LICEUL MIRCEA ELIADE BUCURETI

EXAMEN PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETEN PROFESIONAL

Filier: Pro$il: S%e i!li(!re:

Vo !"io#!l S%or&i' R)*+,

PROFESOR -NDRUMTOR IVAN IOSIF

ELEV ULARU VLADIMIR.VALENTIN Cl/0 !.XII.! C

1232
1

CUPRINS

CAPITOLUL I - Consideratii generale.4 1.Concepia4 CAPiTOLUL II- 1.Definiie....................................6 .!tapele seleciei6 .1."elecoa preli#inar$ sai initial$...6 . ."ecia sec%ndar$6 .&."elecia final$.6 Criterii de selecie...........................................6 CAPITOLUL III-1. Coninutul examenului medico - sportiv iniial................8 .Control%l #edico-sporti' de-a l%ng%l etapelor de selectie................................1( CAPITOLUL I)- Criterii,probe i norme de control privind selecia i pregtirea pe ramuri de sport........................................................................... ! CAPITOLUL ) -"elecia in r%g*+.1, .Preg$tirea fii-ic$ general$..... &.Preg$tirea specific$.... & 4.A*ordarea antrena#ent%l%i... & CAPITOLUL )i .Concl%-ii................................................................................... 4 CAPITOLUL )I- /i*iiografie................................................................................. (

CAPITOLUL I

Co#/i4er!"ii *e#er!le

Probabilitatea realizrii unor performane sportive de valoare este cu att mai mare , cu ct baza necesar obinerii lor a fost pus mai de timpuriu in anii copilriei si adolescenei . Lrgirea ariei de selecie , prin luarea in consideraie i a acestor grupe de vrst , a generat si genereaz studii , cercetri i luri de poziie din ce n ce mai numeroase .

30Co# e%i! :
Selecia i pregtirea copiilor i adolescenilor api s fac sport de performana , nu este o aciune de moment , ci un proces evolutiv , n care operaiunile se desfoar din mers , chiar n timpul pregtirilor . peraiunea de moment dezvluie doar disponibilitile celui investigat , concretizate n starea de sntate , comportament motric general i puternica lui motivaie de a face sport , restul evolund odata cu el . 10Sele i! i %re*&ire! /%or&i' l! ! ele '5r/&e sunt compatibile cu posibilittile de adaptare i rspuns ale organismului la solicitrile specifice activitii sportive de performana , n msura n care se respect legile creterii somatice i dezoltrii psiho!motrice a celor in cauz . 60Pe#&r) ! %ro e/)l 4e /ele ie s beneficieze de ansa de reuit este necesar ca , pe de o parte , cei care fac evaluarea s tie ce fel de caliti necesit sportul respectiv , iar pe de alt parte cel supus seleciei s posede acele caliti la un nivel ct mai ridicat . 70D!&ori& $!%&)l)i %er$e i)#e! !li&ilor este indisolubil legat de maturizarea substratului lor morfo!funcional , care are loc la vrste diferite , nu poate fi vorba de o sigur vrst pentru selecie , valabil pentru toate sporturile . Substratul calitilor motrice stabile , de pild se maturizeaz nainte de terminarea pubertii , dimensiunile somatice
"

longitudinale odat cu terminarea creterii i dezvoltrii corporale , iar substratul calitilor motrice labile , la care se adaug greutatea i perimetrele corpului i segmentele sale , evolueaz i dup terminarea creterii , fiind net influenate de condiiile de mediu . Probabilitatea realizrii unor performane sportive de mare valoare este strns legat de volumul i intensitatea eforturilor de!a lungul ntregului proces de selecie i pregtire . Se apreciaz c pentru a atinge i eventual depi actualele performane de vrf , la toate sporturile , este necesar un volum de munc estimat la "1#!$## ore de atrenament pe an in faza de %nceptor% , $##!&## n faza de %avansat% i peste 1### de ore pe an n faza de %performer% , intensitatea cu care se lucreaz fiind dictat de specificitatea etapelor.

CAPITOLUL II 30De$i#i"i!
'

(efinim selec)ia ca pe o activitate sistematic, desfasurata pe baza unor criterii, teste si probe, in vederea depistarii si a orientarii subiec)ilor cu aptitudini peste media unei popula)ii, spre practicarea unei ramuri din sportul de performan)a.

10E&!%ele /ele "&iei 103 Sele "i! %reli8i#!r /!) i#i"i!l

Presupune depistarea copiilor cu aptitudini superioare pentru practicarea sportului de performan)a. *rstele la care se manifest aptitudinile sunt diferite, considerandu!se ca acestea se manifesta heterocronic, selec)ia preliminara incepand la diferite varste+ '!$ ani ,gimnastica, not, patina-, schi., /!11 ani,rugb0,

atletism, -ocuri sportive. si 1'!1$ ani ,canota-, haltere, sporturi de lupta. 101 Sele "i! /e )#4!r
1orespunde stadiului al 22!lea al antrenamentului si din punct de vedere biologic, perioadei pubertare situate intre 11 si 13 ani. 4n ramurile de sport in care speciali0area este timpurie, selectia secundara are loc mai devreme, dupa "!' ani de instruire. Selec)ia secundar are ca obiectiv principal reliefarea abtitidinilor dezvoltate in stadiul 2 si, mai ales, nivelul acestora. 4n aceasta faz, are loc procesul de stabilire a viitoarei specializri sportive sau reorientarea catre alte probe sau chiar ramuri de sport.Selec)ia secundar corespunde inceputului pregtiri etapei de -uniorat.

106Sele "i! $i#!l

Se aplic la incheierea -unioratului si asigur transferu in categoria ,, sportive consacra)i55 care se pregtesc pentru atingerea marilor performante.

60Cri&erii 4e /ele ie
1.1riteriile medico!biologice + precizeaz pe de o parte starea de sntate indispensabil unei astfel de activiti , iar pe de alt parte principalele date referitoare la dezvoltarea somato!funcionala a corpului . 4n legtur cu condiiile de sntate pe care trebuie sa le
$

ndeplineasc viitorii performeri ,1entrul de 6edicin Sportiv d urmtoarele indicaii + !numai un organism sntos poate face fa cu succes e7igenelor sportului de performan . 4n stadiile iniiale ale seleciei rolul cel mai important al medicului sportiv este de a determina starea de sntate a copiilor . -n acest scop se vor culege din anamnez date referitoare la maladiile din copilrie i rsunetul pe care acestea le!au avut asupra diverselor organe . (in antecedentele heredo 8 colaterale se vor reine acele informaii referitoare la maladiile cu caracter familial ,diabet , hipertensiune arterial ,maladii degenerative etc .. ,precum i cele legate de tipul somatic al parinilor ,talie , greutate , conformaie .. 9ceste date sunt de un real folos pentru prognoza dezvoltrii fizice finale ale copilului, ele fiind capabile s ne a-ute in orientarea lui cat mai -ust spre o anumit ramur sportiv . ! starea de sntate se va stabili printr!un e7amen clinic , pe aparate , ct mai complet . 4n cazurile n care se ivesc probleme pe care medicul sportiv nu le poate rezolva singur, aceste va recurge la consultul specialitilor din policlinic i la diversele laboratoare necesitate de fiecare caz in parte , pentru elucidarea diagnosticului i precizarea compatibilitii sau incompatibilitii practicrii sportului de performan .

CAPITOLUL III

3 Co#i#)&)l e9!8e#)l)i 8e4i o . /%or&i' i#ii!l

3

efectuarea anamnezei medico 8sportive complete se va proceda la urmtoarele e7aminri + E9!8e#e i#&er#e :7amenul clinic, pe aparate ,amnunit ,va fi completat in mod obligatoriu cu analizele de laborator curente + hemoleucograma ; *.S.< ; e7amen sumar de urin ; probe de disproteinemie ; =.>.?. .La cei cu antecedente hepatice se va face n plus + electroforeza ; transaminaza ; bilirubinemia . La cei cu reumatism So@ols@i ! >ouillaud n antecedente , sau cu angine repetate , se va efectua 9SL i fibrinogenul . La cei cu antecedente nefritice , se vor face probe funcionale renale , creatinin , acid uric , uree . La cei cu diabet n antecedentele heredo ! colaterale se va efectua glicemia . La cei cu antecedente hemolitice se vor face probe de coagulare sangvina . *or fi depistai cei cu afeciuni contagioase ale pielii ,micoze ,stafilococi , impetigo . pentru izolarea lor pn la vindecarea complet . E9!8e# :ir)r*ie Pentru depistarea afeciunilor chirurgicale care necesit tratament de spacialitate , hernii etc .. , candidaii vor fii indrumai la cabinetele de chirurgie . E9!8e# e#4o ri#olo*i :7amenul endocrinologic va urmri s stabileasc volumul ,consistena i mobilitatea tiroidei . *or fi cutai eventualii noduli , depistarea acestora impunnd trimiterea respectivilor la spacialist n vederea efecturii probelor de indocaptare . La biei se caut prezena testiculelor in scrot . 1riptorhidia n form uoar se remite spontan la vrsta pubertii , celelalte forme necesitnd tratament medicamentos sau chirurgical . Se vor cerceta semnele pubertii , att la biei ct i la fete , pentru a se stabili n ce stadiu de pubertate se gsesc . 1opiii obezi sau cu sindrom adiposo 8 genital vor fi trimii la specialist pentru dozare de 1& cetosteroizi i radiografia elei turceti . 9cetia nu vor fi orientai ctre sporturile care necesit
&

(up

greutate corporal mare aa cum greit se obinuiete dect cu avizul specialistului endocrinolog . 1opiii cu gigantism pur , nu vor fi acceptai pentru activitatea sportiv de performan . 1opiii cu subgigantism familial fiziologic , vor fii orientai ctre sporturile n care performana este favorizat de talii foarte nalta + baschet , volei , handbal , canota- academic , srituri etc. 1opii cu spasmofilie vor fi investigai electromiografic i prin ionogram . E9!8e# *i#e olo*i :7amenul ginecologic la fetie se face pentru precizarea stadiului pubertii . E9!8e# #e)rolo*i :7amenul neurologic 8 clinic va preciza refe7ele i integritatea sistemului neuro 8 muscular , cutnd a se decele maladiile neurologice , neuro ! endocrine si neuro 8 psihice , incompatibile cu practicarea sportului de performan ,epilepsia , spastici , sechele polio etc . .. E9!8e# !r4iolo*i :7amenul cardiologic clinic se va completa , acolo unde este cazul , cu e7amene suplimentare ca + :.A.B. ; fono!cardiograma ; telecord ; C. . ; 9SL ; Cibrinogen. E9!8e# or&o%e4i :7amenul ortopedic stabilete integritatea aparatului locomotor i deceleaz maladiile acestui aparat , incompatibile cu spotul de performana . E9!8e# o$&!l8olo*i :7amenul oftalmologic clinic , apreciaz acuitatea vizual . Pentru refracie , astigmatism etc . Se va recurge la a-utorul specialistului . 9ceste e7aminri este bine s fie fcute la toi copiii care sunt selecionai inc din primele saptmni , pentru a evita multe neplaceri ulterioare , legate de sfera analizatorului optic . E9!8e# O0R0L0 :7amenul .=.L. depisteaz focarele de infecii amigdaliene
D

i vegetaiile adenoide care trebuie asanate de urgen . 9cuitatea auditiv a acestuia , care a fost testat la e7amenul iniial , va fi e7aminat ulterior de specialist , prin audiograme . 1opii cu hipoacuzie nu vor primi aviz pentru practicarea sporturilor care traumatizeaz acest organ , tir , auto 8 moto , pentatlon modern , biatlon , bo7 etc . . . Pentru practicarea bobului se vor efectua n plus probe vestibulare . 4n urma acestui e7amen clinic comple7 , medicul sportiv poate aprecia dac starea sntii copiilor este sau nu compatibil cu practicarea sportului de performan. Eabelul de mai -os precizeaz maladiile incompatibile cu practicarea sportului de performan. ! tare hepatice , hepatit epidemic n antecedente. ! tare renale , nefropatii n antecedente. ! reumatism So@ols@i!>ouilland i mai ales cei cu determinri cardiace ! malformaii cardiace ! valvulopatii cardiace ! hipertensiune arterial ! tare neuro!psihice+ mal comiial, tulburri de comportament, ntrzieri n dezvoltarea neuro!psihic etc ! un anumit teren edocrin+ sindrom hipofizar, cretinism, diabet, obezitate, gigantism etc. ! encefalopatii n antecedente, cei cu deficit motor, deficit psihic, grupa bolilor neuro!endocrine, mal comiial sau echivalene. !distrofii ale coloanei vertebrale care produc modificri morfofuncionale ale acesteia !toate afeciunile traumatice urmate de sechele importante ale aparatului locomotor !toate infeciile acute i cronice ale aparatului locomotor care modific raporturile morfo!funcionale normale ale organelor,scad mobilitatea,produc anchiloze,poziii vicioase ale segmentelor articulare,rigiditi etc.. !teren bacilar pulmonar sau e7trapulmonar, de e7emplu+ morbul Pott,tumoare alba a genunchiului. !afeciuni =L A$e i)#i o$&!l8olo*i e !miopia peste $ dioptrii,iar la tinerii n cretere pn la ' dioptrii !ptoza palpebral pronunat !strabismul peste $ grade
/

!epifora rebel la tratament !dacriocistit cronic !pterigion mare sau recidivant !ectropionul !eutropionul !sinbleforomul !@eratoconul !glaucomul !alte boli evolitive ale ochiului !modificari ale cmpului vizual,hemionopsie. !cataract congenital !daltonismul contraindic practicarea tirului,auto! moto,ciclismul,sporturile de echipa,-ocuri sportive. !alte afeciuni care pot fi asimilate ,prin analogie. cu cele enumerate La handbal ,*F2G" la un ochi 8 1G" la cellalt,se admite corecia. si este nevoie de simul cromatic normal. De('ol&!re! $i(i 4n etapa iniial a seleciei,e7amenul trebuie sa precizeze+nivelul de dezvoltare fizic general a copiilor in funcie de se7ul si grupa de vrst din care fac parte; 9spectele de dezvoltare fizic favorizante pentro obinerea performaanri n scopul de a fii diri-at spre probele respective; (eficienele fizice care contraindic sportul de performana.Pentru acestea se vor efectua urmtoarele e7amene+ !e7amen antropometric,pentru a determina + S&!&)r!,inalimea corpului..Se va compara cu mediile pe ar pentru a preciza dac copilu se incadreaz in media vrstei sale,dac este subdezvoltat,sau,din contr,prezint o dezvoltare corespunztoare unei grupe de vrst superioare.9ceasta constituie un indice important in aprecierea vrstei biologice. ;re)&!&e! se va compara att cu mediile,dar se va raporta in special la talie,pentru a aprecia starea de nutriie. B)/&)l reprezint inalimea cuprins intre cretetul capului,verte7. i suprafaa scaunului,msurat in poziia eznd . L)#*i8e! 8e8+relor i#$erio!re rezult din diferena dintre talie i bust.1opiii cu membre inferioare lungi vor fi orientai ctre sporturile care sunt favorizate de acest indice,srituri,baschet etc... A#'er*)r! alon-a sau marea deschidere a braelor la
1#

orizontal, reprezint lungimea ambelor brae plus lrgimea toracelui la nivelul umerilor.1opiii cu membre superioare lungi vor avea i o anvergur mare i vor fi orientai ca atare ctre volei,baschet,aruncri,canota-,bo7,scrima. Per8i8e&r)l &or! i in repaus se masoar pentru a aprecia elasticitatea toracic,aceasta rezultnd din diferena permietrul toracic n inspiraie profund i cel in e7piraie forat.1u ct diferena va fi mai mare,cu att respectivii vor fi avanta-ai in sporturile de rezisten cardio! respiratorie. Di!8e&r)l +i! ro8i!l i +i&ro :!#&eri!# indic msura dezvoltrii centurii scapulare i a centurii pelvine.1opiii care au aceste diametre cu valori mari,au avanta- in sporturile de fora.Se calculeaz de asemenea diveri indici rezultai din corelaia e7istent ntre diferite segmente.1u a-utorul acestora se poate aprecia +proporionalitatea,armonia,starea de nutriie,indicele de fora etc. E9!8e#)l 8o+ili&ii /o8!&o/ o%i .acest e7amen are ca scop precizarea atitudinii corpului i depistarea deficienelor fizice care constituie contraindicaii pentru sportul de performan.(intre acestea+deviaiile coloanei vertebrale de de gradul ' ,ca gbozitatea,modificri articulare de gradul '!$,care intr n categoria deficienelor patologice,morb Pott.,tumora alb a genunchiului,co7algia etc.,sunt contraindicaii definitive pentru sportul de performana. E9!8e#)l 8o+ili&ii !r&i )l!re 8acest e7amen ofer informaii asupra amplitudinii micrilor posibile n marile articulaii i tototdat precizeaz dac e7ist sau nu vreo la7itate articular care s constituie contraindicaie pentru sportul de performan. E9!8e#)l $orei se testeaz de obicei fora fle7orilor palmari,a centurii scapulare i a regiunii lombare,pentru aprecierea nivelului de dezvoltare a acestei caliti motrice,la diverse nivele. 1a urmare a e7amenului privind dezvoltarea fizic,se pot da urmtoarele indicaii,cu rol de orientare+ !copiii cu talie foarte nalt,longilini si normo!ponderali vor fi orientai spre probele favorizate de acest parametru+baschet,volei,canotaacademic,handbal,srituri. !copiii cu membrele inferioare foarte lungi,vor fi orientai ctre srituri,iar cei cu membre superioare foarte lungi catre canotaacademic,volei,scrim,baschet,handbal. !copiii cu greutate mare,cu dezvolare bun a sistemului muscular,chiar la vrst mic,vor fi orientai catre probele de aruncri,lupte etc.
11

!copiii cu diametrul biacromial mare,vor fi orientai catre sporturile de fora+haltere,aruncri etc. La copii se ine seama de obocei i de datele genetice obinute prin anamnez i prin contactul direct al medicului sportiv cu parinii copilului,in vederea prognozei creterii i dezvoltrii finale ale acestuia.Erebuie s inem seama si de fenomenul de accelerare a creterii,specific secolului nostru,conform caruia,ritmul de cretere,ritmul de maturizare se7ual si rezultanta final a creterii descendenilor,depete pe cea a prinilor.

S&!re! $)# io#!l! 9l "!lea aspect pe care trebuie s il precizeze controlul medico! sportiv iniial,este acela al strii funcionale a organismului.4n acest sens,ne intereseaz integritatea funcional global+endocrino!metabolic,neuro! muscular,neuro!psihic,hepato!renal,hematologic,cardio!respiratorie. (intre toate organele i sistemele,aparatul cardio!vascular si aparatul respirator sunt cele care se adapteaz cel mai repede la efortul fizic,rspunznd cu promptitudine solicitrilor impuse.=ecoltarea datelor privind aceste funcii se face foarte uor si sunt la insemna oricrui medic,nefiind necesar o aparatur complicat.9stfel.cu a-utorul unui cronometru,un aparat de tensiune i un spirometru cu aer,putem aprecia capacitatea funcionala a acestor organe. La e7amenul iniial se va efectua proba funcional cardio! vasculara 6artinet,care const n determinarea frcvenei cardiace n ortostatism i dup efectuare a 2# de genufle7iuni in '# sec. 4n cadrul seleciei iniiale se va determina i emotivitatea,puterea de concentrare a ateniei,drzenia,combativitatea,imaginaia,tendina la introversie sau e7troversie,precum si motivarea pentru sportul de performan.6enionm c copiii cu tendina la introversie,au mai multe anse n sporturile individuale,iar cei e7trovertii,in sporturile colective. La sfritul acestui e7amen comple7,medicul sportiv este n msur sa decid dac copilul poate sau nu sa practice sportul de performan.

12

1 Co#&rol)l 8e4i o./%or&i' 4e.! l)#*)l e&!%elor 4e /ele ie

9vnd n vedere c intensitatea efortului crete de o etap la alta,e7igena la e7amenul medico!sportiv va spori i ea. Se va acorda o mare atenie strii de sntate a sportivilor pe parcursul ntregii lor activiti sportive,i chiar i la abandonarea sportului
1"

de performan. prin e7aminri minuioase,fiind necesar s se fac n plus,fa de e7amenele anterioare i urmtoarele+ !:AB la fiecare control,la toi sportivii de performan !::B in special la sporturile traumatizante ca+bo7,lupte,hochei,rugbi,clrie,auto!moto.Pentru bo7eri este obligatorie ::B dupa fiecare A sau A( !:6B i ionograma ,ca!mg.Ph. la sportivii cu spasmofilie !se vor urmri modificrile adaptative ale aparatului cardio! vascular la efort i eventual apariie a modificrilor patologice de suprasolicitare ca+hipertrofiile,tulburrile de ritm,tulburri de conducere,tulburri de repolarizare !se va urmri dezvoltarea morfologic i funcional a ntregului aparat chinetic,n raport cu cerinele sportului de performan.

CAPITOLUL IV

Cri&erii<%ro+e i #or8e 4e o#&rol %ri'i#4 /ele i! i %re*&ire! %e r!8)ri 4e /%or&

1riteriile de selecie pe ramuri de sport ne orienteaz asupra calitilor pe care le necesit practicarea diferitelor discipline sportive,preciznd+ !tipul somatic i modul n care ar trebui s evolueze

1'

creterea global i segmentarea n perioada prepubertii,pubertii i postpubertii , pentru ca ,la vrsta adult dimensiunile longitudinale ale corpului s favorizeze obinerea unor performane de valoare; !principalele caliti motrice pe care trebuie s le aib cei ce opteaz pentru un sport sau altul; !profilul psihic capabil s pun in valoare calitile somato 8 funcionale i motrice , n funcie de genul de efort pe care l reclam proba sau sportul respectiv; !vrstele cele mai potrivite pentru angrenarea n activitatea de performan , pe sporturi , i modul n care trebuie fcut etapizarea procesului de pregtire pentru a avea anse de a a-unge n zona posibilitilor biologice optime n timp util . Probele i normele de control obiectivizeaz perspectivele pe care le au candidaii de a se apropia de culmile performanelor , nivelul iniial i ritmul de dezvoltare al calitilor somato 8 funcionale i psiho 8 motrice fiind factorii care ne pot indica cel mai obiectiv acest lucru . Eabelele care nsoesc fiecare disciplin sportiv cuprind probele specifice i normele de control ce se cer elevilor colilor sportive pentru a fi meninui n aceste uniti , nelegnd prin denumirea de HcoliH toate unitile nvmntului sportiv din =omnia. La 1& discipline sportive ,atletism , baschet , bo7 , caiac! canoe, canota- academic , fotbal , gimnastic , handbal, haltere , not , -udo , lupte clasice i libere , rugb0 , scrim i volei. a fost posibil ca normele la probele de control , indicate de federaiile de specialitate . s fie stabilite pe baza msurtorilor efectuate pe elevi din seleciile colilor sportive din / mari centre sportive,>ucureti.>acu, 1onstana , Balai , 2ai ,Piteti , Suceava , Ergu!6ure i Eimioara..6surtorile au fost efectuate de cadrele didactice de specialitate ale seciilor de educaie fizic de la institutele pedagogice din aceste localiti,in >ucureti de ctre 2nstitutul de :ducae fizic i Sport i lucrtorii 1entrului de cercetri ,fapt ce demonstreaz inregistrrile . La probele privind pregatirea fizic general normele au fost calculate pentru fiecare vrst n parte.La probele privind pregtirea specific, normele au fost calculate ori de cte ori a fost nevoie i pe grupe de vrste sau categorii de greutate, respectndu!se regulamentele de concurs elaborate de federaiile de specialitate . La cele 1& ramuri de sport la care s!au facut msurtori, tabelele de probe i normele de control mai conin,n afar de medii +
1$

!abaterea standard a mediei ,Sigma , notata cu S ., pentru ca cititorul s ii dea seama de gradul de reprezentativitate al mediilor i de omogenitate sau de neomogenitate esantioane care au generat mediile , tiut fiind c, cu ct este mai mic deviaia cu att mai mare este omogenitatea , respectiv valoarea eantionului; !eroarea mediei, notata :.m.., care constituie un indice de msur a fidelitii mediei eantionului;amintim c valoarea oricrui indice statistic trebuie s fie de cel puin 2!" ori mai mare dect valoarea erorii respective pentru a avea incredere n el; !testul E al lui Student , care permite s se obin o mai mare siguran a indicilor statistici.S!a calculat testul HEH pentru un prag de semnificaie pF#,#1 , spre a vedea nivelul de incredere al mediei aritmetice , la un risc de 1I. *alorile lui E,concomitente cu valorile erorii , ne dau posibilitatea de a aprecia , pe baza indicilor statistici obtinui de la esantion , indicii colectivitii generale. 9stefel , n cadrul limitelor de ncredere determinate de nivelul de ncredere , cu o anumit probabilitate de risc , se presupune c se va gsi i valoarea indicelui statistic al colectivitii generale. 4n cazul nivelului de ncredere de 1I vom avea //I anse ca adevarata media a colectivitii generale s se gseasc n cadrul limitelor de ncredere determinate. Jnele valori ale lui E, la unele vrste i probe n cazurile n care eantioanele investigate au fost foarte mici , apar n tabele mai mari dect media . 4n astfel de cazuri , evident c nu se poate acorda nici o ncredere acelor medii i ca atare normele au fost stabilite inandu!se seama de normele vrstelor anterioare i posterioare.Pentru probitatea lucrului ns le!am transcris asa cum au rezultat din calcul. S!a calculat valoare unui punct pe scala Shull pentru a putea compara n mod obiectiv rezultatele obinute la probele de control , msurate cu etaloane diferite , metrii, secunde ,@ilograme , numr de repetri etc. .. (atprit acestui siste de calcul a fost posibil ca adugnd medie un numr de puncte s stabilim normele la toate probele n -urul unor valori care , pe scala < , corespund la 3# de puncte .Ku s!a fi7at un plafon strict i acelai pentru toate probele deoarece la stabilire normelor a trebuit s se mai in seama i de ali factori , valoarea normelor practicate la alte popoare , stadiu actual de rspndire i dezvoltare al sportului respectiv n ara noastr etc. .4n nici un caz valoarea normelor nu s!a indicat a fii mai mic dect
13

valoarea mediilor respective , dac acestea au prezentat nivelul necesar de ncredere. La disciplinele sportive pentru care nu s!au facut msurtori normele au fost fi7ate de federaiile de specialitate.

1&

CAPITOLUL V

Sele "i! =# R)*+,

4n selec)ia viitorilor sportivi se au n vedere urmtoarele criterii+ 30 Ti%)l /o8!&i al rugbistilor de performanta se incadreaza in categoria normosomilor de talie inalta ,1&$ ! 1D/ cm. si a hiersomilor ,peste 1/# cm. . (upa datele C . = . =ugb0, inaltimea %liniei 1 stalpi% trebuie sa fie intre 1D# ! 1/# cm, cea a %liniei 1 tragatori% intre 1&3 ! 1D" cm, cea a %liniei 2 prinzatori% peste 1/" cm , a %liniei " inchidere% peste 1/# cm , a %liniei " aripi% 1/# cm , a %mi-locasilor la gramada% 13D ! 1&D cm , iar cea a %-ucatorilor de "G'% intre 1&# ! 1D$ cm , luate in considerare la varsta adulta . Kumerele de pe spatele sportivilor au mare legatura cu posturile pe care acestia -oaca , si sunt urmatoarele + ! 1 si " sunt pilieri !2 este talonorul sau tragatorul !' si $ sunt linia a 2!a sau prinzatori !3 , & si D sunt linia a "!a , 3 si & mai sunt numiti flan@eri iar D!ul la inchidere. !/ ! demi sau mi-locas la gramada !1# !uvertura sau mi-locas la deschidere !11 si 1' sunt aripi !12 si 1" centrii , 12 ! centru 1 si 1" ! centru 2 .
1D

!1$ este fundasul !13 si 1& sunt rezervele de la linia 1 !1& , 1D si 1/ sunt rezervele de la linia a 2!a si a "!a !2# este rezerva de la demi !21 este rezerva de la fundas sau overtura !22 , 2" si 2' rezerve de centrii sau aripi 2n functie de aceste dimensiuni ,tinand cont de ritmul de crestere al populatiei noastre intre 1#!1D inaltimile treuie sa fie urmatoarele + 9nvergura ,deschiderea mare a bratelor , la orizontala . trebuie sa fie la rugbisti mai mare decat inaltimea lor ,cu peste " I pana la varsta de 13 ani si cu peste 3I la varsta adulta . =aportul dintre talie si greutate , calculat dupa formula E! 1## GB trebuie sa dea un indice de #,D# ! #,D$ pentru inaintasi , iar pentru -ucatorii liniilor din spate ,un indice cat mai aproape de 1. =aportul dintre talia sezand ,bustul. si lunginea membrelor inferioare ,care se afla scazand din inaltimea in picioare pe cea a inaltimii sezand. , este necesar sa fie cat mai aproape de 1 ,acest raport indicand e7istenta unor membre inferioare lungi . 10 C!li&!&ile 8o&ri e ,necesare rugbistilor de performante , sunt cele de viteza , viteza!forta , indemanare si rezistenta . (intre acestea ,cele de viteza si indemanare apartin de caractere ereditare stabile si sunt prea putin perfectibile .Pentru aceasta , este necesar ca ele sa se gaseasca , de la bun inceput , in baga-ul motric al celor care isi doresc sa practice rugbiul. 2ndemanarea la care ne referim , este cea generala , din care nu trebuie sa lipseasca simtul de coordonare a miscarii membrelor , simtul vestibular ,cel de apreciere al directiei si vitezei de deplasare si simtul orientarii corpului in spatiu . Pe aceste calitati urmeaza sa se grefeze cele specifice rugbiului , care in ultima instanta , sunt niste deprinderi tehnice. 1uplul viteza ! forta se refera la detenta pe care trebuie sa o aiba rugbistul .9ceasta este perfectibila prin antrenament numai in masura in care componenta %viteza% este dezvoltata la un nivel corespunzator . =ezistenta, atat cea musculara cat si cea cardio ! respiratorie se poate dezvolta prin antrenament motiv pentru care e7igenta initiala a selectionerilor nu trebuie sa fie prea mare . 60 C!li&!&ile %/i:i e ,necesare in rugbiul de performanta ,sunt darzenia , combativitatea si initiativa .2n lipsa psihologului si a
1/

testelor acestea pot fi constatate de catre antrenori prin observatii psihopedagogice facute in lectiile de antrenament si mai ales in intreceri .:i vor trebui sa aprecieze echilibrul si mobilitatea sistemului nervos , gradul de sociabilitate si spiritul de cooperare capacitatea de adaptare la situatii noi si de raspuns rapid la situatii ivite ,inteligenta practica a candidatilor . 6ai tarziu cand se pune problema selectiei definitive se va face apel la specialisti in psihologie . 70 V!r/&! la care se pot constitui grupele de incepatori la rugb0 este de /!11 ani .Pregatirea in aceste grupe dureaza pana la 1"!1' ani , cand cei care merita , pot fi promovati in grupele de avansati daca pe parcurs au trecut normele la probele de control . 2n aceasta prima etapa accentul trebuie pus pe observarea comportamentului psiho!motric , pe pregatirea fizica generala precum si pe invatarea primelor elemente de tehnica . Pregatirea in grupele de avansati se desfasoara intre 1' si 1D ani timp in care se adanceste invatarea si perfectionarea elementelor tehnico ! tactice pana la maiestrie . Se continua totodata , desavarsirea pregatirii fizice . 2ntre 1$ ! 13 ani este necesar sa se faca o preselectie , cu alte cuvinte , sa fie retinuti in grupa numai acei care au intrLadevar perspectiva . 2ntre 13 si 1D ani antrenorii sunt obligati sa se pronunte asupra selectei definitive . La 1D ani se incepe o perioada noua , cea a performantelor . Pregatirile trebuie sa vizeze acum cresterea neintrerupta a rezultatelor si mentinerea capacitatii optime cat mai mult posibil .

2#

3 Pre*!&ire! $i(i ! *e#er!l! Se verifica prin urmatorul test de capacitate fizica care consta in / probe + !sprint $# m !saritura in lungime de pe loc !alergarea de rezistenta !aruncarea mingii de oina la distanta !atarnarea la bara fi7a cu bratele indoite !tractiuni in brate !naveta, se traseaza pe pamant 2 linii paralele, la distanta de 1#m una de cealalta. 2n spatele fiecarei linii se traseaza 2 cercuri cu diametrul de $# cm fiecare .2n cercurile fi7ate se aseaza cate o bucata de lemn de forma cubica avand latura de $ cm . :7ecutantul se gaseste initial in celelalte 2 cercuri situate vis !a !vis cu fiecare picior intr!unul din cercuri. La semnalul conducatorului e7ecutantul pleaca cu ma7imul de viteza si aduce un cub pe care il pune intr!unu din cercurile din care a plecat , dupa care , tot in viteza , pleaca sa aduca si cel de!al 2!lea cub . Ku este permisa arucarea cubului de la distanta in cerc . 1ronometrul se opreste cand cel de!al 2!lea cub a fost pus corect in cerc. =ezultatul se e7prima in secunde si zecimi de secunda . !ridicari de trunchi din culcat in sezand ,abdomene. !mobilitate co7o ! femurala in plan anterior

21

1 Pre*!&ire! /%e i$i ! Se controleaza prin norme impuse de C . = =ugb0. 9cestea sunt + !"# m cu greutati !3# m cu greutati !12 minute alergare !saritura in lungime de pe loc !tractiuni !flotari 6 A+or4!re! !#&re#!8e#&)l)i 9bordarea factorilor antrenamentului se face n mod diferit, n func)ie de vrst+ !0 L! *r)%! 4e 32 > 31 !#i 8 instruirea are un caracter general Mi multilateral, pe to)i factorii, urmrindu!se n principal formarea unui baga- motric variat Mi un nivel func)ional necesar specializrii de mai trziu. 4n cadrul factorului fizic, ponderea va fi urmtoarea+ !&# I pregtire fizic general ,vitez, for), rezisten), ndemnare. !"#I pregtire fizic specific (in punct de vedere tehnico!tactic se urmreMte dezvoltarea analitic a pasrii balonului Mi nln)uirea a trei elemente tehnice fundamentale ,prindere N purtarea N pasarea balonului.. 9ten)ia va fi ndreptat n special n corectitudinea n e7ecu)ie, apelndu!se n mod frecvent la metoda demonstra)iei.

22

+0 L! *r)%! 4e 36 > 3? !#i 8 con)inutul principal al pregtirii fizice l constituie, n continuare, pregtirea fizic general Mi dezvoltarea treptat, pe acest baz, a calit)ilor fizice, n strns legtur Mi cu pregtirea fizic specific ,$#I pregtire fizic general Mi $#I pregtirea fizic specific.. 1ombina)ia dintre diferitele calit)i fizice necesare practicrii -ocului, determin ca fiecare calitate s se dezvolte Mi s se manifeste n regimul celorlalte respectnd ns legile transferului pozitiv al interac)iunii lor. Predomin dezvoltarea ndemnrii n regim de vitez Mi dezvoltarea progresiv a vitezei Mi a for)ei. 1a mi-loace se folosesc+ e7erci)iile cu partener, e7erci)ii Mi -ocuri pregtitoare din atletism, -ocuri complementare, e7erci)ii cu haltere Mi greut)i, e7erci)ii n circuit Mi -ocuri dinamice. (ezvoltarea tehnico!tactic se va asigura prin e7erci)ii desfMurate n condi)ii apropiate de -oc Mi prin -ocul propriu!zis, privit ca mi-loc de pregtire. Se va )ine seam de gradarea dificult)ilor n nsuMirea e7erci)iilor Mi sarcinilor tactice Mi de modalitatea de lucru cu adversarul. 9pare tot mai pregnant, la aceast vrst preocuparea pentru nsuMirea tacticii colective. 0 L! *r)%! 4e @)#iori 8 instruirea capt o pondere tot mai mare fizico! tactic, pentru apropierea de cerin)ele mari de efort Mi de comple7itatea ac)ionrii n teren, cerute de perioada senioratului. 4n acest se va lucra Mi pentru realizarea unei anumite rezisten)e n regim de vitez Mi de for). Pregtirea tactic va fi orientat spre nsuMirea modului de rezolvare rapid a unor sisteme de -oc n condi)ii de dificultate.

CAPITOLUL VI Co# l)(ii

9ctiunea de selectie care a facut obiectul observatiilor noastre a fost bine organizata si a permis formarea unei echipe de -uniori de certa perspectiva. 9u fost retinuti -ucatori cu un bun gabarit si calitati fizice foate bune, cu un nivel ridicat de insusire a deprinderilor motrice specifice -ocului de rugb0.Pe
2"

langa aceasta ei au demonstrat si o buna instruire, o cunoastere a relatiilor de -oc ceea ce ne duce la concluzia ca, pana la aceasta varsta, au fost bine indrumati in pregatire.2ntegrarea intr!o noua echipa, cu bune conditii de performanta, poate fi pentru ei o sansa de afirmare la un nivel ridicat de performanta

CAPITOLUL VII Bi+lio*r!$ie

1. Selec)ia n sport, criterii, probe Mi norme privind selec)ia si pregtirea copiilor Mi -uniorilor pentru activitatea sportiv de nalt performan)H 8 Vir*il M!(il)< Ale9!#4r! F A#e!#). :ditura 1entru de cercetare pentru educa)ie fizic Mi sport 1/&3. 2. O9ntrenamentul sportive modernH 8 A4ri!# Dr!*#e!< Ali# C&li# P)#e/ ). :ditura :ditis >ucureMti 1//". ". OPregatire sportiv teoretic. Bhid de metodologie de aplicare a programei McolareH 8 Vir*il T)4or< M!*4! More# i)0 :ditura 1romatig Eisa Ergu 8 6ureM 2##2.

2'