Criminalistica Compendiu de criminalistica, autor Prof.

Lazr Crjan, editura Fundaiei Romnia de Mine, 2004

1. Precizati cine este considerat fondatorul Criminalisticii:, pag. 9 2. Care carte dintre cele enumerate mai jos este considerat ca fundamental pentru aparitia

Criminalisticii ca stiint autonom:, pag. 9

3. Cum a fost definit Criminalistica de ctre fondatorul ei:, pag. 9 4. Criminalistica este o stiint:, pag. 9-10 5. Metode mprumutate de criminalistic din Fizic:, pag. 10 6. Metode mprumutate de Criminalistic din Chimie:, pag. 10 7. Metode mprumutate de Criminalistic din Medicin: :, pag. 10 8. Metode mprumutate de Criminalistic din Matematic:, pag.10 9. Cine este autorul dictonului: ,,Odat cu trecerea timpului se sterg urmele din amintirea

oamenilor si de pe obiecte, dispar oamenii si obiectele:, pag. 13

10. Care din activittile enumerate mai jos nu fac parte din metodele de cercetare ale

Criminalisticii:, pag. 10
11. Sistemul (ramurile) Criminalisticii:, pag. 10 12. Ce cuprinde Criminalistica tehnic:, pag. 10 13. Ce se ntelege prin Criminalistic tactic:, pag. 11 14. Ce se ntelege prin Criminalistic metodologic:, pag. 11 15. Legtura Criminalisticii si Dreptul Penal const n:, pag. 11 16. Legtura Criminalisticii cu Psihologia si Psihiatria rezid n:, pag. 12 17. Precizati cui apartine maxima: ,,Timpul lucreaz n favoarea infractorului:, pag. 13 18. Precizati dac exista o relatie intre factorul timp si descoperirea faptuitorului:, pag. 14 19. Primul manual de criminalistic a fost tiprit de:, pag.9 20. Care din principiile enumerate mai jos constituie principii fundamentale ale Criminalisticii: ,

pag. 12-13

21. Principiul identificrii n Criminalistic nseamn: , pag.13-14 22. Principiul fundamental al Criminalisticii, potrivit cruia svrsirea unei infractiuni

determin modificri materiale n mediul nconjurtor, presupune: , pag.13

23. Prezumtia de nevinovtie, ca principiu fundamental al Criminalisticii, presupune: , pag.13 24. Principiul operativittii, ca principiu fundamental al Criminalisticii, presupune: , pag.13 25. Cine este autorul sintagmei: ,,Nu poate exista infractiune fara urme:, pag.13 26. Categorii de probe pe care le ofer Criminalistica: , pag.14 27. Probele asociative sunt acele probe care: , pag.14 28. Probele disculpante stabilesc: , pag.14 29. Precizati care dintre urmtoarele categorii de probe fac parte din cele pe care le ofer

Criminalistica: , pag.14
30. n ce documente se regsesc primele reguli de cercetare a nscrisurilor: , pag.14 31. Prima expertiz criminalistic a scrisului, cunoscut, dateaz din: , pag.14 32. Cnd a aprut lucrarea ,,Trait des inscriptions en faux de F. Raveneau, apreciat de

Edmond Locard ca ,,lucrare capital n grafoscopie? , pag.15

33. Expertiza grafic are ca obiect: , pag. 14-15 34. Recunoasterea vinovatilor dupa semnalmente, a fost introdusa de: , pag.15 35. Cine este creatorul sistemului de identificare antropometric: , pag.15 36. Sherlock Holmes avea cunostinte profunde de: , pag.16 37. Cine a fcut primele descrieri ale desenelor papilare si orificiilor glandelor sudoripare:

pag. 16
38. Cine a descris pentru prima data crestele papilare intr-o teza de doctorat: , pag.17 39. n ce an a fost publicat prima carte de dactiloscopie din lume, The Finger Prints, sub

semntura lui Sir Francis Galton: , pag.17

40. Cine are meritul de a fi introdus identificarea dactiloscopic n Argentina: , pag.17 41. n 1900, Anglia introduce sistemul de clasificare dactiloscopic elaborat de: , pag.17 42. Cine a propus, pentru prima dat n lume, folosirea amprentelor pentru identificarea

condamnatilor: , pag.17

43. Ce tar a introdus, pentru prima dat n lume, sistemul dactiloscopic de identificare a

persoanelor, n 1894; , pag.17

44. Cine a utilizat, pentru prima dat n lume, amprentele papilare pentru identificarea

infractorilor: , pag.17
45. Cine a publicat prima carte de dactilocopie: , pag.17 46. Cine a scris Trait des inscriptions en faux:, pag.15 47. Cine a publicat prima carte de medicin legal din Romnia, n anul 1860: , pag.18 48. n ce an a luat fiint primul serviciu fotografic la Politia Capitalei: , pag.18 49. Cine a publicat, n 1904, primul Manual tehnic de medicin legal care constituie, n acelasi

timp, primul manual de Criminalistic din tara noastr? , pag.18

50. Cine a publicat Elemente de politie tehnica-dactiloscopia, in 1937: , pag.19 51. Cine este autorul crtii ,,Dactiloscopia si portretul vorbit, aprut n anul 1914: , pag.19 52. Serviciul de identificare judiciara s-a infiintat in: , pag.18 53. Cine este autorul crtii ,,Grafologia si expertizele n scrieri. Anonimul falsul, cu 204

autografe si documente grafologice, elogiat de J. Crpieux-Jamin ti Edmond Locard: pag.19

54. Cine este autorul lucrrii: Expertiza grafic, stiintific si expertiza caligrafic, aprut n

1928: , pag.19
55. Cine a publicat, n 1930, cartea ,,Dactiloscopia n serviciul justitiei:, pag.19 56. Autorul lucrrii ,,Tactica si tehnica perchezitionrii (1941) este: , pag.19 57. Cine a introdus dactiloscopia n Romnia: , pag.18 58. Cine este autorul primului curs de Criminalistic, n 1951? , pag.20 59. n ce an a luat fiint, din initiativa profesorului dr. Mina Minovici, Serviciul antropometric pe

lng Palatul de Justitie? , pag.18

60. Precizati scopul final al identificrii n Criminalistic: , pag.22 61. Care premis, din cele de mai jos, nu este specific identificrii criminalistice : , pag.23 62. Identificarea, dupa Paul Kirk, reprezinta: , pag.22 63. Individualitatea presupune: , pag.22 64. Premisele stiintifice ale identificrii criminalistice sunt: , pag.23

65. Reflectivitatea este nsusirea obiectelor de a se reflecta si a fi reflectate si se prezint sub

urmtoarele forme: , pag.23

66. Care principii nu sunt caracteristice identificrii criminalistice: , pag.24 67. Stabilirea apartenentei de gen, presupune: , pag.24

68. Identificarea individuala, constituie: , pag.24

69. Examinarea comparativa, presupune: , pag.25 70. Cine a formulat, pentru experti: ,,Dac exist cea mai mic ndoial, exprimati-o:, pag.25 71. Cine a fcut precizarea cu privire la responsabilitatea expertului: ,,raportul su s exprime

ndoiala tot att de clar ca si certitudinea:, pag.25

72. Care sunt metodele examinrii comparative: , pag.25 73. Care regul este gresit pentru obtinerea modelelor de comparatie: , pag.25 74. Urmele pot fi clasificate dup urmtoarele criterii: , pag.52-54 75. Prin martor, potrivit legii, se ntelege: , pag.253 76. Receptia senzorial, realizat prin senzatii si perceptii, depinde de: , pag. 255 77. Precizati ordinea proceselor psihice de formare a mrturiei: , pag.255 78. Precizati care termeni nu intr n categoria factorilor de bruiaj: , pag.255 79. Dup factorul creator, urmele se clasific n: , pag.58 80. Dup factorul primitor, urmele se clasific n: , pag.58 81. Dup esenta lor, urmele se clasific n: , pag.58 82. Urmele form pot fi: , pag. 58 83. Urmele de suprafat pot fi: , pag.54 84. Urmele de stratificare si de destratificare pot fi: , pag.54 85. Dup mrime, urmele pot fi: , pag 54 86. Dup modul de formare, urmele pot fi: , pag 55 87. Dup tip sau natur, urmele pot fi: , pag 54-55 88. Urmele deprinderi pot fi: , pag 57 89. Urmele substant includ: , pag 56

90. Urmele pot contribui la clarificarea urmtoarelor aspecte: , pag 52 91. Poroscopia studiaza: , pag 87 92. Identificarea poroscopica este posibila datorita: , pag 87 93. Pentru a fi comparati porii vor fi mariti de: , pag 87 94. Relevarea urmelor papilare pe suprefete cromate sau nichelate se face cu: , pag 89 95. Relevarea urmelor papilare proaspete pe hartie se face cu: , pag 89 96.

Prin urm a infractiunii dupa I. Mircea, se ntelege: , pag 52

97. Precizati care sunt cuvintele care nu sunt caracteristice clasificrii urmelor dup modul de

formare: , pag 55
98. Dupa L. Ionescu, urmele de contact sunt: , pag 55 99. Dactiloscopia are ca obiect: , pag 59 100. Zonele desenului papilar de pe falangeta sunt separate de: , pag 62 101. Cine a definit dactiloscopia ca ,,stiinta privind studiul desenelor papilare: , pag 59 102. Precizati care este denumirea desenului papilar indicat prin sgeat: , pag 67

103. Precizati ce reprezint desenul papilar indicat prin sgeat: , pag 73

104. Precizati denumirea desenului papilar indicat prin sgeat: , pag 66,75

105. Anastomoza este detaliul desenului papilar caracterizat prin: , pag 67

106. Crligul este detaliul desenului papilar caracterizat prin: , pag 66 107. Butoniera este desenul papilar caracterizat prin: , pag 66 108. Detaliile desenului papilar cu frecvent rar de aparitie sunt: , pag 66-81 109. Care zona a desenului papilar este cea mai importanta pentru identificare: , pag 62 110. Cine a formulat Legea celor 12 puncte coincidente? , pag 91 111. Cine a accentuat aspectul calitativ n dactiloscopie, afirmnd c: ,,Patru sau cinci puncte

bine grupate n centrul figurii, ntr-o manier exceptional, conving mai mult dect 12 sau 15 bifurcatii rspndite la periferia desenului? , pag 91
112. Care sunt proprietatile desenelor papilare: , pag 61 113. Amprentele latente sunt: , pag 61 114. Care desen nu reprezinta delta alb: , pag 62

115. Care rspuns este gresit pentru delta neagr: , pag 62

116. Care sunt tipurile de baz ale desenului papilar: , pag 63-64

117. Precizati care denumire nu corespunde detaliului reprezentat grafic: , pag 65-81

anastomoza
bifurcatie
inelul

118. Relevarea urmelor papilare nu se face prin una din urmtoarele metode: , pag 90 119. Relevarea urmelor prin metode chimice nu se face prin: , pag 89 120. Fixarea procesuala a urmelor papilare se face prin: , pag 90 121. Care este numrul minim de detalii caracteristice necesar n multe tri, printre care si

Romania, pentru identificarea persoanei dupa urmele papilare: , pag 91

122. Care dintre urmele create de picioare servesc la identificare certa a autorului: , pag 92 123. Elementele cararii de pasi: , pag 93 124. Crarea de pasi ofer informatii cu privire la: , pag 93 125. In ce situatie urma creata de picior cu ciorap serveste la identificare: , pag 92 126. Lungimea pasului reprezinta:, pag. 93 127. Unghiul de mers este dat de: , pag 93 128. Care dintre elementele cararii de pasi este constant: , pag 93 129. Care urme de picioare se ridica cu pelicula adeziva: , pag 95 130. Precizati care dintre modalitatile de ridicare a urmelor enumerate mai jos este considerata moderna:

, pag 95
131. Urmele de dinti ofer informatii despre: , pag 95-96 132. Urmele de comparatie la dinti se iau prin: , pag 96 133. Prin expertiza urmelor de dinti nu se poate rspunde cu certitudine la una dintre urmtoarele

ntrebri: , pag 95-96

134. Fixarea procesuala a urmelor de dinti se face prin: , pag 95 135. Urmele de dinti pe piele sunt detectate prin: , pag 96 136. Care sunt exigentele privind ridicarea obiectului purtator de urme de dinti: , pag 96 137. Urmele de buze pot fi sub forma: , pag 96 138. Urmele de buze pot fi supuse unor examinri fizico-chimice si biologice, inclusiv testului

ADN, pentru stabilirea: , pag 97

139. Amprentele de urechi nu pot fi: , pag 97 140. Urmele de urechi cele mai apte pentru exploatare sunt: , pag 97 141. Se recomand ca urmele de urechi s fie comparate n mrime natural prin: , pag 97 142. De regul, urmele de ureche nu pot fi: , pag 97 143. Identificarea urechii se obtine prin: , pag 97 144. Ridicarea urmelor de snge se face prin: , pag 98 145. Descoperirea urmelor de snge comport dificultti n situatiile: , pag 98 146. Depistarea petelor de snge se face: , pag 98 147. Cnd se recolteaz snge de la un cadavru se vor preciza: , pag 98 148. Cromatina sexuala serveste la: , pag 99 149. Sangele nazal contine: , pag 99 150. Cercetarea urmelor de sange va fi orientata: , pag 98 151. Expertiza biocriminalistica a urmelor de sange determina: , pag 99 152. Pentru relevarea si fixarea urmelor labiale se recomand: , pag 97 153. Obiectele n stare ud, purttoare de urme de snge, se ambaleaz: , pag 99 154. Expertiza biocriminalistic a urmelor de snge nu poate stabili: , pag 98-99 155. Prin expertiza urmelor de saliv se poate stabili: , pag 100 156. Urmele de sperm se fixeaz prin: , pag 101

157. Urmele seminale prezint interes pentru investigarea criminalistic a urmtoarelor

infractiuni: , pag 101

158. Precautiile la ridicarea urmelor seminale sunt impuse de: , pag 101 159. Pentru ridicarea urmelor seminale se recomand: , pag 101 160. Precizati ce nu poate stabili expertiza biocriminalistic a urmelor seminale: , pag 102 161. Care este timpul de supravietuire a spermatozoizilor intravaginal la femei n viat: , pag 102 162. Cum este preferabil s se recolteze firele de pr de la persoanele suspecte: , pag 103 163. Cum se recomand s se recolteze firele de pr: , pag 103 164. Expertiza firelor de pr determin: , pag 103 165. Precizati anul in care Oswald Avery a stabilit rolul ADN in transmiterea ereditara: , pag 107 166. Ce nu se recomand la locul faptei n cazul prelevrii amprentei genetice: , pag 111 167. Avantajele amprentei genetice: , pag 109-110 168. ADN-ul este prezent n toate celulele nucleate din: , pag 109 169. Care dintre personalitatile enumerate a afirmat ca RFIP si PCR formeaza impreuna piatra de temelie a profilului ADN: , pag 108 170. Pentru identificarea faptuitorului prin amprenta genetica este nevoie de: , pag 110 171. Ce se interzice la recoltarea probelor ADN: , pag 110-113 172. Clasificarea fotografiei judiciare a locului faptei: , pag 30 173. Avantajele fotografiei judiciare sunt: , pag 29 174. Fotografia judiciar operativ (de fixare) cuprinde: , pag 30 175. Fotografia judiciar de examinare cuprinde : , pag 30 176. Fotografiile care fixeaz locul faptei si punctele de reper sunt: , pag 31 177. Fotografia care red scena infractiunii ntr-un singur cadru este denumit: , pag 31 178. Fotografia prin care se nltur zonele oarbe este denumit: , pag 31 179. Fotografia panoramic se realizeaz prin fotografieri succesive ale subiectului, folosindu-se

urmtoarele tehnici: , pag 31

180. Primele reguli stiintifice despre fotografia judiciara apar in 1904 in: , pag 29 181. Fotografia judiciar trebuie s fie: , pag 30-32 182. Fotografia obiectelor principale (cadavru, obiecte corp-delict) se realizeaz: , pag 31 183. Fotografia de detaliu nu este specifica: , pag 31 184. Avantajele fotografiei digitale: , pag 32 185. Cadavrele vor fi fotografiate: , pag 32 186. Scara de executare a fotografiei de identificare este: , pag 33 187. Fotografia de urmrire se execut: , pag 33 188. Fotografia de fixare a rezultatelor perchezitiei poate fi: , pag 33 189. Precizati dac fotografiile de fixare a rezultatelor perchezitiei: , pag 33 190. Fotografia judiciar de examinare n radiatii vizibile poate fi: , pag 34 191. Fotografia de ilustrare nu se foloseste: , pag 34 192. Fotografia de comparare se obtine: , pag 35 193. Fotografia judiciara de examinare in radiatii invizibile se realizeaza prin: , pag 35 194. Din fotografia judiciar de examinare nu fac parte: , pag 34 195. La identificarea persoanei dup fotografie se folosesc urmtoarerle procedee: , pag 137 196. n realizarea metodei portretului vorbit nu se tine cont de: , pag 128-137 197. In Romania, metoda portretului vorbit sau a semnalmentului descriptiv a fost introdusa de: , pag 128 198. La realizarea portretului vorbit se vor respecta urmtoarele reguli: , pag 129 199. Descrierea semnalmentelor se face: , pag 129 200. La realizarea portretului vorbit, nu se folosesc: , pag 128-137 201. Tatuajul ca semn particular se descrie dupa: , pag 133 202. Metoda supraproiectiei const n: , pag 136 203. Semnalmentele statice ale unei persoane: , pag 129 204. Semnalmentele dinamice cuprind: , pag 133-135 205. Prul unei persoane, dup forma sa, poate fi: , pag 130 206. Sprncenele unei persoane, dup amplasare, pot fi: , pag 130

207. Conturul nasului unei persoane poate fi: , pag 131 208. In identificarea cadavrelor necunoscute metoda antropologica va fi inlocuita cu: , pag 137 209. Expertiza criminalistic a vocii si vorbirii se bucur de reusit dac: , pag 139 210. Prin expertiza criminalistic a vocii si vorbirii (fonocriminalistic) pot fi lmurite: , pag 139 211. Identificarea cadavrelor dup metoda Gherasimov-Riscutia se realizeaz prin: , pag 136 212. Precizati care urme nu fac parte din categoria urmelor principale ale mpuscturii: , pag

159-160
213. Precizati care urme nu fac parte din categoria urmelor secundare ale mpuscturii: , pag

159-160
214. Directia de tragere se stabileste prin: , pag 160 215. Expertiza urmelor principale ale tragerii stabileste: , pag 158-159 216. Urmele de perforare sunt compuse din: , pag 157 217. Proiectilele pot fi asimilate cu: , pag157 218. Forma rupturilor provocate de gaze (stelar, cruce, lipsa de material) depinde de: , pag 159 219. Stabilirea distantei de tragere la armele de vanatoare se face dupa: , pag 160 220. La stabilirea vechimii unui nscris se iau n calcul: , pag 183 221. Vechimea actelor dactilografiate nu depinde de: , pag 183 222. Caracteristici generale ale scrisului sunt: , pag 184 223. Caracteristici particulare ale scrisului sunt: , pag 185 224. Falsul prin inlaturare de text se realizeaza prin: , pag 186-187 225. Falsul prin imitarea scrisului se realizeaza prin: , pag 187-188 226. Falsul prin adaugare de text este o forma tipica a: , pag 187 227. Sub aspectul caracteristicilor, cercetarea locului faptei este o activitate: , pag 220 228. Cel care ajunge primul la locul faptei nu trebuie sa ia una din urmatoarele masuri: , pag 224 229. Care dintre urmatoarele reguli generale de cercetare a locului faptei este falsa: , pag 223 230. Ce activitati nu se executa in faza statica a cercetarii locului faptei: , pag 228-229

231. Ce activitati nu sunt specifice fazei dinamice de cercetare a locului faptei: , pag 229-230 232. Ce se intelege prin fixarea procesuala a locului faptei: , pag 221-223 233. Ce nu trebuie sa se consemneze in procesul-verbal de cercetare a locului faptei: , pag 221-223 234. Importanta cercetarii locului faptei: , pag 220 235. Cercetarea locului faptei se efectueaza: , pag 221 236. In procesul-verbal de cercetare a locului faptei nu se mentioneaza: , pag 223 237. Cel care ajunge primul la locul faptei trebuie sa ia urmatoarele masuri: , pag 224 238. In faza dinamica a cercetarii locului faptei nu se permite: , pag 229 239. Care factori sunt de natura obiectiva si influenteaza marturia: , pag 256 240. Care factori sunt de natura subiectiva si influenteaza marturia: , pag 256 241. Cum trebuie sa fie intrebarile adresate martorilor: , pag 258 242. Particularitatile pe care le prezinta varsta martorilor minori intre 10-14 ani: , pag 262 243. In care grupa de varsta minorul are o conduita contradictorie, fiind dispus sa exagereze: , pag262 244. Precizati cum se face ascultarea bolnavului mintal: , pag 263 245. Particularitatile procedeelor tactice de ascultare a persoanei vatamate: , pag 266-267 246. Declaratia invinuitului sau inculpatului are o valoare probanta: , pag 268-269 247. Care este cea mai tipica atitudine a invinuitului sau inculpatului: , pag 270 248. Daca exista mai multi inviniuti sau inculpati, care vor fi ascultati la inceput? , pag 274 249. Invinuitul sau inculpatul va fi dominat de anchetatorul care: , pag 275 250. Valoarea probanta a testarii poligraf: , pag 278.