Mara

Aparut n 1894 n revista "Vatra ", iar n 1906 n volum, cnd romanul romnesc cunoscuse nca putine mpliniri , printre care " Ciocoii vechi si noi " de N !ilimon ori "Viata la tara " si ""anase #catiu" de $uiliu %am&irescu, "Mara " &ace din ' #lavici un deschi(ator de drumuri n sensul reali(arii unor persona)e comple*e ,+ine controlate, n acela al (u,ravirii realiste a unui mediu distinct, tr,ul transilvanean, precum si n privinta &undamentarii anali(ei psiholo,ice #u+iectul. -omanul urmareste destinul .arei , precupeata de la -adna, si al copiiilor ei, /ersida si "rica, pe parcursul trecerii acestora spre vrsta adulta $esi vaduva 0sotul ei 1r(ovanu, care ct a trait a &ost "mai mult crpaci, dect ci(mar"2, eroina reuseste, &iindca spiritului ei ntreprin(ator, sa duca o viata prospera, mascata de (,rcenia si de permanentele ei vaicareli /ersidei i asi,ura, cu minimum de e&ort &inanciar, +una educatie la calu,arite cu a)utorul maicei Ae,idia, iar pe "rica l da ucenic la co)ocarul 1ocioaca -omanul consacra un spatiu e*tins vietii sentimentale a tinerei /ersida, care , iu+ita de teolo,ul Codreanu si de &iul unui macelar +o,at, Natl, l ale,e pe acesta din urma $upa un ndelun,at proces de preci(are si cristali(are a sentimentului, care i uneste, /resida si Natl, sunt cununati pe ascuns de ,enerosul Codreanu si pleaca la Viena , nevoiti sa3si paraseasca locurile natale, unde unirea a doi tineri de nationalitati di&erite ntmpina opo(itia unui mediu dominat de pre3 )udecati si, n primul rnd a parintilor 4reutatile cu care se con&runta si dupa ntoarcerea de la Viena, precum si evolutia diver,enta a caracterelor lor naspresc relatiile dintre cei doi soti #ituatia se m+unatateste, relativ, o data cu nasterea copilului , cnd .ara si 5u+ar accepta n s&rsit casatoria ncheiata &ara voia lor 6n nou con&lict este pe cale sa i(+ucneasca n pri3 vinta reli,iei n care sa &ie +ote(at copilul Cnd acest con&lict se aplanea(a, romanul se ncheie, +rusc si +rutal, cu uciderea +atrnului 5u+ar, de catre &iul sau natural, dementul 1andi /ersona)ele $esi persona)ul .ara , ocupa n carte un spatiu mai putin e*tins dect &iica ei, /ersida, totusi , &i,ura precupetei dein -adna domina ntre,ul roman prin &orta ei, prin pre,nanta trasaturilor si prin comple*itate .ara este un presona), la care se raportea(a si ce3 lelalte si care prin ponderea lui repre(inta un &actor de echili+ru 7nsusi portretul ei &i(ic su,e3 rea(a masivitate, sta+ilitate8 ".uiere mare , spatoasa, ,reoaie si cu o+ra)ii +atuti de soare, de ploi si de vnt, .ara sta (iua toata su+ satra n dosul mesei pline de poame si de turt dulce " #u&letul ei este dominat de doua pasiuni 8pentru copiii sai si pentu a,onisirea de +ani $aca n ca(ul persona)ului 4hita din nuvela Moara cu Noroc, dra,ostea &ata de &amilie si patima , cele doua sentimente nu intra n con&lict atunci, cnd este vor+a de .ara 'nventiv a, aceasta ,aseste totdeauna modalitatea se a3si reali(a planurile, n ceea ce3i priveste pe copiii cu cat mai putina cheltuiala, determinnd3o pe maica Ae,idia s3o tina pe /ersida aproape ,ratis, iar pe co)ocarul 1ocioaca sa plteasca scutirea lui "rica de armata #im+olica pentru echili+rul a&ectiv al .arei ntre dra,ostea pentru copii si iu+irea de +ani este e*istenta celor trei ciorapi, n care eroina si pastrea(a economiile8 "6nul pentru (ile de +atrnete si pentru nmormntare, altul pentru /ersida, si al treilea pentru "rica " Cnd tre+uie sa &aca o investitie mai importanta, cum este aceea pentru arendarea podului de peste .ures, .ara ia +ani din ciorapul destinat /ersidei, ilustrnd ast&el o anume (,rcenie, vi(i+ila si n ,esturile care nsotesc punerea +ani3 lor la pastrare8 " Cnd poate sa puna &lorinul ia3l saruta, apoi ramne asa, sin,ura, cu +anii ntinsi pe masa, sta pe ,anduri si ncepe n cele din urma sa pln,a " Ca si alte persona)e ale lui #lavici, .ara est caracteri(ata de or,liul care la ea m+raca &orma mndriei de a3si &i &acut stare prin munca ei proprie, si a or,oliului matern 8 ""ot n3are nimeni copii ca mine 9" repeta n di&erite mpre)urari persona)ul, si aceasta e*clamatie plina de satis&actie domina romanul cu &recventa unul laitmotiv, aparnd chiar n situatiile n care comportarea copiilor o supara la n3 ceput pe mama Aceasta capacitate a ener,icei .ara de a trece peste con&lictele care o opun uneori copiilor ce i nesocotesc vointa 0 &u,a /ersidei cu Natl , n rolare lui "rica 2 o caracteri(ea(a drept o &ire adapta+il a pentru care imperativele realitatii nseamna mai mult decat sa le nesocoteasca $atorita capacitatii ei de a lua viata asa cum este, .ara a &ost considerata a &i "via ta nsasi, patima sa, puternica, lacom a, rea, ,eneroasa, vorace si darnica : animata de tensi3

-e&erat clopotel ro

inile cele mai o+scure, dar si ndrumata de elanurile cele mai no+ile : neiertatoare, aspra, severa si +lnda "0. /opescu 2 Cu aceeasi i(+utita arta a anali(at #lavici si evolutia caracterului /ersidei , pornind chiar cu portretul &i(ic 8"7nalta , lata3n umeri , plina, rotunda si cu toate aceste su+irica s3o &rn,i de mi)loc, iar &ata ei ca luna plina , curata ca &loare de ciresi si al+a de o al+eata prin care numai din cnd n cnd stra+ate , a+ia va(ut, un &el de rumeneala " /ersida iu+este cu pasiune pe Natl ;a s&idea(a orice pre)udecata cu privire la casnicie si nvin,e, printr3o rara stapnire de sine , ori prin calcul $upa parerea ei , n dra,oste , le,ea suprema o constituie <<<<<< inimii /ersida nu are nimic conventional n sentimentele sale8 se e*prim a ntotdeauna simplu, &ara po(a Cnd, dupa ce se casatoreste , cu Natl, constata, ca acesta este o &ire pe ct de lasatoare ,pe att de risipitoare, /ersida ia conducerea tre+urilor ,ospodaresti =a ntoarcerea de la Viena, ea deschide un +irt, n care ostenste din (ori si pna3n noapte $in acest punct de vedere, /ersida se aseamana cu .ara: acelasi spirit ntreprin(ator , aceeasi tendinta de a a,onisi +anul ;a nu este nsa stapnita nici un moment de avaritie, dimpotriva, mani&estnd compasiune pentru 1andi, &iul nele,itim al lui 5u+ar, l a)uta de(interesat 7n vreme ce .ara este un caracter, /ersida sete un destin , repre(ennd evolutia de la adolescenta la maturitate Viata lui "rica este mai putin complicata 6cenic si apoi cal&a la 1ocioaca, el nu <<<<<< de loc , sa3i devina ,inere si nici nu cade <<<<<<<<<< co)ocarului $in acest punct de vedere, &iind de o moralitate <<<<<<<<<<< 7ntruct .ara re&u(a sa3i dea +ani pentru a3si rascumpara serviciul militar, "rica pleaca pe &rontul din 'talia , unde este ranit =a napoiere , 1ocioaca l &ace "maiestru" co)ocar, n aceeasi (i n care Natl a)un,e "maiestru" macelar .ediul n care actionea(a eroii din romanul Mara se situea(a din punct de vedere social, n lumea tr,urilor transilvanene , =ipova, -adna, Arad, le,ate ntre ele prin podul arendat de .ara /re(entat n spiritul romanului realist mediul este descris n amanuntime si n pitorescul care este ,enerat de preci(ia descrierii, de cantitatea de viata pe care acesta o contine , si nu de podoa+ele stilistice /rin evocarea acestor medii si prin persona)ele sale comple*e, antrenete n con&licte puternice si puse n situatii diverse si +o,ate, ca nsasi viata, ' #lavici deschide calea romanului realist, o+iectiv, pe care vor pasi dupa el scriitori ardeleni ca ' A,r+iceanu si = -e+reanu

-e&erat clopotel ro