UNIVERSITATEA ROMNO-AMERICAN FACULTATEA DE MANAGEMENT-MARKETING CATEDRA DE MANAGEMENT MARKETING

LUCRARE DE LICEN

Coordonator tiinific: Conf.univ.d . A!"#$nd u Ion"%&u

Absolvent: En$&'" I. And "i$-M$nu"!$

(u&u ")*i +,-+

UNIVERSITATEA ROMNO-AMERICAN FACULTATEA DE MANAGEMENT-MARKETING CATEDRA DE MANAGEMENT MARKETING

EFECTELE .ROCESULUI DE GLO(ALI/ARE

Coordonator tiinific: Conf.univ.d . A!"#$nd u Ion"%&u

Absolvent: En$&'" I. And "i$-M$nu"!$

(u&u ")*i +,-+

Cuprins
In* odu&" ".........................................................................................................................0 C$1i*o!u! I G!o2$!i3$ "$ %$u C$1i*$!i%4u! G!o2$!....................................................5--6 1.1. Globalizarea Definiii.................................................................................................6 1.2. Scurt Istoric...................................................................................................................8 1.3. Cauzele Globalizrii....................................................................................................11 1.4. Dimensiunile Globalizrii...........................................................................................13 C$1i*o!u! II Ef"&*"!" G!o2$!i37 ii 8n Cif "................................................................-5-+9 2.1. In icele e Globalizare...............................................................................................16 2.2. Dinamica in icatorilor macroeconomici !n conte"tul #lobalizrii.............................1$ 2.2.1. %ro usul Intern &rut %.I.&. 'on ial (G.D.%.)......................................................1$ 2.2.2. *+oluia %.I.&.,ului !n -om.nia !n conte"tul #lobalizrii.......................................23 2.3. In icele e Dez+oltare /man I.D./. (0.D.I.)........................................................26 C$1i*o!u! III Ef"&*"!" 1 o&"%u!ui d" :!o2$!i3$ "......................................................+;-06 3.1. Comerul Internaional...............................................................................................2$ 3.2. Com1aniile 'ultinaionale.........................................................................................33 3.3. In+estiiile Strine Directe I.S.D..............................................................................36 3.4. %iaa 2inanciar Global.............................................................................................43 3.4. -e#ionalizarea.............................................................................................................43 C$1i*o!u! IV . o %$u Con* $ G!o2$!i3$ "<...............................................................056= 4.1. Consecine 1oziti+e.....................................................................................................46 4.1.1. Cre5terea eficienei economice la ni+el 1lanetar.....................................................46 4.1.2. Globalizarea cultural..............................................................................................48 4.1.3. 6iberalizarea internaional a muncii.......................................................................4$ 4.2. Consecine ne#ati+e....................................................................................................43 4.2.1. 78mericanizarea91o1ulaiei.....................................................................................43 4.2.2. De#ra area me iului !ncon:urtor...........................................................................41 4.2.3. ;erorismul................................................................................................................42 Con&!u3ii...........................................................................................................................60 (i2!io: $fi".......................................................................................................................66 3

An"#"...........................................................................................................................69-56

In* odu&" "

2i#. 1 Globalizarea

Ce este #lobalizarea< 8re o efiniie uni+ersal +alabil< *ste un 1ro#res sau un re#res< 8tenteaz acest fenomen la cultura tra iional= la +alorile 5i la i entitatea naional< *ste un 1roces nou< >e 1utem o1une #lobalizrii< Cum ne afectecteaz #lobalizarea !n +iaa e zi cu zi< ? 1utem numi stan ar izare< 8cestea sunt !ntrebarile la care oresc s ras1un 1rin ezbaterea acestei teme 5i nu numai. Globalizarea este un fenomen creat e ctre umanitate= face 1arte in mo ul nostru e +iaa= in e"istena noastr= e aceea este im1ortant s cunoa5tem !n 1rofunzime toate feele acestui 1roces. *ste im1ortant s 5tim !n ce lume trim. -olan -obertson s1unea@ 7Globalizarea se refer la mic5orarea lumii 5i la mrirea #ra ului e con5tientizare a lumii ca un !ntre#9= ;om G. %almer afirma c 7Globalizarea este minunatAAA9= !n tim1 ce *u#en ?+i iu CBiro+ici constata@ 7Globalizarea nu este un fenomen economic sau 1oliticC este cea mai ramatic mutaie 1e care s1ecia uman a cunoscut,o !n istorie9= iar 8le:an ro 6lano afirma e asemenea c 7Globalizarea este o 4

1roce ur ce 1ermite celor 1uternici s 1rofite in 1lin e cei sraci9. 85a ar= tema #lobalizrii este una e"trem e contro+ersat= fiin mereu e actualitate= este fenomenul ce ne afecteaz 1e fiecare intre noi= fie stu eni !n -om.nia= a#ricultori !n CBina= bancBeri in DuricB sau tra eri 1e Eall Street. Fn ezbaterea 1roblemei #lobalizrii= +om remarca oua ten ine= 1ro,#lobalizare si contra,#lobalizare. Du1 ezbaterea acestei teme= +om 5ti cu si#uran e care 1arte a 7zi ului9 ne aflm. Fnsa ce este #lobalizarea 1entru noi= !n cu+inte sim1le< Ce este #lobalizarea 1entru mine ca 1ersoan< ? 1ot efini sim1lu@ #lobalizarea !nseamn GalentineHs DaI si 0alloJeen= Coca,Cola= 'cDonal Hs si K2C= Ein oJs= E*& 5i %C= 8CDC 5i 'icBael LacMson= #lobalizarea !nseamn tot ceea ce m !ncon:oar= e la Bainele 1e care le 1ort la ceea ce man.nc= locurile un e socializez= e+enimentele la care 1artici1= BobbIurile 1e care le am= 1ractic +iaa e zi cu zi este !n ansamblul ei 7o #lobalizare9. *ste im1ortant s !nele#em c #lobalizarea este un estin im1lacabil s1re care se !n rea1t lumea= un 1roces ire+ersibil care ne afecetaz 1e toi !n e#al msur= in iferent e locul e a1artenen #eo#rafic= re#ional= reli#ioas sau etnic. Sorin Cerin s1unea@ 7Globalizarea +a fi aceea care,l +a urca 1e om !n * en ar care +a 1utea !n aceea5i msur s,l arunce !n infernul e un e se afl= o at cu actul cunoa5terii e sine= 5i in care a 1lecat !ncetul cu !ncetul c.n a reu5it s,5i asume res1onsabilitatea acestui act al cunoa5terii= res1onsabilitate care i,a a us mai !nt.i e toate= o structuralizare la ni+el e #ini= care s,au transformat !n triburi= a1r.n scla+ia= 1e urm !n 1rimii #ermeni ai unor formaiuni statale 1rimiti+e= 5i o at cu acestea a mririi tre1tate a 1uterii in i+i uale 1e seama celei sociale9. Consi er c o 1rofun cunoa5tere a #lobalizrii ne +a a:uta s !n re1tm acest fenomen 1e rumul cel bun.

C$1. I G!o2$!i3$ "$ %$u C$1i*$!i%4u! :!o2$!

-.-. G!o2$!i3$ "$ D"fini>ii

Globalizarea este termenul !ntrebuinat 1entru a escrie un 1roces multicauzal care are re1t rezultat fa1tul c e+enimente care au loc !ntr,o 1arte a #lobului au re1ercusiuni in ce !n ce mai am1le asu1ra societilor si 1roblemelor in alte 1ri ale #lobului. >u e"ist o efiniie a #lobalizrii !ntr,o form uni+ersal acce1tat 5i= 1robabil= nici efiniti+. 'oti+ul rezi !n fa1tul c #lobalizarea subinclu e o multitu ine e 1rocese com1le"e cu o inamic +ariabil atin#.n omenii i+erse ale unei societi. *a 1oate fi un fenomen= o i eolo#ie= o strate#ie= sau toate la un loc. Globalizarea este termenul mo ern folosit la escrierea scBimbrilor !n societi 5i !n economia mon ial= care rezult in comerul internaional e"trem e crescut 5i in scBimburi culturale. Descrie cre5terea comerului 5i a in+estiiilor atorit c erii barierelor 5i inter e1en enei intre state. Fn conte"t economic= este es !nt.lnit referirea= a1roa1e e"clusi+= la efectele comerului 5i !n 1articular= la liberalizarea comerului sau la liberul scBimb. ;ermenul 7#lobalizare9 a a1rut la sfar5itul anilor H63 5i a fost lansat e un s1ecialist cana ian !n teoria mi:loacelor e comunicare !n mas= 1rof. 'arsBall 'c6uBan= /ni+. Din ;oronto 5i e s1ecialistul american !n 71roblemele comunismului9= Dbi#nieJ &rzezinsMi= /ni+. Columbia. 'c6uBan a e"tra1olat leciile rzboiului in Gietnam 5i a lansat e"1resia 7sat #lobal9. ;ermenul e #lobalizare a intrat !n icionar 1rima at !n anul 1$61. Fn literatura e s1ecialitate e"ist numeroase efiniii ale acestui fenomen contem1oran. >e +om o1ri !n continuare la c.te+a 1e care le consi er su#esti+e. 76umea e+ine tot mai mult un su1ermarMet #lobal !n care i eile 5i 1ro usele 1ot fi #site 1este tot in acela5i tim1. Globalizarea nu +izeaz= 1ur 5i sim1lu= 1rocesul obiecti+ e cre5tere a intercomunitii. *a +izeaz con5tientul 5i subiecti+itatea in i+i ului= a ic sco1ul 5i intensitatea con5tientizrii lumii ca s1aiu unic. Globalizarea este ceea ce cei in 6umea a ;reia au numit= tim1 e secole= colonizare. Globalizarea se refer la 1rocesul 1rin care relaiile sociale 6

e+in li1site e factorii istan 5i #ranie= !n a5a fel !nc.t +iaa uman se esf5oar in ce !n ce mai mult !n lar#ul unei lumi +azute ca loc unic.9(&ari. I.= 7%robleme #lobale contem1orane9) 7Globalizarea re1rezint mi5carea liber a ca1italului !nsoit e ominaia cresc.n a 1ieelor financiare #lobale 5i a cor1oraiilor multinaionale asu1ra economiilor naionale9 (Geor#e Soros= 7Des1re #lobalizare9) 7Globalizarea 1oate fi efinit ca intensificarea relaiilor sociale !n lumea !ntrea#= care lea# !ntr,o asemenea msur localiti !n e1rtate= !nc.t e+enimente care au loc 1e 1lan local sunt 1ri+ite 1rin 1risma altora similare= 1etrecute la multe mile e1rtare 5i in+ers.9 (8ntBonI Gi ens) 7Cre5terea !n inter e1en en economic a rilor in !ntrea#a lume 1rin cre5terea +olumului 5i a +arietii tranzaciilor e bunuri 5i ser+icii 1este #ranie= flu"ul e ca1ital internaional mult mai liber 5i mai ra1i = ar 5i o ifuziune mai lar# a teBnolo#iei9 (2.'.I.= Eorl *conomic ?utlooM 1$$N) 76ibertatea 5i ca1acitatea in i+izilor 5i a firmelor e a iniia tranzacii economice +oluntare cu rezi eni ai altor ri9 (&anca 'on ial) 7Inter e1en ena s1orit 5i inte#rarea iferitelor economii in lume9 ('e#Bna Desai) 7/n 1roces al cre5terii numarului le#turilor intre societai 5i omenii, 1roblem. 8 e+enit un termen la mo = folosit e ce+a tim1 !n ezbaterile 1olitice= 1ublicistice 5i 5tiinifice !n mo inflaionist= 5i care este 1ri+it= 1e e o 1arte= ca o ameninare 5i= 1e e cealalt= ca o o1ortunitate9 (LoBannes GarJicM) 7Desctu5area 1uterilor 1ieei mon iale 5i slbirea 1uterii economice a statului9 (ScBumann) 9Dinamica #lobalizrii este controlat e 1uterile economice= 5i totu5i consecinele sale cele mai im1ortante a1arin omeniului 1olitic9 (Klaus 'ller) Du1 cum 1utem obser+a= este ificil s efinim un 1roces at.t e com1le" si toto at at.t e confuz. Fns reflect.n la efiniiile e mai sus= 1utem reliefa c.te+a cu+inte,cBeie a #lobalizrii@ N

%ia mon ial Societate

Sat #lobal

Inter e1e n en

%iee financiar e #lobale

8menina re

G!o2$!i 3$ "

Cor1oraii multinaio nale

S1aiu unic

-elaii Sociale

Inte#rare 6ibertate

?1ortunit ate

2i#. 2 Globalizare Cu+inte cBeie

-.+.

S&u * i%*o i&

*+oluia #lobalizrii a fost una com1le". *a a a1rut 5i s,a ez+oltat cunosc.n eta1e iferite e e+oluie= 1.n a atins 1ra#ul !n care nu a mai 1utut fi e"1licat 1rin +ecBile meto e 5i a fost necesar elaborarea unui nou sistem conce1tual al economiei 1olitice !n sco1ul o#lin irii c.t mai clare a noilor realiti inter+enite !n relaiile economice internaionale. /tilizarea tot mai frec+ent a noiunii e #lobalizare se face la sf.r5itul sec. OO 5i !nce1utul sec. OOI. De multe ori !nt.lnim o utilizare a noiunilor e #lobalizare= #lobalism 5i #lobalitate= fr a consemna o istincie e sens !ntre acestea. ? istincie net o realizeaz 'onica Iuliana &cescu astfel@ 7Globalismul 1resu1une istribuia 1uterilor !n sensul c o 1arte omin celelalte 1ri ale #lobului ca !ntre#. Deci

#lobalismul este +zut ca o formul e for #irat e 1rinci1iul a +ersitii 5i e+iat !n cele in urm e ambiiile mon ialismului si Be#emonismului.9 2r !n oial= una intre 1roblemele teoretice 1e lar# ezbtut !n le#tur cu fenomenul #lobalizarii +izeaz momentul eclan5rii lui= cu alte cu+inte al !nce1utului su. De5i cercettorii nu au a:uns la un 1unct e +e ere comun= se 1oate s1une c s,au conturat trei 1uncte e +e ere 5i anume@

81ariia #lobalizrii

S" 1o$*" vo 2i d" :!o2$!i3$ " d" !$ 8n&"1u*u i!" i%*o i"i

E%*" un f"no4"n &on*"41o $n? &$ $&*" i%*i& 4od" ni37 ii )i d"3vo!*7 ii &$1i*$!i%4u!ui
2i#. 3 81ariia Globalizrii

E%*" un 1 o&"% "&"n*? $17 u* in u 4$ indu%* i$!i37 ii

Desi#ur= acest fenomen 1oate fi 1lasat la !nce1uturile istoriei= !ns aceast afirmaie este mai 1uin 1lauzibil= 1are a fi o e"a#erare= !n ciu a unor ar#umente care= 1e alocuri= 1ar 1ertinente= cum ar fi a1ariia 1rimelor im1erii sau 1rocesul e rs1.n ire a cre5tinismului !n lume. Fn lucrarea 7Globalizarea economiei9= GB. %ostelnicu 5i C. %ostelnicu 1rezint o ierarBizare a fazelor e+oluti+e a #lobalizrii= !n ca rul creia se re#sesc elemente s1ecifice celor trei arii= economic= 1olitic 5i cultural@

-. F$3$ :" 4in$!7 (*uro1a= 1433,1N43)= c.n a1ar 1rimele Bri ale 1lanetei= ca urmare a noilor esco1eriri #eo#rafice= omenirea !nce1.n s e+in con5tient c locuie5te 1e o 1lanet care nu este situat !n centrul sistemului nostru solar (re+oluionarea austronomiei e ctre Co1ernic)= este a o1tat calen arul uni+ersal 5i !nce1 s se contureze Botarele +iitoarelor 1uteri coloniale =. F$3$ d"&o!7 ii (18N4,1$24)= c.n se con5tientizeaz e"istena unei sin#ure societi

+. F$3$ in&i1i"n*7 (*uro1a= 1N43,18N4)= !n ca rul creia a1ar statele naiune= !nce1 s se ez+olte relaiile intre ele= a1ar 1rimele con+enii le#ale internaionale= 1recum 5i 1rimele i ei es1re internaionalism 5i uni+ersalism

0. F$3$ di%1u*"!o 1"n* u '":"4oni$ 4ondi$!7 (1$24,1$6$)= eclan5at e 1rimul

internaionale 5i a unei sin#ure umaniti= 1roces fa+orizat e am1lificarea le#turilor comerciale intre naiuni in e1en ente= e"tin erea comunicaiilor= a1ariia unor mi#raii e mas (!n eosebi ins1re *uro1a s1re 8merica)

rzboi mon ial 5i a1oi refirmat e cel e,al oilea rzboi mon ial= tem1erate= !ntr,o oarecare msur= e !nfiinarea 6i#ii >aiunilor 5i= u1a aceea= a ?r#anizaiei >aiunilor /nite= care a im1lementat conce1tele e crime e rzboi 5i crime !m1otri+a umanitii 5i a atras atenia asu1ra 1ericolelor ce ecur# in i#norarea unor 1robleme cu caracter #lobal (1oluarea= e"1lozia emo#rafic= malnutriia= etc) 6. Fn final= !n ultimele ecenii ale secolului OO= c.n s,au fcut 1ro#rese uria5e !n e"1lorarea s1aiului cosmic 5i !n telecomunicaii= au a1rut iferite forme e inte#rare re#ional= 1e fon ul a .ncirii fr 1rece ent a i+iziunii internaionale a muncii.
;abel 1 2azele #lobalizrii

De asemenea= Da+i 0el = 8ntBonI 'cGreJ= Da+i Gol blatt 5i LonatBan %erraton !n cartea 7;ransformri #lobale. %olitic= economie 5i cultur9 1rezint 4 forme istorice ale #lobalizrii elimitate 1rin caracteristici s1aio,tem1orale 5i or#anizaionale@
1. G!o2$!i3$ "$ 1 "4od" n7 care !nce1e cu formarea e centre ale ci+ilizaiei a#rare se entare !n *urasia= 8frica 5i cele ou 8merici= cu a1ro". $.333,11.333 ani !n urm= !n care e"istau im1ortante ino+aii sociale si e infrastructur 3. G!o2$!i3$ "$ 4od" n7 (1843,1$44) a fost marcat e !nce1uturile unui nou +al e intercone"iuni !n 1lan ecolo#ic= 1e msur ce !n *uro1a a a1rut 1oluarea transfrontalier= efri5area tro1ical a luat am1loare iar ras1.n irea in ustrialismului a !nce1ut sa scBimbe com1oziia atmosferei 2. G!o2$!i3$ "$ 4od" n7 *i41u i" (1433, 1843) a fost eterminat e flu"urile emo#rafice= ecolo#ice 5i e1i emolo#ice !ntre *uro1a= 8merici 5i ?ceania. S,au ez+oltat relaiile 1olitice 5i militare 5i s,au format im1eriile euro1ene #lobale 4. G!o2$!i3$ "$ &on*"41o $n7 ( u1a 1$44) a fost 1rofun conturat e consecinele ale celui e,al oilea rzboi mon ial= mo ific.n u,se structura e 1utere #lobal 5i form.n u,se o nou or ine 1olitic mon ial

;abel 2 2orme istorice ale #lobalizrii

Fn zilele noastre= fenomenul #lobalizrii a c1tat fora sa real e manifestare. 8 e+enit un 1roces ire+ersibil= re1rezent.n o consecin a1roa1e natural a cursului tot mai accelerat im1rimat istoriei.

13

-.=.

C$u3"!" G!o2$!i37 ii

%rinci1alele cauze care au us la a1ariia #lobalizrii sunt@

Sf@ )i*u! R732oiu!ui R"&"

R"vo!u>ii!" *"'no!o:i&"

Li2" $!i3$ "$ &o4" >u!ui 4ondi$!

G!o2$!i3$ "

In*" n$>ion$!i3$ "$ 1i">"!o fin$n&i$ "

T $n%n$>ion$!i3$ "$ fi 4"!o

2i#. 4 Cauzele Globalizrii

R"vo!u>ii!" *"'no!o:i&" Ino+aia teBnolo#ic se refer mai ales la teBnolo#ia e informare 5i comunicare. -e+oluia teBnolo#ic im1lic 5i o re+oluie social 5i o a+ansare ins1re ca1italismul in ustrial s1re o ez+oltare 1ostin ustrial a relaiilor economice. %rima re+oluie a constituit,o a1ariia ma5inii cu aburi (sfar5itul sec OGIII)= a oua re+oluie intro ucerea electricitii 5i a sistemelor teBnolo#ice electro,mecanice,cBimice (sfar5itul

11

se" OIO)= a treia re+oluie a !nce1ut !n 1$43= u1 ce in 1$48 fusese esco1erit tranzistorul= urmat e micro1rocesor la !nce1utul anilor HN3 5i e intro ucerea acestuia !n 1relucrarea informaiilor= telecomunicaii 5i telematic. >oul conte"t i#ital a1are ca rezultat !n urma fuzionrii teBnolo#iilor in sfera informaticii 5i a telecomunicaiilor. Internetul este= in multe 1uncte e +e ere= emblema #lobalizrii. Globalizarea 1ieelor financiare= transferul unor sume inima#inabile !n c.te+a secun e !n :urul #lobului nu ar fi 1osibile fr aceasta teBnolo#ie= nici or#anizarea 1ro uciei inte#rate la ni+el transnaional= etc. Sf@ )i*u! R732oiu!ui R"&" Fn lucrarea P;Be 6e"us an tBe oli+e tree9= a1rut !n 2333 !n S/8= ziaristul ;Bomas 6. 2rie man afirma c sistemul internaional al rzboiului rece bazat 1e i+izare care a ominat lumea u1a 1$44 a fost !nlocuit e unul nou= numit #lobalizare. 8cest nou sistem s,a nscut !n 1$8$= la c erea zi ului &erlinului 5i 1rabu5irea re#imurilor comuniste !n *uro1a Central 5i e *st. Fn 1$$1 a a+ut loc esfiinarea C8*-,ului 5i a ;ratatului e la Gar5o+ia= ca urmare a o1iunii fostelor state socialiste e a se orienta s1re Gest= a ic s1re +alorile 5i structurile 1olitice= economice 5i e securitate occi entale. Li2" $!i3$ "$ Co4" >u!ui Mondi$! %rima !ncercare e a o1tare a re#ulilor care s #u+erneze relaiile comerciale internaionale a fost fcut e unele ri ime iat u1a cel e,al oilea rzboi mon ial= c.n a fost a o1tat P8cor ul General 1entru ;arife 5i Comer9 (G.8.;.;. 1$48)= re#ulile sale a1lic.n u,se comerului internaional cu bunuri. Fnfiinat la 1 Ianuarie 1$$4= P?r#anizaia 'on ial a Comerului9= ?.'.C. re1rezint baza instituional,:uri ic a sistemului comercial multilateral= fiin unica or#anizaie internaional contractual= care trateaz re#ulile #lobale ale comerului intre ri. ?.'.C. ser+e5te re1t forum 1entru continuarea ne#ocierilor 1ri+in liberalizarea comerului cu ser+icii 1rin esfiinarea barierelor 5i elaborarea e re#lui !n noi omenii le#ate e comer. 2r liberalizarea comerului mon ial !n ca rul G.8.;.;. 5i a ?.'.C. #lobalizarea nu ar fi fost 1osibil cu a e+rat.

12

T $n%n$>ion$!i3$ "$ fi 4"!o 8sistm la o transnaionalizare accelerat a firmelor. Fnce1.n cu anii HN3 se #lobalizeaz nu numai ca1italul comercial 5i bancar= ci 5i ca1italul in ustrial. 8stfel= com1onente 1entru com1uterele I.&.'. sunt 1ro use !n In onezia= sunt montate in 2rana 5i +.n ute !n S./.8.. 2irma -enault !5i fabric motoarele !n S1ania= le asamblez !n -om.nia 5i le +in e 1e tere 1iee. S,a calculat c un banal iaurt Danone 1arcur#e e la +aca cu la1te la ma#azin $114 Mm. 2irma francez care a 1reluat N3Q in in ustria e ciment a -om.niei 1ro uce la noi oar clincBet= care a1oi este 1relucrat !n ciment !n uzinele in 2rana= s.a.m. ..Di+iziunea muncii s,a internaionalizat= iar 1rocesul e fabricaie s,a se#mentat. 8stfel= !ntre1rin erile s,au internaionalizat. In*" n$>ion$!i3$ "$ 1i">"!o fin$n&i$ " Se s1une ca soarele nu a1une nicio at 1e 1ieele financiare= 1rin funcionarea continu a burselor e +alori 5i a birourilor e scBimb. 81ariia noilor 1ro use financiare ca e e"em1lu PstocM,in e" futures9 sau PstocM,in e" o1tions9 s.a. a fcut ca scBimburile zilnice s e15easc= !n 1$$N= suma e 1433 miliar e olari a ic ecBi+alentul %.>.&. francez. 'i5crile e ca1ital re1rezentau !n 1$$3 cca. 143.333 miliar e olari= a ic e a1roa1e 133 e ori mai mult ec.t scBimburile comerciale anuale. -.0. Di4"n%iuni!" G!o2$!i37 ii Globalizarea 1ri+it ca un sin#ur 1roces e cre5tere al #ra ului e unitate a lumii ar fi o #re5eal. Globalizarea relaiilor economice 1resu1une !n 1rimul r.n o reconsi erare a tim1ului 5i s1aiului !n +iaa economic 5i social. Giaa oamenilor este influenat tot mai mult e e+enimente care se 1etrec e1arte e conte"tul social !n care ei !5i esf5oar acti+itile coti iene. Globalizarea 1resu1une 1rocese multi1le= intercon iionate 5i e mare an+er#ur. 8stfel= se #enereaz anumite di4"n%iuni.

13

So&i"*$*" E&ono4i" .o!i*i&7

GLO(ALI/ARE

M"diu

Cu!*u 7

2i#. 4 Dimensiunile Globalizrii

Di4"n%iun"$ E&ono4i&7

Di4"n%iun"$ So&i$!7

Di4"n%iun"$ .o!i*i&7

Se afl e cele mai multe ori 1e 1rimul loc (cre5terea enorm a comerului 5i a in+estiiilor irecte= #lobalizarea 1ieelor financiare= 1ro ucia inte#rat la ni+el transnaional= cor1oraii transnaionale= com1etiie la ni+el local !ntre state 5i re#iuni= etc.). 6umea a e+enit un 7#lobal +illa#e9= reelele ino+atoare e comunicare la mare istan (cBat= e,mail) a u#.n u, se comunitilor tra iionale 1recum familia sau +ecintatea. ;otu5i ele nu 1ot !nlocui aceste sfere tra iionale e comunicare= 1entru a numi oar un e"em1lu in ca rul imensiunii sociale. %olitica se confrunt cu 1robleme ma:ore. Globalizarea 5i concurena la ni+el local limiteaz s1aiul e aciune al 1oliticilor naionale= multe 1robleme ne1ut.n fi rezol+ate cores1unztor ec.t la ni+el internaional= res1ecti+

14

Di4"n%iun"$ M"diu!ui A42i$n*

Di4"n%iun"$ Cu!*u $!7

#lobal. %rin urmare trebuie #site noi forme 5i arene 1olitice. Fn acest sens= inte#rarea euro1ean este +zut ca un ras1uns e succes la 1ro+ocrile #lobalizrii. /nele 1robleme #lobale= cum ar fi !nclzirea atmosferei= #aura in stratul e ozon sau tierea 1a urilor tro1icale ilustreaz !n mo ul cel mai im1resionant fenomenul #lobalizrii= 1entru c= !n acest caz= este +orba !n mo cert es1re 1roblemele #lobale care necesit o abor are #lobal. *+i ent c 5i !n omeniul me iului ambiant e"ist 1robleme e or in re#ional 5i local= cBiar ac acestea au un caracter ce e15e5te uneori #raniele= cum ar fi 1oluarea r.urilor. %ro uciile BollIJoo iene 1ot fi +izionate 1este tot in lume= iar RamericanizareaH culturii mon iale este un fa1t incontestabil. Culturile re#ionale 5i locale nu is1ar !ns in aceast cauz. Din contr= informarea cu 1ri+ire la aceste culturi este unul intre fenomenele secun are ale #lobalizrii.

;abel 3 Dimensiunile Globalizrii

85a ar= 1utem concluziona 1!n acum c #lobalizarea este +iziunea #lobal asu1ra lumii care 1resu1une is1ariia barierelor in calea comerului intre ri= ar care 1ro uce efecte in+erse@ cutarea 1ro1riei i entiti culturale 5i economice. Ceea ce ifereniaz fenomenul contem1oran al #lobalizrii e 1rece entele 1rocese inte#raioniste sunt scara (anterior re#ional= actual mon ial)= ritmul scBimbrilor (este suficient s lum !n consi erare rata anual a Puni+ersalizrii9 Internetului) 5i s1ri:inirea= !ntr,o mai mare msura ec.t oric.n !nainte= 1e 1ro#resul teBnic cu im1act ime iat asu1ra con iiilor +ieii coti iene.

C$1. II Ef"&*"!" G!o2$!i37 ii 8n &if "

14

Globalizarea a e+enit un 1roces im1lacabil= care se esf5oar cu o +itez fluctuant= ar eseori foarte mare= cu1rinz.n !n sfera sa= !n mo irect sau in irect= mulimea statelor lumii. Lose1B Sti#litz= economist recunoscut= laureat al 1remiului >obel= s1unea@ PGlobalizarea re1rezint cea mai amnunit inte#rare a rilor 5i a 1o1oarelor lumii cauzat e re ucerea enorm a costurilor e trans1ort 5i comunicare 5i e falimentul barierelor !n calea flu"urilor e bunuri= ser+icii= cunoa5tere 5i 1ersoane 1este #ranie9. *conomiile sunt !ntr,o continu e+oluie= #lobalizarea e"ercit.n u,se continuu. Du1a cum +om obser+a !n continuare= #lobalizarea la ni+el mon ial are ca efect cre5terea 5i ez+oltarea economiilor. +.-. Indi&"!" d" G!o2$!i3$ " %entru fiecare ar= In icele e Globalizare sintetizeaz ni+elul ez+oltrii economice (+olumul acti+itilor comerciale= +olumul in+estiiilor strine= +olumul in+estiiilor !n alte ri ale unor a#eni economici autoBtoni)= ni+elul contactelor inter1ersonale ale 1o1ulaiei autoBtone (cltorii= turism= ni+elul tranferurilor non, #u+ernamentale !n interiorul 5i !n afara rii= 5.a.)= ni+elul conectrii teBnolo#ice (utilizatori internet= numr ser+ere 5.a.)= ni+elul an#a:rii 5i inte#rrii 1olitice a rii !n i+erse or#anisme 5i or#anizaii internaionale. In icele Globalizrii se formeaz u1a cinci criterii@ libertatea comeului= mi5carea liber e ca1ital= scBimbul e informaii= mobilitatea forei e munc 5i inte#rarea 1e 1iee internaionale. In icele #lobalizrii cu1rin e 1atru +ariabile care= la r.n ul lor= cu1rin mai muli in ici= 5i anume@ 8n#a:amente 1olitice care cu1rin e inclusi+ a:utorul e"tern= tratate= or#anizaii 1recum 5i meninerea 1cii Inte#rarea economic care cu1rin e omeniul comerului internaional 5i strin in in+estiii irecte Date 1ersonale inclusi+ a1elurile telefonice= e caltorie= etc. Conecti+iti teBnolo#ice care inclu e numarul e utilizatori e internet si ser+ere securizate

16

Institutul el+eian 1entru cercetarea ciclurilor economice K.?.2. a calculat In icele e Globalizare 1e o 1erioa e 3$ e ani= la scar mon ial= 1entru a sublinia e+oluia #lobalizrii !nainte 5i u1 c erea Di ului &erlinului. S,au luat in calcul as1ectele 1olitice= sociale 5i economice ale mon ializrii !n 122 e ri= analiz.n u,se 24 e +ariabile@

Indicele de Globalizare Mondial

60 50 40

30 20 10 0

s1ecial u1a anii 1$$3.

19 70 19 72 19 74 19 76 19 78 19 80 19 82 19 84 19 86 19 88 19 90 19 92 19 94 19 96 19 98 20 00 20 02 20 04 20 06 20 08

Grafic 1 In icele e Globalizare 'on ial

Se 1oate obser+a cre5terea accentuat 5i continu a In icelui e Globalizare= !n

1N

Institutul K.?.2. 1ublic e asemenea o Bart a lumii 1entru a 1utea obser+a e"act e+oluia in icelui 5i mai ales= rile !n care a a+ut am1loare mai mare@ 0arta lumii 1rin 1risma In icelui e Globalizare !n anul 1$N3

2i#. 6 0arta lumii 1$N3

18

0arta lumii 1rin 1risma In icelui e Globalizare !n anul 233$

2i#. N 0arta lumii 233$

+.+. Din$4i&$ indi&$*o i!o 4$& o"&ono4i&i 8n &on*"#*u! :!o2$!i37 ii +.+.-. . odu%u! In*" n ( u* ..I.(. Mondi$! AG.D..B %ro usul Intern &rut este in icatorul economic cBeie@ rata sa e cre5tere !n termeni reali a in icat= !n conte"tul #lobalizrii= e,a lun#ul tim1ului= o e"1ansiune economic= u1 cum +om 1utea obser+a !n continuare. %.I.&.,ul are rolul e a msura economia unei ri 5i este efinit ca un in icator macroeconomic care reflect suma +alorii e 1ia a tuturor mrfurilor 5i ser+iciilor estinate consumului final= 1ro use !n toate ramurile economiei !n interiorul unui stat !n ecurs e un an.

1$

%.I.&.,ul 1er ca1ita (1e ca1 e locuitor) este eseori utilizat ca mi:loc e msurare a ni+elului e trai al 1o1ulaiei unei ri= raionamentul fiin c toi cetenii unui stat +or beneficia e 1e urma ez+oltrii economice a 1ro1riei ri. %.I.&.,ul 1e ca1 e locuitor este %.I.&.,ul !m1arit la numarul e locuitori. 8cesta este a esea at ca a:ustat= !nsemn.n ca este astfel calculat !ncat ni+elurile iferitelor 1reuri sunt mascate !n iferite ri. 8stfel 1oate fi com1arat eficiena unei ri. %.I.&. se 1oate calcula 1rin urmatoarele trei meto e@ a) 'eto a e 1ro ucie@ %I& S G8& T I% T ;G S%= !n care@ G8& S Galoarea a u#at brut I% S Im1ozite 1e 1ro use ;G S ;a"e +amale S% S Sub+eniile 1e 1ro use b) 'eto a cBeltuielilor %I& S C2 T 2&C2 T GS T (* , I)= !n care@ C2 S Consumul final efecti+ 2&C2 S 2ormarea brut e ca1ital fi" GS S Gariaia e stoc * S *"1orturile e bunuri 5i ser+icii I S Im1orturile e bunuri 5i ser+icii c) 'eto a +eniturilor@ %I& S - T *&* T 8I% 8S% T I% T ;G S%= !n care@ - S -enumerarea salariailor *&* S *"ce entul brut e e"1loatare 8I% S 8lte im1ozite 1e 1ro ucie 8S% S 8lte sub+enii 1e 1ro ucie I% S Im1ozite 1e 1ro use ;G S ;a"e +amale S% S Sub+eniile 1e 1ro use Fn continuare= +om 1utea obser+a cum a influenat #lobalizarea e+oluia %.I.&..

23

.I( Mondi$! Mi!io$n" C

6.00E+12 5.00E+12 4.00E+12 3.00E+12 2.00E+12 1.00E+12 0.00E+00

.I( Mondi$!

Anul 1500

Anul 1600

Anul 1700

Anul 1820

Anul 1913

Anul 1950

Grafic 2 %.I.&. 'on ial 1433,1$43

Fn anul 1433= %.I.&. 'on ial S 248.338 milioaneU Fn anul 1$43= %.I.&. 'on ial S 4.32$.N1$ milioaneU %.I.& 'on ial V 21 e ori Dac 1rocesul e #lobalizare a a+ut= 1recum consi er GB. %ostelnicu 5i C. %ostelnicu o W2az GerminalH (+ezi Ca1 I Subca1. 1.2. Scurt Istoric)= atunci rezult c= !nc in cele mai +ecBi tim1uri= #lobalizarea a influenat cre5terea %.I.&. 'on ial. 8stfel= !ntre anii 1433 1$43 %.I.&.,ul 'on ial a crescut e mai bine e 21 e ori.

21

.I( Mondi$! Mi!i$ d" C

40000 35000 30000 25000 20000 15000 10000 5000 0

.I( Mondi$!

1969 1970 1975 1980 1985 1990 1995 1999

Grafic 3 %.I.&. 'on ial 1$6$,1$$$

Fn a oua :umtate a secolului OO= 1utem obser+a c influena #lobalizrii asu1ra %.I.&. ului a fost e asemenea e cre5tere@ Fn anul 1$6$= %.I.&. S 14884=N3 miliar e U Fn anul 1$$$= %.I.&. S 3N$4N=23 miliar e U %.I.&. 'on ial V 2=44 e ori

.I( Mondi$! Mi!i$ d" C

60000 50000 40000 30000 20000 10000 0

PI Mondial

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Grafic 4 %.I.&. 'on ial 2333,2311

22

Fn 1rimul eceniu al secolului OOI= contrar crizei economice mon iale (233N, 2312)= #lobalizarea a meninut ritmul e cre5tere@ Fn anul 2333= %.I.&.,ul 'on ial S 3$4$2=4N miliar e U Fn anul 2311= %.I.&.,ul 'on ial S 42144=14 miliar e U %.I.&. 'on ial V 1=32 e ori Dac facem o scurt analiz= +om 1utea obser+a efectele #lobalizrii asu1ra %.I.&.,ului 'on ial !n urmatorul #rafic@
4.5E+13 4E+13 3.5E+13 3E+13 2.5E+13 2E+13 1.5E+13 1E+13 5E+12 0

PI Mondial

1500

1950

2000

Grafic 4 *+oluia %.I.&. 'on ial

Din anii 1433 5i 1.n !n zilele noastre= %.I.&.,ul 'on ial a crescut e a1ro"imati+ 163 e ori. 8stfel= 1utem concluziona c efectul #lobalizrii este unul e"trem e 1rofun = este un 1roces care a mo elat lumea. Fn conte"tul #lobalizrii= structura %.I.&.,ului 'on ial a e+oluat astfel@ S* u&*u $ ..I.(. Mondi$! -D9,

13.40!

Indu"#rie $o% er# 51.80! &ran"'or#( $o% unica#ii $on"#ruc#ii A)ricul#ura

16.90!

9.30! 5.40! 3.20!

*er+icii

23

Grafic 6 Structura %.I.&. 'on ial 1$N3

S* u&*u $ ..I.(. Mondi$! +,,D

31.10!

Indu"#rie 26.40! $o% er# 13.10! &ran"'or#( $o% unica#ii $on"#ruc#ii A)ricul#ura 10.90! 10.50! *er+icii

7.00!

Grafic N Structura %.I.&. 'on ial 233$

%utem obser+a c 1rocesul e #lobalizare a influenat !n eosebi ez+oltarea ramurilor ser+iciilor= comerului= trans1ortului 5i comunicaiilor= iminu.n u,se !ns ramurile a#riculturii 5i a in ustriei. %entru a 1utea obser+a structura %.I.&.,ului 'on ial 1e fiecare an= consultai An"#$ -. %entru o W1ri+ire s1re +iitorH a e+oluiei %.I.&.,ului= consultai An"#$ +. %entru a 1utea obser+a istribuia %.I.&.ului 'on ial !n funcie e clasificarea economiilor= consultai An"#$ =. %entru a +e ea care sunt economiile lumii= consultai An"#$ 0. +.+.+. Evo!u>i$ ..I.(.-u!ui 8n Ro4@ni$ 8n &on*"#*u! :!o2$!i37 ii -om.nia tra+erseaz !n aceast 1erioa o eta1 im1ortant in istoria sa mo ern. %e e o 1arte= a erarea in 1 Ianuarie 233N la /niunea *uro1ean a necesitat a a1tarea la e"i#enele 1e care le 1resu1une noul statut e ar membr= iar 1e e alt 1arte= trebuie s,5i 1rote:eze 1iaa intern e efectele noci+e ale contactului cu 1iaa liber euro1ean. 'ai mult= ara noastr +a trebui s #seasc soluii +iabile 1entru ca economia naional 24

s fac fa cu succes #lobalizrii !ns 5i a crizei economico financiare #lobale in 233N. C erea comunismului !n Decembrie 1$8$ a re1rezentat 1rimul 1as a -om.niei s1re #lobalizare= la !nce1ut 1rin escBi erea #ranielor 5i restabilirea acelor cone"iuni cu statele euro1ene care au facut 1osibil transferul e MnoJ BoJ occi ental. Gom 1utea obser+a !n continuare influena #lobalizrii asu1ra %.I.&.,ului -om.niei@
Anu! ..I.(. Mi!i$ d" ROL ..I.(. Mi!i$ d" USD -D;6 81N 4N.6

%.I.&. ul !ntre 1$84 , 1$$3

-D;5 838 42 -D;9 844 48 -D;; 84N 63 -D;D 833 43.6 -DD, 848 43.8

;abel 4 %.I.&. 1$84,1$$3

Anu! ..I.(. Mi!i$ d" ROL ..I.(. Mi!i$ d" EURO ..I.(. Mi!i$ d" USD -DD2.2 24.3 28.$

%.I.&.,ul !ntre 1$$1 1$$$

-DD+ 6 14 1$.6

-DD= 23 22.6 26.3

-DD0 4$.N 24.3 33

-DD6 N2.1 2N.4 34.4

-DD5 13$ 28.2 34.3

-DD9 242 31.2 34.2

-DD; 338 33.$ 38.1

-DDD 444 33.4 34.6

;abel 4 %.I.&. 1$$1,1$$$

Anu! ..I.(. Mi!i$ d" RON ..I.(. Mi!i$ d" EURO ..I.(. Mi!i$ d" USD +,,, 83.3 43.2 3N

%.I.&. ul !ntre 2333 2313

+,,116.N 44.8 43.1

+,,+ 141.4 48.4 44.8

+,,= 18$.1 43.3 46.$

+,,0 238.N 48.$ N3.1

+,,6 28N.2 N$.2 $8.6

+,,5 342.4 $N.1 121.$

+,,9 434.N 121.2 166

+,,; 433.$ 136.8 233.3

+,,D 4$1.3 114.$ 161.1

+,-, 413.6 122.3 161.6

;abel 6 %.I.&. 2333,2313

24

Du1 cum 1utem ober+a= influena #lobalizrii asu1ra %.I.&.,ului in -om.nia a fost e cre5tere@ Fn anul 1$84= %.I.&. S 4N.6 miliar e U Fn anul 2313= %.I.&. S 161.6 miliar e U %.I.&. V 3.43 e ori Evo!u*i$ ..I.(. Ro4$ni$
+,, -6, -,, 6, ,

..I.(.

-D;6

-DD,

-DD6

-DDD

+,,,

+,,6

+,-,

Grafic 8 *+oluia %.I.&. -om.nia

+.=. Indi&"!" d" d"3vo!*$ " u4$n7 - I.D.U. AE.D.I.B In icele e ez+oltare uman este o msur com1arati+ a s1eranei e +ia= alfabetizrii= !n+m.ntului 5i ni+elului e trai. In icele a fost in+entat e economistul 1aMistanez 'aBbub ul 0aX. Fnce1.n in 1$$3= %ro#ramul >aiunilor /nite 1entru Dez+oltare (/nite >ations De+elo1ment %ro#ramme) 1ublic anual -a1oarte ale Dez+oltrii /mane (0uman De+elo1ment -e1ort) care e"1loreaz le#turile intre ez+olarea uman 5i +ariabilele infle"ibile care re1rezint starea economic= social 5i emo#rafic a societii. %ro#ramul urmreste rele+area 1erformanelor iferitelor ri !n conte"tul #lobalizrii. Conce1tul e ez+oltare uman este mult mai a .nc 5i mai bo#at ec.t ceea ce 1oate fi sur1rins 1rintr,un in ice com1ozit sau cBiar 1rintr,un set etaliat e in icatori statistici. I.D./. rele+ cu acuratee structura 5i irecia 1ro#resuluiYre#resului ca1italului uman= 1recum 5i 1roblemele care !nsoesc acest 1ro#res !n 1NN e ri. 'surarea ez+oltrii umane cu a:utorul in icatorilor sintetici are la baz trei elemente eseniale@ , lon#e+itatea

26

, ,

ni+elul e e ucaie stan ar ul e +ia

I.D./. nu are o unitate e msur 1entru c se utilizeaz stan ar izarea atelor 5i se calculeaz astfel@ I.D.U. S
Isv + Ied + Iv ? un e@ Is+ S In icele S1eranei e Gia 3

Ie S In icele * ucaiei I+ S In icele e +enit I%v S

Vnom. V min . = un e@ Gnom. S +aloarea nominal V ma" . V min .

Gmin S +aloarea minim Gma" S +aloarea ma"im I"d S

2 Ia + Ic = un e@ Ia S In icele e 8lfabetizare 3

Ic S In icele e cu1rin ere !n !n+m.nt Iv S lo# V ma" . lo# V min . Genitul 1e ca1 e locuitor se calculeaz utiliz.n u,se meto a lo#aritmului eoarece un +enit nelimitat nu este absolut necesar 1entru a atin#e un ni+el acce1tabil al ez+oltrii umane. 6a ni+el mon ial= clasificarea rilor 1ro1us e -a1ortul Dez+oltrii /mane este urmtoarea@ , , , ri cu o ez+oltare uman ri icat I.D./. 3=833 ri cu o ez+oltare uman me ie I.D./. S 3=433 5i 3=N$$ ri cu o ez+oltare uman re us I.D./. Z 3=433
lo# Vnom. lo# V min .

%entru o clasificare a rilor !n funcie e I.D./. 2311= consultai An"#$ 6 Fn continuare= +om analiza e+oluia In icelui e Dez+oltare /man sub influena #lobalizrii@
V$!o$ " 1 "&oni3$*7 d" )&o!$ i3$ " A$niB

Anu!

I.D.U. v$!o$ "

S1" $n>$ d" vi$>7 !$ n$)*" " A$niB

V$!o$ "$ 4"di" d" )&o!$ i3$ " A$niB

V"ni*u! N$>ion$! ( u* 1" &$1i*$ ACB

2N

+,-, +,--

3.624 3.682 I.D.U. v$!o$ " 3.N22 3.N22 3.N41 3.N41 3.N43 3.N43 3.N43

6$.3 6$.8 S1" $n>$ d" vi$>7 !$ n$)*" " A$niB 66.$ 66.N 6N.1 6N.3 68.1 6N.$ 6N.4 Anu! -D;, -DD, -DD6 -DD9 +,,,

N.4 N.4 G $du! d" $!f$2"*i3$ " AFB N4.1 N4.6 N4.8 N6.4 N8.6 83.1 83.$ I.D.U. v$!o$ " 3.448 3.4$4 3.444 3.N36 3.N22

12.3 11.3 Ind"# Edu&$>i" 3.N4 3.N4 3.NN 3.NN 3.N4 3.N6 3.N84

13.631 13.382 . odu%u! In*" n ( u* 1" &$1i*$ N.446 N.3N6 8.22$ 8.833 $.443 $.N84 $.$N2

;abel N I.D./. 2313,2311

Anu! +,,, +,,+,,= +,,0 +,,6 +,,5 +,,9

;abel 8 I.D./. 2333,233N

;abel $ I.D./. 1$83,2333

%entru a e+i enia e+oluia I.D./. 1$83 2311 !n conte"tul #lobalizrii= am realizat urmatorul #rafic@
Evo!u*i$ I.D.U.
,.; ,.5 ,.0 ,.+ , -D;, -DD, -DD6 +,,, +,,6 +,-I.,.-.

Grafic $. *+oluia I.D./. 1$83,2311

Fn urma analizei efectuate= 1utem concluziona c= 1er total= efectul 1rocesului e #lobalizare asu1ra in icatorilor e scar mon ial este unul e cre5tere. 8stfel=#lobalizarea este factorul cBeie !n ez+oltarea economic #lobal.

28

C$1. III Ef"&*"!" 1 o&"%u!ui d" :!o2$!i3$ "

PGlobalizarea este o surs e noi 1ro+ocri 1entru umanitate. >umai o or#anizare mon ial este ca1abil s fac fa 1ro+ocrilor la ni+el 1lanetar. C.n acionm !m1reun= suntem mai 1uini +ulnerabili fa e catastrofele ce ne lo+esc 1e fiecare intre noi9= s1unea Kofi 8nnan. Stu iile arat c efectele #enerate e #lobalizare sunt multi1le= #lobalizarea fiin o certitu ine care inclu e lumea !n ansamblul ei. %rocesul e #lobalizare este consi erat e muli economi5ti ca unul ire+ersibil= ei afirm.n c !ntoarcerea la +ecBile re#uli 5i 1ractici economice este im1robabil 5i im1osibil. [i ac ne #.n im c economia st astzi la baza tuturor acti+itilor umane= tin em s le m re1tate. Cum ar fi ac maine am renuna la comerul e"tern= la com1aniile multionaionale 5i la in+estiiile strine irecte= la Internet sau la toate teBnolo#iile care s,au ez+oltat 1rin 1risma #lobalizrii< Cu si#uran ar fi foarte ificil= ac nu cBiar im1osibil. *ste foarte a e+rat c #lobalizarea nu este un 1roces numai cu +alene 1oziti+e ( es1re acest as1ect +om iscuta mai 1e lar# !n Ca1. IG)= nu re1rezint 1anaceul uni+ersal. Fns= s ne reamintim c #lobalizarea este P1rocesul eosebit e inamic al cre5terii inter e1en enelor intre statele naionale= ca urmare a e"tin erii 5i a .ncirii le#turilor transnaionale !n tot mai lar#i 5i mai +ariate sfere ale +ieii economice= 1olitice= sociale 5i culturale 5i a+.n im1licaie fa1tul c 1roblemele e+in mai cur.n #lobale ec.t naionale= cer.n = la r.n ul lor= o soluionare mai cur.n #lobal ec.t naional9 (&ari I.Globalizarea 5i 1robleme #lobale). [i= u1 cum am +zut !n 1rimele ou ca1itole= #lobalizarea s,a emonstrat a fi factorul cBeie al cre5terii economice mon iale. %rinci1alele efecte (1e care le 1utem enumi 5i WformeH) ale #lobalizrii sunt@ Comerul Internaional Com1aniile 'ultinaionale In+estiiile Straine Directe I.S.D. %iaa Internaional 2inanciar -e#ionalizarea 2$ re1t

=.-. Co4" >u! In*" n$>ion$!

2i#. 8 Comerul Internaional

Cea mai +ecBe form e #lobalizare este re1rezentat e comerul mon ial. Comerul internaional re1rezint totalitatea scBimburilor e bunuri 5i ser+icii intre ou sau mai multe state= 1e zone #eo#rafice. 8m1loarea 5i im1licaiile comerului internaional au1ra celorlalte omenii ale +ieii sociale au crescut consi erabil !n ultimele cinci secole= iar !n 1rezent +olumul lui s,a am1lificat !n mo accelerat. Cre5terea comerului internaional a fost mereu mai accelerat ec.t cre5terea economic #lobal= cel 1uin !n ultimii 243 e ani. %rintre 1rinci1alele cauze ale cre5terii comerului internaional se numr@ -e+oluia teBnico 5tiinific care a us la 1rocesul e in ustrializare *+oluia 1reurilor la materiile 1rime naturale 'o ernizarea continu 5i 1ermanent a ramurilor in ustriale 5i a celorlalte ramuri (a#ricultur= trans1ort= ser+icii) 8 .ncirea i+iziunii sociale a muncii= ca urmare a a .ncirii ten inei e s1ecializare a rilor ez+oltate 1entru a intensifica comerul intre ele ;oate rile lumii= in iferent e natura or.n uirii sociale= e mrimea 5i fora lor economic= e #ra ul lor e !nzestrare cu resurse naturale sau for e munca= a5ezare #eo#rafic= etc. trebuie s 1artici1e !ntr,o msur mai mare sau mai mic la circuitul economic mon ial= acesta fiin o consecin fireasc a intercon iionrii economiei statelor lumii. Fn continuare= +om analiza cum a e+oluat comerul internaional !n conte"tul #lobalizrii@

33

E#1o * Mi!io$n" C .!$n Mondi$! E&ono4ii d"3vo!*$*" E&ono4ii 8n * $n3i>i" E&ono4ii 8n d"3vo!*$ " E&ono4ii %!$2 d"3vo!*$*"

-D0; 43386.46 33841.1N , 16234.2$

-D6, 61834.24 3882$.$2 1$44 21341.33

-D5, 12$$43.4 $234N.36 61N$.3$8 31N14.3

-D9, 31N314.2 242232.3 144N8.$ 63333.$$

-D;, 2334442 134334$ 84426.4$ 4$$N46.$

-DD, 34N$$13 241$3N1 118N3$.3 842133

-DDD 4N1$468 3$3N144 1144N3.$ 166N83$

1226.8N4

1$31.23

3381.$62

414$.132

14488.44

182N6.8$

286$1.1

;abel 13 *+oluia Comerului Internaional,*"1ort 1$48,1$$$ E#1o * Mi!io$n" C .!$n Mondi$! E&ono4ii d"3vo!*$*" E&ono4ii 8n * $n3i>i" E&ono4ii 8n d"3vo!*$ " E&ono4ii %!$2 d"3vo!*$*"

+,,,
6448643 4238322 144423. N

+,,618$N14 4111883 1436N3. 3

+,,+
6483N31 4243383 1631$3. 2

+,,=
N461836 4$38814 23N363. N

+,,0
$18$316 4N$$113 2822$2. 6

+,,6
1343234 $ 63341N6

+,,5
1213346 N N131112

+,,9
1433434 3 81N2421

+,,;
1612421 3 $3$3834

+,,D
1242624 3 N346388

+,-,
1424486 $ 8221128

+,-181$N11N $448N42

36334N

446313.3

4436N$

N3$434.6

4N884N.2

61N6$1.4

8234N3.$

23463$8

1$2414N

2364462

2444$63

313N613

3833826

4446444

4281$43

62$3843

4$$1338

641N34$

N814834

361NN.2 N

36362.8 8

43148.3

44$6$.3 4

63446.3 2

824N1.62

1328N3.2

12N$$N.4

168$62

12$123.$

163834.8

231N62.1

;abel 11 *+oluia Comerului Internaional,*"1ort 2333,2311

Fn anul 1$48= C.I.*. S 43386.46 milioane U Fn anul 2311= C.I.*. S 181$N11N milioane U -itmul e cre5tere a e"1ortului 1e 1lan mon ial a crescut cu V 363.31 e ori Fn urmtorul #rafic= +om 1utea analiza mai bine aceast e+oluie a e"1ortului 1e 1lan mon ial@

31

E+olu#ia E.'or#ului Mondial 1948/2011

+,,,,,,, -6,,,,,, -,,,,,,, 6,,,,,, ,

E#1o * Mondi$!

-D0; -D5, -D9, -D;, -DD, -DDD +,,, +,,+ +,,0 +,,5 +,,; +,-, +,--

Grafic 13 *+oluia *"1ortului 'on ial 'ilioaneU 1$48,2311

Fn continuare= +om analiza e+oluia im1ortului mon ial !n conte"tul #lobalizrii@

I41o * Mi!io$n" C .!$n Mondi$! E&ono4ii d"3vo!*$*" E&ono4ii 8n * $n3i>i" E&ono4ii 8n d"3vo!*$ " E&ono4ii %!$2 d"3vo!*$*" -D0; 43844.34 3644$.11 , 1N284.$4 1213.383 -D6, 643$4.$3 43438.$N 1N38 18$4N.$6 1N64.364 -D5, 13N438.N $624N.N3 6444.$$N 34N34.$$ 3431.34$ -D9, 32$461.4 24383N.$ 14636 6111N.44 4344.3$$ -D;, 23N8123 14$N644 834$8 4$6883.1 24342.41 -DD, 34883N8 264112$ 13$$44.1 N$N333.2 24434.62 -DDD 4868412 41NN341 $28N4.42 14$84$6 41N68.31

;abel 12 *+oluia Comerului Internaional,Im1ort 1$48,1$$$ I41o * Mi!io$n" C .!$n Mondi$! E&ono4ii d"3vo!*$*" E&ono4ii 8n * $n3i>i" E&ono4ii 8n d"3vo!*$ " E&ono4ii

+,,,
6662464 46383$N 1346$8. 8

+,,6433N84 446N814

+,,+
66N2862 44$8436 1364N1. 3

+,,=
NN866$3 4341N32 1N2232. 4

+,,0
$488N34 6348NN3 2233N$. 4

+,,6
13N$43$ 1 N133N24

+,,5
1236$$4 $ 8324364

+,,9
1424462 $ $3466$8

+,,;
1646224 1 1313428 3 613$43.6

+,,D
1266N24 3 N4$412N

+,-,
1438143 6 88N8244

+,-182NN333 133N3234

122424

2N1$33.8

34NN21.3

468144.1

43$823.1

4$3413.8

63N8$3.4

1$1$46$

1843446

1$3N844

22N2N86

2$36484

341$466

3$$N163

4N2$NNN

4N46318

466333N

6312643

N264$34

43418.$ 1

4N484.2 2

4$N8$.2

633N3.4 6

N3$33.3 3

8N144.$4

133813.$

1243N$.4

1622$N.6

144384.2

16$343.4

234433

32

%!$2 d"3vo!*$*" ;abel 13 *+oluia Comerului Internaional,Im1ort 2333,2311

Fn anul 1$48= C.I.I. S 43844.34 milioane U Fn anul 2311= C.I.I. S 182NN333 milioane U -itmul e cre5tere a im1ortului 1e 1lan mon ial a crescut cu V 33$.43 e ori Fn urmtorul #rafic= +om 1utea analiza mai bine aceast e+oluie a im1ortului 1e 1lan mon ial@
Evo!u*i$ I41o *u!ui Mondi$! -D0;-+,-+,,,,,,, -6,,,,,, -,,,,,,, 6,,,,,, , -D0; -D5, -D9, -D;, -DD, -DDD +,,, +,,+ +,,0 +,,5 +,,; +,-, +,--

I41o * Mondi$!

Grafic 11 *+oluia Im1ortului 'on ial 'ilioaneU 1$48,2311

Fn urmtorul #rafic +om 1utea obser+a cum a influenat #lobalizarea e+oluia im1ortului 5i a e"1ortului e"tern !n -om.nia@ (%entru a obser+a etaliat e+oluia comerului internaional al -om.niei= consultai An"#$ 5)
Evo!u*i$ Co4" *u!ui In*" n$*ion$! in Ro4$ni$ A4i!io$n" CB
D,,,, ;,,,, 9,,,, 5,,,, 6,,,, 0,,,, =,,,, +,,,, -,,,, ,

E.'or# I%'or#

-D6= -D5, -D9, -D;, -DD, +,,, +,,+ +,,0 +,,5 +,,; +,-, +,--

Grafic 12 *+oluia *"1ort,Im1ort -omania 1$43,2311 'ilioaneU

33

8stfel= 1utem concluziona c 1rocesul e #lobalizare a a+ut asu1ra comerului internaional= at.t 1e 1lan mon ial=c.t 5i !n -om.nia= un 1rofun efect e cre5tere 5i ez+oltare. Instituionalizarea comerului internaional@ (1rinci1alele or#anizaii) G.8.;.;. (;Be General 8#reement on ;ariffs an ;ra e)= format !n anul1$4N= fiin 1rima or#anizaie mon ial a comerului internaional= care s,a transformat !n anul 1$$4 !n@ E.;.?. (Eorl ;ra e ?r#anization) /.>.C.;.8.D. (/nite >ations Conference on ;ra e an De+elo1ment)

Fns as1ectele care in e comerul liber 5i #lobalizare nu sunt= !n mo e"clusi+= e natur economic. *"ist ou :ustificri mai 1rofun e 1entru comerul liber. %rima intre ele este aceea c oamenii ar trebui s fie liberi s fac orice= at.t tim1 c.t este e natur 1a5nic. Cea e,a oua este c acest comer liber ez+olt= lumineaz 5i !mbo#este= iar e ucaia 5i cultura se ez+olt 1rin e"1unerea 5i escBi erea ctre culturi iferite. =.+. Co41$nii!" Mu!*in$>ion$!"

2i#. $ Com1aniile multinaionale

Com1ania multinaional sau societatea transnaional re1rezint Po !ntre1rin ere= sau un #ru1= cel mai a esea e mari imensiuni= care= 1ornin e la o baz naional= a im1lantat mai multe filiale !n i+erse ri= 1otri+it unei strate#ii 5i or#anizri conce1ute la scar mon ial.9 (C.8. 'icBalet). Com1aniile multinaionale sunt unul intre 1rinci1alele efecte ale 1rocesului e #lobalizare= ele fiin consi erate toto at 1rinci1alul +ector al #lobalizrii. 81rute !nc e la sf.r5itul secolului al OIO,lea= com1aniile

34

multinaionale au e+enit !n 1erioa a 1ostbelic un fenomen e am1loare= cu 1oziii e 1rim or in !n economia mon ial. Cea mai folosit 5i es !nt.lnit este enumirea e com1anie multinaional= eoarece reliefeaz cel mai irect caracteristica lor esenial= si anume fa1tul c !5i esf5oar acti+itatea !n cel 1uin oua ri. Societile transnaionale au a1rut 5i s,au ez+oltat 1e fon ul urmatorilor factori@ 6iberalizarea 1oliticilor economice 8ccentuarea 1ro#resului teBnolo#ic -e ucerea costurilor e trans1ort 5i comunicare Cre5terea concurenei

Com1ania multinaional realizeaz o or#anizare internaional a 1ro ucieiC fiecare filial este s1ecializat !n ca rul acesteia= ce re1rezint un ansamblu inte#rat= iar ebu5eul 1rinci1al al fiecrei uniti este at e celelalte filiale !n cazul 1ro uselor semifabricate sau 1iaa mon ial !n cazul 1ro uselor finite. ? societate este consi erat multinaional numai atunci c.n controleaz mai multe filiale e 1ro ucie !n iferite ri. *+oluia com1aniilor multinaionale o e"1lic %eter DrucMer@ PCom1ania multinaional tra iional in+entat 1e la :umtatea secolului trecut e insustria5ii americani 5i #ermani este alctuit intr,o com1anie mam= a+.n fiice !n strintate. -olul celei int.i este e a 1roiecta 5i e a 1ro uce 1entru 1iaa intern. Dar 1roiectarea mo elelor nu intr !n atribuiile flilialelor sale. *le nu 1ot ec.t s 1ro uc la ni+el local toate mo elele 1e care le 1roiecteaz com1ania,mam= urm.n ca a1oi s le +.n 1e 1ro1riile 1iee. Fn 1rezent= iferena intre com1ania,mam 5i filialele sale se estom1eaz tot mai tare. Fn cazul com1aniei transnaionale= 1roiectarea mo elelor 1oate a+ea loc oriun e !n ca rul sistemului. Fn ca rul com1aniilor transnaionale= e cele mai multe ori #estiunea fon urilor tuturor elementelor sistemului este !ncre inat unei sin#ure com1anii= !nt.m1l.n u,se mai rar ca= e e"em1lu= #estiunea fon urilor filialei in 'area &ritanie s se fac la 6on ra= a celei in Germania la 2ranMfurt= a celei in Statele /nite la >eJ \orM= s.a.m. .. De asemenea= mana#ementul la ni+el su1erior al com1aniei transnaionale nu coinci e cu cel al com1aniei,mam= cBiar ac toat con ucerea e"ecuti+ a acesteia este concentrat !n aceea5i ar. 2iecare !ntre1rin ere in ca rul societii transnaionale= inclusi+ com1ania,mam= is1une e mana#ement 1ro1riu= la 34

ni+el local. 'ana#ementul la ni+el su1erior este transnaional= u1 cum sunt 5i 1lanurile= strate#iile 5i eciziile e afaceri ale com1aniei.9 2ora economic 5i financiar a com1aniilor multinaionale 1oate fi msurat astfel@ %e baza in icatorilor absolui@ +olumul acti+elor strine= +olumul +.nzrilor !n strintate= numarul an#a:ailor strini= etc. %e baza in icatorilor com1ozii@ in icele e transnaionalitate (I.;.>.) 5i in icele e !m1r5tiere a reelei (>.S.I.) *+oluia com1aniilor multinaionale !n conte"tul #lobalizrii@ Fn 1$N3= erau !nre#istrate N333 e firme multinaionale Fn 233$= numrul com1aniilor multinaionale a a:uns la 82.333= ein.n !n strintate 1este 813.333 e filiale N4Q in totalul firmelor mulinaionale sunt ori#inare in rile ez+oltate= iar filialele sunt !n 1ro1orie e 84Q !n rile !n ez+oltare 5i !n tranziie In icele e ;ransnaionalitate este calculat ca me ie a trei ra1orturi@
ActiveStraine ActiveTotale C. A. strainatate C. A. totala
Nr. Angajati strainatat e Nr .Total Angajati

;.>.I. S

;.>.I. S

;.>.I. S

Fn continuare= +om 1utea obser+a e+oluia ;.>.I. 1e re#iuni@

T.N.I. Eu o1$ A4" i&$ d" No d A4" i&$ d" Sud A%i$ -DD= 46.2 43.3 1N.N 23.8 -DD; 61.4 46.2 24.6 43.$ +,,= 4$.3 48.3 43.N 48.6

36

Af i&$

3.3

44.3
;abel 14 *+oluia ;.>.I. 1$$3,2333

42.1

Fn continuare= +om 1rezenta o istribuire re#ional conform (/.>.C.;.8.D. 2334) a ;?% 133 Com1anii 'ultinaionale filiale !n strintate@ &o' 100 &.0.$. 1iliale "#raina#a#e 2003 Eu o1$
--F -6F ;F 5=F

Au%* $!i$GA%i$ Af i&$ A4" i&$ d" No d A4" i&$ d" Sud %i C"n* $!$

=F

Grafic 13 Distribuirea re#ional ;o1 133 ;.>.C. filiale strintate 2333

De asemenea= 1utem concluziona c efectul 1rocesului e #lobalizare asu1ra e+oluiei com1aniilor multinaionale este unul e ez+oltare 5i cre5tere continu. %entru a +e ea ;?% 133 com1anii multinaionale 233$ (conform /.>.C.;.8.D.) consultai An"#$ 9. =.=. Inv"%*i>ii!" S* 7in" Di "&*" I.S.D.

2i#. 13 I.S.D.

Fn conte"tul #lobalizrii= in+estiiile strine irecte re1rezint cBeia ez+oltrii economice 5i a 1ros1eritii. I.S.D. sunt efinite ca 1ro1rietatea irect sau in irect a unei entiti strine e a eine cel 1uin 13Q in aciunile cu re1t e +ot ale unei 3N

!ntre1rin eri. ? in+estiie strin irect 1oate !nsemna o acBiziie= o fuziune= o nou fabric= e"tin erea fabricii sau o absorbire. In+estiiile strine irecte re1rezint unul in factorii cBeie ai #lobalizrii ca1italului. Intensificarea inter e1en enelor in economia mon ial !n ultimele trei ecenii a fost #enerat !n 1rinci1al e e+oluia in+estiiilor strine irecte. Dac 1.n !n 1$N3 acti+itatea internaional se concretiza !n scBimburi comerciale e bunuri 5i ser+icii !ntre state= ulterior= circulaia ca1italurilor a crescut= un loc im1ortant re+enin societilor transnaionale= care !5i bazeaz acti+itatea 1e in+estiii strine irecte. %rintre cauzele e"1ansiunii 1uternice a in+estiiilor strine irecte #sim@ 8firmarea im1ortanei 1ro uciei internaionale= 1romo+at mai ales e cor1oraiile transnaionale 'eninerea is1aritilor intre iferitele #ru1uri e state in 1unct e +e ere al ez+oltrii economice sau al sta iului e im1lementare a reformelor %romotorul 1rinci1al al I.S.D. sunt statele ?.*.C.D. 5i ;.>.C. cu ori#inea !n aceste state >umrul mare e fuziuni 5i acBiziii= mai ales !n S./.8. 5i *uro1a ?cci ental Diferenele intre eficiena 5i strucura unor 1iee 8m1lificarea transferului internaional e teBnolo#ie Fn continuare= +om 1utea obser+a e+oluia in+estiiilor strine irecte !n conte"tul #lobalizrii@
I.S.D. Mi!io$n" C In* 7 i I")i i -D9, 13344.4$ 14141.42 -D96 2646N.31 284$3.46 -D;, 443N8.33 4148$.43 -D;6 44866.1 62313.N4 -DD, 23N444.N 2414$8.4 -DD6 3423$1.4 362N44.4 -DDD 138$4$N 13881$8

;abel 14 *+oluia I.S.D. mon iale !n conte"tul #lobalizrii 1$N3,1$$$

I.S.D. Mi!io $n" C In* 7 i

+,,, 1432 683

+,,8261 NN.1

+,,+ 6268 N3.8

+,,= 4N2N 8$.6

+,,0 N423 86.3

+,,6 $824 $3.4

+,,5 1461 863

+,,9 1$N3 $43

+,,; 1N44 131

+,,D 1184 333

+,-, 1243 6N1

38

I")i i

1232 11N

N426 63.1

43N1 83.2

4N3N $2.1

$331 34.6

8821 31.N

1434 38$

21N4 833

1$13 43$

11N3 42N

1323 33N

;abel 16 *+oluia I.S.D. mon iale !n conte"tul #lobalizrii 2333,2313

Fn anul 1$N3= I.S.D. , Intrri S 13344.4$ milioane U Ie5iri S 14141.42 milioane U Fn anul 2313= I.S.D. Intrri S 12436N1 milioane U Ie5iri S 132333N milioane U -itmul e cre5tere a I.S.D. Intrri 1e 1lan mon ial a crescut cu V $3 e ori Ie5iri 1e 1lan mon ial a crescut cu V $4

Fn urmtorul #rafic= +om 1utea analiza mai bine aceast e+oluie a flu"urilor I.S.D.1e 1lan mon ial@

Evo!u*i$ f!u#u i!o I.S.D. -D9,-+,-,

+,,,,,, -6,,,,, -,,,,,, 6,,,,, ,

In#rari Ie"iri In#rari -D9, -D;, -DD, -DDD +,,, +,,+ +,,0 +,,5 +,,; +,-,

Grafic 14 *+olutia flu"urilor I.S.D. in conte"tul #lobalizrii 1$N3,2313

Fn continuare= +om analiza cum a influenat #lobalizarea flu"ul e I.S.D. !n -om.nia@

I.S.D. Mi!io$n" C In* 7 i I")i i

-DD, 3.31 18

-DD43 3

-DD+ NN 4

-DD= $4 N

-DD0 341 3.31

-DD6 41$ 2

-DD5 263 3.31

-DD9 1214 ,$

-DD; 2331 ,$

-DDD 132N.332 14.$83N$

3$

;abel 1N *+oluia I.S.D. -om.nia !n conte"tul #lobalizrii 1$$3,1$$$

I.S.D. Mi!io $n" C In* 7 i I")i i

+,,, 1346. N43 , 12.8$ 84

+,,114N. $31 , 16.13 N2

+,,+ 1143. 642 16.$4 338

+,,= 21$6. 334 43.63 34$

+,,0 6434. 4$1 6$.43 36$

+,,6 6482. 863 , 31.38 $$

+,,5 1136 6.8N 422.N 638

+,,9 $$21. 466 2N$.2 38

+,,; 13$3 $.$$ 2N6.8 421

+,,D 4846 .8$ , 86.1 2$$

+,-, 34N3. 2$N 1$3.3 66

;abel 18 *+oluia I.S.D. -om.nia !n conte"tul #lobalizrii 2333,2313

Fn urmatorul #rafic +om 1utea analiza mai bine aceast e+oluie a flu"urilor I.S.D. -om.nia@
Evo!u*i$ f!u#u i!o I.S.D. Ro4$ni$ -DD,-+,-,

20000 10000 0 /10000 1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 In#rari

In#rari Ie"iri

Grafic 14 *+olutia flu"urilor I.S.D. -om.nia !n conte"tul #lobalizrii 1$$3,2313

Fn anul 1$$3= I.S.D. , Intrri S 3.31 milioane U Ie5iri S 18 milioane U Fn anul 2313= I.S.D. Intrri S 34N3.2$N milioane U Ie5iri S 1$3.336 milioane U -itmul e cre5tere a I.S.D. Intrri 1e 1lan mon ial a crescut cu V 34N32$.N e ori Ie5iri 1e 1lan mon ial a crescut cu V 11 e ori Du1 cum 1utem obser+a= efectul #lobalizrii asu1ra I.S.D. este unul e cre5tere= at.t 1e 1lan mon ial= c.t 5i !n -om.nia. De5i flu"ul e I.S.D. a fost afectat serios e criza economico,financiar #lobal in 233N= totu5i ritmul e cre5tere !5i re+ine. Fn concluzie=

43

in+estiiile strine irecte re1rezint +.rful e lance al #lobalizrii 5i im1licit al !ntre#ii economii mon iale. =.0. .i$>$ Fin$n&i$ 7 G!o2$!7

2i#. 11 %iaa 2inanciar Global

%iaa financiar internaional este una intre com1onentele im1ortante ale #lobalizrii. 6e#tura str.ns e"istent !ntre 1iaa monetar 5i 1iaa bunurilor 5i ser+iciilor etermin cursul e scBimb s reacioneze ime iat la toate mutaiile care inter+in !n sistemul economic mon ial. &anii !n calitatea lor e mi:loc #eneral e scBimb= !n e1linesc !n ultimul tim1 funcii tot mai com1le"e a5a !nc.t ez+oltarea 1ieei monetare a a+ut loc o at cu ez+oltarea 1ieei bunurilor 5i ser+iciilor. Fn 1rezent= anali5tii economici +orbesc es1re conturarea unui s1aiu financiar #lobal= !n care se re#se5te orice tensiune economic sau e alt natur. %iaa financiar constituie !n acest moment Pbarometrul 1ieei #lobale9. Fn conte"tul #lobalizrii 1ro uciei se remarc o eta5are a banilor e s1aiul teritorial naional. 6iberalizarea comerului= e"1ansiunea cor1oraiilor transnaionale= circulaia forei e munc fac ca banii s nu mai aib un caracter naional= Statisticile arat c zilnic se tranzacioneaz !ntre cei trei 1oli mon iali ;oMIo >eJ \orM 6on ra 1este 1433 miliar e olari. Centralizarea ca1italului 5i cre5terea im1ortanei o1eraiunilor financiare la ni+elul marilor #ru1uri in ustriale este o latur esenial a #lobalizrii@ PFn 1rinci1iu= crearea unei 1iee 1lanetare a banilor trebuie s con uc la o mai bun alocare a ca1italului !n economia mon ial. Cu toate acestea= simultan= mutaiile financiare s,au manifestat 1rintr,o instabilitate crescut= cu re1etate crize e burs 5i !n sfera scBimbului. 8ctualele

41

isfuncionaliti ale sistemului monetar internaional 1ot fi eci consi erate re1t o consecin irect a acestui fenomen.9 (D. %liBon). %iaa financiar internaional este format intr,un com1le" e 1iee 1e care se mobilizeaz fon uri e 1.n la un an (1ieele monetare) 5i 1e care sunt mobilizate fon uri cu urat mai mare ec.t un an (1iee e e ca1ital).

.i$>$ Fin$n&i$ 7

.i">"!" 4on"*$ " Z 1 an mone a certificare e e1ozit titluri e stat cre ite 1e termen

.i">"!" d" &$1i*$! V 1 an cre ite (e"terne= eurocre ite= cre ite sin icalizate) obli#aiuni
2i#.12 Com1onentele 1ieei financiare

%rinci1alii actori ai 1ieelor financiare 1ot fi consi erai urmtorii@ Instituiile 1ublice financiare ale statului care urmresc res1ectarea le#alitii 5i im1lementarea 1ro#ramelor naionale e ez+oltare !n situaia !n care statul a1are sub forma unei autoriti 1ublice ce !5i e"ercit atribuiile stabilite 1rin le#e 8#enii economici cu ca1ital ma:oritar e stat care 1ermit manifestarea statului !n +e erea oferirii e bunuri sau ser+icii 1e 1ieele naionale sau internaionale Instituiile re#lementate 1rin le#e ale 1ieelor bursiere 5i 1ieelor e"trabursiere care urmresc corecta esf5urare a tranzaciilor bursiere 5i= e asemenea= emit norme 1ro1rii 1entru re#lementarea acti+itii 1e 1iaa financiar &anca e *misiune (&anca >aional) este cea care stabile5te coor onatele 1oliticii monetare a+.n un caracter in e1en ent 5i un rol 1rimor ial !n +iaa economic !n con iiile bancarizrii economiilor Instituiile bancare 5i instituiile e ser+icii 5i in+estiii financiare 1rin care se eruleaz o1eraii financiare 1e termen scurt= termen me iu 5i termen lun#

42

8#enii economici care se manifest at.t ca 1artici1ani la com1etiia economic= c.t 5i ca 1oteniali in+estitori 1e 1iaa e ca1ital %ersoanele fizice care se manifest !n calitile lor cele mai im1ortante= e consumatori 5iYsau in+estitori

2on ul 'onetar Internaional !n calitate e or#anism mon ial cu lar#i com1etene !n soluionarea 1roblemelor economice ale statelor aflate !n sta ii iferite e ez+oltare 5i,a a us contribuia la e15irea unui sistem financiar limitat. 2.'.I. este o or#anizaie internaional cu 186 e state membre (consultai An"#$ ;). 8 fost constituit 1rin ;ratatul e la &retton Eoo s !n anul 1$44= a+.n ca sco1 1rinci1al 1romo+area unei economii mon iale sntoase. 'eritele lui sunt unanim recunoscute !n ceea ce 1ri+e5te formarea sistemului monetar internaional. 2.'.I. a susinut@ Stabilizarea cursului e scBimb Dez+oltarea comerului mon ial -estabilirea con+ertibilitii libere a mone ei ]rile cu balane e 1li eficitare 1rin acor are e asisten financiar Crearea e or#anisme internaionale !nsrcinate cu realizarea unei coo1erri economice 5i monetare !ntre naiuni F.M.I. O2i"&*iv" , %romo+area coo1errii monetare internaionale 5i a stabilitii +alutare , Stimularea cre5terii economice , 8si#urarea unui ni+el !nalt e ocu1are a forei e munc , 8cor are e asisten financiar tem1orar 1entru rile care se confrunt cu ezecBilibre ale balanelor e 1li Fun&>ii 'onitorizaz aciunile 5i 1oliticile economice 5i financiare in rile membre= 1recum 5i la ni+el #lobal 8cor asisten teBnic Cre iteaz rile membre cu ezecBilibre !n balana e 1li

;abel 1$ ?biecti+e 5i 2uncii ale 2.'.I.

8naliz.n rezultatele 2.'.I.= 1rerile anali5tilor economici sunt iferite. /nii susin ca a1licarea 1ro#ramelor 2.'.I. au con us la e#ra area economiilor !n cauz= #ra ul e atracti+itate al acestora 1entru in+estiiile strine irecte au sczut !n mo constant. 8lii susin c rile !n cauz au !nre#istrat o cre5tere economic mai accentuat=

43

e"em1lul rilor in 8sia. %rocesul #lobalizrii 5i ez+oltrii esf5urat sub su1ra+e#Berea 2.'.I a 1ro+ocat uneori mari 1ier eri rilor srace= 1rin 1ro#ramele 1romo+ate= !ns o+ezile e cul1 !nt.rzie s fie asumate 1e e1lin. Globalizarea financiar consacr su1remaia forelor 1ieei asu1ra 1oliticilor economice. 8stzi 1ieele sunt acelea care eci ac 1oliticile economice naionale sunt bune. 8utoritile monetare ale unei ri nu mai 1ot face mare lucru 1entru a,5i a1ra rata e scBimb !m1otri+a s1eculaiilor@ rezer+ele e scBimb ale marilor ri in ustralizare (1rinci1ala arm e a1rare a mone elor) re1rezint oar :umtate in +olumul zilnic al tranzaciilor e 1e 1iaa e scBimb. =.6. R":ion$!i3$ "$

2i#. 13 -e#ionalizarea

*conomia mon ial contem1oran cunoa5te o e+oluie com1le"= uneori contra ictorie. 8stfel= !n 1aralel cu inte#rarea cresc.n a economiei mon iale are loc 5i o fra#mentare a acesteia. -e#ionalizarea este 1rocesul realizrii unor aran:amente comerciale re#ionale cu #ra e iferite e inte#rare. Fn 1erioa a 1ostbelic 1ot fi i entificate ou +aluri e inte#rare re#ional@ Fnce1.n cu anii 1$43= au a+ut loc numeroase !ncercri e creare a unor zone e comer liber sau a unor 1iee comune !n *uro1a= 8frica= 8merica 6atin= Dona Caraibelor 5i 8sia. -e#ionalismul celui e,l oilea +al este un fenomen al anilor 1$$3. *ste mai e"tins ec.t 1rimul +al 5i este 1osibil sa fi fost 1ro+ocat e inter e1en ena 44

internaional cresc.n 5i e 1ro#resele !n comunicaii. 8l oilea +al const !n !ncercrile e a crea acor uri e comer re#ionale= asociaii +amale= uninuni +amale 5i 1iee comune. 8cor urile re#ionale 1ot cu1rin e ri cu imensiuni 5i sta ii e ez+oltare iferite. Fn ca rul #ru1rilor inte#raioniste 1ot fi elimitate urmtoarele sta ii e inte#rare re#ional@ Dona e liber scBimb 1resu1une liberalizarea scBimburilor e 1ro use !ntre rile membre= statele menin.n u,5i autonomia !n 1olitica fa e teri /niunea +amal elimin toate obstacolele in calea liberei circulaii a mrfurilor !ntre rile 1artici1ante. De asemenea= se elaboreaz 5i se a1lic o 1olitic comercial comun fa e teri 5i un tarif +amal comun %iaa comun 1resu1une un acor care e"tin e is1oziiile uninunii +amale in omeniul scBimburilor 5i la ni+elul factorilor e 1ro ucie. *a este !n 1rimul r.n o uniune +amal la care se a au# libera circulaie !n interiorul 1ieei unite a factorilor e 1ro ucie fora e munc 5i ca1italul /niunea economic im1lic e l.n# 1iaa comun 5i un #ra mai mare e coor onare= cBiar o unificare a 1oliticilor economice sectoriale 1aralel cu re#ularizarea 1oliticilor e coor onare a 1ieelor /niunea monetar este o forma e coo1erare care a1are !n sta iul mai a+ansat al 1ieei comune= u1 realizarea liberei circulaii a ca1italurilor 5i con uce la crearea unor rate e scBimb cu un a+ansat #ra e stabilitate 5i cBiar a unei mone e comune= care s circule !n s1aiu intre#rat Inte#rarea economic ser+e5te o serie e obiecti+e re#ionale fr a fi un sco1 !n sine. Cel mai im1ortant intre ele este cre5terea 1ros1eritii entitailor inte#rate. De asememea= un obiecti+ im1ortant este c.5ti#ul 1e 1lanul stabilitii 1olitice zonale. Ca urmare= rile membre sunt obli#ate sa a o1te o atitu ine 1acifist atunci c.n sol ul bunstrii este mai fa+orabil ec.t balana izarmoniei. Inte#rarea re#ional este un 1roces cu multe a+anta:e ar 5i multe costuri. *ste e+i ent ten ina e #lobalizare a 1rocesului e inte#rare= 1rin accentuarea inter e1en enelor intre i+ersele economii naionale 5i re#ionale 5i 1rin cre5terea

44

im1actului fenomenelor mon iale asu1ra e+oluiilor economice= sociale= 1olitice 5i militare ale fiecarui stat.

G u17 i d" in*": $ " "&ono4i&7 ":ion$!7H D"nu4i " .$&*u! Andin Con%i!iu! A $2 d" Coo1" $ " A%o&i$>i$ N$>iuni!o din A%i$ d" Sud ("n"!u# .i$>$ Co4un7 C"n* $! A4" i&$n7 Co4uni*$*"$ E%* Af i&$n7 Uniun"$ Eu o1"$n7 Niv"! d" in*": $ " zon e comer liber zon e comer 1referenial zon e comer 1referenial uniune +amal 1ia comun uniune +amal uniune economic 5i monetar 7 i 4"42 " &oli+ia= Columbia= %eru= *cua or= Genezuela *#i1t= Ior ania= \emen e &runei= IraM In onezia= 'alaIesia= 2ili1ine= Sin#a1ore= ;Bailan a &el#ia= ?lan a= 6u"embru# Costa -ica= Sal+a or= Guatemala= 0on uras= >icara#ua= %anama KenIa= ;anzania= /#an a 8ustria= &el#ia= &ul#aria= Ci1ru= Danemarca= *stonia= 2inlan a= 2rana= Germania= Grecia= Irlan a= Italia= 6etonia= 6ituania= 6u"embru#= 'alta= 'area &ritanie= ?lan a= %olonia= %ortu#alia= -e1ublica CeB= -om.nia= Slo+acia= Slo+enia= S1ania= Sue ia= /n#aria /.*. T 4 ri membre 8.*.6.S. Islan a= >or+e#ia= *l+eia= 6iecBtenstein 8r#entina= &oli+ia= &razilia= CBile= Columbia= *cua or= 'e"ic= %ara#uaI= /ru#uaI Genezuela 'aroc= 8l#eria= 'auritania= ;unisia= 6ibia 8r#entina= &razilia= %ara#uaI= /ru#uaI Cana a= 'e"ic= S./.8.

/on$ "&ono4i&7 "u o1"$n7 A%o&i$>i$ Eu o1"$n7 $ Li2" u!ui S&'i42 AA.E.L.S.B A%o&i$>i$ L$*inoA4" i&$n7 Uniun"$ M$:' "2 M" &o%u A&o du! No d A4" i&$n d" Co4" > Li2"

zon e comer liber zon e comer liber zon e comer liber

1ia comun uniune +amal zon e comer liber

46

;abel 23 Gru1ri e inte#rare re#ional

C$1. IV . o %$u Con* $ G!o2$!i3$ "<

Globalizarea este= e multe ori= consi erat a fi at.t un 1roces istoric ine+itabil= c.t 5i un a+anta: 1entru s1ecia uman. Din ca1itolele 1rece ente= 1utem concluziona c 7Globalizarea este !nainte e toate un rezultat cumulati+e al unor 1rocese cantitati+e 5i calitati+e esf5urate e,a lun#ul tim1ului= !nce1.n cu economia (1ri+it 5i ea sub multi1le as1ecte@ comer= finane= in+estiii) 5i termin.n cu me iul !ncon:urtor= cultura 5i teBnolo#ia. 'ulte in 1rocesele cu caracter transnaional au s1orit riscul e conta#iune= !n s1ecial !n ceea ce 1ri+e5te crizele financiare= cre.n un a5a numit eficit e a a1tare la 1roblemele ri icate e #lobalizare. 2ora cu care se manifest astzi #lobalizarea este at.t e 1uternic= !nc.t a 1us !n iscuie 5i ca1acitatea instituiilor #u+ernamentale e a st1.ni 5i aniBila anumite efecte ne#ati+e 1ro use e ea.9 (G. %ostelnicu= C. %ostelnicu 7Globalizarea economiei9). Fn continuare +oi e"1une c.te+a intre a+anta:ele 5i eza+anta:ele #lobalizrii= ar#umente 1ro 5i contra= menion.n fa1tul ca este ificil s istin#em care este #rania intre ele sau care este limita 1!n la care #lobalizarea e+ine a+anta: sau eza+anta:. 0.-. Con%"&in>" 1o3i*iv" Deta5.n u,se 1rin com1le"itatea sa economic= social 5i cultural= 1rin 1ermanentele !ntrebri 1e care le na5te 5i 1rin rs1unsurile balans.n !ntre 1osibil 5i 1robabil 1e care le ofer= #lobalizare a a:uns= a5a cum su#esti+ s1unea sociolo#ul DI#munt &auman !n cartea sa 7Globalizarea 5i efectele ei sociale9= 7o incantaie ma#ic= acel 1as1artu ca1abil s escBi 1orile tuturor misterelor +iitoare 5i 1rezente.9 Globalizarea creaz o1ortuniti e"traor inare 1entru unele state= 1ermi.n u,le s +alorifice !ntr,un mo su1erior a+anta:ele oferite e 1ro#resul teBnolo#ic 5i e escBi erea 1ieelor. -e uce istanele 5i 1ermite comunicarea !n tim1 real. 2aciliteaz turismul la a1arametri mari. Cre5te numrul e stan ar e a1licabile la ni+el mon ial.

4N

Generaz 1reocu1ri le#ate e cre5terea ine#alitilor 1e 1lan intern 5i internaional= !ntre in i+izi= !ntre1rin eri= ri 5i re#iuni= marea s1eran le#at e acest 1roces fiin ca +a stimula !n continuare cre5terea ni+elului e trai !n !ntrea#a lume. %ro+oac statul 1rin cre5terea 1ro1oriei in economia mon ial ominat 5i controlat e ctre marile cor1oraii multinaionale= 1recum 5i 1rin s1orirea rolului or#anizaiilor internaionale= 1recum ?.'.C. sau 2.'.I.= !n stabilirea re#ulilor e or#anizare 5i #estionare a economiei mon iale. 0.-.-. C ")*" "$ "fi&i"n>"i "&ono4i&" !$ niv"! 1!$n"*$ Fn urma analizelor realizate !n ca1itolele anterioare= 1utem concluziona c= 1er total= efectul 1rocesului e #lobalizarea asu1ra eficienei economice mon iale este un efect 1oziti+= ascen ent 5i e ez+oltare. 8stfel= !nelesul 1oziti+ al #lobalizrii este acesla e 1ro#res. %rinci1alele a+anta:e care susin acest as1ect ar fi@ -e ucerea costurilor e 1ro ucie atorit economiei e scar 8ccelerarea tranzaciilor scBimburilor Cre5terea +itezei e erulare a o1eraiunilor comerciale= financiare 5i teBnolo#ice *"tin erea 1uternic a 1ieelor 5i crearea e noi 1iee in e1en ente e anumite surse sau zone tra iionale 8stfel are loc o cre5tere ca urmare a mi5crilor libere a ca1italurilor= in+estiiilor= teBnolo#iilor 5i forei e munc s1re omeniile 5i zonele mai 1rofitabile. 0.-.+. G!o2$!i3$ "$ &u!*u $!7

2i#. 14 Globalizarea cultural

48

%uine e"1resii ale #lobalizrii sunt at.t e +izibile= lar# rs1.n ite 5i 1trunztoare ca 1roliferarea mon ial a mrcilor e consum comercializate la scar internaional= ascensiunea simbolurilor 5i artefactelor culturii 1o1ulare 5i comunicarea simultan e e+enimente= cu a:utorul transmisiunilor 1rin satelit= ctre milioane e oameni e 1e toate continentele@ 7Simbolurile cele mai cunoscute ale #lobalizrii sunt Coca,Cola= 'a onna 5i 5tirile e la C>>. ?ricare ar fi semnificaia cauzal 5i 1ractic a acestor fenomene= fr !n oial ca una intre cele mai irect 1erce1ute 5i trite forme ale #lobalizrii este cea cultural9 (D. 0el = 8. 'cGreJ= D. Gol blatt= L. %erraton 7;ransformri #lobale9). Globalizarea are un im1act ecisi+ asu1ra culturilor 5i i entitilor naionale. 8cest 1roces nu im1lic mereu mereu un ni+el ri icat e comunicare sau e scBimb !ntre iferite culturi. Fn mo s1ecial= e"ist ten ina ca o cultur ominant sa se im1un asu1ra celorlalte= uc.n la un 1roces e uniformizare cultural. Gra ul e intensitate a acestui 1roces nu este at e +aloarea culturilor naionale= ci mai mult e fora economic a fiecrei ri !n 1arte. *ste un lucru :ust fa1tul c 1rocesul #lobalizrii 1oate fi un lucru bun= !ns ac i+ersele culturi 5i societi naionale nu iau 1arte la acest 1roces !n mo ecBitabil= ac #lobalizarea este tratat ca un 1roces cu un anumit sco1= o irecie 1recis 5i ecis oar e societile 5i culturile ce ein 1uterea economic= atunci omo#enizarea culturilor naionale 1oate a+ea efecte ne#ati+e= e unire a iferenelor ce re1rezint elemente efinitorii ale i entitii culturale 5i naionale. 0.-.=. Li2" $!i3$ "$ in*" n$>ion$!7 $ 4un&ii %iaa forei e munc re1rezint acel s1aiu i eatic at e !nt.lnirea cererii e for e munc cu oferta e locuri e munc. 8ceast 1ia e"trem e inamic este !ntr,o 1ermanent interaciune cu celelalte 1iee ( e ca1ital= e ser+icii= e mrfuri= etc.) ceea ce !nseamn ca este intercon iionat= !ntr,o mai mare sau mai mic msur= e acestea. Inter+enia statului 1e aceast 1ia este limitat la o serie e sectoare 5i omenii cum ar fi cel le#islati+= !n rumarea 5i coor onarea formrii 1rofesionale= controlul a1licrii normelor 5i re#ulilor 1e 1iaa forei e munc= etc. ceea ce !nseamn c !n mare 1arte aceast 1ia este re#lat e cererea 5i oferta 1ieei e munc.

4$

Globalizarea accentueaz mon ializarea s1aiilor e e1lasare. Se !nre#istreaz= e asemenea= mon ializarea s1aiilor e recrutare a m.inii e lucru 5i i+ersificarea calitati+ a flu"urilor@ 7;ransferurile e com1eten se !n rea1t in Su ctre >or = cu1rinz.n !ntre altele e"o ul creierelor= ar 5i in >or ctre Su = cu firme multinaionale care !5i trimit ca rele e con ucere 5i teBnicienii !n strintate !n funcie e 1ro1ria lor ez+oltare 5i e mutri e !ntre1rin eri. Din >or = muncitori care nu au o calificare s1ecial se !n rea1t tot ctre >or = ca britanicii 5i 1ortu#Bezii in /niunea *uro1ean care au emi#rat le#al !n Germania 5i care lucreaz la ne#ru 1e imensul 5antier berlinez e u1 1$8$. Din Su = brbai 5i femei fu# s1re un Su mai 1uin srac= ca burMinezii care 1leac !n Coasta e 2il e5 sau boli+ienii !n 8r#entina= sau cBiar s1re *st= ca +ietnamezii sau srilanMezii !n *uro1a e *st 5i !n -usia9.(DeJitte %). 0.+. Con%"&in>" n":$*iv" Globalizarea este e multe ori consi erat a fi at.t un 1roces istoric ine+itabil= c.t 5i un eza+anta: 1entru s1ecia uman@ 7De fa1t= toate acestea sunt mituri= 1ro1a#ate ca s :ustifice lcomia ezmat 5i s mascBeze msura !n care transformarea #lobal a instituiilor umane a e+enit o consecin a com1licatelor= binefinanatelor 5i eliberatelor inter+enii ale unei elite cu mi:loace financiare care !i au 1osibilitatea s triasc !ntr,o lume e iluzii= se1arat e restul omenirii. (^) 8ceste fore au transformat cor1oraiile 5i instituiile financiare c.n +a bune= !n instrumente ale unei tiranii e 1ia care se rs1.n e5te 1e toat 1laneta= ca un cancer= coloniz.n tot mai multe intre s1aiile +itale ale ;errei= istru#.n mo uri e +ia= isloc.n oameni= fc.n ne1utincioase instituiile emocratice 5i e+or.n +iaa !n cutarea nesioas a banilor9. (Korten D.C) 0.+.-. IA4" i&$ni3$ "$J1o1u!$>i"i 7Dou ri care au= 5i una 5i alta= restaurante 'acDonal Hs nu au 1urtat nicio at rzboi !ntre ele e c.n au aceste restaurante9 (;Bomas 6. 2rie man= 76e"us 5i mslinul9). 8cest as1ect al #lobalizrii 1oate fi consi erat o consecin 1oziti+.

43

De ce se +eBiculeaza fa1tul c #lobalizarea a e+enit sinonim cu americanizarea< 6s.n subiecti+ismul eo1arte= atele statistice rs1un !ntr,o oarecare msur acestei !ntrebri. De1en ent e restul lumii= Bi1er,consumatoare= 8merica a e+enit elementul cBeie al structurii economice mon iale. Statisticile ne arat c $3Q in com1aniile multinaionale sunt localizate !n rile ez+oltate@ S/8= La1onia= Germania= 8n#lia= 2ranaC 433 e concerne multinaionale controleaz 42=8Q in %ro usul Intern &rut al 1lanetei 5i mai mult e1Y2 in ele sunt concentrate !n Statele /nite. 0e#emonia american este 5i mai bine e+i eniat ac se analizeaz situaia 1rimelor 24 e com1anii in lume= a cror cifr e afaceri e15e5te 86 miliar e /SD@ N3Q 8merica= 26Q *uro1a 5i 4Q La1onia. Fn cartea intitulat 7Giclenia #lobalizrii9= %aul Dobrescu 1une semnul e#alitii !ntre #lobalizare 5i americanizare@ 7C.n +orbim es1re #lobalizare= +a trebui s ne obi5nuim cu i eea c este 1e cale s a1ar cBiar un cli+a: !n ceea ce 1ri+e5te !nele#erea 5i st1.nirea 1roceselor e #lobalizare. 'ai mult= #lobalizarea= 1e care Statele /nite au #.n it,o ca un mecanism 1rin care s !5i e"ercite 1e termen lun# statutul e su1er1utere 1lanetar= a a+ut un efect e bumeran#. 6eciile sale fiin bine !nsu5ite 5i inteli#ent a1licate e ctre o serie e ri cum ar fi CBina= In ia sau &razilia. Statelor /nite rm.n.n u,le _m.n#.ierea istoric_ e a fi escBis lactul #lobalizrii 5i e a fi inau#urat un ciclu lun# al e+oluiei istorice.9 0.+.+. D": $d$ "$ 4"diu!ui 8n&onKu 7*o

2i#. 14 De#ra area me iului !ncon:urtor

41

Globalizarea este 1erce1ut ca un 1roces ce !5i manifest influena asu1ra tuturor omeniilor +ieii sociale, cultural= 1olitic= economic= le#al= militar 5i ecolo#ic.;oate elementele ecosistemului #lobal care sunt utilizate= simite 5i !m1rt5ite e toi oamenii simultan 5i nu se afl sub :uris icia nimnui= re1rezint bunurile comune ecolo#ice. 8ceste bunuri comune 1ot fi afectate e e#ra area me iului 5i !n acest caz 1utem +orbi e e#ra are #lobal. Situaia actual marcat e accelerarea 1rocesului e #lobalizare= susinut e or#anizaii 1recum ?.'.C.= 2.'.I. 5i &anca 'on ial o+e e5te c trim o ezinte#rare social 5i ecolo#ic accelerat !n a1roa1e fiecare ar a lumii= a5a cum o rele+ cre5terea srciei 5i a eteriorrii me iului !ncon:urtor. 8ceste 1robleme 1ro+in !n 1arte intr,o cre5tere e cinci ori a 1ro uciei economice !nce1.n in 1$43= care a s1orit solicitrile umane asu1ra ecosistemului incolo e limita la care 1laneta ne 1oate intreine. /rmrirea continu a cre5terii economice= ca 1rinci1iu e or#anizare a 1oliticii 1ublice= accelereaz 1rbu5irea ca1acitilor e re#enerare a ecosistemului 5i a structurii sociale care stau la baza comunitii umane. %e msur ce economia #lobal cre5te= se 1une 1roblema limitrii cre5terii economice 1entru a menine un ecBilibru o1tim cu natura= !n +e erea su1ra+ieuirii s1eciilor. >i+elul emisiilor e bio"i e carbon trebuie meninut sub limitele ni+elului e absorbie. %ro ucia trebuie s fie 1strat la ni+eluri +iabile. Din 1cate= 1iaa liber este insensibil la mii e asemenea obli#aii.Gu+ernele trebuie s stabileasc limitele 5i s se asi#ure c semnalele cores1unztoare sunt transmise 1ieei. 0.+.=. T" o i%4u! 85a ar e"ist 5i un alt as1ect al #lobalizrii= mai 1uin +izibil ar foarte 1ericulos 1entru ceea ce !nseamn si#urana lumii. Criminalitatea= sub toate formele ei (traficul e armament= e materiale nucleare 5i e ro#uri= imi#raia ile#al= s1larea banilor)= ar 5i terorismul constituie o ameninare #lobal= at.t 1rin am1loarea e nest+ilit ( eocam at)= c.t 5i 1rin +arietatea 5i= e ce nu= in#eniozitatea mi:loacelor e care is1un 5i 1e care le utilizeaz 1entru atin#erea 1ro1riilor obiecti+e.

42

Crima or#anizat 5i terorismul nu sunt fenomene noi a1rute 1e scena lumii. Ceea ce este nou este ritmul lor ra1i u5urina cu care elu eaz le#ea. Globalizarea !nseamn reea e"tins 5i sofisticat e comunicaii. Globalizarea con uce la intensificarea scBimbului e informaii= iar acestea au ca rezultat inte#rarea culturilor naionale= care a eseori se realizeaz (con5tient sau nu) 1rin sacrificarea +alorilor i entitare 5i a tra iiilor. %rocesul este a eseori 1ri+it !n mo critic 5i inter1retat !n sensul !nlocuirii tra iiilor seculare cu ni5te +alori e"terne= strine= care nu e"1rim ec.t consumatorism +ul#ar= se"ualitate strlucitoare 5i +iolen. Cauzele aciunilor teroriste nu se re uc oar la i eea e mai sus. Fn acest conte"t 1utem s +orbim 5i e srcie= e #ra+e iscre1ane sociale care e multe ori !5i afl sursa !n asu1rireYe"1loatare e orice fel ar fi= e or inea mon ial a1rut la anumite inter+ale e tim1 5i care este mo elat !n 1rimul r.n in 1ers1ecti+a celor ce ein 1uterea (economic= 1olitic= militar= teBnolo#ic). &ine!neles c aceste cauze nu :ustific utilizarea +iolenei 5i a terorii ca sin#ur 5i absolut cale e !nlturare a iscre1anelor. Dar aceasta constituie o alt 1roblem= care nu face obiectul analizei noastre. ;oate acestea fac ca terorismul s fie efinit !n i+erse +ariante= a eseori e"trem e iferite. Statele emocratice trebuie s a o1te !n lu1ta lor antiterorist o atitu ine efensi+= e a1rare a !ntre#ului sistem (a cetenilor 5i a rilor lor) e aciunile 1e care structurile teroriste le,au !ntre1rins e:a sau 1e care intenioneaz s le !ntre1rin !n iferite zone ale lumii. *ste o aciune efensi+= ar 1rin mo ul e e"ercitare= este ofensi+. [i e aceea= teritorialitatea !n termeni e a1rare este !nlocuit e ca1acitatea e a 1roiecta 1uterea la istan. ;erorismul este un fa1t cert. Ga 1ersista cu si#uran ca fenomen acut 5i !n +iitor= 1entru c moti+ele nu +or li1si nicio at. Com1le"itatea sistemului internaional= frustrrile unora 5i !ncercrile e a1licare a 1rinci1iului P i+i e et im1era7 in 1artea altora= +or am1lifica strile e tensiune= iar inci entele e mare an+er#ur +or e+eni mai ese. ;erorismul ar 1utea era1a s1re me#aterorism (folosirea mi:loacelor e istru#ere !n mas)= iar statele 5i or#anizaiile internaionale #u+ernamentale +or fi ne+oite s aloce c.t mai multe resurse 1entru combaterea ameninrilor #lobale la a resa securitii mon iale. e 1ro1a#are= am1loarea reelelor ce le susin sau

43

Fns #lobalizarea 1romite. Fn tim1 +a 1romo+a= !ntr,a e+r la scar #lobal= escBi erea= +a !ncura:a reformele 1olitice 5i economice= +a !ntri orina oamenilor e a tri !ntr,un sistem #u+ernat e 5i 1rin le#e= +a stimula inte#rarea 5i +a re uce 1robabilitatea rzboiului 5i a recur#erii la utilizarea forei militare.

Con&!u3ii
Du1 ezbaterea acestei teme= 1utem astfel concluziona c #lobalizarea este cu+.ntul 7la mo 9= este 1anaceul uni+ersal al 1roblemelor mon iale ar 5i ara tuturor ne!m1linirilor noastre. Globalizarea am1renteaz toate formele e or#anizare= #Bi eaz sistemele sociale 5i etermin rea5ezrile e 1e scena internaional. Globalizarea este in+ocat e 1oliticieni= 1romo+at 5i criticat e economi5ti= e"1licat e uni+ersitari 5i resimit 1rofun e In i+i . Globalizarea este 1rocesul e a .ncire 5i e"tin ere= e accelerare 5i cre5tere a im1actului inter e1en enelor la ni+el mon ial. Cu toate acestea= el rm.ne un 1roces ine#al 5i asimetric= #ener.n !n afar e coo1erare !n +e erea soluionrii !n comun a 1roblemelor #lobale= 5i conflicte urmate uneori e fra#mentare. Ceea ce !nseamn c a+em e,a face cu o interaciune e o com1le"itate eosebit a unor fore ca1abile s #enereze inte#rare 5i ezinte#rare= coo1erare 5i conflict= or ine 5i ezor ine= bunstare 5i srcie. Globalizarea are consecine eosebit e im1ortante asu1ra 1re1on erenei statului,naiune !n afacerile #lobale 1olitice 5i economice= asu1ra ca1acitii sale e a,5i manifesta !n continuare su+eranitatea= la aceia5i 1arametri. Globalizarea transform 1olitica mon ial 5i= im1licit= 1uterea la ni+el mon ial= 1utere care nu mai este astzi or#anizat e"clusi+ e,a lun#ul #ranielor teritoriale= ca urmare a im1actului crescut 1e care,l au or#anizaiile sub 5i su1ra,naionale. Dac ceea ce ni se !nt.m1l astzi este un lucru mai e#rab cu consecine 1oziti+e ec.t ne#ati+e= ac este 1osibil crearea cu a e+rat a unei lumi ecBitabile !n care beneficiile s surclaseze 1ier erile= ac #lobalizarea este cu a e+rat calea ce trebuie urmat re1rezint cBestiuni e intense ezbateri la ni+el aca emic 5i 1olitic. 44

Globalizarea re1rezint= 1robabil= cu+.ntul cBeie al or#anizrii noastre sociale= conce1tul central al +remurilor 1e care le trim. *l esemneaz sistemul re us la o sin#ur lume= !n care toi actorii trebuie s :oace u1 un sin#ur set e re#uli.

(i2!io: $fi"
8ntBonI D. SmitB >aiuni 5i >aionalism !ntr,o er #lobal= 1$$4 &ari. I. %robleme #lobale Contem1orane= * . *conomic &ucure5ti= 2333 Consiliul >aional e Informaii= 6umea !n 2323= * . Cartier= 2338 Dana %o1 Globalizarea 5i teorii ale ez+oltrii= Su1ort e Curs= 2336 Da+i 0el = 8ntBonz 'cGreJ= Da+i Gol blatt 5i LonatBan %erraton ;ransformri #lobale. %olitic= economie 5i cultur= * . %olirom= 2334 2lorin [la1ac 5i Gabriela Inea Democraia 5i or inea #lobal@ e la statul mo ern la #u+ernarea cosmo1olit= * . /ni+ers= 2333 Geor#e Soros Des1re Globalizare= * . %olirom= Des1re Globalizare GBeor#Be %ostelnicu 5i Ctlin %ostelnicu Globalizarea *conomiei= * . *conomica= 2333 Guillermo e la DeBesa Fn+in#tori 5i !n+in5i !n Globalizare= * . 0istoria= 2338 6i+iu Goinea Cor1oraiile ;ransnaionale si Ca1italismul Global= * . %olirom= 233N 'iBai Sebea *conomie 'on ial= /ni+ersitatea -om.no,8merican= * iia 233$ 'onica Iuliana &cescu ;ez e octorat@ Globalizarea economic !n confruntrile e i ei contem1orane= &ucure5ti 2336 %eter 2. DrucMer 7-ealitile lumii e m.ine9= * . ;eora= 1$$$ Ser#e 6atoucBe ?cci entalizarea 6umii= * . C8 %ublisBin#= 2312 ;Bomas 6. 2rie man 6e"us 5i 'slinul= * . %olirom= 2338

44

;om G. %almer Globalizarea este minunatAAA= CattoHs 6etter= 2332 &anca >aional a -om.niei , Btt1@YYJJJ.bnro.roY0ome.as1" &anca 'on ial , Btt1@YYJJJ.Jorl banM.or#Y Comisia >aional e %ro#noz , Btt1@YYJJJ.cn1.roY 2on ul 'onetar Internaional , Btt1@YYJJJ.fmi.roY Institutul >aional e Statistic , Btt1@YYJJJ.insse.roYcmsYrJY1a#esYin e".ro. o K.?.2. (In icele e #lobalizare) , Btt1@YY#lobalization.Mof.etBz.cBY ?r#anizaia >aiunilor /nite , Btt1@YYJJJ.un.or#Y ?r#anizaia >aiunilor /nite 1entru e ucaie= [tiin 5i Cultur Btt1@YYJJJ.unesco.or#YneJYenY ?r#anizaia 1entru coo1erare economic 5i ez+oltare ,Btt1@YYJJJ.oec .or#Y >aiunile /nite e ez+oltare a 1ro#ramelor , Btt1@YYJJJ.un 1.roY -a1oartele Dez+oltrii /mane , Btt1@YYB r.un 1.or#YenY /.>.C.;.8.D. (/nite >ations Conference on ;ra e an De+elo1ment) , Btt1@YYuncta .or#YenY%a#esY0ome.as1" E.;.?. (Eorl ;ra e ?r#anization) , Btt1@YYJJJ.Jto.or#Y

46

An"#$ -H Din$4i&$ %* u&*u ii ..I.( u!ui Mondi$! 8n &on*"#*u! :!o2$!i37 iiH S* u&*u $ ..I.(. Mondi$! -D9,--DDD
-,,F -=.=,F -=.+,F -=.0,F -0.-,F -6.5,F -6.=,F -5.;,F -9.=,F -9.-,F -9.0,F -;.;,F -D.9,F +=.;,F +9.5,F 6.0,F6.+,F9.D,F9.,,F 5.0,F9.=,F ;,F =.+,F5.=,F ;.9,F D.6,F;.6,FD.;,F -,.;,F 5.;,F5.+,F5.;,F -,.-,F D.=,F5.;,F -,.6,F -0.6,F 9,F ;.;,F 9.9,F9.6,F6.D,F --.=,F -+.5,F -0.=,F -,.0,F -,.D,F -+.5,F 9.,,F 0.9,F 5,F 9.-,F9.,,F -6.,,F 0.;,F6.6,F 6.;,F -0.=,F 6,F 6.5,F 6.0,F 0-.9,F 6-.;,F 6=.6,F 0;.6,F 0,F 6,.-,F =;.+,F ==.;,F =5.0,F ==.=,F ==.0,F =5.-,F =+.-,F +D.-,F =,F +9.D,F D,F +,F +=.5,F +-.D,F +,.D,F +-.,,F +,.0,F -,F -5.D,F +,.,,F -D.9,F -;.;,F -5.9,F -5.,,F -0.D,F -0.0,F -0.=,F ,F -D9, -D96 -D;, -D;6 -DD, -DD- -DD+ -DD= -DD0 -DD6 -DD5 -DD9 -DD; -DDD S" vi&ii T $n%1o *LC o 4uni&$*ii Co4" * Con%* u&*ii Indu%* i" A: i&u!*u $

4N

S* u&*u $ ..I.(. Mondi$! +,,,-+,,D

-,,F D,F ;,F 9,F -,.0,F 5,F 6,F 0,F =,F +,F -,F ,F +,,, +,,+,,+ +,,= +,,0 +,,6 +,,5 -=.=,F 6.0,F S" vi&ii T $n%1o *LCo 4uni&$*ii -,.9,F -,.9,F --.+,F --.=,F --.6,F --.0,F --.;,F --.+,F -,.6,F --.D,F --.0,F --.9,F --.;,F 6.D,F 5.=,F 5.0,F 5.5,F -=.,,F -=.9,F -=.;,F -=.;,F -=.-,F 9.0,F ;.0,F -,.=,F --.D,F -,.D,F Co4" * Con%* u&*ii Indu%* i" A: i&u!*u $ +;.-,F +9.;,F +9.6,F +6.;,F +5.0,F

+D.;,F +9.0,F +D.,,F +D.D,F +;.=,F =,.6,F +D.D,F =,.-,F +D.D,F =+.-,F

+D.,,F

+D.0,F =,.,,F +9.;,F +9.D,F

-+.-,F -0.9,F -+.5,F -=.,,F -0.-,F D.6,F ;.;,F

5.6,F +,,9

9.0,F 9.,,F +,,; +,,D

An"#$ +H Evo!u>i$ ..I.(.-u!ui Mondi$! -;+, +,=,

48

Stu iul efectuat e Stan ar CBartere &anM in 6on ra arat c economia mon ial se afl la !nce1utul unui nou Wsu1ercicluH e cre5tere economic= al treilea in ultimii 233 e ani@ %rimul su1erciclu 18N3 1$13@ 1erioa n care %.I.&,ul 'on ial a crescut cu ritm me iu anual e 2=NQ= cu 1Q 1este ritmul e cre5tere !nre#istrat !ntre 1823 5i 18N3. %rinci1ala ar c.5ti#toare a acestei 1erioa e e e"1ansiune a fost S./.8.= care a trecut 1e locul 4= 1e 1rimul loc !n r.n ul celor mai mari 1uteri economice. 8l oilea su1erciclu 1$46 1$N4= ritmul me iu anual e cre5tere economic fiin e 4Q. La1onia a fost 1rinci1ala ar c.5ti#toare= 1on erea sa !n economia mon ial ma:or.n u,se e la 3Q la 13Q.

8l treilea su1erciclu 2333 2333= a .nce1ut !n anul 2333 5i +a ura 33 e ani= 1otri+it stu iului amintit. Fn aceast 1erioa = %.I.&.,ul 'on ial +a cre5te cu un ritm me iu anual e 3.4Q 5i +a a:un#e la 12$ mii miliar e e olari !n 2333. An"#$ =H Di%* i2u>i$ ..I.( u!ui Mondi$! 8n fun&>i" d" %* u&*u $ "&ono4ii!o 8n &on*"#*u! :!o2$!i37 iiH

4$

Anu! -DD+
+.-,F 6.=,F -,.-,F =.,,F

E&ono4ii d"3vo!*$*" E&ono4ii in * $n3i*i" E&ono4ii in d"3vo!*$ " - A%i$ E&ono4ii in d"3vo!*$ " A4" i&$
9D.6,F

E&ono4ii in d"3vo!*$ " Af i&$

Anu! +,,5
+.=,F 5.,,F -6.5,F

E&ono4ii d"3vo!*$*" E&ono4ii in * $n3i*i" E&ono4ii in d"3vo!*$ " - A%i$ E&ono4ii in d"3vo!*$ " A4" i&$ E&ono4ii in d"3vo!*$ " Af i&$

=.+,F

9+.D,F

An"#$ 0H E&ono4ii!" Lu4ii

63

61

62

An"#$ 6H C!$%ifi&$ "$ >7 i!o du17 I.D.U. 8n $nu! +,--

63

An"#$ 5H Evo!u>i$ Co4" >u!ui In*" n$>ion$! 8n Ro4@ni$ 8n &on*"#*u! :!o2$!i37 iiH
An E#1o * Mi!io$n"C I41o * Mi!io$n"C -D6= 341 384 -D5, N1N 6$$.N -D56 1131.4 1163.3 -D9, 1843.8 211N -D96 4341.44 4N68.$8 -D;, 1123$ 13843.4 -D;6 1216N 11266. 6 -D;D 1348N.3 $122.44

;abel *+oluia *"1ort,Im1ort -om.nia 1$43,1$8$

An E#1o * Mi!io$n"C I41o * Mi!io$n"C

-DD, 4NN4.4 $843.4 4

-DD4264. N 4N$3. 4

-DD+ 4363. 4 624$. 6

-DD= 48$2. 2 6421. N

-DD0 6141. 3 N13$

-DD6 N$13 132NN. $

-DD5 8384.4 11434. 3

-DD9 8431.1 112N$. N

-DD; 82$$. 6 11821

-DDD 8434.N 133$2.1

;abel *+oluia *"1ort,Im1ort -om.nia 1$$3,1$$$ An E#1o * Mi!io$n"C I41o * Mi!io$n"C +,,,
13366. 4 13344. 4

+,,113$3. N 14463. $

+,,+
138N4. N 1N861. N

+,,=
1N618. 4 24332. N

+,,0
23484. 2 32663. N

+,,6
2NN2$. 6 43462. $

+,,5
3242$.3 1 41114.$ 8

+,,9
43434.3 4 N321$.4 6

+,,;
4$333.N $ 83N11.8 2

+,,D
43434 44134.6 3

+,-,
4$441.3 6 62368.3 8

+,-62632.63

N6233.13

;abel *+oluia *"1ort,Im1ort -om.nia 2333,2311

Fn anul 1$43= *"1ortul S 341 milioane U Fn anul 2311= *"1ortul S 62632.63 milioane U -itmul e cre5tere a e"1ortului e"tern a crescut cu V 184 e ori Fn anul 1$43= Im1ortul S 384 milioane U Fn anul 2311= Im1ortul S N6233.13 milioane U -itmul e cre5tere a im1ortul e"tern a crescut cu V 1$8 e ori De asemenea= 1utem obser+a o sc ere a comerului e"tern u1a anul1$8$ (c erea sistemului comunist)= !ns in anul 2333= 1utem obser+a o cre5tere accentuat.

64

An"#$ ;H S*$*" 4"42 " F.M.I.

M"42 i F.M.I.
&el#ium Cana a Colombia *#I1t 2rance 0on uras In ia 6u"embour# >orJaI SoutB 8frica /nite States Dominican -e1ublic Guatemala Iran 'e"ico Costa -ica &razil Cuba >icara#ua DenmarM ;urMeI SIrian 8rab -e1ublic (SIria) Cameroon CBa &enin (DaBomeI) 'auritania 'a a#ascar ('ala#asI -e1ublic) 'ali &urun i Guinea KenIa Dambia &oli+ia CBina CzecBoslo+aMia *tBio1ia Greece Icelan IraX >etBerlan s %Bili11ines /nite Kin# om \u#osla+ia *cua or %ara#uaI Islamic -e1ublic of Iran %eru %olan /ru#uaI
*l Sal+a or

8ustralia 8ustria %aMistan SJe en La1an Lor an In onesia 8f#Banistan 8r#entina Irelan Su an 'alaIsia 'orocco 6ibIa >i#eria >eJ Dealan CI1rus ;o#o Somalia ;anzania (;an#anIiMa) Lamaica >i#er &arba os December ?man &an#la esB batar -omania Grena a Comoros SeIcBelles 'al i+es Solomon Islan s

2inlan ;Bailan Sri 6anMa 'Ianmar GermanI 8u#ust 0aiti Israel Islamic -e1. of 8f#Banistan Gietnam Sau i 8rabia GBana ;unisia 81ril S1ain %ortu#al 6ao %eo1le`s Democratic -e1ublic (6aos) >e1al 6iberia Sene#al Sierra 6eone KuJait Cate `I+oire &urMina 2aso 2i:i Samoa &aBrain /nite 8rab *mirates &aBamas %a1ua >eJ Guinea &issau Sco ;omd an %renci1e Suriname Ca1e Ger e 64

%anama Genezuela ItalI 6ebanon Central 8frican Con#o Gabon ;rini a an ;oba#o 8l#eria /#an a Con#o -Jan a 'alaJi Sin#a1ore

GuIana Gambia 6esotBo 'auritius \emen Guinea Cambo ia %olan \emen &ul#aria 'on#olia 6itBuania KIr#Iz -e1ublic (KIr#Izstan) 'arsBall Islan s 8rmenia -ussian 2e eration KazaMBstan

In onesia &otsJana 'alta SJazilan %eo1le`s Democratic -e1ublic of SoutBern \emen Cambo ia \emen 8rab -e1ublic
8n#ola

Dominica St. 6ucia DimbabJe Ganuatu &elize St. Kitts an >e+is ;on#a /Mraina /zbeMistan San 'arino Croatia Slo+enia CzecB -e1ublic ;a:iMistan *ritrea %alau 'ontene#ro

D:ibouti St. Gincent an tBe Grena ines &Butan 8nti#ua an &arbu a 0un#arI 'ozambiXue Kiribati 8zerbai:an ;urMmenistan &osnia an 0erze#o+ina 'ace onia Serbia Slo+aM -e1ublic 'icronesia &runei Darussalam ;imor 6este (*ast ;imor) Koso+o

;u+alu >amibia 8lbania Geor#ia 6at+ia *stonia SJitzerlan &elarus 'ol o+a

66