Pentru prini i viitori prini n ce privete dezvoltarea motric normal a bebeluilor i a copiilor mici Realizat cu sprijinul Fondului Naional

de Cooperare ndrumtor pentru prini i viitori prini n ce privete dezvoltarea motric normal a bebeluilor i a copiilor mici INTR !"C#R# Aceast publicaie este adresat prinilor i viitorilor prini n ce privete dezvoltarea motric normal a bebeluilor i a copiilor mici. Atrage atenia asupra acelor semne ngrijortoare care pot mpiedica dezvoltarea motric normal. Aceste semne ngrijortoare nu reprezint o boal, ns este nevoie de o terapie special aplicat la o vrst ct mai fraged. Replici de genul: las c i revine o dat cu vrsta!, sau este lene" gras i de aceea nu face o micare su alta! sunt greite fundamental, deoarece nc din primele zile"# sptmni"# luni de via i pot pierde posibiliti fantastice de recuperare. $u e%ist copil lene deoarece c&iar i copiii mai ncei sau grsui se dezvolt motric normal aferent vrstei lor dac nu intervin n dezvoltare factori in&ibitori. 'actorii in&ibitori i regsim n tonusul muscular anormal al bebeluului, meninerea incorect a capului, trunc&iului i a membrelor, asimetria, micari involuntare sau ntrzierea dezvoltrii motrice.

!escrierea pe scurt a dezvoltrii motrice a bebeluilor i copiilor mici n intervalul de v$rst %&'() ani %&* luni $ou#nscutul are membrele n fle%ie i palmele nc&ise n pumn. (n primele ) sptmni desc&iderea palmei se va realiza n mod treptat, pe msura maturrii sistemului nervos. (i place sa stea culcat pe spate i pe burt i este capabil sa#i ntoarc capul n ambele pri. *a vrsta de + sptmni, de pe burt se ridic la ,- grade. (ntruct n intervalul .#/ luni nca prefer o parte a corpului, nu necesit terapie.

Culcat pe spate sau pe burt membrele sunt flectate simetric +a ,inele celei de&a doua luni reprezint semne n-rijortoare( dac (ncordarea e%agerat a membrelor n fle%ie sau n e%tensie 0se ncoard destul de des, face e%tensia membrelor superioare sau inferioare1. 2oziia capului i a trunc&iului este asimetric. 2e burt, sau luat n brae capul este n e%tensie. 3e concretizeaz poziii caudate 0e%emplu: capul l ntoarce mereu nspre aceeai parte1. 4ificultate la supt, ng&iit, respirat.

.embrele copilului se /lipesc0 de mam

.embrele copilului sunt n e1tensie +una a 2&a 2e burt predomin simetria, trunc&iul i membrele sunt simetrice. 2e burt, face sprijinul pe antebra. (i poate roti capul independent de trunc&i. (n traciunea pe spate capul vine mpreun cu trunc&iul. Adduce minile pe linie median i le studiaz. 5ine un obiect n mn i ncearc s l duc la gur.

i ridic capul

3e sprijin pe antebrae n timpul celei de&a treia luni reprezint semne n-rijortoare( dac 4up luna a treia capul nu vine mpreun cu trunc&iul n traciunea pe spate i nu i ridic capul cnd este pe burt. 6apul este orientat mereu spre aceeai parte. $u#i place s stea pe burt i se opune prin plns dac este aezat astfel. 2alma este inc&is puternic n pumn i nu ncepe s se desc&id.

Nu i ridic capul

Nu accept s stea pe burt( nu i ridic capul( braele sunt n e1tensie spre spate 4&) luni n acest interval ncep deprinderile motrice( ast,el 2e burt i ntinde antebraul, se sprijin pe palma desc&is i i ridic pieptul. 3e ntoarce de pe spate n lateral n ambele pri. 3e joaca cu picioarele. $ecesit spaiu mai mare fiind ideal ptura de activitate.

Cu palma desc5is

3e joac cu picioarele cu plcere

n lunile 4&) reprezint semne n-rijortoare( dac 2e burt, sprijinul se face pe palma nc&is n pumn. 6ulcat pe burt nu i ridic pieptul. $u ncearc s se ntoarc n lateral de pe spate. 7onusul muscular nu este normal dac bebeluul alunec! din braele printelui, sau, n mod contrar trunc&iul i membrele sunt n e%tensie, braele i le ridic cu dificultate, plantele se desc&id cu greu.

2oziia incorect a trunc&iului i tonusul crescut pot constitui semne ngrijortoare n ce privete refle%ele gtului, dac ncearc s se deplaseze pe spate, se sprijin n capul oaselor iar pe burt, n loc s fac sprijinul pe antebrae i va orienta braele n lateral.

Palma este nc5is n pumn

6raele sunt orientate n lateral

7&8 luni 3e fi%eaz micrile, se rostogolete de pe spate pe burt i de pe burt pe spate n ambele pri. 6opilul susinut la vertical i pune piciorul pe sol i i flecteaz genunc&ii. 6ulcat pe burt, dac i se pune propt la talp, copilul se va impinge spre nainte ncercnd s se trasca. 3e rostogolete dup jucrie.

ncearc s se t$rasc

i pune picioarele pe sol

3e ntoarce de pe spate n lateral( apoi pe burt 3e ntoarce pe burt +a 7&8 luni reprezint semne n-rijortoare( dac $u se intoarce pe ambele pri n mod voluntar. 2oziia incorect a trunc&iului i tonusul crescut pot constitui semne ngrijortoare n ce privete refle%ele gtului, dac ncearc s se deplaseze pe spate, se sprijin n capul oaselor iar pe burt, n loc s fac sprijinul pe antebrae i va orienta braele n lateral. 5inut vertical, copilul nu doar c nu i va pune tlpile pe sol dar la atingerea solului i le va ridica imediat.

ncearc s se deplaseze pe spate

Nu&i pune picioarele jos

9dopt poziia :avion0 ;&< luni Are nevoie de spaiu mare, n arc accept s se joace pentru puin timp. 3e trte, coordonndu#i corect minile i picioarele. 3e ridic n patru labe i se leagn!. 3tnd n patru labe i ridic sus funduleul.

3e t$rte coordon$ndu&i mainile cu picioarele =e1emplu> m$n dreapt i picior st$n-?

i ridic sus ,unduleul Reprezint semne n-rijortoare la ;&< luni( dac (n trre se deplaseaz folosindu#se de ambele mini deodat, sau i folosete membrele situate de aceeai parte a corpului. $u se ridic n patru labe. 2us n patru labe i alunec genunc&ii n lateral.

i tra-e corpul in acelai timp cu ambele m$ini( se mpin-e cu ambele picioare n aceli timp

i mic doar membrele situate pe aceeai parte =e1emplu> ,lecteaz m$na i piciorul drept?

'%&'' luni 3e dezvolt ec&ilibrul. 8erge de#a builea. 3e ridic n ezut. 3e ridic pe genunc&i i eventual n picioare sprijinndu#se.

.er-e de&a builea

ncearc s se ridice n ezut

3e ridic n -enunc5i

3e ridic n picioare cu sprijin

+a '%&'' luni reprezint semne de n-rijorare( dac Nu st independent n ezut@ Nu mer-e de&a builea

'*&'; luni (n acest interval de timp se dezvolt mersul independent iar ac&iziionarea lui reprezint o serie de particulariti n fiecare caz n parte. 9tapele e%istente pna la acest punct: 'ace pai laterali pe lng mobil, pete de la un corp de mobil la altul. 'ace unul#doi pai n mod independent.

Pete de la un corp de mobil la altul

Pete lateral n intervalul de v$rst '*&'; luni reprezint semne de n-rijorare( dac 6opilul are tendina la ridicarea n picioare s o fac pe vrfuri.

Acest lucru este un semn patologic dac, dup cteva secunde nu i pune i clciele pe sol.

Rezumat !ezvoltarea motric a bebeluilor n linii mari> .#: luni: Are doar micri refle%e, nu are micri voluntare. /#; luni: Ridicarea capului, sprijin pe antebra. *a ; luni ncep s se piard micrile refle%e. ,,-# - luni: (ncepe ntoarcerea, rostogolirea. +#< luni: ncepe s se trasc. )#= luni: se ridic n patru labe i se leagn. =#:. luni: 8erge de#a builea. ::#:/ luni: 3e ridic n picioare, face pai laterali cu sprijin. :/#:) luni: 8erge independent.

!espre punerea n ezutA& ezutul i nvatul mersuluiA& mersul independent 6opilul mic doar atunci se poate pune n ezut daca deja este capabil singur s se ridice n ezut i dac n orice poziie de ezut# n scunel, leagn, etc se poate i menine. 3tatul n ezut este precedat de trre i mersul de#a builea. 6u aceste micri se ntresc muc&ii spatelui astfel ca in jurul vrstei de =# :. luni copilul sa fie n stare s stea n ezut nesusinut. 4ac un copil este pus n ezut prea devreme, este posibil ca mai trziu s dezvolte probleme ale coloanei vertebrale, astfel, este de preferat s se atepte cu rbdare ca ridicarea n ezut s se realizeze de la sine.

6are sunt problemele cu port#bebe#ul i cu scaunele de main> $iciuna nu este ideal dar ambele constituie o necesitate.

Copil ce st independent

Copil care st susinut

4espre un copil mic, atunci putem spune c merge independent cand, n cazul n care cade este n stare s se ridice fr ajutor. 8ersul independent se ac&iziioneaz treptat i ncepe prin ridicarea n picioare. 4up ridicarea sa n picioare urmeaz pirea n lateral apoi, dup cteva luni, de obicei trei luni copilul pornete independent. 2redomin mersul de#a builea din momentul n care copilul face pai laterali i pornete independent. 8ersul de#a builea de aceea este important ntruct constituie baza coordonrii corecte i are efecte pozitive i asupra dezvoltrii psi&ice. 3e ntmpl adesea ca un copil mai nti s se ridice n picioare i s se ntind minile ca s l conducem i abia apoi s mearg de#a builea. $u trebuie s incurajm acest lucru deoarece: 8uc&ii nu sunt suficient de ntrii ca s fie capabili pentru mers. 8ersul de#a builea este cel mai important, iar dac este ajutat s mearg n picioare obinnd astfel mai uor ceea ce dorete atunci va renuna s mai mearg de#a builea.

3e pot ac&iziiona micri greite de vreme ce nici musculatura nu este dezvoltat suficient i nici nu are coordonare.

Copil care st independent n picioare

Copil care este ajutat s mear-

3 nu cumprm nici premergtor. (n acest dispozitiv pe roi care funcioneaz prin mpingerea cu picioarele i acel copil care nca nu tie s stea n fundule este nevoit s o fac. !e ce s nu l ,olosimB Pentru c> $u e%ist o micare natural care s se realizeze pe roi. 6opii nu tiu s#l mping doar stnd pe vrfuri, astfel se vor obinui n a se menine pe vrfuri, constituind o problem n ac&iziionarea mersului independent. 4e obicei, un copil atunci este pus ntr#un premergtor cnd nc nu este n stare s stea singur n ezut. 4espre efectele negative ale acestui lucru am amintit nainte.

!espre dispozitivele pentru ajutatul mersului Atunci cnd copilul este capabil s se ridice n genunc&i, i place s mping obiecte mari situate n faa lui 0co de rufe, gleat, etc1# astfel, se deplaseaz pe genunc&i. (n momentul n care deja se poate ridica n picioare, ?te&nica ngenunc&ere# mpingere! este ridicat la un rang mai nalt, adic pete cu ajutorul unui scaun pe care l impinge n fa. 4ispozitive pentru ajutarea invrii mersului sunt de gsit pe o scar larg. Acestea nu sunt duntoare ns sunt inutile deoarece copii se descurc la fel de bine i fr ele.

4ezvoltarea motric" @rsta $ou#nscutul are membrele n fle%ie i palmele nc&ise n pumn. (i place sa stea culcat pe spate i pe burt i este capabil sa#i ntoarc capul n ambele pri. 2e burt, face sprijinul pe antebra i i ridic capul.(n traciunea pe spate capul vine mpreun cu trunc&iul, nu#i cade n spate.Aduce minile pe linie median i le studiaz, ine un obiect n mn. (i poate ntoarce capul independent de umr. 2e burt i ntinde antebraul, se sprijin pepalma desc&is i i ridic pieptul. 3e ntoarce de pe spate n lateral n ambele pri, se joac cu placere cu picioarele. 3e rostogolete de pe spate pe burt i de pe burt pe spate n ambele pri. 6opilul susinut la vertical i pune piciorul pe sol i i flecteaz genunc&ii. 6ulcat pe burt, dac i se pune propt la talp, copilul se va impinge spre nainte ncercnd s se trasc dup un obiect sau se rostogolete dup jucrie. 3e trte, coordonndu#i corect minile i picioarele, se ridic n patru labe i se leagn!.3tnd n patru labe i ridic sus funduleul. 8erge de#a builea, se ridic n ezut, se ridic pe genunc&i i eventual n picioare sprijinndu#se. 'ace pai laterali pe lng mobil, pete de la un corp de mobil la altul, face unul#doi pai n mod independent, pentru ca mai trziu s se dezvolte mersul independent.

.#/ luni

; luni

,#luni

+#< luni

)#= luni

:.#:: luni

:/#:) luni

La sfarsitul primei luni bebelusul ar trebui sa isi ridice capsorul pus pe burtica pe o suprafata tare si sa fixeze privirea asupra unei fete; posibil sa raspunda intr-un fel la sunete( tipat, liniste, foire), sa urmareasca un obiect la 15 cm distanta de ochi, eventual sa ridice capul 45 grade stand pe burtica, sa gangureasca, sa intoarca capul urmarind un obiect la 15 cm distanta de el, sa zambeasca de socializare si maxim sa ridice capul 90 grade, sa isi tina capul drept tinut de sub brat, sa isi impreuneze mainile, sa zambeasca spontan, sa rada in hohote, sa urmareasca un obiect de la stanga la dreapta si invers .

La sfarsitul celei de-a doua luni de viata bebelusul vostru ar trebui sa sa zambeasca de socializare, sa urmareasca un obiect la 15 cm distanta de ochi, sa raspunda intr-un fel la sunete

(tipat, liniste, foire), sa gangureasca, posibil sa ridice capul 45 grade stand pe burtica,sa intoarca capul urmarind un obiect la 15 cm distanta de el, eventual sa isi tina capul drept tinut de sub brat, pe burtica sa isi ridice toracele sprijinandu-se pe maini, sa se intoarca pe un lateral, sa prinda cu buricul degetelor o jucarie mica, sa stea atenti la o jucarie, sa intinda mana dupa un obiect, sa vocalizeze si maxim sa zambeasca spontan, sa isi impreuneze mainile, sa rada in hohote, sa urmareasca un obiect de la stanga la dreapta si invers .

La sfarsitul celei de-a treia luni de viata bebelasul ar trebui sa isi ridice capul 45 grade stand pe burtica,sa urmareasca un obiect ,posibil sa rada, sa ridice capul 90 grade stand pe burtica, sa rada in hohote, sa isi impreuneze mainile, sa urmareasca un obiect de la stanga la dreapta si invers, eventual sa isi tina capul drept tinut de sub brat, pe burtica sa isi ridice toracele sprijinandu-se pe maini, sa se intoarca pe un lateral, sa prinda cu buricul degetelor o jucarie mica, sa stea atenti la o jucarie, sa intinda mana dupa un obiect, sa vocalizeze si maxim sa zambeasca spontan,sa stea sustinuti in picioare, sa intinda mana dupa un obiect, sa isi tina capul pe directia corpului in pozitia in sezut, sa isi intoarca capul dupa o voce cunoscuta, sa vocalizeze, sa tipe.

La sfarsitul celei de-a patra luni de viata bebelasul ar trebui sa isi ridice capul la 90 grade, sa rada in hohote, sa urmareasca un obiect stanga- dreapta, posibil sa isi tina capul drept, sa se rostogoleasca, sa se ridice ina maini, sa prinda un obiect cu degetele, sa fie atenti la o jucarie, sa intinda mana dupa o jucarie, sa rada de placere, sa tipe, eventual sa tina capul in directia corpului, sa intoarca capul supa sunete cunoascute, sa vocalizeze, si maxim sa se impinga in picioare sustinuti, sa stea in fundulet fara suport, sa protesteze daca li se ia o jucarie.

La sfarsitul celei de-a cincea luni de viata bebelusul ar trebui sa isi tina capul drept, sa se impnga in manute, sa se intoarca pe un lateral, sa fie atenti la o jucarie, sa rada in hohote/ de placere, apuce un obiect, sa zambeasca spontan, sa tina in mana un obiect, posibil sa se sustina in picioare, sa tina capul in directia corpului, sa vocalizeze, sa tipe, eventual sa stea in fundulet fara suprt, sa isi intoarca capul dupa un sunet, si maxim sa traga de pe spate in fundulet, sa stea sprijinindu-se de ceva sau cineva, sa se hraneasca cu un biscuite, sa riposteze, sa munceasca sa ajunga la o jucarie, sa paseze o jucarie, sa se uite dupa un obiect pierdut, sa vocalizeze cuvinte monosilabice.

La sfarsitul celei de-a sasea luni de viata bebelasul ar trebui sa isi tina capul in directia corpului cand este tras de pe spate in fundulet, sa vocalizeze, posibil sa se sustina in picioare, sa stea in fundulet fara suport, eventual sa stea tinandu-se, sa se hraneasca, sa riposteze, sa munceacsa sa ajunga la o jucarie, sa paseze un obiect, sa se uite dupa un obiect picat, sa ridice o jucarie, sa spuna cuvinte monosilabice, si maxim sa se ridice in picioare din fundulet, sa se intoarca de pe burtica in fundulet, sa prinda intre degetul mare si indicator un obiect, sa spuna mama sau tata, dar fara a stii semnificatia.

La sfarsitul celei de-a saptea luni de viata bebelasul ar trebui sa stea in fundulet fara suprt, sa se hranesca, sa tipe, probabil sa stea in picioare sustinuti, sa riposteze, sa munceasca sa ajunga la un obiect, sa paseze un obiect, sa se uite dupa un obiect picat, sa ridice un obiect, sa se intoarca in directia unei voci, sa vocalizeze cuvinte monosilabice, sa se joace de-a v-ati ascunselea, eventual sa stea in picioare sustinandu-se si maxim sa se ridice in picioare din fundulet, sa aplaude, sa prinda obiecte mici intre degete.

La sfarsitul celei de-a 8-a luni de viata bebelasul ar trebui sa stea sustinuti in picioare, sa se hraneasca, sa paseze un obiect, sa prinda un obiect in pumn, sa se intoarca in directia unei voci, sa se uite dupa un obiect picat, probabil sa stea in picioare sustinadu-se de ceva, sa protesteze, sa munceacsa sa ajunga la un obiect, sa se intorca de pe burtica in fundulet, eventual sa se traga in picioare din fundulet, sa prinda un obiect mic intre degete, sa zica mama si tata fara semnificatie si maxim sa aplaude, sa mearga de-a lungul mobilei, sa stea in picioare singuri pentru cateva clipe, sa inteleaga semnificatia cuvantului "nu".

La sfarsitul celei de-a 9-a luni de viata bebelasul ar trebui sa se uite dupa un obiect picat si sa mearga inspre el, probabil sa se ridice in picioare din fundulet, sa se intoarca de pe burtica in fundulet, sa riposteze, sa stea sustinuti, sa prinda un obiect mic cu orice deget, sa se joace de-a v-ati ascunselea, sa spuna mama/tata fara semnificatie, eventual sa aplaude, sa mearga de-a lungul mobilei, sa inteleaga semnificatia cuvantului "nu" si maxim sa se joace cu mingea, sa bea din pahar, sa ridice un obiect mic cu varful degetelor, sa stea singuri in picioare pentru cateva secunde, sa stea singuri in picioare, sa spuna mama si tata cunoscand semnificatia, sa spuna inca un cuvant, sa raspunda la o comanda cu gesturi ( sa dea o jucarie).

La sfarsitul celei de-a 10-a luni ar trebui sa stea in picioare sprijiniti, sa se ridice din sezut in picioare, sa riposteze, sa spuna mama/tata fara a sti semnificatia, sa se joace de-a v-ati ascunselea, probabil sa se ridice in picioare de pe burtica, sa aplaude, sa ridice obiect mic cu orice deget, sa mearga de-a lungul mobilei, sa inteleaga cuvantul "nu", eventual sa stea singuri in picioare un pic, sa spuna tata apoi mama si maxim sa indice ce isi doreste altfel decat prin plans, sa se joace cu mingea, sa bea din cana singur, sa ridice un obiect cu varful degetelor, sa stea cu echilibru in picioare, sa vorbeasca pe limba lor, sa spuna 2-3 cuvinte, sa mearga singuri, sa raspunda cu un gest la o comanda.

La sfarsitul celei de-a 11-a luni bebelasul vostru ar trebui sa se ridice in picioare de pe burtica, sa ridice un obiect cu orice deget, sa inteleaga seminificatia cuvantului "nu"( nu neaparat sa si asculte), probabil sa aplaude sau sa faca cu mana tai-tai, sa mearga de-a lungul mobilei, eventual sa ridice un obiect cu varful degetelor, sa stea singuri in picioare, sa spuna 2-3 cuvinte si maxim sa stea cu echilibru in picioare, sa mearga bine, sa indice ce vrea prin gesturi, sa se joace cu mingea, sa bea din pahar singuri, sa spuna peste 3 cuvinte, sa vorbeasca pe limba lor, sa raspunda la comenzi.

La sfarsitul celei de-a 12-a luni de viata bebelasul vostru ar trebui sa mearga de-a lungul mobilei, probabil sa aplaude sau faca din manute tai- tai ( cel mai probabil la 13 luni), sa bea dintr-o cana singuri ( 16-17 luni cel mai probabil), sa ridice un obiect cu varful degetelor ( 15 luni), sa stea in picioare singuri pentru cateva clipe ( 13 luni), sa spuna mama/tata discriminatoriu( 14 luni), sa spuna si alte cuvinte ( dupa 14 luni), eventual sa indice ce isi doresc prin alte metode decat plansul ( dupa 14 luni), sa se joace cu mingea ( 16 luni), sa foloseasca cuvinte imature ( limba lor- 15 luni), sa mearga singuri ( 3 din 4 copii nu merg singuri decat dupa vartsa de 13 luni 1/2) si maxim sa spuna mai mult decat 3 cuvinte ( 16 luni), ra raspunda la comenzi prin gesturi ( sa dea o jucarie- 16 luni) Ilustraiile>NCmet5 #dina Traducere> Timea .orar DDD@mamica,ara,rica@ro 9sociatia 3coala mamei Eunior Timisoara(@str@ Cluj(nr'8 %8*287*'8)