Od in metru antic

de M. Eminescu
Poezie a maturitii depline, "Od in metru antic, apare in anul 1883, in ediia princeps a "Poeziilor" lui M. Eminescu. Iniial, textul a ost o od dedicat lui !apoleon "prima #ersiune din 18$3% 18$&'. ( su erit apoi numeroase metamor ozri) de la 13 stro e ale #ariantei din 18$* au rmas cinci stro e in orma de initi# "1881%188+'. In #arianta inal, textul a de#enit o od a sin,urtii, a -nstrinrii ire#ersi.ile a omului de ,eniu. Eul liric se con eseaz se intoarce in trecut, c/nd considera c tinereea e #e0nic. In acel moment, din trecut, moartea pare inexistent, iar el, poetul era con#ins de apartenena sa la cele #e0nice1 "!u credeam s%n# a muri #reodat)2 Pururi t/nr, -n 0urat in manta%mi". Ec3ili.rul su letesc se destram atunci c/nd se i#e0te dra,ostea, cu su erina ei "dureros de dulce". Intensitatea sentimentului e su,erat prin repetarea pronumelui de persoana a II%a1 "tu" ""4/nd deodat tu rsri0i in cale%mi"'. 5tro a se -m.o,e0te stilistic prin construciile oximoronice1 "dureros de dulce" 0i "#oluptatea morii". Odat cu trirea sentimentului de dra,oste, pentru poet -ncepe o su erin nes /r0it) apare acum 0i perspecti#a morii1 "P/n%n und .ui #oluptatea morii2 !e-ndurtoare". Ideea sacri iciului prin iu.ire este ilustrat in urmtoarele dou stro e cu exemple clasice din mitolo,ia antic) patima datorat iu.irii, emeii, este de#oratoare1 poetul "eul liric' -0i simte su letul mistuit de o patim erotic la el de puternic precum c3inurile izice in care au murit !essus 0i 6ercules din pricina intri,ilor unei emei. Poetul "eul superior' nutre0te iluzia c ar putea rena0te din propria%i cenu0 "asemenea psrii P3oenix', c ar putea s se -nale in s erele celeste, intr%un timp nede init, unde s%0i re-nnoiasc eternitatea. In inalul poeziei este in#ocat lini0tea care nu poate s apar dec/t dup ce dispare cauza su erinei, dra,ostea. Perspecti#a ce se arat este moartea, "moartea%iu.it", #zut ca mi7loc de contopire cu marele uni#ers. 4ursul pe care%l urmeaz omul intre #ia 0i moarte este punctat de dou #er.e1 "a -n#a" 0i"a murii", acesta din urm -nc3eind periplul omului in plan terestru. "!epsare trista, expresie a unei atitudini apolinice, ace trimitere la atracia 8ucea rului, "nemuritor si rece". 9inalul poeziei, "4a s pot muri lini0tit, pe mine2 Mie red%m:" su,ereaz o recptare a identitii, o re-ntoarcere in sine. 8ini0tea presupune o acceptare a destinului. ;ririle poetului sunt ale omului in ,eneral) la -nceput nu accept ideea de moarte, apoi se re#olt, dup care inter#ine lini0tea trecerii in neant. <ar prin moarte, su letul omului se -ntoarce la spiritul uni#ersal. In ipostaza de ,eniu, poetul, de0i iin e emer, t/n7e0te dup existena etern. Od in metru antic = ele,ie romantic pe tema ortuna la.ilis "a sorii sc3im.toare' Oda = specie a ,enului liric in care se d curs unui elan admirati# pentru o idee, o persoan sau un e#eniment Oda lui M Eminescu este -nc3inat omului de ,eniu condamnat s triasc intr%o lume ostil, in care resimte cu mult durere "trecerea". Poetul, omul de ,eniu sper c moartea il #a ocoli, nu%i #a distru,e indi#idualitatea eu%lui) sper c #a rena0te asemenea psrii P3oenix. M. Eminescu olose0te #ers sa ic) stro a sa ic = trei #ersuri lun,i "sa ice' 0i unul scurt numit adoneu. >ers sa ic1 doi tro3ei iniiali, un dactil 0i doi tro3ei inali1 ?@ #2?@ \ir_ # #2?@ #2?@ #2 #ers adonic1? # #2? #2 "Mi%e red%m:"