ESTETICA ARHITECTURII EGIPTENE

Bibliografie selectiva:

Istoria universala a arhitecturii vol.I Gh.Curinski Vorona Drumuri spre arta Heinrich Lutzeler Estetica arhitecturii .!. "ichelis rincipiul artei si #estinatia ei sociala Istoria artei arta antica$ Elie %aure Istoria artei antice$ &.&.'incklemann

-1

CUPRINS ELE"E()E E*)E)ICE I( !+HI)EC),+! EGI )E!(!

1. ARHITECTURA

EGIPTULUI

ANTIC

momente

semni-icative 1.1. Arhitectura perioa ei pre i!astice .cca /000$ 1000 i.e.n.2 1.2. Arhitectura regatului ti"puriu #1000$ 3445 i.e.n2 6.1 Arhitectura regatului vechi .3445 3371 i.e.n2 6.8 Arhitectura regatului "e iu .3371$6413 i.e.n2 6./. Arhitectura regatului !ou .6/73 605/ i.e.n2 6.7. Arhitectura perioa ei e tra!$itie i!tre regatul !ou si cel tar$iu .6090 46/ i.e.n2 6.4 Arhitectura regatului tar$iu .46/ $10i.e.n2 si a perioa ei o"i!atiei ro"a!e .10 i.e.n. sec.II e.n2 %& LEGILE ARTEI SI ARHITECTURA 3.6. Ar"o!ia $ Cercetarea istorica a unei meto#e #e armnonie $ *isteme #e armonie 3.3. 'asura $ Determinarea masurilor $ "asura a:soluta 3.1& (or"a $ "or-olo;ia tehnica si arhitecturala $ %orma inchisa $ "o#ul #e perceptie $ Lumina
-2

3.8. )r!a"e!t si "agie& Hieroglifele *& )PERA +E ARTA 1.6& Si"bolis"ul operei $"ormantul $)emplul si mistica e arta& Spatiul i!terior

1.3& sociala

Ilu$ii optice si corectii Pri!cipiul artei egipte!e si esti!atia ei

1.1&

Arta tipica, si"bolica, alegorica -&ARHITECTURA se"!ificative EGIPTULUI ANTIC . "o"e!te

6.6 Arhitectura perioa ei pre i!astice .cca /000$ 1000 i.e.n.2 In arhitectura E;iptului antic < cel #intai si cel mai raspan#it pro;ram a -ost cel al locuintei < sursa #ezvoltarii oricarei arhitecturi monumentale. !rhitectura perioa#ei pre#inastice < in-luentata #e tra#itii sumeriene < a transmis arhitecturii re;atului timpuriu zi#urile intarite cu rezalite < proce#eu #erivat < su: aspect plastic< #in constructii e=ecutate #in materiale ve;etale. a2 locuintele perioa#ei neolitice $ plan oval : coli:e usoare #e trestie si tulpini #e papirus sau constructii #e pamant :atut - plan rectangular : constructii #in carami#a mo#elata manual si uscata la soare . :2 constructii #estinate apararii $ asezari inconjurate de ziduri #e carami#a cru#a< cu intran#uri si iesin#uri in -orma #e rezalituri

-3

$ turnuri #e -orma unor trunchiuri #e con< cu scari e=terioare c2 locuinta capeteniei< sursa arhitecturii templului: coli:a #e trestie cu acoperisul cur:at sustinut #e stalpi< incon>urata #e un zi# #e incinta. -&%& Arhitectura regatului ti"puriu #*///0 %112 i&e&!3 !rhitectura monumentala a E;iptului se naste o#ata cu constituirea statului #espotic< su: impulsul cre#intei privin# viata #e #incolo #e mormant< pro;ramul -unerar #evenin# pro;ramul #omiunant al arhitecturii re;atelor timpurii si vechi. Ca si suveranii celor #oua re;ate< -araonii primelor #inastii au avut cate #oua morminte: un mormant -als .cenota-2 in -orma #e tumulus< in E;iptul #e *us la !:?#os si un mormant locuinta < in E;iptul #e &os la *a@@ara. a2 nasterea arhitecturii monumentale -unerare si #e cult :2 tra#itii -unerare #istincte in E;iptul #e *us si E;iptul #e &os $ morminte cu tumulus<necropolele re;ale #e la !:?#os $mormintele locuinta #e la *a@@ara .cel mai vechi mormant re;al .-araonul !ha2 $ ori;inea prezumtiva a mormantului pirami#a c2 sinteza tipurilor #e arhitectura -unerara #in su# si #in nor# -&* Arhitectura regatului vechi #%112 . %%4* i&e&!3 In cursul re;atului vechi < mormantul tumular #e tip masta:a < ori;inar #in E;iptul #e *us si transplantat la "emphis in cursul #inastiei a II$a < ramane tipul utilizat #e #emniatri. Evolutia sa< le;ata #e trecerea #e la carami#a la
-4

piatra< re-lecta ten#inta catre per-orarea tot mai accentuata a masivului #e zi#arie < in contul unor incaperi #estinate cultului. a2 #i-erentierea mi>loacelor tehnice in arhitectura locuintei si cea -unerara :2 trecerea #e la carami#a la piatra in arhitectura -unerara c2 nasterea i#eii plastice a arhitecturii in trepte .pirami#a -araonului Doser2 #2 templul #e cult -unerar si templul #e primire e2 statuia *-in=ului -2 tip evolutia mormantului #e masta:a

Evolutia "or"a!tului pira"i a: 6. pirami#a lui Aoster #e la *a@@ara in trepte

-5

3. pirami#a lui *ne-ru #e la "ei#un 1. pirami#a #e la Dashur su# 8. pirami#a #e la Dashur nor# .prima pirami#a cu -orma pere-cta2 /. pirami#a lui Beops #e la Giseh -&5 Arhitectura regatului "e iu #%%4*0-1*% i&e&!3

a2 arhitectura rupestra -unerara .ansam:lul -unerar #e la De?r el$ Cahri<monumentele -unerare rupestre ale aristocratiei #e la Ceni Hasan2 :2 necropolel c2 templele #e cult #ivin .templul #e cult -unerar al -araonului *esostris

-6

#2orasul #e plan presta:ilit el$Lahun e2 la:irintul centru a#ministrativ si #e cult #e la %a??um

-7

-&6 Arhitectura regatului !ou #-64% . -/26 i&e&!3 D#ata cu constituirea re;atului nou< in arhitectura -unerara se renunta la pirami#a in -avoarea unor morminte rupestre sapate in prea>ma capitalei )e:a< in Valea +e;ilor. De asemenea < se pro#uce #espartirea intre mormant si tmplul #e cult -unerar< templul #evenin# pro;ramul #ominant al arhitecturii monumentale< -apt e=plica:il prin prevalenta pe care o casti;a casta preotilor in raport cu -araonul. In ca#rul sintezei arhitecturii cu artele plastice< sculptura monumentala in#eplineste o -unctie estetica speciala sporin# atractivitatea ima;inii si im:o;atin# continutul mesa>ului acesteia. a2 #espartirea #intre mormant si templul #e cult -unerar $ mormintele faraonilor #in Valea +e;ilor $ templul < pro;ramul con#ucator al arhitecturii monumentale .)emplul zeului !mun< templul #e la Lu=or< templul #e la)ell el$!marna< templul #e la !:?#os< templul rupestru #e la !:u$*im:el etc.2

-8

:2 +amesseum$ ;ruparea templului #e cult #ivin si re;al cu palatul c2 orase pe plan presta:ilit .orasul !hetaton< satul #e mestesu;ari #e la De?r el$"e#ina2

*pre #eose:ire #e ansam:lurile arhitecturale ale re;atului vechi< a caror compozitie< lipsita #e o simetrie ;eometrica < se :aza pe echili:rul marilor mase construite< ansam:lurile re;atului nou au o compozitie a=iala< in am-ila#a< marcata cu pre;nanta.

-&4& Arhitectura perioa ei !ou si cel tar$iu #-/7/ . 1-6 i&e&!3

e tra!$itie

i!tre regatul

-9

Contrar #ezvoltarii procesului #e insusire a proprietatilor pietrei < in arhitectura re;atului nou se mani-esta ten#inta #e accentuare a pre#ominantei masei construite asupra spatiului li:er prin supra#imensionarea elementelor #e sustinere si in;reunare a proportiilor. +aportul intre inaltime si :aza coloanelor a>un;e #e la 7$4 .la !:u *ir2 la 1</$8 #iametre .la "e#inet Ha:u2< iar raportul #intre inaltimile capitelurilor si a cololanelor #e la E .la !:u *ir2 la F .la Den#era2 -&1 Arhitectura regatului tar$iu #1-6 0*/i&e&!3 si a perioa ei o"i!atiei ro"a!e #*/ i&e&!& . sec&II e&!3 In cursul istoriei arhitecturii re;atelor e;iptene nou si tarziu este a#usa la #esavarsire sinteza artelor conturata inca in timpul re;atelor vechi si #e mi>loc. +elie-urile incizate sau e=cizate si apoi pictate < sculptura rotun#a potenteaza posi:ilitatile #e e=presie ale ima;inilor arhitecturale sporin#u$le caracterul sim:olic si cel narativ. Datorita materialelor #ura:ile -olosite< ela:orarea sintezei artelor < prezenta #e alt-el si in arhitectura lumii e;eene si in cele #in !sia !nterioara< constitue una #intre contri:utiile remarca:ile ale arhitecturii e;iptene la #ezvoltarea arhitecturii universale. Despartite #e mormintele rupestre escavate in Valea +e;ilor< templele -unerare ale -araonilor sunt e#i-icate pe malul occi#ental al (ilului in zona )he:ai. Din vastul comple= al templului -araonului !menophis al III$lea s$au pastrat numai #oua statui colosale< inalte #e 69<90 m< cunoscute su: numele #e Colosii lui "emon %& LEGILE ARTEI SI ARHITECTURA
- 10

3.6&Ar"o!ia In mo# o:isnuit un o:iect #e arhitectura nu este omo;en< amor-< el #etine o structura #i-erentiata < este alcatuit #in parti.)oate partile compun un intre;< care reprezinta mai mult #ecat simpla insumare a partilor sale. +aporturile care se sta:ilesc intre intre; si parti < ast-el incat sa pre#omine unitatea in #iversitate< vor #e-ini armonia. !rmonia se poate o:tine prin unitatea #intre asemanare si contrast < prin ritm< simetrie< proportii< scara< prin -olosirea a=elor #e compozitie < a traseelor re;ulatoare etc. )riun;hiul e;iptean al lui Viollet le Duc este isoscel< cu o proportie #e 5:/ intre :aza si inaltime si provine #in #oua triun;hiuri #reptun;hice ale caror laturi sunt in raportul ?:=G 6<3/0 si 3:=G6<706. ,n;hiul aG /6o 30H38. Cercetarea istorica a unei meto#e #e armnonie entru epoca e;ipteana < Chois? a#mite ca< intra#evar< carami#a a creat in chip necesar un mo#ul si ca e;iptenii aveau un sistem #e -i=are a proportiilor cu laturi intre;i< toate #imensiunile -iin# raportate la unitatea metrica . Metoda aritmetica $ ca sursa a traseelor ;eometrice .principiul trasarii -ata#elor2 Chois? citeaza #iverse triun;hiuri e;iptene ale caror laturi sunt -ormate #in numerele simple 1< 8 si / in #iverse com:inatii.

Metoda grafica $#upa Ca:in< inaltimea triun;hiurilor este

- 11

e;ala cu apro=imativ 7I4 #in :aza< in cazul celor isoscele si /I5 #in :aza in cazul triun;hiurilor echilaterale. *isteme #e armonie )eoria lui Ham:i#;e Ham:i#;e imparte #reptun;hiurile in statice .ale caror raport #a un numar intre; sau -ractionar: 6<3<1< 1I3< 8I1 etc2 si #inamice .al caror raport al laturilor #a un numar asimetric sau eucli#ian : ra#ical #in 3< ra#ical #in 1 etc2 El a-irma ca arta e;ipteana < ca #e alt-el si arta ;reaca < utiliza #reptun;hiuri #inamicepentru ca masurile operelor lor nu prezinta nicio#ata raporturi #e numere intre;i. Dupa el< e;iptenii au utilizat mai ales #reptun;hiuri #inamice avan# un raport al laturilor #e ra#ical #in / .-i;.82 %&%& 'asura E=istenta proportiilor permite sta:ilirea unei unitati #e masura pentru #imensionarea intre;ului ansam:lu. entru -iecare opera arhitecturala se pot #istin;e trei masuri :masura e=terioara< masura interioara si masura a:soluta. "asura e=terioara #etermina scara operei< masura interioara scara sa mo#ulara < iar masura a:soluta ratiunea sa. !rhitectura e;ipteana este conceputa la scara monumentala< omul simtin#u$se #ominat #e imensitatea constructiilor< este o arhitectura sim:olica care vizeaza lumea necunoscuta< misterul. %&*&(or"a 8 'orfologie teh!ica si arhitecturala a)Existenta In mor-olo;ia arhitecturala se #istin; trei tipuri #e -orme: 6. -orma practic necesara care serveste omul 3. -orma tehnic necesara pentru opera 1. -orma artistic necesara pentru opera si pentru om )oate trei tre:uie sa se intalneasca intr$una pentru a #ezvalui -rumosul in util< convena:il si a;rea:il.

- 12

!rhitectura e;ipteana prezinta un cumul #e opere care par a nu avea nici o #estinatie practica< sau #aca au una < ea pare a nu -i in raport cu -orma pe care le$o #a arta< cum ar -i #e e=emplu o stela comemorativa sau un tumulus. !ceste monumente< in aparenta -ara scop reprezinta i#ei.!cestea sunt in ultima instanta < continutul oricarei -orme si marele scop al artei < pentru ca aceste cuceriri spirituale ale omului< -ara o utilitate ime#iata< sunt necesare vietii. )umulul reprezinta linistea mortii< care a acoperit o viata< caci in cazul in care materialele s$au acumulat in -orma #e con ele e=prima seninatatea< pentru ca sin;ure tin# sa -ormeze inclinatia naturala a unei pante. +eprezentarea acestor i#ei ia -orma unei lumi consecvente cu echili:rul intern al opereiJ a unei lumi autonome si atat #e per-ecte incat isi #epaseste -orma mani-estan# i#eea..-i;./2 b) expresia %iecare -orma arhitecturala are un scop< este rezistenta si constitue o lume #e -rumusete. E;iptenii au imitat -ormele naturii . coloana palmi-orma< coloana loti-orma< coloana papiri-orma< coloana campani-orma 2 si #esi au avut mai inainte intuitia -aptului ca ti>a plantei< #e e=emplu< isi intin#e nervurile in sus pentru a se mentine pe verticala< ei nu au remarcat impre>urarea ca elementul coloana suporta incarcari in plus si ca< in consecinta < prin aspectul e=terior nu se poate asemana cu planta. Grecii au -ost primii care au -acut #istinctia neta intre elementele #e arhitectura portante si cele purtate si care au e=primat -unctionarea -ortelor ce se e=ercita in -iecare -orma. E;iptenii au reusit sa le;e in chip armonios aceste coloane in ansam:lul operei prin alinierea in mo# ritmic< cu mase pline< care invin; ;olurile in asa -el incat ;rinzile isi pier# in aparenta ;reutatea. ,neori< ele nu se spri>ina #irect pe capitel< ci prin mi>locirea unui -el #e a:aca ce permite coloanei sa ai:a o #es-asurare li:era. Coloanele -ara realizare li:era si non$voluminoase sunt #e o:icei cu mai multe ti>e si nervuri. In orice caz< -orma lor nu e structurala ci sim:olica.

- 13

8 (or"a i!chisa este caracteristica pentru arhitecturia e;iptena< nea;a -ortuitul si insta:ilul si ar putea -i #enumita -orma ;eometrica sau rationala. Locuintele egiptene < #e la palate si pana la cele mai umile coli:e< se inscriu in mo#elul oriental #e locuire < mo#el caracterizat prin centrarea spatiului locuit spre curtea interioara si inchi#erea sa aproape totala catre e=terior.Ceea ce le #i-erentiaza in -unctie #e ran;ul proprietarului sunt numarul si #imensiunile incaperilor< con-ortul si pozitia lor in oras< #ecoratia mo:ilierului etc. Arta gradinilor pastreaza acelasi mo#el introvertit< :azat pe -orma inchisa < -iin# remarca:ila in cazul ;ra#inilor patio< .#in timpul in-luentei ara:e2.D asemenea ;ra#ina era alcatuita #in mai multe spatii impre>muite <-iecare cu cate un :azin incon>urat #e ver#eata si numeroase pavilioane.

- 14

'o ul

e perceptie

E;iptenii nu va# #in o:iecte #ecat ima;ini super-iciale :i#imensionale< ale caror proiectii le >u=tapun sau le suprapun. ictura e;ipteana nu se intemeiaza pe o perspectiva in pro-unzime < ci pe o or#ine optica< #upa o scara #e valori: ceea ce este important este reprezentat cu #imensiuni mai mari.+eprezentarea e;ipteana nu este un ta:lou inchis in sine< ci parte a unei supra-ete in principiu nes-arsite. rivirea aluneca #e la un re;istru cu ima;ini la continuarea lui in cel care urmeaza.!ceasta lipsa a perspectivei si a consecventei reprezentarii su;ereaza ca esentialul nu il constitue su:iectul si mo#ul sau #e a ve#ea < ci o:iectul in conte=tul sau cu semni-icatia cultica. Din acelasi motiv pot sa apara -ara nici o #i-icultate in conte=tul ta:loului i#eo;ramele hiero;li-ice sau se poate intro#uce un#eva in supra-ata o scena mitolo;ica . !ste-el< pictorul e;iptean aseaza o notatie ima;istica #upa cealalta: scena #upa scena< scena #upa hiero;li-a. (otiunea #e miscare este prezenta in -iecare -i;uratie picturala< ast-el -iecare opera a>un;e sa ne #ea simtul spatiului. entru a su;era aceasta miscare< arhitectura e;ipteana utilizeaza ca si proce#eu antrenarea privirii spre punctul #e -u;a< prin seriile ritmice #e s-incsi< pentru ca operele lor sunt prezentate #in -ata. K Lu"i!a < ;ratie stralucirii sale< #elimiteaza corpurile in contraste :ruste #e um:ra. In creearea -ormelor intrea;a arhitectura si sculptura e;ipteana au -ost in-luentate #e acest -apt. In loc ca pe supra-etele arhitecturale sa se prezinte corpurile in relie-< sculptura le$a ;ravat in ;ranitJ #uritatea ;ranitului a contri:uit< evi#ent< la aceasta< evitan#u$se pro-ilurile arhitecturale si on#ulatiile sculpturii care mer; in pro-unzime.

- 15

In spatiul oriental< un#e lumina #e a-ara este puternica si or:itoare< constructiile sunt putin luminate< #e parca aici ar #omina secretul o:scuritatii.

3.8. )r!a"e!t si "agie& Hieroglifele Intre ornament si ma;ie e=ista numeroase cone=iuni. rimul provine #in intunericul su:constientului< cea #e a #oua #in a:isul irationalitatii. D inru#ire similara < re-eritoare la -orma si sens lea;a ornamentul #e scriere. In E;ipt< scrierea constitue cel mai vechi ornament. Cea mai veche scriere este i#eo;rama si contine ma;ic ceea ce este reprezentat prin ea.Vechile hiero;li-e e;iptene sunt -apturi ma;ice$ ima;ine< ornament si ;ra-ie in acelasi timp.hiero;li-ele e;iptene aseaza initial in locul unei notiuni a:stracte o ima;ine< #e e=emplu un sceptru re;al pentru a #omni sau un instrument #e scris pentru a scrie.!ceste ima;ini au insa caracter #e ;ra-ie< a#ica simple contururi< am spune co#i-icate si se apropie #e ornament prin a:stractizarea liniara.Ele contri:ue la articularea ima;inii< se or#oneaza pe supra-ete in :enzi ornamentale si se #ispun ca o scriere arhitectura in >urul -i;urilor. *& )PERA +E ARTA *&-& Si"bolis"ul si opera e arta . Spatiul i!terior. Drice opera #e compozitie are un continut< e=prima o i#ee si este #ominata #e un sentiment -un#amental.*entimentele pe care le incercam sunt insa #i-erite < #upa cum inaltimea sau lar;imea este acea care pre#omina."onumentele e;iptene< prin ;ran#oarea lor si lumea necunoscuta su;ereaza su:limul<misterul< vizeaza eternitatea. 'or"a!tul

- 16

oporul e;iptean nu aincetat o clipa sa contemple moartea< a urmarit persistenta vietii in in-atisarile sale schim:atoare< a ima;inat pentru ea e=istente alternante. Dmul care moare intra pentru el in a#evarata viata.Dar ca si in cazul tuturor conceptiilor imortaliste care i$au urmat < #orinta #e nemurire a e;iptenilor nu scapa irezisti:ilei necesitati #e a asi;ura un invelis material spiritului mereu viu. )re:uia sa$i construiasca o locuinta secreta in care trupul sau im:alsamat sa -ie la a#apost #e elementele naturii< #e pra#atori etc. )re:uia sa ai:a cu el o:iectele sale -amiliare< hrana < apa< tre:uia mai ales ca ima;inea sa<invelisul imua:il al #u:lului care nu$l va mai parasi < sa$l intovaraseasca in intunericul vesnic. *i #e vreme ce nu moare tre:uiau a#apostite pentru tot#eauna #ivinitatile sim:olice ce e=prima le;ile neclintite si invierea aparentelor< animalele sacre<Dsiris< -ocul si astrele< (ilul . Te"plul si "istica !rta e;ipteana este reli;ioasa si -unerara. )emplul< care rezuma E;iptul < are -orta cate;orica a sintezelor primitive ce nu cunosteau in#oiala si care e=primau sin;urul a#evar pe care il stim #ura:il< acela al vietii instinctive in irezisti:ila sa a-irmare. %ormat #e tinutul #e oaza < su-letul e;iptean ii repeta invatamintele esentiale pe zi#uri si pe coloanelor templului. %runze #e lotus a#unate in :uchete< -runze #e papirus < -runze #e palmier< ciorchini #e curmale impo#o:esc capitelurile coloanelor. este tot < #e$a lun;ul peretilor< coloanelor< o:eliscurilor< sunt prezente < in :asorelie-uri pictate in inscriptii hiero;li-ice< scrisul viu < care transmite stiinta< istoria< literatura zi#ite atat #e in#elun; #e stramosi. (aturista si politeista< reli;ia va pastra #ra;ostea pentru -orma in care ne re;asim speranta.

Spatiul i!terior

- 17

irami#ele nu au un spatiu interiorJ ele sunt construite #in ansam:luri #e piatra masiva #easupra unei sin;ure camere mici in;ropata a#anc in pamant$ camera mortuara$ si e=clusiv pentru prote>area ei.De e=emplu pirami#a lui Be-ren< construita pe la 37/0 i.e.n. < inalta #e 617 m < cuprin#e apro=imativ 6<5 milioane m1 zi#arie< in timp ce camera ei mortuara < situata su: aceasta masa #e piatra < #oar 830 m1 .*e pune atunci pro:lema #aca mai este arhitectura < #e vreme ce$i lipseste spatiul interiorL irami#a este un monument sim:ol. Ea are comun cu arhitectura < ceea ce o #esparte #e sculptura :-aptul ca este a:stracta si ca nu reprezinta nici un motivJ cu plastica are comun< ceea ce o #esparte #e arhitectura: -aptul ca este o masa compacta si inaccesi:ila. +ostul monumentului sim:olilc reprezinta pozitia lui calma< -estiva.El in#ica ceva neclintit si impunatorJ locul lui este intot#eauna acolo un#e tre:uie evi#entiate perenitaea si su:limul. In E;ipt este punte pentru razele zeului soare .+ha2 si inaltime #easupra mormantului sacru. *&%&Ilu$ii optice si corectii Caracteristicile -iziolo;ice ale ve#erii #etermina aparitia unor iluzii optice < #e natura ;eometrica sau cromatica. entru a evita #e-ormatiile pe care asemenea iluzii optice le pot pro#uceasupra -ormei percepute este posi:il ca prin proiectare sa -ie intro#use a:ateri in sensul opus. E;iptenii atri:ue -iecarei opere corectii particulare. !st-el< in loc sa #ea -ata#elor templului cur:e pe verticala < ei le$au #at pe orizontala. In curtea templului e;iptean< liniile conve=e orizontale< #e #easupra orizontului privirii< par sa urce in centru si sa #ea o impresie apropiata cur:ei in e=tensiune verticala. In interior< aceste cur:e imprima o miscare intre;ii supra-ete < ast-el incat sa #evina clar ca e=ista -orte care actioneaza in acest corp. )emplul
- 18

e;iptean nu tin#e in sus < #ar nici nu sepravaleste su: ;reutatea sa : este o constructie care pose#a su-let< se tine in picioare si se e=tin#e pe orizontala.De alt-el< arhitectura e;ipteana este o arhitectura #e mase. *&*& Pri!cipiul artei egipte!e si esti!atia ei sociala Arta tipica, si"bolica, alegorica In E;iptul antic< omul se a-la cu-un#at in natura.+eli;ia sa e #eopotriva zoomor-a si antropomor-a: arta sa are aceeasi sursa #e inspiratie.Lim:a sa < esential -i;urativa si scrierea< in mare parte i#eo;ra-ica si in parte al-a:etica vor imprima artei caracterul lor. Istoria si viata E;iptului< moravurile < i#eile sale sunt in-atisate in temple.(imic nu este omis #in tot ceea ce arta poate -ace pentru a servi #rept monument si ;lori-icare a unei societati. !rta e;ipteana este: $ esentialmente "etaforica< asemeni hiero;li-elor sale $ e"ble"atica, alegorica si si"bolica in ceea ce priveste i#eile sale $ tipica , iubitoare e si"etrie , e "eto a , e a!u"ite co!ve!tii< in ceea ce priveste -i;urile. )oate chipurile #e re;i < #e re;ine < #e preoti< #e raz:oinici < #e simple persoane particulare se aseamana.)oate -i;urile seamana una cu alta < pe #e o parte #atorita e=a;erarii umerilor< a in;ustarii mi>locului si #atorita in-atisarii oarecum su:tiratice si alun;ite a mem:relor< iar pe #e alta parte #atorita #ispunerii capetelor #in pro-il.*$ar putea ca acest ;en #e reprezentare sa -i -ost i#ealul estetic in E;iptul antic. !rta< #e in#ata ce s$a mani-estat intr$o a;lomeratie umana cat #e act or;anizata < a primit o misiune sociala < politica si reli;ioasa.!st-el< arta< #evenin# un mi>loc #e civilizatie < un instrument politic si in acelasi timp reli;ios < #iri>at #e preotime< #o:an#este incetul cu incetul o -orta #e colectivitate care o ri#ica mult pe #easupra nivelului in#ivi#ual. !rta e;ipteana < in ciu#a limitelor in;uste in care a parut a se restran;e #e :una voie < in ceea ce priveste
- 19

i#ealul< e=ecutia si mi>loacele < a #o:an#it o ori;inalitate si o vi;oare #e stil pe care anarhia estetica nu le$ar -i putut nicio#ata pro#uce. E-lorescenta artei e;iptene a #urat multJ a #urat cat si institutiile si ;an#irea colectiva care o inspirau. Contactul cu ;recii< cu persii< curan# cu romanii si cu evreii< tre:uiau sa a#uca o revolutionare a i#eilor< care nu putea sa nu #uca la o reinoire a artei e;iptene< in cazul in care E;iptul ar -i continuat sa e=iste.(umai ca statul #islocan#u$se < autonomia nationala -iin# pier#uta< ;eniul estetic al vechiului E;ipt avea sa se stin;a.

- 20