea stejari cu frunze persistente$ pini$c!iparo%i$tei$ platani$lauri$smoc!ini$duzi$azalee$tisa$bu"us$acant$muli trandafiri %i diferite specii de flori$foarte 'ndrgite de romani. *e l)ng numeroasele grdini cu caracter privat$au aprut %i grdini publice.*rimul parc public i s&a datorat lui *ompilius$apoi aesar$Augustus au amenajat %i ei grdini pentru folosina larg a poporului$'n cuprinsul crora erau incluse teatre %i mai t)rziu bi publice. -)+)Grdinile din "vul #ediu -)+)-)Grdinile =i!antine -n timp ce 'n 1uropa 6ccidental invaziile barbare dezagregau civilizaia

antic$1uropa 9ud&1stic$nordul Africii %i Asia 7ica$constituite 'n 3mperiul bizantin$au continuat sa se dezvolte 'n tradiiile clasice greco&romane$pe care s&au grefat elemente orientale. -n onstantinopol s&a pstrat interesul pentru grdini$aceasta insoind fastuoase palate imperiale$dar %i locuinele aristocraiei.#e form ptrat$'nconjurate de un zid de marmur$cuprindeau o vegetaie e"uberant$bazine 'nconjurate de statui$puuri rotunde cu coloane de piatr colorat %i marmur$sculpturi decorative animate de amenajri !idraulice.4rdinile imperiale etalau un fast deosebit$manifestare a puterii suveranului.#ecorul lor s&a artificializat$prin folosirea oglinzilor$a arborilor auriti$a automatelor !idraulice$sub influena lu"ului etalat de grdinile califilor. Astfel se pare c se prezint %i grdina din admiraia vizitatorului. -)+)+)Grdinile medievale ale "uro ei 1ccidentale
11

onstantinopol a 'mpratului

,!eop!il$conceput pentru a 'nc)nta vederea$auzul %i mirosul$pentru a st)rni surpriza %i

#ecderea 1uropei occidentale$urmat de intrarea popoarelor germanice din perioada migraiilor 'n noua comunitate european a acelor timpuri$sc!imbarea modului de via 'n epoca feudal$au dus la un regres evident 'n amenajarea grdinilor.-n interiorul cetilor %i castelelor fortificate terenul disponibil pentru grdini era foarte limitat %i folosit mai ales 'n scopuri utilitare. 4rdinile mona!ale&cuprindeau legume %i pomi fructiferi$plante medicinale %i aromatice %i c)teva specii de flori. 4rdinile locuinelor medievale&'n general de dimensiuni mici$aveau teren plan %i erau 'nconjurate de ziduri.9ectorul decorativ este puin variat bazat pe o compoziie geometric monoton$din careuri egale$delimitate de alei de aceeasi lime %i decorate cu flori$trandafiri$gazon$arbu%ti tun%i %i garduri vii tunse.-n grdinile mai mari interseciilor aleilor erau ornamentate cu f)nt)ni sau bazine+uneori erau prezente pergole de lemn acoperite cu vi$mici pavilioane de lemn$o suprafa rezervat arborilor ornamentali era amplasat 'n partea din spate a terenului. 4rdinile nobililor %i cele regale erau cele mai 'ntinse %i 'n general compartimentate 'n curti geometrice separate prin garduri+ele cuprindeau %i amenajri pentru amuzament$galerii acoperite cu plante urctoare 'nconjur)nd peluzele rectangulare %i form)nd promenade care legau diferite curti. #in punct de vedere al concepiei peisagistice cele mai multe grdini medievale ale 1uropei occidentale se puteau caracteriza ca lipsite de unitatea compozitional %i viziunea estetic la care ajunseser grdinile antic!itii greco&romane. ,ot 'n 1vul 7ediu a aparut un model nou$diferit de sc!emele lui rescenzi.parcul;peisager;$cu scene bucolice %i pitore%ti&inovaie datorat regelui 5eneC dCAnjou.1l a creat astfel de parcuri l)ng Angers %i 'n *rovence.2oul gen de amenajare a fost adoptat %i 'n 3talia de ctre familia 7edici$dovezi fiind unele fresce %i picturi din acele timpuri. -)+)3)Grdinile islamice a urmare a cuceririi arabe$impulsionate de noua religie$islamul$'ncep)nd din secolul al 833&lea e.n.$a luat fiin un mare imperiu$din Bimalaia p)n 'n *irinei$dep%ind ca 'ntindere vastul teritoriu al 3mperiului roman din perioada sa de apogeu. ivilizaia arab %i&a pus amprenta asupra tuturor rilor care au intrat sub incidena sa.4rdinile arabe$la 'nceput de influen oriental$predominant persan$au cptat apoi un specific propriu.(ocuinele mici aveau o singur grdin$iar cele mai mari o suit de grdini$form)nd curi interioare de
12

form regulat %i amenajate fiecare cu fizionomia sa proprie.4rdina era 'mprit 'n patru pri iar daca spaiul permitea$compartimentarea se realiza prin 'ntretierea a dou canale de ap. 6 particularitate a acestor grdini era ornamentaia bogat$strlucitoare din plcue de ceramic smluit$diferit colorat a vascelor$bazinelor$bncilor$zidurilor$pereilor de fundal$suplinind absena sculpturilor$interzis de religia ma!omedan.#esenele geometrice sau :arbescuri; ale mozaicurilor murale se regseau uneori %i 'n decoraia vegetal a grdinilor$alctuit din mirt %i alte plante odorante. 8egetaia cuprindea c!iparo%i$citrice$bu"us$mirt$magnolii$adesea 'n aranjament liber$independent de forma geometric a compartimentelor.7ici plante decorau vasele a%ezate pe parapete %i pe bordurile bazinelor. *e l)ng marile palate$grdinile erau mai mari %i etalau gustul califilor pentru decorul feeric$artificializat uneori prin prezena unor bazine argintii$arbori aurii sau argintii$ls)nd s a%neasc jeturi de ap sau purt)nd psrele aurii sau argintii$animate !idraulic.Astfel erau vestitele grdini AlDatai de l)ng airo %i cea de la :*alatul Arborelui; la >agdad. -)+);)Grdinile ara=e din S ania -n 1uropa medieval$cu o art a grdinilor modest$fr realizri remarcabile$grdinile 9paniei ocup un loc aparte.*alatele Al!ambra %i 4eneralife din 4ranada %i Alcazar din 9evilia$construite 'n secolele @333&@38 e.n.$ 'n timpul dominaiei arabe$uimesc %i astzi prin frumuseea grdinilor lor./Fig.1.2.0.

Fig) -)+) Grdina alatului Generali&e din Granada Aceste grdini formeaz compoziii de sine stttoare$pe care vizitatorul le descoper pe r)nd.<nele sunt tipice :patio;/curi interioare cldirilor0+altele situate 'n afara palatelor$sunt 'nconjurate de ziduri %i etaleaz aranjamente geometrice regulate 'ns nu riguros simetrice ci adaptate formei %i mrimii terenului disponibil sau reliefului modelat 'n
13

terase plane.1le impresioneaz fie prin simplitate %i sobrietate plin de elegan$fie prin farmecul rezult)nd din 'mbinarea miestrit a vegetaiei cu folosirea plin de fantezie a apei$animat de jeturi )%nind din f)nt)ni$vasce$canale sau alctuind oglinzi calme. !iparo%i$ eucalipt$ palmieri$ pini$ magnolii$ leandri$ aur$ agave$ 'ntr&o dispunere mai puin riguroas$sunt situai$adesea 'n compartimente geometrice conturate cu garduri vii din bu"us tuns. )nd grdinile sunt mai 'ntinse este adoptat maniera arab de divizare a spaiului 'n sectoare separate$distincte prin aranjament$unde compartimentrile cu bu"us au modele diferite.Aleile principale au pe mijloc canale de ap$care reflect siluetele c!iparo%ilor %i palmierilor$iar la intersecii sunt amplasate mici bazine !e"agonale sau octogonale.

-)+)8)Grdinile ">tremului 1rient -)+)8)-)Grdinile c*ine!eti -n timpul dinastiei Ban/sec 33&3 '.e.n.0$pe domeniile 'mprailor s&a amenajat grdini de placere$imaginate ca paradisuri ale nemuritorilor 'n care se regseau toate creaiile naturii. muni$ape$plante %i animale$ alctuind un loc al bucuriilor /plimbare$ odi!n$ v)ntoare0. 4rdinile mona!ale s&au dezvoltat paralel cu cele laice 'nc din vec!ime.A%ezmintele mona!ale s&au ales 'n situri naturale remarcabile prin frumusee.Acolo s&au creat parcuri naturale$adug)nd peisajului e"presii simbolice ale filozofiei.un motiv al acestor amenajri era;coliba ermitului;$un pavilion rezervat meditaiei$situat pe un mic munte$fie pdure fie pe malul unui lac. -n secolele 8333&3@ parcurile re%edinelor imperiale %i ale nobililor au ajuns la o mare strlucire+muni$lacuri$r)uri$ca elemente primordiale ale naturii$fceau parte din peisajul grdinii$realizat cu mult inventivitate.5elieful grdinilor era variat&natural sau modificat& form)nd coline$masive st)ncoase %i vi+rocile cu forme bizare %i patinate de vreme$nelipsite 'n grdinile c!ineze%ti$alctuiau tuneluri$grote$cascade$boldau malurile torenilor. -n epoca feudal$sub dinastiile 9ong/sec @&@3330 %i 7ing/sec @38&@8330 %i p)n 'n timpurile moderne$ grdinilor li s&au adugat diferite construcii ca pavilioane$ c!io%curi$pagode$poduri arcuite$galerii de trecere 'ntre pavilioane %i c!io%curi$ziduri de 'mpejmuire cu pori ornamentale/caracteristice erau cele asemntoare unor ferestre
14

circulare$tiate 'n zid prin care se zrea ca 'ntr&un tablou$un arbore sau un grup de roci0 /Fig.1.3.0 -n arta grdinilor din sec. al @8333&lea$ca urmare a contactelor occidentului cu 1"tremul 6rient$a aprut influena grdinilor italiene %i franceze.unele parcuri imperiale s&au amenajat 'n parte dup modelul acestora./Fig.1.4.0

Fig)-)3) Parcul Juan #ing Juan #e%i 'n decursul timpului$'n popoare$arta grdinilor c!ineze

Fig)-);) Palatul de vara ?ei%ing

!ina au ptruns elemente ale culturii %i civilizaiei altor %i&a format %i pstrat 'n prezent caracteristicile

proprii$subordonate concepiei de creare a peisajului dup modele oferite de natura. -)+)8)+)Grdinile %a one!e -n capitatele rii$2ara %i apoi 'n secolul 8333$=Eoto s&au creat primele grdini imperiale$amintind la scar mai mic$concepia parcurilor peisagere c!ineze%ti.9timulat de religie$arta grdinilor a cunoscut o mare dezvoltare %i un mare rafinament$relevante fiind 'ndeosebi grdinile templelor/Fig.1.F.0 7uni$coline$un lac cu insule$un p)r)u cu cascad$st)nci coluroase$pietre rotunjite$nisip$pietri%$arbori %i arbu%ti$diferite plante %i flori erau folosite difereniat$fie pentru reconstituirea unui peisaj complet$la o scar redus$fie pentru crearea anumitor scene de peisaj.grdina montan$grdina de mu%c!i %i grdina arid/Fig.1.6.0

15

Fig)-)8) Grdina unui tem lu %a one!

Fig)-)9) Grdin arid

-n grdinile mari erau prezente %i elemente construite.poduri$pavilioane$lanterne de piatr$ansambluri decorative din coloane de lemn. Anumite grdini erau concepute pentru ceremonialul ritual al ceaiului+mai mici %i mai intime$acestea sunt alctuite din mai multe seciuni$pe care vizitatorul le parcurge succesiv.#ecorul mai sobru %i special constituit pentru a induce starea spiritual pregtitoare ceremoniei -n cuprinde grdinile plante semipervirescente$roci$pietre era perfect rituale$garduri integrat %i pori interioare+aleile lipsind sunt suplinite prin peisaj din pietre dispuse la distane convenabile. japoneze$vegetaia peisajului.cire%i japonezi$pini$ienuperi$arbu%ti de ceai$camelii$azalee$bambus$fac parte din decorul vegetal tradiional alturi de numeroase specii de flori$ferigi$mu%c!i/Fig.1.?. si Fig.1.G.0

. Fig)-):) Grdina din KLoto Fig)-)<) Parcul 0itsurin

ultul naturii s&a manifestat %i 'n crearea grdinilor miniatur$modelate 'n cutii sau pe platouri de bronz sau porelan %i destinate decorrii interioarelor.*eisaje miniaturale erau realizate cu pietre$nisip$lut$materiale artificiale pictate$un oc!i de ap cu un pe%ti%or ro%u$podulee$arbori pitici.-ncep)nd din secolul al @833&lea crearea grdinilor a devenit o ocupaie profesional a desenatorilor %i grdinarilor$apr)nd primele grdini publice$caracterul general al amenajrilor fiind mai deta%at de semnificaiile religioase.
16

Farmecul deosebit %i specificul grdinilor japoneze a trezit ecouri 'n arta grdinilor din 1uropa$prin apariia unor grdini sau a unor sectoare de grdin imit)nd stilul acestora+anumite elemente au fost preluate 'n arta modern a grdinilor. -)3)Arta grdinilor $n erioada 0enaterii i ?arocului -)3)-)Grdinile italiene ale 0enaterii *rincipiile de amenajare ale grdinilor antice&simetria$organizarea ar!itectuaral a spaiilor$legtura dintre cldiri %i grdin prin elemente decorative$construite$prezena sculpturilor$utilizarea vegetaiei tunse$au fost adoptate %i recreate$'ntr&un stil original care caracterizeaz grdinile italiene. #in epoca 5ena%terii secolului al @83&lea se pstreaz %i astzi unele din cele mai frumoase realizri 'n arta grdinilor.8illa (ante din >agnaina$8illa dC1ste la ,ivoli$8illa 7edici din 5oma$grdina palatului Farnese din aprarola/Fig.1.H.0.

Fig)-)@) 6illa 4ante din ?agnaina -n grdinile cu suprafee nu prea mari$sistematizarea etajat este subordonat unei a"e principale de perspectiv 'n sensul descendent al pantei+'n jurul a"ei %i pe terase se desf%oar partere decorate cu desene din bu"us %i forme tunse$bazine cu jocuri de ap$canale$cascade$f)nt)ni$statui$vase ornamentale$balustrade %i parapete ornamentale cu vasce %i statui. eea ce 'nc)nt 'n mod deosebit 'n grdinile italiene ale 5ena%terii este bogaia apelor care murmur continuu$aduc mi%care %i rcoresc atmosfera.1le sunt dirijate pe pante$'nsoesc aleile 'n canale 'nguste sau :scri de ap;$alimenteaz f)nt)nile$form)nd jeturi %i jerbe de ap de o mare frumusee %i varietate$ajung 'n mari bazine unde alctuiesc din nou cascade a%a cum este vestita org de ap de la 8illa dC1ste/Fig.1.1I.0. #imensiunile grdinilor s&au mrit$tinz)nd ctre transformarea 'n parcuri.Forme geometrice mai sobre ale decorului vec!ilor grdini au cedat locul elementelor ornamentale
17

cu contururi mai dulci.Au aprut grote artificiale$f)nt)nile cu st)nci %i :teatrele de ap;.Acestei perioade 'i aparin numeroase creaii$printre care grdinile vilelor #oria *amp!ili$ Aldobrandini /Fig.1.11.0$ grdinile >oboli$ 4amberaia /Fig.1.120$ 3sola/Fig.1.13.0 %i multe altele. 4arzoni$

Fig)-)-,)6illa dM"stEorga de a

Fig)-)--)6illa Aldo=randiniEteatrul de a

Fig)-)-+)6illa Gam=eraia -)3)+)Grdinile i arcurile =aroce &rance!e

Fig)-)-3) Isola ?ella

*rimele grdini realizate 'n Frana de un ar!itect italian$la 'nceputul secolului al @83& lea la castelele Amboise$ >lois %i 4aillon nu au adus ca nouti 'n sistematizarea planurilor dec)t terasarea terenului$'n sc!imb au imbogit %i diversificat ornamentaia cu f)nt)ni de marmur$modele noi ale parterelor. -n perioada de 'nceput a barocului a aprut tipul de parter cu broderie de bu"us$'nlocuind desenele geometrice regulate folosite p)n atunci de mae%trii italieni. -n perioada baroc$fastul %i strlucirea vieii de curte au avut drept cadru nu numai palatele somptuase$ci %i grdinile %i parcurile acestora$care au devenit locul de desf%urare a serbrilor grandioase$menite s impresioneze %i s reflecte mreia %i puterea monar!ului %i ale nobilimii franceze.9tatui$bazine$f)nt)ni$vase de o mare frumusee %i valoare
18

artistic$create dupa teme alegorice$inspirate din mitologia greco&roman$au 'nnobilat spaiile ordonate de dispunerea geometric regulat a plantaiilor. Figura proeminent 'ntre peisagi%tii epocii;regelui 9oare;$(e 2Jtre a adus la apogeu grdina francez.Acesta a creat parcuri monumentale ca 8au"&le&8icomte /Fig.1.14.0$ 8ersailles/Fig.1.1F.$ Fig.1.16.$ Fig.1.1?.0$ !antillE$ 9aint& loud$ 9ceau" %i altele

. Fig)-)-;) Parcul 6au>EleE6icomte Fig)-)-8) Parcul 6ersailles

Fig)-)-9) FCntCna 4atonei -)3)3)De!voltarea grdinilor clasice

Fig)-)-:) FCntCna lui A ollon

Kcoala italian a 5ena%terii %i apoi %coala francez%$cu aportul ei deosebit 'n sistematizarea ar!itectural a compoziiei %i 'n 'mbogirea decorului/introducerea florilor 'n ornamentaia parterelor$a canalelor de mari proporii %i a oglinzilor de ap0 au dus la dezvoltarea rapid a artei grdinilor 'n 'ntreaga 1urop 6ccidental dup jumtatea secolului al @833&lea.2oile parcuri %i grdini au adoptat la 'nceput maniera italian$iar apoi pe cea francez.Av)nd la baz concepii comune$cele dou tipuri de grdini ar!itecturale au generat soluii adaptative$reunite sub numele de grdini clasice. 5ealizri mai importante ale secolului al @833&lea$admirate %i astzi sunt. -n 4ermania&parcul Lil!elms!M!e$Berren!ausen$ !arlottenburg/Fig.1.1G.0$ 'n Austria&parcul 9c!Mnbrunn$ 'n 5usia&parcul *etrodvoret$ 'n Anglia&grdinile de la
19

L!ite!all$9aint&Names *arD %i grdinile 4reenOic!$Bampton 9pania&grdinile de la 4ranja/Fig.1.21.0.

ourt/Fig.1.1H. si Fig.1.2I.0$ 'n

Fig)-)-<) Parcul (*arlotten=urg ?erlin

Fig)-)-@) Grdinile Gam ton (ourt

Fig)-)+,) Grdinile Gam ton (ourt -);) Grdinile eisagere

Fig)-)+-) Grdinile 4a Gran%a S ania

-);)-)Grdinile engle!e i crearea stilului eisager 6 prim 'ncercare de sc!imbare a aspectului formal al grdinii$impus de tradiiile medievale %i de modelele 5ena%terii %i barocului$a constat 'n suprimarea tunderii arborilor$mrirea spaiilor prin eliminarea zidurilor din incint %i 'nlocuirea lor cu %anuri$permi)nd astfel legarea de peisajul 'nconjurator.*ictorul %i ar!itectul =ent realizeaz o desprindere categoric de tradiia clasic$cre)nd parcuri inspirate din pictura romantic italian.1l a eliminat cea mai mare parte a formelor regulate %i a aranjat terenul 'n scene romantice cu c!io%curi$grote$ruine$temple$poduri+a realizat primele peisaje cu caracter :natural;$folosind modelarea terenului cu mici coline %i vi. alea fiind desc!is$lui =ent i&a urmat >roOn$artist de prestigiu care a perfecionat compoziia peisagistic %i a naturalizat&o prin eliminarea e"cesului de constructii decorative.*rintre remarcabilele sale construcii 'n dezvoltarea stilului englez se numr
20

completrile aduse *arcului 9toOe/Fig.1.22.0$transformarea peisager a parcurilor >len!eim %i !atsOort!.

. Fig)-)++) Parcul StoNe Anglia -n a doua jumtate a secolului al @8333&lea$sub influena unei lucrri publicate de lordul !ambers$care a vizitat !ina$'n unele grdini peisagere engleze a aprut tendina de imitare a grdinilor c!ineze%ti.9&a format astfel un tip aparte de grdina$anglo& c!inez$caracterizat prin trasee mai contorsionate$conduc)nd spre scene cu efect de surpriz %i c!iar amenajri cu edicule specifice.pagode$pavilioane c!ineze%ti. 6 influen care a persistat a e"ercitat&o curentul romantic$care a imprimat grdinilor aspecte pitore%ti$slbatice %i melancolice inspirate de pictur %i de literatur. (a sf)r%itul secolului al @8333&lea$5epton a adus la apogeu grdina peisager.A revizuit regulile de compoziie$acord)nd o mare atenie efectelor de perspectiv$e"ploatrii jocurilor de clar&obscur$folosirii apelor %i utilizrii difereniate a vegetaiei 'n funcie de colorit aplic)nd 'n grdin legile opticii. -n secolul al @3@&lea$un alt peisagist englez$(oudon a publicat operele lui 5epton$pentru a clarifica %i revigora teoria peisager.-n esen$efectele de naturalee obinute conform concepiilor lui =ent %i 5epton$prin realizarea de plantaii asemntoare pdurilor$lsate s creasc liber$el opunea ideea peisajului grdinrit cu arbori %i arbu%ti plantai la distane adecvate puterii lor de cre%tere. -)8) (once ii contem orane $n arta grdinilor (a 'nceputul secolului al @@&lea$revoluia industrial %i dezvoltarea ora%elor au impus crearea de mari parcuri %i grdini cu funcii igienice %i pentru satisfacerea necesitilor recreative ale populaiei. Aceste parcuri au oferit cadru de manifestare deplin a stilului mi"t$care a evoluat$'nglob)nd treptat e"periena dob)ndit 'n proiectarea peisajelor.
21

Aspecte noi 'n crearea plantaiilor aprute la 'nceputul secolului al @@&lea 'n Anglia& grdini pe st)ncrii$alpinarii$grdini pe terenuri umede$grdini slbatice$inventarea bordurilor de flori perene ca %i mai vec!ea mod a plantelor e"otice au contribuit la diversificarea soluiilor compoziionale ale parcurilor %i grdinilor. -n concepia grdinilor au aprut teme inspirate de arta pictural abstract.5elevante sunt grdinile proiectate 'n >razilia de >urle 7ar"$caracterizate prin desene geometrice sau sinuoase de o inconfundabil originalitate$'n care sunt modelate ariile de circulaie$oglinzile de ap$peluzele$masele de culoare ale plantelor. 3nfluena grdinilor japoneze/Fig.1.23.0manifestat la 'nceput prin preluarea 'n compoziie a unor elemente decorative$a devenit ulterior mai profund %i creativ.

Fig)-)+3) Grdina contem orana cu in&luene %a one!e aracteristic este faptul c$treptat$grdinile %i parcurile contemporane s&au eliberat de constr)ngerile de ordin stilistic$soluiile au devenit mai suple$mai adecvate diferitelor e"igene %i necesitilor practice/Fig.1.24. si Fig.1.2F.0

. Fig)-)+;) Grdina modernH&orme de relie&I Fig)-)+8) Grdina mineral

*roblemele te!nice ridicate de e"ecuie %i de 'ntreinere$folosirea materialelor noi constituie alte aspecte care influeneaz concepia grdinilor moderne.

22

5educerea costurilor de 'ntretinere implic adoptarea mecanizrii$evitarea fr)mirii peluzelor$ reducerea ponderii plantaiilor modelate prin tundere$cre%terea ponderii plantelor perene. *roiectarea urban %i teritorial au e"tins domeniul artei grdinilor 'n toate spaiile ora%ului %i 'n peisajul e"terior.9fera mai larg a acestor amenajri$reunite sub numele de spaii verzi$a determinat abordarea unei game foarte vaste de teme$cu numeroase %i variate aspecte specifice. *roiectarea %tiinific a ambianei fizice constituie obiectul unor preocupri orientate spre gsirea relaiilor optime 'ntre dezvoltarea construciilor$ industrializrii$ traficului cu mediul natural 'n scopul asigurrii desf%urrii vieii umane 'ntr&un cadru care s ofere condiiile biologice optime$comoditate$frumusee$ordine funcional.

(API/14U4 + G0ADI.I4" DI. 01#B.IA

-n conte"tul evoluiei generale a artei grdinilor care a 'nregistrat similitudini %i transfer de idei %i de material biologic de la un popor la altul$5om)nia s&a aflat 'n calea unor interferene ale occidentului cu orientul. +)-)Grdinile Cn $n secolul al DIDElea a urmare a evoluiei social istorice specifice$,ransilvania a 'nregistrat o dezvoltare mai timpurie a grdinilor.-n ceti grdinile ocupau suprafee mici %i aveau mai ales caracter militar.7ici grdini decorative se gseau pe l)ng locuinele boierilor$ nobililor$ me%te%ugarilor 'nstrii %i pe l)ng m)nstiri. 9e remarc preocuprile nobililor pentru amenajarea de parcuri pe l)ng re%edinele de ar$de asemenea apr)nd %i amenajri pe l)ng casele or%enilor. -n impresii de cltorie ale lui *aul din Alep$care a strbtut Para 5om)neasc %i 7oldova$sunt descrise grdinile de pe m)nstirile ,ismana %i ozia$grdina cu trandafiri %i flori de pe l)ng mitropolia din ,)rgovi%te.(a 3a%i el menioneaz grdina palatului domnesc$cu ele%teu iar pe dealul 4alata grdini cu trandafiri$crini$garoafe$iasomie. #in alte informaii aflm de e"istena 'n >ucure%ti a grdinii domne%ti pe malul drept al #)mboviei %i a unor frumoase grdini cu trandafiri %i lalele$amenajate pe malul r)ului

23

olentina.<lterior 'nflorirea ar!itecturii rom)ne%ti$construirea a numeroase palate %i case de mo%ie 'n Para 5om)neasc$a dus la crearea de parcuri %i grdini dup moda italian. Au aprut %i unele amenajri cu caracter public de e"emplu 'n 9ibiu pe l)ng poarta Beltau$'n aceste mici grdini erau incluse mici pavilioane pentru distracii. 3nfluena englezeasc 'n construcia parcurilor s&a resimit %i la noi 'n ar.Au fost amenajate %i grdini noi 'n aceast concepie.'n iui %i ,ransilvania la mo%iile din >r)ncovene%ti$ orunca$ ri%$8la!a$'n 7oldova la omne%ti+'n >ucure%ti grdina

familiei #udescu era de asemenea amenajat 'n manier englezeasc. +)+)Grdinile din secolul al DIDElea 6dat cu dezvoltarea ora%elor$'n secolul al @3@&lea s&a impus necesitatea 'nfiinrii spaiilor publice pentru plimbare %i agrement. -n luj$ pe locul numit :#umbrava furnicilor;$s&a 'nfiinat 'n 1G3G un parc& dotri pentru distracia publicului.cafenea$pavilion pentru promenada$cuprinz)nd

muzic$bazin de 'not$teren de sport. -n Para 5om)neasc$prima realizare mai important a secolului al @3@&lea$a fost ansamblul %oselei =iseleff din >ucure%ti.*entru amenajarea grdinilor publice au fost c!emai de la 8iena ar!itectul peisagist arl Friederic! 7eEer %i grdinarul Franz BMrer$a cror activitate a debutat cu 'nfiinarea 4rdinii =iseleff.,ot 7eEer %i BMrer au e"ecutat grdini pentru conace la 7gurele$7aia$Filipe%ti de *dure %i lucrarea cea mai important 4rdina i%migiu.*rin crearea acesteia bucure%tenii au dob)ndit prima mare amenajare pentru plimbare$odi!n %i agrement$situat 'n centru ora%ului %i realizat dup principiile peisagere la mod 'n 1uropa. -n 1G6I$s&au 'nceput lucrrile pentru prima grdin botanic$din >ucure%ti$realizat de grdinarul <lric! Boffman$care conducea 'n acea vreme #irecia grdinilor publice.1"tinderea %i reamenajarea parcului palatului >r)ndza/Fig.2.1.0 otroceni a inclus apoi aceast

grdin.Actuala grdin botanic s&a 'nfiinat 'n 1GGF din iniiativa lui #imitrie

.
24

Fig)+)-) Grdina ?otanic ?ucuretiEParter denivelat Ki 'n celelalte ora%e ale rii grdinile au evoluat %i s&au 'nmulit. -n raiova s&a amenajat cu ajutorul unui specialist neam grdina logoftului >ibescu& mo%ie ce cuprindea zone decorative cu alei geometrice$bnci$pavilioane$sere$diferite culturi$vii$livezi$adposturi pentru animale$moar. (a >rila s&a 'nfiinat grdina public cu traseu peisager %i parcul :(a 7onument;. -n 3a%i s&au 'nfiinat 4rdina ie%enilor$mai ales dupa 9turza.#ocumentele menioneaz %i opou care a devenit locul monden de plimbare al aduse 'n timpul a domniei lui 7i!ail bariera grdina domneasc acestuia$l)ng 'mbunttirile

9ocolei$ulterior dat 'n folosina parcului.-n aceea%i perioad s&au realizat promenade la >ra%ov/Aleea de sub ,ampa0$ Arad$Fgra%$7edia%$#ej$6radea$Baeg$*loie%ti$4iurgiu %i alte ora%e. -n 9ibiu s&au 'nceput $'n 1GF?$lucrrile pentru parcurile :9ub arini;%i :#umbrava;. -n,imi%oara s&au amenajat primul parc al ora%ului$cu denumirea actual de *arcul ,ineretului/anterior&:5egina 7aria;$ :*oporului;0$urmat mai t)rziu de parcul 9cudier/'n prezent :*arcul entral;0 %i promenada ctre ,eatrul 2aional. (a 9imeria s&au pus bazele primului parc dendrologic$pe o suprafa de ?I !a$pe terenul unui parc de mo%ie$iar la sf)r%itul secolului s&a 'nceput crearea unui alt parc dendrologic$la >azos. +)3)Grdinile din rima %umtate a secolului al DDElea -nceputul secolului al @@&lea a marcat o noua etap 'n dezvoltarea artei grdinilor din 5om)nia$at)t prin creaiile speciali%tilor strini invitai 'n ar c)t %i prin contribuia unor ar!iteci rom)ni. Ar!itectul peisagist francez 1douard 5edont a proiectat %i realizat 'n raiova un mare parc peisager&*arcul >ibescu.,raseele unduitoare aleilor cone"eaza diferitele dotri %i amenajri.gloriet$c!iscuri$castel de ap$case pentru paznici %i grdinari$!ipodrom$terenuri de sport.Armonia compoziiei $vegetaia 'mbinat cu formele bl)nde ale reliefului %i cu apele$confer %i astzi un farmec deosebit acestui parc/Fig.2.2.0.

25

. Fig)+)+) Parcul 0omCnescu (raiova -ncadr)ndu&se 'n planul general al e"poziiei 'ntocmit de ar!itectul rom)n

9t.>urcus$acest parc a fost conceput 'n stil mi"t cu o tratare frumoas %i variat$'mbin)nd armonios rezolvrile ar!itecturale cu cele pitore%ti %i rustice. Ar!itectul german Fr.5eb!un a 'mbumtit 4rdina mi"t prin crearea geometric$devenite astzi din 4rdina odi!n ale capitalei. parterelor a" flancate de aliniamente a rondului coordonatoare i%migiu transform)nd&o 'n stil de tei cu coroanele :rom)n; %i a grdinii tunse de

trandafiri/Fig.2.3.0.-mbuntirea miestrit a tuturor elementelor compoziionale fac %i i%migiu unul din cele mai valoroase %i frumoase locuri de plimbare %i

Fig)+)3) Grdina (ismigiu Ki 'n alte ora%e ale rii au luat fiin noi parcuri %i grdini %i unele e"istente$au fost 'mbuntite.'n >uzu&*arcul opou+ 'n luj&4rdina verde %i 5ozelor$Alpinetul$*durea reamenajarea *arcului 9everin$ r)ng+'n 3a%i&*arcul 1"poziiei %i reamenajarea 4rdinii >otanic+'n reamenajarea ,imi%oara&*arcul fostului *arc ,iselor$*arcul 9cudier+la 9inaia&

astelului *ele%+'n 5)mnicul 8)lcea&*arcul Avoiul+grdini 'n ,urnu

urtea de Arge%$ 4alai$ >rila$ 5oman$9uceava.

26

+);)0eali!rile din a doua %umtate a secolului al DDElea -n 1HF2 s&au stabilit principalele obiective de perspectiv 'n domeniul dezvoltrii spaiilor verzi.*rima realizare peisagistic important a fost *arcul 9portiv :23 August;din >ucure%ti 'nfiinat pentru Festivalul 7ondial al ,ineretului %i 9tudenilor$care a avut loc 'n capitala rii 'n 1HF3/Fig.2.4.0.

Fig)+);) Parcul .aional ?ucureti

Fig)+)8) GerstruEinsula tranda&irilor

#e asemenea s&au creat noi grdini/4iule%ti$ o%buc$,olbu!in0 'n diferite cartiere bucure%tene$s&a restructurat *arcul >azilescu$a fost reamenajat %i amplificat *arcul Berstru/Fig.2.F.0$ s&au reamenajat parcurile ,ei %i (ibertii %i s&au 'nfiinat 4rdinile ircului de 9tat %i a *ieei *alatului$4rdina Floreasca. u fiecare an$noi %i frumoase amenajri s&au adugat celor menionate sporind suprafaa de spaii verzi ale capitalei.*arcul 1"poziiei$*arcul ,ineretului/Fig.2.6.0$parcurile noilor cartiere ,itan/Fig.2.?.0$>alta Alb$#rumul ,aberei$*antelimon$ olentina$ r)nga%i$numeroase scuaruri.

Fig)+)9) Parcul /ineretului ?ucureti

Fig)+):) Parcul /itan ?ucureti

-n toate localitile rii s&au realizat diferite categorii funcionale de spaii verzi considerate ca o component a proieciei mediului ambiant.Au luat fiin noi scuaruri$grdini
27

publice$spaii verzi ale ansamblurilor de locuine$artere plantate$'ncadrate 'n noile sc!ie de sistematizare+totodat au fost e"tinse %i refcute vec!ile amenajri. 7ari suprafee de parcuri %i grdini publice dein ora%ele ,imi%oara$ luj& 2apoca$ raiova$*loie%ti$6radea$4alai$9ibiu$3a%i$ onstana$>uzu$*ite%ti.

(API/14U4 3 FU.(5II4" SPA5II410 6"07I

3.1 Funciile ecologice ale spaiilor verzi rearea ambianei naturale a omului se bazeaz at)t pe readucerea na turii 'n !abitatul uman$ c)t %i pe dezvoltarea %i amenajarea cadrului natural e"terior$ din afara localitilor. #iferitele categorii de peisaje amenajate 'ndeplinesc multiple funcii+ ele '%i e"ercit aciunea 'n acela%i timp$ dar unele prevaleaz asupra altora$ ca urmare a specificului programelor peisajelor 'n cauz. Aceste funcii se manifest at)t 'n sfera ecologic /protecia %i ameliorarea mediului0$ c)t %i 'n cele social$ cultural$ istoric %i economic. :*ledarea cauzeiQ privind importana amenajrilor peisagistice 'n pre zent %i pentru viitor se bazeaz pe 'nelegerea deplin a principalelor ro luri ale amenajrilor peisagistice 'n ameliorarea calitii vieii$ ceea ce jus tifica preocuprile %i eforturile financiare %i umane pentru prezervarea %i 'mbuntirea celor e"istente %i pentru crearea de noi peisaje$ mai performante %i mai adaptate cerinelor actuale ale societii. Aceste roluri sunt de protecie %i ameliorare a mediului$ recreative$ decorative %i utilitare.
28

3.1.1. Funciile de protecie %i ameliorare a mediului ambiant 9e %tie c dintre ecosistemele naturale$ pdurile$ ocup)nd mari supra fee pe glob$ e"ercit cea mai important funcie de creare %i conservare a mediului de via al uscatului+ de aceea prezervarea lor$ gospodrirea %i e"ploatarea raional$ 'n conte"tul cerinelor tot mai mari crora trebuie s le fac fa$ 'n primul r)nd ca resurs economic$ necesit adoptarea unor strategii speciale$ fundamentate ecologic$ care s asigure stabilitatea lor. *durile actuale sunt absolut indispensabile pentru meninerea unor ec!i libre 'n natur$ pentru buna funcionare a 'ntregii biosfere$ condiie de ba z a e"istenei 'n continuare a omului. -n conte"tul artificializrii cresc)nde a mediului de via al oame nilor$ rolul ecologic al
zonelor verzi se situeaz pe prim&plan$ decurg)nd din multiple aciuni ale acestora$ foarte importante pentru !abitatul uman$ mai ales 'n zonele care nu beneficiaz de apropierea pdurilor e"tinse pe mari suprafee.

Funciile zonelor verzi care contribuie 'n mod esenial la calitatea me diului de via 'n
teritoriul urban %i cel periurban sunt. ameliorarea micro climatului urban$ purificare.

3.1.2 Ameliorarea microclimatului urban -n ora%ele srace 'n zone verzi %i 'n cele 'n care distribuia acestora este deficitar$ microclimatul se caracterizeaz$ a%a cum s&a artat deja$ prin regimul termic nefavorabil$ uscciunea atmosferei %i reducerea curenilor de aer naturali. 8egetaia lemnoas din cuprinsul ora%elor modereaz temperaturil e e"cesive %i atenueaz variaiile de temperatur diurne %i sezoniere. *rin efectul de umbrire %i prin procesele de evapo&transpiraie ale maselor de frunzi%$ temperatura medie a aerului 'n zilele de var este cu 2 & 3$F R mai sczut 'n preajma pdurilor %i 'n interiorul spaiilor libere mai sczut dec)t fa de cele umbrite arborizate fa de zonele neplantate ale ora%ului %i cu 12 & 14 R taiile de arbori$ radiaia caloric 'nregistreaz o scdere de p)n la FR numai de cldiri. -n timpul nopii$ vegetaia :absoarbeQ radiaiile termice infraro%ii emise de suprafeele artificiale %i naturale insolate 'n timpul zilei$ astfel c %i procesul de rcorire nocturn e ste mai
pregnant 'n ariile plantate. 3arna$ 'n interiorul %i la adpostul plantaiilor temperatura este u%or mai ridicat dec)t 'n zonele desc!ise$ ca urmare a reducerii v)ntului de ctre arbori.

temperatura construciilor %i a ariilor betonate %i asfaltate. -n sectoarele umbrite de plan &

*lantaiile urbane$ datorit capacitii lor de

umezire a atmosferei prin evapo&transpiraie$ au rolul de a compensa reducerea aportului !igrometric al apei din precipitaii$ care$ cz)nd pe suprafeele construite$ este 'n cea mai mare parte evacuat prin canale colectoare 'nc!ise. 9e apreciaz c un arbore plantat pe strad poate evapora F m 3 ap pe an. 5ezult c o pondere raional a plantaiilor din zonele
29

construite %i o bun dimensionare %i repartiie teritorial a scuarurilor$ parcurilor$ grdinilor %i a altor categorii de amenajri peisagistice$ prezena apelor desc!ise ornamen tale %i utilitare /acumulri de ap0 contribuie la realizarea unui nivel !igro metric confortabil al atmosferei urbane$ 'ndeosebi 'n timpul verii. 9paiile verzi influeneaz favorabil microclimatul %i prin
stimularea sc!imburilor de a er.

#iferena de temperatur dintre zonele verzi %i aglomerrile de con strucii sau teritoriile desc!ise$ lipsite de plantaii$ duce 'n perioadele de calm canicular la formarea unor cureni de aer ce pot atinge 1 mSs. Aceas t briz urban$ cu sensul dinspre zonele plantate ctre zona construit 'n timpul zilei %i invers 'n timpul nopii$ contribuie la sc!imbul caloric %i la dispersarea polurii. <n alt element al microclimatului pe care 'l influeneaz favorabil zonele verzi este
ionizarea atmosferei. 9e %tie c raportul dintre ionii pozitivi %i cei negativi condiioneaz sntatea

organismului.

-n atmosfera ora%elor ionii pozitivi se afl 'n cantiti foarte mari fa de zona

rural$ ca urmare a polurii+ ionii pozitivi fiind predominant grei$ prin unirea cu nucleele de condensare$ sunt atra%i 'n numr mai mare de scoara terestr. 8egetaia$ cu 'ncrcare electric negativ$ ca %i pm)ntul$ reine ionii pozitivi %i 'i respinge pe cei negativi$ care astfel realizeaz o concentraie mai mare 'n atmosfer$ de asemenea$ prin emiterea de electroni sub influena luminii cu o anumit lungime de und$ plantele determin 'mbogirea atmosferei ambiante 'n ioni negativi. Arborii cu frunze lanceolate %i majoritatea r%inoaselor cu frunze aciculare ofer puncte de descrcare a elec & tricitii solului /negativ0. #e acest efect beneficiaz %i teritoriile 'nveci nate spaiilor plantate$ ionii negativi fiind transportai de curenii de aer. ercetrile au scos 'n eviden capacitatea multor specii de a genera ioni negativi /stejarul ro%u$ pinul$ salcia$ mesteacnul$ salc)mul$ liliacul$ plopul negru$ molidul$ tuia$ cetina de negi %.a.0$ iar a altora$ 'n numr mult mai mic$ de a diminua proporia ionilor negativi /stejarul de balt$ teiul cu frunze mari$ nucul$ cenu%erul0. 3)-)3 Puri&icarea atmos&erei de ctre !onele ver!i <n rol important 'n asanarea atmosferei 'l au zonele verzi$ prin aciuni de epurare fizic$ c!imic %i bacteriologic. 1purarea fizic. 7asele de verdea epureaz atmosfera 'ndeosebi prin reinerea prafului %i pulberilor. 3mpuritile 'n suspensie$ 'nt)lnind filtrele de vegetaie se depun 'n principal pe frunzi%. ercetri minuioase au consta tat c o peluz de iarb reine de 3 & 6 ori mai mult praf dec)t o suprafa nud$ iar un arbore matur reine de 1I ori mai multe impuriti dec)t o peluz de mrimea proieciei coroanei acestuia pe sol. #epunerea
30

gravitaional este 'nlesnit de 'ncetinirea curenilor de aer la nivelul maselor de frunze+ la

aceasta se adaug fi"area electrostatic a pulberilor. Frunzele acumuleaz$ de asemenea$ prin aderen$ funingine$ gudroane %i uleiuri din aerosolii poluani.9plarea frunzi%ului de ctre precipitaii sau ploi artificiale %i re'nnoi & rea anual a aparatului foliar asigur meninerea funciei acestuia de reinere a impuritilor. apacitatea de epurare fizic depinde de specie %i este mai mare la arborii %i arbu%tii foio%i cu suprafa foliar mare %i cu frunze proase %i nervuri proeminente /ulm$ tei$ castan ornamental0. *e l)ng filtrarea mecanic a suspensiilor rezultate din poluarea curent$ plantaiile masive %i pdurile pot reine %i particulele radioactive$ reduc)nd radioactivitatea atmosferei cu 3I & 6I T fa de locurile lipsite de vegetaie.
1purarea c!imic e"ercitat de masele vegetale este deosebit de important$ 'n primul r)nd prin consumarea 62 %i meninerea ec!ilibrului o"igenului 'n atmosfer. *rincipalele surse de o"igen ale planetei noastre sunt plantele verzi te restre %i planctonul oceanelor. -n procesul asimilaiei clorofiliene$ la lumina solar frunzele absorb dio"idul de carbon efectu)nd sinteze biologice %i elimin o"igen %i ozon. >ilanul zi&noapte fiind 'n favoarea produciei de o"igen$ pdurile %i spaiile verzi reprezint principalele rezervoare de aer curat. -n atmosfera terestr se 'nregistreaz o cre%tere continu a concentra iei de gaz carbonic 'ntr&un ritm care se intensific at)t ca urmare a majo rrii emanaiilor$ c)t %i prin diminuarea consumului biologic al acestuia$ cauzat de defri%area pdurilor %i poluarea oceanelor. (a nivel local$ 'n zilele calme %i clduroase 'n preajma unitilor in dustriale %i pe arterele intens circulate$ concentraia 62 atinge valori mai mari, concomitent resimindu-se insuficiena oxigenului

31

!n aceste condiii, se im"une cu necesitate "rote#area vegetaiei de orice fel, dar mai ales a "$durilor %i s"aiilor ver&i, %i crearea de noi su"rafee "lantate, suficient de 'ntinse %i (ine ar(ori&ate )egetaia are, de asemenea, ca"acitatea de a fixa "rin meta(oli&are %i alte ga&e nocive din atmosfer$

"ste necesar s se cunoasc rin mecanismele oluanilor lante' rin

&a tul c vegetaia' atmos&erei) On orae' concentraii su= determin

uri&icCnd aerul

artate' su&er la rCndul ei din cau!a ragul de to>icitate ar=orilor i

oluarea continu' $n general la entru ar=utilor

de=ilitarea

reducerea ca acitii de &otosinte! i sensi=ili!area la ali &actori de stres Hsecet' agresiunea =olilor i duntorilor etc)I' diminuarea longevitii) Aciunea anti oluant a lantelor are anumite limiteP $n ca!ul unei im uri&icri e>cesive &i!ice i c*imice' se mani&est &enomene de &itoto>icitate' a ariia de uscturi i c*iar ieirea' &a t constatat $n vecintatea $ntreE rinderilor industriale care au avut emanaii nocive) Sim tomele de &$toto>icitate sunt vi!i=ile $ndeose=i la &run!eF modi&icri de culoare i te>tur' arsuri' necro!e)
-n traficul urban se instituie reglementari de trasee %i perioade de folosire a ve!iculelor poluante. Ki 'n alte domenii se iau msuri specifice de reducere a polurii fizice %i c!imice a atmosferei$ care susin aportul vegetaiei 'n realizarea unui mediu mai sntos. 1purarea bacteriologic a aerului de ctre zonele verzi este de ase menea rezultatul aciunii
maselor de frunze. *rin acelea%i mecanisme de captare ca pentru praf$ frunzele rein microorganismele asupra crora se e"ercit aciunea sterilizatoare a radiaiilor ultraviolete %i a ozonului degajat de plante$ 'ndeosebi de 32

conifere. (a acestea se adaug puterea bactericid a substanelor volatile fitoncide eliminate de frunzele %i florile multor plante. 9pecii de arbori ca. mesteacnul$ stejarul$ teiul$ pinul %.a. ani!ileaz bacilii dizenteriei$ difteriei$ tuberculozei.

9&a constatat c$ 'n parcuri$ concentraia de germeni se reduce progre siv de la periferie ctre centru$ graie aciunii benefice a plantaiilor. 7 surtorile efectuate 'n marile aglomerri
comparativ cu interiorul parcurilor scot mai mult 'n eviden influena pozitiv a vegetaiei privind pu & rificarea m'crobian.

3.1.4 Atenuarea polurii fonice de ctre plantaiile din amenajrile peisagistice Activitile cotidiene din localiti genereaz diferite niveluri de po luare sonor+ un fond de zgomote continue$ 'ntretiate de zgomote striden te datorate transportului$ lucrului 'n 'ntreprinderile industriale$ construcii$ drumuri asalteaz permanent sensibilitatea oamenilor$ accentu)nd diferitele stri de stres. Agomotele cele mai frecvente 'n mediul urban au o intensitate cuprins 'ntre 4I %i GI decibeli. 7asele dense de frunzi% ale arborilor %i arbu%tilor intercepteaz energia fonic a surselor de zgomot %i o atenueaz$ 'n msura 'n care plantaiile sunt suficient de compacte %i

largi.

n orae, plantaiile stradale,

adesea numai din iruri de arbori, nu au nici un efect de protecie, iar plantaiile rare dintre blocuri i scuarurile cu suprafa restrns reduc zgomotele numai cu 4-5
33

decibeli nesesizabil. pentru

efect

aproape ns

parcuri o

plantaiile dese, perimetrale ofer vizitatori protecie antifonic evident mai ales n timpul sezonului de vegetaie. ombinarea acestui efect cu cel al modelrilor de relief i al altor obstacole nepenetrante se pot obine rezultate remarcabile de reducere a zgomotelor. !oluii
34

bazate pe astfel de asocieri sunt folosite n protecia localitilor sau caselor din apropierea cilor de circulaie importante "autostrzi, osele#, unde zgomotele pornesc de la nivelul solului. $ndele sonore, propagndu-se centrifug, sunt interceptate de coline plantate sau de ziduri plantate, cu o construcie special.
3.1.F *rotejarea si ameliorarea solului

35

*lantaiile masive de arbori %i arbu%ti$ prin intermediul sistemelor radiculare favorizeaz autocurirea solului. ele preiau prin absorbie unele substane strine %i diminueaz e"cesul unor elemente$ contribuind la ec!ilibrarea capacitii de fertilitate. 8egetaia este un factor pedogenetic. prin resturile vegetale de la su prafaa solului %i din sol$descompuse de microorganisme$ solul se regenereaz %i devine mai fertil. #in acest considerent$ 'ndeprtarea frunzelor czute din ariile ocupate de masive este o practic antiecologic. -n amenajrile de spaii verzi pe terenuri relativ srace$ cu timpul$ calitatea solului din ariile plantate se amelioreaz$ la aceasta contribuind %i unele lucrri ca af)narea$ adugarea unui strat superficial de protecie din materiale vegetale.<neori$ plantele pot modifica 'n sens negativ unele caracteristici ale solului$ de e"emplu$ acidifierea solurilor srace de ctre

conifere.

n amena%rile peisagistice cu

terenuri n pant, vegetaia permite fi&area solului, prevenirea eroziunii i a alunecrilor, n acest scop fiind folosite specii de arbori i arbuti cu sistem radicular bine ramificat i profund, de asemenea specii
36

dra%onante.

3.1.6 Favorizarea diversitii biologice omponentele vegetale ale amenajrilor peisagistice sunt foarte vari ate$ de la cele lemnoase la cele erbacee$ reunind o gam foarte bogat de plante$ at)t auto!tone c)t %i e"otice$ mai ales 'n parcuri %i grdini. -nsu %irile biologice %i cerinele lor ecologice condiioneaz relaiile dintre ele. #iversitatea biologic conduce at)t la competiie$ c)t %i la favorizare reciproc$ 'n funcie de specii$ de densitile de plantare$ de 'nsu%irile mediu lui fizic. 1ste bine ca modelul pdurilor s fie preluat %i adaptat 'n stabi lirea asocierilor dintre diferitele specii lemnoase 'n plantaiile masive. rearea peisajelor 'n interiorul localitilor asigur adpost %i condiii de via pentru o multitudine de psri %i alte diferite animale vertebrate %i nevertebrate$ microorganisme. ,oate reprezentantele biosferei formeaz o lume vie care convieu ie%te %i se intercondiioneaz. 'ntruc)t 'n peisajele antropice nu se poate realiza autoreglarea specific ecosistemelor naturale$ se impune supraveg!erea %i intervenia omului pentru reglarea relaiilor dintre diferitele grupe de specii aflate 'n competiie pentru factorii ecologici vitali. combaterea caracterului invadant al unor specii vegetale$ rrirea plantaiilor$ 'ndeprtarea buruienilor$ combaterea insectelor %i microorganismelor duntoare plantelor$ limitarea cre%terii unor populaii de animale etc. 3)+) Funciile sociale ale amena%rilor eisagistice 3.2.1 rearea unor ambiane psi!orela"ante Amenajrile peisagistice sunt benefice pentru sntatea oamenilor nu numai prin crearea unui microclimat mai favorabil %i a unui mediu mai calm$ cu aer mai curat %i mai bine o"igenat$ ci %i prin influena stenic asupra strii neuropsi!ice. 7ai ales 'n parcuri %i grdini$ unde vizitatorul ptrunde 'n mod de liberat pentru a se rela"a$ dar %i 'n natura mai puin cizelat$ peisajele e"ercit multiple influene care se insinueaz 'n sistemul neurovegetativ prin toate mijloacele de percepie$ independent de voina subiectului. *rivite c!iar prin fereastr$ scenele de peisaj lini%tit$ arborii$ arbu%tii$ peluzele

gazonate

au efect benefic, calmant,

37

trezesc senzaia de pace. 'lantele sunt reperele noastre care indic succesiunea sezonelor( admirm cu plcere desfacerea mugurilor, apariia frunzelor, apoi a florilor i fructelor, toamnei copacilor, ne dar ncnt de i culorile frunziul ar)itectura pictate

ramurilor dezgolite de frigul iernii, zpada aternut sau dantela c)iciurei n coroane. n peisa% ne
38

bucur i psrile, cu ciripitul voios sau cu trilurile lor muzicale, fluturii, atrai de flori, veveriele, agile i sprintene.
8egetaia$ prin subtile mijloace & armonia culorilor %i formelor$ parfumurile suave$ fo%netul frunzi%ului$ graia fragil sau trinicia falnic$ viaa puls)nd 'n fiecare frunz$ floare$ mldi$ dar %i efectul invizibil al c)mpului bioenergetic al plantelor & acioneaz asupra sensibilitii oamenilor$ influen)ndu&le pozitiv tonusul psi!ic. -n pduri$ 'n parcuri %i grdini$ 'n funcie de starea psi!ic %i de caracterul scenei observate$ fiina uman este predispus spre calm$ reverie$ vivacitate$ tonifiere$ receptivitate$ bun dispoziie. ,ot a%a$ culorile$ prin variaie %i tonuri$ acioneaz asupra dispoziiei psi!ice. ele vii$ puternice & ro%u$ portocaliu & irit c)nd sunt dominante$ dar 'nvioreaz c)nd sunt dispuse ca accente cromatice+ verdele predominant al vegetaiei este lini%titor+ nuanele calde ale florilor /roz$ galben&auriu$ crem$ lila0$ 'mbinrile armonioase ale acestora$ potenate de pre & zena albului$ a albastrului&pal predispun la bun dispoziie$ calm.

-ns%i compoziia peisagistic$

prin caracterul su$ geome&trizat amploarea sau sau

39

prin liber$

stilul prin

intimitatea cadrului vizual$ se

impune noastre. 6

pregnant

percepiei geometric trezi

compoziie

ar!itectural

poate

sentimente de admiraie$ de elan$ suger)nd$ 'n acela%i timp$ ordine %i ec!ilibru. *mena%rile libere sunt mai rela&ante( armonia reliefului, prezena apelor n forme apropiate peisa%ului natural, gruprile variate ale vegetaiei,
40

farmecul elemente psi)ice.

privelitilor de atracie

sunt de

influenare pozitiv a disponibilitii

#in aceste numeroase considerente$ amenajarea spaiilor libere plan tate este indispensabil locuitorilor ora%elor$ ca mijloace de ocrotire a s ntii fizice %i psi!ice$ de creare a ambianei naturale$ menit s contracareze mediul artificial$ te!nicizat$ cu multiplele %i variatele lui aspecte nefavorabile fiinei umane. 3.2.2 Funcia recreativ a amenajrilor peisagistice 9e %tie c sntatea omului este influenat nu numai de ec!ilibrul mediului ci %i de compensarea efortului fizic %i intelectual al muncii %i a solicitrii nervoase prin activiti recreative. *entru acestea s&au dezvoltat variate forme de recreare puse la dispoziia publicului prin uniti specializate %i organisme din sferele culturii %i artei$ sportului$ divertismentului$ turismului$ domeniului public %.a. -n alegerea formelor de rela"are intervin timpul liber disponibil$ ni velul de trai$ v)rsta$ preocuprile %i 'nclinaiile oamenilor. 5ecrearea 'n natur este tot mai mult adoptat$ reprezent)nd 'n acela%i timp o evadare din obi%nuit %i o modalitate de a profita direct de aciunile binefctoare ale factorilor

naturali.*entru

locuitorii

ora%elor$

opiunea

recrerii

'n

aer

liber

este de
41

condiionat

de

timpul

deplasare necesar$ de facilitatea deplasrii$ de organizarea %i dotarea peisajelor amenajate$ de ambiana natural a acestora etc. ,impul liber zilnic fiind 'n general limitat$ populaiei 'i stau la dispoziie mai ales spaiile sportive.
42

verzi

intravilane.

scuaruri$ grdini$ parcuri$ baze

Forma

de

recreare

'n aer liber poate fi odi!n$ peisajului$

solitar sau colectiv$ pasiv /plimbare$ contemplarea

vizionri de spectacole$ lectur0 sau activ /sport$ jocuri active$ jogging$ drumeie$ grdinrit.0. #otrile pentru recrearea 'n cadrul spaiilor verzi publice sunt. teatre %i cinematografe 'n aer liber$ pavilioane de
43

e"poziii$ terenuri de sport %i de joc$ spaii de joac pentru copii$ amenajri pentru sporturile %i agrementul nautic$ restaurante$ instalaii distractive$ c!io%curi de parc.
3)3) Funcia estetic a amena%rilor eisagistice rearea ambianei naturale a omului modern este o problem deosebit de comple"$ care nu se dispenseaz de estetic. -n localiti$ sunt constituite 'n mod special spaii libere care$ pe l)ng alte funcii$ au menirea de a 'nfrumusea %i armoniza diferitele componen te ale cadrului construit+ plantaiile$
peluzele de iarb$ decoraiunile florale$ bazinele$ f)nt)nile$ arta monumental alctuiesc peisaje integrate structurilor urbane. 1le pun 'n valoare ar!itectura construciilor$ confer va rietate ansamblurilor compuse din elemente asemntoare$ imprim :personalitateQ ora%elor$ cartierelor$ strzilor. *arcurile$ grdinile %i alte amenajri peisagistice$ rezultate 'n urma unui proces creativ artistic$ dup anumite principii %i criterii$ sunt com poziii estetice. #ac contemplarea peisajului natural armonios sau a podoabelor lumii vegetale/flori$ arbori$ arbu%ti$ ierburi0 produce 'nc)ntare$ plcere$ admiraie necondiionat$ 'n aprecierea unei creaii de ar!itectur peisager intervin criterii aplicabile unei opere de art+ este 'ns o art accesibil$ u%or de 'neles %i apropiat tuturor$ pentru c folose%te elementele naturale$ care e"ercit o atracie spontan. Ki 'n afara localitilor$ interveniile 'n peisaje$ urmrind diferite sco puri /ecologice$ turistice$ economice0 se fac nu numai cu grija proteciei mediului ambiant$ ci %i cu aceea a ameliorrii sau pstrrii calitii estetice a peisajelor transformate. 44

3.4. Funciile utilitare ale unor zone verzi Anumite categorii de amenajri au ca scop protecia unor obiective speciale$ a resurselor !idrologice %i a terenurilor. -n zonele industriale se prevd plantaii speciale cu funcia de dimi nuare a propagrii nocivitilor ctre teritoriile 'nvecinate+ constituite din specii rezistente la poluare$ ele se amplaseaz 'n principal pe direcia v)nturilor dominante. <nele 'ntreprinderi industriale alimentare$ cele ale industriei farma ceutice pentru prepararea serurilor$ vaccinurilor %i antibioticelor$ staiile industriale de producere a miceliului de ciuperci comestibile necesit amenajarea de zone verzi pentru protecia proceselor de producie %i evitarea contaminrilor cu germeni microbieni pe cale atmosferic. *e traseele drumurilor %i %oselelor$ 'n zonele de rambleu %i de vi abrupte$ prin plantaii se asigur consolidarea terenurilor %i 'n acela%i timp securitatea traficului /bariera fizic$ jalonarea traseului$ protecie 'mpotriva v)ntului 'n anumite sectoare0. -n lungul autostrzilor$ uneori se dispun perdele antifar separ)nd sensurile de circulaie$ iar 'n vecintatea localitilor se amplaseaz perdele antifonice din vegetaie deas$ multietajat. *rin amenajarea de zone verzi se poate realiza 'mbuntirea %i va lorificarea unor terenuri neproductive sau neconstruibile+ plantaiile de arbori %i arbu%ti sunt utilizate pentru fi"area alunecrilor de teren %i a solurilor nisipoase instabile$ pentru asanarea terenurilor ml%tinoase$ aleg)n&du&se speciile adecvate acestor folosine. -n prezent$ 'n lume$ dar %i 'n ara noastr$ a aprut problema dezafec trii %i prsirii unor 'ntreprinderi industrale care ocup suprafee importante de teren$ ur)ite de :peisajulQ arid %i dezolant al !alelor %i instalaii lor te!nologice 'n degradare. Astfel de situaii au generat 'n unele ri diferite proiecte de redare 'n folosin a teritoriilor 'n cauz$ fie prin sc!imbarea destinaiei construciilor pentru alte prof'le economice$ fie prin :ecologizareaQ spaiilor+ 'n acest din urm caz sunt implicate %i amenajrile peisagistice$ menite s aduc elemente ale
spaiilor verzi.

naturii

vii 'n aceste situri moarte %i s atenueze impactul vizual al aglomerrilor de

conducte %i al construciilor industriale$ permi)nd 'n acela%i timp %i integrarea anumitor folo sine specifice

(API/14U4 ; S/UDIU D" (A7F PA0(U4 G"0AS/0AU

45

;)-) (adrul natural ;)-)-)Generaliti *arcul este situat 'n municipiul >ucure *ti$ capitala 5om)niei %i 'n acela%i timp$ cel mai mare ora%$centru industrial %i comercial al rii/Fig.4.10. 6ra*ul se afl 'n )mpia 8lsiei$ care face parte din )mpia 5om)n. (a est se afl >rganul$ 'n partea de vest )mpia 4vanu >urdea$ iar la sud este delimitat de )mpia >urnazului.

Fig) ;)-) 6edere de ansam=lu a #unici iului ?ucureti *opulaia de peste dou milioane de locuitori face ca >ucure%tiul s fie a %asea capital dup mrime din <niunea 1uropean. -n fapt$ 'ns$ >ucure%tiul adun zilnic peste trei milioane de oameni$ iar speciali%tii prognozeaz c$ 'n urmtorii cinci ani$ totalul va depa%i patru milioane. *rima meniune a localitii apare 'n 14FH. -n 1G62 devine capitala 5om)niei. #e atunci sufer sc!imbri 'n permanen$ fiind centrul scenei artistice$ culturale %i mass&media. -ntre cele doua razboaie mondiale$ ar!itectura elegant %i elita bucure%tean i&au adus porecla 7icul *aris. -n prezent$ capitala are acela%i nivel administrativ ca %i un jude %i este 'mprit 'n %ase sectoare. >ucure%tiul se afl situat pe malurile r)ului #)mbovia$ ce se vars 'n Arge%$ afluent al #unrii.

;)-)+ (lima

46

#e%i este a%ezat 'ntr&o zon de clim temperat$ >ucure%tiul este afectat de masele de aer continental$ provenite din zonele 'nvecinate. urenii de aer estici dau variaii e"cesive de temperatur$ de p)n la ?IR $'ntre verile clduroase %i iernile geroase.1stul %i sudul ora%ului au toamne lungi %i clduroase$ ierni bl)nde %i primveri timpurii.7edia anual a temperaturii 'n >ucure%ti este 'n jur de 1I &11R . ea mai 'nalt temperatur medie anual s&a 'nregistrat 'n anul 1H63$ de 13.1R 'n anul 1G?F$ de G.3R . #in observaiile %i analizele efectuate$ rezult c >ucure%tiul are ani alternativi cu temperaturi joase /1H?3$1H??$1H?H0 %i ridicate /1H?6$1H?G$1HGI0. ea mai friguroas lun este ianuarie $ cu o medie de & 2.HR iar cea mai clduroas este iulie cu o medie de 22.GR . -n general$ variaiile de temperatur a dintre noapte %i zi sunt de 34 & 3F R $ iarna %i de 2I&3IR $vara. ea mai 'nalt temperatur$ de 41.1R %i cea mai mic$

fost 'nregistrat 'n data de 2I august 1H4F %i cea mai joas temperatur de &3IR $ 'n ianuarie 1GGG. Aona central av)nd cea mai mare concentrare de cldiri$ strzi 'nguste$ largi bulevarde %i c)teva zone verzi$ are o temperatur medie anual de 11R $ v)nt sub 2 mSs $ umiditatea de 3&6 T$ mai mic dec)t 'n alte zone %i cea mai lung perioad de vegetaie$ de 22I zile fr ger$ pe an. Aona median care cuprinde vec!ea zon industrial cu mici fbricue$ gri /4ara de 2ord este cel mai mare nod feroviar0$ este definit printr&un grad mare de poluare$ zile cu cea$ ploi abundente$ c)teva zile 'nsorite$ av)nd o temperatur medie anual sub 11R %i un volum de precipitaii de 6II mm pe an.2oua zon rezidenial />neasa$ Floreasca$ ,ei$ *antelimon$ >alta Alb$ >erceni$ #rumul ,aberei0$ are o temperatur medie anual de 1I.FR $ cu v)nturi puternice uneori $ cu un grad sczut de poluare comparativ cu centrul$ un grad de umiditate 'n jurul valorii de ??T$ cu frecvente apariii ale ceii %i un volum de precipitaii sub FFI&6II mm pe an. Aona periferic este influenat de construciile joase /1 & 2 nivele0 cu suprafee verzi %i mari zone industriale+ aceast zon urban este 'n mare msur e"pus v)ntului$ valurilor de cldur %i de frig$ dar cu contraste mici$ o umiditate ridicat %i aer curat. 8olumul precipitaiilor este sub FII mmSan ;)-)3 A ele' &lora i &auna >ucure*tiul se afl situat pe malurile r)ului #)mbovi+a$ ce se vars 'n Arge*$ afluent al #unrii. 7ai multe lacuri se 'ntind de&a lungul r)ului olentina$ 'n perimetrul ora*ului$ precum (acul Berstru$ (acul Floreasca$ (acul ,ei sau (acul olentina. ,i 'n centrul ora*ului e"ist un lac$ 'n arl F. L. 7eEer. *e l)ng i *migiu 'n *arcul i*migiu. Acest lac$ fost balt 'n vec!iul ora* medieval$ este 'nconjurat de 4rdina i*migiu$ inaugurat 'n 1G4? dup planurile ar!itectului german >ucure*ti mai e"ist *i alte parcuri mari. *arcul Berstru /cu 7uzeul 9atului0 *i 4rdina >otanic /cea mai mare din 5om)nia *i care cuprinde peste 1I.III de specii de plante inclusiv e"otice0$ *arcul ,ineretului$ *arcul Ale"andru 3oan uza /cunoscut *i ca *arcul ,itan sau *arcul 3650$ precum *i
47

multe parcuri mai mici *i spa+ii verzi amenajate de primriile de sector. #e remarcat este prezen +a nenumra+ilor maidanezi 'n parcurile *i pe strzile capitalei. ;)+ Pre!entarea general a arcului Gerstru Parcul Gerstru este cel mai mare parc al >ucure%tiului. 1l este situat pe malul (acului Berstru$'n partea de nord a ora%ului$ pe amplasamentul delimitat de >&dul *rezan onstantin$ >&dul Aviatorilor$ Kos.2ordului$ 9tr. 1lena 8crescu$ Kos. >ucure%ti&*loie%ti$ Kos. =iseleff$ av)nd o suprafa de cca. 11I !a /Fig.4.2.0.

Fig) ;)+) Parcul Gerstru #ac acum 1I ani parcul fusese lsat 'n paragin$ acum el este la fel de primitor %i bine amenajat ca cele din capitalele occidentale$ av)nd alei largi %i curate$ grdini ordonate$ umplute cu flori$ statui %i busturi ascunse printre copaci$ precum %i spaii special amenajate pentru amatorii de sporturi. -nc din 1GI6$ lacul era un punct de atracie pentru bucure%teni$ 'n special pentru curtenii domnitorului fanariot Ale"andru 3psilanti$ 'ns de abia 'n secolul urmtor va fi construit parcul de astzi$ mai e"act 'ntre 1H3I %i 1H3F$ prin asanarea mla%tinilor ce ocupau zona respectiv. #e atunci %i p)n 'n prezent Berstru va primi numeroase adiii printre care se numr debarcaderul$ de unde pot fi fcute plimbri cu barca pe lac$ cele dou teatre pentru spectacole$ pavilionul dedicat e"poziiilor florale$ %i$ probabil cel mai important$ 7uzeul 9atului$ proiectat de #imitrie 4usti$ unic prin tematica abordat %i dispunerea 'n aer liber. -n acela%i timp cu trecerea anilor %i a diferitelor regimuri aflate la putere$ parcul '%i va sc!imba succesiv numele. de la *arcul 2aional la *arcul *arcul 3.8.9talin %i 'n sf)r%it *arcul Berstru. #ac suntei pasionai de ciclism$ atunci parcul v ofer numeroase alei dotate cu piste speciale %i relativ recent construitul 9Date *arD ce ofer platforme necesare efecturii de cascadorii 'n aer$ at)t pentru biciclete$ c)t %i pentru cei cu role %i sDateboard. *entru cei pasionai de sporturi e"ist
48

arol al 33&lea$ apoi

numeroase terenuri de tenis %i fotbal aflate pe malul estic 'mpreun cu numeroase cluburi asociate$ printre care se numar %i celebrul teren de golf din cadrul lubului #iplomailor. -ns dac tot ce v dorii este o plimbare u%oar la aer curat$ atunci Berstru este locul ideal pentru a face acest lucru$ pun)nd la dispoziia d&voastr numeroase secrete de descoperit. &un arc cu puni pe malul sudic/Fig.4.3.0$ &cardul de lebede albe %i negre$ ce poat fi vzute de obicei pe malul sudic

Fig) ;)3) 5arc de uni &ansamblurile florale %i f)nt)nile amenajate$ dintre care cea mai nou este grdina japonez$ aflat 'n apropiere de intrarea sudic$ &concertele simfonice din timpul OeeDendului$ &spectacolele ,eatrului de 8ar$ &pleiada de statui presrate pe aleile din parc dintre care reamintim. capetele din 5ondul <niunii 1uropene/Fig.4.4.0$ statuia lui !arles de 4aulle de la intrarea de l)ng piaa cu acela%i nume$ pe locul cruia sttuse p)n 'n 1HF6 statuia lui 9talin$ %i 'n sf)r%it faimoasele sculpturi ale lui *rometeu$ 4ascanul %i celelalte statui cu o istorie tumultoas$ recuperate %i puse din nou 'n parc.

Fig) ;);) 0ondoul Uniunii "uro ene

Fig) ;)8) #u!eul Satului

& 7uzeul 9atului ce este capabil s impresioneze at)t turistul rom)n c)t %i pe cel strin/Fig.4.F.0.

49

*entru cei care '%i doresc o mas pe malul lacului$ parcul dispune de numeroase restaurante %i cafenele situate cateodat pe un vapor sau ponton. *rintre cele mai notabile se numar. Bard 5ocD affe$ Berstru %i *escru%ul. *unctele de atracie Berstru le constituie. 7ona "> o&lora$ organizat pe o suprafa de 1F !a$ 'n care an de an se realizeaz decoruri florale de o 'nalt miestrie artistic/Fig.4.6.0+

Fig);)9) 7ona "> o&lora

Fig);):) Insula /randa&irilor

Insula /randa&irilor$ a crei compoziie are doua a"e$ una care desc!ide perspectiva ctre 7uzeul 9atului %i alta care face legatura cu restul parcului. 3nsula se amenajeaz 'ncep)nd cu 1 3unie %i dureaz p)n toamna/Fig.4.?.0+ Grdina Ja one!$ amenajat 'n anul 1HHG cu sprijinul Ambasadei Naponiei 'n 5om)nia %i a Fundatiei omemorative a 1"poziiei 7ondiale Naponeze/Fig.4.G.0

Fig);)<) Grdina Ja one!

;)3 6egetaia arcului Gerstru

50

;)3)- 6egetaia lemnoas 8egetaia parcului este format dintr&o varietate de specii de arbori %i arbu%ti foio%i /arari$ frasini$ plopi$ salcii$ tei0 %i ra%ino%i /bu"us$ juniperus$ tazus$ for"it!ia$ filadelfiu$ spireea$ lonicera0. aITaxus baccata L. E /isa'/isar (aracteri!are mor&ologic) 1ste o specie relict teriar$ considerat in ara noastr monument al naturii %i este ocrotit prin lege. Atinge inlimi de ma". 1F&2I /2F0 m dar cel mai frecvent se intalne%te sub form arbustiv. ,ulpina este dreapt$ canelat$ ritidomul se formeaz de timpuriu$ este subire$ de culoare cenu%ie& ro%cat$ care se e"foliaz in plci. onine /intreaga plant cu e"cepia arilului0 un alcaloid to"ic numit ta"in$ cele mai to"ice fiind considerate frunzele$ iar to"icitatea lor este mai crescut iarna decat vara. oroana este ovoid&conic sau rotunjit$ dezvoltat pan aproape de sol. 7ugurii sunt ovoizi %i sunt grupai la varful lujerilor.Frunzele sunt aciculare$ liniar&lite$ plane$ de 2&3 cm lungime$ la baz brusc ingustate intr&un peiol scurt$ decurent pe lujer$ se aseamn cu cele de brad$ ins varful lor este treptat acuminat+ sunt relative moi$ de un verde inc!is pe fa %i verdeglbui pe dos$ fiind lipsite de dungi albe de stomate$ cu nervura proeminent. Florile sunt unise"uat dioice$ cele mascule se dezvolt in muguri inc din toamna precedent /Fig.4.H.0$ fiind constituite din G&1I stamine+ florile female sunt solitare$ a%ezate pe un lujer scurt$ au un singur ovul terminal$ erect$ dup fecundare rezultand seminele$ care se pot forma destul de timpuriu /de la cca. 2I de ani0 %i anual.

Fig) ;)@) Taxus baccata 9mana este ovoid$ de pan la 1 cm lungime$ cu tegumentul lemnos$ tare$ de culoare brun la maturitate$ acoperit pan aproape de varf de un aril ro%u crnos$ mucilaginos$ cu gust dulceag$comestibil pentru psri.
51

Particulariti =iologice i ecologice. 9eminele se matureaz prin august & septembrie$ iar diseminaia se face cu ajutorul psrilor. 1ste singura specie dintre gimnospermele indigene care posed capacitate de inmulire vegetativ$ prin lstari$ buta%i %i marcote /nu drajoneaz0. *refer staiunile umbrite$ cu umiditate atmosferic ridicat+ dovede%te sensibilitate fa de secet %i sufer uneori de pe urma gerurilor e"cesive de iarn %i a ing!eurilor tarzii. Are temperament pronunat de umbr$ dar vegeteaz bine %i in plin lumin. 9uport foarte bine tunderea /Fig.4.1I.0

Fig) ;)-,) Forme tunse de tis Hto Laria artI b)Juniperus communis (. E Ienu r comun (aracteri!are mor&ologic) Arbust de ma"im F m$ cu aspect de tuf deas. Frunzele sunt aciculare$ dispuse cate 3 in verticile %i perpendicular pe a"$ sunt persistente$ de 1&1$F cm$ drepte$ acuminate %i puternic ineptoare$ cu o dung albstruie pe fa %i verzi desc!is pe dos. Florile sunt dioice$ apariia conurilor fiind anual %i abundent. onurile sunt crnoase$ negre &albstrui la maturitate$ asemntoare unor bace$ maturarea lor avand loc in anul al 33 & lea sau c!iar al 333 & lea /Fig.4.11.0. 9eminele au culoarea brun %i sunt cu 3 muc!ii.

52

Fig) ;)--) Juniperus communis Particulariti =iologice i ecologice) 9pecia se intalne%te spontan in ara noastr in intreg lanul carpatic$ este rezistent la ger$ ing!euri$ ar%i$ avand o mare capacitate de supravieuire pe soluri srace$ puin fertile. 8arietile %i cultivarurile ornamentale cele mai valoroase sunt. 'Hibernica'/cu port colum&nar %i lujerii cu varf erect & Fig. 4.12.0$ U Suecica' /cu port columnar dar cu varful lujerilor nutant0$ UIntermedia' /cu port pitic %i ace scurte0$ UGold Cone' /port columnar$ lujerii ereci$ glbui V Fig. 4.13.0$ UArnold /port ingust&piramidal$ colorit albstrui V Fig. 4.14.0.

Fig) ;)-+) Hibernica Onmulirea)

Fig);)-3) Gold Cone

Fig.;)-;. Arnold

onurile se recolteaz la maturitatea deplin$ se cur de partea crnoas$ iar

seminele se seamn imediat sau se stratific. 5srirea are loc dup F&6 sptmani$ iar puieii rman pe loc 2 ani apoi se repic la FIS6I cm$ obligatoriu cu pmant la rdcin. >ut%irea se realizeaz frecvent$ folosindu&se buta%i cu clcai de 12&1F cm lungime$ din ramuri bine maturate. *entru altoire se folosesc portaltoi inrdcinai la g!ivece$ metoda de altoire fiind in placaj$ de preferin iarna$ in sere$ astfel ca primvara$ in mai$ puieii altoii s se planteze in pepinier.

c)Spiraea x arguta Aab. /S. thunbergii x S. multifloraI S irea de ! ad

53

(aracteri!are mor&ologic) 9e prezint sub form de tuf de 1$F&2 m cu ramuri rsfirate$ arcuite$ cu frunze alungite&obovate pan la lanceolate$ mici de ma"im 4 cm$ cu flori a"ilare$ albe$ mici$ foarte numeroase$ in raceme umbeliforme ce apar primvara$ inainte de infrunzire /Fig. 4.1F.0. Fructul are F folicule de!iscente.

Fig) ;)-8) Spiraea x arguta d)Buxus semper irens (. ! ?u>us' (imiir' #erior (aracteri!are mor&ologic. 1ste un arbust care poate atinge 6 m inlime$ uneori arbore mic$ cu portul compact$ foarte ramificat$ lujerii 4& muc!iai$ frunzele persistente$ eliptic&ovale$ cu marginea intreag$ pe fa verzi&inc!is$ iar pe dos palid verzi$ foarte scurt peiolate$ cu florile albeverzui in inflorescene mici$ unise"uat&monoice$ alctuite dintr&o floare femel %i cateva flori mascule$ apar mai ales la e"emplarele bine luminate/Fig. 4.16.0. Fructele sunt capsule globuloase$ de culoare ro%ie$ cu 3 valve coninand 6 semine negre$ ovale$ lucioase.

Fig) ;)-9) Buxus semper irens

54

9pecia Buxus sempervirens are un temperament de umbr dar suport bine %i lumina direct. 3nflore%te %i fructific la noi foarte rar %i numai in plin lumin. 8egeteaz in bune condiii pe terenuri calcaroase$ fertile$ cu suficient umiditate in sol. 2u suport e"cesul apei in sol. 1ste o specie rezistent la geruri$ secet$ fum %i praf. (a geruri sub &3IR are ins de suferit. Onmulirea) 9e inmule%te prin semine$ marcotaj$ but%ire$ altoire. 3nmulirea prin semine este mai puin utilizat$ deoarece in condiiile din ara noastr specia B. sempervirens inflore%te %i fructific rar. 9e seamn imediat dup recoltare /vara0 iar germinarea are loc pan in toamn. e)Acer platanoides 4) E Paltinul de cCm (aracteri!are mor&ologic. 1ste un arbore de circa 3I m$ cu coroana deas$ ovoidal+ frunzele sunt mari$ palmat&lobate$ cu F lobi prelung&acuminai$ sinuat&dinai$ verzi&desc!is$ lucitoare$ toamna devin galbene$ frumoase.Florile sunt galbene&verzui$ strlucitoare$ a%ezate in corimbe erecte ce impodobesc arborele inainte de infrunzire$ incepand din aprilie. #isamarele au ung!i obtuz %i devin pendente la maturitate /Fig.4.1?.0. 1ste o specie pretenioas fa de sol$ ce se poate cultiva in plin lumin$ sau semiumbr.

Fig) ;)-:) Acer platanoides

")Tilia ulgaris!/eiul comun (aracteri!are mor&ologic. Arbore de ma"im 4I m$ cu coroana ovoidal pan la rotunjit. Frunzele sunt cordiforme$ scurt&peiolate$ verzi&inc!is %i glabre pe partea superioar iar pe dos verzi& desc!is %i pubescente$ iar florile sunt glbui$ parfumate$ dispuse in cime la varful unui peduncul lung$ apar vara$ mai tarziu /Fig.4.1G.0. Fructul este o ac!en rotunjit$ costat %i pubescent.

55

Fig) ;)-<) Tilia ulgaris g)Salix alba (. E Salcia al= (aracteri!are mor&ologic. 1ste un arbore cu inlimea pan la 2F m$ are inrdcinarea trasant %i tulpina neregulat$ acoperit cu un ritidom bruncenu%iu. (starii sunt brun&verzui sau galbeni$ fle"ibili %i poart frunze lanceolate lungi de 4&1I cm$ cu marginile fin serate+ partea inferioar a frunzelor este albstruie sau albicioas$ pubescent. Florile sunt dioice$ dispuse in ameni %i apar primvara odat cu frunzele$ la inceputul lunii aprilie$ amenii masculi fiind mai decorativi prin forma %i prin coloritul galben/Fig.4.1H.0. Particulariti =iologice i ecologice) 9pecia lstre%te abundent$ este rezistent la ger %i vegeteaz bine in locuri umede$ pe malul raurilor$ pe soluri u%oare. 9uport inundaiile indelungate dar %i lipsa de ap.

Fig) ;)-@) Salix alba

#)$opulus nigra (. ! Plo ul negru (aracteri!are mor&ologic re%te spontan la noi$ sub form de arbore cu talia pan la 3F m cu tulpina este uneori neregulat$ acoperit cu ritidom negricios adanc brzdat$ formeaz la baza trunc!iului galme /foarte preuite in industria mobilei V Fig.4.2I.0.
56

oroana este larg$ cu ramuri groase %i lstari de culoare galben&cenu%ie$ galben&verzuie. Frunzele de pe lstarii viguro%i sunt subdeltoide sau romboidale$de 1I&12 cm lungime$ iar cele de pe lstarii scuri$ de 6&G cm lungime$ mai mult sau mai puin romboidale$ verzi lucitoare. Florile apar primvara timpuriu$ inaintea infrunzirii$ dup fecundarea lor sunt vizibile fructele insoite de tipica QvatQ de plop.

Fig) ;)+,) $opulus nigra Particulariti =iologice i ecologice) *lopul negru lstre%te viguros %i drajoneaz puin. 1ste destul de rezistent la ger$ reu%ind bine in zonele de coline %i campie$ pe soluri revene. Folosire) 9e folose%te pe marginea drumurilor %i a %oselelor dar %i in alctuirea masivelor$ pe terenurile umede sau cu panza freatic accesibil. i)%raxinus excelsior (. VFrasin (aracteri!are mor&ologic) 1ste un arbore cu talia de 2F&3I m$ cu lstarii verzimslinii$ mugurii negri$ opu%i$ frunze compuse din F&11 foliole sesile$ oblong&lanceolate$ lung&acuminate$ baza cuneat$ crenat serat$ faa verde&inc!is$ dorsal verde palid /Fig.4.21.0. Florile sunt poligame$ nude$ iar fructul este o samar de 2$F&4 cm lungime$ reunite in panicule pendente.

Fig) ;)+-) %raxinus excelsior

57

Folosire) Atat specia tipic cat %i varietile sale se utilizeaz in grupuri sau ca arbori izolai$ in aliniamente$ pe marginea %oselelor deoarece este rezistent la ar%i %i poluare. $runus surrulata &'i(u!s#idare!sacura&! (ireul %a one!& Arbore cu coroana foarte larga$ crestere erecta$ frunzele tinere roscate$ flori duble$ de culoare roz intens cu inflorire bogata care apar in lunile aprilie&mai/Fig.4.22.0. Atinge inaltimi de ?&1I m$ diametrul coroanei F&G m$ are o crestere moderata si se dezvolta bine in plin soare. 2ecesita un sol profund$ afanat si fertil. 2u suporta terenurile in apropierea apelor sau cele cu panza freatica superficiala.

Fig);)++) $runus surrulata &'i(u!s#idare!sacura&

;)3)+ 6egetaia ier=oasHs ecii ornamentaleI aI0osa (. &/randa&ir este un gen de plante perene ornamentale din familia 5osaceae$ originar din regiunile continentale *i subtropicale ale emisferei nordice$ cuprinz)nd peste 2II de specii de arbu*ti erec+i$ deseori spino%i.*lanta tipic are tulpina spinoas *i fructul ca mce*ele trandafirului slbatic$ :5osa canina; care cre*te sub form de tufi*uri 'n regiunile aride$ cu soluri calcaroase. /Fig.4.23.0/ul ina$ poate fi c+rtoare sau t)r)toare$ de 'nl+ime variabil 'n func+ie de soi /I.F & 4 m0.Frun!ele alterne$ imparipenat&compuse$ /cu peste 11 foliole$ rar simple0$ 'nso +ite de stipele$ pot fi caduce sau persistente.Florile cu F petale$ F sepale *i numr mare de stamine *i stile$ pot fi solitare$ pauciforme$ umbeliforme sau dispuse 'n raceme umbeliforme$ de diverse culori

Fig);)+3) )osa Canina

58

OnmulireF -e 'nmulete atCt

e cale se>uat H rin semine) ct i e cale ase>uat Hdra%oni' =utai' marcota%' altoire' etc)I'

$n locuri $nsorite) Pre&er soluri cu te>tur lutoas' ermea=il' =ine drenate' adCnc lucrate i =ogate $n su=straturi nutritive) .u sunt &avora=ile solurile cu reacie acid i nici cele cu tendin accentuat s re reacie alcalin)

=I A*uilegia ulgaris-(ldru As ect i re!entareF *lant peren erbacee$ cu cre%tere rapid$ dezvolt tufe bogate de

frunze cu tent albastrie$ trilobate$ cu margini dantelate %i rotunjite$ cu aspect asemanator ferigilor. #in mijlocul frunzelor se 'nal tije subiri$ de 3I&4I cm$ ce susin buc!ete de flori$ 'n culori variate %i av)nd form specific$ evideniat prin mici pinteni./Fig.4.24.0

Fig);)+;) A*uilegia ulgaris (ondiii de $ngri%ireQcultivareF frunzi% masiv 'n detrimentul 'nfloririi. 3ubesc c+ldura$ 'ns prefer temperaturile moderate. Ar%ia face ca florile s se treac repede %i frunzi%ul s se usuce pe margini.Au nevoie de un substrat bine drenat$ nefiind pretenioase 'n ce prive%te calitatea acestuia. ,olereaz la fel de bine pm)nturile acid c)t %i pe cele alcaline$ solurile bogate$ !umoase$ dar %i pe cele srace %i nisipoase. 9unt setoase$ mai ales 'n perioada 'nfloririi$ av)nd nevoie de ud+ri periodice %i abundente. -n restul anului solicit foarte puin ap$ e"cesul de umiditate din substrat duc)nd la putrezirea rdcinilor. Onmulirea se realizeaz cel mai adesea din semine. Acestea se 'nsm)neaz) 'n rsadnie$ 'n februarie&martie$ sau direct 'n grdin$ la 'nceputul lunii aprilie. Aquilegia se mai poate 'nmuli %i prin desprirea tufelor$ dar procedeul nu este recomandat$ 'ntruc)t planta suport greu transplantrile. ldru%ele sunt flori perene$ de grdin$ ce tolereaz bine

zonele umbrite$ dar prefer locaiile cu lumin+ intens. 3nsuficiena luminii face ca planta s dezvolte

cI )#ododendron!A!alee

59

7ajoritatea sunt plante rezistente$ iar frunzele verzi$ pieloase$ au deseori un strat de puf pe partea inferioar. Frunzele care pot avea de la 2$F cm p)n la 2I&3I cm lungime sunt lanceolate %i dispuse altern pe tulpin. <nele plante sunt cu frunze cztoare$ dar majoritatea sunt cu frunze persistente/Fig.4.2F.0. 0*ododendronul are nevoie de un sol acid pentru a cre%te bine %i a&%i menine un colorit bun al frunzelor. 1"ist o larg varietate de marime a florilor$ acestea put)nd fi tubuloase$ ca o p)lnie$ ca o trompet sau ca o farfurioar. ulorile florilor sunt 'nc %i mai variate$ merg)nd de la alb %i nuane de galben p)n la roz$ mov %i ro%u&'nc!is. >obocii apar deseori 'n inflorescene cu mai multe flori$ 'n v)rful tulpinilor %i al ramurilor$ deseori cu multe capsule de semine mici$ maro$ care se menin mult dup ce florile au czut.Forma natural de cre%tere a acestor plante poate varia de la tufe globuloase$ care se 'ntind pe mai muli metri$ p)n la arbora%i de aproape 12 m 'nalime %i 4&F m diametru.

Fig);)+8) )#ododendron dIIris germanica L.EStCn%enelul este o plant ierbacee$ peren$ cu un rizom gros %i crnos$ cu miros de iarb$ din care porne%te o tulpina cilindric$ terminat cu multe flori. Frunzele sunt lunguiee$ puin ascuite$ 'n form de sabie$ dispuse c)te 4&6 'n buc!et. Florile sunt mari$ de culoare violet&'nc!is$ slab mirositoare/Fig.4.26.0. Floarea este format din 3 petale e"terne 'ndoite 'n jos$ acoperite pe partea superioar cu periua de peri galbeni. elelalte 3 petale sunt 'ndreptate 'n sus.Are 3 stamine %i un ovar a%ezat sub petale. -nflore%te 'n lunile mai&iunie. 9e cultiv mult prin grdini ca plant ornamental. 9e recolteaz rizomul 'n anul 2&3 de vegetaie$ 'ncep)nd din luna iulie$ continu)ndu&se p)n toamna t)rziu.

60

Fig);)+9) Iris germanica L . <neori rizomii se pot scoate din pm)nt primavara 'naintea 'nceperii vegetaiei. 9e prefer uscarea 'nceat pe cale natural$ la soare. <scarea se poate face %i pe cale artificial cu condiia ca temperatura s nu dep%easc 3F&4I grade . #in 4&F Dg rizomi proaspei se obine 1 Dg produs uscat. 9e folose%te 'n industria de parfumuri %i cosmetica. ercetrile fcute au demonstrat c frunzele %i florile conin vitamina 'n cantiti destul de apreciabile /1&4T0

e) Centaurea c,anus L. Albstrele (aracteristici&*lanta

culoare alb.

este nalt pn la 1 m, ramificat piramidal i acoperit cu periori fini de lorile de culoare albastr, n form de cornet, terminate cu "#

runzele de la baz snt dispuse n rozet, snt penat fidate, uneori ntre!i iar cele tulpinale

snt lineare, ntre!i i dispuse altern.

diviziuni nere!ulate, snt !rupate n calatidii lun! pedunculate. $n cultur s%au ob&inut soiuri cu flori violet, roz, albe, panaate sau punctate, soiuri cu flori involate, precum i soiuri cu talie pitic.' i!.(.)".) (ultura) .entaurea se 'nmule%te "rin semine /eoarece () mosc*eta i () cLanus nu su ort trans lantul' semnatul lor se &ace direct $n teren desc*is $n luna a rilieEmai) 0sare du :R< !ile de la semnat) () cLanus oate &i semnat direct $n teren desc*is i toamna $n luna augustEse tem=rie)

Fig);)+:. Centaurea c,anus L. ") -iant#us c#inensis L. .s,n. -iant#us sinensis Lin() R Garoa&a c*ine!easc este originar din
.0ina -e caracteri&ea&$ "rintr-o tul"in$ 'nalt$ de 20140 cm %i foarte ramificat$ de la (a&$ 2run&ele s'nt linear lanceolate de culoare verde intens sau u%or glauc 2lorile s'nt solitare, mari, cu "etalele elegant dinate, sim"le, sau involte, nemirositoare, viu %i variat colorate, unicolore sau (icolore, fiind "estrie, "unctate sau oculate !nfloresc 'nce"'nd din luna mai, pn toamna.' i!.(.)*.)

61

Fig);)+<. -iant#us c#inensis L. g)$#lox drummondii Hoo(. ?rumrele/ sc0#teiu1e. *lanta este originar din America de 2ord$ din Texas i statele nvecinate.Se caracteri ea ! printr-o tulpin! ramificat! "ichotomic# nalt! "e $%&' cm()ig.*.&+.,. Frunzele s'nt simple$ de cele mai multe ori lanceolate$ cele inferioare opus e iar cele superioare alterne. -ntreaga plant! este mai mult sau mai pu.in pubescent!. )lorile "e culoare roie# grupate n corimbe umbeliforme# au caliciul "in % "in.i ascu.i.i. /orola tubuloas! este format! "in % petale# r!sfrnte n partea superioar! n form! "e taler# are % lobi ce pot fi ntregi# "in.a.i sau plisa.i# iar tubul corolei este foarte sub.ire.

Fig);)+@) $#lox drummondii Hoo( #)2,osotis alpestris

Sc#midt. +u m uita , "lant$ "eren$ cultivat$ (ienal, originar$ din sudul 3uro"ei -e

caracteri&ea&$ "rin tul"ini ramificate form'nd tufe de 15135 cm 'n$lime 2run&ele inferioare s'nt o(ovate sau s"atulate, iar cele tul"inale lanceolat se-sile %i alterne 4lanta 'ntreag$ este as"ru "u(escent$ 2lorile mici de circa 1 cm diametru, s'nt al(astre desc0is, cu g'tul g$l(ui 'nflore%te din aprilie pn n iunie.' i!.(.,-.)

(ultura)

-e seam$n$ 'n iulie 'n "e"iniere 5$s$rirea are loc du"$ 151 20 &ile .'nd "lantele au format 213

frun&e, la circa o lun$ de la sem$nat, se re"ic$, iar 'n octom(rie sau "rim$vara tim"uriu se "lantea&$ la locul definitiv, la distana de 10120 cm

Utili!ri)

4lant$ valoroas$ "entru decor de "rim$var$ este folosit$, al$turi de alte "lante (ienale, 'n ronduri,

ra(ate, covoare, "e st'nc$rii sau "entru (orduri -oiurile viguroase se "ot folosi %i ca flori t$iate

62

Fig);)3,) 2,osotis alpestris iI3iola NittrocSiana Gams. .3iola tricolor maxima Hort.)/ .ansea. ,ulpinile ramificate de la Ubaz

s$nt $nalte de -8R+, cm) Frun!ele o=longElanceolate sau cordi&orme' s$nt dinate

margini i $nsoite la =a! de + sti ele mari enati&ide) Florile' dis use a>ilar' s$nt urtate de edunculi lungi' dre i) "le s$nt &ormate din 8 etale inegale' unicolore' =icolore sau cu ete i striuri de di&erite nuane) Pe tala in&erioar' $n general' mai mare dec$t cele laterale' are la baz un pinten.' i!.(.,1.)

Fig);)3-. 3iola NittrocSiana Gams. (ultura) 4anselele se "ot 'nmuli sexuat %i vegetativ -e seam$n$ 'n iulie-august 'n r$sadnie sau 'n "e"iniere 5$s$rirea are loc du"$ 10114 &ile de la sem$nat .'nd r$sadurile au format 314 frun&e se re"ic$ 'n "e"iniere 4lantarea la locul definitiv se face 'n se"tem(rie-octom(rie sau "rim$vara tim"uriu, la distana de 20125 cm 4)-icentra spectabilis Lem. '/erceii doamnei). *atria de origine a acestei plante este !ina. 9e caracterizeaz prin tulpini fistuloase cu nuane ro%ietice %i glauce$ 'nalte p'n la 6IW?I cm. Frunzele lung pei&olate$ neregulat divizate$ s'nt de un verde glauc pe faa superioar %i de culoare verde albicios pe faa inferioar. Florile s'nt roze$ pedicelate$ cordiforme$ turtite lateral %i terminate cu doi pinteni orientai lateral$ 'nflore%te 'n luna mai& iunie./Fig.4.32.)
Aceast specie se preteaz i la cultura for&at i n acest caz, se planteaz la !0ivece toamna, se &ine n sere reci la 1*2/. 3a 4umtatea lunii decembrie se introduce n ser temperat la 1)1(2/. n astfel de condi&ii nflorete n ianuarie%februarie.

63

Fig);)3+) -icentra spectabilis Lem. ;); Fauna arcului Gerstru Fauna parcului se compune din diverse specii de psri /mierle$ cinteze$ cotofene$ porumbei$ piigoi0 %i mult 'ndrgitele veverie. a)Turdus merula &#ierla T Stur!ul singuratic &este o pasre c)nttoare care este rsp)ndit 'n 1uropa$ Asia$ Africa de 2ord$ Australia *i 2oua Aeeland$ 'ns este mai rsp)ndit pe continentul european. 1a se !rne*te 'n special cu !ran de origin animal$ dar consum 'n func +ie de anotimp *i unele fructe *i semin+e vegetale. 7ierla este clasificat dup culoarea penajului sau dup dimensiunea corpului./Fig.4.33.0 Astfel se poate aminti :mierla neagr; /,urdus merula merula0$ la care masculul are culoarea neagr ciocul galben *i oc!elari /inel 'n jurul oc!ilor0 portocalii. -n trecut mierla era o pasre de pdure$ 'ns 'ncep)nd cu secolul @3@ prin apari+ia parcurilor a 'nceput s triasc prin grdini 'n apropierea omului. 1"emplarele de la noi sunt sedentare. -n +ara noastr pot aparea 'n timpul iernii e"emplare din regiunile muntoase carpatine sau din zonele nordice ale 1uropei. *opula+iile care migreaz ajung iarna 'n nordul Africii *i sud vestul Asiei.

Fig) ;)33) Turdus merula

Fig) ;)3;) %ringilla coelebs

64

b)%ringilla coelebs& (inte!a este o pasre migratoare de talie mic /14 & 1G cm0$ din famila Fringillidae. 1a este rsp)ndit 'n 5om)nia din +inuturile cele mai joase$ ca pdurile de slcii din delta #unrii$ p)n 'n regiunile de munte cu p*uni alpine *i jnepeni ajung)nd la altitudinea de 1.FII m deasupra n.m.. Arealul de rsp)ndire a cintezei cuprinde regiunile din 1uropa$ Africa de 2ord *i Asia de 9ud 8est /Fig.4.34.0. inteza prezint un dimorfism se"ual accentuat$ masculul av)nd culoare crmizie. 4u *a pieptul *i pr+ile laterale ale capului$ t)rti+a *i restul capului sunt cenu*ii$ *i pe spate este cafeniu. Femela are penajul de culoare cafenie cu nuan +e cenu*ii. uibul este construit 'n mare parte de femel din rdcini de plante$ scoar+ de copac$ mu*c!i *i paie. Fiind cptu*it cu pene$ el este amplasat la bifurca+ia crengilor *i este mascat cu lic!eni *i mu*c!i. Femela depune din aprilie 4 & F ou de culoare verde albstruie cu pete ro*cate$ din care eclozioneaz puii la cca. 13 zile. -n func+ie de abunden+a !ranei$ 'ntr&un sezon femela poate s depun ou de 2 & 3 ori. -n 5om)nia cinteza este numai par+ial migratoare$ masculii iern)nd 'n +ar$ pe c)nd femela *i tineretul migreaz 'n Africa de 2ord sau Asia de 9ud 8est. intezele se !rnesc cu fructe de pdure$ semin +e$ insecte *i larvele acestora. *rimvara$ 'n perioada de 'mperec!ere$ masculul care este viu colorat atrage aten +ia femelei asupra sa prin ciripitul su glgios. c)$ica pica! (oo&ana este o specie de psri din familia orvidae. 1ste rsp)ndit 'n 1urasia$ Africa de 2ord *i America de 2ord. (ocul unde poate fi 'nt)lnit cel mai frecvent este 1uropa. #in cauza penajului su caracteristic$ alb cu negru$ este u*or recunoscut c!iar de cei care nu sunt foarte buni cunosctori de psri. -n mitologia german$ co+ofana era solul zeilor$ sau era considerat zei+a mor+ii :Bel;$ iar 'n alte culturi europene fiind considerat pasrea care este solul ce aduce nenoroc. #in cauza faptului c fur mai ales lucrurile care lucesc era temut$ fiind considerat 'n evul mediu pasrea vrjitoarelor sau a celor certa+i cu legea. ulorile de baz ale penajului sunt alb cu negru$ dar predomin culoarea neagr albstruie cu luciu metalic$ fiind albe numai o parte a aripilor$ flancurilor *i abdomenului./Fig.4.3F.0 2u e"ist un dimorfism se"ual$ masculii neput)nd fi distin*i de femele$ dar ei sunt cu c)teva sute de grame mai grei dec)t femelele. o+ofana poate atinge o lungime a corpului de F1 cm *i o l+ime cu aripile desc!ise de HI cm. *asrea face parte din categoria bunelor zburtoare$ zbur)nd 'n form de bolte$ dar pe sol se deplaseaz mai mult prin srituri. 4lasul ptrunztor al co+ofanei nu se poate confunda$ prin el pasrea d)nd alarma$ amenin+)nd rivalii sau atrg)d femela 'n timpul perioadei de 'mperec!ere.

65

Fig);)38) $ica pica

Fig);)39) Columba palumbus

d) Columba palumbus - Porum=elul este o pasre din familia /olumbi"ae. 1ste pasrea cea mai larg rsp)ndit 'n 1uropa. orpul porumbelului are form de fus$ aerodinamic. *e corp are pene$ fulgi *i puf produse de piele. *enele au rdcina 'nfipt in piele. Fulgii sunt mai scur +i$ au a"a mai fle"ibil *i acoper tot corpul./Fig.4.36.0. e)%ringilla coelebs! Piigoiul sunt o grup de psri c)nttoare care fac parte din familia Fringillidae. #e unii sunt considera+i pi+igoi *i unele specii din familia 1strildidae$ 1mberizidae$ ,!raupidae$ ardinalidae$ *asseridae *i *loceidae. <nii oameni de *tiin+ includ 'n aceast familie c!iar *i psrile din familiile 3cteridae$ *arulidae$ *eudedramidae *i <rocEnc!ramidae. Familia Fringillidae cuprinde ca. 4I de genuri din care 4 au disprut$ respectiv 2II de specii din care 14 au disprut. *i+igoii sunt psri de mrime mijlocie *i mic$ cu o lungime 'ntre H *i 26 cm./Fig.4.3?.0 7ajoritatea au un cioc puternic pe sec +iune rotund$ ciocul cel mai bine dezvoltat fiind la botgros. (a (o"ia ciocul apare la v)rf 'ncruci *at. oloritul penajului este diferit$ domin)nd culoarea cenu *ie dungat pe aripi. 7asculii sunt mai intens colora+i ca femelele$ aceast colora+ie fiind mai intens la psrile 1up!oniinae$ care triesc la tropice.

Fig);)3:) %ringilla coelebs

Fig);)3<) Sciuridae L.

")Sciuridae L.!6everia&1ste un mamifer roztor de talie mic$ cu blan ro%cat ori neagr pe spate %i alb pe piept$ cu coad lung %i stufoas. #intre cele 3II specii raspandite pe tot globul$ cea
66

mai des 'nt)lnit este veveria gri.Are o lungime de 3I&4I de cm si c)ntre%te apro"imativ o jumtate de Dg/Fig.4.3G.0. *rincipala !ran a veveriei const 'n. alune$ nuci$ semine$ s)mburi %i fructe de pdure. ,raie%te apro"imativ 6 ani.2umai 'n perioada 'mperec!erii se apropie unul de altul. *uii de veveri se nasc gola%i %i orbi$ av)nd greutate 'ntre 3I %i FI de grame fiecare. 5ecent$ 'n zona 3nsulei ,randafirilor au fost aduse psri e"otice /puni$ lebede$ rae caroline$ g)%te clifar alb$ g)%te califar ro%u$ g)ste de 2il$ rae cu ciuf$ g)%te canadiene cu g)t ro%u$ g)%te 7agellan$ rae mandarin0. g)$a o cristatus&Punul& Frumuseea punului este legendar$ aceasta fiind probabil cea mai cunoscut pasre ornamental din lume. *unul albastru are un corp durduliu$ acoperit cu fulgi alba%tri stralucitori$ coada sa fiind format din aproape 1FI de pene lungi$ fiecare av)nd un Qoc!iQ cu irizri. /Fig.4.3H.0 7asculii pot atinge p)na la 2&3 metri lungime din care peste doua treimi o reprezinta penele din coad. ontrast)nd cu aceast coad$ corpul punului nu este mai mare decat cel al unei rate$ greutatea pe care o atinge fiind de doar 1&2 Dg. <n paun cu coada desc!is 'n evantai ofer o priveli%te spectaculoas.

Fig);)3@) $a o cristatus

(onclu!ii
#in vec!i timpuri$oamenii au supus %i modelat natura inconjurtoare$la 'nceput pentru a&%i asigura cele necesare vieii si pentru a&%i crea un microclimat mai favorabil 'n preajma locuinelor *durile %i spaiile libere plantate au un esenial rol ecologic.ele produc o"igenul necesar vieii$reduc poluarea fizic$c!imic si microbian a atmosferei$creeaz
67

un

microclimat

favorabil$ofer

adapost

psrilor

%i

altor

vieuitoare$protejeaz

flora$solul$apele$amelioreaz %i valorific terenurile degradate. 4rdinile din antic!itate au avut la 'nceput scop utilitar$fiind constituite din plante cu rol alimentar+ulterior ele au dob)ndit caracter religios de slvire a divinitilor sau de meditaie.Aceste grdini erau strbtute de canale de irigaii cultiv)ndu&se legume$vii$plantaii de smoc!ini$ curmali$ rodii$sicomori$cocotieri -n 1vul mediu grdinile erau de form ptrat$'nconjurate de un zid de marmur$ ce cuprindeau o vegetaie e"uberant/ flori$ trandafiri$ gazon$ arbu%ti tun%i %i garduri vii tunse0$bazine 'nconjurate de statui$puuri rotunde cu coloane de piatr colorat %i marmur$sculpturi decorative animate de amenajri !idraulice. 4rdinile din 1"tremul 6rient erau pline de fast$fiind presarate cu elemente ale naturii. muni$coline$un lac cu insule$un p)r)u cu cascad$st)nci coluroase$pietre rotunjite$nisip$pietri%$arbori %i arbu%ti$diferite plante %i flori folosite difereniat$fie pentru reconstituirea unui peisaj complet$la o scar redus$fie pentru crearea anumitor scene de peisaj.grdina montan$grdina de mu%c!i %i grdina arid.Aceste gradini erau destinate plimbarilor$odi!nei si vanatorii -n perioada 5ena%terii grdinile aveau dimensiuni considerabile fiind presrate cu diferite statui$ partere decorate cu desene din bu"us %i forme tunse$ bazine cu jocuri de ap$canale$cascade$f)nt)ni$ balustrade %i parapete ornamentale cu vasce. 4rdinile peisagere au fost realizate pe cat posibil evitandu&se tiparul acela al formelor regulate$terenul fiind aranjat 'n scene romantice cu c!io%curi$ grote$ ruine$temple$poduri. 4rdinile din 5om)nia au fost 'ntr&o continu sc!imbare.(a 'nceput e"istau grdini doar 'n ceti$av)nd suprafee mici %i caracter militar.,reptat au aprut %i grdini cu caracter public 'n care erau 'nt)lnite mici pavilioane pentru distracii. -n secolul @@ grdinile au 'nceput s fie din ce 'n ce mai bine amenajate$fiind construite c!iscuri$castele de apa$case pentru paznici %i grdinari$terenuri de sport.#iferitele specii de arbori %i arbu%ti %i speciile floricole au fost 'mbinate armonios cu formele bl)nde ale reliafului. <nul dintre cel mai nou amenajat parc este *arcul Berstru din >ucure%ti$aici 'nt)lnindu&se un frumos arc de puni$f)nt)ni amenajate$statui presrate pe alei %i vegetaia diversificat. a specii lemnoase sunt 'nt)lnite tisa$ienuparul$bu"us$paltin$tei$salcie$plop iar ca specii floricole trandafirul$cldruse$st)njenei$albastrele$panselue.

68

?i=liogra&ieF
!iulescu$ 4.$

!iulescu$ ,r. & 5apte monumente celebre ale antic#it+1ii. 1ditura ,e!nic$

>ucure%ti$ 1H6H.

69

 Ana&Felicia

3liescu

&Ar#itectura

peisagera.

+ditura

eres,,ucuresti,-../

0.!onea, *frodita
Ana Felicia 3liescu

4ave, 6atalia Ailincai$ 1lena 9elaru

&%loricultura. 1ditura didactica si pedagogica$ >ucuresti$ 1H?H

8.9onea$(.*alade$

&Arboricultura

didactica si ,ucuresti,1232

+ditura pedagogica,
peisagera.

4ilofteia 5egrutiu-Spatii +ditura didactica pedagogica,,ucuresti,126.

verzi. si

70