Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei, Universitatea Bucuresti.

Caracteristicile psihosociale ale sectelor

Prof. Dr. Lucian Alecu

Colan Simina Cruceanu Victor Daniel Mitroi Cristian Andrei Grupa 1, Seria 1, Anul II

Colan Simina, Cruceanu Victor - Daniel, Mitroi Cristian - Andrei

Decembrie 2011

Cuprins
1. Tehnici de cunoastere a grupului. Metoda profilul psihosocial.3 2. Sectele i impactul lor asupra societii.6 - Ce sunt sectele? Evoluia social istoric a sectelor...6 - Caracteristici psihosociale ale sectelor7 3. Bibliografie..10

Carcateristicile psihosociale ale sectelor

Tehnici de cunoastere a grupului. Metoda profilul psihosocial.

Oamenii traiesc organizati in grupuri deoarece sunt fiinte sociale. Un grup social reprezinta un ansamblu de indivizi intre care exista relatii bine definite si in care fiecare individ are constiinta apartenentei la grup. Membrii unui grup au o anumita structura, functioneaza dupa unele reguli prestabilite, au interese comune si urmaresc realizarea unor scopuri specifice, bine delimitate. Metodele de investigatie a grupului sunt putine, iar acestea care exista sunt, cele mai multe dintre ele, adaptari ale metodelor folosite in studierea personalitatii individului. Psihologia de grup este diferita de suma psihologiilor fiecarui individ ce ii apartine, de aceea se simte nevoia unor modalitati noi, specializate, proprii cunoasterii grupurilor. Proprietatile grupurilor mici au fost analizate in foarte multe lucrari de specialitate. Printre psihologii straini care au abordat aceasta tema se numara: Robert F. Bales "Interaction process analysis: a method for the study of small groups"; J. Piaget "Traite de psichologie experimentale"; M.A. Bany, L.V. Johnson "Dinamique des group et education. Le group-classe"; J.L. Moreno "Fondements de la sociometrie"; Roger Mucchielli "La dinamique des groups"; Edwin Hollander "Principles and methods of social psychology"; Anne Ancelin-Schutzenberger "Lobservation dans le groupes de formation et therapie". Cateva exemple de autori romani care au studiat problema grupurilor sociale sunt: Achim Mihu "Sociometria. Eseu critic"; Pantelimon Golu "Psihologie sociala"; Ionescu Ion "Sociologia scolii"; Radu Nicolae, Carmen Furtuna "Psihologie sociala"; Dumitru Cristea "Tratat de psihologie sociala". Lucrarea "Cunoasterea si activitatea grupurilor scolare", elaborata de Mielu Zlate si Camelia Zlate ofera si ea o serie de metode si tehnici de cercetare a grupurilor sociale, produse in psihologia de specialitate sau imprumutate si adaptate de la stiintele invecinate. Profilul psihosocial al grupului este o metoda de reprezentare grafica a rezultatelor unor masuratori facute prin utilizarea diferitelor probe, fie pe un individ in parte, fie pe

Colan Simina, Cruceanu Victor - Daniel, Mitroi Cristian - Andrei un esantion de subiecti. Cu ajutorul unor teste sau a altor modalitati, se determina nivelul de dezvoltate al diferirelor capacitati psihice globale ale individului si a elementelor componente ale acestora, ca de exemplu: gandirea (rapiditatea, ritmul, flexibilitatea, creativitatea); atentia (stabilitatea, concentrarea, volumul, distributia, mobilitatea); memoria (rapiditatea intiparirii, trainicia pastrarii, exactitatea, promptitudinea si completitudinea reactualizarii datelor memorate); alte capacitati precum: imaginatia, afectivitatea, aptitudinile, motricitatea, temperamentul, caracterul. Fiecare caracteristica are in final o anumita valore. Daca se aseaza toate aceste valori pe verticala, iar apoi sunt unite printr-o linie, se obtine o figura asemanatoare siluetei umane. Din acest motiv metoda este numita profil psihologic. Aceasta metoda are menirea de a vizualiza performantele obtinute de un individ, sau a unui grup la o serie de probe, avand si posibilitatea compararii rezultatelor obtinute de o persoana in diferite perioade de timp, sau a rezultatelor obtinute de diferiti indivizi la acelasi moment. Se pot remarca doua puncte in profilul unui individ: a) Puncte slabe care necesita interventii educative, remedieri sau ameliorari si b) Puncte forte elementele de sprijin in vederea desfasurarii unor comportamente eficiente. Pentru ca aceste trasaturi ale indivizilor sa fie convertibile la trasaturi psihice ale unui grup, trebuie sa se tina cont de cateva aspecte ale grupului: Stabilirea unor particularitati ale grupului care urmeaza sa fie masurate iar apoi vizualizate sub forma profilului. Alegerea acestor particularitati se face in functie de scopul urmarit (daca se doreste aflarea multor informatii, se vor utiliza majoritatea proprietatilor grupurilor mici; daca se doreste caracterizarea grupului dupa proprietatile esentiale, se face apel doar la o parte a lor). Alcatuirea unui chestionar care sa se adreseze grupului si care sa contina proprietatile anterioare, dar transformate in intrebari. Se recomanda ca aceste intrebari sa fie clare, concise, sa contina cuvinte uzuale, pe intelesul tuturor, astfel incat sa permita elaborarea unor raspunsuri care sa concorde cu realitatea. Cea mai des intalnita formulare a intrebarilor este: In ce masura?

Carcateristicile psihosociale ale sectelor

Colan Simina, Cruceanu Victor - Daniel, Mitroi Cristian - Andrei Este foarte importanta stabilirea unitatilor de masura a proprietatilor respective. Cea mai utilizata este scara de atitudini de tip Lickert (cu cinci intervale), care da posibilitatea evaluarii gradului in care o anumita proprietate caracterizeaza grupul. Aplicarea chestionarului poate fi lucru individual sau dictarea fiecarei intrebari de catre cercetator si notarea raspunsului de catre subiecti, iar construirea profilului psihosocial al grupului pe verticala sunt notate proprietatile, iar pe orizontala cele cinci unitati. In dreptul fiecarei proprietati se trec mediile rezultate de la toti membrii grupului. Unind punctele, vom obtine profilul psihosocial al grupului. Realizarea acestui profil poate oferi informatii despre grup, precum: indica orientarea generala (pozitiva sau negativa) a proprietatilor grupului social. Daca proprietatile sunt prezente in mare si foarte mare masura, grupul este bine organizat si structurat; daca proprietatile apar intr-o mica sau foarte mica masura, grupul este dezorganizat si conflictual, arata masura si gradul in care fiecare proprietate este dezvoltata in grup, indicand ce caracteristica trebuie imbunatatita si arata cauzele probabile ale unei situatii de grup si unele efecte ce s-ar putea obtine. Profilul psihosocial al grupului este modalitatea prin care se poate realiza o buna cunoastere a grupului, a caracteristicilor lui generale si particulare. Cu ajutorul lui se pot lua decizii de ameliorare a unor probleme aparute intre membrii grupului, rezolvarea acestora ducand la o crestere a eficientei si o mai usoara atingere a obiectivelor comune. Este inlesnita de asemenea si anticiparea functionalitatii viitoare a grupului.

Carcateristicile psihosociale ale sectelor

Colan Simina, Cruceanu Victor - Daniel, Mitroi Cristian - Andrei

Sectele i impactul lor asupra societii

Ce sunt sectele? Evoluia social istoric a sectelor. Sectele religioase au fost tot timpul privite ca un real pericol la adresa Bisericii, dar i ca o adevrat primejdie pentru sigurana statelor naionale. Sectarismul nu este a se considera numai ca o micare religioas .Cea mai puin important lature a sectarismului este tocmai cea religioas(Coma, p.4).Motivele de rzvrtire ale sectanilor erau n dup prerea Episcopului de Arad la 1929, anexarea Bisericii ca instituie statal, i comportarea acesteia ca instrument de social, economic i politic. Practic, dac e vorba de acuzaii ntre cele dou pri,i sectele sub o masc religioas spau la temeliile statului. Perspectiva cretin ortodox tradiional a Bisericii Ortodoxe Romne este c inevitabilitatea sectelor are la baz diversitatea minii i manifestarea pcatului strmoesc asupra crora se opresc de attea ori textele Sfintei Scripturi. Termenul de sect a fost folosit de bisericile din care s-au desprins aceste grupri pentru a le pune ntr-o situaie de inferioritate, nelegndu-se rezultatul separrii dintr-o comunitate religioas mai mare. ns astzi ne puteam referi la sect la o grupare religioas mare, ntruct evoluia a fost rapid , rspndindu-se la nivel mondial. Petre Hladchi Bucovineanu ne ofer poate cea mai complet definiie a sectei, o grupare religioas format prin separarea de un alt grup sau din alte grupri religioase ,fa de care se afl n opoziie doctrinar sau de moralitate practic i care cuprinde persoane din diverse clase i pturi sociale ,fr limite teritoriale, reunit ntr-o organizaie proprie. n general, cnd ne referim la o sect, o definim n opoziie cu Biserica. Max Weber definea Biserica drept o instituie menit a oferi mntuirea i secta drept un grup contractual. Astfel, secta si Biserica sunt dou tendine aflate n opoziie nc de la nceputul cretinismului: conservatorismul tipic Bisericii i radicalismul caracteristic sectei.

Carcateristicile psihosociale ale sectelor

Colan Simina, Cruceanu Victor - Daniel, Mitroi Cristian - Andrei Pornind ca grupri mici, asemenea cretinismului, marginalizate la nceputul existenei lor, sectele ajung n timp s i schimbe orientarea i s se instituionalizeze, devenind un aliat al puterii.Exist desigur , secte care nu ajung la o astfel de maturizare, fapt dovedit de marea fluctuaie sectant din ultimii ani. Momentul de adncire al fenomenului poate fi considerat Marea Schism din 1054 , cnd lupta pentru supremaia credinei a dus la o politic de cucerire religioas a unor popoare, dup care a urmat marea reforma religioas. Noul val de secte neoprotestante este conturat n jurul anilor 1950 1960, avnd , ca de fiecare dat , cauze sociale profunde, conturate n jurul unei perioade istorice bine determinate. Caracteristici psihosociale ale sectelor Sectele religioase se caracterizeaz in special prin idei noi care frapeaz i captiveaz n prim instan. Entuziasmul religios de care dau dovad este o consecin a noului ,care trezete un interes deosebit pentru cunoatere . Procesul psihologic de convertire la sect mizeaz pe structura sufleteasc a individului , observndu-se o uoar delimitare a celor care adereaz la o sect ca fiind persoane religioase mistice cu tendine fanatice, sau persoane cu dezinteres pentru religie. Liderii sectelor sunt persoane foarte zeloase de a rspndi mesajul, foarte buni i neobosii predicatori, bine pregtii din punct de vedere al dogmei propagate, caracterizndu-se prin obscuratism i unilateralism. Prozelitismul micrilor religioase a fost descris ca fiind un proces de splare a creierului, ns cauzele reale de aderare sunt atracia idealului propus de micare, o atmosfer afectuoas n cadrul grupului, sentimentul de trire profund a experienelor i naivitate. Fenomenul de alienare mental, generat de punerea n practic a diverselor tehnici de manipulare, d natere la o serie de semne patologice ale sectanilor. La orice fel de practici s-ar recurge (fizice sau psihice), manipularea genereaz sau uneori semnaleaz o serie de boli psihice, care intr n sfera de activitate a psihiatriei, precum fenomene depresive, anxietate, stres, necesitnd, de cele mai multe ori, un tratament de lung durat.

Carcateristicile psihosociale ale sectelor

Colan Simina, Cruceanu Victor - Daniel, Mitroi Cristian - Andrei La baza procesului de desprindere a unor grupri sectante din cadrul bisericilor instituionalizate stau cauze sociale, economice, morale, psihologice, privind poziia fa de dogme, ritualuri i cler. Naterea situaiilor de criz in societile industrializate duc la apariia unor aspiraii noi , pe care sectele promit s le satisfac, pe plan afectiv i intelectual. Jean Vernette ne ofer cteva nevoi considerate argument n aderarea la o sect: cutarea apartenenei la o comunitate n situaia de depersonalizare a societii, cutarea de rspunsuri precise i de factori de siguran ntr-o lume aflat ntr-o permanent i rapid schimbare, cutarea de terapii psiho-corporale i psiho-spirituale ca nlocuitori de religii, aspiraia spre o viziune pozitiv a lumii n care teama colectiv este n cretere. Alexandru Scvoznicov ne o ofer o serie de cauze interne ale fenomenului sectar, referindu-se la anumite momente psihologice. Lipsa de pregtire elementar religioas nu numai a oamenilor simpli dar i a intelectualilor i ignorana religioas este principalul conductor spre activarea dorului de mntuire, la auzul unor prelegeri care ofer o alt form de via religioas i o trire mai intens a acesteia. Cauzele externe ale fenomenului sectar se refer la mprejurrile sociale favorabile pentru propagand, n general reprezentate de rzboaie, revoluii, reforme sociale i bisericeti, ajungnd pn i la fenomene ale naturii (cutremure, inundaii, eclipse, artarea cometelor), interpretate de se propaganditi ca fiind semne. De asemenea, anumite regimuri politice i legi sunt favorabile dezvoltrii fenomenului, n state n care nu exist religie de stat (ex. Statele Unite ale Americii), sau n rile protestante, unde sectele sunt tolerate. Exista o intrebare universala cand vine vorba de secte. Sunt sectele un pericol pentru societatea in care traim? Credina oarb i lipsa reperelor morale sunt primele semne ale unei societi bolnave. Autoritile susin c gruprile sectante au un caracter ilegal, antistatal i ndeamn la ur religioas i confruntare. Teoria cea mai rspndita despre fenomenul sectant este c scopurile acestuia sunt politice. Dac e s analizm reforma religioas a lui Martin Luther i efectele sale sociale, observm c aceasta a generat o serie de revoluii i rscoale nu numai pentru liberti religioase dar i pentru anumite liberti de ordin politic i economic. Multitudinea de ci spirituale generate de Occident conduce la reducerea religiei ca simplu bun de consum pe piaa liber a experieneor omeneti. Legislaia statelor interzice judecarea oricrui fel de credin, punnd n

Carcateristicile psihosociale ale sectelor

Colan Simina, Cruceanu Victor - Daniel, Mitroi Cristian - Andrei discuie doar metodele prin care gruparea religioas i atrage membrii sau programele de finanare ale micrii. Este fireasc reacia pe care o suscit din partea societii astfel de atitudini antisociale: inadaptarea i drept consecin izolarea de restul comunitii. Privit din interiorul acestui grup ns o astfel de reacie a societii are efecte positive prin faptul c face s creasc coeziunea de grup la pericolul extern pentru c, conceptul de sine al oamenilor include prezumii referitoare la apartenena lor la anumite categorii sociale sau grupuri, cum ar fi rasa sau vrsta, prezumii care constituie identitatea social a acestora. Pentru a-i menine stima de sine oamenii au tendina de a considera categoriile de grupuri de care aparin ca fiind mai bune dect cele din care nu fac parte. De obicei cazul unei secte ntrunete din punct de vedere al psihologiei sociale o: coeziune puternic, izolare a grupului (previne ptrunderea ideilor critice din exterior), lipsa procedurilor temeinice de a cuta i evalua alternativele (mai ales n condiiile de presiune a timpului de cele mai multe ori recurgndu-se la acceptarea soluiei liderului sau altui membru influent al sectei), lidershipul directiv, presiunile puternice spre conformism (nu exist toleran pentru devierile de la opinia majoritar i n unele cazuri se iau msuri foarte dure mpotriva celor ce nesocotesc consensul).n cazul sectelor religioase interpretarea de cele mai multe ori este c sunt persecutai pentru adevrul concepiei lor. Se tie c orice grupare sectar graviteaz n jurul unui lider care ca s zic aa: i convinge pe ceilali n msura i n timp ce se convinge pe sine nsui. Acest process psihic este foarte cunoscut, este o gndire n voce. Odat constituit, Gndirea de grup e un gen de gndire n care se angajeaza indivizii cnd sunt puternic implicai ntr-un grup coeziv, cnd dorina lor de a perpetua consensul depete motivaia de a cerceta realist celelalte probleme. Teoria identitii sociale pune accentul pe apartenena de grup n procesul definirii personale, ntr-o viziune care promoveaz separarea comportamentelor individuale i intergrupuri. Deindividualizarea reprezint unul dintre cele mai explorate efecte de grup. Nu toate sectele au chiar dintr-un nceput o doctrin sau un set de reguli normative, clar stabilit, acestea se contituie n decursul activitii lor. De multe ori o sect ajunge s contrazic cu timpul princiipiile iniiale de la care a pornit.

Carcateristicile psihosociale ale sectelor

Colan Simina, Cruceanu Victor - Daniel, Mitroi Cristian - Andrei n consecin, concluzia este c, dac epoca noastr s-ar dovedi incapabil de a furniza nu doar mijloace de a tri, dar i raiuni de a tri, atunci sectele ar avea un viitor promitor (Scvoznicov, Alexandru).

Bibliografie

Andronic , Rzvan-Lucian: Elemente de psihologie social Sibiu: Editura Psihomedia, 2006. Andronic , Rzvan-Lucian: Elemente de dinamica grupurilor, Sibiu: Editura Psihomedia, 2007. Chelcea, Septimiu: Psihosociologia cooperrii i ntrajutorrii umane, Bucureti: Editura Militar, 1990. Coma, Grigorie Gh., Episcopul Aradului: Primejdia sectelor religioase pentru statele naionale i mijloacele de aprare, Tiparul Tipografiei Diecezane, Arad, 1929. Dolinescu , V. Pr.: Lupta contra sectelor religioase, Atelierele Grafice N. Peiu, Brlad, 1939. Golu, Pantelimon: Perspective noi asupra psihologiei grupurilor sociale, vol. Zlate M. (coord.). Iasi: Editura Polirom, 2001. Golu, Pantelimon: Psihologia grupurilor sociale i fenomenelor collective, Bucuresti: Editura Miron, 2004. Mayer, Jean Franois: Sectele. Neconformisme cretine i noi religii , Editura Enciclopedic, Bucureti, 1998. Scvoznicov, Alexandru: Psihologia sectelor religioase. Studiu analitic asupra cauzelor i fondului micrii sectare, Imprimeria Chiinu, Chiinu, 1939. Vernette, Jean: Sectele, Editura Meridiane, Bucureti, 1996.

Carcateristicile psihosociale ale sectelor

Colan Simina, Cruceanu Victor - Daniel, Mitroi Cristian - Andrei

Carcateristicile psihosociale ale sectelor