GLOBALIZARE I TEORII ALE DEZVOLTRII

SUPORT DE CURS, ANUL IV RISE

Lector Dr. Dana Pop

2006

Cuprins

Cuprins..............................................................................................................2 Conceptul e !lo"ali#are..................................................................................$ Teorii re%eritoare la apari&ia !lo"ali#'rii.......................................................$ Tipuri ale econo(iei actuale.........................................................................) De%ini&ii ale !lo"ali#'rii................................................................................* Se(ni%ica&iile !lo"ali#'rii.............................................................................+ Ce nu ar %i !lo"ali#area.................................................................................+ Vectorii !lo"ali#'rii ........................................................................................., Re-olu&iile te.nolo!ice................................................................................., Noua econo(ie...........................................................................................1/ Tr's'turile istincti-e ale !lo"ali#'rii econo(iei.......................................11 Sc.i("'rile econo(iei (on iale...............................................................10 Etapele !lo"ali#'rii.....................................................................................1) Cre1tere econo(ic' 1i !lo"ali#are..................................................................1+ 2actorii cre1terii econo(ice........................................................................1+ Ine!alit'&i 1i !lo"ali#are..............................................................................1+ Corpora&iile (ultina&ionale 1i !lo"ali#area.....................................................2/ In-esti&iile str'ine irecte 1i !lo"ali#area capitalului.................................22 2or(e ale !lo"ali#'rii pro uc&iei................................................................20 3lo"ali#area %inanciar'...................................................................................2$ Crearea noului spa&iu %inanciar !lo"al........................................................2$ Re!ula celor trei 4D5 1i pia&a %inanciar'.....................................................2) De ce au loc aceste (uta&ii.........................................................................2* In-estitorii institu&ionali.............................................................................26 E%ectele !lo"ali#'rii %inanciare...................................................................2+ Care este politica %a&' e !lo"ali#area %inanciar'7.....................................2, 3lo"ali#area cultural'.....................................................................................2, Critica 4sc.i("ului ine!al5 8ntre culturi....................................................0/ C'tre societatea !lo"al'..............................................................................01 3lo"ali#area pie&ei (uncii..............................................................................02 I(i!rarea 1i !lo"ali#area............................................................................0$ E%ectele !lo"ali#'rii........................................................................................0) Cele 6 p'cate ale !lo"ali#'rii......................................................................0* S'r'cie 1i !lo"ali#are..................................................................................0+ Pro sau contra !lo"ali#are7.............................................................................0,

Li(itele !lo"ali#'rii...................................................................................$1 Politici alternati-e pentru &'rile 8n curs e e#-oltare................................$2 Anti!lo"ali#are sau a-anta9e ale !lo"ali#'rii7............................................$$ :i"lio!ra%ie selecti-'......................................................................................)2

Conceptul de globalizare
Teorii referitoare la apariia globalizrii Este lar! acceptat' p'rerea con%or( c'reia, 8n %unc&ie e (o(entul eclan1'rii, ar e;ista trei posi"ilit'&i e a"or are< 1. se poate -or"i e !lo"ali#are e la 8nceputurile istoriei = este o e;a!erare e1i e;ist' unele ar!u(ente cu( ar %i apari&ia pri(elor i(perii, r'sp>n irea cre1tinis(ului etc. S%era e cuprin ere a !lo"ali#'rii cuprin e 0 o(enii ale -ie&ii sociale? econo(ic, politic 1i cultural = ca ur(are, nu e;ista pe pri(ele trepte e e#-oltare istoric' a o(enirii@ 2. este un %eno(en conte(poran, caracteristic (o erni#'rii 1i e#-olt'rii capitalis(ului, care s?a accelerat 8n ulti(ele ecenii@ 0. este un %eno(en recent, asociat cu alte e-eni(ente enu(ite postin ustriali#are, postin ustrialis( sau 4reor!ani#area capitalis(ului pe alte "a#e5 ABaters C., 1,,*, p.$D 3lo"alitatea este consi erat' o %or(ul' neutr' a interna&ionalului ce are ca (eto ' e lucru cooperarea inter!u-erna(ental'. 3lo"alis(ul apar&ine clasei no&ionale a i(perialis(ului@ 8n ca rul acestuia o parte o(in' toate celelalte p'r&i. Principiul or onator pentru !o"alitate 1i !lo"alis( este cel al a -ersit'&ii, 8n ti(p ce noul principiu al !lo"ali#'rii este cel al co(peti&iei 8ntr?un 8ntre! care e (ai (ult ec>t su(a p'r&ilor, iar p'r&ile tin s' i(ite 8ntre!ul.

Tipuri ale economiei actuale En ceea ce pri-e1te econo(ia actual', se consi er' c' ar e;ista, 8n principal, ou' tipuri 1i anu(e< 1. econo(ia inter?na&ional', respecti- cea 8n care actorii sunt econo(iile na&ionale 1i care i(plic' o inte!rare sporit' a na&iunilor 1i actorilor econo(ici. En aceast' situa&ie, rela&iile co(erciale tin s' 8("race %or(a speciali#'rilor na&ionale 1i a i-i#iunii interna&ionale a (uncii. 4Ast%el i(portan&a co(er&ului este 8nlocuit' pro!resi- cu centrarea rela&iilor 8n o(eniul in-esti&iilor intre na&iuni AFD %or(a e inter epen en&' intre na&iuni r'(>ne una strate!ic'. Cai e;act, ea presupune continuarea e(arca&iei relati-e intre ca rul intern 1i interna&ional al i(ple(ent'rii e politici 1i al (ana!e(entului a%acerilor econo(ice 1i, 8n plus, separarea relati-' a e%ectelor econo(ice5. AGirst P., T.o(son 3., 2//2, p.2)D 2. econo(ie !lo"ali#at', respecti- un (o el i eal care poate %i e#-oltat 8n opo#i&ie cu econo(ia interna&ional'. 4Entr?un ast%el e siste( !lo"al, econo(iile na&ionale i%erite sunt su"su(ate 1i rearticulate 8n siste( prin procesele 1i tran#ac&iile interna&ionale. Din contr', 8n econo(ia inter? na&ional' procesele care sunt eter(inate la ni-elul econo(iilor na&ionale sunt 8nc' pre o(inante, iar procesele interna&ionale sunt re#ultatele per%or(an&elor i%erite 1i istincte ale econo(iilor na&ionale5. AGirst P., T.o(son 3., 2//2, p.26D Siste(ul econo(ic interna&ional e-ine autono( 1i e#i(plicat social, iar pie&ele 1i pro uc&ia e-in cu a e-'rat autono(e. Pro"le(a pe care acest (o el e econo(ie !lo"ali#at' o pune autorit'&ilor pu"lice ale i%eritelor state este (o ul 8n care s?ar putea concepe politici care s' coor one#e 1i

s' inte!re#e e%orturile e re!le(entare ast%el 8nc>t acestea s' %ac' %a&' inter epen en&ei actorilor econo(ici. Definiii ale globalizrii Ter(enul 4globalizare5 a ap'rut la s%>r1itul anilor H*/ 1i a %ost lansat e un specialist cana ian 8n teoria (i9loacelor e co(unicare 8n (as', pro%. Cars.all CcLu.an, Uni-. in Toronto 1i specialistul a(erican 8n 4pro"le(ele co(unis(ului5, I"i!nieJ :r#e#insKi, Uni-. Colu("ia. CcLu.an a e;trapolat lec&iile r'#"oiului in Vietna( 1i a lansat e;presia 4sat !lo"al5. Ter(enul e globalizare a intrat 8n ic&ionar pri(a at' 8n 1961. En literatura e specialitate e;ist' nu(eroase e%ini&ii ale acestui %eno(en conte(poran. Ne -o( opri 8n continuare la c>te-a pe care le consi er'( su!esti-e. 4Lu(ea e-ine tot (ai (ult un super(arKet !lo"al Aen!l. a global shopping mallD 8n care i eile 1i pro usele pot %i !'site peste tot 8n acela1i ti(p. 3lo"ali#area nu -i#ea#', pur 1i si(plu, procesul o"iecti- e cre1tere a interco(unit'&ii. Ea -i#ea#' con1tientul 1i su"iecti-itatea in i-i ului, a ic' scopul 1i intensitatea con1tienti#'rii lu(ii ca spa&iu unic. 3lo"ali#area este ceea ce cei in Lu(ea a Treia au nu(it, ti(p e secole, coloni#are. 3lo"ali#area se re%er' la procesul prin care rela&iile sociale e-in relati- lipsite e %actorii istan&' 1i !rani&e, 8n a1a %el 8nc>t -ia&a u(an' se es%'1oar' in ce 8n ce (ai (ult 8n lar!ul unei lu(i -'#ute ca loc unic5. A:ari I., 2//0, p.0*D 4AFD!lo"ali#area econo(iei (on iale ar putea %i e%init' ca %iin procesul deosebit de dinamic al creterii interdependenelor dintre statele naionale, ca urmare a extinderii i adncirii legturilor transnaionale n tot mai

largi i mai variate sfere ale vieii economice, politice, sociale i culturale i avnd drept implicaie faptul c problemele devin mai curnd globale dect naionale, cernd, la rndul lor, o soluionare mai curnd global dect naional5. A:ari I., 2//0, p.06D Defini ia b!n!l!i "i# $ 43lo"ali#area este procesul prin care oa(enii e oriun e 8n&ele! s' accepte ceea ce?i asea('n', pun>n 8n sur in' ceea ce?i separ'5. ACarin D., 2//$, p.6,D Defini ia %ozi&i'($ 43lo"ali#area este un proces e tran#i&ie care inclu e toate %or(ulele e or!ani#are social' ca %inalitate at>t a tran#i&iei postco(uniste, c>t 1i a celei postcapitaliste, a ic' e;act ceea ce ar a sens a("elor procese, tran#i&ia !lo"al'5. AI"i e(., p.6,D Defini ia )on'en ionali"&($ 43lo"ali#area este noua or ine econo(ic' 1i politic' a lu(ii, ca siste( (ulti i(ensional 1i corelati- 8n care coeren&a este at' e !u-ernan&a !lo"al'5. AI"i e(., p.6,D Defini ia *e")+i*erii$ 43lo"ali#area este e;presia unui siste( al lu(ii 8n cel (ai 8nalt !ra e inte!rare 1i esc.is per(anent inte!r'rii5. AI"i e(., p.+/D Defini ia %rin)i%ial($ 43lo"ali#area este un siste( 8n care %unc&ia?o"iecti- -i#ea#' 8ntre!ul cu scopul e a eli(ina a -ersitatea, iar concuren&a, e a !enera istru!ere creatoare5. AI"i e(., p.+/D Defini ia &eleologi)($ 43lo"ali#area este o poten&ialitate 1i o ten en&ialitate a structurilor coerente ale lu(ii, ca (ateriali#are pro!resi-' a ra&ionalit'&ii 1i ra&iunii u(ane uni-ersale5. AI"i e(., p.+/D Defini ia in"&r!#en&al($ 43lo"ali#area este procesul e or onare a lu(ii, ca 8n ep'rtare e .aos, "a#>n u?se pe te.nolo!ie occi ental', %inan&e per(isi-e 1i in%or(a&ii li"ere,

a ic' li"erali#area accesului la ran a(ent 1i (o ernitate, la acu(ularea e "o!'&ie 1i putere5. AI"i e(., p.+/D Defini ia in&egra&oare$ 43lo"ali#area este procesul e %unc&ionali#are a econo(iei !lo"ale, care, 8n ca rul societ'&ii !lo"ale, e-ine apt' s' cree#e structuri e eci#ie !lo"al' pentru solu&ionarea pro"le(elor !lo"ale5. AI"i e(., p.+1D Semnificaiile globalizrii 1. rela&ii 8ntre econo(ie, societate, institu&ii, pro"le(e 1i !estionarea puterii !lo"ale@ esena globalizrii este asi!urarea %inalit'&ii sociale a econo(iei per%or(ante@ este necesar' o politic' !lo"al' 1i institu&iile speci%ice !lo"ali#'rii@ se consi er' c' re%or(a institu&ional' tre"uie s' -i#e#e< 2CI, :C, OCC, ONU etc. 2. !lo"ali#area a reu1it 8n pie&ele %inanciare@ 0. i entitatea a!en&ilor speci%ici< %ir(e !lo"ale, superpie&e A e re!ul' %inanciareD, %on uri e risc, operatorii spa&iului -irtual A4tur(a electronic'5D, ON3 Aecolo!iste, antis'r'cie etc.D, or!anis(e e stan ar i#are interna&ionale, personalit'&i cu notorietate !lo"al' etc. A-e#i Carin D., 2//$D Ce nu ar fi globalizarea 3lo"ali#area a %ost eseori i enti%icat' cu !enerali#area s'r'ciei, epen en&ei 1i cri(inalit'&ii. En ceea ce ne pri-e1te, consi er'( c' e;ist' trei (o ele ina ec-ate, up' cu( ur(ea#'< 1. !lo"ali#area = pro"le(' e concentrare progresiv a economiilor naionale cu &inta e a crea o econo(ie (on ial' coerent'. Ens' or inea econo(ic' spre care s?ar tin e &ine e controlul na&ional al concuren&ei interna&ionale. 4Conclu#ia este c' !lo"ali#area nu are cu( s' %ie oar

interna&ionali#are, nici ('car o su"li(are a interna&ionalelor, up' cu( nu poate %i nici i(perialis(, %ie el nu(it a(ericani#are sau, 8n -arianta %rance#', (on iali#are, -ictorie a intereselor e;clusi-e ale unui stat5. ACarin D., 2//$, p.)/D 2. nu este o tendin de natur pur transnaional . L'rile puternice au %ir(e puternice care s' ac&ione#e oriun e pe (apa(on . O &ar' puternic' are co(panii transna&ionale care s' i(porte pro us intern in alte &'ri 1i re!iuni. 0. 2rance#ii -or"esc e mondialism ca i(punere a intereselor capitalului a(erican, an!lo?a(ericanii -or"esc e globalism ca supre(a&ie a (o elului centrat pe specula&ii %inanciare 1i (o"ilitatea e;tre(' a capitalului %inanciar. En aceste -i#iuni, 4econo(iile na&ionale e-in a(plasa(ente in-esti&ionale, ere!le(entarea e-ine o con i&ie, !u-ernarea e la istan&', e tip (onetar, este recla(at' rept re&eta i eal', cel (ai capitali#at este cel (ai puternic 1i pentru asta ictea#' re!ulile 9ocului. Econo(ici#area 8ncepe s' %ie a!resi-', protec&ia social' pier e teren, statul e-ine (ini(al, con-en&iile suprastatale sunt e(ina(ente econo(ice, sensul e-olu&iei este spre econo(ia e tip Mo%%s.ore5. AI"i e(., p.)2?)0D

Vectorii globalizrii
Revoluiile tehnologice Inovaia tehnologic se re%er' (ai ales la te.nolo!ia e in%or(are 1i co(unicare. Revoluia tehnologic i(plic' 1i o revoluie social 1i o a-ansare inspe capitalis(ul in ustrial spre o e#-oltare postin ustrial' a rela&iilor econo(ice. Pri(a re-olu&ie a constituit?o apari&ia (a1inii cu a"uri As%>r1itul sec. al NVIII?leaD, a oua re-olu&ie As%>r1itul sec. al

NIN?leaD intro ucerea electricit'&ii 1i a siste(elor te.nolo!ice electro?(ecano?c.i(ice, a treia re-olu&ie a 8nceput 8n 1,)/, up' ce 8n 1,$+ %usese escoperit tran#istorul, ur(at e (icroprocesor la 8nceputul anilor 1,6/ 1i e intro ucerea acestuia 8n prelucrarea in%or(a&iilor, teleco(unica&ii 1i tele(atic'. En !eneral, siste(ele te.nolo!ice ata1ate celor trei re-olu&ii in ustriale coe;ist', se 8ntrep'trun , ar se 1i su"stituie 1i se eli(in' reciproc. ,o!l )on&e-& *igi&al, re#ultat 8n ur(a %u#ion'rii te.nolo!iilor in s%era in%or(aticii 1i a teleco(unica&iilor, ispune e ou' caracteristici e "a#'< con-er!en&a ser-iciilor, ceea ce 8nsea(n' c' orice ser-iciu poate %i %urni#at prin acela1i (i9loc e 8n(a!a#inare 1i trans(isie 1i conecta"ilitate 1i interopera"ilitate, ceea ce 8nsea(n' c' utili#atori (ultipli pot prelucra 1i utili#a resursele prin inter(e iul re&elelor. 4Practic, toate in%or(a&iile sunt trans(ise pe c'i e 8nalt' e%ini&ie 1i stan ar i#are, alc'tuin ceea ce, 8n literatura e specialitate, au %ost ese(nate rept Mpri(ele autostr'#i electronice ale lu(iiO5. A:ari I., 2//0, p.0+D Noua economie Un siste( econo(ic (o ern necesit' 0 ele(ente pentru a %unc&iona< cererea, o%erta 1i inter(e iarii care pun 8n contact repre#entan&ii celorlalte ou'. 4En ulti(ii ani a %ost in ce 8n ce (ai e-i ent c' o nou' econo(ie iese la i-eal'. MVec.ea or ineO in ustrial' este 8nlocuit' e o econo(ie "a#at' pe in%or(atic' 1i pe re&ele e calculatoare.5 A:ari I., 2//0, p.)2D En noua economie &ranza) iile sunt 8n special *igi&ale, iar cre1terea este in%luen&at' e (ai (ul&i %actori %a&' e economia industrial. Noua econo(ie presupune e;tin erea utili#'rii in%or(a&iei i!itale 1i a

1/

Internetului ca (e iu e lucru 8ntr?o arie lar!' e ser-icii 1i acti-it'&i. Sinta!(e e e%inire a noii econo(ii 4Meconomia digital>, pentru c' -i#ea#' "unuri 1i ser-icii a c'ror pro uc&ie, e#-oltare 1i ->n#are epin , 8n (o esen&ial, e te.nolo!ii i!itale@ Meconomia informaieiO, pentru c' inclu e toate "unurile 1i ser-iciile le!ate e te.nolo!iile in%or(a&ionale, cu( ar %i< cercetare, ser-icii le!ale 1i "ancare, ser-icii %inanciare@ Meconomia virtualO, pentru c' (e iul 8n care se es%'1oar' tran#ac&iile nu este un (e iu %i#ic, ci -irtual@ Meconomia InternetuluiO, pentru c' (e iul e lucru este Internetul@ Me?co((erceO, Me?"anKin!O 1i Me?econo(PO etc. AFD n esen, noua economie este un concept larg care descrie o economie n care, att produsul final, ct i strile intermediare ale acestuia constau n informaie i n care tehnologiile digitale moderne ofer accesul la scar mondial la toate informaiile disponibile la un moment dat! "ceste noi tehnologii au rolul de a potena eficiena n practicile de afaceri convenionale, tradiionale i de a facilita apariia unor noi procese i produse5. AI"i e(., p.)0D Trsturile distinctive ale globalizrii economiei En lu(ea %ranco%on' !lo"ali#area este consi erat' un (o(ent 8n ca rul procesului e (on iali#are, iar actorul principal 8l repre#int' firma, e pre%erin&' una (ultina&ional'. #ligopolul mondial a %ost e%init e (ul&i ca %iin concentrarea capitalurilor la ni-elul Tria ei ASUA, UE, QaponiaD. O caracteristic' i(portant' a !lo"ali#'rii o constituie integrarea 8n calitatea e co(ponent' a unei u"le (i1c'ri e

11

polari#are< pe plan intern A1o(a9D 1i interna&ional Aecart 8ntre &'rile in ini(a oli!opolului interna&ional 1i cele e la peri%erie = 4state care nu (ai pre#int' interes, nici econo(ic 1i nici strate!ic AFD proces e (ar!inali#are, e e(arca&ie 8ntre &'rile e(ocratice "o!ate 1i #onele s'r'ciei incapa"ile e a se (ai 8nscrie 8n rit(urile pro ucti-it'&ii (on iale 1i e a (ai e(ara ac&iuni co(petiti-e5. APostelnicu 3.., Postelnicu C., 2///, p.61D C.iar ac' 8n (ulte state 8n curs e e#-oltare %or&a e (unc' este ie%tin', %ir(ele apar&in>n oli!opolului (on ial ATria eiD au raportat totul la pia&a (uncii in &'rile e#-oltate, !lo"ali#area repre#ent>n 8ncercarea e integrare simultan a celor trei pie&e speci%ice oli!opolului (on ial 1i anu(e pia&a ('r%urilor 1i ser-iciilor, pia&a capitalului 1i te.nolo!iei 1i pia&a (uncii. Cai 8nt>i !lo"ali#area a cuprins pia&a "unurilor 1i ser-iciilor, apoi au intrat 8n circuit te.nolo!iile 1i pia&a %inanciar' iar pe ulti(ul loc s?a situat pia&a (uncii. $%lobalizarea se refer la multiplicarea legturilor i interconexiunilor dintre statele i societile care fac parte n prezent din sistemul mondial! &a descrie procesul prin care evenimentele, deciziile i activitile desfurate ntr'o parte a lumii au consecine semnificative pentru indivizi i comuniti situate la mari distane una de alta! %lobalizarea are dou trsturi distincte( sfera de aciune )ntinderea* i intensitatea )sau adncimea*! +e de o parte, ea definete un set de procese care cuprind aproape tot globul, sau opereaz pretutindeni n lume, fapt ce mprumut acestui concept o conotaie spaial! +e de alt parte, ea presupune intensificarea nivelurilor de interaciune, interconectare sau interdependen ntre statele i societile care alctuiesc comunitatea mondial! +rin urmare, alturi de extindere a legturilor, are loc i o adncire a proceselor globale,! )Dunnin! Q.G., 1,,6, p.12D

12

S?a %'cut trecerea e la oli!opoluri na&ionale la oligo%ol #on*ial. 4Un e;e(plu conclu ent 8n aceast' pri-in&' ni?l o%er' %ir(ele 9apone#e, or!ani#ate 8n re&ele e tip MKeiretsuO. En ca rul re&elei e;ist' un i(ens %lu; e in%or(a&ii reciproce 8ntre parteneri, %'r' a se practica o ierar.ie ri!i '. Ce("rii aceluia1i !rup in ustrial "ene%icia#', pe linie %inanciar', e coor onare 1i consultan&' in partea unei (ari "'nci care este inte!rat' or!anic !rupului. Cola"orarea este uneori at>t e str>ns', 8nc>t (e("rii oli!opolului 81i 8(part la"oratoarele e cercetare 1i c.iar unele capacit'&i e pro uc&ie. AC.esnais 2., 1,,$, p.+$D Le!'turile e cooperare pe plan %inanciar, te.nolo!ic, in ustrial 1i co(ercial pe care (e("rii unei ase(enea re&ele le sta"ilesc 8ntre ei rele-' %aptul c' ei se consi er' 1i se tratea#' ca parteneri e!ali, in i%erent e i(ensiunile %ir(elor. Se poate a%ir(a c', 8n ca rul re&elei oli!opoliste asist'( la crearea unei a e-'rate pie&e interne, un e costurile e tran#ac&ie sunt su"stan&ial re use5. APostelnicu 3.., Postelnicu C., 2///, p.20,D Schimbrile economiei mondiale De pe la (i9locul anilor .60 au ap'rut sc.i("'ri i(portante cu( ar %i< co(er&ul interna&ional a crescut (ai repe e ec>t pro uc&iile na&ionale@ s?a conturat o anu(it' o(o!eni#are a stilurilor e -ia&', cel pu&in 8n r>n ul clasei (i9locii 1i pentru anu(ite ele(ente ale consu(ului A-he &conomist a propus e-i en&ierea puterii e cu(p'rare prin co(pararea pre&ului unui :i! Cac e la Cc Donal RsD@ (arile 8ntreprin eri 1i?au e#-oltat %ilialele in str'in'tate ca ur(are a unui a->nt %'r' prece ent al in-esti&iilor str'ine irecte 8n cei trei poli ai Tria ei ASUA, UE, QaponiaD@

10

 relansarea lan&ului -alorii nu s?a oprit la pro uc&ie ci pri-e1te tot (ai (ult ino-a&ia@ interna&ionali#area pie&elor %inanciare. 4Ast'#i, %lu;urile %inanciare sunt e cinci#eci e ori (ai (ari ec>t tran#ac&iile corespun#'toare e;portului e "unuri 1i ser-icii, iar (i1c'rile %on urilor e plasa(ent pri-ate sunt (ai (ari ec>t re#er-ele "'ncilor centrale5. A:oPer R., 8n S.Cor ellier, 2//1, p.21D politicile econo(ice s?au sc.i("at< 4Cercurile %inanciare interna&ionale e-aluea#' 1i anticipea#' 8n per(anen&' eci#iile puterilor pu"lice, constituin o contra?putere, anoni(' 8n aparen&', ar consi era"il'5. AI"i e(., p.21D pro"le(a (e iului are a(ploare planetar'. Anii .90 au %ost caracteri#a&i e 6 &en*in e %rin)i%ale 1i anu(e< %ir(ele (ultina&ionale au "ene%iciat e esc.i erea spa&iului !lo"al, ceea ce le?a per(is s'?1i opti(i#e#e pro%iturile pe teritorii (ult (ai -ariate@ 42ir(ele (ultina&ionale 8ncearc' s' i enti%ice reguli de drept privat aplica"ile p'r&ii in concuren&a interna&ional' care nu poate %i co i%icat' e re!uli e(an>n e la or!ani#a&iile interna&ionale5 AI"i e(., p.$/D@ aran9a(ente sectoriale = acestea nu pot 8nlocui noi institu&ii interna&ionale con%or(e re!ulilor 8n -i!oare@ o serie e acor uri co(erciale "ilaterale uc la o con-en&ie (ultilateral' !arantat' e o or!ani#a&ie up' (o elul BTO@ #one econo(ice ce au rept o"iecti- internali#area inter epen en&elor strate!ice intre i-erse o(enii 1i i-erse &'ri ale c'ror interese pot %i uneori i-er!ente@ 4 i%icult'&ile %inanciare ale statului?na&iune au eter(inat o descentralizare 1i o regionalizare a gestiunii bunurilor colective locale cu( ar %i in%rastructurile in transporturi, e uca&ia, pre!'tirea pro%esional', c.iar 1i a9utoarele pentru

1$

e#-oltare 1i pentru inte!rarea social' a 1o(erilor5. AI"i e(., p.$2D a %ost pre%erat ter(enul e globalizare = 4eronat, ar si(plu = conceptului Mcon%i!ura&ie 8ntortoc.eat'O = (ai pertinent, ar (ai co(plicat5. AI"i e(., p.$0D

3lo"ali#area conte(poran' se eose"e1te e procesele prece ente inte!ra&ioniste prin< 1. scara A(on ial', anterior re!ional'D@ 2. rit(ul sc.i("'rilor< 4este su%icient s' lu'( 8n consi erare rata anual' a Muni-ersali#'riiO Internetului5 A:ari I., 2//0, p.00D@ 0. spri9inirea pe pro!resul te.nolo!ic 8n (ai (are ('sur', cu i(pact asupra -ie&ii coti iene. Etapele globalizrii 4Se-in G. OHRourKe Apro%esor la Uni-ersitatea in Du"linD 1i Qe%%reP 3. Billia(son Apro%esor la Uni-ersitatea Gar-ar D 1i?au propus, 8ntr?o lucrare cu acela1i nu(e ap'rut' 8n anul 2///, s' r'spun ' la 8ntre"area< .nd a aprut de fapt globalizarea/. Unii istorici asocia#' M"i! "an!?ulO !lo"ali#'rii (o(entelor 1$,2, c>n C.risto%or Colo("us a atins A(ericile, 1i 1$,+, c>n Vasco a 3a(a %ace ocolul A%ricii, acestea %iin consi erate cele (ai i(portante e-eni(ente ale istoriei u(anit'&ii Aun repre#entant e sea(' al acestei -i#iuni este Billia( G. CcNeill, 1,,,D. Al&i istorici Aprintre care An rT 3un er 2ranK, 1,,+D sus&in c' procesul !lo"ali#'rii a ap'rut (ult (ai ti(puriu, %iin asociat unei pax mongolica. O a treia opinie consi er' c' econo(ia lu(ii a %ost e;tre( e %ra!(entat' 1i M e!lo"ali#at'O 8naintea secolului al NIN?lea. Nici una intre aceste trei perspecti-e nu a e(onstrat 8n (o e;plicit i%eren&a intre e;pansiunea co(er&ului (on ial con us' e -ectorul

1)

cre1terii cererii 1i o%ertei 8n ca rul partenerilor co(erciali na&ionali Ae;. cre1terea popula&ieiD 1i e;pansiunea co(er&ului in us' e -ectorul inte!r'rii pie&elor A%or(a e (ani%estare central' a !lo"ali#'rii, care con uce la con-er!en&a pre&urilorD. Cei oi autori e(onstrea#' e(piric c' cele ou' (o(ente, 1$,2 1i 1$,+, nu au a-ut i(pactul econo(ic presupus e c'tre istorici, cu toate c' nu (ini(i#ea#' i(portan&a istoric' a acestora c>n a ap'rut trans%erul e te.nolo!ie, e pro use a!ricole, e "oli etc. la scar' !lo"al'. Cu at>t (ai (ult a c'#ut 1i teoria apari&iei prece ente a !lo"ali#'rii. Dar au e-i en&iat cu nu(eroase ar!u(ente Are ucerea costurilor e transport %'r' prece ent, corela&ii 8ntre pre&urile %actorilor e pro uc&ie, pre&urile ('r%urilor etc.D c' "e)ol!l al /I/0lea a fo"& leag(n!l globaliz(rii, iar 8n a oua 9u('tate a secolului NN acest %eno(en a erupt, cu toate c' ter(enul e !lo"ali#are s?a 8ncet'&enit a"ia 8n anii H,/5. A:ari I., 2//0, p.00, not' e su"solD Al&i autori au propus ierar.i#area %a#elor !lo"ali#'rii 8n care se re!'sesc ele(ente speci%ice celor 0 arii e cuprin ere up' cu( ur(ea#'< 1. %a#a !er(inal' AEuropa, 1$//?16)/D = apar pri(ele .'r&i ale p'(>ntului, re-olu&ionarea astrono(iei e Copernic, a optarea calen arului uni-ersal, conturarea .otarelor -iitoarelor puteri coloniale@ 2. %a#a incipient' AEuropa, 16)/?1+6)D = apar statele?na&iuni, se e#-olt' iplo(a&ia %or(al' intre acestea, apar pri(ele con-en&ii le!ale interna&ionale 1i pri(ele i ei espre interna&ionalis( 1i uni-ersalis(@ 0. %a#a ecol'rii AtaKe o%%, 1+6)?1,2)D = 4are loc un proces e conceptuali#are a lu(ii 8n ter(enii e;isten&ei unei sin!ure societ'&i interna&ionale 1i a unei sin!ure u(anit'&i, proces %a-ori#at e a(pli%icarea le!'turilor co(erciale intre na&iuni in epen ente, e;tin erea co(unica&iilor, apari&ia

1*

unor (i!ra&ii e (as' A8n eose"i inspre Europa spre A(ericaD5 APostelnicu 3.., Postelnicu C., 2///, p.1*D@ $. %a#a isputelor pentru .e!e(onia (on ial' A1,2)?1,*,D = cele ou' r'#"oaie (on iale, te(perate e 8n%iin&area Li!ii Na&iunilor 1i apoi a ONU = a atras aten&ia asupra pericolelor ce ecur! in i!norarea unor pro"le(e cu caracter !lo"al Apoluarea, epui#area resurselor naturale, e;plo#ia e(o!ra%ic', (alnutri&ia, su" e#-oltarea econo(ic' etc.D@ ). ulti(ele ecenii ale secolului NN . pro!rese 8n e;plorarea spa&iului cos(ic 1i 8n teleco(unica&ii, apari&ia %or(elor e inte!rare re!ional'. Unii consi er' c' au e;istat 2 'al!ri ale globaliz(rii< 112001912 A8nainte e 1+2/ toat' lu(ea era s'rac' 1i a!rarian'D 1i 1960 3 %rezen& Ao(enirea este 8(p'r&it' 8n na&iuni "o!ate 1i s'raceD. Ase('n'ri< super%iciale, re%eritoare la co(er&, %lu;uri interna&ionale e capital, i(portan&a re ucerii pie icilor in calea tran#ac&iilor econo(ice interna&ionale. Di%eren&e< i(pactul pe care aceste %apte econo(ice l?au a-ut asupra e#-olt'rii (on iale 1i e-olu&iei i eilor re%eritoare la !lo"ali#are. 4Pri(ul -al a creat pre(isele apari&iei divergenei ntre veniturile reali#ate e statele in ustriali#ate 1i cele e#in ustriali#ate, iar cel e?al oilea -al a pus "a#ele convergenei 8ntre statele e#-oltate apar&in>n unui (ic !rup cu un pro us intern "rut %oarte 8nalt pe locuitor5. A:al Jin R.E., Cartin P.., 1,,,, p.)6D

16

Cretere economic i globalizare

Factorii cre terii economice Con%or( teoriei neoclasice fa)&orii *ire) i sunt ur('torii<

stocul e capital al re!iunilor anali#ate@ %or&a e (unc', cu caracteristicile acesteia, e la cre1terea popula&iei p>n' la i(portul e inteli!en&'@ 8n#estrarea te.nolo!ic' a re!iunii. !negaliti i globalizare

4En r>n ul &'rilor participante ten in&a e e!ali#are a -eniturilor a %ost (ai accentuat' la ni-el interna&ional ec>t la cel intrana&ional Aun e s?au (ani%estat uneori puternice ten in&e e i-er!en&'D. Cele (ai (ari "ene%icii e pe ur(a !lo"ali#'rii le?au 8nre!istrat &'rile 8n e#-oltare care s?au inte!rat 8n econo(ia !lo"al', a ic' acelea care au ales s' participe acti- la procesul !lo"ali#'rii5. A:ari I., 2//0, p.6$D 4Enainte e pri(ul r'#"oi (on ial ine!alit'&ile intrana&iuni 8n SUA 1i &'rile Lu(ii Noi au crescut, ar au sc'#ut 8n &'rile europene an!a9ate 8n co(er&ul e;terior 1i care per(iteau e(i!rarea. Dup' cel e?al oilea r'#"oi (on ial, !lo"ali#area a poten&at cre1terea ecala9elor -eniturilor 8n interiorul &'rilor noi in ustriali#ate< ti!rii asiatici, C.ina, Ce;ic sau :ra#ilia. Decala9ele nu s?au (ani%estat 8n (o e-i ent la ni-elul re!iunilor sau sectoarelor li"erali#ate, ci (ai e!ra"' 8n co(para&ie cu &'rile neparticipante la !lo"ali#are. AFD e1i ine!alitatea !lo"al' s?a accentuat, &'rile "o!ate nu au %ost 8ntot eauna c>1ti!'toare, a1a cu( nici &'rile s'race nu au %ost 8ntot eauna per ante. Per%or(an&ele econo(ice ale &'rilor participante la !lo"ali#are Acei (ai perse-eren&i !lo"ali#atori

1+

%iin 8n ulti(ul eceniu C.ina, In ia, CalaPe#ia, Ce;ic, Vietna(, U!an a etc.D au %ost (ult superioare neparticipan&ilor, in i%erent ac' a %ost -or"a espre &'ri Ae;cluse -oluntar sau (ar!inali#ate !eo!ra%icD sau espre !rupuri e neparticipan&i 8n interiorul &'rilor5. AI"i e(., p.66D Perioa a 1,1$?1,)/, care a %ost caracteri#at' e a(ple re!resii, 4a con us la accentuarea ine!alit'&ilor. Perioa a post"elic' a in-ersat ten in&a, ca ur(are a li"erali#'rii co(er&ului 1i a (i!ra&iei %or&ei e (unc', ar situa&ia s?a 8nr'ut'&it 8n ulti(ele ou' ecenii A1,6+?1,,+, perioa ' cunoscut' su" nu(ele e Ma0ustri structuraleO 8n A(erica Latin' 1i A%rica, Mtranziie la economia de piaO 8n &'rile est? europeneD %a&' e eceniile anterioare A1,*/?1,6+, perioa ' cunoscut' su" nu(ele e Msubstituia importurilorO 8n A(erica Latin', (a9oritatea Asiei 1i a A%ricii, McomunismO 8n Europa Estic', C.ina, Vietna( 1i Mstatul bunstriiO 8n &'rile "o!ateD5. AI"i e(., p.66D Unii speciali1ti opinea#' c' un in*i)a&or (ai rele-ant al e)+i&( ii )re4&erii e)ono#i)e globale ec>t al&ii ar %i )re4&erea 'eni&!rilor #e*ii %e )a% *e lo)!i&or. Se poate constata c' &'rile cu -enituri (ici 1i (i9locii au 8nre!istrat o ina(ic' (ai (are a cre1terii econo(ice 8n raport cu &'rile cu -enituri (ari. Continentul asiatic a cunoscut cea (ai accentuat' cre1tere econo(ic' 8n ulti(ele ou' ecenii, iar (otoarele acestei cre1teri au %ost &'rile cu cele (ai ri icate rit(uri e cre1tere a PI:?ului in lu(e, consi erate a %i M noii globalizatoriO sau Mbuni globalizatoriO AMgood globalizersOD 1i anu(e< C.ina =rit( (e iu anual e cre1tere, 8n ulti(ele ou' ecenii, e peste 1/U@ Sin!apore 1i Vietna( cre1tere anual' e aproape +U, CalaPe#ia = 6U@ In ia 1i Coreea = aproape *U@ T.ailan a = peste $U etc. L'rile a%ricane se con%runt' 8n continuare cu cele (ai (ari pro"le(e 8n o(eniul e#-olt'rii econo(ice, ar tre"uie

1,

re(arcat' e-olu&ia Su anului Acre1tere (e ie anual' e peste +U 8n ulti(ul eceniuD, U!an ei A6UD 1i Tunisiei Aaproape )UD. L'rile care au optat pentru cre1terea inte!r'rii 8n econo(ia !lo"al', in perspecti-a particip'rii acti-e la procesul !lo"ali#'rii, au cunoscut cele (ai ri icate rit(uri e cre1tere a -eniturilor pe cap e locuitor 8n ulti(ul eceniu, e circa )U anual, 8n ti(p ce &'rile (ar!inali#ate au 8nre!istrat un re!res e aproape 1U. Raportul :'ncii Con iale intitulat 43lo"ali#ation, 3roJt. an Po-ertP5, in 2//2, 8(parte &'rile 8n !lo"ali#atori "uni, care au a optat politici %a-ora"ile !lo"ali#'rii, 1i r'i, 8n %unc&ie e pon erea esc.i erii econo(iei spre e;terior, utili#>n in icatorul pon erii e;porturilor 1i i(porturilor 8n PI: = criteriu eseori criticat 8n literatura e specialitate.

Corporaiile multinaionale i globalizarea

1. 2ir(ele (on iale s?au constituit ca %ir(e na&ionale, ceea ce a i(plicat, 8n preala"il, concentrarea 1i centrali#area capitalului@ 2. Aceste %ir(e 1i?au i-ersi%icat pro uc&ia 8nainte e a se interna&ionali#a@ 0. 4 at' %iin ori!inea lor na&ional', %or&a 1i sl'"iciunile econo(iei e un e pro-in se -or re%lecta, 8n "un' parte, 8n co(petiti-itatea 1i strate!iile ce ur(ea#' s' le a opte. A-e( 8n -e ere, 8n aceast' or ine e i ei, strate!iile e apro-i#ionare, strate!iile e pia&' care con%i!urea#' ca rul !eneral e a(plasare a %ilialelor 8n str'in'tate 1i strate!iile inte!r'rii pro uc&iei la scar' interna&ional'5. APostelnicu 3.., Postelnicu C., 2///, p.210D Lin>n cont e tipolo!ia escris' e :artlett 1i 3os.al A1,+,D re%eritor la for#ele *e )o#%anii in&erna ionale, pe "a#a

2/

ipote#elor acestora, s?ar putea sc.i&a o i%eren&iere 8ntre patru tipuri or!ani#a&ionale e a%aceri !lo"ale, utili#>n etic.et'rile lor e M(ultina&ionalO, Minterna&ionalO, M!lo"alO, respectiMtransna&ionalO. Principalele caracteristici ale acestor (o ele e co(panii sunt< 1. 4acelea care se cl' esc pe o puternic' "a#' local', o-e in u?se sensi"ile 1i reac&ionante la i%eren&ele na&ionale AMco(panii (ultina&ionaleOD@ 2. acelea care e;ploatea#' cuno1tin&ele 1i a"ilit'&ile co(paniei (a(', prin e;tin ere 1i a aptare (on ial' AMco(panii interna&ionaleOD@ 0. acelea care au na1tere unor a-anta9e e cost prin opera&iuni centrali#ate la scar' !lo"al' AMco(panii !lo"aleOD@ $. acelea care 81i r'sp>n esc acti-it'&ile 8n unit'&i relatiin epen ente 1i speciali#ate, ur('rin s' %ie co(petiti-e pe plan !lo"al, printr?o %le;i"ilitate (ultina&ional' 1i prin e#-oltarea cunoa1terii 1i a a"ilit'&ilor e 8n-'&are pe plan (on ial AMco(panii transna&ionaleOD5 AGirst P., T.o(pson 3., 2//2, p.126D En ceea ce pri-e1te corpora&iile (ultina&ionale ACNCsD, pute( tra!e ur('toarele conclu#ii< 1. procesul e !lo"ali#are a econo(iei ar %i at>t o re#ultant' a intensi%ic'rii acti-it'&ii co(paniilor (ultina&ionale c>t 1i un (oti- al a%ir('rii lor tot (ai puternice pe plan interna&ional@ 2. 8n conte;tul i-ersi%ic'rii 1i !lo"ali#'rii pro uc&iei, -aloarea a 'u!at' creat' 8n acti-it'&ile erulate 8n str'in'tate a crescut 8n rit(uri (ai 8nalte ec>t cea o"&inut' pe pia&a intern'@ 0. se con%ir(' ten in&a e concentrare a a%acerilor 8n sectoarele cu cele (ai (ari a-anta9e co(parati-e 1i spre pie&ele cu un

21

poten&ial 8nalt al cererii, a(pli%icat e un !ra (ai (are e li"erali#are 1i esc.i ere@ $. noul -al al !lo"ali#'rii capitalului, al c'rui pro(otor sunt, 8n pri(ul r>n , corpora&iile (ultina&ionale, se eose"e1te e cele prece ente eoarece cuprin e o !a(' (ai lar!' e acti-it'&i@ ). 8n ca rul unei econo(ii !lo"ali#ate, i(ensiunile %ir(elor au e-enit un para(etru esen&ial. C'ri(ea co(paniilor con i&ionea#' e;pansiunea lor peste .otare. 2ir(ele nu ur('resc oar atin!erea unor i(ensiuni opti(e, ci 81i %ocali#ea#' aten&ia 1i spre consoli area re&elelor e pro uc&ie !lo"ale. !nvestiiile strine directe i globalizarea capitalului E;pansiunea puternic' a in-esti&iilor str'ine irecte A2DID 8n ulti(ul eceniu al sec. al NN?lea ar a-ea rept cau#e< 1. a%ir(area i(portan&ei pro uc&iei interna&ionale, pro(o-at' (ai ales e corpora&iile transna&ionale ATNCsD@ 2. (en&inerea isparit'&ilor intre i%eritele !rupuri e state .p. .-. al e#-olt'rii econo(ice sau al sta iului e i(ple(entare a re%or(elor@ 0. pro(otorul principal al 2DI sunt statele OECD 1i TNCs cu ori!inea 8n aceste state@ $. nu('rul (are e %u#iuni 1i ac.i#i&ii, (ai ales 8n SUA 1i Europa Occi ental'@ ). ten in&ele (ai recente ale trans%erului e te.nolo!ie. Decala9ele te.nice intre statele e#-oltate 1i o parte in statele a%late 8n curs e e#-oltare nu s?au atenuat@ *. se(narea e acor uri 8ntre %i(e in &'ri i%erite Ape ter(en scurt, (e iu 1i lun!D cu i-erse -ariante< societ'&i (i;te A9oint -enturesD, leasin!, su"contractare, %ranci#', (arKetin!, cercetare? e#-oltare. 5ar&eneria&ele "&ra&egi)e 4o%er'

22

posi"ilitatea accesului la o serie e te.nolo!ii co(ple(entare, re ucerii costurilor 1i riscurilor, cre>n , 8n acela1i ti(p, o %or&' siner!ic' (ai (are asociat' cercet'rii? e#-olt'rii. C>t pri-e1te %i(ele care pro-in in statele a%late 8n curs e e#-oltare, ast%el e parteneriate strate!ice le o%er' oportunitatea e a intra 8n posesia unor te.nolo!ii noi, care s' le 8n repte (ai repe e spre pro usele cu o -aloare a 'u!at' per pro us (ai (are 1i s' le %acilite#e p'trun erea pe anu(ite pie&e5. APostelnicu 3.., Postelnicu C., 2///, p.2*0?2*$D 6. co(er&ul< in-esti&iile str'ine sti(ulea#' e;porturile &'rii !a# ' = prin %ilialele in str'in'tate sau prin rela&iile e cooperare cu %ir(ele locale. Forme ale globalizrii produciei En conte;tul actual, le!'turile intre pro uc'tori 8n ca rul re&elei (on iale in ustriale au e-oluat. 6or#ele cele (ai utili#ate sunt < su"contractarea, licen&e e %a"rica&ie, %ranc.isin!, contracte e !estiune, utili#area inter(e iarilor Ai(portatori, e;portatori, istri"uitoriD, 8n%iin&area unor %iliale e co(erciali#are, a unor u#ine e pro uc&ie prin in-esti&ii irecte, a(plasarea unor la"oratoare e cercetare 8n i-erse puncte e pe !lo" pentru utili#area (ai e%icient' a oportunit'&ilor create e %or&a e (unc' 8nalt cali%icat'. Su"contractarea uce la re ucerea costurilor salari#'rii 1i transportului, crearea unei o%erte %le;i"ile 1i sta"ile. Su"contractorii pro-in in &'rile e#-oltate 1i 8n curs e e#-oltare Apentru anu(ite pro useD@ Licen&ele e %a"rica&ie sunt utili#ate e %ir(ele (ari 1i (ici care ispun e (i9loacele necesare pentru reali#area unor in-esti&ii i(portante. 4A eseori, unele %ir(e pre%er' s' licen&ie#e concuren&ilor lor te.nolo!ii a-ansate la pre&uri

20

ri icate, eoarece nu pot s'?1i cree#e, pentru (o(ent, un (are nu('r e unit'&i pro ucti-e. En plus, oresc s' o"&in' un "ene%iciu rapi e pe ur(a ino-a&iilor lor5. APostelnicu 3.., Postelnicu C., 2///, p.1$,D 2ranci#a constituie un ansa("lu e repturi e proprietate in ustrial' 1i intelectual' pri-in pro ucerea 1i co(erciali#area, 8ntr?un anu(it spa&iu, a unor "unuri care au %ost lansate anterior cu succes pe alte pie&e@ Contractul e !estiune este un (o e interna&ionali#are a pro uc&iei, prin inter(e iul c'ruia poate %i co("inat capitalul local cu KnoJ?.oJ?ul str'in. 2or(ula a at re#ultate po#iti-e (ai ales 8n &'rile 8n care le!isla&ia pre-e e ca (a9oritatea ac&iunilor s' %ie e&inute e a!en&ii econo(ici auto.toni sau acolo un e interna&ionali#area unui pro us necesit' o in%rastructur' eose"it'@ A!en&ii i(portatori 1i istri"uitori 8nlesnesc lansarea unui pro us pe pia&' sau (en&inerea unui contract pe ter(en lun! 8ntre pro uc'tori 1i consu(atori up' ce pro usul este cunoscut pe pia&' A-e#i Coca?ColaD. Este necesar s' (en&ion'( c' toate aceste %or(e au a-anta9e 1i e#a-anta9e.

Globalizarea financiar
Crearea noului spaiu financiar global O latur' esen&ial' a !lo"ali#'rii o repre#int' centrali#area capitalului 1i cre1terea i(portan&ei opera&iunilor %inanciare la ni-elul (arilor !rupuri in ustriale, ceea ce a at 4posi"ilitatea 8n%iin&'rii unor a e-'rate M"'nci e 8ntreprin ereO care nu sunt pri#onierele unor practici "ancare o"i1nuite, %iin purt'toare ale unor pro use %inanciare noi5. APostelnicu 3.., Postelnicu C., 2///, p.1)*D

2$

Ulti(ele ecenii au %ost (arcate e e-&in*erea %or&ofoli!l!i "er'i)iilor finan)iare la ")ar( na ional( 4i global( 1i e )on)en&rarea geografi)( %'r' prece ent a acestora. En &'rile in ustriali#ate, interna&ionali#area ser-iciilor %inanciare a us la cre1terea puternic' a nu('rului locurilor e (unc', concentrat' 8n ariile ur"ane, (ai ales 8n (arile (etropole. 4En principiu, crearea unei pie&e planetare a "anilor tre"uie s' con uc' la o (ai "un' alocare a capitalului 8n econo(ia (on ial'. Cu toate acestea, si(ultan, (uta&iile %inaciare s?au (ani%estat printr?o insta"ilitate crescut', cu repetate cri#e e "urs' 1i 8n s%era sc.i("ului. Actualele is%unc&ionalit'&i ale siste(ului (onetar interna&ional pot %i eci consi erate rept o consecin&' irect' a acestui %eno(en5. APli.on D., 2//1, p.*$D Regula celor trei "D# i piaa financiar 4M1ezintermediereaO este recursul irect al operatorilor interna&ionali la pie&ele %inanciare A%inan&e irecteD %'r' a trece prin inter(e iarii %inanciari 1i "ancari A%inan&e in irecteD pentru e%ectuarea opera&iilor e plasa(ent 1i 8(pru(ut5. APli.on D., 2//1, p.*$D 4M1efragmentarea pieelor> corespun e a"olirii %rontierelor intre pie&e p>n' 8n acel (o(ent separate< esc.i ere c'tre e;terior a pie&elor na&ionale 8n pri(ul r>n , ar 1i, 8n interiorul acestor pie&e, ispari&ie a co(parti(entelor e;istente = pia&' (onetar' A"ani pe ter(en scurtD, pia&' %inanciar' Acapitaluri pe ter(en (ai lun!D, pia&' e sc.i(" Asc.i("uri e (one eD, pie&e la ter(en etc. De acu( 8nainte, cel care in-este1te Asau 8(pru(ut'D caut' cel (ai "un ran a(ent trec>n e la un titlu la altul sau e la o (one ' la alta sau e la un proce eu e acoperire la altul< e la

2)

o"li!a&iile 8n euro la cele 8n olari, e la ac&iuni la op&iuni, e la op&iuni la futures A"unuri cu(p'rate 1i ->n ute pentru a %i li-rate (ai t>r#iu =n.t.D5. AI"i e(., p.*)D E;. = sJap. Siste(ul %inanciar interna&ional a e-enit o #ega0%ia ( a banilor cu 4 u"l' unitate = e loc< pie&ele sunt tot (ai interconectate !ra&ie re&elelor (o erne e co(unica&ii@ 1i e timp< %unc&ionea#' continuu, 2$ e ore in 2$, 8n E;tre(ul Orient, Europa 1i A(erica e Nor 5. AI"i e(., p.*)D 4M1ereglementarea> a %ost un ele(ent?(otor al !lo"ali#'rii %inanciare. Autorit'&ile (onetare in principalele &'ri in ustriali#ate au a"olit re!le(ent'rile pri-itoare la sc.i("uri pentru a %acilita circula&ia interna&ional' a capitalului. S?au pro us ast%el, 8n 1,+0?1,+$, esc.i erea siste(ului %inanciar 9apone#, 8n "un' ('sur' su" presiunea autorit'&ilor a(ericane, apoi es%iin&area siste(elor na&ionale e control al sc.i("urilor 8n Europa, o at' cu constituirea pie&ei unice e capital 8n 1,,/5. AI"i e(., p.*)D De ce au loc aceste mutaii

Ulti(ele ecenii s?au constituit 8n 2 perioa e principale< anii 60 1i 70 = (a9oritatea %lu;urilor %inanciare se reali#au pe a;a Nor ?Su , principalele &'ri in ustriali#ate ASUA, Qaponia, UED %inan&>n e%icitele structurale ale &'rilor 8n curs e e#-oltare. Ci1carea s?a intensi%icat 8n 1,6$ 1i 1,+2 A1ocurile petroliereD. Cri#a atoriilor in 1912018 a repre#entat o )o&i&!r(. 4L'rile 8n curs e e#-oltare 8n atorate a9un! 8n situa&ia e 8ncetare e pl'&i ca ur(are a cre1terii "rutale a ratei o">n#ilor 1i a cotei olarului la 8nceputul anilor R+/, cre1tere care le 8ncarc' (ult atoriile5. APli.on D., 2//1, p.**D Trans%erurile e capital s?au orientat Nor ?Nor . SUA a 8nre!istrat (ari e%icite "u!etare 1i e;terioare care au %ost

2*

%inan&ate e Europa 1i Qaponia. 4Enainte e 1,+2, (a9oritatea %inan&'rilor interna&ionale treceau prin siste(ul "ancar, ceea ce corespun ea lo!icii e 8n atorare "ancare interna&ional'. Cre1terea e%icitelor a(ericane A"u!etare 1i e;terioareD, cri#a atoriilor 1i reorientarea Nor ?Nor a %lu;urilor %inanciare interna&ionale au con us siste(ul %inanciar interna&ional c'tre o lo!ic' %inanciar' e pia&' planetar' care %ace concuren&' %inan&elor "ancare5. AI"i e(., p.**D !nvestitorii instituionali Ci1c'rile interna&ionale e capital sunt reali#ate e 2 categorii de operatori< "'nci, 8ntreprin eri, in-estitori institu&ionali. In'e"&i&orii in"&i&! ionali sunt %on uri e pensii, or!anis(e colecti-e e plasa(ent 8n -alori (o"iliare A(utual %un sD, %on urile speculati-e A.e !e %un sD etc. 4Su(a total' a titlurilor str'ine e&inute e in-estitori era esti(at' la circa 2 )// (iliar e e olari la 8nceputul anului 2///, a ic' la circa 1/U in totalul a-erilor lor. Aceast' interna&ionali#are a plasa(entelor se 8nscrie 8ntr?o strate!ie e i-ersi%icare. AFD i-ersi%icarea per(ite cre1terea ran a(entului (e iu sau re ucerea -olatilit'&ii ran a(entului porto%oliilor5. AI"i e(., p.*6D 3lo"ali#area a %ost 8nso&it' e *ila&area "ferei finan)iare< -olu(ul tran#ac&iilor e pe pia&a e sc.i(" A e-i#eD a crescut e ) ori 8ntre 1,+/ 1i 2///. Volu(ul tran#ac&iilor %inanciare interna&ionale este a#i e apro;i(ati- )/ e ori (ai (are ec>t -aloarea co(er&ului interna&ional cu ('r%uri 1i ser-icii, ceea ce repre#int' o ruptur' 8ntre %inan&e 1i econo(ia real'.

26

In-esti&iile %inanciare 4 e porto%oliu5, cu scop speculati-, au 8nlocuit 8n (are ('sur' in-esti&iile irecte cu scop in ustrial 1i co(ercial. In'e"&i iile *ire)&e sunt participa&ii la 8ntreprin eri str'ine. Se consi er' in-esti&ie irect' c>n participa&ia ep'1e1te 2/U in capitalul 8ntreprin erii str'ine A8n !eneralD. In'e"&i iile *e %or&ofoli! sunt ansa("lul celorlalte opera&iuni e ->n#are?cu(p'rare e -alori (o"iliare cu str'in'tatea pentru ran a(ente (ai (ari 8n str'in'tateD. Efectele globalizrii financiare 43lo"ali#area %inanciar' a !enerat un Mrisc siste(icO e cri#' %inanciar' la scar' interna&ional'. Procesul e cri#' siste(ic' se es%'1oar' 8n oi ti(pi. Cai 8nt>i, specula&ia eclan1ea#' tur"ulen&a, a(pli%icat' e noile instru(ente %inanciare. Apoi inter-ine propa!area un ei e 1oc 8n ansa("lul siste(ului %inanciar planetar, prin Me%ecte e conta!iuneO5. APli.on D., 2//1, p.6/?61D 43lo"ali#area %inanciar' consacr' supre(a&ia %or&elor pie&ei asupra politicilor econo(ice. Ast'#i, pie&ele sunt acelea care M eci O ac' politicile econo(ice na&ionale sunt "une. Autorit'&ile (onetare ale unei &'ri nu (ai pot %ace (are lucru pentru a?1i ap'ra rata e sc.i(" 8(potri-a specula&iilor< re#er-ele e sc.i(" ale (arilor &'ri in ustriali#ate Aprincipala ar(' e ap'rare a (one elorD repre#int' oar 9u('tate in -olu(ul #ilnic al tran#ac&iilor e pe pia&a e sc.i("V5 AI"i e(., p.61D En ca#ul unor atacuri speculati-e care au lo-it &'rile 8n a->nt in Asia Oriental' A1,66D, Rusia A1,,+D 1i :ra#ilia A1,,,D s?a constatat c' sta"ilitatea ratelor e sc.i(" 1i (o"ilitatea total' a capitalurilor sunt inco(pati"ile.

2+

Care este politica fa de globalizarea financiar$ En principal e;ist' 2 curente e opinii 1i anu(e< a ep&ii liberali"#!l!i sus&in c' "ene%iciile (on iali#'rii sunt superioare costurilor ei, ca ur(are, nu ar %i (are lucru e %'cut@ cei e inspira&ie 9e:ne"i"&( sunt e p'rere c' pie&ele %inanciare sunt insta"ile prin natura lor 1i, l'sate li"er, %a-ori#ea#' specula&ia 8n etri(entul acti-it'&ilor pro ucti-e. En aceste con i&ii ar %i necesar' o puternic' ac&iune e re!le(entare su" 2 %or(e. 4O re?ta;are 1i o re?re!le(entare a opera&iunilor %inanciare ar %i e natur' s' sta"ili#e#e siste(ul %inanciar interna&ional. O"iecti-ul este e a %r>na (o"ilitatea interna&ional' a capitalului 1i e a li(ita opera&iunile e natur' pur speculati-'. Aceste (i9loace nu ar %i 8ns' e%icace ec>t ac' ar %i aplicate e toate &'rile5. APli.on D., 2//1, p.62D

Globalizarea cultural
4Te(erea c' trans%or(area culturii 8n (ar%' -a i!nora %rontierele, contri"uin ast%el la instaurarea .e!e(oniei unei sin!ure puteri, apare 8n anii H2/. De la Lui!i Piran ello la 3eor!es Du.a(el, trec>n prin QosT Orte!a P 3asset, Lu(ea Vec.e respin!e M(aterialis(ulO -enit e peste ocean. Pri(ul r'#"oi (on ial a per(is Statelor Unite s' ocupe pie&ele cine(ato!ra%ice l'sate li"ere e (o"ili#are 8n (arile puteri europene. Dup' ce cri#a in anii H0/ a eplasat centrul econo(iei (on iale e la Lon ra la NeJ WorK, no&iunea e Ma(ericani#areO a %ost lansat' pentru a sti!(ati#a e"arcarea pro uselor culturale care &eseau o le!'tur' str>ns' 8ntre re&elele %inanciare 1i Moperele spirituluiO 1i care a(enin&au s' istru!'

2,

uni-ersalitatea c'reia Europa 1i no&iunea ei espre cultura ele-at' -oiau s'?i %ie !aran&i5. ACattelart A., 2//1, p.6$D En rela&iile cu statele 4su" e#-oltate5, SUA a sta"ilit 8n anii H)/ o ec.i-alen&' 8ntre (o erni#are 1i 3esternization, cu->nt %olosit e Daniel Lerner, sociolo! la Cassac.usettes Institute o% Tec.nolo!P ACITD, pentru a caracteri#a trecerea Msociet'&ilor tra i&ionaleO la statutul e Msociet'&i (o erneO. En anii H*/, critica a(ericani#'rii s?a (utat 8n &'rile in lu(ea a treia care au re%u#at s' ur(e#e calea trasat' e 4e;per&ii5 8n (o erni#areX e#-oltare. No&iunea e a(ericani#are a %ost 8nlocuit' e cea e i(perialis( cultural. Critica "schimbului inegal# %ntre culturi Teoria %or('rii capitalis(ului (o ern 1i a econo(iei (on iale %or(ulat' ca 4proces e creare a ine!alit'&ilor lu(ii5 a %ost e#-oltat' e 2ernan :rau el 1i I((anuel Ballerstein. En anii H6/ 4te#a o(ina&iei culturale inspir' re-en ic'rile (i1c'rii &'rilor nealiniate 8n %a-oarea unei Noi Or ini Con iale a In%or(a&iei 1i Co(unic'rii ANou-el Or re Con iale e lHIn%or(ation et e la Co((unication, NOCICD. Ca9oritatea contro-erselor se es%'1oar' 8n incinta Or!ani#a&iei Na&iunilor Unite pentru Ytiin&', Cultur' 1i E uca&ie AUnite Nations E ucational, Scienti%ic an Cultural Or!anisation, UNESCOD5.ACattelart A., 2//1, p.6*D De#"aterile au 8nre!istrat un e1ec. 4A;at' la 8nceput pe rolul a!en&iilor e pres' occi entale 8n istorsionarea i(a!inii lu(ii a treia, pole(ica alunec' spre anali#a Msiste(ului transna&ionalO e co(unicare 1i a con i&iilor 8n care se %ace trans%erul e te.nolo!ie, se (ut' la Uniunea Interna&ional' a Teleco(unica&iilor AUnion Internationale es TTlTco((unications, UITD, oca#ie cu care este pus' 8n iscu&ie

0/

reparti&ia ine!al' a spectrului e %rec-en&e ra io%onice. A9un!e 1i la Or!ani#a&ia Con ial' a S'n't'&ii AOr!anisation Con iale e la SantT, OCSD, care sta"ile1te o le!'tur' cau#al' 8ntre (o elele in i-i uale e consu( 8n o(eniile %ar(aceutic 1i ali(entar 1i strate!iile e (arKetin! ale societ'&ilor (ultina&ionale in sector5. AI"i e(., p.6*D Ctre societatea global 4I.:r#e#insKi -e e 8n es%'1urarea re-olu&iei te.notronice, ro al con-er!en&ei te.nolo!ice, consacrarea superputerii a(ericane ca Mpri(' societate !lo"al' in istorieO. 3lo"al' pentru c' este 8n situa&ia e a co(unica cel (ai (ult A e9a *)U in co(unica&iile (on iale pleac' in Statele UniteD 1i pentru c' a reu1it s'?1i i(pun' 8n lu(e (o ul e -ia&', te.nicile, pro uc&iile culturale, (o ele 1i (o elele e or!ani#are5. AI"i e(., p.66D Tot :r#e#insKi a %or(ulat 1i te#a s%>r1itului i eolo!iei con%or( c'reia instalarea 4societ'&ii postin ustriale5, "a#at' pe pre o(inan&a in ustriei in%or(atice, ar putea e"loca institu&iile (o1tenite e la societatea in ustrial'. No&iunea )!l&!r( global( a intrat prin inter(e iul strate!iilor e (ana!e(ent 1i (arKetin! 1i !.i ea#' ->n'toarea e universalii culturale 1i c'utarea e (esa9e cu c>t (ai (ul&i estinatari. 4A e%ini pie&e 1i &inte tot (ai -aste 8n 9urul acelora1i si("oluri, iat' lo#inca ce su"8ntin e !i!antica (i1care e concentrare 1i constituire a re&elelor pu"licitare 1i a !rupurilor e co(unicare (ulti?(e ia, precu( 1i lansarea canalelor pan? satelitare5. AI"i e(., p.6,D En anii H+/ a( putut asista la e;plo#ia !>n irii planetare 1i la apari&ia unor noi a"or 'ri critice a le!'turii intre %lu;urile

01

e co(unicare transna&ionale 1i teritoriile particulare, a raporturilor interculturale 8n !eneral. Do!( )on)e%&e noi au ap'rut 8n acea perioa ' 1i anu(e 4co(unicarea?lu(e5 1i 4.i"ri area5. 4;o#!ni)area0l!#e5 pune accentul pe noile polari#'ri 1i surse e e;clu ere inerente !eo?econo(iei = (o elul cu ou' -ite#e = iar 4+ibri*area5 se re%er' la pro"le(a interac&iunilor e orice %el intre teritoriile particulare 1i %lu;urile !lo"ale.

Globalizarea pieei muncii

Cut'rile e 8ntreprin eri constituie aspectul cel (ai -i#i"il al co(peti&iei intre -ec.ile &'ri in ustriali#ate 1i &'rile cu salarii (ici. ;o#%e&i&i'i&a&ea "%ori&( a (rilor )! "alarii #i)i uce la cre1terea co(er&ului cu &'rile in ustriali#ate "o!ate, ceea ce are 2 efe)&e 4pri(are5< 4consu(atorii in &'rile "o!ate pot consu(a ('r%uri (ai ie%tine ec>t cele pe care aceste &'ri le pro uceau 8nainte5 A3irau P.N., 2//1, p.,$D@ consu(atorii in &'rile cu salarii (ici, 4au tot (ai (ult acces la "unuri pe care aceste &'ri nu 1tiu 8nc' s' le %a"rice sau pe care le %a"ric', ar la pre&uri (ult (ai (ari sau e o calitate (ai proast' ec>t &'rile in ustriali#ate "o!ate5. AI"i e(., p.,)D En &'rile in ustriali#ate pute( -or"i e 8 )a&egorii *e %er"oane a)&i'e< 4Mco(petiti-iiO, care pro uc "unurile 1i ser-iciile pe care &'rile cu salarii (ici nu 1tiu 8nc' s' le pro uc'@ Me;pu1iiO, care sunt 8n co(peti&ie irect' cu persoanele acti-e in &'rile cu salarii (ici AFD Mprote9a&iiO, care pro uc "unuri 1i ser-icii care prin natura lor nu pot c'l'tori5. AI"i e(., p.,)D Un e%ect (ecanic al cre1terii sc.i("urilor cu &'rile cu salarii (ici este, 8ntr?o pri(' etap', %aptul c' nu('rul e locuri e (unc' ale e;pu1ilor care se istru!e este (ai (are ec>t nu('rul e locuri e (unc' ce se creea#' pentru co(petiti-i, ar ac' rit(ul e creare e locuri e (unc' pentru co(petiti-i

02

8n &'rile in ustriali#ate "o!ate co(pensea#' locurile e (unc' es%iin&ate ale e;pu1ilor, atunci nu se -or 8nre!istra cre1teri se(ni%icati-e ale 1o(a9ului sau ine!alit'&ilor. En anii 1,6/?1,+/ 8n &'ri cu( ar %i TaiJan, Coreea e Su , Gon! Son!, Sin!apore, care, prin politici -oluntariste 1i protec&ioniste, au e;portat "unuri tot (ai co(ple;e, salariile au crescut 1i (one a s?a apreciat@ c>n au pro us "unuri e 8nalt' te.nolo!ie, costurile salariale au 8nre!istrat apropieri e cele ale &'rilor cele (ai pu&in "o!ate in Europa. En ceea ce pri-e1te &'rile cu salarii (ici 1i capacitate te.nolo!ic' cu( ar %i C.ina, %ostele &'ri socialiste in Europa e Est, In ia, :ra#ilia, Ce;ic, acestea au i(ensiuni (ult (ai (ari ec>t pri(ele 4noi &'ri in ustriali#ate5 A ra!onii asiaticiD iar 4structura lor intern' este %oarte i%erit'. O in ustrie (o ern' sau rapi (o erni#a"il' coe;ist' aici cu (asele rurale 1i nu(ero1ii lucr'tori in sectorul in%or(al, care %or(ea#' o (a9oritate co->r1itoare 1i au o pro ucti-itate a (uncii %oarte sc'#ut'@ re#ult' un ni-el sc'#ut al -enitului (e iu pe locuitor 1i al salariilor5. AI"i e(., p.,6D Se pot a uce, 8n principal, 2 ar!u(ente pri-in li"erul sc.i(" cu &'rile cu salarii (ici< )o#%e&i&i'i&a&ea atorat', 8n (are ('sur', su"e-alu'rii (one ei acestor &'ri, care nu este at>t e %la!rant' pe c>t pare la pri(a -e ere, 1i li%"a *e %ro&e) ie "o)ial( a #!n)i&orilor cu toate c' unele &'ri au siste(e e 8n!ri9ire !ratuit' sau su"-en&ionat', asi!ur'ri e 1o(a9 sau acci ente, care, la -aloarea relati-' a salariului net, sunt ec.i-alente cu cele in &'rile "o!ate, cu( ar %i ca#ul C.inei, sau %ra)&i)i )on*a#nabile ca (unca e%ectuat' e copii sau (unca !ratuit' a pri#onierilor. Uneori se %ace re%erire la un al treilea ar!u(ent< )o#%e&i&i'i&a&e atorat' gra*!l!i #ai re*!" *e %ro&e<are a #e*i!l!i.

00

!migrarea i globalizarea Este "ine 1tiut c' !lo"ali#area accentuea#' #on*ializarea "%a iilor *e *e%la"are. Se 8nre!istrea#', e ase(enea, #on*ializarea "%a iilor *e re)r!&are a #=inii *e l!)r! 1i *i'er"ifi)area )ali&a&i'( a fl!-!rilor. 4Trans%erurile e co(peten&' se 8n reapt' in Su c'tre Nor , cuprin#>n 8ntre altele Me;o ul creierelorO, ar 1i in Nor c'tre Su , cu %ir(e (ultina&ionale care 81i tri(it ca rele e con ucere 1i te.nicienii 8n str'in'tate 8n %unc&ie e propria lor e#-oltare 1i e (ut'ri e 8ntreprin eri. Din Nor , (uncitori care nu au o cali%icare special' se 8n reapt' tot c'tre Nor , ca "ritanicii 1i portu!.e#ii in Uniunea European' care au e(i!rat le!al 8n 3er(ania 1i care lucrea#' Mla ne!ruO pe i(ensul 1antier "erline# e up' 1,+,. Din Su , "'r"a&i 1i %e(ei %u! spre un Su (ai pu&in s'rac, ca "urKine#ii care pleac' 8n Coasta e 2il e1 sau "oli-ienii 8n Ar!entina, sau c.iar spre Est, ca -ietna(e#ii sau srilanKe#ii 8n Europa e Est 1i 8n Rusia5. ADeJitte P., 2//1, p.1$1D Se opinea#' c' (uncitorii necali%ica&i ar %i uita&i e !lo"ali#are 8n sensul c', pentru i(ensa lor (a9oritat, %rontierele sunt 8nc.ise, cel pu&in %or(al. Enc.i erea, par&ial teoretic', a %rontierelor in Nor 8(pie ic' serios (o"ilitatea popula&iilor str'ine. Acestea, neput>n s' (ai circule cu( o %'ceau a esea (ai 8nainte, s?au instalat ura"il, c.iar e%initi-, 8n &'rile e i(i!rare. Se entari#area acestora a us la )on"&i&!irea *e #inori&( i care oresc s'?1i (en&in' le!'turile cu propria cultur', cu &ara e ori!ine, cu co(patrio&ii in alte &'ri, cu at>t (ai (ult cu c>t 8n &ara e re#i en&' aceste persoane sunt a esea 'i)&i#e ale #arginaliz(rii "a! ra"i"#!l!i. 4En acest %el se creea#' re&ele = e soli aritate sau culturale = ar 1i co(erciale, %inanciare, (e iatice, c.iar politice = eose"it e acti-e. Noile le!'turi transna&ionale care se nasc

0$

conturea#' spa&ii policentrate, se spri9in' pe (ultiple o"li!a&ii e %i elitate na&ional' 1i sunt a esea (ai ina(ice 1i (ai e%icace ec>t statele 1i (arile institu&ii interna&ionale, c.iar ac' a%i1ea#' 8n !eneral a("i&ii (ult (ai (o este5. AI"i e(., p.1$2D De (ulte ori tele(unca sau (ut'rile e 8ntreprin eri sunt consi erate pre%era"ile -enirii i(i!ran&ilor care, (ai t>r#iu, se -or instala 8(preun' cu %a(iliile lor. De ase(enea, sin!urii lucr'tori autori#a&i s' e(i!re#e o %ac 8n ca rul unor contracte te(porare strict supra-e!.eate. 4Con iali#area creea#' necesit'&i noi pentru c>te-a (iliar e e poten&iali consu(atori, %rustra&i e toate ar insol-a"ili, care tre"uie apoi opri&i la por&ile super(a!a#inului planetar5. ADeJitte P., 2//1, p.1$)D

Efectele globalizrii
Dintre e%ectele !lo"ali#'rii cele (ai es (en&ionate 8n literatura e specialitate a(inti( ur('toarele< i%icultatea eose"it' a !u-ern'rii econo(iei !lo"ali#ate< 4Inter epen en&a ar pro-oca atunci des'integrare, a ic' co(peti&ie 1i con%lict 8ntre a!en&iile e re!le(entare la i%erite ni-eluri. Un ast%el e con%lict ar sl'"i (ai eparte e%icien&a !u-ern'rii pu"lice la ni-el !lo"al5. AGirst P., T.op(son 3., 2//2, p.2+D trans%or(area co(paniilor (ultina&ionale 8n co(panii transna&ionale< 4Co(pania nu se -a (ai "a#a pe o sin!ur' loca&ie na&ional' i(portant' Aca 8n ca#ul co(paniilor (ultina&ionaleD, ci -a eser-i pie&ele !lo"ale prin inter(e iul opera&iunilor !lo"ale. Spre eose"ire e co(paniile (ultina&ionale, co(paniile transna&ionale nu -or (ai putea %i controlate sau c.iar constr>nse e politicile anu(itor state na&ionale. Cai e!ra"' se -or supune nu(ai

0)

stan ar elor e re!le(entare interna&ionale, i(puse 1i sta"ilite e co(un acor . 3u-ernele na&ionale nu ar (ai putea s' a opte nici un %el e re!le(entare e%ecti-' contra acestor stan ar e5 AI"i e(., p.2,D 8n etri(entul TNCs. continuarea eclinului in%luen&ei politice 1i al puterii e ne!ociere econo(ic' a %or&ei e (unc' or!ani#ate@ cre1terea (ultipolarit'&ii 8n siste(ul politic interna&ional < 4O serie e or!ani#a&ii e la a!en&iile non?pro%it interna&ionale p>n' la co(paniile transna&ionale -or o">n i (ai (ult' putere 8n etri(entul !u-ernelor na&ionale 1i %olosin u?se e pie&ele !lo"ale 1i e (e ia ar putea apela 1i o"&ine le!iti(itatea e la consu(atoriXcet'&eni e?a lun!ul !rani&elor na&ionale. En acest %el puterile isciplinare istincte ale statelor na&ionale -or sc' ea, c.iar ac' (a9oritatea cet'&enilor lor, (ai ales 8n &'rile a-ansate, -or r'(>ne ata1a&i na&ional. Entr?o ast%el e lu(e, puterea na&ional' (ilitar' ar %i (ai pu&in e%icient'. Nu -a (ai putea %i %olosit' pentru a reali#a o"iecti-e econo(ice5. AI"i e(., p.01?02D Cele & pcate ale globalizrii En !eneral se -or"e1te espre 7 %()a&e ale globaliz(rii 1i, 8n plus, espre globalizarea e)ono#iei "!b&erane. Cele 6Z1 p'cate ar %i< 41>Alienarea> Con uc'torii statelor lu(ii a treia sunt e p'rere c' estinele lor sunt eter(inate e %or&ele !lo"ali#'rii 1i sper' c' 4acest tzunami s se transforme ntr'o for benefic pentru reconstrucie i dezvoltare, i nu n fora amenintoare a distrugerii i destabilizrii>! E;perien&a A%ricii pare a %i cea (ai %rustrant', pentru c' aceasta continu' s' %ie cea (ai e%a-ori#at' #on' a lu(ii atorit' lipsei cooper'rii econo(ice 8n ca rul !lo"ali#'rii.

0*

2>A) i!nea "ele)&i'(> L'rile 8n e#-oltare spun NU !lo"ali#'rii selecti-e, a ic' li"erali#'rii co(er&ului, in-esti&iilor 1i %lu;urilor %inanciare care s?a %'cut 8ntr?un rit( accelerat oar 8n %olosul &'rilor e#-oltate, pe c>n acest i(puls s?a (ani%estat cu o intensitate (ult (ai sla"' 8n ca#ul pro uselor i(portate e &'rile 8n e#-oltare. Re!ulile OCC 1i siste(ul acesteia %or&ea#' &'rile 8n e#-oltare la an!a9a(ente peste puterile lor, e;ist>n riscul e a c' ea 8n p'catul (ar!inali#'rii. 8>?arginalizarea> Ca9oritatea &'rilor 8n e#-oltare consi er' c' sin!ura consecin&' -i#i"il' a !lo"ali#'rii este propria lor (ar!inali#are. Car!inali#area este situa&ia care escrie cel (ai "ine &'rile in a%ara McurentuluiO. L'rile care nu pot &ine pasul cu procesul rapi al inte!r'rii i(plor' aten&ie special' pentru a nu c' ea in nou 8n a"isul s'r'ciei 1i al e#inte!r'rii. 2>Re'enirea la )oloniali"#> Interesele &'rilor 8n e#-oltare se lo-esc e o serie e sanc&iuni interna&ionale percepute ca o re8ntoarcere la colonialis(. Colonialis(ul re-ine su" %or(a 2CI, :'ncii Con iale, alte institu&ii %inanciare 1i carteluri econo(ice, iar c>n este necesar c.iar 1i alian&e (ilitare. 3lo"ali#area consoli ea#' epen en&a econo(ic', politic' 1i cultural'. @>I#%!nerea> Era op&iunilor (ultiple s?a 8nc.eiat 1i !lo"ali#area a uce cu sine o!(a Mo mrime se potrivete tuturor formelorO. Enc.eierea r'#"oiului rece 1i triu(%ul co(plet al unei p'r&i a eli(inat tensiunile, ar a rupt ec.ili"rul, 1i acu( &'rile lu(ii -or a-ea o sin!ur' -ariant' e ales. Va %i un siste( econo(ic 1i politic, cel esenat e sin!urul "loc o(inant. 6>5ier*erea "!'erani&( ii na ionale> Principiul su-eranit'&ii e #!u uit in %un a&ie 1i nu atorit' unor (oti-e o"iecti-e, ci 4datorit caracterului arbitrar att de rspndit n relaiile internaionaleO. Ero#iunea su-eranit'&ii are consecin&e 8n plan econo(ic, ar 1i 8n -ia"ilitatea institu&iilor 1i sta"ilit'&ii sociale. 7>5ier*erea i*en&i&( ii> Noile -alori culturale a use e !lo"ali#are -in o at' cu siste(ul econo(ic "a#at pe consu(ul

06

ira&ional 8n &'rile "o!ate. 3lo"ali#area pare a %ace i-ersitatea cultural' Mce-a e(o atO. 3lo"ali#area ar putea con uce la o sin!ur' ci-ili#a&ie, stan ar i#at' potri-it culturii -estice. Lu(ea !lo"al' ar %i uni%or(', iar -arietatea -a isp'rea. 1>Globalizarea e)ono#iei "!b&erane> En noua er' a !lo"ali#'rii, !rani&ele s?au esc.is, "arierele co(erciale au %ost eli(inate, iar in%or(a&ia circul' cu o -ite#' ne(ai8nt>lnit'. Ci%ra e a%aceri a co(paniilor transna&ionale Me;plo ea#'O AFD la %el 1i cea a or!ani#a&iilor cri(inale trans%rontaliere. A-erile colosale sunt, a eseori, re#ultatul tra%icului e ro!uri 1i ar(e, contra"an ei, prostitu&iei, sp'l'rii "anilor, toate su" u("rela corup&iei. Oportunit'&ile acestora e a e;ploata siste(ul n?au %ost nicio at' at>t e (ari, c'ci pia&a (on ial' a %ost li"erali#at' 8naintea cre'rii institu&iilor !lo"ale necesare pentru control 1i supra-e!.ere5. A:ari I., 2//0, p.**?*6D Srcie i globalizare Co elul unic 1i constr>n!'tor e e#-oltare al econo(iei !lo"ale este repro ucti"il, ar nu !enerali#a"il< e aici ecur! *eza'an&a<ele A*ez'ol&(rii #i#e&i)eB. 4Pe e o parte, Ma-an!ar i1tiiO, pe e alt' parte, (iliar ul e %iin&e u(ane aruncate 8n s'r'cie, a1a cu( este ea e%init' e :anca Con ial'. MNoua s'r'cieO (on ial' este structural' 1i %ace parte in siste(. Ora1ul, in ce 8n ce (ai uni%or(i#at 1i "anali#at, este, prin e;celen&', locul un e se (ani%est' (o ernitatea. Cre1terea rapi ' a ora1ului (er!e (>n' 8n (>n' cu polari#area sa 8ntre insule e pri-ile!ia&i 1i i(ense peri%erii e#(o1tenite. Valorile propuse lu(ii e c'tre Occi ent A8ntreprin ere, cre1tere, pro%it etc.D nu nu(ai c' nu sunt accesi"ile (arii (a9orit'&i a oa(enilor, ar le apar acestora total lipsite e sens. 2lu;urile (i!ratoare (on iale tre"uie, la r>n ul lor, s' %ie anali#ate ca o e;presie a sl'"irii 1i a polari#'rii !enerate e (on iali#are. Pia&a

0+

(on ial' a (uncii7 Sau (ai cur>n e#r' 'cinare social' 1i cultural' la ni-el planetar75 A:ari I., 2//0, p.*6D 43lo"ali#area poate %i cel (ai "ine 8n&eleas' ca un %eno(en spa&ial, a->n ou' e;tre(e< la un cap't co(unit'&ile locale cu pro"le(ele lor speci%ice, iar la cel'lalt societatea !lo"al' spre care tin e(, ar nu 1ti( eoca( at' ac' se -a reali#a -reo at'5. APostelnicu p.2+0D En opinia noastr', e#r' 'cinarea 1i (i!ra&ia sunt aspecte ne!ati-e ce le ep'1esc, 8n (ulte ca#uri, pe cele po#iti-e ce 8nso&esc !lo"ali#area. De ase(enea, unele #one s'race au e-enit 1i (ai s'race, iar ecala9ele 8ntre &'riX#one "o!ate 1i cele s'race s?au a >ncit.

Pro sau contra globalizare?

Pentru a ne e;pri(a o opinie a-i#at' ar tre"ui s' a-e( 8n -e ere cel pu&in ur('toarele aspecte< 1. aspectul?c.eie = trecerea e la interna&ionali#area la transna&ionali#area capitalului@ 2. e;tin erea controlului TNCs asupra econo(iei !lo"ale 8n %or(are@ 0. !lo"ali#area a accentuat (o"ilitatea capitalului@ $. cre1terea 2DI a %ost 8nso&it' e inte!rarea !lo"al' a siste(elor pro ucti-e@ ). (ulte state 8n curs e e#-oltare au e-enit in-estitoare 8n str'in'tate, ceea ce e(onstrea#' c' TNCs in acele &'ri au e-enit parte inte!rant' 1i acti-' a procesului e !lo"ali#are@ *. a crescut enor( -olu(ul sc.i("urilor -alutare 1i al tran#ac&iilor "ursiere cu titluri e -aloare. A unarea 3eneral' a ONU in 16?1+ sept.1,,+ a a optat re#olu&ia nr.)0X1*, intitulat' 4Rolul Na&iunilor Unite 8n

0,

pro(o-area e#-olt'rii 8n conte;tul !lo"ali#'rii 1i inter epen en&ei5. En acest e(ers s?a "a#at pe un a(plu raport pre!'tit 8n cola"orare cu UNCTAD 1i cu consultarea altor or!ani#a&ii in siste(ul ONU< ILO AOr!ani#a&ia Interna&ional' a CunciiD, 2AO AOr!ani#a&ia pentru A!ricultur' 1i Ali(enta&ieD, UNIDO AOr!ani#a&ia pentru De#-oltare In ustrial'D, UNDP APro!ra(ul Na&iunilor Unite pentru De#-oltareD, ESCAP ACo(isia Econo(ic' 1i Social' pentru Asia 1i Paci%icD, ECLAC ACo(isia Econo(ic' pentru A(erica Latin' 1i Carai"eD, ECA ACo(isia Econo(ic' pentru A%ricaD etc. Raportul a9un!e la conclu#ia c' globalizarea este un proces ireversibil i nu o opiune 1i a uce ur('toarele arg!#en&e 8n spri9inul acestei a%ir(a&ii< 1. 4!lo"ali#area este 8nainte e toate un re#ultat cu(ulati- al unor procese cantitati-e 1i calitati-e es%'1urate e?a lun!ul ti(pului, 8ncep>n cu econo(ia Apri-it' 1i ea su" (ultiple aspecte< co(er&, %inan&e, in-esti&iiD 1i ter(in>n cu (e iul 8ncon9ur'tor, cultura 1i te.nolo!ia. AFD Culte in procesele cu caracter transna&ional au sporit riscul e conta!iune, 8n special 8n ceea ce pri-e1te cri#ele %inanciare, cre>n un a1a? nu(it M e%icit e a aptareO la pro"le(ele ri icate e !lo"ali#are5. APostelnicu 3.., Postelnicu C., 2///, p.2,2D 2. 42or&a cu care se (ani%est' ast'#i !lo"ali#area este at>t e puternic', 8nc>t a pus 8n iscu&ie 1i capacitatea institu&iilor !u-erna(entale e a st'p>ni 1i ani.ila anu(ite e%ecte ne!ati-e pro use e ea. En %elul acesta, se pune tot (ai (ult pro"le(a unor ac&iuni concertate, e%ecti-e 1i ro"uste, care s' pre-in' cri#ele, eoarece pie&ele nu -or %i nicio at' inerent sta"ile 1i nici ec.ita"ile5. AI"i e(., p.2,2D 0. 4Cre1terea inter epen en&elor intre state a %'cut in co(er& 1i %inan&e ou' c.ei cu a9utorul c'rora poate %i o"&inut un plus e coeren&' 1i co(ple(entaritate 8n politicile econo(ice, ast%el 8nc>t s' se o"&in' (a;i(u( e "ene%iciu

$/

e pe ur(a cre1terii 1i e#-olt'rii !lo"ale. En aceast' arie e preocup'ri este posi"il' i enti%icarea unor o"iecti-e co(une care s' ser-easc' eopotri-' intereselor tuturor statelor, at>t e#-oltate, c>t 1i 8n curs e e#-oltare5. AI"i e(., p.2,0D $. 4Vectorul cel (ai i(portant, a e-'ratul catali#ator 1i lu"ri%iant, care a %'cut in !lo"ali#are un proces ire-ersi"il, 8l constituie, %'r' 8n oial', r'sp>n irea in%or(a&iei te.nolo!ice. AFD Deplina 1i e%ecti-a participare la re&elele in%or(atice !lo"ale este crucial' pentru toate &'rile care oresc s' "ene%icie#e e pe ur(a !lo"ali#'rii 1i s' nu %ie (ar!inali#ate. E;plo#i-a ise(inare a in%or(a&iilor te.nolo!ice a pro us, in p'cate, noi ecala9e, iar pe altele le?a a >ncit5. AI"i e(., p.2,0D 'imitele globalizrii Au %ost ela"orate (ai (ulte ")enarii %o"ibile ale e-olu&iei econo(iei (on iale 8n -iitorul apropiat. Dintre acestea a(inti(< pri(a -ariant'< pre(isa c' procesul !lo"ali#'rii se -a intensi%ica 1i -a per(ite &'rilor 8n curs e e#-oltare s'?1i re uc' ecala9ele econo(ice %a&' e &'rile e#-oltate 1i se!(entelor s'race ale societ'&ii s' se apropie e -eniturile celor "o!a&i = are o not' opti(ist'V 4Dac' o(enirea nu -a !'si (i9loacele e a !estiona cri#ele, 8n eose"i cele %inanciare, 8ntre!ul proces -a %i 8ncetinit, iar consecin&ele ne!ati-e, (ai ales 8n plan social, se -or a(pli%ica5. APostelnicu 3.., Postelnicu C., 2///, p.02,D a oua -ariant'< 4ia 8n calcul cre1terea ecala9ului econo(ic intre &'rile "o!ate 1i cele s'race, aco(paniat' e sporirea nesi!uran&ei -eniturilor 1i locurilor e (unc' a (iliar e e oa(eni. Pe %on ul acestei situa&ii ne orite, insta"ilitatea %inanciar' la scar' planetar' ar cre1te 1i (ai (ult, sporin

$1

intensitatea 1i %rec-en&a cri#elor. Aceasta ar o"li!a co(unitatea interna&ional' ca, prin or!anis(ele ei %inanciare speciali#ate, s' a opte ('suri se-ere e li(itare a e%ectelor econo(ice !enerate e !lo"ali#are, ela"or>n un nou ca ru conceptual al e#-olt'rii la scar' (on ial', care s' &in' sea(a 8ntr?o ('sur' (ai (are e interesele statelor cu posi"ilit'&i (ai (ici e a%ir(are co(petiti-'. AFD cea (ai !ra-' asi(etrie pro us' e !lo"ali#are p>n' acu( -i#ea#' istri"u&ia puterii econo(ice 8n lu(e. Dac' aceasta se -a (en&ine, un (are nu('r e state apar&in>n Lu(ii a Treia nu -or %i capa"ile s' se inte!re#e e%ecti- 8n econo(ia (on ial', r'(>n>n la peri%eria ei5. AI"i e(., p.02,D (olitici alternative pentru rile %n curs de dezvoltare Se consi er' c' e;ist' ('suri care stau la ispo#i&ia &'rilor 8n curs e e#-oltare pentru a re uce %lu;urile e;terne pe ter(en scurt 1i a a9uta la pre-enirea cre1terii e;cesi-e a 8(pru(uturilor interne cu( ar %i< 1D posi"ilitatea e a repro uce ('surile a optate e C.ile up' cri#a e la 8nceputul anilor 1,+/. En acest sens, in-estitorii str'ini ar putea %i li"eri s' in-esteasc', %iin o"li!a&i 8ns' s' nu scoat' in &ar', cel pu&in un an, re#er-ele (onetare. Persoanele care ar inten&iona s' ia 8(pru(uturi ar %i escura9ate 8n pri-in&a 8(pru(uturilor e;terne pe ter(en scurt, prin a optarea unei ('suri care ar putea pre-e e ca 0/U in capitalul 8(pru(utului, pentru 8(pru(uturi pe o perioa ' (ai (ic' e un an s' %ie epo#itat 8ntr?un cont %'r' o">n ', pentru o (ai lun!' perioa ' e ti(p@ 2D politica re%eritoare la cursul e sc.i(" ar tre"ui s' %or&e#e in-estitorii str'ini s' recunoasc' riscurile la care se supun prin 8(pru(uturile pe ter(en scurt = ar %i e pre%erat

$2

e-itarea unei %i;'ri %oarte stricte a cursului e sc.i(" 8n %a-oarea unor cursuri (ai %luctuante, cu li(ite (ai lar!i@ 0D li"erali#area e (o(ent este contrapro ucti-' pentru (ulte econo(ii, iar institu&iile interna&ionale ar putea %i con-inse s' accepte le!iti(itatea unor conturi e capital cu anu(ite !ra e e esc.i ere, e la cele e;tre( e controlate p>n' la cele e;tre( e esc.ise@ $D c.iar ac' ar %i a (ise 1i controale 8n trepte ale conturilor e capital, al&i %actori ar putea con uce la eli(inarea anu(itor &'ri e pe .arta in-esti&iilor, %ie c' e -or"a e 8(pru(uturi pe ter(en scurt, sau e in-esti&ii str'ine irecte. A %ost propus' intro ucerea unei ta;e e -aloare (ic' A e e;. /,)UD pentru %lu;urile e 2DI intre statele OECD 1i intre acestea 1i principalele #ece &'ri 8n curs e e#-oltare, "ene%iciare ale acestor in-esti&ii@ aceasta ar %i (ai u1or e a (inistrat, nea uc>n pre9u icii in-estitorilor pe ter(en lun! in re!iunile %a-ora"ile in-esti&iilor. 2on urile ast%el o">n ite ar putea %i isponi"ile, la o">n#i con-ena"ile, pentru co(paniile pri-ate care ar ori s' 8(pru(ute pentru reali#area unor planuri e in-esti&ii 8n cele (ai s'race &'ri, aceste co(panii %iin 8ns' o"li!ate s' contri"uie cu un capital ec.i-alent su(ei 8(pru(utate, acu(ulat in tran#ac&ii co(erciale. Aceast' 8(p'r&ire e )/X)/ ar escura9a in-esti&iile nepro%ita"ile, %acilit>n 8n acela1i ti(p asu(area anu(itor riscuri e in-esti&ii e c'tre co(paniile i(plicate@ )D "'ncile in &'rile 8n curs e e#-oltare ar tre"ui supuse unor cerin&e e ('rire e capital = 8n pre#ent Acor ul e la :asel cere +U@ ar %i necesar' intro ucerea unor procente (ai (ari, e p>n' la 2/ la sut', 8n opinia (ultor speciali1ti. Acest lucru ar putea contri"ui la li(itarea 8(pru(uturilor riscante, %'r' a i(pune ('suri e control rupte e realitate. Ar putea %i re us' o%erta e cre ite, acest lucru ne%iin neap'rat ne!ati-,

$0

a->n 8n -e ere ten in&a &'rilor 8n curs e e#-oltare spre 8(pru(uturi 1i in-esti&ii e;cesi-e@ *D !u-ernele ar tre"ui s' a opte ('suri pentru pre-enirea sc'p'rii pre&urilor acti-elor e su" control. En acest sens ar %i necesar' sta"ilirea (o(entului oportun pentru intro ucerea unor ('suri e stopare a in%la&iei pe pie&ele supra8nc'l#ite. Ur('rirea unor rate no(inale e cre1tere ri icate 8n e%a-oarea e#-olt'rii pe ter(en lun! este total nepro ucti-' 8n concep&ia (ultor speciali1ti. )ntiglobalizare sau avanta*e ale globalizrii$ Nu(ero1i o"ser-atori consi er' c' !lo"ali#area 4este 8ntre&inut' 8n (o arti%icial toc(ai e cei ce "ene%icia#' e pe ur(a ei 1i (ai pu&in e cei ce au 8nre!istrat pier eri, sau au %ost pur 1i si(plu (ar!inali#a&i. Cei e pe ur(' recunosc c' !lo"ali#area repre#int' 8n (ulte pri-in&e un %eno(en nou, ar care operea#' up' re!uli -ec.i. Datorit' acestui %apt, nu a( a-ea e?a %ace cu o Mnou' econo(ieO, ci cu un %el e Mecono(ie ca#inouO Acasino econo(PD, 8n care un -olu( enor( e "ani este antrenat 8n opera&iuni speculati-e. Cer!>n pe aceast' linie, unii a opt' un ton 1i (ai ur, consi er>n c' a( a-ea e?a %ace cu un %el e Mcolonialis( corporatistO care -i#ea#' &'rile cele (ai s'race 1i pe s'racii in &'rile "o!ate5. APostelnicu 3.., Postelnicu C., 2///, p.0/1D 3lo"ali#area este, e (ulte ori, consi erat' a %i at>t un %ro)e" i"&ori) ine'i&abil, c>t 1i un a'an&a< pentru specia u(an'. 4De %apt, toate acestea sunt (ituri, propa!ate ca s' 9usti%ice l'co(ia e#('&at' 1i s' (asc.e#e ('sura 8n care trans%or(area !lo"al' a institu&iilor u(ane a e-enit o consecin&' a co(plicatelor, "ine%inan&atelor 1i eli"eratelor inter-en&ii ale unei elite cu (i9loace %inanciare care 8i au posi"ilitatea s'

$$

tr'iasc' 8ntr?o lu(e e ilu#ii, separat e restul o(enirii. AFD Aceste %or&e au trans%or(at corpora&iile 1i institu&iile %inanciare c>n -a "une, 8n instru(ente ale unei tiranii e pia&' care se r'sp>n e1te pe toat' planeta, ca un cancer, coloni#>n tot (ai (ulte intre spa&iile -itale ale Terrei, istru!>n (o uri e -ia&', isloc>n oa(eni, %'c>n neputincioase institu&iile e(ocratice 1i e-or>n -ia&a 8n c'utarea nes'&ioas' a "anilor5. ASorten D.C., 1,,6, p.22?20D Unii autori sunt e p'rere c' o con9unc&ie a trei %eno(ene 1i anu(e mondializarea5rzboiul economic5revoluia informaiei pare s' cree#e un nou fatum. 4Statului?pro-i en&' pare s' i se %i su"stituit Pia&a? estin. Pentru a?i %ace %a&' nu e;ist', se pare, ec>t r'spunsuri e%ensi-e, %ra!(entare, corporatiste, c.iar periculos e i entitare. Yo(a9ul, nesi!uran&a, e;clu erea, pe e?o parte, %un a(entalis(ul 1i na&ionalis(ul, pe e alt' parte, par a %i consecin&ele inelucta"ile ale unui r'#"oi econo(ic (on ial tr'it ca o cala(itate natural'. Realitatea capitalurilor care circul' 1i a oa(enilor care sunt e;pul#a&i Acer1etorii 8n a%ara ora1elor 1i i(i!ran&ii 8n a%ara &'rilor e#-oltateD pare s' re#u(e %a&a 8ntunecat' a (on iali#'rii 1i senti(entul e neputin&' e ea inspirat. Dia!nosticul pre#entat ca o e-i en&' este contesta"il. R'#"oiul econo(ic nu %ace parte neap'rat in (on iali#are 1i in re-olu&ia in%or(a&iei. Di(potri-', este per%ect posi"il s' !>n i( isocierea acestor %eno(ene 1i e%icacitatea in punct e -e ere planetar a unei lo!ici a cooper'rii5. AVi-eret P., 2//1, p.1$6D 43lo"ali#area 8n sine nu este nici "un', nici rea. Ea poate %ace %oarte (ult "ine, iar pentru &'rile in Asia e Est, care au 8("r'&i1at !lo"ali#area n condiii impuse de ele, 8n rit(ul i(pus e ele, aceasta a %ost e;tre( e %olositoare, 8n ciu a pasului 8napoi repre#entat e cri#a in 1,,6. AFD Pentru (ul&i,

$)

!lo"ali#area sea('n' (ai (ult cu un e#astru total5. ASti!lit# Q.E., 2//0, p.)0D 4E;ist' un proces e M!lo"ali#areO analo! proceselor 8n ur(a c'rora s?au %or(at econo(iile na&ionale. Din p'cate, nu a-e( un !u-ern (on ial, su"or onat tuturor popoarelor lu(ii, care s' supra-e!.e#e procesul e !lo"ali#are 8n %elul 8n care !u-ernele SUA 1i ale altor state au coor onat procesul e na&ionali#are. A-e( 8n sc.i(" un siste( pe care l?a( putea nu(i de guvernare mondial fr guvern mondial, 8n care c>te-a institu&ii = :anca Con ial', 2CI, OCC = 1i c>&i-a MactoriO ? (inisterele e %inan&e 1i ale co(er&ului, puternic le!ate e anu(ite interese %inanciare 1i co(erciale = o(in' scena, ar 8n care (ul&i intre cei a%ecta&i e .ot'r>rile lor nu?1i pot %ace au#ite -ocile. Este -re(ea s' sc.i("'( unele re!uli care !u-ernea#' or inea econo(ic' interna&ional', s' pune( (ai pu&in accentul pe i eolo!ie 1i s' acor '( o aten&ie (ai (are lucrurilor "une, s' re-e e( %elul 8n care se iau .ot'r>rile la ni-el interna&ional = 1i 8n interesul cui. AFD Procesul !lo"ali#'rii poate %i re!>n it, iar c>n aceasta se -a 8nt>(pla, c>n el se -a es%'1ura cu( tre"uie, c>n toate &'rile -or a-ea un cu->nt e spus 8n pri-in&a politicilor care le pri-esc, se -a putea crea o nou' econo(ie (on ial', 8n care nu oar cre1terea -a %i (ai ura"il', ci 1i roa ele acesteia -or %i 8(p'r&ite 8ntr?un (o (ai ec.ita"il5. AI"i e(., p.)$D En pre#ent, 3LO:ALIIAREA este eseori atacat'. 3lo"ali#area poate %i, totu1i, o %or&' e propa!are a "inelui< !lo"ali#area i eilor pri-itoare la e(ocra&ie 1i la societatea ci-il' a sc.i("at (o ul e !>n ire al (ultor oa(eni. 3lo"ali#area a %'cut ca sute e (ilioane e oa(eni s' a9un!' la un ni-el e trai superior celui la care nu s?ar %i !>n it nu cu (ult ti(p 8n ur('. 3lo"ali#area econo(iei a a us %oloase &'rilor care au pro%itat e ea i enti%ic>n noi pie&e e e;port 1i atr'!>n in-esti&iile str'ine. 4Pentru (ilioane e oa(eni 8ns' !lo"ali#area

$*

nu a a us ni(ic. Situa&ia (ultora c.iar s?a 8nr'ut'&it, locurile lor e (unc' %iin es%iin&ate, iar traiul e-enin (ai nesi!ur. Ace1ti oa(eni s?au si(&it tot (ai neputincio1i 8n %a&a unor %or&e pe care nu le puteau controla. Yi?au -'#ut e(ocra&iile su"(inate, iar culturile, ero ate5. ASti!lit# Q.E., 2//0, p.06+D 46candalul i ruinea este titlul unui raport ctre .lubul de la Roma prezentat de 7ertrand 6chneider! 6candalul i ruinea sunt termeni adresai, n primul rnd, sistemului internaional oficial, politic, economic i, mai ales, financiar, sistem instituionalizat, costisitor, parazitar, care prezideaz, statueaz i perpetueaz mizeria n lume, administrnd fonduri filantropice de donaii paliative i a0utor umanitar! 8n prim aspect al ipocriziei e larg cunoscut( rile dezvoltate ncaseaz de la rile n curs de dezvoltare )sub form de dobnzi la credite* mai mult dect le acord sub forma asistenei, iar oriunde exist o surs de bani cu o anumit destinaie, ntre origine i int apar formele intermediare parazitare, care a0ut la transportul resurselor! Instituii birocratice, funcionari, consultani, experi, edine, rapoarte )ma0oritatea ilizibile i inutile*, cltorii, echipe cu nume strategice )tas9'force, facts' finding, evaluation etc!*, toate se aeaz pe lanul trofic al asistenei internaionale pentru dezvoltare,! A:ari I., 2//0, p.*,D La s%>r1itul sec. al NN?lea 1i 8nceputul sec. al NNI?lea au a-ut loc puternice (ani%est'ri anti?!lo"ali#are. Acestea au e"utat la s%>r1itul anului 1,,,, cu prile9ul reuniunii OCC e la Seattle 1i au continuat la Bas.in!ton Aaprilie 2///D, Pra!a Asepte("rie 2///D, 3[te"or! Aiunie 2//1D, 3eno-a Aiulie 2//1D sau Qo.annes"ur! Aau!ust 2//2D. Dup' (o ul 8n care s?au es%'1urat, aceste (ani%esta&ii au dou componente< una pa1nic', alta -iolent'5.

$6

O (ani%estare pa1nic' a %ost cea e la Bas.in!ton, la reuniunea anual' 2CI = :C =c>n au a-ut loc proteste contra TNCs, BTO, :C, 2CI etc. Pri(a (ani%estare -iolent' a a-ut loc la 3eno-a, c>n a ap'rut 1i pri(ul ca# (ortal. 4Participan&ii la ast%el e %or(e e protest au o co(ponen&' %oarte etero!en'< e la paci%i1ti e#orienta&i, la cripto(ar;i1ti, e la (ilitan&i reli!io1i, la ni.ili1ti ra icali. La 3eno-a au ap'rut nu(ero1i M!la iatoriO cu ca!ule ne!re A:lacK :locD care s?au situat 8n %runtea -iolen&elor5. A:ari I., 2//0, p.6/D 4Apari&ia, la ni-el planetar, a unor (i1c'ri cet'&ene1ti, 8n ('sura 8n care e;pri(' aspira&iile unei (a9orit'&i e a 8(p'r&i (ai "ine "ene%iciile !lo"ali#'rii 8ntre &'rile e#-oltate 1i cele 8n e#-oltare, constituie un %eno(en %iresc, 8n con i&iile e#-olt'rii e(ocra&iei. Nu acela1i lucru se poate spune 8ns' espre acea (inoritate care 81i (asc.ea#' .uli!anis(ul printr?un a1a #is protest politic. AFD Societatea !lo"al' -a r'sturna, pro"a"il pa1nic, tot ceea ce ast'#i ne pare i(ua"il. Cet'&eanul u(anit'&ii -a ep'1i etapa e utopie. El -a str'"ate teritorii %'r' %rontiere, in AlasKa 8n Australia, "ucur>n u?se = !ra&ie te.nolo!iilor = e a-anta9ele ti(pului 1i spa&iului, e cuno1tin&a uni-ersalit'&ii, ar 1i unicit'&ii sale, ne8n!r' it e epica etnoteritorial' 1i e a(intirea nu(eroaselor r'#"oaie pe care le?au purtat str'(o1ii lui ca s' apere %rontiere ine-ita"il -re(elnice5. AI"i e(., p.6/D En acela1i conte;t al !lo"ali#'rii se (ani%est' contra ic&ia pia&'? e(ocra&ie. 4Valul persistent e ;eno%o"ie 8n r>n ul popula&iei europene 1i a(ericane este un se(n in u"ita"il e care politica &ine e (ult sea(a. Pentru i(i!ran&i 1i re%u!ia&i, repturile o(ului sunt -i#i"il li(itate prin le!i tot (ai aspre 8n o(eniul i(i!r'rii 1i (eto e e supra-e!.ere tot (ai ri!uroase 8n aproape toate &'rile Europei 1i 8n SUA.

$+

Ur('toarea opera&iune e (ar!inali#are 1i e;clu ere in Mcetatea "un'st'riiO se 8n reapt' 8(potri-a !rupurilor in societate lipsite e %or&' econo(ic'< cei epen en&i e a9utorul social, 1o(erii, .an icapa&ii 1i tinerii %'r' pre!'tire pro%esional'@ to&i ace1tia si(t irect 1i 8ntr?o ('sur' tot (ai (are cu( c>1ti!'torii e (o(ent ai !lo"ali#'rii le re%u#' soli aritatea. Cet'&enii pa1nici apar&in>n cate!oriilor (i9locii, a(enin&a&i ei 8n1i1i cu ec' erea in statutul lor, se trans%or(' 8n 1o-ini1ti ai "un'st'rii care nu (ai -or s' contri"uie la constituirea %on urilor 8n %a-oarea per an&ilor la ruleta pie&ei (on iale5. ACartin G.?P., Sc.u(ann G., 1,,,, p.06)?06*D En (o cert, actuala i-i#iune interna&ional' a (uncii contri"uie la cre1terea pro uc&iei pretutin eni 8n lu(e. Din punct e -e ere econo(ic, inte!rarea pie&ei (on iale este e o 8nalt' e%icien&'. 4En ce pri-e1te 8ns' reparti&ia "o!'&iei pro use 8n acest %el, in cau#a neinter-en&iei statului, (a1ina econo(ic' !lo"al' lucrea#' 8ntr?un (o care nu(ai e%icient nu poate %i nu(it, iar nu('rul per an&ilor !lo"ali#'rii 8l ep'1e1te e eparte pe cel al c>1ti!'torilor5. AI"i e(., p.06+D Inte!rarea econo(ic' (on ial' 8nsea(n', la ur(a ur(ei, 1i 1anse uria1e. Cre1terea e;traor inar' a pro ucti-it'&ii ar putea %i %olosit' pentru eli"erarea in s'r'cie a tot (ai (ultor oa(eni 1i pentru %inan&area restructur'rii ecolo!ice a econo(iei !eneratoare e risip' 1i e-astare a resurselor in &'rile in #ona "un'st'rii e p>n' acu(. 4Pentru aceasta s?ar pune 8ns' pro"le(a iri9'rii concuren&ei sinuci!a1e e pe pia&a (on ial' pe un %'!a1 co(pati"il cu e(ocra&ia 1i aspectele ei sociale 1i trans%or('rii %eno(enului e !lo"ali#are a ne rept'&ii 8ntr?o e-olu&ie 8n irec&ia co(pro(isului !lo"al5. AI"i e(., p.0+/D E;ist' propuneri ca Or!ani#a&ia Con ial' a Co(er&ului s' instituie sanc&iuni 8(potri-a unor &'ri care asi!ur' unei su"&iri p'turi st'p>nitoare pro%ituri co(erciale pe pia&a (on ial' prin

$,

e;plotarea (uncii copiilor, istru!erea "rutal' a (e iului 1i salariile e 8n%o(etare, i(puse nu(ai prin represiune sin icatelor, sec'tuiesc resursele u(ane 1i naturale ale na&iunilor lor 1i ai c'ror potenta&i 8ncalc' 8n (o e-i ent repturile %un a(entale e(ocratice 1i econo(ice. Dac' aceste sanc&iuni ar a-ea 1i con%ir(area or!anelor ONU, 4atunci elitele Su ului = cel (ai a esea ne e(ocratice = ar %i constr>nse s' practice o politic' e e#-oltare care s' 8nse(ne un pro!res real pentru popoarele lor5. ACartin G.?P., Sc.u(ann G., 1,,,, p.0,*D De ase(enea, se consi er' c' ar %i necesar' o strate!ie e re%or(' pe (ai (ulte planuri< al aran9a(entelor co(erciale 1i cel e 8ncura9are a acelor re%or(e pe care &'rile 8nsele le?ar putea reali#a 8n ceea ce le pri-e1te. L'rile 8n curs e e#-oltare 4pot s'?1i !estione#e "u!etele 8n a1a %el 8nc>t c.eltuielile s' nu %ie (ai (ari ec>t -eniturile proprii, in i%erent c>t e (ici -or %i ele, 1i s' eli(ine "arierele protec&ioniste care, e1i 8i a9ut' pe unii s' o"&in' pro%ituri !rase, 8i o"li!' pe consu(atori s' pl'teasc' pre&uri (ai (ari. Ele pot s' i(ple(ente#e re!le(ent'ri stricte care s' le prote9e#e e speculatorii in a%ar' sau e ac&iunile ile!ale ale %ir(elor in'untru. Cel (ai i(portant este 8ns' %aptul c' ele au ne-oie e !u-erne e%iciente, cu siste(e 9u ec'tore1ti soli e 1i in epen ente, e !u-erne e(ocratice responsa"ile, esc.ise 1i transparente, nea%ectate e corup&ia care a 8n'"u1it sectorul pu"lic 1i e#-oltarea sectorului pri-at5. ASti!lit# Q.E., 2//0, p.0+2D 4Sunt necesare politici care s' asi!ure o cre1tere econo(ic' ura"il', pe "a#e ec.ita"ile 1i e(ocratice. AFD A putea s' cu(peri !en&i 3ucci intr?un (a!a#in uni-ersal (osco-it nu 8nsea(n' c' 8n &ara respecti-' a %ost creat' o econo(ie e pia&'. De#-oltarea pri-e1te trans%or(area societ'&ilor, 8("un't'&irea -ie&ii celor s'raci, asi!urarea 1anselor

)/

e succes pentru to&i oa(enii 1i a accesului la ser-icii (e icale 1i la e uca&ie5. AI"i e(., p.0+0D 4Lu(ea e#-oltat' tre"uie s' se ac.ite e atoria e a re%or(a institu&iile interna&ionale care !u-ernea#' !lo"ali#area. Noi a( creat aceste institu&ii 1i noi tre"uie s' le %ace( s' %unc&ione#e in nou. Dac' -re( s' risipi( preocup'rile le!iti(e ale celor care 1i?au e;pri(at ne(ul&u(irea 8n pri-in&a !lo"ali#'rii, ac' -re( ca aceasta s' ea roa e pentru (iliar ele e oa(eni care nu s?au "ucurat e ele, ac' -re( ca !lo"ali#area cu %a&' u(an' s' reu1easc', tre"uie s' ne %ace( au#it' -ocea. Nu pute(, nu tre"uie s' st'( eoparte5 AI"i e(., p.0+$D opina, e;tre( e pertinent, Q.E.Sti!lit#, laureat al Pre(iului No"el pentru econo(ie, cu care sunte( per%ect e acor . Vo( 8nc.eia cu opiniile unui specialist ro(>n care a stu iat pro"le(a !lo"ali#'rii, opinii ce las' ru( li"er iscu&iilor, interpret'rilor 1i conclu#iilor %iec'ruia intre noi< 4Pe (asa e "iliar a lu(ii, (i1carea "ilelor, recte a &'rilor, pare s' se es%'1oare up' re!uli precise. Ten in&a se i(pune acu( accelerat. C.iar ac' se cre e c' .a#ar ul ' su"stan&' 9ocului, realitatea e a#i in%ir(' acest lucru. Traseele "ilelor sunt (inu&ios sta"ilite 1i nici 8nt>(plarea nu are 1anse e a le sc.i("a5. ACarin D., 2//$, p.2+6D 4Pro"le(a !ra-' const' 8n %aptul c' Ro(>nia nu a reu1it s'?1i %or(e#e o elit' econo(ic', s' ai"', cu alte cu-inte, a!en&i -ersa&i 8n procesele pie&elor inte!rate, practic actori ai !lo"ali#'rii5. AI"i e(., p.2,2D

)1

Bibliografie selectiv
1. :al Jin R.E., Cartin P.. AQanuarP 1,,,D< -3o :aves of %lobalization( 6uperficial 6imilarities, ;undamental 1ifferences, N:ER BorKin! Paper, Series *,/$ 2. :ari I. A2//0D< 4Pro"le(e !lo"ale conte(porane5, E . Econo(ic', :ucure1ti 0. :oPer R. A2//1D< .uvintele i realitile, 8n Cor ellier S. Acoor .D A2//1D< 4Con iali#area incolo e (ituri5, E . Trei, :ucure1ti, colec&ia Ideea &uropean $. C.esnais 2. A1,,$D< 4La (on ialisation u capital5, SPros, Paris ). Cor ellier S. Acoor .D A2//1D< 4Con iali#area incolo e (ituri5, E . Trei, :ucure1ti, colec&ia Ideea &uropean *. DeJitte P. A2//1D< <oile frontiere ale imigrrii, 8n Cor ellier S. Acoor .D A2//1D< 4Con iali#area incolo e (ituri5, E . Trei, :ucure1ti, colec&ia Ideea &uropean 6. Dunnin! Q.G. A1,,6D< -he "dvent of "lliance .apitalism, 8n Dunnin! Q.G., Ga( ani S.A. Ae s.D< 4T.e NeJ 3lo"alis( an De-elopin! Countries5, Unite Nations Uni-ersitP Press, NeJ WorK +. 3irau P.N. A2//1D< =ondializare, locuri de munc i inegaliti, 8n Cor ellier S. Acoor .D A2//1D< 4Con iali#area incolo e (ituri5, E . Trei, :ucure1ti, colec&ia Ideea &uropean ,. Girst P., T.o(son, 3. A2//2D< 43lo"ali#area su" se(nul 8ntre"'rii. Econo(ia interna&ional' 1i posi"ilit'&i e !u-ernare5, E . Trei, :ucure1ti, e i&ia a patra 1/. Sorten D.C. A1,,6D< 4Corpora&iile con uc lu(ea5, E .Antet, Ora ea 11. Carin D. A2//$D< 43lo"ali#area 1i apro;i('rile ei5, E . Econo(ic', :ucure1ti

)2

12. Cartin G.?P., Sc.u(ann G. A1,,,D< 4Capcana !lo"ali#'rii5, E . Econo(ic', :ucure1ti, e i&ia a oua 10. Cattelart A. A2//1D< <oua ideologie globalitar, 8n Cor ellier S. Acoor .D A2//1D< 4Con iali#area incolo e (ituri5, E . Trei, :ucure1ti, colec&ia Ideea &uropean 1$. CileJsKi 2. A2//1D< =ar0ele de manevr ale politicilor economice, 8n Cor ellier S. Acoor .D A2//1D< 4Con iali#area incolo e (ituri5, E . Trei, :ucure1ti, colec&ia Ideea &uropean 1). Pli.on D. A2//1D< =izele globalizrii financiare, 8n Cor ellier S. Acoor .D A2//1D< 4Con iali#area incolo e (ituri5, E . Trei, :ucure1ti, colec&ia Ideea &uropean 1*. Postelnicu 3.., Postelnicu C. A2///D< 43lo"ali#area econo(iei5, E . Econo(ic', :ucure1ti 16. Sac.Jal 2. A2//1D< Integrrile regionale i mondializarea, de la comer la instituii , 8n Cor ellier S. Acoor .D A2//1D< 4Con iali#area incolo e (ituri5, E . Trei, :ucure1ti, colec&ia Ideea &uropean 1+. Sti!lit# Q.E. A2//0D< 43lo"ali#area. Speran&e 1i e#ilu#ii5, E . Econo(ic', :ucure1ti 1,. Vet# P. A2//1D< &conomia mondial, o economie arhipelag, 8n Cor ellier S. Acoor .D A2//1D< 4Con iali#area incolo e (ituri5, E . Trei, :ucure1ti, colec&ia Ideea &uropean 2/. Vi-eret P. A2//1D< Rzboiul economic nu este o fatalitate , 8n Cor ellier S. Acoor .D A2//1D< 4Con iali#area incolo e (ituri5, E . Trei, :ucure1ti, colec&ia Ideea &uropean 21. Baters C. A1,,*D< 43lo"ali#ation5, Routle !e, Lon on

)0