Codul penal- Comentarii Varianta Parlamentului din data de 2 iunie 2009

Preambul
Prezentele comentarii au pornit de la urmatoarele premize: Guvernul Romaniei nu a realizat studiile de impact si nu a obtinut in termen avizele necesare trasmiterii legale a codurilor inspre Parlamentmotiv pentru care proiectul de cod civil si proiectul de cod penal au fost retrase de Guvern din Parlament in luna mai; toate aceste avize si studii de impact sunt impuse de Legea nr 2!"2000 privind te#nica legislativa in elaborarea actelor normative; Parlamentul Romaniei$ respectiv un grup de senatori si deputati si-au insusit proiectele aflate in dezbatere parlamentara ca fiind initiative legislative proprii; si in aceasta circumstanta$ aceeasi lege prevede necesitatea realizarii studiilor de impact; %u este posibila anga&area raspunderii Guvernului in fata Parlamentului pentru un produs lucrat de Parlament$ c#iar daca te'tul initial a apartinut Guvernului; acest lucru reprezinta ducerea in derizoriu a unui te't constitutional; cu atat mai mult cu cat este firesc ca aceste coduri sa strabata circuitul paralmentar firesc: comisiile &uridice si plenul celor doua (amere %ecesitatea e'istentei unor studii de impact pentru fiecare proiect legislativ in parte este absolute necesara$ dincolo de obligatia legala evidenta$ din urmatoarele considerente: )ste riscanta discutarea articol cu articol in masura in care nu e'ista nici o cercetare sociologica$ statistici &udiciare ori studiu de impact care sa indice realitatea &uridica e'istenta$ necesitatile sociale$ necesarul de resurse materiale si financiare$ respectiv impactul acestora asupra bugetului de stat ori a strategiei de resurse umane din sistemul &udiciar; *rticolele ori institutiile noi$ pot sa para$ la prima vedere$ bine venite$ numai ca aplicarea lor va fi dificila in lipsa unor masuratori concrete
Str. Arcului Nr. 19, Sector 2, 021034 - Bucuresti, Tel.: +40 21 212 06 90, 212 06 91, 212 05 20, Fax: +40 21 212 05 19, !ail: o""ice#cr$.ro, %%%.cr$.ro

 * afirma ca este mai bine ca intai sa adopti codurile si apoi sa faci studiile de impact$ dicolo de faptul ca este contrar legii este lipsit si de sens: daca aceste studii se fac inainte$ codul este de la bun inceput croit pe necesitati si$ mai ales$ pe realitati +fie acestea de ordin material ori uman,; daca se face dupa adoptare$ este posibil sa fie nevoie de corectii serioase$ aceste lucruri implicand c#eltuiala unor sume de bani suplimentare pentru aceste corectii precum si amanarea intrarii in vigoare a legii (a dovada in spiritul celor enuntate anterior: Pedepsele aplicate in cazul minorilor$ respectiv diversificarea masurilor educative prin stagiul de formare civica$ supraveg#erea$ consemnarea la sfarsit de saptamana$ asistarea zilnica$ supraveg#erea obligatiilor impuse minorilor$ intocmirea unui numar sporit de referate de evaluare a persoanei minorului$ pot fi considerate$ la prima vedere$ ca fiind bine venite; problema este ca toate aceste masuri nu pot fi acoperite in nici un fel de serviciile de probatiune$ intrucat acestea functioneaza numai la nivel de tribunale$ cu un numar e'treme de redus de consilieri de probatiune; mai mult$ acestia nu reusesc sa faca fata actualelor obligatii din codul penal si procedural penal in conditiile in care sarcinile actuale sunt mai restranse *r fi o totala lipsa de responsabilitate a statului crearea unor institutii &uridice noi fara acoperire in sfera realului; -istemul zilelor- amenda nu are criterii obiective pentru individualizarea sumei corespunzatoare unei zile-amenda; Reglementarea renuntarii la pedeapsa$ a amanarii aplicarii pedepsei si a suspendarii pedepsei sub supraveg#ere este ambigua si creaza suprapuneri$ toate acestea in cadrul unui sistem sanctionator mult diminuat; )'istenta unui nou cod penal ar impune e'act cum suna si titlul$ anume codificarea; ori acest lucru nu s-a intalmplat$ legislatia speciala ramanand$ in continuare$ de sine statatoare; aceste lucru va duce la o rupture intre noul regim sanctionator din codul penal +mai bland, fata de regimul din legile speciale precum si la un #aos in sistemul &udiciar; de e'emplu nu s-a dorit in nici un fel introducerea infractiunilor de coruptie in codul penal$ desi in varianta aflata pe site-ul Parlamentului$ cel putin la un moment dat$ infractiunile de coruptie din legea speciala nr ./"2000 au fost introduse; ipoteza ca asa cere 0ru'ellul este cel putin neserioasa; * crede ca prin legea de aplicarea a codului penal se vor avea in vedere e'pres toate abrogarile necesare dar$ mai ales$ ca prin legea de aplicarea se vor modifica limite de pedeapsa din legi speciale in concordanta cu noul regim sanctionator$ este$ pe de o parte$ neproductiv si$ pe de alta parte de-a dreptul ciudat )'emplu: infractiunea de cumparare de influenta de la art 292 +pedeapsa de la 1 la 2 ani, este mutata din Legea ./"2000 in noul cod penal$ alaturi de alte cateva infractiuni Lucrul este binevenit si tine de esenta codificarii$ numai ca celelalte infractiuni din legea ./ cum ar fi cele assimilate infractiunilor de coruptie ori in legatura direcat cu coruptia au ramas in legea speciala$ in cazul celor din urma regimul sanctionator fiind$ in unele cazuri$ intre 2 si 12 ani

2 - -

Nr. crt . 1

Text, varianta Parlamentului Art. 15 Trsturile eseniale ale infraciunii +1, 3nfrac4iunea este fapta prev5zut5 de legea penal5$ s5v6r7it5 cu vinov54ie$ ne&ustificat5 7i imputabil5 persoanei care a s5v6r7it-o +2, 3nfrac4iunea este singurul temei al r5spunderii penale

Comentarii %u intelegem de ce a fost pastrata atat vinovatia cat si imputabilitatea ca si trasaturi ale infractiunii cata vreme nu poate interveni vinovatia atunci cand fapta nu poate fi imputabila persoanei$ dupa cum e'istenta vinovatiei conduce la imputabilitatea faptei respective autorului acesteia Propunem reformularea art 12 alin 1 Infractiunea este fapta prevazuta de legea penala, savarsita cu vinovatie. *stfel$ impartirea cauzelor in cauze &ustificative si cauze neimputabile este lipsita de relevanta atat timp cat ele inlatura caracterul penal al faptei )ste mentinuta$ din pacate$ prevederea din actualul cod vizand proportionalitatea apararii )ste de neimaginat cum$ atunci cand esti atacat :material, direct, imediat si injust; ai posibilitatea de a aprecia concret actele materiale ale atacului astfel incat sa poti sa ai o aparare :proportionala; Pentru a putea masura in concret aceasta proportionalitate ar insemna ca persoana agresata sa lase sa se consume atacul si$ facand o socoteala la rece sa poata sa riposteze :proportional;$ in masura in care mai poate sa o faca

3n coroborare cu art 1/ si urmatoarele privind cauzele &ustificative precum si cu art 28 si urmatoarele privind cauzele de neimputabilitate 2 Art. 1 !e"itima aprare +1, )ste &ustificat5 fapta prev5zut5 de legea penal5 s5v6r7it5 9n legitim5 ap5rare +2, )ste 9n legitim5 ap5rare persoana care s5v6r7e7te fapta pentru a 9nl5tura un atac material$ direct$ imediat 7i in&ust$ care pune 9n pericol persoana sa$ a altuia$ drepturile acestora sau un interes general$ dac5 ap5rarea este propor4ional5 cu gravitatea atacului +8, -e prezum5 a fi 9n legitim5 ap5rare$ 9n condi4iile alin +2,$ acela care comite fapta pentru a respinge p5trunderea unei persoane 9ntro locuin45$ 9nc5pere$ dependin45 sau loc 9mpre&muit 4in6nd de aceasta , f5r5 drept$ prin violen45$ viclenie$ efrac4ie sau alte asemenea modalit54i nelegale ori n timpul nopii.

8 - -

Art. #$ %roarea +1, %u constituie infrac4iune fapta prev5zut5 de legea penal5$ s5v6r7it5 de persoana care$ 9n momentul comiterii acesteia$ nu cuno7tea e'isten4a unei st5ri$ situa4ii ori 9mpre&ur5ri de care depinde caracterul penal al faptei +2, <ispozi4iile alin +1, se aplic5 7i faptelor s5v6r7ite din culp5 pe care legea penal5 le pedepse7te$ numai dac5 necunoa7terea st5rii$ situa4iei ori 9mpre&ur5rii respective nu este ea 9ns57i rezultatul culpei +8, %u constituie circumstan45 agravant5 sau element circumstan4ial agravant starea$ situa4ia ori 9mpre&urarea pe care infractorul nu a cunoscut-o 9n momentul s5v6r7irii infrac4iunii +!, Prevederile alin +1,=+8, se aplic5 9n mod corespunz5tor 7i 9n cazul necunoa7terii unei dispozi4ii legale e'trapenale +2, %u este imputabil5 fapta prev5zut5 de legea penal5 s5v6r7it5 ca urmare a necunoa7terii sau cunoa7terii gre7ite a caracterului ilicit al acesteia din cauza unei 9mpre&ur5ri care nu putea fi 9n nici un fel evitat5 Art. 5& Neaplicarea deteniunii pe via <ac5 la data pronun45rii #ot5r6rii de condamnare inculpatul a 9mplinit v6rsta de >2 de ani$ 9n locul deten4iunii pe via45 i se aplic5 pedeapsa 9nc#isorii pe timp de 80 de ani 7i pedeapsa interzicerii e'ercit5rii unor drepturi pe durata ei ma'im5 Art. 5' (nlocuirea deteniunii pe via ?n cazul 9n care cel condamnat la pedeapsa deten4iunii pe via45 a 9mplinit v6rsta de >2 de ani 9n timpul e'ecut5rii pedepsei$ pedeapsa deten4iunii pe via45 poate fi 9nlocuit5 cu pedeapsa 9nc#isorii pe timp de 80 de ani 7i pedeapsa interzicerii e'ercit5rii unor drepturi pe durata ei ma'im5$ dac5 a avut o bun5 conduit5 pe toat5 durata e'ecut5rii pedepsei$ a 9ndeplinit integral obliga4iile civile stabilite prin #ot5r6rea de condamnare$ afar5 de cazul c6nd dovede7te c5 nu a avut nici o posibilitate s5 le 9ndeplineasc5$ 7i a f5cut progrese constante 7i evidente 9n vederea reintegr5rii sociale
- -

Redactare neclara *rticolul ar trebui redefinit ca eroare de fapt pentru a nu se interpreta in nici un fel faptul ca necunosterea legii poate sa conduca la inlaturarea caracterului penal al faptei

<aca in cazul detentiunii pe viata in cazul unui inculpat care a implinit varsta de >2 de ani s-a transformat posibilitatea instantei de a inlocui detentiunea pe viata cu inc#isoarea pe timp de 80 de ani +varianta Guvernului,$ cu obligatia instantei de a face acest lucru +varianta Parlamentului,$acelasi lucru ar trebui sa se intample si in ipoteza descrisa de art 2/$ in sensul de obligatie a instantei de a proceda in acelasi fel

Art. )1 *tabilirea amen+ii +1, *menda const5 9n suma de bani pe care condamnatul este obligat s5 o pl5teasc5 statului +2, (uantumul amenzii se stabile7te prin sistemul zilelor = amend5 -uma corespunz5toare unei zile = amend5$ cuprins5 9ntre 10 lei 7i 200 lei$ se 9nmul4e7te cu num5rul zilelor-amend5 care este cuprins 9ntre 80 zile 7i !00 de zile +8, 3nstan4a stabile7te num5rul zilelor-amend5 potrivit criteriilor generale de individualizare a pedepsei (uantumul sumei corespunz5toare unei zile = amend5 se stabile7te 4in6nd seama 7i de obliga4iile legale ale condamnatului fa45 de persoanele aflate 9n 9ntre4inerea sa
+!, Limitele speciale ale zilelor - amend5 sunt cuprinse 9ntre: a, >0 7i 1/0 de zile-amend5$ c6nd legea prevede pentru infrac4iunea s5v6r7it5 numai pedeapsa amenzii;

(uantumul sumei corespunzatoare unei zile =amenda trebuie determinata de criterii obiective <in pacate acestea lipsescA Pe de alta parte$ aceeasi infractiune$ savarsita in impre&urari similare trebuie sa duca la acelasi gen de condamnare$ respectiv la acelasi numar de zile amenda si acelasi cuantum al unei zile amenda )senta legii penale este ca aceasta se aplica la fel$ indiferent de subiectul activ al infractiunii si$ ca atare$ indiferent de starea materiala a acestuia Prin urmare faptul ca suma corespunzatoare unei zileamenda se stabileste tinand cont si de obligatiile legale ale condamnatului este de nedorit Prote&area celor aflati in intretinerea condamantului nu trebuie facuta prin individualizatea pedepsei ci prin modalitatea de e'ecutare a acesteia (u alte cuvinte daca condamnatul$ datorita obligatiilor legale de intretinere nu poate ac#ita$ cu buna credinta$ cuantumul stabilit$ in mod obiectiv$ de instanta$ atunci poate fi obligat la munca in folosul comunitatii )ste cu atat mai bine cu cat s-a renuntat la o prevedere anterioara care viza$ in afara de obligatiile legale de intretinere si starea materiala a condamantului Legea penala nu poate fi o lege de protectie sociala$ dar poate avea alternative in sfera de e'ecutare astfel incat scopul acesteia sa fie atins

b, 120 7i 2!0 de zile-amend5$ c6nd legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa 9nc#isorii de cel mult doi ani; c, 1/0 7i 800 de zile-amend5$ c6nd legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa 9nc#isorii mai mare de doi ani +2, <ac5 prin infrac4iunea s5v6r7it5 s-a urm5rit ob4inerea unui folos patrimonial iar pedeapsa prev5zut5 de lege este numai amenda ori instan4a opteaz5 pentru aplicarea acestei pedepse$ limitele speciale ale zilelor-amend5 se pot ma&ora cu o treime +>, @rac4iile stabilite de lege pentru cauzele de atenuare sau agravare a pedepsei se aplic5 limitelor speciale ale zilelor-amend5 prev5zute 9n alin +!, 7i +2, >

*rt >> (on4inutul pedepsei complementare a interzicerii 3n conditiile in care: e'ercit5rii unor drepturi - pedeapsa complementara poate interveni ca urmare a +1, Pedeapsa complementar5 a interzicerii e'ercit5rii unor stabilirii unei pedepse principale cu amenda sau inc#isoare; drepturi const5 9n interzicerea e'ercit5rii$ pe o perioad5 de la unu la 2 - e'istenta unei pedepse complementare +poste'ecutorii,
2 - -

ani$ a unuia sau mai multora dintre urm5toarele drepturi: a, dreptul de a fi ales 9n autorit54ile publice sau 9n orice alte func4ii publice; b, dreptul de a ocupa o func4ie care implic5 e'erci4iul autorit54ii publice ; c, dreptul str5inului de a se afla pe teritoriul Rom6niei; d, dreptul de a alege; e, drepturile p5rinte7ti; f, dreptul de a fi tutore sau curator; g, dreptul de a ocupa func4ia$ de a e'ercita profesia sau meseria ori de a desf57ura activitatea de care s-a folosit pentru s5v6r7irea infrac4iunii; #, dreptul de a de4ine$ purta 7i folosi orice categorie de arme; i, dreptul de a conduce anumite categorii de ve#icule stabilite de instan45; &, dreptul de a p5r5si teritoriul Rom6niei; B, dreptul de a ocupa o func4ie de conducere 9n cadrul unei persoane &uridice de drept public; l, dreptul de a se afla 9n anumite localit54i stabilite de instan45; m, dreptul de a se afla 9n anumite locuri sau la anumite manifest5ri sportive$ culturale ori la alte adun5ri publice$ stabilite de instan45; n, dreptul de a comunica cu victima sau cu membri de familie ai acesteia$ cu persoanele cu care a comis infrac4iunea sau cu alte persoane$ stabilite de instan45$ ori de a se apropia de acestea; o, dreptul de a se apropia de locuin45$ locul de munc5$ 7coala sau alte locuri unde victima desf57oar5 activit54i sociale$ 9n condi4iile stabilite de instan4a de &udecat5 Art. '$ Condiiile renunrii la aplicarea pedepsei +1, 3nstan4a poate dispune renun4area la aplicarea pedepsei dac5 sunt 9ntrunite urm5toarele condi4ii: a, infrac4iunea s5v6r7it5 prezint5 o gravitate redus5$ av6nd 9n vedere natura 7i 9ntinderea urm5rilor produse$ mi&loacele folosite$ modul 7i 9mpre&ur5rile 9n care a fost comis5$ motivul 7i scopul urm5rit;
- -

atrage automat o pedeapsa accesorie +in timpul e'ecutarii,; regimul sanctionator in ceea ce priveste pedeapsa cu inc#isoarea este mult diminuat in actuala propunere de cod se recomanda micsorarea perioadei de aplicare a pedepsei complementare$ intervalul de la unu la 2 ani fiind disproportionat -

@elul in care au fost reglementate cele 2 institutii$ :renuntarea la pedeapsa; si :amanarea e'ecutarii pedepsei; va crea probleme in practica$ inclusiv prin practica neunitara$ intrucat: - circumstatele personale ale infractorului sunt similare; - situatiile in care cele 2 insitutii nu pot fi folosite sunt$ de asemenea$ similare;
>

b, 9n raport cu persoana infractorului$ de conduita avut5 anterior s5v6r7irii infrac4iunii$ de eforturile depuse de acesta pentru 9nl5turarea sau diminuarea consecin4elor infrac4iunii$ precum 7i de posibilit54ile sale de 9ndreptare$ instan4a apreciaz5 c5 aplicarea unei pedepse ar fi inoportun5 din cauza consecin4elor pe care le-ar avea asupra persoanei acestuia +2, %u se poate dispune renun4area la aplicarea pedepsei dac5: a, infractorul a mai suferit anterior o condamnare$ cu e'cep4ia cazurilor prev5zute 9n art !2 lit a, 7i b, sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a 9mplinit termenul de reabilitare; b, fa45 de acela7i infractor s-a mai dispus renun4area la aplicarea pedepsei 9n ultimii 2 ani anteriori datei comiterii infrac4iunii pentru care este &udecat; c, infractorul s-a sustras de la urm5rire penal5 ori &udecat5 sau a 9ncercat z5d5rnicirea afl5rii adev5rului ori a identific5rii 7i tragerii la r5spundere penal5 a autorului sau a participan4ilor ; d, pedeapsa prev5zut5 de lege pentru infrac4iunea s5v6r7it5 este 9nc#isoarea mai mare de 8 ani +8, ?n caz de concurs de infrac4iuni$ renun4area la aplicarea pedepsei se poate dispune dac5 pentru fiecare infrac4iune concurent5 sunt 9ndeplinite condi4iile prev5zute 9n alin +1, 7i +2, Art. '# Condiiile am,nrii aplicrii pedepsei +1, 3nstan4a poate dispune am6narea aplic5rii pedepsei$ stabilind un termen de supraveg#ere$ dac5 sunt 9ntrunite urm5toarele condi4ii: a, pedeapsa stabilit5$ inclusiv 9n cazul concursului de infrac4iuni , este amenda sau -nc.isoarea de cel mult / ani; b, infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa 9nc#isorii$ cu e'cep4ia cazurilor prev5zute 9n art !2 lit a, 7i b, sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a 9mplinit termenul de reabilitare; c, infractorul 0i-a manifestat acordul de a presta o munc5 neremunerat5 9n folosul comunit54ii; d, 9n raport de persoana infractorului$ de conduita avut5 anterior
- -

in cazul renuntarii la pedeapsa se pare ca instanta nu mai calculeaza in concret posibila pedeapsa$ in timp ce$ in cazul amanarii pedepsei se intampla acest lucru; amanarea aplicarii pedepsei poate interveni atunci cand pedeapsa este inclusiv amenda$ drept urmare se naste intrebarea cand anume este posibil sa intervina renuntarea la pedeapsa

Probabil ca legiuitorul a dorit inlocuirea vec#ii institutii a inlocuirii raspunderii penale cu sanctiunile cu caracter administrativ$ numai ca in cazul vec#iului cod erau prevazute limitele de pedeapsa in cazul carora putea interveni -caderea limitelor pedepselor este$ ca pricipiu$ un lucru oportun$ mai ales prin apropierea minimului si ma'imului special$ numai ca acest lucru trebuie sa se reflecte corespunzator in noile insitutii reglementate la art /0$ /8 si 91 -e observa insa o ruptura intre regimul pedepselor si modalitatile de aplicare sau neaplicare a acestora -e recomanda eliminarea institutiei reglementate la art /0$ ori o diferentiere mai clara$ inclusiv prin cuantumul pedepsei$ a celor 2 institutii

s5v6r7irii infrac4iunii$ de eforturile depuse de acesta pentru 9nl5turarea sau diminuarea consecin4elor infrac4iunii$ precum 7i de posibilit54ile sale de 9ndreptare$ instan4a apreciaz5 c5 aplicarea imediat5 a unei pedepse nu este necesar5$ dar se impune supraveg#erea conduitei sale pentru o perioad5 determinat5 +2, %u se poate dispune am6narea aplic5rii pedepsei dac5 pedeapsa prev5zut5 de lege pentru infrac4iunea s5v6r7it5 este de . ani sau mai mare sau dac5 infractorul s-a sustras de la urm5rire penal5 ori &udecat5 sau a 9ncercat z5d5rnicirea afl5rii adev5rului ori a identific5rii 7i tragerii la r5spundere penal5 a autorului sau a participan4ilor +8, *m6narea aplic5rii pedepsei 9nc#isorii atrage 7i am6narea aplic5rii amenzii care 9nso4e7te pedeapsa 9nc#isorii 9n condi4iile art >2 +!, )ste obligatorie prezentarea motivelor pe care s-a 9ntemeiat condamnarea$ precum 7i a celor ce au determinat am6narea aplic5rii pedepsei 7i aten4ionarea infractorului asupra conduitei sale viitoare 7i a consecin4elor la care se e'pune dac5 va mai comite infrac4iuni sau nu va respecta m5surile de supraveg#ere$ ori nu va e'ecuta obliga4iile ce 9i revin pe durata termenului de supraveg#ere Art. 1 Condiiile suspendrii executrii pedepsei sub suprave".ere +1, 3nstan4a poate dispune suspendarea e'ecut5rii pedepsei sub supraveg#ere dac5 sunt 9ntrunite urm5toarele condi4ii: a, pedeapsa aplicat5$ inclusiv 9n caz de concurs de infrac4iuni$ este 9nc#isoarea de cel mult # ani; b, infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa 9nc#isorii mai mare de un an$ cu e'cep4ia cazurilor prev5zute 9n art !2$ sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a 9mplinit termenul de reabilitare1 c, infractorul 0i-a manifestat acordul de a presta o munc5 neremunerat5 9n folosul comunit54ii; d, 9n raport de persoana infractorului$ de conduita avut5 anterior s5v6r7irii infrac4iunii$ de eforturile depuse de acesta pentru 9nl5turarea sau diminuarea consecin4elor infrac4iunii$ precum 7i de posibilit54ile sale
- -

*rt /8$ alin 1$ lit c, intra in coliziune cu art /2$ alin 2$ lit b$ acesta din urma avand urmatorul continut: Intanta poate impune persoanei fata de care s-a dispus amanarea aplicarii pedepsei, sa execute una sau mai multe din urmatoarele obligatii: ............................................................................................................. . b sa presteze o munca neremunerata in folosul comunitatii..... Cri din economia art /8$ alin 1$ lit c, rezulta ca o conditie obligatorie pentru a interveni institutia amanarii pedepsei este aceea de manifestare a acordului de catre infractor in ceea ce priveste prestarea unei munci neremunerate in folosul comunitatii (u e'ceptia cuantumului pedepsei$ respectiv mai mari de 8 ani in cazul suspendarii e'ecutarii pedepsei sub supraveg#ere si amenda ori inc#isoare de cel mult 2 ani$ in cazul amanarii aplicarii pedepsei$ nu e'ista nici un fel de diferente intre cele 2 institutii (elelalte conditii in care pot interveni sunt similare dupa cum e'ista termene de supraveg#ere si masuri de supraveg#ere ori obligatii similare <e e'emplu daca pedeapsa este de un an si &umatate poate interveni atat amanarea aplicarii pedepsei cat si suspendarea e'ecutarii pedepsei sub supraveg#ereD Cri in prima situatie pedeapsa nu e'ista in vreme ce in a doua situatie avem de&a de a face cu un cazier &udiciar precum si cu institutia reabilitarii -e observa aceeasi necorelare intre acordul de vointa si cele impuse de instanta ca si in cazul amanarii aplicarii pedepsei + a se vedea
/

de 9ndreptare$ instan4a apreciaz5 c5 aplicarea pedepsei este suficient5 7i$ c#iar f5r5 e'ecutarea acesteia$ condamnatul nu va mai comite alte infrac4iuni$ 9ns5 este necesar5 supraveg#erea conduitei sale pentru o perioad5 determinat5 +2, (6nd pedeapsa 9nc#isorii este 9nso4it5 de pedeapsa amenzii aplicate 9n condi4iile art >2$ amenda se e'ecut5 c#iar dac5 e'ecutarea pedepsei 9nc#isorii a fost suspendat5 sub supraveg#ere +8, %u se poate dispune suspendarea e'ecut5rii pedepsei sub supraveg#ere dac5: a, pedeapsa aplicat5 este numai amenda; b, aplicarea pedepsei a fost ini4ial am6nat5$ dar ulterior am6narea a fost revocat5; c, infractorul s-a sustras de la urm5rire penal5 ori &udecat5 sau a 9ncercat z5d5rnicirea afl5rii adev5rului ori a identific5rii 7i tragerii la r5spundere penal5 a autorului sau a participan4ilor +!, )ste obligatorie prezentarea motivelor pe care s-a 9ntemeiat condamnarea$ precum 7i a celor ce au determinat suspendarea e'ecut5rii pedepsei 7i aten4ionarea condamnatului asupra conduitei sale viitoare 7i a consecin4elor la care se e'pune dac5 va mai comite infrac4iuni sau nu va respecta m5surile de supraveg#ere ori nu va e'ecuta obliga4iile ce 9i revin pe durata termenului de supraveg#ere 9 Art. 11) 3eferatul de evaluare +1, ?n vederea efectu5rii evalu5rii minorului$ potrivit criteriilor prev5zute 9n art .!$ instan4a va solicita serviciului de proba4iune 9ntocmirea unui referat care va cuprinde 7i propuneri motivate referitoare la natura 7i durata programelor de reintegrare social5 pe care minorul ar trebui s5 le urmeze$ precum 7i la alte obliga4ii ce pot fi impuse acestuia de c5tre instan45 +2, Referatul de evaluare privind respectarea condi4iilor de e'ecutare a m5surii educative sau a obliga4iilor impuse se 9ntocme7te 9n
- -

pct ., Pe de alta parte este putin probabil ca serviciile de probatiune sa faca fata acestor noi institutii in conditiile de precaritate a resurselor umane si financiare din sistem *r trebui reconsiderate toate cele 8 institutii descrise la art /0$ /8 si 91 2n lipsa unui studiu care sa ne edifice in privinta viitoarei +dis,functionalitati a celor 8 institutii in situatia in care avem de a face cu reducerea pedepselor$ este dificil de evaluat care dintre aceste institutii vor fi benefice ori nu (u siguranta ca reuntarea la pedeapsa$ asa cum este legiferata va crea probleme de interpretare iar celelalte institutii vor crea$ de asemenea$ probleme de aplicare in masura in care resursele sistemului de probatiune nu vor creste simtitor

Ee'tul nu face referire la ce anume ar trebui sa contina un referat de evaluare si nici nu face trimitere la o lege speciala privitoare la organizarea serviciilor de probatiune -intagma :referat care va cuprinde si propuneri...; este ambigua Ee'tul nu este clar redactat$ in special la alin 2 Erebuie sa reiasa foarte clar cate referate de evaluare$ avand continut diferit$ trebuie sa faca serviciile de probatiune: unul pentru determinarea masurii educative$ care se bazeaza pe circumstantele personale ale
9

toate cazurile 9n care instan4a dispune asupra m5surilor educative ori minorului$ un altul privind respectarea conditiilor de e'ecuatare$ etc asupra modific5rii sau 9ncet5rii e'ecut5rii obliga4iilor impuse$ precum 7i la terminarea e'ecut5rii m5surii educative 10 Art. 11'- art.1/45sta"iu de formare civica, suprave".erea, consemnarea la sfarsit de saptamana, asistarea +ilnica, obli"atii ce pot fi impuse minorului6 -erviciile de probatiune$ e'istente numai la nivelul tribunalelor$ nu vor face fata acestor noi masuri educative decat daca Finisterul Gustitiei face un efort financiar enorm Raspunderea pe care o au consilierii de probatiune este foarte mare intrucat a&uta de fapt la individualizarea masurilor educative 3n actuala forma de organizare si finantare a FGL( aceste lucruri nu sunt posibile 7n studiu de impact prealabil ar fi fost de folos dimensionarii acestor masuri educative *rt 102 privitor la internarea intr-un institut medical-educativ din actualul cod penal nu isi gaseste corespondentul in cadrul actualelor masuri educative )ste adevarat ca$ in fapt$ aceste institutii nu e'ista 3ntrebarea care se pune este: ce se intampla cu minorul care a savarsit una sau mai multe infractiuni$ sufera de o dizabilitate mintala$ nu are apartinatori ori acestia sunt decazuti din drepturi$ are nevoie de ingri&ire medicala de specialitate dar si de un regim educational corespunzatorD )ste limpede ca locul acestora nu este in spitale de psi#iatrie (are este rezultatul analizei statistice a cazurilor de acest fel din ultimii cinci aniD (e s-a intamplat in mod concret cu minorii care au primit aceste masuri de internare in lipsa e'istentei unor asemenea institutiiD Art. 1#& *tabilirea amen+ii pentru persoana 8uridic )'act ca si in cazul persoanei fizice$ consideram ca suma +1, *menda const5 9n suma de bani pe care persoana &uridic5 corespunzatoare unei zile amenda nu poate sa tina seama de cifra de este condamnat5 s5 o pl5teasc5 statului afaceri a unei persoane &uridice$ aceasta suma neavand de a face cu +2, (uantumul amenzii se stabile7te prin sistemul zilelor= infractiunea propiu-zisa Pentru o aceeasi infractiune si aceleasi amend5 -uma corespunz5toare unei zile = amend5$ cuprins5 9ntre 100 7i circumstante se impune o pedeapsa similara :-anctionarea bogatilor
10 - -

11

12

2 000 lei$ se 9nmul4e7te cu num5rul zilelor-amend5$ care este cuprins 9ntre 80 zile 7i >00 de zile +8, 3nstan4a stabile7te num5rul zilelor=amend5 4in6nd cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei (uantumul sumei corespunz5toare unei zile = amend5 se determin in,nd seama de cifra de afaceri -n ca+ul persoanei 8uridice cu scop lucrativ, respectiv de valoarea activului patrimonial 9n cazul altor persoane &uridice$ precum 7i de celelalte obliga4ii ale persoanei &uridice +!, Limitele speciale ale zilelor-amend5 sunt cuprinse 9ntre: a, >0 7i 1/0 de zile-amend5$ c6nd legea prevede pentru infrac4iunea s5v6r7it5 numai pedeapsa amenzii; b, 120 7i 2!0 de zile-amend5$ c6nd legea prevede pedeapsa 9nc#isorii de cel mult 2 ani$ unic5 sau alternativ cu pedeapsa amenzii; c, 1/0 7i 800 de zile-amend5$ c6nd legea prevede pedeapsa 9nc#isorii de cel mult 10 ani; d, 2!0 7i !20 de zile-amend5$ c6nd legea prevede pedeapsa 9nc#isorii de cel mult 20 de ani; e, 8>0 7i 210 de zile-amend5$ c6nd legea prevede pedeapsa 9nc#isorii mai mare de
20 de ani sau deten4iunea pe via45; +2, (6nd prin infrac4iunea s5v6r7it5 persoana &uridic5 a urm5rit ob4inerea unui folos patrimonial$ limitele speciale ale zilelor-amend5 prev5zute de lege pentru infrac4iunea comis5 se

si ocrotirea saracilor; nu are legatura cu aplicarea legii penale -intagma :&ustitia este legata la oc#i; trebuie sa aiba si un ec#ivalent practic$ cu atat mai mult in zona ilicitului penal -e impune stabilirea unor alte criterii pentru determinarea cuantumului unei zile-amenda decat cifra de afaceri sau eliminarea zilelor- amenda si pastrarea amenzii simple$ cu atat mai mult cu cat$ in cazul persoanei &uridice$ nu e'ista posibilitatea transformarii zilelor-amenda in inc#isoare precum in cazul persoanei fizice

La stabilirea amenzii se va 4ine seama de valoarea folosului patrimonial ob4inut sau urm5rit
pot ma&ora cu o treime$ f5r5 a se dep57i ma'imul general al amenzii

18

Art. 141 Neaplicarea di+olvrii sau suspendrii activitii persoanei 8uridice +1, Pedepsele complementare prev5zute 9n art 18> alin +8, lit a, 7i b, nu pot fi aplicate institu4iilor publice$ partidelor politice$ sindicatelor$ patronatelor 7i organiza4iilor religioase ori apar4in6nd minorit54ilor na4ionale$ constituite potrivit legii +2, <ispozi4iile prev5zute 9n alin +1, se aplic5 7i persoanelor &uridice care 97i desf57oar5 activitatea 9n domeniul presei
- -

)ste de inteles e'luderea institutiilor publice de la posibilitatea aplicarii pedepselor complementare %u este$ in sc#imb$ de inteles e'cluderea persoanelor &uridice de drept privat mentionate la alin 1 si 2 Prin urmare$ asupra celor mentionate in te't planeaza prezumtia absoluta de legalitate in vreme ce asupra tuturor celorlalte persoane &uridice de drept privat e'ista$ per a contrario$ prezumtia relativa de legalitateH <iscriminarea este evidenta
11

Pedepsele complementare trebuie aplicate$ in egala masura$ oricarei persoane &uridice de drept privat !termenii de prezumtie absoluta si prezumtie relativa sunt utilizati conform actualului "od civil, noul cod civil fiind de neinteles in aceste materii 1! Art. 144 Plasarea sub suprave".ere 8udiciar +1, Plasarea sub supraveg#ere &udiciar5 const5 9n desemnarea de (are este deosebirea dintre administratorul &udiciar si mandatarul c5tre instan45 a unui administrator &udiciar sau mandatar &udiciar care va &udiciar din punct de vedere al atributiilorD supraveg#ea$ pe o perioad5 de la unu la 8 ani$ desf57urarea activit54ii ce a ocazionat s5v6r7irea infrac4iunii +2, *dministratorul &udiciar sau mandatarul &udiciar are obliga4ia de a sesiza instan4a atunci c6nd constat5 c5 persoana &uridic5 nu a luat m5surile necesare 9n vederea prevenirii comiterii de noi infrac4iuni ?n cazul 9n care instan4a constat5 c5 sesizarea este 9ntemeiat5$ dispune 9nlocuirea acestei pedepse cu pedeapsa prev5zut5 de art 1!0 +8, Plasarea sub supraveg#ere &udiciar5 nu se aplic5 9n cazul * se vedea comenariile de la pct 18 persoanelor &uridice men4ionate la art 1!1 12 Art. 15' 3etra"erea pl,n"erii prealabile +1, Retragerea pl6ngerii prealabile poate interveni p6n5 la pronun4area unei #ot5r6ri definitive$ 9n cazul infrac4iunilor pentru care punerea 9n mi7care a ac4iunii penale este condi4ionat5 de introducerea unei pl6ngeri prealabile +2, Retragerea pl6ngerii prealabile 9nl5tur5 r5spunderea penal5 a persoanei cu privire la care pl6ngerea a fost retras5 +8, Pentru persoanele lipsite de capacitate de e'erci4iu retragerea pl6ngerii prealabile se face numai de reprezentan4ii lor legali ?n cazul persoanelor cu capacitate de e'erci4iu restr6ns5 retragerea se face cu 9ncuviin4area persoanelor prev5zute de lege
- -

3n actuala reglementare$ plangerea prealabila statua principiul indivizibilitatii active a raspunderii penale in cazul pluralitatii de victine precum si principiul indivizibilitatii pasive a raspunderii penale in cazul pluralitatii de infractori *stfel$ retragerea plangerii penale intervenea fata de toti particupantii indiferent daca se facea la adresa tuturor acestora ori daca se mentinea numai cu privire la o parte dintre ei Eot in actuala reglementare$ impacarea partilor avea un caracter personal intervenind inlaturarea raspunderii penale si stingerea
12

+!, ?n cazul infrac4iunilor pentru care punerea 9n mi7care a actiunii civile numai fata de faptuitorul subiect al impacarii ac4iunii penale este condi4ionat5 de introducerea unei pl6ngeri prealabile$ dar ac4iunea penal5 a fost pus5 9n mi7care din oficiu 9n 3n propunerea actuala$ s-a realizat un melan& nedorit intre retragerea condi4iile legii$ retragerea pl6ngerii produce efecte numai dac5 este plangerii prealabile si impacare *stfel: 9nsu7it5 de procuror - din economia art 129 alin 1 rezulta ca impacarea partilor nu mai poate interveni in cazul in care actiunea penala a fost Art. 15 (mpcarea pusa in miscare la plangere prealabila; astfel partile sunt +1, (mpcarea poate interveni -n ca+ul -n care punerea -n lipsite de un drept care ar produce efecte benefice din punct mi0care a aciunii penale s-a fcut din oficiu, dac le"e o prevede -n de vedere al relationarii lor viitoare; mod expres. - art 12/ alin 2 nu face referire in nici un fel la latura civila$ de +2, ?mp5carea 9nl5tur5 r5spunderea penal5 7i stinge ac4iunea unde se intelege ca actiunea civila poate continua; civil5 +8, ?mp5carea produce efecte numai cu privire la persoanele 9ntre care a intervenit 7i dac5 are loc p6n5 la citirea actului de sesizare a instan4ei +!, Pentru persoanele lipsite de capacitate de e'erci4iu 9mp5carea se face numai de reprezentan4ii lor legali$ iar persoanele cu capacitate de e'erci4iu restr6ns5 se pot 9mp5ca cu 9ncuviin4area persoanelor prev5zute de lege +2, ?n cazul persoanei &uridice 9mp5carea se realizeaz5 de reprezentantul s5u legal sau conven4ional ori de c5tre persoana desemnat5 9n locul acestuia ?mp5carea intervenit5 9ntre persoana &uridic5 ce a s5v6r7it infrac4iunea 7i persoana v5t5mat5 nu produce efecte fa45 de persoanele fizice care au participat la comiterea aceleia7i fapte +>, ?n cazul 9n care infrac4iunea este s5v6r7it5 de reprezentantul persoanei &uridice v5t5mate dispozi4iile art 12/ alin +!, se aplic5 9n mod corespunz5tor 1> Art. 1&5 9uncionar public +1,@unc4ionar public$ 9n sensul legii penale este persoana care$ cu Lit a, de fapt este inclusa in lit b, cei dintai fie avand o functie de titlu permanent sau temporar$ cu sau f5r5 o remunera4ie : demnitate publica fie o functie publica -e recomanda renuntarea la
18 - -

a,e'ercit5 atribu4ii specifice puterii legislative$ e'ecutive sau &udec5tore7ti; b,e'ercit5 o func4ie de demnitate public5 sau o func4ie public5 de orice natur5; c,e'ercit5$ singur5 sau 9mpreun5 cu alte persoane$ 9n cadrul unei regii autonome$ al altui agent economic sau unei persoane &uridice cu capital integral sau ma&oritar de stat ori al unei persoane &uridice declarat5 ca fiind de utilitate public5$ atribu4ii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia +2, <e asemenea$ este considerat5 func4ionar public$ 9n sensul legii penale$ persoana care e'ercit5 un serviciu de interes public pentru care a fost 9nvestit5 de autorit54ile publice sau care este supus5 controlului ori supraveg#erii acestora cu privire la 9ndeplinirea respectivului serviciu public

lit a, Persoanele &uridice de drept privat declarate de catre Guvern ca fiind de utilitate publica$ respectiv personalul acestora$ nu au ce sa caute in categoria :functionarilor publici; *cestea nu sunt platite din bani publici iar recunoasterea acestui statut nu a intervenit datorita prestarii unui serviciu public ca atare$ ci ca o forma de recunoastere a statutului a meritelor$ in diferite domenii$ a acelor entitati private :in moment ce sunt excluse entitatile de drept privat la care statul este actionar cu atat mai mult trebuie excluse orice entitati de drept privat la care statul nu are nici un fel de participatie (u atat mai mult cu cat art 1.> indica faptul ca prin termenul :public; se nelege tot ce prive#te autorit$ile publice, instituiile publice sau alte persoane juridice care administreaz$ sau exploateaz$ bunurile proprietate public$ . Pe de alta parte se pare ca :functionarii publici; din asociatii si fundatii declarate de utilitate publica pot fi subiecti pasivi ai infractiunii de ultra&$ asa cum este aceasta definita la art 22.$ ori subiecti activi ai infractiunii de uzurpare de calitati oficiale$ conform art 22/ ori ai infractiunii de sustragere de documente ori inscrisuri$ conform art 229$ sau omisiunea sesizarii$ prevazuta la art 2>.$ etcA

1.

%ste imperios necesara revi+uirea acestui titlu prin introducerea cate"oriilor de ;functiona public< si ;functionar< asa cum erau definite in codul actual= Art. 1&' 2nformaii secrete de stat 0i -nscrisuri oficiale )ste ridicola ipoteza in care asociatii ori fundatii de utilitate publica +1, %Informaii secrete de stat sunt informa4iile clasificate pot :emana; inscrisuri oficiale * se vedea comentariile de la pct 1> astfel$ potrivit legii +2, %&nscris oficial este orice 9nscris care eman5 de la o persoan5 &uridic5 dintre cele la care se refer5 art 1.2 alin +1, ori de la persoana prev5zut5 9n art 1.2 alin +2, sau care apar4ine unor asemenea
1! - -

persoane 1/ Art. //) >iolarea vieii private )ste absolut necesara reintroducerea tezei intersului legitim precum +1, *tingerea adus5 vie4ii private$ f5r5 drept$ prin fotografierea$ si a faptelor de interes public$ asa cum erau acestea prevazute intr-o captarea sau 9nregistrarea de imagini$ ascultarea cu mi&loace te#nice sau forma anterioara a proiectului 9nregistrarea audio a unei persoane aflate 9ntr-o locuin45 sau 9nc5pere ori dependin45 4in6nd de aceasta$ sau a unei convorbiri private$ se pedepse7te cu 9nc#isoare de la o lun5 la > luni sau cu amend5 +2, <ivulgarea$ difuzarea$ prezentarea sau transmiterea$ f5r5 drept$ a sunetelor$ convorbirilor ori a imaginilor prev5zute 9n alin +1,$ c5tre o alt5 persoan5 sau c5tre public$ se pedepse7te cu 9nc#isoare de la 8 luni la 2 ani sau cu amend5 +8, *c4iunea penal5 se pune 9n mi7care la pl6ngerea prealabil5 a persoanei v5t5mate +!, Plasarea$ f5r5 drept$ de mi&loace te#nice de 9nregistrare audio sau video$ 9n scopul s5v6r7irii faptelor prev5zute la alin +1, 7i +2,$ se pedepse7te cu 9nc#isoare de la 1 la 2 ani Art. #$' 2nfraciuni de corupie 0i de serviciu comise de alte persoane +1,<ispozi4iile art 2/9 - 292$ 29. - 801 privitoare la func4ionarii publici se aplic5 9n mod corespunz5tor 7i faptelor s5v6r7ite de c5tre sau 9n leg5tur5 cu persoanele care e'ercit5$ permanent sau temporar$ cu sau f5r5 o remunera4ie$ o 9ns5rcinare de orice natur5 9n serviciul unei persoane fizice dintre cele prev5zute 9n art 1.2 alin +2, sau 9n cadrul oric5rei persoane &uridice +2, ?n acest caz$ limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime %ste necesara o distinctie precisa prin definirea ;functionarului public< si a ;functionarului<. 2n formula actuala se crea+a un melan8 nedorit intre mediul public si mediul privat in virtutea caruia persoane de drept privat capata pedepse mai mari decat cele din domeniul public ori a celor care excercita un serviciu de interes public.

19

12 - -