Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei - Universitatea Bucuresti.

Influenta relatiei de prietenie a partenerilor de cuplu cu persoanele de sex opus in aparitia geloziei

Titular curs: Prof. Dr. Florinda Golu Titular seminar: Prof. Dr. E il Gate! Bena "na-#aria D$scul%u Elena - Georgiana &ruceanu 'ictor ( Daniel #atei "ndrei - Daniel #itroi &ristian ( "ndrei S)r*u +ana

Dece *rie ,-.. (

Rezumat
"cest studiu ur $re/te de onstrarea faptului c$ rela%ia de prietenie a partenerilor de cuplu cu persoane de sex opus influen%eaz$ apari%ia geloziei 0n cadrul cuplului1 aceasta nu $r)ndu-se printre ultiplele dizar onii prezente 0n via%a de cuplu tot ai frecvent. Ipoteza cercet$rii sus%ine faptul c$ rela%ia de prietenie a partenerilor cu persoane de sex opus concur$ la apari%ia geloziei. Pentru realizarea prezentei cercet$ri1 s-au constituit dou$ grupuri de c)te .2 fe ei /i .2 *$r*a%i1 studen%i1 cu v)rsta cuprins$ 0n intervalul .3 ( ,2 de ani1 iar instru entul utilizat a constat 0ntr-un chestionar. Keywords: cuplu, gelozie, relatie, prietenie, parteneri, dizarmonie, incredere.

Introducere
Gelozia reprezint$ un ansamblu de triri, gnduri i aciuni care apar i se dezvolt cnd o relaie semnificativ este perceput ca ameninat de un rival 45u%$1 ,--.1 p. ..,6. Sociologul1 Ira 7eiss1 0n cartea1 89ourne: into sexualit:8 4.;3<61 ofer$ dovezi e pirice1 din nu eroase culturi1 0n spri!inul ideii c$ gelozia exist$1 0n diverse for e1 0n toate societ$%ile u ane. De ase enea1 psihologul1 7alph =up>a1 0ntr-un studiu realizat pe ;, de culturi 48"lternative ?ifest:les81 .;3.61 a indentificat gelozia 0n toate /i a descoperit c$ intensitatea de anifestare a acesteia este direct propor%ional$ cu i portan%a c$s$toriei ai *un si c$ aceasta pentru sine1 45u%$1 ,--.6. Gelozia1 0n interiorul cuplului1 0 *rac$ variate for e1 /i anu e@ gelozieinvidie ( apare atunci c)nd o persoan$ si te c$ partenerul este superioritate a enin%$ rela%iaA rezult$ autoco p$ti ire sau depresieA gelozie-posesiv ( cel care de a fi exclus sau negli!at1 atunci c)nd partenerul petrece ai din preocuparea exagerat$

anifest$ acest tip de gelozie ult ti p 0n co pania altor ai des1 realiz$rile /i

caut$ s$ o*%in$ Bputere8 asupra parteneruluiA gelozie-excludere ( porne/te din senti entul persoane 4profesional1 recreere etc6A gelozie-competie ( cel

afir $rile unui partener sunt percepute ca o a enin%are pentru i aginea de sine a celuilalt partener1 conduc)nd la senti ente de nelini/te si inadecvan%$A gelozia-egocentric ( apare atunci c)nd un partener e/ueaz$ 0n a per ite /i favoriza pe cel$lalt s$-/i expri e individualitateaA gelozia-nelinite si team ( rezult$ din senti entul de insecuritate personal$ si este 0nso%it de o stare de anxietate sever$1 a plificat de nelini/tea c$ cel$lalt partener nu se i plic$ suficient 0n en%inerea rela%iei. anifest$rilor Gelozia1 la fel ca /i dragostea1 este greu de definit datorit$ diversit$%ii

co porta entale ale celor care Bsufer$8 de aceasta. Senti entele asociate sunt@ tea a de pierdere sau de a*andon1 anxietate1 durere1 ap$sare1 vulnera*ilitate /i lipsa de speran%$. Gelozia este cea care otr$ve/te via%a de cuplu prin supri area 0ncrederii /i a respectului reciproc. De ase enea1 anifestarea tr$irilor /i atitudinilor de gelozie duc la asculinitatea sau fe initatea1 fragilizarea unit$%ii cuplului. "desea1 gelozia expri $ ne0ncrederea 0n sine1 0n propriile calit$%i rela%ionale1 co plexe de inferioritate privind

egocentris 1 narcisis 1 i aturitatea afectiv$. Partenerul gelos dezvolt$ un puternic senti ent de posesiune a persoanei celuilalt1 a plificat de frustrare. Dn ur a cercet$rilor efectuate de c$tre &lanton /i S ith1 0n .;EE1 a rezultat c$ gelozia este tr$it$ /i expri at$ diferit de c$tre *$r*a%i /i fe ei. B$r*a%ii tind s$ nege senti entele lor de gelozie1 dar /i le expri $ prin furie /i violen%$. &el intre 0n co peti%ie cu rivalii. Fe eile confor ai frecvent1 ei sunt gelo/i fata de activitatea sexual$ a partenerelorA tot ei tind s$-/i acuze partenerele /i s$ anifest$ gelozie fa%$ de i plic$rile e o%ionale ale partenerilor 0n raport cu alte fe ei 4#itrofan1 I.1 #itrofan 5.1 .;;F6. De ase enea1 cercet$rii lui Gregor: ?. Ghite 4.;3.61 la Universitat: of #ar:land1 gelozia apare 0n condi%iile 0n care nesatisfacerea sexual$1 lipsa variet$%ii sexuale conduce la atrac%ia unuia dintre parteneri fa%$ de o ter%$ persoan$. + alt$ explica%ie ( cultural$ sau social$ ( este aceea c$ gelozia 0/i are originile 0n od special 0n i agina%ie1 i agina%ia fiind afectat$ de cultura 0n care tr$ie/te persoana. Una dintre teoriile care au 0ncercat s$ explice geloziei este teoria odurile de for are /i anifesare ale en%inerii auto-evalu$rii. "ceasta se refer$ la discrepan%ele 0ntre dou$ odul sau felul 0n care ai a enin%a%i de

persoane aflate 0n rela%ie. "uto ( evaluarea este definit$ a fiind

persoana se percepe. "cest proces de cre/tere /i progres este sti ulat sau 0 piedicat de co porta entul persoanelor apropiate psihologic1 astfel c$ oa enii sunt prieteni dec)t de du/ ani. "uto ( evaluarea unei persoane ( si ilar$ de fapt cu sti $ de sine ( este crescut$ atunci c)nd persoanele apropiate se poart$ *ine. Pe de alt$ parte1 succesul unei persoane apropiate psihologic poate sc$dea auto-evaluarea su*iectului 0n cadrul procesului de co para%ie1 aceasta deoarece succesul celuilalt invit$ la co para%ie cu propriile capacit$%i1 afect)nd astfel auto-evaluarea. Exist$ studii care leag$ gelozia de do eniu cu odelul teoriei en%inerii auto-evalu$rii. Gelozia este crescut$ atunci c)nd realiz$rile rivalului se situeaz$ de ase enea 0ntr-un are relevan%$ pentru su*iect. &a ur are1 se pare c$ sunt i portante en%inere ai caracteristicile rivalului1 un exe plu fiind caracteristicile profesionale deose*ite1 a*ilit$%i sau talente speciale1 etc. Gelozia este astfel conceptualizat$ ca proces specific de a auto-evalu$rii. "ceasta este si %it$1 care sunt i portante pentru ai ales1 atunci c)nd face odul 0n care ne defini co para%ii 0n do enii c$ nu ne pute

pe noi 0n/ine. Gelozia este

pro*a*il$ atunci c)nd rela%ia este a enin%at$ de un rival cu care consider$

co para 0ntr-un anu it do eniu. +a enii sunt

otiva%i pentru a-i cre/te sti a de sine1 en%in$ o sti $ de sine

respectiv se vor purta astfel 0nc)t s$ pro oveze un punct de vedere pozitiv despre ei 0n/i/i. #ulte din ocaziile de a o*%ine feed-*ac> astfel 0nc)t persoana s$ 0/i sine crescut$ poate fi crescut$ 0/i are originile 0n interac%iunile sociale cu persoanele si ilare. Dn plus1 sti a de en%inut$ de persoan$ /i prin faptul c$ cunoa/te persoane care au od popular ca Ba se a*ilit$%i H capacit$%i deose*ite /i succes1 ceea ce este cunioscut 0n

sc$lda 0n gloria altora8. Iotu/i1 sunt situa%ii 0n care succesul altora duce la sc$derea sti ei de sine a persoanei ( respectiv atunci c)nd do eniul de succes al celeilalte persoane are relevan%$ crescut$ pentru noi1 respectiv situa%ii care invoc$ co para%ii. "uto-evaluarea este a enin%at$ atunci c)nd persoan$ face co apara%ii care pot fi 0n defavoarea s$. Gelozia este astfel resi %it$ ai ales atunci c)nd ave tendin%a de a ne co para cu rivalul 4JJJ.psihosexologie.nlp.co .ro6. Dn ceea ce prive/te rela%ia de cuplu1 0n cadrul ei pot ap$rea diverse pro*le e sau1 altfel spus1 dizar onii1 ce concur$ la deteriorarea sau chiar 0ntreruperea acesteia. Situa%iile din via%a de cuplu1 personalitatea partenerilor1 ediul social 0n care ace/tia 0/i desf$/oar$ activit$%ile1 gradul de evolu%ie al acestuia pot conduce la declan/area unei diversit$%i de pro*le e1 ce pot afecta *una func%ionare a rela%iei. + serie de cauze ale pro*le elor din via%a de cuplu poate fi tratat$ prin care partenerii co it erori chiar de la 0nceputul rela%iei. &ea poate face apari%ia prin ur $toarele ecanis e psihologice@ odul 0n ai frecvent$ eroare este ini alizarea *inevoitoare a

ignorarea 8voluntar$8 a se nalelor1 ce ar putea indica pro*le e i portante. "ceasta 0/i i portan%ei ac%iunilor partenerului1 inventarea de scuze 0n favoarea acestuia1 negarea vehe ent$ a co porta entelor o*serva*ile facil. De ase enea1 se poate spune c$ func%ioneaz$ o extraordinar$ capacitate u an$ de auto-0n/elare1 deoarece1 0n ceea ce prive/te odul de anifestare co porta ental$ al parteneruluiHpartenerei1 8se vede doar ecanis e ceea ce se dore/te s$ se vad$ 81 aceast$ percep%ie selectiv$1 generat$ de incon/tiente1 conduc)nd spre i pas sau dezastru rela%ional. + alt$ eroare prezent$1 deseori1 0n rela%ia de cuplu este reprezentat$ de faptul c$ nu se pun 0ntre*$ri suficiente. Dntre*$rile care erit$ puse partenerului1 la 0nceputul unei orale1 calitatea rela%iilor de fa ilie1 rela%ii1 apar%in c)torva do enii esen%iale1 /i anu e@ viziunea personal$ asupra co unic$rii /i anga!a entul reciproc 0n cuplu1 valori si atitudini

eventualele rela%ii anterioare /i cauzele 0ntreruperii lor1 scopuri profesionale /i financiare /i orientarea spiritual$. De ase enea1 0ntr-o rela%ie de cuplu 0/i ai poate face apari%ia /i realizarea rapid$ de co pro isuri. "cestea1 fiind1 de fapt1 0ncerc$rile de adaptare la cel$lalt1 nu con%in ni ic negativ dac$ sunt accepta*ile1 reciproce /i negocia*ile 0n ti p. Ele sunt distructive nu ai 0n ar onii false. &ele Erori care o entul 0n care au un caracter unilateral /i vizeaz$ crearea unei ai periculoase co pro isuri existente 0n cadrul unei rela%ii se refer$ ai pot ap$rea /i afecta ateriale. ai des 0nt)lnite 0n cadrul rela%iei de cuplu1 cauzate frecvent de anipularea odul pozitiv de desf$/urare al unei rela%ii de

la@ valori /i credin%e personale1 preocup$ri /i interese personale1 fa ilia /i prietenii. cuplu sunt@ cople/irea de excita%ia sexual$ 4 ai ales 0n cazul *$r*a%ilor6 /i aprecierea exacer*at$ a *unurilor Pro*le ele cele cele ai sus

en%ionate1 pot fi ur $toarele@ lipsa unei co unic$ri eficiente1

partenerului con!ugal1 conflictul con!ugal1 dependen%a1 gelozia1 infidelitatea1 violen%a do estic$1 0n od frecvent1 aceste pro*le e1 respectiv dizar onii1 conduc)nd la destr$ area rela%iei de cuplu sau la divor%. Lipsa unei comunicri eficiente. Din perspectiva lui 'ela: 4.;E261 co unicarea 0n rela%ia de cuplu se 0 parte 0n ur $toarele faze1 /i anu e@ faza euforic - cuvintele au ic$ i portan%$1 afectivitatea do in)nd /i chiar defor )nd realitateaA faza ciclotim - exist$ o alternan%$ 0ntre perioada 0n care dialogul este posi*il /i perioade negative1 cu dialog i posi*il1 cuvintele av)nd sens /i valoare diferit$ pentru partenerii din cadrul cupluluiA faza de rutin - apare neutralitatea sau 0nchiderea 0n sine1 lipsa nevoii de expri are /i 0n%elegereA faza de agresivitate i de revolt - apare violen%a ver*al$ necontrolat$1 interpret$rile do in$ o*iectivitatea /i apare lipsa de logic$. Manipularea partenerului conjugal. Unele dintre principalele odalit$%i de anipulare a partenerului de cuplu sunt@ modificarea sex-rolurilor ( de o*icei1 *$r*a%ii fac tot posi*ilul s$ 0nt)rzie acest proces1 0n vre e ce fe eile fac tot ce pot pentru a-l gr$*i1 a *ele sexe put)nd apela la influen%area reciproc$1 la tehnici de persuasiune1 dar /i de anipulareA culpabilizarea celuilalt ( pro*le ele apar 0n existent$ 0ntr-o anu it$ o entul 0n care culpa*ilitatea1 $sur$ 0n interiorul fiec$ruia1 este 0ntre%inut$ de c$tre partener1

pentru a-l deter ina pe cel$lalt s$-/i asu e o responsa*ilitate care nu-i apar%ine /i1 prin aceasta1 s$-i induc$ un senti ent de vinov$%ie1 pe care sa-l poat$ folosi 0n avanta!ul s$uA

<

victimizarea ( de o*icei1

anipulatorul nu %ine sea a de nevoile sau dorin%ele partenerului1 o entele 0n care i se va repro/a acest

i pun)ndu-le su*til pe ale sale1 iar 0n

co porta ent1 va sus%ine contrariul1 consider)ndu-se victi a ingratitudinii celuilalt1 deter in)ndu-/i astfel partenerul s$ cedeze1 pentru a nu strica 8ar onia8 cupluluiA fenomenul de proiecie ( anipulatorul su*liniaza1 cu orice prile!1 8defectele /i sl$*iciunile8 partenerului1 atri*uindu-/i sie/i calit$%ile care1 aparent1 0i lipsesc acestuia1 c)nd1 0n realitate1 defectele /i sl$*iciunile 0i apar%in. Conflictul conjugal. &ele ai i portante cauze care stau la *aza conflictelor de odul de exercitare al rolurilor con!ugale este odelelor de rol con!ugal preluate /i odelelor o entul 0n care partenerul1 odelul de rela%ionare s$ fie ai nu eroase. Lipsa natur$ con!ugal$ /i a cre/terii ratei divor%urilor sunt@ Redefinirea rolurilor masculine i feminine. De o*icei1 la 0nceputul c$s$toriei1 deter inat socio-educa%ional /i este tri*utar

interiorizate 0n fa ilia de origine1 so%ii raport)ndu-se unii la al%ii prin preluarea de rela%ionare ale p$rin%ilor lor. &onflictul 0/i face apari%ia 0n indiferent de ce sex ar fi acesta1 dore/te ca rolurile /i la odelele i itative sunt ai

construite1 ci nu preluate1 adaptate la cerin%ele societ$%ii actuale. De aceea1 cu c)t aderen%ele ari1 cu at)t conflictele sunt comunicrii ntre parteneri. B$r*atul /i fe eia au un fel diferit de a co unica1 nu nu ai 0n rela%iile sociale1 dar /i 0n cele inti e. De exe plu1 0ntre*$rile sunt considerate de c$tre fe ei1 un i!loc de a en%ine vie conversa%ia1 0n vre e ce pentru *$r*a%i1 acestea reprezint$ cereri de infor a%ii. Pe de alt$ parte1 de/i se poate ca partenerii de cuplu s$ vor*easc$ foarte ult 0ntre ei1 schi *)nd astfel cantit$%i considera*ile de infor a%ii1 calitatea acestora las$ de dorit1 din cauza evit$rii discu%iilor despre pro*le ele1 nelini/tile1 ne ul%u irile fa%$ de anu ite co porta ente ale partenerului1 din tea a gener$rii certurilor sau discu%iilor contradictorii. "cestea1 0n ti p1 se transfor $ 0n frustr$ri1 ce pot conduce la conflicte foarte grave sau chiar rupturi ale rela%iei. ivergenele motivaionale. &onflictul inter otiva%ional poate fi cauzat de ne0n%elegerea ideii c$ un cuplu func%ional este acela 0n care fiecare dintre parteneri contri*uie la satisfacerea1 atat a propriilor tre*uin%e1 c)t /i a celuilalt. De ase enea1 acesta este generat de 8nivelurile diferite de raportare la un o*iectiv co un sau de raport$rile si ultane la o*iective diferite8 4#itrofan1 .;3;1 p. .C< apud. &iuperc$1 ,---1 p. ,CE6. iscrepana mare ntre dorine i ateptri. &u c)t este ai are distan%a dintre rolul sperat /i cel realizat1 cu at)t cre/te pro*a*ilitatea de

apari%ie a tensiunilor1 respectiv a conflictelor con!ugale. !nsatisfacia sexual. Dn cazul cuplului conte poran1 se acord$ o i portan%$ foarte pun)ndu-se accent ai are perfor an%elor sexuale1 ult ca niciodat$ pe satisfacia sexual, potenialul orgasmic, ai ales dac$ acesta conduce /i la apari%ia unei rela%ii

apetitul sexual etc. Gradul de ne0 plinire sexual$ pe care il resi t partenerii poate fi generator de conflict con!ugal1 extracon!ugale. Relaiile tensive cu familia de origine. "cestea pot conduce la conflicte intra-cuplu1 datorit$ coa*it$rii cu p$rin%ii 0n acela/i spa%iu locativ. ?ipsa inti it$%ii1 precu /i tensiunile dintre nor$ ( soacr$ sau ginere ( socru creeaz$ dizar onii ti purii 0n cadrul rela%iei 4&iuperc$1 ,---6. Dependena. "ceasta se anifest$ exact ca 0n cazul drogurilor1 alcoolului sau tutunului1 cu deose*irea c$1 0n acest caz1 persoana devine dependent$ de partener. "ceasta este con/tient$ de r$ul pe care i-l produce rela%ia respectiv$1 0ns$1 pur /i si plu1 nu o poate 0ncheia1 fapt ce o conduce la devastare e o%ional$ 45u%$1 ,--.6. Gelozia. Gelozia este o e o%ie ale c$rei efecte Bias$ adesea de su* control8 4Goldie1 ,---6. Gelozia poate dura ult ai ult dec)t o e o%ie *azal$ cu este furia1 f$r$ a-/i pierde din intensitate1 ea nefiind expri at$ printr-o singur$ e o%ie sau co porta ent. Prin ur are1 psihologii nu au c$zut 0nc$ de acord 0n ce prive/te defini%ia geloziei1 fapt ce a deter inat existenta ai ultor defini%ii1 /i anu e@ BGelozia ro antic$ este un co plex de g)nduri1 senti ente /i ac%iuni care ur eaz$ a enin%$rii sti ei de sine /iHsau a enin%$rii existen%ei sau calit$%ii rela%iei c)nd acele a enin%$ri sunt generate de percep%ia unei atrac%ii poten%iale sau reale dintre partener /i un rival 4uneori i aginar68 4Ghite1 .;3.6. BGelozia este o reac%ie advers$ care apare ca rezultat al rela%iei extracon!ugale a partenerului1 real$ sau i aginar$8 4Brin>le /i Bun>1 .;;.6. BGelozia este conceptualizat$ ca r$spuns cognitiv1 e o%ional /i co porta ental atunci c)nd rela%ia este a enin%at$. Dn cazul geloziei sexuale1 aceasta ia na/tere din suspectarea sau luarea la cuno/tin%$ a faptului c$ partenerul are sau dore/te s$ ai*$ activitate sexual$ cu altcineva. Dn cazul geloziei e o%ionale persoana se si te a enin%at$ de i plicarea e o%ional$ a partenerului fa%$ de o a treia persoan$ 4Guerrero1 Spitz*erg /i Koshi ura1 ,--F6. BGelozia este o reac%ie protectoare fa%$ de o a enin%are perceput$ la adresa rela%iei8 4Bevan1 ,--F6. Ioate defini%iile su*liniaz$ faptul c$ gelozia este o reac%ie la a enin%are. Dn gelozia i plic$ /i co porta ente protective. od tipic1

Dn cultura popular$1 cuv)ntul Bgelozie8 este adesea folosit ca sinoni

cu Binvidia81

pro*a*il pentru c$ adesea persoan$ poate invidia caracteristicile cuiva care 0i este rival ro antic. De fapt1 gelozia ro antic$ poate fi interpretat$ ca for $ a invidiei@ persoana geloas$ poate fi invidioas$ pe afec%iunea pe care partenerul o d$ rivalului1 afec%iune la care persoana geloas$ si te c$ are avea dreptul. Iotu/i1 gelozia se refer$ ai degra*$ la dorin%a persoanei de a p$stra ceea ce are1 0n ti p ce invidia se refer$ la dorin%a de a o*%ine ceva ce nu are. "stfel1 copilul este gelos pe un frate care capteaz$ aten%ia p$rin%ilor /i invidios pe *icicleta unui prieten. Persoana geloas$ percepe faptul c$ posed$ o rela%ie valoroas$ /i c$ se afl$ 0n pericol de a o pierde sau de a fi odificat$. "xperiena geloziei implic: tea a de pierdereA suspiciunea sau furia legat de tr$dareA sti $ de sine sc$zut$A triste%e privitor la pierdereA nesiguran%$A singur$tateA tea a de a pierde o persoan$ i portant$ 0n favoarea cuiva ai atr$g$tor. senti enteA otiva%ie "xperiena invidiei implic: senti ente de inferioritateA dorin%aA rea-voin%$ fa%$ de persoana invidiat$1 adesea aco paniat$ de vin$ legat de aceste pentru 0 *un$t$%ireA dorin%a de a poseda calit$%ile atractive ale rivaluluiA resenti ente referitor la circu stan%eA dezapro*area senti entelor. Gelozia i plic$ un 0ntreg episod e o%ional1 incluz)nd o nara%iune co plex$@ circu stan%ele care duc le gelozie1 gelozie 0n sine ca e o%ie1 0nc$rc$rile de auto-reglare1 ac%iunile /i eveni entele ulterioare 4Parrot1 ,--.6. 5ara%iunea 0/i poate avea originea 0n fapte1 g)nduri1 percep%ii /i a intiri1 dar se poate *aza /i pe i agina%ie /i presupuneri. + explica%ie posi*il$ a originii geloziei este aceea furnizat$ de psihologia evolu%ionist$@ ca e o%ie care a evoluat pentru a axi aliza succesul nostru genetic 4Buss /i Larsen1 ,--F6. &o porta entul gelos la *$r*at are scopul de a evita tr$darea sexual$1 astfel 0nc)t s$ nu risipeasc$ resurse 0ngri!ind progenitura unui alt *$r*at. De/i psihologia tradi%ional$ consider$ excita%ia sexual$ c$ ur are a geloziei1 o parafilie1 unii autori sus%in c$ gelozia poate avea un efect pozitiv asupra func%iei sexuale /i satisfac%iei sexuale. Studiile arat$ c$ uneori gelozia duce la cre/terea pasiunii pentru partener /i intensit$%ii sexului pasional. Gelozia la copii /i adolescen%i a fost o*servat$ ult de cultur$. Gelozia la adolescen%i apare ai ales la aceia cu sti $ de sine sc$zut$1 put)nd evoca reac%ii agresive. Pe de alt$ parte1 atitudinile fa%$ de gelozie depind ai ales privitor la prieteni ( tea a de a

pierde prieteni1 0n asociere cu sti $ de sine sc$zut$. espre gelozie i stima de sine. #ulte persoane geloase au o sti $ de sine sc$zut$. "tunci c)nd persoana si te c$ nu este de n$ de aten%ie1 dragoste /i respect are o tendin%$ ai pronun%at$ de a fi geloas$ pe partener. Persoan$ poate avea tendin%a de a se co para 0n per anen%$ cu al%ii1 de a nu avea 0ncredere 0n ceilal%i1 poate avea o structur$ de personalitate de tip paranoid1 poate dori s$ 0/i controleze partenerul. #odelul socio etric al sti ei de sine sus%ine c$ sti a de sine onitorizeaz$ reac%iile altora /i alerteaz$ persoana 0n ce prive/te posi*ilitatea excluderii sociale. Sti a de sine c$ tr$s$tur$ se coreleaz$ pozitiv cu gradul 0n care persoana se si te 0n general inclus$ /i nu exclus$ de alte persoane. "tunci c)nd partenerul este infidel fe eile au 0ndoieli referitor la sine dec)t *$r*a%ii1 acest lucru fiind vala*il sc$zut$. + serie de studii 0ns$ 4Buun>1 .;3,6 arat$ c$ gelozia anticipat$ nu este corelat$ cu sti $ de sine sc$zut$ la *$r*a%i. Pe de alt$ parte1 gelozia anticipat$ este legat$ de dependen%$ e o%ional$. "lte studii 4Salove:1 7adiu1 .;;.6 leag$ gelozia de sti $ de sine glo*al$ sc$zut$. Infidelitatea. Dn general1 si pla existen%$ a leg$turii extra aritale indic$ un dezechili*ru 0n siste ul e o%ional al cuplului1 inti itatea 0ncet)nd s$ existe1 0n sensul c$ a*ilitatea indivizilor de a se co unica pe ei 0n/i/i1 de a vor*i despre tr$irile1 nevoile /i dorin%ele lor1 de a asculta /i 0n%elege este alterat$ sau anulat$. De aceea1 se poate afir a c infidelitatea nu i se intmpl cuiva, ci este ceva ce se produce #$%R" &! &'("$! 45u%$1 ,--.1 p. .CF6. Dntr-un studiu din .;EF 48&onscious and Unconscious Factors in #arital Infidelit:861 psihologii clinicieni1 Greene /i ?ustig1 au descoperit c$ frustrarea sexual$1 curiozitatea1 dorin%a de r$z*unare1 plicitseala /i nevoia de recunoa/tere sunt otivele cu cea ai ridicat$ frecven%$1 iar "nthon: Iho pson1 0n B9ournal of #arriage Iherap:8 4.;3F61 arat$ c$ dezvoltarea unei rela%ii 0n afara cuplului este cu at)t /i calitatea leg$turii sexuale 0n cuplu sunt de cuplu 45uta1 ,--.6. ai pro*a*il$1 cu c)t frecven%a ai sc$zute. De ase enea1 studiile realizate 0n ai ulte ai ales la fe eile cu sti $

do eniu concluzioneaz$ c$ exist$ o leg$tur$ 0ntre infidelitate /i aprecierea redus$ a rela%iei

.-

Infidelitatea sexual$ a fe eii poate reduce succesul reproductiv al *$r*atului datorit$ riscului de pierdere a oportunit$%ii de reproducere /i investi%iei resurselor paterne 0n progenituri ne)nrudite genetic. Pe de alt$ parte succesul reproductiv al fe eii este pus 0n pericol dac$ fe eia pierde resursele /i spri!inul *$r*atului 0n cre/terea progeniturilor sale 4confor psihologiei evolu%ioniste6. Si pla infidelitate sexual$ a *$r*atului nu i plic$ 0n od necesar riscul de pierdere a investi%iei paterne."cest risc apare dac$ *$r*atul se ata/eaz$ e o%ional de o alt$ partener$. De/i onoga ia /i exclusivitatea sexual$ sunt nor e culturale 0n area e!oritate

a cuplurilor heterosexuale c$s$torite1 totu/i1 adulterul /i infidelitatea sunt foarte r$sp)ndite. Un studiu din SU" 4?au an1 Ganon1 #ichael1 #ichaels1 .;;F6 arat$ c$ ,2M din *$r*a%ii c$s$tori%i /i .2M din fe eile c$s$torite au avut cel pu%in o aventur$ pe parcursul c$s$toriei. &ercet$torii sus%in c$ infidelitatea este u*icuitar$ 0n rela%iile heterosexuale /i se asociaz$ cu ultiple costuri negative sociale /i e o%ionale. &a ur are situa%ie de a lucra cu unei ase enea situa%ii. Sch it 4,--C6 arat$ c$1 0n general1 *$r*a%ii doresc este de F ori ai ai ulte partenere sexuale ai ales aventuri extracon!ugale. Iotu/i 0n ul%i psihoterapeu%i se g$sesc 0n e *rii unei fa ilii care tre*uie s$ gestioneze consecin%ele unei ulte cazuri psihoterapeu%ii nu cunosc co plexitatea

dec)t fe eile ( respectiv pro*a*ilitatea ca un *$r*at s$ doreasc$ o aventur$ extracon!ugal$ are dec)t la fe ei. Dn ce prive/te fe eile acestea 0/i 0n/al$ so%ul ai 0n anu ite contexte /i func%ie de starea rela%iei. 7ata rezultatul unei investi%ii 4Danilu>1 .;;36. &ele ai ai sc$zut$ a infidelit$%ii la fe ei este

ari ( sexualitatea fiind adesea sinoni $ cu inti itatea

ulte fe ei nu sunt infidele doar din ra%iuni sexuale. ai pu%in ai onoga i dec)t fe eile1

De/i se presupune c$1 0n general1 *$r*a%ii sunt infidelit$%ii la fe ei este cel pu%in egal$ sau chiar

cercet$rile efectuate pe popula%ia t)n$r$ conte poran$ arat$ c$ rata de prevalen%$ a are dec)t la *$r*at 4Ireas /i ai Giesen1 ,---A Fisher1 ,--E6. &u toate acestea consecin%ele 0n/el$rii so%ului sunt

serioase la fe ei dec)t la *$r*a%i. "ceasta /i datorit$ faptului c$ socializarea *$r*a%ilor tineri 0ncura!eaz$ curiozitatea sexual$ /i experi entarea1 0n ti p ce socializarea fe eilor 0ncura!eaz$ i plicarea /i investi%ia 0n rela%ie. "ceste tipare sunt congruente cu teoria evolu%ionist$ 0n care atitudinile sunt explicate prin strategiile de 0 perechere /i reproducere

..

care sunt diferite le *$r*a%i co parativ cu fe eile. Ieoria evolu%ionist$ explic$ interesul ai are al *$r*atului pentru activitatea sexual$ fiind otivat de dorin%a succesului ai ulte fe ei. Pe de alt$ reproductiv care este copiii. Date fiind aceste diferen%e dintre *$r*a%i /i fe ei1 terapeu%ii se pot a/tepta la reac%ii foarte diferite la infidelitate. Fe eile tind s$ fie ai sup$rate atunci c)nd so%ul spune c$ ai sup$ra%i dac$ so%ia a avut ai vinovate /i depresive 0n este 0ndr$gostit sau c$ are senti ente fa%$ de cealalt$ fe eie dec)t dac$ spune c$ aventura nu a fost dec)t pentru sex. Pe de alt$ parte *$r*a%ii sunt cazul infidelit$%ii1 0n ti p ce *$r*$%ii reac%ioneaz$ legat de infidelitate 0n general este activitate sexual$ cu un alt *$r*at. Fe eile se si t 0n general axi izat dac$ se 0 perecheaz$ cu c)t

parte succesul reproductiv fe eii depinde de

en%inerea unui partener care s$ 0i 0ngri!easc$

ai ales prin furie. De/i divor%ul este ul%i e de

ai pro*a*il dac$ so%ia a fost cea infidel$.

Dn general1 descoperirea unei aventuri extracon!ugale duce la o

pro*le e si pto e ase $n$toare sindro ului de stres postrau atic1 confuzie1 furie1 depresie1 sc$derea sti ei de sine /i a 0ncrederii 0n propria sexualitate. De ase enea infidelitatea se coreleaz$ pozitiv cu pro*le e sociale@ violen%a do estic$1 uciderea so%uluiHso%iei1 0ncerc$ri de suicid ( toate fiind utilizate pentru a u ili /i pedepsi partenerul infidel. "proxi ativ E-M din cuplurile care apeleaz$ la terapie de cuplu fac aceasta ca ur are a unei infidelit$%i care precipit$ o criz$ a rela%iei. De cele ai ulte ori1 terapia se adreseaz$ pro*le elor psihologice ale cuplului ca ur are a infidelit$%ii1 dar sunt /i situa%ii 0n care unul din parteneri descoper$ infidelitatea celuilalt /i vine la terapie pentru c$ nu /tie cu s$ procedeze1 este a *ivalent sau nesigur pe sine. Ir$darea 0ncrederii ca ur are a ulte din presupunerile1 credin%ele /i expectan%ele cuplului astfel c$ infidelit$%ii distruge

salvarea rela%iei este 0ntotdeauna incert$ 4JJJ.psihosexologie.nlp.co .ro6. Violena domestic. 'iolen%a do estic$ reprezint$ ansa *lul ac%iunilor a*uzive de natur$ fizic$1 sexual$ sau psihologic$1 intervenite 0n G. Bel>in /i 5. Good an 4.;3-61 cele ur $toarele@ gelozia1 ediul fa ilial. Din perspectivele lui ai frecvente cauze ale ale violen%ei sunt

i!loacele fa iliale1 apari%ia copiilor1 activitatea sexual$1 iar 0n

concep%ia I. #itrofan 4.;;<61 exist$ dou$ for e de violen%$ fa ilial$1 cu consecin%e edicale /i sociale considera*ile1 /i anu e@ violen%a fa ilial$ de durat$ 4cronic$61 0n

.,

registru

oderat1 disi ulat$1 /i violen%a fa ilial$ exploziv$1 0n registru acut1 deconspirat$ edico-legal. anifesta prin una sau printr-o co *ina%ie de ai ai i portante sunt@ agresiune e o%ional$ 4u ilirea 0n fa%a 'iolen%a do estic$ se poate

prin i pact

ulte ac%iuni1 dintre care cele

fa iliei1 a rudelor1 a prietenilor /i chiar a strainilor1 punerea victi ei 0n situa%ii dificile etc.6A agresiune prin inter ediul copiilor 40ndep$rtarea copiilor de unul dintre p$rin%i1 li itarea accesului /i 0nt)lnirilor cu ace/tia1 a enin%$ri legate de copii etc.6A agresiune prin control 4interzicerea 0nt)lnirilor cu prietenii1 verificarea !urnalului inti etc.6A agresiune prin inti idare 4o*serva%ii cu privire la orice activitate1 a enin%$ri etc.6A agresiune prin status social 4a enin%$ri legate de sex1 ras$1 clas$ social$1 v)rst$1 ocupa%ie1 s$n$tate1 deficien%e fizice sau psihice etc.6A agresiune financiar$ 4li itarea dorin%ei de a unci /i de a c$p$ta o independen%$ financiar$1 controlul *anilor /i al cheltuielilor etc.6A agresiune prin 0nvinov$%irea /i denigrarea victi ei 4nerecunoa/terea actului de violen%$ prin 0nvinov$%irea victi ei1 aducerea 0n discu%ie a factorilor extrapersonali /i fa iliali etc.6A agresiune fizic$ 4lovirea1 *$taia1 a enin%area cu anu ite o*iecte periculoase etc.6 4&iuperc$1 ,---6. Din perspectiva violen%ei fa iliale1 violen%a do estic$ 0/i are originea 0n nor ele sociale care accept$ folosirea violen%ei 0n fa ilie 4Gelles /i Ntraus1 .;336. Pe de alt$ parte1 din perspectiv$ fe inist$1 violen%a do estic$ este rezultatul structurilor sociale patriarhale care socializeaz$ *$r*a%ii astfel 0nc)t s$ de%in$ putere /i s$ controleze fe eile1 folosind for%a /i violen%a atunci c)nd este necesar 4Bogart1 .;336. &ercet$rile 0n do eniul violen%ei do estice sunt foarte diferite1 func%ie de perspectiva teoretic$ a studiului. &ercet$torii care au plecat de la pre iza violen%ei 0n fa ilie sus%in c$ 0n cadrul conflictelor violen%a este folosit$ at)t la *$r*a%i c)t /i la fe ei1 0n ti p ce cercet$torii care au 0 *r$%i/at punctul de vedere fe inist sus%in c$ 0n general *$r*a%ii agreseaz$ fe eile. 9ohnson 4,--.6 sus%ine c$ aceste cercet$ri investigheaz$ de fapt dou$ tipuri diferite de violen%$ do estic$. "nu ite tipuri de violen%$ do estic$ sunt apana!ul *$r*a%ilor1 0n ti p ce alte tipuri de violen%$ do estic$ sunt i plica%i at)t *$r*a%ii c)t /i fe eile. &onfor cu 9ohnson1 exist$ patru tipuri de violen%$ do estic$@ violen%a situa%ional$ utual. 'iolen%a se de cuplu1 teoris ul inti 1 rezisten%a violent$ /i controlul violent

.C

*azeaz$ pe doi factori@ tendin%a violent$ a individului /i partenerului.

otiva%ia pentru controlul

%ipuri de violena domestic: terorismul intim - descrie cuplul violent 0n care unul din parteneri este violent /i 0l controleaz$ pe cel$lat1 care este fie non-violent1 fie violent /i necontrolant. "cesta este tipul de violen%$ do estic$ exercitat$ 0n special de *$r*a%i. Descrie un cuplu violent 0n care unul din parteneri este violent1 dar necontrolant1 cu un partener care este violent /i dore/te s$ de%in$ controlulA rezistena violent - este acel tip de violen%$ folosit ca r$spuns la teroris ul inti A violena situaional de cuplu -descrie un cuplu violent1 0n care o persoan$ violent$ /i necontrolant$ este 0n rela%ie cu o alta1 care este violent$ sau nonviolent$ /i necontrolant$. Este tipul de violen%$ produs$ de escaladarea conflictelor fa iliale1 0n situa%ii stresante1 care1 0n final1 pot conduce la violen%a partenerului. "l patrulea tip de violen%$ do estic$ este controlul violent mutual, care const$ din doi terori/ti inti i1 fiecare dintre parteneri fiind cel$lalt prin violen%$ 4JJJ.psihosexologie.nlp.co .ro6. Di orul. Psihologii au identificat unele dizar onii ale vie%ii de cuplu1 /i anu e@ rutina1 onotonia1 con/tientizarea faptului c$ fericirea ini%ial$ nu dureaz$ pentru totdeauna1 anipulative ale unuia dintre parteneri sau ale a *ilor1 deficien%ele de tendin%ele otivat s$ 0l controleze pe

co unicare1 conflictele con!ugale 4violen%a1 a*uzurile1 evadarea 0n vicii61 adulterul1 pro*le e de natur$ sexual$. Deseori1 0n spatele unui cuplu aparent ar onios1 se ascund i portante tul*ur$ri func%ionale psihofa iliale1 psihosexuale1 tul*ur$ri privind identitatea unuia sau a altuia dintre parteneri1 rolurile /i statutele acestora1 toate aceste aspecte1 respectiv /i altele1 av)nd consecin%e serioase1 afect)nd puternic grupul fa ilial1 put)nd astfel conduce la apari%ia unor crize de separare sau de dezorganizare ale fa iliei. De ase enea1 fragilitatea cuplurilor depinde /i de eveni entele psihotrau atizante ale vie%ii fiec$rui partener al cuplului arital. ai frecvente otive ale apari%iei divor%ului1 0ntr-o rela%ie de ai satisf$cute cupluri sunt acelea 0n Unul dintre cele

cuplu1 este acela c$ partenerii evolueaz$ separat1 ne aifiind aten%i la nevoile1 dorin%ele sau a/tept$rile celuilalt. &ercet$rile au ar$tat c$ cele astfel ai des co pli ente1 dec)t repro/)ndu-/i. cadrul c$rora partenerii 0/i pun reciproc 0n eviden%$ calit$%ile1 /i nu defectele1 f$c)ndu-/i

.F

"lte pro*le e1 care pot ap$rea 0ntr-o rela%ie de cuplu1 sunt@ 8c)rcota/ul interior8 4ceea ce face partenerul nu este pe placul celuilalt61 istoria fa ilial$ /i pattern-urile fa iliale1 a*andonul sau invadarea1 pove/tile /i scenariile6 4Golu1 ,-.-6. Divor%ul i plic$ o serie de pro*le e1 pe de o parte ale so%ilor care divor%eaz$ /i1 pe de alt$ parte1 a copiilor care sunt i plica%i. De/i ul%i p$rin%i cred c$ pentru copil este ai *ine s$ ai*$ a *ii p$rin%i1 chiar dac$ ace/tia nu se 0n%eleg /i copilul este expus la certuri ultiple1 cercet$rile arata contrariul. Deseori1 pro*le ele cuplului ascund pro*le e personale /i1 ca atare1 este *ine1 pentru s$n$tatea psihologic$ a partenerului care are pro*le e1 s$ se apeleze la consiliere sau terapie. So%ii care divor%eaz$ pot dezvolta 0n ti p@ tul*ur$ri de concentrare a aten%iei1 depresie1 g)ndire negativ$1 anxietate1 tul*ur$ri psihoso atice. Studiile au de onstrat c$ divor%ul este un eveni ent de via%a stresant1 afl)ndu-se pe pri ele locuri 0n topul stresorilor1 de-a lungul vie%ii 4pe l)ng$ oartea cuiva drag1 c$s$torie1 schi *area serviciului1 concediere etc6 4JJJ.psihosexologie.nlp.co .ro6.

Ipoteza cercetrii

.2

Daca exista o rela%ie de prietenie a unuia dintre parteneri cu o persoan$ de sex opus1 atunci aceasta influenteaz$ nivelul geloziei 0n cadrul cuplului.

Metod
). *articipani+ ?a aceast$ cercetare au participat un nu $r de C- de su*iec%i1 studenti ai Universitatii Bucuresti1 Politehnica si "SE1 acestia fiind 0 p$r%i%i 0n grupuri de c)te .2 de fe ei /i .2 de *$r*a%i1 care provin at)t din ediul ur*an1 c)t /i din cel rural. ')rsta od voluntar /i acestora este cuprins$ 0n intervalul1 .3 ( ,2 de ani. "ce/tia au participat 0n au sus%inut c$ sunt sau au fost 0ntr-o rela%ie de cuplu. ,. 'parate -instrumente.+ Instru entul folosit pentru aceast$ cercetare const$ 0ntr-un chestionar1 for at din ,- de 0ntre*$ri cu variante de r$spuns. "cesta este realizat pe suport h)rtie1 iar participan%ilor li se vor asigura pixuri pentru co pletarea sa. /. (odelul experimetal+ 'aria*ilele cercet$rii sunt ur $toarele@ varia*ila independent$@ rela%ia de prietenie varia*ila dependent$@ gelozia 0n cadrul cupului

0. *rocedura+

.<

Participan%ii au pri it cate un chestionar1 apoi li s-a co unicat ur $torul instructa!@ 'e%i avea de co pletat un chestionar for at din ,- de 0ntre*$ri cu variante de r$spuns. Ii pul pe care 0l ve%i avea la dispozi%e pentru co pletarea chestionarului este de ,inute.

Rezultate
In ur a co pletarii tuturor chestionarelor1 se poate o*serva faptul ca1 gelozia apare in toate cazurile particulare din cadrul relatiei de cuplu. "tat *aietii cat si fetele au afri at faptul ca1 devin gelosi1 ai ult sau ai putin1 atunci cand partenerulHa interactioneaza cu o persoana de sex opus. ?a categoriile incredere in sine si in partener1 cat si la categoriile gelozie si prietenie1 su*iectii au raspuns relativ la fel1 insa au afir at faptul ca1 aparitia geloziei depinde de situatie. In ur a acestui experi ent1 ipoteza cercetarii confor 0n cadrul cuplului este acceptata. careia existenta unei rela%ii de prietenie a unuia dintre parteneri cu o persoan$ de sex opus influenteaz$ nivelul geloziei

Bibliografie

.E

iuperc, .1 4,---6. 1uplul modern 2 ntre emancipare i disoluie. "lexandria@ Editura Iipoalex !olu, "., 4,-.-6. *si3ologia ezvoltrii 4mane. Bucure/ti@ Editura Universitar$ Mitrofan, I., Mitrofan, #., 4.;;F6. "lemente de psi3ologia cuplului. Bucure/ti@ Editura &asa de Editura si Presa BSansa8 S.7.?. #u$, %., 4,--.6. !$&1"$56 7! #$18!*4!R". *si3ologia relaiei de cuplu. Bucure/ti@ Editura SPE7 &'ite, !. (., 4.;3.6. 9ealous: and PartnerOs Perceived #otives for "ttraction to a 7ival. 9ocial *s:c3olog: ;uarterl:, <ol. 00, $o. ), ,0-/=, 9SI+7 JJJ.psihosexologie.nlp.co .ro 4accesat la data de .2....,-..6

.3